Tematica Admitere Subofiteri Sursa Externa

CAPITOLUL I
Legea nr. 218 din 2002

privind organizarea si functionarea Politiei Romane
(publicata in Monitorul Oficial nr. 305 din 9 mai 2002)
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului,
care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a
proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si
linistii publice, in conditiile legii.
Art. 2.
Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul
persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in
executarea legii.
Art. 3.
In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si
colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si
juridice, in limitele legii.
Art. 4.
(1) Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-teritoriale a tarii.
(2) Politia Romana se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei
nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice si sociale,
in functie de importanta si de numarul acestora.
(3) Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului de interne.
CAPITOLUL II
Organizare si functionare
SECTIUNEA 1
Structura organizatorica
Art. 5.
Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica:
a) Inspectoratul General al Politiei Romane;
b) unitati teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane, Directia
generala de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;
c) institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului;
d) alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politiei, infiintate potrivit
legii.
Art. 6.
In cadrul Politiei Romane functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de
1
drept public, ale carei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.
Art. 7.
Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate
juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, indruma si controleaza activitatea
unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a
infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economicofinanciare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in
supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte
atributii date in competenta sa prin lege.
Art. 8.
(1) Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector general numit prin
decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, dupa consultarea Corpului
National al Politistilor.
(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul de interne, la
propunerea sa, cu consultarea Corpului National al Politistilor.
Art. 9.
(1) In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane functioneaza Consiliul Superior,
denumit in continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al
Politiei Romane, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane,
sefii directiilor generale si ai directiilor din Inspectoratul General al Politiei Romane, 5 sefi ai
unitatilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie in fiecare an, presedintele Corpului
National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".
(2) Consiliul se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoie, sub conducerea
inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane. Consiliul analizeaza si
hotaraste activitatile Politiei Romane conform strategiei Ministerului de Interne. Hotararile se
adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai. Hotararile Consiliului se
aduc la indeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei
Romane.
(3) Desemnarea nominala a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin
dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 10.
In aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane emite
dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea carora consulta Corpul
National al Politistilor si Consiliul.
Art. 11.
Inspectoratul General al Politiei Romane are in structura sa organizatorica directii generale,
directii, servicii si birouri, infiintate prin ordin al ministrului de interne, in limita fondurilor la
dispozitie.
SECTIUNEA a 2-a
Unitati teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane
Art. 12.
(1) In municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica
Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de
adjuncti.
(2) In judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate
de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.
(3) Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectoriisefi ai inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al
ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al
Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consultativ al
prefectului.
Art. 13.
(1) In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si
functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativteritoriale a acestuia.
(2) In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se
stabileste prin ordin al ministrului de interne, in functie de intinderea teritoriului, numarul
populatiei, de numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.
Art. 14.
(1) In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi
de politie.
(2) In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate
pot fi infiintate birouri de politie, potrivit criteriilor prevazute la Art. 13 alin. (2).
Art. 15.
(1) In structura organizatorica a Politiei Romane pot fi infiintate si alte unitati pentru
prevenirea si combaterea infractionalitatii.
(2) Numarul, competenta si structura organizatorica ale acestor unitati se stabilesc prin ordin
al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al
Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Sefii unitatilor organizate in conditiile alin. (1) si (2) sunt numiti si eliberati din functie
prin ordin al ministrului de interne.
Art. 16.
(1) Atributiile si structura organizatorica ale Inspectoratului General al Politiei Romane,
Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se
stabilesc prin regulamente de organizare si functionare.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Romane se
aproba de ministrul de interne, iar cele ale unitatilor teritoriale, de catre inspectorul general al
Inspectoratului General al Politiei Romane.
SECTIUNEA a 3-a
Autoritatea teritoriala de ordine publica
Art. 17.
(1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza
autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se
desfasoara in interesul comunitatii.
(2) Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei generale de
politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al
Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al
municipiului Bucuresti sau al judetului, 3 reprezentanti ai comunitatii, desemnati de primarul
general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.
(3) Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre
Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada
de 4 ani.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul
majoritar din randul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al
consiliilor judetene pe o perioada
de 4 ani.
Art. 18.
Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:
a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de
performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea
climatului de siguranta publica;
b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;
c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt
adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, potrivit
prezentei legi;
d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile
neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;
e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau
ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei
civice a comunitatii;
f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da
publicitatii.
Art. 19.
(1) Autoritatea teritoriala de ordine publica se intruneste in sedinte ordinare sau extraordinare,
trimestrial sau ori de cate ori este nevoie.
(2) La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de
invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al
municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice
centrale de specialitate. Sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica pot fi si publice.
(3) In exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarari cu
caracter de recomandare.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente in problemele operative ale
politiei.
Art. 20.
Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se
suporta din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.
Art. 21.
Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica se aproba
prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului
Administratiei Publice, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
SECTIUNEA a 4-a
Raporturile dintre politie si autoritatile administratiei publice locale
Art. 22.
(1) In plan teritorial unitatile de politie coopereaza cu prefectii, autoritatile administratiei
publice locale, autoritatile judecatoresti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte organe centrale, precum si cu reprezentanti ai comunitatii.
(2) In vederea infiintarii unor noi unitati, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale
municipiilor, oraselor ori comunelor, dupa caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare
functionarii acestora.
Art. 23.
(1) Seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie
judetene, ai politiilor municipale si orasenesti si ai posturilor de politie comunale prezinta
informari anuale in fata autoritatii teritoriale de ordine publica, Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene, consiliilor municipale, orasenesti sau comunale,
dupa caz, referitoare la masurile intreprinse in indeplinirea atributiilor specifice.
(2) Sefii unitatilor prevazute la alin. (1) informeaza, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie,
prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii
sectoarelor municipiului Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, despre
evolutia fenomenelor antisociale si modul in care au fost indeplinite sarcinile pe plan local.
Art. 24.
Unitatile teritoriale de politie coopereaza cu consiliile locale si, dupa caz, cu primarii pentru
indeplinirea hotararilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise in limita competentelor lor
in domeniul ordinii publice.
Art. 25.
(1) In cazuri jusificate de evenimente deosebite, intre autoritatile administratiei publice locale
si unitatile de politie, de comun acord, se pot incheia protocoale in vederea indeplinirii
eficiente a atributiilor politiei.
(2) Daca politia nu isi indeplineste responsabilitatile in baza protocolului incheiat,
administratia publica se poate adresa organului superior de politie.
CAPITOLUL III
Atributiile Politiei Romane
Art. 26.
(1) Politia Romana are urmatoarele atributii principale:
1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica,
celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
2. aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de
prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor
elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a
proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si
linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
4. asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea
controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si
neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate in scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii
integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori
private;
5. avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor private de detectivi, paza,
supraveghere si garda de corp;
6. culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a
altor fapte ilicite;
7. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economicofinanciare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei
organizate;
8. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza
cercetari in legatura cu acestea;
9. asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv
organizate in cadrul unitatilor de politie;
10. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
11. asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, in conditiile legii;
12. asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, in cazurile in care viata,
integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari;
13. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii
pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
14. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului savarsirii
infractiunilor si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand, prin
laboratoarele si specialistii proprii acreditati, expertize criminalistice si constatari tehnicostiintifice, dispuse in conditiile legii;
16. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor,
a materialelor explozive, asupra modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si
materii explozive, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra
poligoanelor de tir;
17. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare,
substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii,
potrivit legii;
18. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, in afara cazurilor exceptate
prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii
neguvernamentale, pentru imbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea
starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor
6
masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;

19. desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si
aeriene;
20. exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romani
si straini aflati pe teritoriul tarii, in conditiile legii;
21. tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare in mediul rural;
22. organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor
condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de
date necesare pentru indeplinirea atributiilor operative specifice politiei;
23. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii in Romania si propune
masuri de prevenire a acesteia;
24. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale in
vederea desfasurarii activitatii acestora;
25. participa, in conditiile legii, impreuna cu alte unitati ale Ministerului de Interne, in
colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte
organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor
periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe,
precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
26. colaboreaza cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale pentru
pregatirea antiinfractionala a populatiei;
27. conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale
pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere;
28. participa la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de
instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru actiuni umanitare;
29. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
(2) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia Romana isi organizeaza propria baza de
date, potrivit legii.
Art. 27.
Prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane sunt
desemnati politistii care au calitatea de organ de cercetare penala.
Art. 28.
(1) In indeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare
unitatii de politie din care face parte.
(2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza
teritoriala a altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.
(3) In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie
politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate. Politistul incadrat in
Inspectoratul General al Politiei Romane are competenta teritoriala generala.
(4) Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de
serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de
existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor
infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.
Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliistului

CAPITOLUL III
Drepturile, ndatoririle i restrngerea exerciiului unor drepturi sau liberti ale poliistului
SECIUNEA 1
Drepturile poliistului
Art. 28. (1) Poliistul are dreptul la:
a) salariu lunar, compus din salariul de baz, indemnizaii, sporuri, premii i prime, ale cror
cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de baz cuprinde salariul corespunztor funciei ndeplinite,
gradului profesional deinut, gradaiile, sporurile pentru misiune permanent i, dup caz, indemnizaia
de conducere i salariul de merit;
b) ajutoare i alte drepturi bneti, ale cror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniform, echipament specific, alocaii pentru hran, asisten medical i psihologic, proteze,
precum i medicamente gratuite, n condiiile stabilite prin hotrre a Guvernului;
___________
Pus n aplicare prin Hotrre nr. 65/2003 ncepnd cu 21.08.2006.
d) locuin de intervenie, de serviciu, social sau de protocol, dup caz, n condiiile legii;
e) concedii de odihn, concedii de studii i nvoiri pltite, concediu fr plat, n condiiile stabilite
prin hotrre a Guvernului;
___________
f) concedii medicale pentru: caz de boal, prevenirea mbolnvirilor, refacerea i ntrirea sntii,
accidente produse n timpul i din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru ngrijirea copilului
bolnav n vrst de pn la 3 ani, ngrijirea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani, precum i n
alte situaii, n condiiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihn, tratament i recuperare, n condiiile stabilite prin hotrre a Guvernului;
___________
h) pensii, n condiiile stabilite prin lege;
i) indemnizaii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaare, precum i decontarea
cheltuielilor de cazare, n condiiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport n cazul deplasrii n interesul serviciului, mutrii n alte
localiti i o dat pe an pentru efectuarea concediului de odihn, precum i n alte situaii, n condiiile
stabilite prin hotrre a Guvernului;
___________
Litera j) a fost modificat prin punctul 23. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
k) ncadrarea activitii n condiii deosebite, speciale sau alte condiii de munc, potrivit legii;
___________
Litera k) a fost modificat prin punctul 23. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziionat personal, n condiiile legii;
m) asigurarea despgubirilor de via, sntate i bunuri, n condiiile stabilite prin hotrre a
Guvernului;
8
___________
Litera m) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonan de urgen nr. 153/2008 ncepnd cu
17.11.2008.
n) tratament medical n strintate pentru afeciuni contractate n timpul exercitrii profesiei, n
condiiile stabilite prin hotrre a Guvernului;
___________
o) suportarea de ctre unitate a sumelor necesare asigurrii asistenei juridice a poliistului, pentru
fapte svrite de acesta n exercitarea, potrivit legii, a atribuiilor de serviciu, n condiiile stabilite
prin ordin al ministrului internelor i reformei administrative;
___________
Pus n aplicare prin Ordin nr. 9/2009 ncepnd cu 12.03.2009.
Litera o) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonan de urgen nr. 153/2008 ncepnd cu
17.11.2008.
(2) Armamentul dobndit personal se deine dup pensionare pe baza permisului obinut, n
condiiile legii.
Art. 29. (1) Pentru activitatea desfurat poliitilor li se confer ordine i medalii, potrivit legii.
(2) n cazul ntreruperii activitii n poliie, timpul ct poliistul a desfurat o alt activitate nu va fi
luat n calculul vechimii n poliie pentru care se confer ordinul sau medalia.
(3) Poliitii decorai cu Ordinul Meritul Militar i Semnul onorific n Serviciul Armatei i pstreaz
toate drepturile dobndite anterior intrrii n vigoare a prezentei legi.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
Art. 291. Abrogat prin punctul 1. din Ordonan de urgen nr. 102/2004 ncepnd cu 22.11.2004.
___________
Art. 29^1. a fost introdus prin punctul 25. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
Art. 30. Condiiile privind pensionarea i drepturile de pensii ale poliitilor se stabilesc prin lege,
n termen de 6 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi.
Art. 31. (1) Poliistul numit n prima funcie sau mutat n interesul serviciului ntr-o alt localitate
dect cea n care i are domiciliul i care nu deine locuin proprietate personal n acea localitate,
nici el i nici soia/soul acestuia, n situaia n care nu i se poate asigura spaiu de locuit corespunztor,
are dreptul la o compensaie pentru chirie de pn la 50% din salariul de baz.
___________
22.11.2004.
(11) Poliistul numit n prima funcie sau mutat n interesul serviciului n localitatea n care i are
domiciliul, dar care nu deine locuin proprietate personal n acea localitate, nici el i nici soia/soul
acestuia, n situaia n care nu i se poate asigura spaiul de locuit corespunztor, poate beneficia de
compensaia lunar pentru chirie, prevzut la alin. (1), n cazuri justificate, pe baza rezultatelor
anchetei sociale efectuate de o comisie constituit prin ordin al ministrului administraiei i internelor,
nsuite de ctre conductorul unitii din care face parte poliistul, la solicitarea acestuia.
___________
Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonan de urgen nr. 102/2004ncepnd cu
10.03.2005.
(2) Soul sau soia poliistului mutat/mutat n interesul serviciului n alt localitate, care a fost
ncadrat/ncadrat n munc i a ntrerupt activitatea datorit mutrii mpreun cu soul sau soia, are
dreptul la o indemnizaie lunar de 50% din salariul de baz al poliistului, pn la o nou angajare sau
pn la prestarea unei alte activiti aductoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) Abrogat prin punctul 4. din Ordonan de urgen nr. 102/2004 ncepnd cu 22.11.2004.
___________
14.10.2003.
(4) De indemnizaia lunar prevzut la alin. (2) beneficiaz i soul sau soia care, la data mutrii
poliistului, era nscris/nscris, n condiiile legii, ca omer, dar numai dup expirarea termenului de
plat a ajutorului de omaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensaiei prevzute la alin. (1) i condiiile de acordare se stabilesc prin hotrre
a Guvernului, la propunerea ministrului administraiei i internelor.
___________
14.10.2003.
___________
Art. 32. (1) Poliistul va fi sprijinit n construirea sau cumprarea, o singur dat n timpul carierei,
a unei locuine proprietate personal n localitatea n care i are sediul unitatea de poliie la care este
ncadrat, n condiiile legii.
(2) Abrogat prin alineatul din Lege nr. 562/2004 ncepnd cu 12.12.2004.
(3) Criteriile i condiiile de sprijin prevzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului
administraiei i internelor.
___________
14.10.2003.
Art. 33. n exercitarea atribuiilor de serviciu poliistul beneficiaz de protecie special, n
condiiile legii.
Art. 331. (1) La cerere, poliistul ncadrat ntr-un grad de invaliditate, ca urmare a rnirii acestuia n
timpul sau n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, poate fi meninut n activitate n funcii de
poliist n uniti ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La cerere, persoana al crei raport de serviciu a ncetat, fiind ncadrat ntr-un grad de
invaliditate, ca urmare a rnirii acesteia n timpul sau n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu,
poate fi numit, fr examen ori concurs, n funcii de poliist n uniti ale Ministerului Afacerilor
Interne.
(3) Meninerea sau numirea n funcii de poliist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al
ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii efului unitii din care acesta face parte, respectiv a
fcut parte i a avizului comisiei de expertiz medical i evaluare a capacitii de munc.
(4) Comisia de expertiz medical i evaluare a capacitii de munc constat dac atribuiile
funciilor pe care urmeaz s fie meninut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dat de
afeciunea fizic/psihic i pot fi ndeplinite fr riscul de a o agrava.
(5) Domeniile de activitate, condiiile, precum i procedura privind meninerea sau numirea n
funcii de poliist potrivit alin. (1) i (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
___________
27.06.2013.
Art. 34. Poliistului i se asigur gratuit echipamentul de protecie adecvat misiunilor specifice pe
care le ndeplinete, iar n cazul n care, ca urmare a ndeplinirii atribuiilor de serviciu, i s-a degradat
sau distrus mbrcmintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despgubiri corespunztoare.
10
Art. 35. Membrii familiei poliistului beneficiaz gratuit, n condiiile stabilite prin hotrre a
Guvernului, de:
a) asisten medical i medicamente n cadrul sistemului de asigurri de sntate specific aprrii,
ordinii publice, siguranei naionale i autoritii judectoreti;
___________
b) decontarea cheltuielilor de transport n situaia mutrii poliistului n interes de serviciu n alt
localitate.
___________
Art. 36. n sensul prevederilor prezentei legi, familia poliistului cuprinde soul/soia, copiii i
prinii aflai n ntreinerea legal a acestuia.
Art. 37. (1) Copiii aflai n ntreinerea poliistului decedat sau ncadrat ntr-un grad de invaliditate
ca urmare a rnirii acestuia n timpul ori n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu pot fi
nmatriculai, la cerere, n instituiile de nvmnt ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Copiii aflai n ntreinerea poliistului decedat sau ncadrat ntr-un grad de invaliditate ca urmare
a rnirii acestuia n timpul ori n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, precum i soul sau
soia acestuia pot fi numii n funcii de poliist ori angajai ca personal contractual, fr examen sau
concurs, n uniti ale Ministerului Afacerilor Interne, dac ndeplinesc condiiile legale.
(3) Identificarea funciei n vederea numirii, respectiv angajrii potrivit alin. (2) se face innd cont
de studiile solicitantului i de cerinele postului.
(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condiiile i procedura de aplicare a
prevederilor prezentului articol.
___________
Pus n aplicare prin Ordin nr. 35/2014 ncepnd cu 01.04.2014.
Art. 37. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonan de urgen nr. 66/2013 ncepnd cu
27.06.2013.
Art. 371. La decesul unui poliist, Ministerul Administraiei i Internelor acord familiei acestuia
sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, dup caz, un ajutor suplimentar de deces
egal cu de trei ori salariul de baz avut.
___________
Alineatul a fost introdus prin punctul 26. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
23.04.2004.
___________
23.04.2004.
Art. 38. Poliistul pensionat i soia/soul acestuia au dreptul gratuit la asisten medical i
medicamente, n cadrul sistemului de asigurri de sntate specific aprrii, ordinii publice, siguranei
naionale i autoritii judectoreti, i au acces la casele de odihn, sanatoriile, bazele sportive i alte
spaii pentru odihn i agrement, care aparin sau sunt n administrarea Ministerului Administraiei i
Internelor.
___________
Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
(2) Poliistul pensionat i soul/soia acestuia, care au acces la casele de odihn, sanatoriile, bazele
sportive i alte spaii pentru odihn i agrement care aparin sau sunt n administrarea Ministerului
Administraiei i Internelor, beneficiaz de nlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraiei i
internelor.
___________
11
Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonan de urgen nr. 102/2004 ncepnd cu
22.11.2004.
Art. 39. (1) Durata programului de lucru al poliistului este de 8 ore pe zi i 5 zile pe sptmn,
stabilit astfel nct s se asigure continuitatea serviciului poliienesc i refacerea capacitii de munc,
n condiiile prevzute de lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia i acordarea repausului sptmnal se
stabilesc prin ordin al ministrului administraiei i internelor, dup consultarea Corpului Naional al
Poliitilor.
___________
14.10.2003.
(3) Dac interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihn sptmnale ce se cuvin
poliistului poate fi amnat, n mod excepional, cel mult de dou ori ntr-o lun.
Art. 40. Poliistul i membrii familiei sale au dreptul la protecie din partea structurilor specializate
ale statului fa de ameninrile sau violenele la care ar putea fi supui ca urmare a exercitrii
atribuiilor de serviciu sau n legtur cu acestea.
SECIUNEA a 2-a
ndatoririle poliistului
Art. 41. Poliistul este dator:
a) s fie loial instituiei din care face parte, s respecte principiile statului de drept i s apere valorile
democraiei;
b) s dovedeasc solicitudine i respect fa de orice persoan, n special fa de grupurile
vulnerabile, s i consacre activitatea profesional ndeplinirii cu competen, integritate,
corectitudine i contiinciozitate a ndatoririlor specifice de serviciu prevzute de lege;
c) s i perfecioneze continuu nivelul de instruire profesional i general;
d) s fie disciplinat i s dovedeasc probitate profesional i moral n ntreaga activitate;
e) s fie respectuos, cuviincios i corect fa de efi, colegi sau subalterni;
f) s acorde sprijin colegilor n executarea atribuiilor de serviciu;
g) s informeze eful ierarhic i celelalte autoriti abilitate cu privire la faptele de corupie svrite
de ali poliiti, de care a luat cunotin;
h) prin ntregul su comportament, s se arate demn de consideraia i ncrederea impuse de profesia
de poliist.
Art. 42. Poliistul este obligat:
a) s pstreze secretul profesional, precum i confidenialitatea datelor dobndite n timpul
desfurrii activitii, n condiiile legii, cu excepia cazurilor n care ndeplinirea sarcinilor de
serviciu, nevoile justiiei sau legea impun dezvluirea acestora;
b) s manifeste corectitudine n rezolvarea problemelor personale, n aa fel nct s nu beneficieze
i nici s nu lase impresia c beneficiaz de datele confideniale obinute n calitatea sa oficial;
c) s asigure informarea corect a cetenilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de
interes personal ale acestora, potrivit competenelor legal stabilite;
d) s aib o conduit corect, s nu abuzeze de calitatea oficial i s nu compromit, prin activitatea
sa public ori privat, prestigiul funciei sau al instituiei din care face parte.
e) s informeze de ndat structura de resurse umane a unitii din care face parte despre dobndirea
calitii procesuale de nvinuit sau inculpat, precum i despre msurile procesuale penale dispuse ori
hotrrile penale pronunate mpotriva sa.
___________
Litera e) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonan de urgen nr. 153/2008 ncepnd cu
17.11.2008.
Art. 43. Poliistului i este interzis, n orice mprejurare:
12
a) s primeasc, s solicite, s accepte, direct sau indirect, ori s fac s i se promit, pentru sine sau
pentru alii, n considerarea calitii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) s rezolve cereri care nu sunt de competena sa ori care nu i-au fost repartizate de efii ierarhici
sau s intervin pentru soluionarea unor asemenea cereri, n scopurile prevzute la lit. a);
c) s foloseasc fora, altfel dect n condiiile legii;
d) s provoace unei persoane suferine fizice ori psihice cu scopul de a obine de la aceast persoan
sau de la o ter persoan informaii sau mrturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o
ter persoan l-a comis ori este bnuit c l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei
ori asupra unei tere persoane;
e) s colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) s redacteze, s imprime sau s difuzeze materiale ori publicaii cu caracter politic, imoral sau care
instig la indisciplin;
g) s aib, direct sau prin intermediari, ntr-o unitate supus controlului unitii de poliie din care
face parte, interese de natur s compromit imparialitatea i independena acestuia.
Art. 44. (1) Serviciul poliienesc are caracter permanent i obligatoriu.
(2) Poliistul este obligat s se prezinte la programul de lucru stabilit, precum i n afara acestuia, n
situaii temeinic justificate, pentru ndeplinirea atribuiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat,
potrivit legii.
(3) n situaii de catastrofe, calamiti sau tulburri de amploare ale ordinii i linitii publice ori alte
asemenea evenimente poliistul este obligat s se prezinte de ndat la unitatea de poliie din care face
parte.
(4) La instituirea strii de urgen sau a strii de asediu ori n caz de mobilizare i de rzboi poliistul
va aciona conform legii.
(5) n cazul producerii vreuneia dintre situaiile prevzute la alin. (3) i (4) poliistul care se afl ntro alt localitate se va prezenta la cea mai apropiat unitate a Ministerului Administraiei i Internelor,
informnd superiorii si despre aceasta.
___________
14.10.2003.
SECIUNEA a 3-a
Restrngerea exerciiului unor drepturi i liberti
Art. 45. (1) Poliistului i este interzis:
a) s fac parte din partide, formaiuni sau organizaii politice ori s desfoare propagand n
favoarea acestora;
b) s exprime opinii sau preferine politice la locul de munc sau n public;
c) s candideze pentru autoritile administraiei publice locale, Parlamentul Romniei i pentru
funcia de Preedinte al Romniei;
d) s exprime n public opinii contrare intereselor Romniei;
e) s declare sau s participe la greve, precum i la mitinguri, demonstraii, procesiuni sau orice alte
ntruniri cu caracter politic;
f) s adere la secte, organizaii religioase sau la alte organizaii interzise de lege;
g) s efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activiti de comer ori s participe la
administrarea sau conducerea unor societi comerciale, cu excepia calitii de acionar;
h) s exercite activiti cu scop lucrativ de natur s lezeze onoarea i demnitatea poliistului sau a
instituiei din care face parte;
i) s dein orice alt funcie public sau privat pentru care este retribuit, cu excepia funciilor
didactice din cadrul instituiilor de nvmnt, a activitilor de cercetare tiinific i creaie literarartistic.
___________
Litera i) a fost modificat prin punctul 27. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
13
(2) Poliistul poate prezenta n public, numai n condiiile stabilite prin ordin al ministrului
administraiei i internelor, informaii i date obinute n exercitarea atribuiilor de serviciu sau poate
face comentarii referitoare la astfel de date i informaii, dac prin acestea nu este nclcat principiul
prezumiei de nevinovie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaa intim,
familial ori privat a persoanei sau nu este prejudiciat finalizarea urmririi penale ntr-o cauz aflat
n curs de cercetare ori de judecare.
___________
14.10.2003.
(3) Datele i informaiile clasificate, potrivit legii, obinute de poliist n timpul exercitrii atribuiilor
profesionale nu pot fi fcute publice pe o perioad de 5 ani de la ncetarea raporturilor sale de serviciu,
dac legea nu prevede altfel.
Art. 46. Poliistul poate fi mutat ntr-o alt unitate, aflat n aceeai localitate sau n alt localitate
dect cea de domiciliu, n urmtoarele situaii:
a) n interesul serviciului;
b) la cerere.
___________
14.10.2003.
Art. 47. (1) Poliistul poate fi delegat, detaat ori transferat, potrivit normelor de competen
aprobate prin ordin al ministrului administraiei i internelor, n condiiile legii.
(2) Detaarea poliitilor, cu acordul lor, n cadrul organelor speciale din structura autoritilor
publice se face pe perioada stabilit prin dispoziiile legale n vigoare.
(3) Abrogat prin punctul 4. din Lege nr. 133/2011 ncepnd cu 01.01.2012.
(4) Abrogat prin punctul 4. din Lege nr. 133/2011 ncepnd cu 01.01.2012.
___________
14.10.2003.
Art. 48. Poliitii se pot asocia i pot constitui asociaii cu caracter profesional, umanitar, tehnicotiinific, cultural, religios i sportiv-recreativ, fr a aduce atingere ndeplinirii atribuiilor i
ndatoririlor de serviciu.
(2) Perioada n care raporturile de serviciu ale poliitilor sunt suspendate potrivit prevederilor art.
29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat, cu modificrile
i completrile ulterioare, sau ale art. 11 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 constituie vechime
n serviciu. Pentru aceast perioad funciile de conducere din organizaia sindical se echivaleaz cu
funciile prevzute n legislaia privind salarizarea poliitilor, n vederea stabilirii salariului de baz
brut care se ia n considerare la stabilirea drepturilor de pensie ca poliist.
___________
17.11.2008.
(3) Echivalarea funciilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor i reformei
administrative, la propunerea organizaiei sindicale i cu avizul Ministerului Muncii, Familiei i
Egalitii de anse.
___________
17.11.2008.
14
SECIUNEA a 4-a
Corpul Naional al Poliitilor
Art. 49. (1) Se nfiineaz Corpul Naional al Poliitilor, ca persoan juridic de drept public,
denumit n continuare Corpul, cu sediul n municipiul Bucureti, reprezentnd forma de organizare pe
criteriu profesional, autonom, apolitic i nonprofit a poliitilor.
(2) Corpul promoveaz interesele poliitilor i apr drepturile acestora.
(3) Organizarea i funcionarea Corpului se realizeaz pe principiile teritorialitii, eligibilitii,
mutualitii i ierarhiei structurilor de conducere.
(4) Organele de conducere i control ale Corpului sunt:
a) congresul naional;
b) consiliul naional;
c) consiliul Direciei Generale de Poliie a Municipiului Bucureti, consiliile inspectoratelor judeene
de poliie i consiliile instituiilor de nvmnt ale Ministerului Administraiei i Internelor i
teritoriale;
___________
Litera c) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
d) cenzorii.
(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 n 4 ani i vor reprezenta, n mod
proporional, toate categoriile de poliiti. Pe durata mandatului, poliitii alei n organele de
conducere vor fi detaai, n condiiile stabilite prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
___________
14.10.2003.
Art. 50. Prin organele sale de conducere Corpul exercit urmtoarele atribuii:
a) ntreprinde msuri pentru asigurarea integritii morale i profesionale a poliitilor, precum i a
unei activiti eficiente a acestora;
b) ofer consultan la elaborarea propunerilor de acte normative care se refer la activitatea poliiei
sau la statutul poliistului;
c) Abrogat prin punctul 31. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu 14.10.2003.
d) la cerere, reprezint interesele poliitilor mpotriva crora au fost dispuse sanciuni disciplinare;
e) particip la elaborarea Codului de etic i deontologie al poliistului, ale crui prevederi sunt
obligatorii n exercitarea profesiei de poliist;
f) Abrogat prin punctul 31. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu 14.10.2003.
g) reprezint profesia de poliist, mpreun cu Inspectoratul General al Poliiei, n raporturile cu
organisme guvernamentale, foruri profesionale i tiinifice, instituii publice, precum i cu alte
persoane juridice i fizice;
h) promoveaz pe plan extern relaii cu organizaii i instituii profesionale similare;
i) ine i actualizeaz permanent evidena membrilor si.
Art. 51. (1) Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de nscriere, cotizaii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestri tiinifice,
culturale i sportive, precum i din drepturi editoriale;
b) resurse obinute de la bugetul de stat i/sau bugetele locale;
c) donaii i sponsorizri din partea unor persoane fizice sau juridice, din ar ori din strintate, n
condiiile legii i ale normelor instituite de ministrul administraiei i internelor;
___________
Litera c) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
d) chirii, dobnzi i orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevzute la art. 49 alin. (4) lit. c) vireaz periodic Corpului o cot-parte din veniturile
ncasate, n condiiile stabilite prin regulament.
15
(3) Fondurile bneti obinute n condiiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecionarea pregtirii
profesionale, acordarea de burse i de ajutoare, crearea unor instituii cu scop tiinific, investiii legate
de dotarea cu mijloace adecvate activitilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodreti, asistena
juridic a membrilor, cumprarea i administrarea unor hoteluri, case de odihn i cluburi ale
poliitilor i pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Art. 52. Modul de organizare i funcionare a Corpului se stabilete, n condiiile prezentei legi,
prin Regulamentul de organizare i funcionare aprobat prin hotrre a Guvernului.
___________
Pus n aplicare prin Regulament din 20/11/2002 ncepnd cu 15.06.2009.
CAPITOLUL IV
Recompense, rspunderea juridic i sanciuni
SECIUNEA 1
Recompense
Art. 53. Pentru contribuii deosebite la aprarea ordinii publice, a drepturilor i libertilor
fundamentale ale cetenilor i la prevenirea faptelor antisociale, poliistului i se pot conferi decoraii,
n condiiile legii.
Art. 54. (1) Poliistul poate fi recompensat prin:
a) ridicarea unei sanciuni disciplinare aplicate, n situaia n care se remarc n mod deosebit n
activitatea desfurat;
b) mulumiri scrise, aduse la cunotin individual sau n faa personalului, pentru ndeplinirea n
condiii foarte bune a atribuiilor de serviciu i misiunilor;
c) felicitri scrise sau verbale, aduse la cunotin individual sau n faa personalului, pentru
ndeplinirea deosebit a atribuiilor de serviciu i misiunilor;
d) premii n bani sau obiecte, atunci cnd s-a evideniat prin obinerea de rezultate exemplare n
activitate;
e) nsemne onorifice, diplome de merit i distincii, pentru obinerea de rezultate foarte bune la
absolvirea unor cursuri sau la competiii sportive, cu prilejul unor aniversri, manifestri culturalartistice i sociale ori al finalizrii unor aciuni/misiuni, precum i n situaia ncetrii raporturilor de
serviciu pentru motive neimputabile;
f) arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament i pentru merite deosebite
n ndeplinirea unor atribuii de serviciu i misiuni;
g) titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament i pentru merite deosebite n
ndeplinirea unor atribuii i misiuni;
h) nscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui i prenumelui, la absolvirea
perioadei de formare ntr-o instituie de nvmnt a Ministerului Afacerilor Interne, ca ef de
promoie.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 81/2015 ncepnd cu 24.04.2015.
(11) Recompensele prevzute la alin. (1) se acord de ctre persoanele care au competena de numire
n funcie a poliistului sau, dup caz, de ctre efii ierarhici superiori ai persoanelor menionate, care
au competen de gestiune a resurselor umane.
___________
Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 81/2015 ncepnd cu 24.04.2015.
(12) Pentru o sanciune disciplinar dispus de eful ierarhic superior, recompensa prevzut la alin.
(1) lit. a) se acord tot de ctre acesta, la propunerea efului unitii n care i desfoar activitatea
poliistul sancionat. n cazul poliistului mutat la alt unitate, recompensa se acord de ctre eful care
ndeplinete funcia similar celui care a aplicat sanciunea disciplinar.
___________
16
(13) n cazul poliistului aflat sub efectul unei sanciuni disciplinare, recompensa prevzut la alin.
(1) lit. a) se acord prioritar, n raport cu celelalte recompense.
___________
(2) Pentru merite excepionale n atingerea unor obiective deosebite n activitatea poliiei, poliistul
poate fi avansat n gradul profesional urmtor, naintea ndeplinirii stagiului minim, n condiiile
stabilite prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
___________
14.10.2003.
(3) Abrogat prin punctul 2. din Ordonan de urgen nr. 71/2011 ncepnd cu 01.01.2012.
___________
14.10.2003.
Punere n aplicare SECIUNEA 1 prin Hotrre 725/2015 :

CAPITOLUL II Recompensarea poliitilor
Art. 3. Acordarea recompenselor (1) Recompensarea se realizeaz n scopul recunoaterii publice
a meritelor poliistului care se evideniaz n mod deosebit n ndeplinirea atribuiilor de serviciu i a
misiunilor, precum i pentru motivarea personalului n vederea obinerii unor rezultate superioare n
activitatea profesional.
(2) Recompensele se acord cu obiectivitate, n mod echitabil i principial.
(3) Recompensa se aduce, de regul, la cunotina personalului structurii din care face parte
poliistul recompensat.
Art. 4. Competene de acordare a recompenselor Recompensele prevzute de Statut se acord de
persoana n drept, din proprie iniiativ sau la propunerea efilor poliistului care nu au competen
de numire n funcie a acestuia.
Art. 5. Elemente de analiz Elementele care pot fi avute n vedere la formularea propunerilor de
recompensare a poliistului, de ctre efii prevzui la art. 4, fr a se limita la acestea, sunt:
a) comportamentul exemplar i conduita profesional general a poliistului;
b) rezultate deosebite n ndeplinirea atribuiilor de serviciu i misiunilor;
c) faptele poliistului care au adus prestigiu instituiei n societate;
17
d) implicarea n activiti profesionale desfurate n interesul i n sprijinul persoanei, comunitii i

instituiilor statului;
e) posibilitatea ca recompensa acordat s stimuleze poliistul n obinerea unor rezultate mai bune
n activitatea sa profesional.
SECIUNEA a 2-a
Rspunderea juridic i sanciuni
Art. 55. nclcarea de ctre poliist, cu vinovie, a ndatoririlor de serviciu angajeaz rspunderea
sa disciplinar, material, civil sau penal, dup caz.
Art. 56. Este absolvit de orice rspundere poliistul care, prin exercitarea, n limitele legii, a
atribuiilor de serviciu, a cauzat suferine sau vtmri unor persoane ori a adus prejudicii
patrimoniului acestora.
Art. 57. Constituie abateri disciplinare, dac nu au fost svrite n astfel de condiii nct, potrivit
legii penale, s fie considerate infraciuni, urmtoarele fapte svrite de poliist, comise cu vinovie:
a) comportarea necorespunztoare, n serviciu, familie sau n societate, care aduce atingere onoarei,
probitii profesionale a poliistului sau prestigiului instituiei;
b) neglijena manifestat n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau a dispoziiilor primite de la efii
ierarhici sau de la autoritile anume abilitate de lege;
c) ntrzierea repetat sau nejustificat a soluionrii lucrrilor;
d) depirea atribuiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine n relaiile cu cetenii;
e) absena nemotivat ori ntrzierea repetat de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unitii din care face parte sau patrimoniului Ministerului
Administraiei i Internelor;
___________
Litera f) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
g) nclcarea normelor privind confidenialitatea activitii desfurate;
h) nerespectarea prevederilor jurmntului de credin;
i) imixtiunea ilegal n activitatea altui poliist;
j) intervenia pentru influenarea soluionrii unor cereri privind satisfacerea intereselor oricrei
persoane.
k) nclcarea prevederilor referitoare la ndatoriri, incompatibiliti, conflicte de interese i
interdiciile stabilite prin lege.
___________
Litera k) a fost introdus prin punctul 32. din Ordonan de urgen nr. 89/2003 ncepnd cu
14.10.2003.
Art. 58. (1) Sanciunile disciplinare care pot fi aplicate poliitilor sunt:
a) mustrare scris;
b) diminuarea salariului funciei de baz cu 5-20% pe o perioad de 1-3 luni;
c) amnarea promovrii n grade profesionale sau funcii superioare pe o perioad de 1-3 ani;
d) trecerea ntr-o funcie inferioar pn la cel mult nivelul de baz al gradului profesional deinut;
e) destituirea din poliie.
(2) Mustrarea scris const n reproul oficial adresat, n scris, poliistului vinovat.
(3) Procentul i perioada pentru care se aplic sanciunea prevzut la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin
actul administrativ de sancionare.
(4) Aplicarea sanciunii prevzute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amnarea promovrii
n grade profesionale, fie cu privire la amnarea promovrii n funcii superioare. n cazul amnrii
promovrii n grade profesionale superioare, termenul de executare a sanciunii curge de la data
aplicrii actului administrativ de sancionare i are ca efect suspendarea curgerii stagiului n grad.
18
(5) Trecerea ntr-o funcie inferioar pn la cel mult nivelul de baz al gradului profesional deinut
se realizeaz prin eliberarea din funcia deinut i numirea poliistului ntr-o funcie inferioar celei pe
care o ocup, n limita nivelului de baz al gradului profesional deinut. n cazul poliistului care ocup
o funcie de conducere, numirea se poate face i ntr-o funcie de conducere inferioar pentru care
ndeplinete condiiile de ocupare.
(6) Destituirea din poliie const n ncetarea raporturilor de serviciu.
___________
Art. 58. a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 81/2015 ncepnd cu 24.04.2015.
Art. 581. Pentru prevenirea svririi de abateri disciplinare, persoana prevzut la art. 59 alin. (2)
poate dispune atenionarea poliistului. n acest caz, msura se dispune n scris, are caracter
administrativ-preventiv i nu produce consecine asupra raportului de serviciu.
___________
Art. 58^1. a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 ncepnd cu 24.04.2015.
Art. 582. Procedura disciplinar are la baz urmtoarele principii:
a) prezumia de nevinovie poliistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizat ca
abatere disciplinar att timp ct vinovia sa nu a fost dovedit;
b) garantarea dreptului la aprare se recunoate dreptul poliistului de a formula i de a susine
aprri n favoarea sa, de a prezenta probele i motivaiile pe care le consider necesare n aprarea sa
i de a fi asistat;
c) celeritatea procedurii cauza se soluioneaz fr ntrziere, cu respectarea drepturilor
persoanelor implicate i a regulilor prevzute de lege;
d) contradictorialitatea asigurarea posibilitii persoanelor aflate pe poziii divergente de a se
exprima cu privire la orice act sau fapt care are legtur cu abaterea disciplinar sesizat;
e) proporionalitatea asigurarea unui raport corect ntre gravitatea abaterii disciplinare,
circumstanele svririi acesteia i sanciunea disciplinar propus;
f) unicitatea sanciunii pentru o abatere disciplinar nu se poate aplica dect o singur sanciune
disciplinar;
g) legalitatea sanciunii sanciunea disciplinar nu poate fi dect una dintre sanciunile disciplinare
prevzute la art. 58 alin. (1).
___________
Art. 583. (1) Procedura disciplinar nu este public.
(2) Citarea i ascultarea poliistului cercetat, nregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia i
consemnarea susinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinar continu dac poliistul, n mod
nejustificat, nu d curs citrii procedurale.
(3) Poliistul cercetat are dreptul s cunoasc n ntregime actele cercetrii i s solicite administrarea
de probe n aprare. Poliistul cercetat are dreptul s depun n aprarea sa orice nscrisuri doveditoare
pe care le deine, inclusiv rapoarte de expertiz extrajudiciar.
(4) Poliistul cercetat are dreptul s fie asistat, la cerere, de un alt poliist, ales de ctre acesta sau
desemnat de organizaia sindical ori de Corp, cu respectarea prevederilor legale referitoare la
protecia informaiilor clasificate. Nendeplinirea condiiilor privind accesul la informaii clasificate ori
neprezentarea poliistului ales/desemnat nu constituie motiv de amnare a procedurii cercetrii
disciplinare.
(5) Nu au dreptul s asiste poliistul cercetat, n condiiile alin. (4), urmtoarele persoane:
a) eful unitii sau nlocuitorul legal al acestuia, n perioada ct ndeplinete atribuiile titularului;
b) poliistul desemnat s efectueze cercetarea prealabil;
c) poliitii care fac parte din colectivul prevzut la art. 623 alin. (1);
d) poliistul care ndeplinete atribuii de consilier juridic n uniti ale Ministerului Afacerilor
Interne.
___________
19
Art. 584. Sanciunile disciplinare se stabilesc i se dispun numai dup cercetarea prealabil i dup
consultarea Consiliului de disciplin, denumit n continuare consiliul, cu excepia sanciunilor
prevzute la art. 58 alin. (1) lit. a) i b), care se pot aplica fr consultarea consiliului.
___________
Art. 59. (1) Cercetarea prealabil are ca scop stabilirea existenei/inexistenei abaterii disciplinare
i a vinoviei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele i mprejurrile concrete n
care acestea s-au produs.
(2) Cercetarea prealabil se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunotin de
svrirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, dup caz, astfel:
a) persoana care are competena de numire n funcie a poliistului cercetat sau eful unitii ierarhic
superioare;
b) eful unitii sau instituiei de nvmnt din Ministerul Afacerilor Interne la care poliistul este
delegat sau detaat ori la care urmeaz cursuri sau susine examene de carier;
c) eful instituiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercit competene de
coordonare i control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne,
pentru poliitii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaai la aceste servicii.
(3) Cercetarea prealabil se efectueaz la nivelul unitii conduse de persoana care a dispus-o, cu
respectarea termenelor prevzute la art. 60 alin. (1), de poliiti anume desemnai din cadrul acesteia.
(4) Poliitii desemnai cu efectuarea cercetrii prealabile se nominalizeaz numai din rndul
poliitilor care au calitatea de organe de cercetare penal ale poliiei judiciare sau care au studii
juridice i, de regul, sunt cel puin egali n grad sau n funcie cu poliistul cercetat. Nu poate efectua
cercetarea prealabil poliistul care ndeplinete atribuii de consilier juridic n/pentru unitatea n care
i desfoar activitatea poliistul cercetat sau cel care urmeaz s avizeze, ulterior, pentru legalitate,
actul administrativ de sancionare.
(5) n actul administrativ prin care se declaneaz cercetarea prealabil se nominalizeaz poliistul
cercetat, poliistul care va efectua cercetarea i, dup caz, un poliist desemnat s ajute la efectuarea
acesteia.
___________
Art. 591. (1) Dac n cadrul desfurrii cercetrii prealabile sunt identificate i alte abateri
disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetrii prealabile poate dispune extinderea cercetrii
acestora.
(2) La terminarea verificrilor, poliistul desemnat ntocmete un proiect de raport de cercetare
prealabil. O fotocopie a proiectului se nmneaz poliistului cercetat sau, dup caz, n situaia n care
documentul conine informaii clasificate, se aduce la cunotina acestuia, pe baz de semntur.
(3) Cu aceast ocazie, n termen de 3 zile lucrtoare de la data nmnrii documentului sau, dup caz,
de la data aducerii la cunotin, n condiiile alin. (2), poliistul cercetat poate formula obiecii i
solicita noi probe n aprare. Rezultatul analizei i, dup caz, al verificrilor se consemneaz n
proiectul raportului de cercetare prealabil.
(4) n termen de dou zile lucrtoare de la data finalizrii raportului n condiiile alin. (3), o
fotocopie a acestuia se nmneaz poliistului cercetat sau, dup caz, n situaia n care documentul
conine informaii clasificate, se aduce la cunotina acestuia, pe baz de semntur.
___________
Art. 592. Raportul de cercetare prealabil cuprinde, n mod obligatoriu:
a) numrul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetrii prealabile;
b) descrierea faptei sesizate i persoanele implicate;
c) procedeele i modalitile de verificare;
d) concluziile privind existena sau inexistena aspectelor sesizate i a vinoviei poliistului cercetat;
e) prevederile legale nclcate de poliist i ncadrarea juridic a faptelor reinute, cu indicarea
probelor i a dovezilor pe care se ntemeiaz;
20
f) motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse n aprare de ctre poliistul cercetat;
g) cauzele i condiiile care au generat i favorizat comiterea abaterilor;
h) alte date i elemente apreciate ca necesare, dup caz.
___________
Art. 593. Dup efectuarea cercetrii prealabile, dosarul de cercetare prealabil se prezint persoanei
care a dispus-o, care poate lua una dintre urmtoarele msuri:
a) clasarea dosarului, n cazul inexistenei faptei, constatrii nevinoviei poliistului cercetat,
prescrierii faptei sau n situaia ncetrii raporturilor de serviciu ale poliistului cercetat;
b) restituirea motivat a dosarului pentru completarea cercetrii prealabile;
c) aplicarea msurii prevzute la art. 581 sau, dup caz, a unei sanciuni disciplinare dintre cele
prevzute la art. 58 alin. (1) lit. a) i b);
d) sesizarea i consultarea consiliului.
___________
Art. 594. Rapoartele ofierilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale
inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, ntocmite n urma activitilor de
control, constituie rapoarte de cercetare prealabil, dac cerinele privind cercetarea prealabil
prevzute de prezenta lege au fost ndeplinite.
___________
Art. 60. (1) Sanciunile disciplinare se dispun n termen de cel mult 6 luni de la data la care
persoana prevzut la art. 59 alin. (2) a luat cunotin despre comiterea faptei, dar nu mai trziu de un
an de la data svririi acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripie, iar termenul de un an
este termen de decdere.
(2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sanciunii disciplinare se suspend, de drept, pe perioada i
n situaiile urmtoare:
a) de la data sesizrii, n condiiile legii, a organelor de urmrire penal i pn la data soluionrii
definitive a cauzei, dac pentru fapta care constituie abatere disciplinar s-a dispus sesizarea organelor
de urmrire penal;
b) de la data la care poliistul se afl n concedii sau nvoiri pltite, n condiiile legii, este trimis n
misiuni ori de la data suspendrii raporturilor de serviciu i pn la data relurii activitii sau, dup
caz, ncheierii misiunii.
(3) n situaia n care cercetarea prealabil se efectueaz pentru abateri svrite de mai muli
poliiti, iar pentru unul/unii dintre acetia a intervenit una dintre situaiile prevzute la alin. (2), cauza
se poate disjunge, urmnd ca procedura disciplinar s continue pentru ceilali poliiti.
(4) La stabilirea sanciunii se ine seama de activitatea desfurat anterior, de mprejurrile n care
abaterea disciplinar a fost svrit, de cauzele, gravitatea i consecinele acesteia, de gradul de
vinovie a poliistului, precum i de preocuparea pentru nlturarea urmrilor faptei comise.
(5) Sanciunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevzute la art. 59 alin. (2)
care a dispus efectuarea cercetrii prealabile sau controlul.
(6) Actul administrativ emis n condiiile alin. (5) trebuie s cuprind:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinar i ncadrarea juridic a acesteia;
b) precizarea prevederilor legale nclcate de ctre poliist;
c) motivele pentru care au fost nlturate aprrile formulate;
d) sanciunea disciplinar i temeiul legal n baza cruia aceasta se aplic i, dup caz, motivul
pentru care a fost aplicat o alt sanciune disciplinar dect cea propus de consiliu;
e) termenul n care sanciunea disciplinar poate fi contestat i persoana competent s soluioneze
contestaia, n condiiile art. 61, dup caz;
f) instana competent la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sanciunea
disciplinar;
g) alte date i elemente apreciate ca necesare, dup caz.
21
(7) Actul administrativ prin care se dispune sancionarea poliistului se emite n termen de cel mult
30 de zile de la finalizarea cercetrii disciplinare.
(8) n cazul destituirii din poliie, sanciunea disciplinar intervine, de drept, de la data rmnerii
definitive a actului administrativ de sancionare, n condiiile art. 61, i se constat prin act
administrativ emis de persoana care are competena s acorde grade profesionale, potrivit art. 15.
___________
Art. 61. (1) Poliistul poate contesta sanciunea disciplinar, n termen de 10 zile lucrtoare de la
data lurii la cunotin, efului unitii ierarhic superioare.
(2) eful unitii ierarhic superioare prevzut la alin. (1) se pronun prin decizie motivat, n termen
de 20 de zile de la data nregistrrii contestaiei. Decizia motivat se comunic poliistului sancionat
disciplinar, n termen de dou zile lucrtoare de la data emiterii acesteia.
(3) Efectele sanciunii disciplinare se suspend pn la emiterea deciziei motivate de soluionare a
contestaiei.
(4) n situaia n care poliistul sancionat disciplinar nu depune contestaie n termenul prevzut la
alin. (1), actul administrativ de sancionare produce efecte de la data expirrii acestui termen.
(5) n cazul n care a fost depus contestaie, eful care a aplicat sanciunea disciplinar nainteaz cu
celeritate efului unitii ierarhic superioare dosarul cauzei i un raport motivat cu privire la sanciunea
n cauz, precum i la motivele propunerii de respingere/admitere a contestaiei.
(6) Prin decizie motivat, eful unitii ierarhic superioare poate dispune, dup caz:
a) respingerea contestaiei ca tardiv introdus sau ca nentemeiat i meninerea sanciunii aplicate;
b) admiterea contestaiei i aplicarea unei sanciuni mai blnde dect cea aplicat prin actul
administrativ contestat sau aplicarea msurii prevzute la art. 581, n situaia n care apreciaz c
scopul rspunderii disciplinare poate fi atins astfel;
c) admiterea contestaiei i anularea actului administrativ de sancionare.
(7) Decizia motivat trebuie s cuprind cel puin urmtoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinar;
b) precizarea prevederilor legale nclcate de poliist;
c) analiza susinerilor prezentate de poliist n cuprinsul contestaiei;
d) temeiul de drept n baza cruia se aplic sanciunea disciplinar;
e) motivul admiterii sau respingerii contestaiei poliistului cu privire la sanciunea aplicat.
(8) Poliistul nemulumit de sanciunea aplicat se poate adresa instanei de contencios administrativ,
n condiiile legii, fr parcurgerea procedurii prealabile.
(9) n situaia n care sanciunea a fost dispus de ministrul afacerilor interne, msura se contest n
condiiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare.
___________
Art. 62. (1) Consiliul se constituie i funcioneaz la nivelul aparatului central al Ministerului
Afacerilor Interne i al direciilor generale/direciilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor
generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne i structurilor
subordonate acestora.
(2) Consiliul este un organism colectiv de analiz juridic i profesional a abaterilor comise de
poliiti i a modului n care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de ctre
persoanele prevzute la art. 59 alin. (2).
(3) n situaia n care persoanele prevzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea i consultarea
consiliului, dosarul cercetrii prealabile se nainteaz acestuia, prin grija structurii de resurse umane a
unitii.
(4) Dezbaterile consiliului se consemneaz n procese- verbale de edin, iar concluziile i
propunerile se consemneaz n ncheiere.
(5) ncheierea consiliului trebuie s cuprind urmtoarele:
a) numrul i data de nregistrare a raportului de cercetare prealabil, cu rezoluia persoanei
prevzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea i consultarea consiliului;
22
b) numrul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea n care funcioneaz i
componena acestuia, precum i, dup caz, modificrile survenite n componen prin nlocuirea unor
membri;
c) gradul profesional, numele, prenumele i funcia poliistului a crui fapt a fost cercetat i
unitatea din care face parte;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate i a circumstanelor n care a fost svrit;
e) date i informaii referitoare la procedura urmat;
f) evaluarea probelor administrate;
g) alte date i elemente apreciate ca necesare, dup caz;
h) propunerea consiliului;
i) motivarea propunerii;
j) gradul profesional, numele, prenumele i semntura preedintelui, ale celorlali membri ai
consiliului, precum i ale secretarului;
k) data ntocmirii ncheierii.
(6) Consiliul poate propune:
a) clasarea dosarului, n cazul constatrii inexistenei faptelor cercetate, nevinoviei poliistului
cercetat, mplinirii termenului de prescripie a rspunderii, precum i n situaia ncetrii raporturilor de
serviciu ale poliistului cercetat;
b) aplicarea msurii prevzute la art. 581;
c) aplicarea uneia dintre sanciunile prevzute la art. 58 alin. (1).
(7) Concluziile consiliului cu privire la existena/inexistena abaterii disciplinare i
vinovia/nevinovia poliistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevzute la art. 59 alin.
(2), iar propunerea cu privire la sanciunea disciplinar sau cu privire la aplicarea msurii prevzute la
art. 581 are caracter consultativ.
___________
Art. 621. n cazul svririi unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii i
credibilitii instituiei, precum i profesiei de poliist, cercetarea prealabil i consultarea consiliilor
de disciplin se dispun i se efectueaz imediat dup constatarea faptei.
___________
22.11.2004.
Art. 622. n urma analizrii cauzei n consiliu, persoanele prevzute la art. 59 alin. (2) pot lua una
dintre urmtoarele msuri:
a) clasarea dosarului, n cazul constatrii inexistenei faptelor cercetate, nevinoviei poliistului
cercetat, mplinirii termenului de prescripie a rspunderii, precum i n situaia ncetrii raporturilor de
serviciu ale poliistului cercetat;
b) restituirea motivat a dosarului aceluiai consiliu pentru completarea cercetrii disciplinare;
c) aplicarea msurii prevzute la art. 581 sau, dup caz, a unei sanciuni dintre cele prevzute la art.
58 alin. (1).
___________
Art. 623. (1) La nivelul structurilor prevzute la art. 62 alin. (1), cu excepia direciilor
generale/direciilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabilete, prin
act administrativ al efului, un colectiv de poliiti, desemnai cte maximum 5 din fiecare specialitate
existent n cadrul acestora, definitivai n profesie, apreciai pentru integritatea moral, competen
profesional i credibilitate, denumit n continuare colectiv.
(2) Membrii colectivului se numesc pe o perioad de 3 ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului o
singur dat.
(3) Membrii colectivului particip la un program de pregtire privind procedura disciplinar,
organizat prin grija structurilor de resurse umane.
___________
23
Art. 624. (1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevzute la art. 62 alin. (1), prin
act administrativ al persoanei prevzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizai 3 membri, dintre poliitii
care fac parte din colectiv, i un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numete
pentru fiecare caz n parte i are n componen 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat
preedinte, i un secretar.
(2) n cazuri obiective se poate dispune nlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu ali
membri din cadrul colectivului.
(3) La desemnarea membrilor consiliului se urmrete ca unul dintre acetia s aib specialitatea
poliistului cercetat i cel puin unul dintre membri s fie liceniat n drept. Cele dou condiii pot fi
ndeplinite cumulativ de acelai membru.
(4) Nu pot fi nominalizai membri ai consiliului poliitii care au calitatea de consilier juridic, aflai
n situaia de a aviza ulterior actul administrativ de sancionare.
___________
Art. 625. n cazul n care, pe parcursul cercetrii disciplinare, exist suspiciuni rezonabile cu
privire la svrirea unor infraciuni, poliistul desemnat s efectueze cercetarea prealabil sau, dup
caz, membrii consiliului ntocmesc un proces-verbal despre mprejurrile constatate, n vederea
sesizrii organelor de urmrire penal competente, n condiiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind
Codul de procedur penal, cu modificrile i completrile ulterioare. n acest caz, procedura
disciplinar pentru aceste fapte se suspend pn la soluionarea definitiv a cauzei penale.
___________
Art. 626. (1) n perioada cercetrii disciplinare, poliistul nu poate fi mutat, delegat, detaat,
mputernicit pe o funcie de conducere ntr-o alt unitate i nici nu poate fi trimis la misiuni
internaionale.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), poliistul cercetat poate fi mutat n situaia n care, n
urma reorganizrii unitii, funcia ocupat de acesta nu se mai regsete n statul de organizare.
(3) Mutarea poliistului n condiiile alin. (2) nu afecteaz procedura disciplinar declanat fa de
acesta.
___________
Art. 627. Poliistul se afl sub efectul unei sanciuni disciplinare, dup cum urmeaz:
a) 6 luni de la aplicare, pentru sanciunea disciplinar prevzut la art. 58 alin. (1) lit. a);
b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sanciunile disciplinare prevzute la
art. 58 alin. (1) lit. b) i c), respectiv de la aplicarea sanciunii prevzute la art. 58 alin. (1) lit. d);
c) 7 ani de la data aplicrii sanciunii prevzute la art. 58 alin. (1) lit. e).
___________
Art. 628. Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense i
rspunderea disciplinar, se stabilesc prin hotrre a Guvernului.
___________
Art. 63. (1) Poliistul rspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unitii, potrivit legislaiei
aplicabile personalului civil din Ministerul Administraiei i Internelor.
___________
14.10.2003.
24
(2) Poliistul nu rspunde de pagubele cauzate patrimoniului unitii dac acestea sunt consecina
unei aciuni desfurate n limitele legii.
Art. 64. Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 ncepnd cu 01.01.2004.
(1) Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 ncepnd cu 01.01.2004.
___________
14.10.2003.
Art. 65. (1) n cazul n care mpotriva poliistului s-a pus n micare aciunea penal sau acesta a
fost trimis n judecat, meninerea sa n activitate se hotrte dup soluionarea definitiv a cauzei, cu
excepia situaiei n care a comis i alte abateri disciplinare, caz n care opereaz procedura
disciplinar obinuit.
(2) Poliistul fa de care s-a pus n micare aciunea penal este pus la dispoziie, cu excepia
cazurilor n care aciunea penal a fost pus n micare pentru o infraciune din culp i se apreciaz c
aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei.
(3) Poliistul arestat preventiv sau aflat n arest la domiciliu se suspend din funcie.
(4) Poliistul pus la dispoziie ndeplinete numai acele sarcini i atribuii de serviciu stabilite n scris
de eful unitii de poliie i beneficiaz de drepturile bneti corespunztoare gradului profesional pe
care l are, la nivelul de baz, precum i de celelalte drepturi prevzute n prezenta lege.
(5) n perioada suspendrii poliistul nu beneficiaz de niciun drept dintre cele prevzute n prezenta
lege i este obligat s predea armamentul, legitimaia i insigna.
(6) n cazul n care s-a dispus clasarea, renunarea la urmrirea penal, achitarea, renunarea la
aplicarea pedepsei, amnarea aplicrii pedepsei, precum i n cazul ncetrii procesului penal, poliistul
va fi repus n toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada
punerii la dispoziie, respectiv a suspendrii din funcie, potrivit competenelor stabilite prin ordin al
ministrului afacerilor interne.
___________
Punere n aplicare SECIUNEA a 2-a prin Hotrre 725/2015 :

CAPITOLUL III Rspunderea disciplinar
SECIUNEA 1 Dispoziii comune privind procedura disciplinar
1. Cadrul procedural
Art. 6. Cadrul procedurii disciplinare (1) Procedura disciplinar se realizeaz cu respectarea
principiilor, garaniilor, regulilor i competenelor prevzute n cap. IV din Statut i a prevederilor
prezentei hotrri.
(2) Procedura disciplinar este iniiat prin declanarea cercetrii prealabile, presupune sesizarea i
consultarea Consiliului de disciplin, dup caz, i se finalizeaz prin soluionarea definitiv a cauzei.
(3) Persoana n drept care a luat cunotin, n scris, de comiterea unei abateri disciplinare este
obligat s dispun, prin rezoluie, declanarea cercetrii prealabile.
25
Art. 7. Confidenialitatea procedurilor Procedura disciplinar se desfoar cu respectarea

dispoziiilor legale referitoare la informaiile clasificate i la protecia datelor cu caracter personal.
2. Citarea
Art. 8. Modalitile de citare (1) Citarea se face, de regul, prin ntiinare scris cu semntur de
primire, nmnat la sediul unitii n care i desfoar activitatea poliistul cercetat.
(2) Citarea se poate face i:
a) prin scrisoare recomandat, cu confirmare de primire, expediat la domiciliul, reedina ori la
adresa de coresponden, indicate de poliist n scris, din Romnia;
b) prin afiare la domiciliul sau la reedina poliistului, numai n cazul refuzului de primire sau
expirrii termenului pentru corespondena prevzut la lit. a);
c) prin intermediul potei electronice, al oricrui altui sistem de mesagerie electronic ori telefonic,
cu acordul poliistului cercetat;
d) n orice modalitate convenit cu poliistul cercetat.
(3) n situaia prevzut la alin. (2) lit. c) i d), poliistul desemnat sau, dup caz, membrii
Consiliului de disciplin, denumit n continuare Consiliu, ncheie un proces-verbal n care
consemneaz informaii privind obinerea acordului poliistului cercetat i modalitatea n care se va
realiza citarea. Procesul- verbal se semneaz i de poliistul cercetat.
(4) Dovada citrii se realizeaz prin confirmarea de primire, procesul-verbal de afiare, un nscris
sau nregistrare care confirm modalitile prevzute la alin. (2) lit. c) i d).
Art. 9. Situaiile de citare Citarea se poate face pe parcursul procedurii disciplinare, ori de cte ori
poliistul desemnat sau preedintele Consiliului apreciaz necesar prezena poliistului cercetat.
Art. 10. Cuprinsul citaiei Citaia este individual i cuprinde urmtoarele elemente:
a) denumirea i adresa unitii la nivelul creia se desfoar procedura disciplinar;
b) data emiterii citaiei;
c) numele i prenumele poliistului citat, motivul citrii, precum i locul unde va fi citat;
d) data, ora i locul n care se va prezenta poliistul citat;
26
e) semntura poliistului desemnat sau, dup caz, a preedintelui Consiliului.

Art. 11. Neprezentarea poliistului citat (1) Procedura disciplinar continu chiar i n lipsa
poliistului cercetat, atunci cnd:
a) refuz s semneze de primire ntiinarea scris;
b) dei a fost citat conform procedurii, nu se prezint i nu face dovada imposibilitii de prezentare.
(2) n situaiile prevzute la alin. (1), se ntocmete un proces-verbal.
Art. 12. Confirmarea procedurii de citare Prezena poliistului cercetat n faa poliistului desemnat
sau a Consiliului, la data, ora i locul citrii, nltur orice viciu de procedur legat de citarea
acestuia.
3. Exercitarea drepturilor poliistului cercetat
Art. 13. Dreptul de a cunoate actele cercetrii (1) n vederea exercitrii dreptului poliistului
cercetat de a cunoate actele cercetrii, cu ocazia prezentrii n urma primei citri, poliistul
desemnat prezint acestuia, spre studiere, materialul de sesizare care st la baza declanrii cercetrii
disciplinare.
(2) n vederea studierii celorlalte acte ale cercetrii, poliistul cercetat poate formula o cerere scris,
adresat poliistului desemnat sau preedintelui Consiliului, dup caz.
(3) Cererea prevzut la alin. (2) se nregistreaz la secretariatul unitii la nivelul creia se
desfoar procedura disciplinar.
(4) Poliistul desemnat sau, dup caz, preedintele Consiliului ia msuri pentru ca n termen de cel
mult 5 zile lucrtoare de la nregistrarea cererii s permit poliistului cercetat s consulte, n
ntregime, actele cercetrii.
(5) Poliistul asistent are acces la actele cercetrii n acelai timp i n aceleai condiii cu poliistul
cercetat.
Art. 14. Exercitarea dreptului la aprare (1) n scopul exercitrii dreptului la aprare, poliistul
cercetat are dreptul:
a) s solicite administrarea de probe n aprarea sa;
b) s depun orice nscrisuri doveditoare pe care le deine, inclusiv rapoarte personale i rapoarte de
expertiz extrajudiciar;
27
c) s noteze date i informaii din actele cercetrii, care nu sunt clasificate potrivit legii;
d) s primeasc, n fotocopie, raportul de cercetare prealabil, inclusiv n stadiul de proiect,
ncheierea Consiliului, actul administrativ de sancionare i decizia motivat a persoanei n drept,
care nu sunt clasificate potrivit legii.
(2) n exercitarea dreptului la aprare al poliistului cercetat, poliistul asistent are drepturile
prevzute la alin. (1), cu excepia ntocmirii n nume personal a declaraiilor i rapoartelor
poliistului cercetat.
Art. 15. Consemnarea accesrii actelor cercetrii (1) Poliistul desemnat sau, dup caz,
preedintele Consiliului ntocmete un proces-verbal, n care consemneaz condiiile n care a fost
asigurat accesul la actele cercetrii, inclusiv situaiile n care au fost realizate i predate fotocopii ale
unor acte ale cercetrii. Procesul-verbal se prezint pentru semnare poliitilor care au accesat actele
cercetrii.
(2) n procesul-verbal se consemneaz i situaiile n care consultarea actelor cercetrii sau doar a
unora dintre acestea nu a fost posibil din cauza nendeplinirii condiiilor privind accesul la
informaii clasificate ori neprezentrii poliistului cercetat.
4. Suspendarea i ncetarea suspendrii procedurii disciplinare
Art. 16. Suspendarea i ncetarea suspendrii procedurii disciplinare (1) Situaiile privind
suspendarea procedurii disciplinare, potrivit art. 60 alin. (2) i art. 625 din Statut, se constat de
poliistul desemnat sau, dup caz, de membrii Consiliului.
(2) Disjungerea unei cauze, n situaiile prevzute la art. 60 alin. (3) i art. 625 din Statut, se
realizeaz cu aprobarea persoanei n drept.
(3) Atunci cnd suspendarea este consecina sesizrii organelor de urmrire penal, dup disjungere,
procedura continu pentru acei poliiti sau pentru acele fapte care nu fac obiectul sesizrii.
(4) Suspendarea procedurii disciplinare i ncetarea suspendrii acesteia se constat printr-un procesverbal ntocmit de persoanele prevzute la alin. (1), care se prezint spre aprobare persoanei n drept.
5. Desemnarea unor persoane n cadrul procedurii disciplinare
Art. 17. Criterii pentru desemnarea unor persoane (1) Poliistul desemnat, membrii Consiliului i
secretarul acestuia nu pot fi din rndul persoanelor care:
a) au calitatea de ef nemijlocit sau subordonat al poliistului cercetat;
b) au calitatea de so, rud sau afin, pn la gradul al patrulea inclusiv, cu poliistul cercetat ori se
afl ntr-o alt situaie de conflict de interese prevzut de lege;
28
c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare n curs;

d) sunt sub efectul unei sanciuni disciplinare;
e) au calitatea de suspect sau inculpat ori au fost trimise n judecat;
f) sunt condamnate sau fa de acestea s-a dispus renunarea la aplicarea pedepsei ori amnarea
aplicrii pedepsei printr-o hotrre judectoreasc rmas definitiv.
(2) Dispoziiile alin. (1) lit. d)-f) se aplic i cu privire la numirea membrilor colectivului de poliiti,
denumit n continuare colectiv.
(3) Nu pot fi membri ai Consiliului poliistul desemnat i poliistul asistent.
Art. 18. Abinerea, recuzarea i alte situaii (1) Poliistul aflat n una dintre situaiile prevzute la
art. 17 este obligat s se abin de la efectuarea de acte ale cercetrii i s formuleze, de ndat,
cerere de abinere.
(2) Poliistul cercetat poate s formuleze cerere de recuzare a poliistului aflat n situaiile prevzute
la art. 17, de ndat ce are cunotin despre existena vreuneia dintre acestea.
(3) Cererea de abinere sau de recuzare, temeinic motivat, se face n scris i se depune la
secretariatul unitii la nivelul creia se efectueaz cercetarea prealabil sau, dup caz, este constituit
Consiliul.
(4) Cererea se analizeaz i se soluioneaz n termen de dou zile lucrtoare de ctre persoana n
drept. n vederea soluionrii cererii, structura de resurse umane ntocmete un referat pe care l
prezint persoanei n drept.
(5) Persoana n drept se poate sesiza i din oficiu cu privire la existena uneia dintre situaiile
prevzute la art. 17.
(6) Persoana n drept dispune, prin rezoluie, respingerea cererii ca nentemeiat sau admiterea
acesteia. Pn la soluionarea cazului de abinere sau de recuzare, poliistul desemnat sau membrul
Consiliului nu mai poate ndeplini acte de cercetare.
(7) Poliistul va fi nlocuit prin act administrativ al persoanei n drept, atunci cnd din motive
ntemeiate, altele dect cele de abinere sau recuzare, nu i poate desfura activitatea n cadrul
procedurii disciplinare, precum i n situaia admiterii cererii de abinere sau de recuzare. n aceast
situaie, persoana n drept indic actele ndeplinite de poliist care rmn valabile.
6. Termene procedurale
29
Art. 19. Calculul termenelor procedurale La calculul termenelor privind depunerea sau
comunicarea unor documente n cadrul procedurii disciplinare se ia n considerare data depunerii
documentului la secretariatul unitii, la oficiul potal sau la serviciul de curierat rapid ori la un
serviciu specializat de comunicare.
SECIUNEA a 2-a Cercetarea prealabil
Art. 20. Declanarea cercetrii prealabile Cercetarea prealabil se declaneaz de persoana n
drept, prin act administrativ, n condiiile art. 59 alin. (3) (5) din Statut.
Art. 21. Iniierea cercetrii prealabile. Citarea poliistului (1) Dup emiterea actului administrativ
prevzut la art. 20, poliistul desemnat procedeaz la citarea poliistului cercetat.
(2) Cu aceast ocazie i aduce la cunotin poliistului cercetat actul administrativ de declanare a
cercetrii prealabile i i solicit rapoarte scrise cu privire la faptele cercetate ce pot constitui abateri
disciplinare.
Art. 22. Administrarea probatoriului (1) Poliistul desemnat este obligat s strng probele care pot
conduce la aflarea adevrului cu privire la existena sau inexistena abaterii disciplinare, gravitatea i
condiiile care au cauzat sau favorizat svrirea acesteia, s evalueze i s se pronune motivat, prin
proces-verbal, cu privire la pertinena, concludena i utilitatea probelor solicitate de ctre poliistul
cercetat.
(2) Pe timpul cercetrii prealabile, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfura urmtoarele
activiti: verificarea unor nscrisuri, inclusiv privind activitatea desfurat anterior de poliistul
cercetat; constatarea, la faa locului, a unor situaii de fapt; inventarieri, audieri de martori, controale
financiar-contabile, ridicri de nscrisuri, precum i alte activiti necesare lmurii cauzei.
Art. 23. Prezentarea dosarului de cercetare prealabil (1) Dosarul de cercetare prealabil se
prezint, la finalizarea cercetrii prealabile, persoanei n drept pentru a decide una dintre msurile
prevzute la art. 593 din Statut.
(2) n cazul n care dispune restituirea dosarului, pentru completarea cercetrii prealabile, persoana
n drept trebuie s indice, n scris, motivele care justific msura.
Art. 24. Coninutul dosarului de cercetare prealabil Dosarul de cercetare prealabil cuprinde toate
documentele ntocmite n cadrul operaiunilor administrative aferente procedurii de cercetare
prealabil, dup cum urmeaz:
a) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetrii prealabile;
b) copia actului administrativ prin care s-a declanat procedura disciplinar i, dup caz, a actelor
administrative de nlocuire a poliistului desemnat;
c) proiectul raportului de cercetare prealabil, respectiv raportul de cercetare prealabil;
30
d) toate actele ntocmite/administrate n perioada desfurrii cercetrii prealabile;

e) opis privind documentele existente n dosarul de cercetare prealabil.
Art. 25. Actele realizate n activitatea de control (1) Atunci cnd pe timpul activitilor de control
se constat existena unor fapte care pot constitui abateri disciplinare, organele de control pot sesiza,
prin not motivat, persoana care a dispus activitatea de control, pentru a decide cu privire la
declanarea cercetrii prealabile.
(2) n cazul n care pe timpul activitilor de control nu a fost ntocmit nota motivat prevzut la
alin. (1), raportul prevzut la art. 594 din Statut, prin care se constat fapte care pot constitui abateri
disciplinare, reprezint material de sesizare.
SECIUNEA a 3-a Procedura n faa Consiliului de disciplin
Art. 26. Constituirea colectivului (1) Constituirea colectivelor prevzute la art. 623 din Statut se
realizeaz prin acte administrative ale persoanelor n drept, din rndul poliitilor din cadrul
unitilor pe care le conduc.
(2) La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne i al structurilor din cadrul
acestuia, colectivul se constituie prin act administrativ al ministrului afacerilor interne, la
propunerea conductorilor acestor structuri.
Art. 27. Desemnarea membrilor colectivului (1) Membrii colectivului se desemneaz n condiiile
prevzute la art. 623 din Statut.
(2) Membrul colectivului care are cunotin despre existena vreuneia dintre situaiile prevzute la
art. 17 alin. (1) lit. d) -f) are obligaia de a informa n scris emitentul actului administrativ de
stabilire a colectivului i de a depune, dup caz, documente doveditoare ale susinerilor sale.
Art. 28. Durata mandatului membrilor colectivului (1) Membrii colectivului sunt desemnai pentru
o perioad de 3 ani de la data emiterii actului administrativ de nominalizare n colectiv. n aceleai
condiii are loc rennoirea mandatului, cu aceeai perioad, o singur dat.
(2) Mandatul de membru al colectivului nceteaz nainte de data prevzut la alin. (1) n
urmtoarele situaii:
a) la data mutrii sau transferului din unitatea condus de persoana n drept care l-a nominalizat;
b) la data ncetrii raporturilor de serviciu;
c) atunci cnd intervine una dintre situaiile prevzute la art. 17 alin. (1) lit. d) -f).
31
(3) ncetarea mandatului de membru al colectivului se dispune sau, dup caz, se constat prin act
administrativ. De regul, prin acelai act administrativ, se desemneaz ca membru al colectivului un
alt poliist cu aceeai specialitate, potrivit art. 27 alin. (1).
Art. 29. Constituirea Consiliului Atunci cnd, la finalizarea cercetrii disciplinare, se dispun
sesizarea i consultarea Consiliului, prin act administrativ al persoanei n drept prevzute la art. 20
se constituie Consiliul.
Art. 30. Desemnarea membrilor Consiliului Desemnarea poliitilor n Consiliu se realizeaz n
condiiile art. 624alin. (3) i (4) din Statut.
Art. 31. ncetarea calitii de membru al Consiliului (1) Calitatea de membru al Consiliului
nceteaz de drept la ncetarea calitii de membru al colectivului.
(2) ncetarea calitii de membru al Consiliului se dispune sau, dup caz, se constat prin act
administrativ. De regul, prin acelai act administrativ se desemneaz ca membru al Consiliului un
alt poliist cu aceeai specialitate, potrivit art. 30.
Art. 32. Atribuiile preedintelui Consiliului Preedintele Consiliului are urmtoarele atribuii
principale:
a) stabilete locul, data i ora la care au loc edinele Consiliului;
b) conduce edinele Consiliului;
c) coordoneaz activitatea Consiliului;
d) coordoneaz activitatea secretarului i verific documentele ntocmite de acesta;
e) reprezint Consiliul n faa persoanei n drept.
Art. 33. Atribuiile secretarului Consiliului Secretarul Consiliului are urmtoarele atribuii
principale:
a) nregistreaz actele necesare desfurrii activitii Consiliului;
b) i convoac, la cererea preedintelui, pe membrii Consiliului i citeaz poliistul cercetat, precum
i persoanele care urmeaz a fi audiate;
c) redacteaz ncheierile, procesele-verbale de edin i alte acte emise de ctre Consiliu;
d) ine evidena i asigur securitatea documentelor gestionate de Consiliu i efectueaz alte lucrri
32
necesare n vederea desfurrii activitii Consiliului.

Art. 34. Activitatea Consiliului (1) Lucrrile fiecrei edine a Consiliului se consemneaz ntr-un
proces-verbal semnat de preedinte, de membri i de secretarul acestuia, precum i de ctre poliistul
cercetat i poliistul asistent, atunci cnd acetia sunt prezeni.
(2) n cazul n care poliistul cercetat sau poliistul asistent nu poate sau refuz semnarea procesuluiverbal ori nu este prezent, se face meniune despre acest fapt, activitatea desfurndu-se n
continuare.
(3) Pentru ndeplinirea rolului i atribuiilor specifice, de regul, Consiliul are urmtoarele atribuii
principale:
a) citeaz poliistul cercetat;
b) evalueaz probele administrate;
c) dac apreciaz c se impune, poate solicita poliistului desemnat s ofere clarificrile necesare;
d) audiaz persoane, administreaz probe i verific documente;
e) delibereaz asupra cauzei;
f) ntocmete ncheierea prevzut la art. 62 alin. (5) din Statut.
Art. 35. ncheierea Consiliului (1) Propunerea din ncheiere se formuleaz pe baza majoritii de
voturi. ncheierea Consiliului se semneaz de toi membrii i de secretar i se prezint, mpreun cu
celelalte acte ale dosarului de cercetare disciplinar, persoanei n drept, pentru a decide una dintre
msurile prevzute la art. 622din Statut.
(2) Membrul Consiliului care are o alt prere va redacta i semna opinia separat, cu prezentarea
considerentelor pe care aceasta se sprijin.
(3) Dosarul de cercetare disciplinar cuprinde toate documentele ntocmite n cadrul operaiunilor
administrative aferente cercetrii prealabile i procedurii n faa Consiliului, dup cum urmeaz:
a) dosarul de cercetare prealabil prevzut la art. 24;
b) copia actului administrativ prin care s-au dispus sesizarea i consultarea Consiliului;
c) toate actele ntocmite/administrate n perioada desfurrii procedurii n faa Consiliului;
33
d) ncheierea Consiliului;
e) opis privind documentele existente n dosarul de cercetare disciplinar.
SECIUNEA a 4-a Msura administrativ-preventiv
Art. 36. Scopul i consecinele atenionrii (1) Persoana n drept dispune atenionarea poliistului
atunci cnd consider c aplicarea msurii administrativ-preventive este proporional cu gravitatea
faptei i suficient pentru atingerea scopului rspunderii disciplinare.
(2) Atenionarea poliistului const n atragerea ateniei cu privire la fapta svrit i la luarea unor
msuri de ndreptare, respectiv n indicarea faptului c poate fi sancionat disciplinar pentru fapte ce
constituie abateri disciplinare.
(3) n cazul atenionrii, pentru aceeai fapt nu mai poate fi dispus o sanciune disciplinar.
Art. 37. Gestionarea msurii Atenionarea poliistului se dispune n scris i se comunic acestuia.
SECIUNEA a 5-a Aplicarea sanciunilor disciplinare
Art. 38. Aplicarea sanciunilor disciplinare (1) Sanciunea disciplinar se stabilete i se dispune
numai dup cercetarea prealabil i dup consultarea Consiliului, cu excepia mustrrii scrise i a
diminurii salariului funciei de baz cu 5-20% pe o perioad de 1-3 luni, cnd persoana n drept
poate decide aplicarea sanciunii fr consultarea Consiliului.
(2) Sanciunea disciplinar se dispune prin act administrativ al persoanei n drept, cu respectarea
termenelor prevzute la art. 60 alin. (1) i (7) din Statut.
Art. 39. Termenul de prescripie a faptei (1) Termenul de 6 luni prevzut la art. 60 alin. (1) din
Statut se calculeaz de la data la care persoana n drept a luat la cunotin, n scris, de comiterea
faptei.
(2) n situaia prevzut la art. 25, termenul se calculeaz de la data lurii la cunotin a notei
motivate sau, dup caz, a raportului de control de ctre persoana care a dispus activitatea de control.
Art. 40. Comunicarea actului administrativ de sancionare (1) Actul administrativ de sancionare
se comunic poliistului, prin grija structurii de resurse umane, de regul, prin nmnare cu
semntur de primire, la sediul unitii n care i desfoar activitatea poliistul cercetat sau la
domiciliul/reedina acestuia.
(2) n cazul n care comunicarea nu se poate realiza n condiiile alin. (1), actul administrativ se
comunic n condiiile prevzute la art. 8 alin. (2) (4), cu excepia comunicrii telefonice.
34
(3) Actul administrativ de sancionare clasificat potrivit legii se aduce la cunotin poliistului
sancionat disciplinar prin intermediul structurii de resurse umane din unitatea n care i desfoar
activitatea. n acest caz, se ntocmete un proces- verbal privind modalitatea de comunicare a actului
administrativ.
SECIUNEA a 6-a Contestarea sanciunii
Art. 41. Depunerea contestaiei (1) Poliistul sancionat poate formula contestaie mpotriva
sanciunii disciplinare, care se depune la secretariatul unitii conduse de persoana n drept care a
dispus sanciunea disciplinar, n termen de 10 zile lucrtoare de la data lurii la cunotin.
(2) n situaia prevzut la alin. (1), persoana n drept care a dispus sanciunea disciplinar
nainteaz, cu celeritate, efului unitii ierarhic superioare dosarul de cercetare disciplinar i un
raport motivat cu privire la sanciunea disciplinar dispus i la motivele propunerii de respingere
sau de admitere a contestaiei.
(3) n situaia n care poliistul sancionat este ncadrat n uniti ale aparatului central al Ministerului
Afacerilor Interne, precum i n situaia n care eful ierarhic al persoanei n drept care a dispus
sanciunea disciplinar este ministrul afacerilor interne, documentele prevzute la alin. (2) se
prezint acestuia, pentru a dispune cu privire la soluionarea contestaiei.
(4) n cazul sanciunilor dispuse de ministrul afacerilor interne, contestarea se realizeaz potrivit art.
44 alin. (2).
Art. 42. Soluionarea contestaiei (1) eful unitii ierarhic superioare soluioneaz contestaia, n
termen de 20 de zile lucrtoare de la data nregistrrii la secretariatul acestei uniti, prin decizie
motivat.
(2) Decizia motivat trebuie s cuprind una dintre soluiile i, respectiv, elementele prevzute la art.
61 alin. (6) i (7) din Statut.
Art. 43. Comunicarea actelor la soluionarea cauzei (1) Decizia motivat se comunic poliistului
sancionat, prin grija structurii de resurse umane, de regul, prin nmnare cu semntur de primire,
la sediul unitii n care i desfoar activitatea poliistul cercetat sau la domiciliul/reedina
acestuia.
(2) n cazul n care comunicarea nu se poate realiza n condiiile alin. (1), se aplic n mod
corespunztor dispoziiile art. 8 alin. (2) (4), cu excepia celor de la art. 8 alin. (2) lit. b), precum i
a celor de la art. 8 alin. (2) lit. c) referitoare la comunicarea telefonic.
(3) Actul administrativ de sancionare i decizia motivat se comunic i unitii care asigur
gestiunea resurselor umane.
(4) Prin grija structurii de resurse umane a unitii prevzute la alin. (3), actul administrativ de
sancionare i decizia motivat se comunic structurii financiare care asigur plata drepturilor
35
salariale ale poliistului sancionat, dac sanciunea disciplinar are efecte pecuniare.
(5) Prevederile art. 40 alin. (3) se aplic n mod corespunztor.
Art. 44. Sesizarea instanei (1) Dup soluionarea contestaiei, poliistul nemulumit de sanciunea
aplicat se poate adresa instanei de contencios administrativ, n condiiile legii, fr parcurgerea
procedurii prealabile. Cu aceast ocazie pot fi contestate i celelalte acte care au stat la baza emiterii
actului administrativ de sancionare.
(2) Sanciunea aplicat de ministrul afacerilor interne poate fi contestat de poliistul nemulumit, n
HOTRRENr. 725/2015
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Domeniu de reglementare
Art. 1.
Prezenta hotrre stabilete normele de aplicare a prevederilor cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul poliistului, cu modificrile i completrile ulterioare, denumit n
continuare Statut, referitoare la acordarea recompenselor i rspunderea disciplinar a poliitilor.
Definiii
Art. 2.
(1) n sensul prezentei hotrri, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) actele cercetrii - orice act ncheiat n cadrul procedurii disciplinare;
b) persoana n drept - persoana competent s acorde recompense, s aplice atenionri fr
parcurgerea procedurii disciplinare sau s dispun cercetarea prealabil;
c) poliistul desemnat - poliistul care efectueaz cercetarea prealabil, potrivit art. 59 alin. (3)-(5) din
Statut;
d) poliistul asistent - poliistul care, la cererea poliistului cercetat, l asist n cadrul procedurii
disciplinare, n condiiile art. 583 alin. (4) i (5) din Statut.
(2) n sensul alin. (1) lit. b), prin persoana competent s acorde recompense ori s aplice atenionri
fr parcurgerea procedurii disciplinare se nelege persoana care are competena de numire a
poliistului, eful ierarhic superior al acesteia care are competen de gestiune a resurselor umane sau,
dup caz, eful care ndeplinete funcia similar celui care a aplicat sanciunea disciplinar,
identificat potrivit art. 54 alin. (11) i (12) din Statut.
(3) n sensul alin. (1) lit. b), prin persoana competent s dispun cercetarea prealabil se nelege
persoana identificat potrivit art. 59 alin. (2) din Statut, astfel:
a) persoana care are competena de numire n funcie a poliistului cercetat, inclusiv de mputernicire
pentru ndeplinirea atribuiilor unei funcii de conducere;
b) eful unitii ierarhic superioare celei n care este ncadrat poliistul cercetat care are competen de
gestiune a resurselor umane;
c) eful unitii la care poliistul este delegat sau detaat;
d) eful instituiei de nvmnt din Ministerul Afacerilor Interne la care poliistul urmeaz cursuri
sau susine examene de carier;
e) eful instituiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercit competene de coordonare
i control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru
poliitii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaai la aceste servicii.
36
CAPITOLUL II
Recompensarea poliitilor
Acordarea recompenselor
Art. 3.
(1) Recompensarea se realizeaz n scopul recunoaterii publice a meritelor poliistului care se
evideniaz n mod deosebit n ndeplinirea atribuiilor de serviciu i a misiunilor, precum i pentru
motivarea personalului n vederea obinerii unor rezultate superioare n activitatea profesional.
(2) Recompensele se acord cu obiectivitate, n mod echitabil i principial.
(3) Recompensa se aduce, de regul, la cunotina personalului structurii din care face parte poliistul
recompensat.
Competene de acordare a recompenselor
Art. 4.
Recompensele prevzute de Statut se acord de persoana n drept, din proprie iniiativ sau la
propunerea efilor poliistului care nu au competen de numire n funcie a acestuia.
Elemente de analiz
Art. 5.
Elementele care pot fi avute n vedere la formularea propunerilor de recompensare a poliistului, de
ctre efii prevzui la art. 4, fr a se limita la acestea, sunt:
a) comportamentul exemplar i conduita profesional general a poliistului;
b) rezultate deosebite n ndeplinirea atribuiilor de serviciu i misiunilor;
c) faptele poliistului care au adus prestigiu instituiei n societate;
d) implicarea n activiti profesionale desfurate n interesul i n sprijinul persoanei, comunitii i
instituiilor statului;
e) posibilitatea ca recompensa acordat s stimuleze poliistul n obinerea unor rezultate mai bune n
activitatea sa profesional.
CAPITOLUL III
Rspunderea disciplinar
SECIUNEA 1
Dispoziii comune privind procedura disciplinar
1.
Cadrul procedural
Cadrul procedurii disciplinare
Art. 6.
(1) Procedura disciplinar se realizeaz cu respectarea principiilor, garaniilor, regulilor i
competenelor prevzute n cap. IV din Statut i a prevederilor prezentei hotrri.
(2) Procedura disciplinar este iniiat prin declanarea cercetrii prealabile, presupune sesizarea i
consultarea Consiliului de disciplin, dup caz, i se finalizeaz prin soluionarea definitiv a cauzei.
(3) Persoana n drept care a luat cunotin, n scris, de comiterea unei abateri disciplinare este obligat
s dispun, prin rezoluie, declanarea cercetrii prealabile.
Confidenialitatea procedurilor
Art. 7.
Procedura disciplinar se desfoar cu respectarea dispoziiilor legale referitoare la informaiile
clasificate i la protecia datelor cu caracter personal.
2
Citarea
Modalitile de citare
Art. 8.
(1) Citarea se face, de regul, prin ntiinare scris cu semntur de primire, nmnat la sediul unitii
n care i desfoar activitatea poliistul cercetat.
(2) Citarea se poate face i:
a) prin scrisoare recomandat, cu confirmare de primire, expediat la domiciliul, reedina ori la adresa
de coresponden, indicate de poliist n scris, din Romnia;
b) prin afiare la domiciliul sau la reedina poliistului, numai n cazul refuzului de primire sau
expirrii termenului pentru corespondena prevzut la lit. a);
37
c) prin intermediul potei electronice, al oricrui altui sistem de mesagerie electronic ori telefonic, cu
acordul poliistului cercetat;
d) n orice modalitate convenit cu poliistul cercetat.
(3) n situaia prevzut la alin. (2) lit. c) i d), poliistul desemnat sau, dup caz, membrii Consiliului
de disciplin, denumit n continuare Consiliu, ncheie un proces-verbal n care consemneaz informaii
privind obinerea acordului poliistului cercetat i modalitatea n care se va realiza citarea. Procesulverbal se semneaz i de poliistul cercetat.
(4) Dovada citrii se realizeaz prin confirmarea de primire, procesul-verbal de afiare, un nscris sau
nregistrare care confirm modalitile prevzute la alin. (2) lit. c) i d).
Situaiile de citare
Art. 9.
Citarea se poate face pe parcursul procedurii disciplinare, ori de cte ori poliistul desemnat sau
preedintele Consiliului apreciaz necesar prezena poliistului cercetat.
Cuprinsul citaiei
Art. 10.
Citaia este individual i cuprinde urmtoarele elemente:
a) denumirea i adresa unitii la nivelul creia se desfoar procedura disciplinar;
b) data emiterii citaiei;
c) numele i prenumele poliistului citat, motivul citrii, precum i locul unde va fi citat;
d) data, ora i locul n care se va prezenta poliistul citat;
e) semntura poliistului desemnat sau, dup caz, a preedintelui Consiliului.
Neprezentarea poliistului citat
Art. 11.
(1) Procedura disciplinar continu chiar i n lipsa poliistului cercetat, atunci cnd:
a) refuz s semneze de primire ntiinarea scris;
b) dei a fost citat conform procedurii, nu se prezint i nu face dovada imposibilitii de prezentare.
(2) n situaiile prevzute la alin. (1), se ntocmete un proces-verbal.
Confirmarea procedurii de citare
Art. 12.
Prezena poliistului cercetat n faa poliistului desemnat sau a Consiliului, la data, ora i locul citrii,
nltur orice viciu de procedur legat de citarea acestuia.
3.
Exercitarea drepturilor poliistului cercetat
Dreptul de a cunoate actele cercetrii
Art. 13.
(1) n vederea exercitrii dreptului poliistului cercetat de a cunoate actele cercetrii, cu ocazia
prezentrii n urma primei citri, poliistul desemnat prezint acestuia, spre studiere, materialul de
sesizare care st la baza declanrii cercetrii disciplinare.
(2) n vederea studierii celorlalte acte ale cercetrii, poliistul cercetat poate formula o cerere scris,
adresat poliistului desemnat sau preedintelui Consiliului, dup caz.
(3) Cererea prevzut la alin. (2) se nregistreaz la secretariatul unitii la nivelul creia se desfoar
procedura disciplinar.
(4) Poliistul desemnat sau, dup caz, preedintele Consiliului ia msuri pentru ca n termen de cel
mult 5 zile lucrtoare de la nregistrarea cererii s permit poliistului cercetat s consulte, n
ntregime, actele cercetrii.
(5) Poliistul asistent are acces la actele cercetrii n acelai timp i n aceleai condiii cu poliistul
cercetat.
Exercitarea dreptului la aprare
Art. 14.
(1) n scopul exercitrii dreptului la aprare, poliistul cercetat are dreptul:
a) s solicite administrarea de probe n aprarea sa;
b) s depun orice nscrisuri doveditoare pe care le deine, inclusiv rapoarte personale i rapoarte de
expertiz extrajudiciar;
c) s noteze date i informaii din actele cercetrii, care nu sunt clasificate potrivit legii;
38
d) s primeasc, n fotocopie, raportul de cercetare prealabil, inclusiv n stadiul de proiect, ncheierea

Consiliului, actul administrativ de sancionare i decizia motivat a persoanei n drept, care nu sunt
clasificate potrivit legii.
(2) n exercitarea dreptului la aprare al poliistului cercetat, poliistul asistent are drepturile prevzute
la alin. (1), cu excepia ntocmirii n nume personal a declaraiilor i rapoartelor poliistului cercetat.
Consemnarea accesrii actelor cercetrii
Art. 15.
(1) Poliistul desemnat sau, dup caz, preedintele Consiliului ntocmete un proces-verbal, n care
consemneaz condiiile n care a fost asigurat accesul la actele cercetrii, inclusiv situaiile n care au
fost realizate i predate fotocopii ale unor acte ale cercetrii. Procesul-verbal se prezint pentru
semnare poliitilor care au accesat actele cercetrii.
(2) n procesul-verbal se consemneaz i situaiile n care consultarea actelor cercetrii sau doar a
unora dintre acestea nu a fost posibil din cauza nendeplinirii condiiilor privind accesul la informaii
clasificate ori neprezentrii poliistului cercetat.
4.
Suspendarea i ncetarea suspendrii procedurii disciplinare
Suspendarea i ncetarea suspendrii procedurii disciplinare
Art. 16.
(1) Situaiile privind suspendarea procedurii disciplinare, potrivit art. 60 alin. (2) i art. 625 din Statut,
se constat de poliistul desemnat sau, dup caz, de membrii Consiliului.
(2) Disjungerea unei cauze, n situaiile prevzute la art. 60 alin. (3) i art. 625 din Statut, se realizeaz
cu aprobarea persoanei n drept.
(3) Atunci cnd suspendarea este consecina sesizrii organelor de urmrire penal, dup disjungere,
procedura continu pentru acei poliiti sau pentru acele fapte care nu fac obiectul sesizrii.
(4) Suspendarea procedurii disciplinare i ncetarea suspendrii acesteia se constat printr-un procesverbal ntocmit de persoanele prevzute la alin. (1), care se prezint spre aprobare persoanei n drept.
5.
Desemnarea unor persoane n cadrul procedurii disciplinare
Criterii pentru desemnarea unor persoane
Art. 17.
(1) Poliistul desemnat, membrii Consiliului i secretarul acestuia nu pot fi din rndul persoanelor
care:
a) au calitatea de ef nemijlocit sau subordonat al poliistului cercetat;
b) au calitatea de so, rud sau afin, pn la gradul al patrulea inclusiv, cu poliistul cercetat ori se afl
ntr-o alt situaie de conflict de interese prevzut de lege;
c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare n curs;
d) sunt sub efectul unei sanciuni disciplinare;
e) au calitatea de suspect sau inculpat ori au fost trimise n judecat;
f) sunt condamnate sau fa de acestea s-a dispus renunarea la aplicarea pedepsei ori amnarea
aplicrii pedepsei printr-o hotrre judectoreasc rmas definitiv.
(2) Dispoziiile alin. (1) lit. d)-f) se aplic i cu privire la numirea membrilor colectivului de poliiti,
denumit n continuare colectiv.
(3) Nu pot fi membri ai Consiliului poliistul desemnat i poliistul asistent.
Abinerea, recuzarea i alte situaii
Art. 18.
(1) Poliistul aflat n una dintre situaiile prevzute la art. 17 este obligat s se abin de la efectuarea
de acte ale cercetrii i s formuleze, de ndat, cerere de abinere.
(2) Poliistul cercetat poate s formuleze cerere de recuzare a poliistului aflat n situaiile prevzute la
art. 17, de ndat ce are cunotin despre existena vreuneia dintre acestea.
(3) Cererea de abinere sau de recuzare, temeinic motivat, se face n scris i se depune la secretariatul
unitii la nivelul creia se efectueaz cercetarea prealabil sau, dup caz, este constituit Consiliul.
(4) Cererea se analizeaz i se soluioneaz n termen de dou zile lucrtoare de ctre persoana n
drept. n vederea soluionrii cererii, structura de resurse umane ntocmete un referat pe care l
prezint persoanei n drept.
39
(5) Persoana n drept se poate sesiza i din oficiu cu privire la existena uneia dintre situaiile prevzute
la art. 17.
(6) Persoana n drept dispune, prin rezoluie, respingerea cererii ca nentemeiat sau admiterea
acesteia. Pn la soluionarea cazului de abinere sau de recuzare, poliistul desemnat sau membrul
Consiliului nu mai poate ndeplini acte de cercetare.
(7) Poliistul va fi nlocuit prin act administrativ al persoanei n drept, atunci cnd din motive
ntemeiate, altele dect cele de abinere sau recuzare, nu i poate desfura activitatea n cadrul
procedurii disciplinare, precum i n situaia admiterii cererii de abinere sau de recuzare. n aceast
situaie, persoana n drept indic actele ndeplinite de poliist care rmn valabile.
6.
Termene procedurale
Calculul termenelor procedurale
Art. 19.
La calculul termenelor privind depunerea sau comunicarea unor documente n cadrul procedurii
disciplinare se ia n considerare data depunerii documentului la secretariatul unitii, la oficiul potal
sau la serviciul de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare.
SECIUNEA a 2-a
Cercetarea prealabil
Declanarea cercetrii prealabile
Art. 20.
Cercetarea prealabil se declaneaz de persoana n drept, prin act administrativ, n condiiile art. 59
alin. (3)-(5) din Statut.
Iniierea cercetrii prealabile. Citarea poliistului
Art. 21.
(1) Dup emiterea actului administrativ prevzut la art. 20, poliistul desemnat procedeaz la citarea
poliistului cercetat.
(2) Cu aceast ocazie i aduce la cunotin poliistului cercetat actul administrativ de declanare a
cercetrii prealabile i i solicit rapoarte scrise cu privire la faptele cercetate ce pot constitui abateri
disciplinare.
Administrarea probatoriului
Art. 22.
(1) Poliistul desemnat este obligat s strng probele care pot conduce la aflarea adevrului cu privire
la existena sau inexistena abaterii disciplinare, gravitatea i condiiile care au cauzat sau favorizat
svrirea acesteia, s evalueze i s se pronune motivat, prin proces-verbal, cu privire la pertinena,
concludena i utilitatea probelor solicitate de ctre poliistul cercetat.
(2) Pe timpul cercetrii prealabile, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfura urmtoarele
activiti: verificarea unor nscrisuri, inclusiv privind activitatea desfurat anterior de poliistul
cercetat; constatarea, la faa locului, a unor situaii de fapt; inventarieri, audieri de martori, controale
financiar-contabile, ridicri de nscrisuri, precum i alte activiti necesare lmurii cauzei.
Prezentarea dosarului de cercetare prealabil
Art. 23.
(1) Dosarul de cercetare prealabil se prezint, la finalizarea cercetrii prealabile, persoanei n drept
pentru a decide una dintre msurile prevzute la art. 593 din Statut.
(2) n cazul n care dispune restituirea dosarului, pentru completarea cercetrii prealabile, persoana n
drept trebuie s indice, n scris, motivele care justific msura.
Coninutul dosarului de cercetare prealabil
Art. 24.
Dosarul de cercetare prealabil cuprinde toate documentele ntocmite n cadrul operaiunilor
administrative aferente procedurii de cercetare prealabil, dup cum urmeaz:
a) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetrii prealabile;
b) copia actului administrativ prin care s-a declanat procedura disciplinar i, dup caz, a actelor
administrative de nlocuire a poliistului desemnat;
c) proiectul raportului de cercetare prealabil, respectiv raportul de cercetare prealabil;
d) toate actele ntocmite/administrate n perioada desfurrii cercetrii prealabile;
40
e) opis privind documentele existente n dosarul de cercetare prealabil.

Actele realizate n activitatea de control
Art. 25
(1) Atunci cnd pe timpul activitilor de control se constat existena unor fapte care pot constitui
abateri disciplinare, organele de control pot sesiza, prin not motivat, persoana care a dispus
activitatea de control, pentru a decide cu privire la declanarea cercetrii prealabile.
(2) n cazul n care pe timpul activitilor de control nu a fost ntocmit nota motivat prevzut la
alin. (1), raportul prevzut la art. 594 din Statut, prin care se constat fapte care pot constitui abateri
disciplinare, reprezint material de sesizare.
SECIUNEA a 3-a
Procedura n faa Consiliului de disciplin
Constituirea colectivului
Art. 26.
(1) Constituirea colectivelor prevzute la art. 623 din Statut se realizeaz prin acte administrative ale
persoanelor n drept, din rndul poliitilor din cadrul unitilor pe care le conduc.
(2) La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne i al structurilor din cadrul acestuia,
colectivul se constituie prin act administrativ al ministrului afacerilor interne, la propunerea
conductorilor acestor structuri.
Desemnarea membrilor colectivului
Art. 27.
(1) Membrii colectivului se desemneaz n condiiile prevzute la art. 623 din Statut.
(2) Membrul colectivului care are cunotin despre existena vreuneia dintre situaiile prevzute la art.
17 alin. (1) lit. d)-f) are obligaia de a informa n scris emitentul actului administrativ de stabilire a
colectivului i de a depune, dup caz, documente doveditoare ale susinerilor sale.
Durata mandatului membrilor colectivului
Art. 28.
(1) Membrii colectivului sunt desemnai pentru o perioad de 3 ani de la data emiterii actului
administrativ de nominalizare n colectiv. n aceleai condiii are loc rennoirea mandatului, cu aceeai
perioad, o singur dat.
(2) Mandatul de membru al colectivului nceteaz nainte de data prevzut la alin. (1) n urmtoarele
situaii:
a) la data mutrii sau transferului din unitatea condus de persoana n drept care l-a nominalizat;
b) la data ncetrii raporturilor de serviciu;
c) atunci cnd intervine una dintre situaiile prevzute la art. 17 alin. (1) lit. d)-f).
(3) ncetarea mandatului de membru al colectivului se dispune sau, dup caz, se constat prin act
administrativ. De regul, prin acelai act administrativ, se desemneaz ca membru al colectivului un
alt poliist cu aceeai specialitate, potrivit art. 27 alin. (1).
Constituirea Consiliului
Art. 29.
Atunci cnd, la finalizarea cercetrii disciplinare, se dispun sesizarea i consultarea Consiliului, prin
act administrativ al persoanei n drept prevzute la art. 20 se constituie Consiliul.
Desemnarea membrilor Consiliului
Art. 30.
Desemnarea poliitilor n Consiliu se realizeaz n condiiile art. 624 alin. (3) i (4) din Statut.
ncetarea calitii de membru al Consiliului
Art. 31.
(1) Calitatea de membru al Consiliului nceteaz de drept la ncetarea calitii de membru al
colectivului.
(2) ncetarea calitii de membru al Consiliului se dispune sau, dup caz, se constat prin act
administrativ. De regul, prin acelai act administrativ se desemneaz ca membru al Consiliului un alt
poliist cu aceeai specialitate, potrivit art. 30.
Atribuiile preedintelui Consiliului
Art. 32.
Preedintele Consiliului are urmtoarele atribuii principale:
41
a) stabilete locul, data i ora la care au loc edinele Consiliului;

b) conduce edinele Consiliului;
c) coordoneaz activitatea Consiliului;
d) coordoneaz activitatea secretarului i verific documentele ntocmite de acesta;
e) reprezint Consiliul n faa persoanei n drept.
Atribuiile secretarului Consiliului
Art. 33.
Secretarul Consiliului are urmtoarele atribuii principale:
a) nregistreaz actele necesare desfurrii activitii Consiliului;
b) i convoac, la cererea preedintelui, pe membrii Consiliului i citeaz poliistul cercetat, precum i
persoanele care urmeaz a fi audiate;
c) redacteaz ncheierile, procesele-verbale de edin i alte acte emise de ctre Consiliu;
d) ine evidena i asigur securitatea documentelor gestionate de Consiliu i efectueaz alte lucrri
necesare n vederea desfurrii activitii Consiliului.
Activitatea Consiliului
Art. 34.
1) Lucrrile fiecrei edine a Consiliului se consemneaz ntr-un proces-verbal semnat de preedinte,
de membri i de secretarul acestuia, precum i de ctre poliistul cercetat i poliistul asistent, atunci
cnd acetia sunt prezeni.
(2) n cazul n care poliistul cercetat sau poliistul asistent nu poate sau refuz semnarea procesuluiverbal ori nu este prezent, se face meniune despre acest fapt, activitatea desfurndu-se n
continuare.
(3) Pentru ndeplinirea rolului i atribuiilor specifice, de regul, Consiliul are urmtoarele atribuii
principale:
a) citeaz poliistul cercetat;
b) evalueaz probele administrate;
c) dac apreciaz c se impune, poate solicita poliistului desemnat s ofere clarificrile necesare;
d) audiaz persoane, administreaz probe i verific documente;
e) delibereaz asupra cauzei;
f) ntocmete ncheierea prevzut la art. 62 alin. (5) din Statut.
ncheierea Consiliului
Art. 35.
(1) Propunerea din ncheiere se formuleaz pe baza majoritii de voturi. ncheierea Consiliului se
semneaz de toi membrii i de secretar i se prezint, mpreun cu celelalte acte ale dosarului de
cercetare disciplinar, persoanei n drept, pentru a decide una dintre msurile prevzute la art. 622 din
Statut.
(2) Membrul Consiliului care are o alt prere va redacta i semna opinia separat, cu prezentarea
considerentelor pe care aceasta se sprijin.
(3) Dosarul de cercetare disciplinar cuprinde toate documentele ntocmite n cadrul operaiunilor
administrative aferente cercetrii prealabile i procedurii n faa Consiliului, dup cum urmeaz:
a) dosarul de cercetare prealabil prevzut la art. 24;
b) copia actului administrativ prin care s-au dispus sesizarea i consultarea Consiliului;
c) toate actele ntocmite/administrate n perioada desfurrii procedurii n faa Consiliului;
d) ncheierea Consiliului;
e) opis privind documentele existente n dosarul de cercetare
disciplinar.
SECIUNEA a 4-a
Msura administrativ-preventiv
Scopul i consecinele atenionrii
Art. 36.
(1) Persoana n drept dispune atenionarea poliistului atunci cnd consider c aplicarea msurii
administrativ-preventive este proporional cu gravitatea faptei i suficient pentru atingerea scopului
rspunderii disciplinare.
42
(2) Atenionarea poliistului const n atragerea ateniei cu privire la fapta svrit i la luarea unor
msuri de ndreptare,
respectiv n indicarea faptului c poate fi sancionat disciplinar pentru fapte ce constituie abateri
disciplinare.
(3) n cazul atenionrii, pentru aceeai fapt nu mai poate fi dispus o sanciune disciplinar.
Gestionarea msurii
Art. 37.
Atenionarea poliistului se dispune n scris i se comunic acestuia.
SECIUNEA a 5-a
Aplicarea sanciunilor disciplinare
Aplicarea sanciunilor disciplinare
Art. 38.
(1) Sanciunea disciplinar se stabilete i se dispune numai dup cercetarea prealabil i dup
consultarea Consiliului, cu excepia mustrrii scrise i a diminurii salariului funciei de baz cu 520% pe o perioad de 1-3 luni, cnd persoana n drept poate decide aplicarea sanciunii fr
consultarea Consiliului.
(2) Sanciunea disciplinar se dispune prin act administrativ al persoanei n drept, cu respectarea
termenelor prevzute la art. 60 alin. (1) i (7) din Statut.
Termenul de prescripie a faptei
Art. 39.
(1) Termenul de 6 luni prevzut la art. 60 alin. (1) din Statut se calculeaz de la data la care persoana
n drept a luat la cunotin, n scris, de comiterea faptei.
(2) n situaia prevzut la art. 25, termenul se calculeaz de la data lurii la cunotin a notei
motivate sau, dup caz, a raportului de control de ctre persoana care a dispus activitatea de control.
Comunicarea actului administrativ de sancionare
Art. 40.
(1) Actul administrativ de sancionare se comunic poliistului, prin grija structurii de resurse umane,
de regul, prin nmnare cu semntur de primire, la sediul unitii n care i desfoar activitatea
poliistul cercetat sau la domiciliul/reedina acestuia.
(2) n cazul n care comunicarea nu se poate realiza n condiiile alin. (1), actul administrativ se
comunic n condiiile
prevzute la art. 8 alin. (2)-(4), cu excepia comunicrii telefonice.
(3) Actul administrativ de sancionare clasificat potrivit legii se aduce la cunotin poliistului
sancionat disciplinar prin intermediul structurii de resurse umane din unitatea n care i desfoar
activitatea. n acest caz, se ntocmete un proces- verbal privind modalitatea de comunicare a actului
administrativ.
SECIUNEA a 6-a
Contestarea sanciunii
Depunerea contestaiei
Art. 41.
(1) Poliistul sancionat poate formula contestaie mpotriva sanciunii disciplinare, care se depune la
secretariatul unitii conduse de persoana n drept care a dispus sanciunea disciplinar, n termen de
10 zile lucrtoare de la data lurii la cunotin.
(2) n situaia prevzut la alin.(1), persoana n drept care a dispus sanciunea disciplinar nainteaz,
cu celeritate, efului unitii ierarhic superioare dosarul de cercetare disciplinar i un raport motivat
cu privire la sanciunea disciplinar dispus i la motivele propunerii de respingere sau de admitere a
contestaiei.
(3) n situaia n care poliistul sancionat este ncadrat n uniti ale aparatului central al Ministerului
Afacerilor Interne, precum i n situaia n care eful ierarhic al persoanei n drept care a dispus
sanciunea disciplinar este ministrul afacerilor interne, documentele prevzute la alin. (2) se prezint
acestuia, pentru a dispune cu privire la soluionarea contestaiei.
43
(4) n cazul sanciunilor dispuse de ministrul afacerilor interne, contestarea se realizeaz potrivit art.
44 alin. (2).
Soluionarea contestaiei
Art. 42.
(1) eful unitii ierarhic superioare soluioneaz contestaia, n termen de 20 de zile lucrtoare de la
data nregistrrii la secretariatul acestei uniti, prin decizie motivat.
(2) Decizia motivat trebuie s cuprind una dintre soluiile i, respectiv, elementele prevzute la art.
61 alin. (6) i (7) din Statut.
Comunicarea actelor la soluionarea cauzei
Art. 43.
(1) Decizia motivat se comunic poliistului sancionat, prin grija structurii de resurse umane, de
regul, prin nmnare cu semntur de primire, la sediul unitii n care i desfoar activitatea
poliistul cercetat sau la domiciliul/ reedina acestuia.
(2) n cazul n care comunicarea nu se poate realiza n condiiile alin. (1), se aplic n mod
corespunztor dispoziiile art. 8 alin. (2)-(4), cu excepia celor de la art. 8 alin. (2) lit. b), precum i a
celor de la art. 8 alin. (2) lit. c) referitoare la comunicarea telefonic.
(3) Actul administrativ de sancionare i decizia motivat se comunic i unitii care asigur gestiunea
resurselor umane.
(4) Prin grija structurii de resurse umane a unitii prevzute la alin. (3), actul administrativ de
sancionare i decizia motivat se comunic structurii financiare care asigur plata drepturilor salariale
ale poliistului sancionat, dac sanciunea disciplinar are efecte pecuniare.
(5) Prevederile art. 40 alin. (3) se aplic n mod corespunztor.
Sesizarea instanei
Art. 44.
(1) Dup soluionarea contestaiei, poliistul nemulumit de sanciunea aplicat se poate adresa
instanei de contencios administrativ, n condiiile legii, fr parcurgerea procedurii prealabile. Cu
aceast ocazie pot fi contestate i celelalte acte care au stat la baza emiterii actului administrativ de
sancionare.
(2) Sanciunea aplicat de ministrul afacerilor interne poate fi contestat de poliistul nemulumit, n
CAPITOLUL IV
Dispoziii tranzitorii i finale
Aplicarea normelor la procedurile disciplinare declanate
Art. 45.
(1) Pentru procedurile disciplinare declanate anterior intrrii n vigoare a Legii nr. 81/2015 pentru
modificarea i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliistului, precum i pentru
modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea i funcionarea poliiei
judiciare, stabilirea poliistului desemnat i a membrilor Consiliului se face cu respectarea prevederilor
prezentei hotrri.
(2) Poliistul desemnat sau Consiliul analizeaz actele de cercetare disciplinar administrate anterior i
ntocmete un raport sau, dup caz, o ncheiere, prin care propune spre aprobare persoanei n drept:
a) continuarea procedurii disciplinare, artnd actele care se menin;
b) clasarea cauzei, n situaia n care sanciunea nu mai poate fi aplicat.
(3) n cazul prevzut la alin. (2) lit. a), poliistul cercetat este citat n vederea continurii procedurii
disciplinare.
(4) Soluia de clasare a cauzei aprobat potrivit alin. (2) lit. b) se comunic poliistului cercetat, cu
aplicarea corespunztoare a art. 40.
Radierea sanciunilor disciplinare
Art. 46.
Sanciunile disciplinare aplicate se radiaz, de drept, la mplinirea termenelor prevzute la art. 627 din
Statut.
Actualizarea evidenelor de personal
Art. 47.
44
(1) Atunci cnd poliistul este recompensat, precum i la rmnerea definitiv a actului administrativ
de sancionare n condiiile art. 61 din Statut ori la mplinirea termenelor prevzute la art. 627 din
Statut, se efectueaz meniunile necesare n documentele de eviden.
(2) O copie a actului de recompensare sau sancionare disciplinar se introduce n dosarul personal al
poliistului sancionat.
Pstrarea i distrugerea actelor de cercetare disciplinar
Art. 48.
(1) Dosarul de cercetare disciplinar, o copie a contestaiei poliistului sancionat, raportul motivat
prevzut la art. 41 alin. (2) i o copie a deciziei motivate de soluionare a contestaiei se pstreaz la
structura de resurse umane a unitii la nivelul creia s-a desfurat cercetarea disciplinar.
(2) Dup mplinirea termenului legal privind radierea sanciunii, respectiv la anularea ori ridicarea
unei sanciuni, documentele prevzute la alin. (1) se predau, pentru pstrare, la arhiva unitii.
(3) Documentele prevzute la alin. (1) se distrug n conformitate cu normele legale care reglementeaz
termenele de pstrare potrivit caracterului documentelor i, dup caz, nivelului de clasificare a
informaiilor coninute.
H.G. 991/2005
CODUL
de etic i deontologie al poliistului
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare i principii generale
ARTICOLUL 1
Responsabilitate i demnitate
Respectarea principiilor i a regulilor din prezentul cod reprezint o datorie de onoare a poliistului.
ARTICOLUL 2
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul cod stabilete regulile de conduit a poliistului n exercitarea atribuiilor profesionale
care decurg din legislaia aplicabil personalului Ministerului Administraiei i Internelor. Orice
persoan poate pretinde poliistului respectarea acestor reguli de conduit n raporturile sale cu acesta.
(2) Scopul prezentului cod l constituie asigurarea conduitei etice a poliistului prin formarea i
promovarea unei culturi profesionale adecvate, formarea i educarea personalului n spiritul acesteia,
prevenirea abaterilor comportamentale, mbuntirea calitii serviciilor, protecia persoanelor i a
poliitilor i realizarea, pe aceast cale, a echilibrului ntre drepturile cetenilor, interesele
autoritilor publice, drepturile i obligaiile personalului instituiei.
(3) Prevederile prezentului cod sunt elaborate n considerarea principiilor enunate n Recomandarea
REC (2001)10 privind Codul european de etic al poliiei.
ARTICOLUL 3
Funciile principale ale poliiei
(1) n societatea romneasc, guvernat de principiile statului de drept, principalele atribuii ale poliiei
sunt: aprarea drepturilor i libertilor persoanei, a proprietii private i publice, prevenirea,
descoperirea i combaterea actelor i faptelor infracionale, asigurarea ordinii i siguranei publice.
Prin ndeplinirea acestora se promoveaz ncrederea reciproc, respectul i dezvoltarea democratic a
societii.
(2) Activitatea poliiei constituie serviciu public specializat care se realizeaz n interesul persoanei i
comunitii, precum i n sprijinul instituiilor statului, n conformitate cu legislaia intern i
internaional aplicabil n domeniu.
ARTICOLUL 4
Despre poliie i cooperarea cu alte instituii ale statului
(1) Poliia i ndeplinete misiunile sub autoritatea i rspunderea instituiilor abilitate de lege.
(2) Poliia coopereaz cu Ministerul Public n limitele competenelor ce i revin n conformitate cu
procedurile prevzute de lege.
(3) n ndeplinirea atribuiilor ce i revin poliia trebuie s respecte independena i imparialitatea
judectorilor.
45
(4) n cadrul poliiei se asigur dezvoltarea unui mediu organizaional bazat pe contiin, integritate
profesional, nediscriminare, comunicare, transparen, prevenirea i combaterea corupiei la toate
nivelurile ierarhice.
(5) n ndeplinirea misiunilor ce le revin serviciile poliieneti coopereaz i cu alte structuri
nsrcinate cu aplicarea legii.
ARTICOLUL 5
Controlul poliiei
Actele ntocmite de poliie pot face obiectul unui control extern exercitat de ctre puterea
judectoreasc, potrivit prevederilor legale n vigoare.
ARTICOLUL 6
Principii generale
Principiile care guverneaz conduita profesional a poliistului sunt urmtoarele:
a) legalitatea - n exercitarea atribuiilor sale poliistul este obligat s respecte legea, precum i
drepturile i libertile constituionale ale persoanelor;
b) egalitatea, imparialitatea i nediscriminarea - n ndeplinirea atribuiilor profesionale poliistul
aplic tratamente egale tuturor persoanelor, lund aceleai msuri pentru situaii similare de nclcare a
normelor protejate de lege, fr a fi influenat de considerente etnice, de naionalitate, ras, religie,
opinie politic sau de orice alt opinie, vrst, sex, orientare sexual, avere, origine naional, social
sau decurgnd din orice alt situaie;
c) transparena - const n deschiderea pe care poliistul trebuie s o manifeste fa de societate n
limitele stabilite de reglementrile poliieneti;
d) capacitatea i datoria de exprimare - reprezint posibilitatea poliistului de a analiza situaiile
profesionale pe care le ntlnete i de a-i exprima punctul de vedere, potrivit pregtirii i experienei
sale, pentru a mbunti calitatea i eficacitatea serviciului poliienesc cu privire la acestea;
e) disponibilitatea - presupune intervenia poliistului n orice situaie n care ia cunotin despre
atingerea adus vreuneia dintre valorile aprate de lege, indiferent de momentul constatrii acesteia,
capacitatea de a asculta i de a rezolva problemele celor aflai n dificultate ori de a ndruma ctre alte
autoriti cazurile care se situeaz n afara competenei ori atribuiilor sale;
f) prioritatea interesului public - se manifest prin aceea c pentru ndeplinirea atribuiilor funcionale
poliistul acord prioritate realizrii serviciului n folosul comunitii;
g) profesionalismul - presupune aplicarea corect i responsabil a cunotinelor teoretice i a
deprinderilor practice pentru exercitarea atribuiilor de serviciu;
h) confidenialitatea - determin obligaia poliistului de a garanta securitatea datelor i informaiilor
obinute n exercitarea autoritii conferite de lege;
i) respectul - se manifest prin consideraia pe care poliistul o acord persoanelor, colegilor,
superiorilor, subordonailor, drepturilor i libertilor acestora, instituiilor, legilor, valorilor sociale,
normelor etice i deontologice;
j) integritatea moral - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate i
practicate n societate;
k) independena operaional - const n ndeplinirea atribuiilor i misiunilor potrivit competenelor
stabilite pentru nivelul ierarhic pe care l ocup n cadrul poliiei, fr imixtiunea ilegal a altor
poliiti, persoane sau autoriti;
l) loialitatea - se exprim prin ataamentul fa de instituie i valorile promovate de aceasta, adeziunea
contient manifestat de ctre poliist, din proprie iniiativ, fa de obiectivele instituiei, respectul
fa de ierarhia instituiei, onestitate n relaiile interpersonale, respectul fa de adevr i dreptate,
contiinciozitate n ndeplinirea atribuiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea
confidenialitii informaiilor obinute n procesul muncii.
ARTICOLUL 7
Exercitarea atribuiilor
(1) Aciunile poliitilor trebuie s fie conforme cu dreptul intern, conveniile i acordurile
internaionale la care Romnia este parte.
(2) n activitatea de aplicare a legii, poliistul trebuie s respecte principiul prezumiei de nevinovie,
asigurnd fiecrei persoane care face obiectul cercetrii exercitarea deplin i efectiv a drepturilor
sale, n condiiile prevzute de lege.
46
(3) Poliistul trebuie s ndeplineasc atribuiile i misiunile ce i revin ntr-o manier echitabil i
obiectiv, cu respectarea i protejarea drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei consacrate
prin Constituie i prin alte legi, n conformitate cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului,
Convenia european a drepturilor omului, Codul european de etic al poliiei i cu dispoziiile
tratatelor la care Romnia este parte.
(4) Pe timpul ndeplinirii atribuiilor profesionale poliistul acioneaz n parteneriat cu populaia i
trebuie s acorde persoanelor protecie, asistena de specialitate pe care acetia sunt ndreptii s o
primeasc i servicii, conform misiunilor i atribuiilor poliiei.
ARTICOLUL 8
Protecia poliistului n exercitarea atribuiilor
(1) n ndeplinirea atribuiilor ce i revin poliistul beneficiaz, conform legii, de protecia instituiei
care i furnizeaz sprijin adecvat.
(2) n exercitarea atribuiilor sale personalul poliiei este sprijinit de autoritile publice n conformitate
cu normele legale n vigoare.
ARTICOLUL 9
Utilizarea forei
(1) Poliistul execut aciuni n for ca msur excepional, n strict conformitate cu prevederile
legale i numai n situaii de absolut necesitate, pentru ndeplinirea unui obiectiv legitim.
(2) Aciunile n for desfurate de poliie trebuie subordonate principiilor necesitii, gradualitii i
proporionalitii.
(3) Mijloacele din dotare ce pot fi utilizate n timpul aciunilor n for, inclusiv armele de foc, vor fi
folosite numai n caz de necesitate absolut, cu respectarea strict a prevederilor legale.
(4) n momentul realizrii obiectivului legitim nceteaz i exercitarea aciunii n for.
(5) n executarea aciunilor n for poliistul va avea n permanen n vedere respectarea demnitii
umane.
(6) Cnd este confruntat cu violena fizic ori cu ameninri reale de folosire a forei fizice mpotriva
sa ori mpotriva altor persoane, poliistul are obligaia de a interveni cu fermitate, n limitele legale,
pentru restabilirea ordinii.
ARTICOLUL 10
Deontologia msurilor poliieneti
(1) Msurile care pot fi luate de poliie n condiiile legii i care presupun privarea de libertate a unei
persoane se realizeaz numai n cazurile n care sunt cel puin indicii cu privire la existena sau
iminena producerii unei infraciuni, cu respectarea procedurii prevzute de lege, i nu trebuie s
depeasc perioada de timp strict necesar ndeplinirii scopului acestora.
(2) Persoanele care fac obiectul unor msuri luate n condiiile alin. (1) trebuie s fie informate cu
privire la motivele privrii de libertate, la procedura aplicabil situaiei respective i s li se asigure
posibilitatea exercitrii drepturilor corespunztoare calitii pe care o au n funcie de situaia creat.
(3) Pe timpul aplicrii msurilor luate n condiiile alin. (1), poliitii evalueaz i ntreprind msurile
necesare pentru sigurana persoanei, monitorizarea strii de sntate, realizarea condiiilor de igien i
de alimentaie corespunztoare.
(4) n contactele realizate cu persoanele asupra crora s-au dispus msuri privative de libertate, precum
i pe timpul desfurrii cercetrilor poliistul trebuie s respecte cu strictee normele procedurale
prevzute de lege.
ARTICOLUL 11
Relaia poliistului cu diferite categorii de persoane
(1) Poliistul trebuie s acorde sprijin, conform competenelor legale, victimelor infraciunilor atunci
cnd intr n contact cu acestea pe timpul i n afara ndeplinirii atribuiilor de serviciu. n acest sens,
victima este ndrumat ctre serviciile specializate ale poliiei sau ale altor instituii cu responsabiliti
n domeniu i este informat, dup caz, cu privire la modalitile de soluionare a situaiei sale.
(2) Relaia poliistului cu martorii trebuie s se desfoare n limitele competenelor i prevederilor
legale, cu respectarea drepturilor i libertilor constituionale ale acestora i ale membrilor lor de
familie, cu precdere a celor care vizeaz viaa, integritatea corporal sau libertatea.
(3) Pe timpul aciunilor poliistul trebuie s acorde atenie deosebit nevoilor specifice ale unor
categorii speciale sau vulnerabile de populaie, cum ar fi: copiii, femeile, btrnii, persoanele cu
handicap.
47
CAPITOLUL II
Normele de conduit profesional a poliistului
ARTICOLUL 12
Conduita general
Poliistul rspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evit comportamentul care ar putea
afecta ncrederea populaiei, este disciplinat i apr prestigiul instituiei i profesiei, exercitnd toate
prerogativele i ndatoririle specifice funciei publice pe care o deine.
ARTICOLUL 13
Comportamentul poliistului
(1) Poliistul trebuie s se comporte civilizat i s dea dovad de amabilitate i solicitudine, adoptnd o
atitudine politicoas i ferm.
(2) Poliistul trebuie s dovedeasc stpnire de sine, capacitate de comunicare, abiliti de gestionare
a situaiilor conflictuale, dezvoltndu-i prin sistemul de formare continu puterea de nelegere a
problemelor sociale, culturale i educaionale specifice colectivitii n care i exercit profesia,
precum i, dup caz, capacitile manageriale.
ARTICOLUL 14
Declinarea calitii
(1) Poliistul n uniform trebuie s poarte nsemnele distinctive i echipamentul prevzute de lege,
pentru a fi protejat i recunoscut cu uurin pe timpul misiunilor.
(2) Poliistul are obligaia de a-i face cunoscut identitatea n legtur cu ndatoririle profesionale ce i
revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea proteciei proprii i crearea
premiselor necesare angajrii rspunderii personale pentru aciunile sau inaciunile sale.
ARTICOLUL 15
Raporturi n exercitarea profesiei
Poliistul trebuie s promoveze i s dezvolte fr discriminare bunele raporturi ntre instituia pe care
o reprezint i comunitate, asigur cooperarea efectiv cu reprezentanii autoritilor publice centrale i
locale, ai organizaiilor neguvernamentale i ai populaiei, ai grupurilor minoritare, inclusiv ai celor
etnice.
ARTICOLUL 16
Parteneriatul cu comunitatea
n temeiul relaiilor de parteneriat dezvoltate n cadrul comunitii, poliistul furnizeaz membrilor
acesteia informaii privitoare la legislaia n vigoare i la activitatea sa profesional, n limita
competenelor ce i revin i fr a dezvlui date i informaii clasificate, potrivit legii.
ARTICOLUL 17
Protecia datelor i informaiilor
(1) Poliistul are obligaia s pstreze, n condiiile legii, asigurnd respectarea drepturilor persoanelor,
secretul de stat i secretul de serviciu, precum i confidenialitatea deplin a datelor i informaiilor pe
care le deine i s nu le utilizeze abuziv sau n folos personal.
(2) Culegerea, stocarea i utilizarea datelor cu caracter personal de ctre poliist se fac n condiiile
legii i vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale legitime i
specifice poliiei.
ARTICOLUL 18
Respectarea demnitii umane
(1) Poliistului i este interzis s aplice, s ncurajeze i s tolereze, n nici o mprejurare, acte de
tortur, tratamente i pedepse inumane sau degradante, constrngeri fizice ori psihice.
(2) n cazul n care poliistul ia cunotin, prin orice mijloace, despre svrirea de ctre alt poliist a
faptelor prevzute la alin. (1), ia msurile care se impun, dup caz, pentru determinarea ncetrii
acestui comportament i pentru informarea superiorilor cu privire la situaia sesizat.
ARTICOLUL 19
Atitudinea fa de corupie
(1) Poliistului i este interzis s tolereze actele de corupie i s utilizeze abuziv autoritatea public pe
care i-o confer statutul su.
48
(2) Poliistului i este interzis s pretind sau s accepte bani, bunuri ori valori n scopul de a ndeplini
sau de a nu ndeplini atribuiile profesionale i s primeasc sarcini, misiuni sau lucrri care excedeaz
competenelor stabilite prin fia postului.
(3) Poliistul ia atitudine fa de actele de corupie manifestate n cadrul instituiei, avnd obligaia de a
informa superiorii i alte organe competente cu privire la cazurile de corupie despre care a luat
cunotin.
(4) Poliistului i este interzis s uzeze de calitatea sau de funcia ndeplinit pentru rezolvarea unor
interese de ordin personal.
ARTICOLUL 20
Sesizarea
Persoanele care se consider lezate n drepturile i libertile lor pot contesta aciunile sau msurile
poliiei, n condiiile legii.
ARTICOLUL 21
Statutul i drepturile poliitilor
(1) Poliistul este funcionarul public civil cu statut special, care exercit atribuiile stabilite de lege
pentru poliia romn i celelalte structuri poliieneti din Ministerul Administraiei i Internelor.
(2) n conformitate cu statutul lor profesional, poliistii au dreptul la protecie social adecvat, msuri
specifice de protecie a sntii i securitii individuale i la retribuie corespunztoare potrivit
importanei, riscurilor i gradului de pericol determinat de activitatea profesional.
(3) Poliitii se pot asocia pe criterii profesionale, umanitare, tehnico-tiinifice, culturale, religioase i
sportivrecreative, potrivit prevederilor legale.
(4) Pentru a-i apra drepturile i a-i promova interesele, poliitii pot deveni membri ai Corpului
Naional al Poliitilor.
ARTICOLUL 22
Legalitatea aciunilor
Poliistul are obligaia de a verifica sistematic i de a asigura legalitatea aciunilor sale, naintea i n
timpul desfurrii acestora, att din perspectiva respectrii legislaiei naionale, ct i a documentelor
internaionale la care Romnia este parte.
ARTICOLUL 23
Rspunderea poliitilor
(1) Poliistul rspunde personal pentru aciunile, inaciunile i omisiunile sale, n condiiile legii. El are
datoria s se abin de la executarea ordinelor i misiunilor vdit ilegale, avnd obligaia de a-i
informa de ndat efii despre aceasta, pe cale ierarhic, att verbal, ct i prin raport scris.
(2) Abinerea de la executarea ordinelor i misiunilor n condiiile alin. (1) nu atrage rspunderea
disciplinar a poliistului.
(3) Poliistul care deine o funcie de conducere rspunde pentru dispoziiile date subordonailor n
temeiul autoritii pe care o exercit potrivit prevederilor legale.
(4) Prin modul de organizare a relaiilor ierarhice n cadrul poliiei se asigur posibilitatea identificrii
superiorului responsabil de aciunile sau inaciunile poliistului n exercitarea atribuiilor profesionale.
(5) Msurile disciplinare se stabilesc i se aplic numai dup efectuarea cercetrii prealabile. n
cazurile n care prin aplicarea sanciunilor disciplinare se dispune amnarea promovrii n grade
profesionale sau funcii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale poliistului,
cercetarea prealabil este urmat n mod obligatoriu de consultarea consiliilor de disciplin special
constituite.
CAPITOLUL III
Dispoziii finale
ARTICOLUL 24
Cadrul general al rspunderii
nclcarea principiilor i regulilor prevzute de prezentul cod atrage rspunderea disciplinar, civil
sau penal a celui vinovat, n condiiile legii.
49
ARTICOLUL 25
Aplicabilitate
(1) Prezentul cod se aplic personalului aflat sub incidena prevederilor Legii nr. 360/2002 privind
Statutul poliistului, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i personalului Jandarmeriei
Romne aflat sub incidena prevederilor Legii nr. 550/2004 privind organizarea i funcionarea
Jandarmeriei Romne, indiferent de structura n care este ncadrat i de funcia pe care o deine.
(2) Dispoziiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe toat durata participrii, potrivit
prevederilor legale, la aciunile poliiei i pentru celelalte categorii de personal din Ministerul
Administraiei i Internelor.
CAPITOLUL III
Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie,
republicata 2014. Lege nr. 217/2003 republicata 2014
Capitolul II - Institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie
Art. 8
(1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin
structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si
combaterii violentei in familie.
(2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice,
autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti
ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si
combatere a violentei in familie.
(3) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice este autoritatea
publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile
victimelor violentei in familie.
(4) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, prin structurile
sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de
integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie.
(5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au
responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea
fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si
monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului*), la
propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, a
Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei
Publice.
---------*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale
pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017
si a Planului operational pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si
combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 819 din 6 decembrie 2012.
Art. 9
Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne si cu Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Administratiei Publice, elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind
cauzele si consecintele violentei in familie.
50
Art. 10
Ministerul Educatiei Nationale realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in
colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative
pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie.
Art. 11
Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborare cu organizatiile
neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii, va
desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru infractiuni de
violenta in familie.
Art. 12
Autoritatile prevazute la art. 8 asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor
desemnate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.
Art. 13
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si
programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala;
b) sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in
prevenirea si combaterea violentei in familie;
c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in
familie si sa sustina functionarea acestora;
d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie;
e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente
psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare;
f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in
familie;
g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri
de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor
juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in
familie;
i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al
cazurilor de violenta in familie.
(2) Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa
implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in
familie.
(3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile
neguvernamentale, precum si cu oricare alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni
caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin.
(1) si (2).
(4) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza, pe langa directiile
generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu
rol consultativ.
(5) Echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politiei, jandarmeriei,
directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in
51
domeniu.
(6) Din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de
probatiune, ai unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii cu atributii in
domeniu.
(7) Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu, asigura
cooperarea dintre institutiile prevazute la alin. (5) si (6) si evalueaza anual activitatea in
domeniu.
(8) Infiintarea si modul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a
consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Art. 14
Persoanele desemnate de atoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in
familie vor avea urmatoarele atributii principale:
a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita;
culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea
accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor
acestora;
b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc
situatii de violenta in familie;
c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora
spre servicii de specialitate;
d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in
conformitate cu legislatia in vigoare;
e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii;
f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii;
g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social.
Capitolul III - Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
Art. 15
(1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt:
a) centre de primire in regim de urgenta;
b) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;
c) centre de asistenta destinate agresorilor;
d) centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
e) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei.
(2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale
destinate victimelor violentei in familie.
Art. 16
(1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi publice, private sau in
parteneriat publicprivat.
(2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi infiintate numai de
catre furnizorii de servicii sociale, acreditati in conditiile legii.
(3) Infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei
in familie se aproba prin horarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, ale consiliilor locale,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului general al Municipiului
52
Bucuresti.
(4) Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se
asigura din bugetele locale.
(5) In cazul unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, utilizarea sumelor
alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului
organelor abilitate de lege.
(6) Institutia care a acordat finantarea sau subventia unitatilor pentru prevenirea si combaterea
violentei in familie, publice, private si in parteneriat public-privat, monitorizeaza folosirea
fondurilor alocate.
(7) Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor in unitatile
prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face in baza incheierii unui contract de acordare a
serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de
parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul legal.
Art. 17
(1) Centrele de primire in regim de urgenta, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de
asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie,
gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie.
(2) Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata, asistenta familiala atat victimei,
cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectie impotriva agresorului, asistenta medicala
si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor
de organizare si functionare elaborate de autoritate.
(3) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a
directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea
victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de
agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele.
(4) Locatia adaposturilor este secreta publicului larg.
(5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, al
reprezentantului legal.
(6) Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta
unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre
consiliile locale, respectiv de catre consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti sau, dupa caz,
de catre consiliile judetene, precum si de organele de conducere ale furnizorilor de servicii
sociale privati acreditati.
Art. 18
(1) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala
de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea,
consilierea juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia
profesionala a victimelor violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a
acestora.
(2) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu
autoritatile pentru ocuparea fortei de munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti
in vederea acordarii suportului pentru integrarea in munca, readaptarea si recalificarea
profesionala a persoanelor asistate.
(3) Prevederile art. 17 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator.
Art. 19
(1) Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care
functioneaza ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si
53
reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere

familiala.
(2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de
asistenta destinate agresorilor se asigura in spitalele sau unitatile sanitare cu care s-au incheiat
conventii, in conditiile prevazute la art. 17 alin. (6).
Art. 20
Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala
in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere
psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie.
Art. 21
Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt unitati de asistenta
sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta
sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere.
Art. 22
(1) Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe
la programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile
insarcinate cu executarea pedepsei in evidenta carora se afla.
(2) Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor, conform legii.
Capitolul IV - Ordinul de protectie
Art. 23
(1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printrun act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul
inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter
provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii:
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul
dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune
atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de
copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau
unitatea de invatamant a persoanei protejate;
e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care
persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu
victima;
g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
(2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a
intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie
locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.
(3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si
54
obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda

luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in
special in scopul dezintoxicarii.
Art. 24
(1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea
depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.
(2) Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor
produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului.
Art. 25
(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza
teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima.
(2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima ersonal sau prin
reprezentant legal.
(3) Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de:
a) procuror;
b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativteritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie;
c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si
combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.
Art. 26
(1) Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de
cerere prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege.
(2) Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru.
Art. 27
(1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind
obligatorie.
(2) Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente.
(3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau
reprezentare prin avocat.
(4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este
obligatorie.
(5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi,
pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.
(6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra
prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii.
(7) Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare
necesita timp indelungat.
(8) Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel
mult 48 de ore de la pronuntare.
Art. 28
In cazurile prevazute la art. 25 alin. (3), victima poate renunta, potrivit art. 406 din Legea nr.
134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, la judecarea cererii privind ordinul de protectie.
55
Art. 29
(1) Ordinul de protectie este executoriu.
(2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile cauzei impun astfel, instanta
va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen.
Art. 30
(1) Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen
de 3 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat
fara citarea lor.
(2) Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu
plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.
(3) Recursul se judeca cu citarea partilor.
(4) Participarea procurorului este obligatorie.
Art. 31
(1) Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in a caror raza
teritorila se afla locuinta victimei si a agresorului.
(2) Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute la art. 23 alin.
(1) se pune in executare de indata, de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei.
(3) Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta
familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al
altui membru al familiei.
(4) Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si
sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare.
Art. 32
Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute la art. 23 alin. (1) si dispuse prin ordinul de
protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu
inchisoare de la o luna la un an. Impacarea inlatura raspunderea penala.
Art. 33
La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de
protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica sau
psihica ori libertatea i-ar fi puse in pericol.
Art. 34
(1) Persoana impotriva careia s-a dispus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima
poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse.
(2) Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) agresorul a respectat interdictiile sau obligatiile impuse;
b) agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice
alta forma de consiliere sau terapie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost
recomandata sau a respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat, potrivit
legii;
c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru victima
violentei sau pentru familia acesteia.
(3) Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in
executare ordinul de protectie a carui revocare se solicita. Participarea procurorului este
obligatorie.
56
Art. 35
Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care
necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea
publica locala cu atributii privind protectia copilului.
Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia

persoanelor, republicata. Lege nr. 333/2003 republicata 2014
Capitolul II - Formele de paza
Sectiunea 1 - Paza cu efective de jandarmi
Art. 6
(1) Paza obiectivelor de importanta deosebita pentru apararea tarii, activitatea statului,
economie, stiinta, cultura si arta, ale unor institutii din domeniul financiar-bancar, a
localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agentii si reprezentante economice straine, a
sediilor unor organizatii internationale, precum si a transporturilor valorilor deosebite sau
speciale se asigura cu efective de jandarmi.
(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura si la sediile unor organisme internationale
care desfasoara activitati pe teritoriul tarii, la cererea expresa a acestora, adresata Guvernului
Romaniei.
(3) Unitatile bugetare si sediile misiunilor diplomatice, recum si unitatile de interes strategic
care detin instalatii ori obiective de o deosebita importanta nationala, beneficiare de paza cu
efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plata, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Obiectivele de importanta deosebita care nu sunt asigurate cu paza militara in timp de pace
si se iau in paza, la mobilizare, de catre Jandarmeria Romana se stabilesc, din timp de pace,
prin hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si se aproba, la declararea mobilizarii,
prin hotarare a Guvernului.
(5) Obiectivele si valorile prevazute la alin. (1) si (2), precum si personalul, mijloacele
materiale si financiare necesare asigurarii pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin
hotarare a Guvernului.
(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, in situatii care nu sufera amanare, la
propunerea comandantului Jandarmeriei Romane, ministrul afacerilor interne poate aproba
asigurarea temporara a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori si
transporturi speciale, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2).
(7) Prin situatii care nu sufera amanare se intelege starile de fapt caracterizate prin tensiuni
interne, acte de dezordine si tulburarea grava a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din
proprietatea publica sau privata, care impun luarea de indata sub paza cu efective de jandarmi
a unor obiective, amplasamente, suprafete de teren, altele decat cele prevazute la alin. (1) si
(2), precum si situatiile in care organele de stat cu atributii in domeniul apararii, ordinii
publice si sigurantei nationale, in caz de pericol iminent, solicita expres aceasta interventie.
(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobata in conditiile alin. (6), se ridica dupa incetarea
situatiei deosebite care a impus instituirea acesteia.
(9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizeaza, de regula, prin hotarare a
Guvernului, in cazurile prevazute la alin. (1) si (2), respectiv prin ordin al ministrului
afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Romane, in toate situatiile in
care beneficiarii pazei, indiferent de modalitatea prin care a fost instituita aceasta, nu respecta
obligatiile prevazute de lege sau cele contractuale, refuza incheierea ori reactualizarea
contractului.
57
(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face in

termen de 60 de zile de la atentionarea in scris a conducatorilor acestora, prin ordin al
ministrului afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Romane.
(11) In situatia in care unitatile carora li s-a prevazut prin acte normative asigurarea pazei cu
efective de jandarmi isi schimba, isi restrang sau isi inceteaza activitatea ori renunta la aceasta
forma de paza, prin hotarare a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili si modalitatile de
redistribuire a efectivelor disponibilizate si a alocatiilor bugetare aprobate in acest sens.
(12) Instalarea pazei se va face numai dupa asigurarea de catre beneficiarul serviciului de
paza a conditiilor stabilite prin contractul incheiat cu unitatea de jandarmi si prin planul de
paza intocmit.
Art. 7
(1) Unitatile care beneficiaza de paza cu efective de jandarmi incheie contracte de prestari de
servicii cu unitatile de jandarmi, la nivelul esalonului care are organ financiar propriu.
(2) Serviciul de paza cu efective de jandarmi se efectueaza contra cost, pe baza tarifelor
stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.
(3) Serviciul de paza se poate efectua si in conditiile in care, in contrapartida, beneficiarul
restarilor de servicii ofera, la randul sau, bunuri sau servicii, daca acestea sunt necesare
Jandarmeriei Romane.
(4) Conditiile efectuarii serviciului de paza, conform alin. (3), se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) Veniturile realizate din paza si prestarea altor servicii, organizate si executate, potrivit
legii, de unitatile de jandarmi se retin integral de catre acestea ca venituri extrabugetare cu
titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente si de capital.
Art. 8
(1) Paza cu efective de jandarmi se organizeaza si se executa potrivit planului de paza, cu
respectarea prevederilor art. 5.
(2) Efectivele de jandarmi care asigura paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor
beneficia de aceleasi sporuri pentru conditii periculoase, vatamatoare sau grele de munca,
dupa caz, ca si personalul din obiectivul respectiv.
Art. 9
In unitatile unde, concomitent cu paza asigurata cu efective de jandarmi, functioneaza si paza
proprie, cu politisti locali sau prin societati specializate de paza si protectie, acestea se vor
integra, din punct de vedere operativ, in sistemul unic de paza realizat si condus de catre
jandarmerie.
Sectiunea 2 - Paza cu politisti locali si paza proprie
Art. 10
Paza bunurilor si a valorilor detinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, in
conditiile legii, si prin Corpul gardienilor publici*), conform Legii nr. 26/1993 privind
infiintarea, organizarea si functionarea Corpului gardienilor publici**).
-------*) Corpul gardienilor publici, reglementat prin Legea nr. 26/1993, s-a reorganizat succesiv in
Politia Comunitara prin Legea nr. 371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Politiei Comunitare, iar aceasta in politia locala prin Legea politiei locale nr. 155/2010, cu
modificarile ulterioare.
**) Aceasta lege a fost abrogata prin Legea nr. 371/2004 privind infiintarea, organizarea si
58
functionarea Politiei Comunitare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 878
din 27 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Legea nr. 371/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare, a fost abrogata cu exceptia art. 20 si 21 referitaore la
serviciile publice destinate asigurarii pazei obiectivelor de interes judetean, prin Legea politiei
locale nr. 155/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 488 din 15 iulie
2010, cu modificarile ulterioare.
Art. 11
Paza proprie se organizeaza in raport cu natura obiectivelor, a bunurilor si valorilor ce
urmeaza a fi pazite, cu amplasarea, intinderea si vulnerabilitatea pe care le prezinta unele
unitati si locuri din incinta acestora, cu numarul de schimburi in care se desfasoara activitatea,
punctele de acces si cu alte criterii specifice.
Art. 12
(1) Paza proprie se realizeaza cu personal calificat, angajat al unitatii beneficiare, conform
legii.
(2) In fucntie de numarul personalului de paza, conducerea unitatii va numi un sef de serviciu
sau un imputernicit care sa asigure selectia, incadrarea, echiparea, dotarea cu armament si
mijloace de protectie, precum si pentru instruirea, planificarea si controlul acestuia.
(3) La unitatile unde numarul posturilor de paza este de peste 20, structura de conducere
necesara este formata din seful serviciului de paza si seful de tura.
(4) La celelalte unitati unde numarul de paznici este sub 20, activitatile specifice de paza se
indeplinesc de catre un imputernicit al conducerii unitatii.
(5) Seful serviciului de paza sau imputernicitul cu paza se subordoneaza direct conducerii
unitatii si stabileste impreuna cu aceasta masurile cele mai eficiente de paza.
Art. 13
(1) Personalul de paza proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte
persoane stabilite de conducerea unitatii, din persoanele desemnate sa asigure instruirea,
controlul si coordonarea activitatii de paza. Se asimileaza personalului de paza si persoanele
care cumuleaza atributiile de paza cu alte atributii de serviciu.
(2) Personalul din paza proprie se doteaza cu uniforme, echipament de protectie si insemne
distinctive, pe care le poarta pe timpul executarii serviciului.
Art. 14
(1) Cu avizul politiei, personalul din paza proprie a unitatilor poate fi dotat cu arme de foc,
bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene si alte mijloace, in raport cu
importanta obiectivelor, a bunurilor si valorilor pazite.
(2) La unitatile unde functioneaza paza proprie si paza cu efective de jandarmi, dotarea cu
arme de foc, avizarea, instruirea si controlul personalului de paza se efectueaza de catre
unitatea de jandarmi care coordoneaza sistemul unic de paza.
Sectiunea 3 - Paza in mediul rural
Art. 15
Unitatile situate pe teritoriul localitatilor rurale isi organizeaza paza conform prevederilor
prezentei legi.
59
Art. 16
Persoanele fizice sau juridice care detin, cu orice titlu, terenuri agricole isi pot organiza, in
asociere sau individual, paza de camp, prin una dintre formele de paza prevazute de lege.
Art. 17
Paza cailor ferate, a padurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vanatoare si de pescuit,
a conductelor pentru transportul hidrocarburilor si al produselor petroliere, a sistemelor de
irigatii, a retelelor telefonice si de transport al energiei electrice se asigura de catre operatorii
economici de profil, in formele prevazute de lege.
Art. 18
(1) In localitatile rurale se organizeaza paza comunala.
(2) Primarul este obligat sa ia masuri pentru a asigura paza bunurilor publice si ale cetatenilor
si raspunde pentru intocmirea planului de paza a comunei.
(3) Intocmirea planului de paza, instruirea si controlul personalului de paza din localitatile
rurale se efectueaza de catre organele locale de politie sau de structurile implicate in
activitatea de paza.
(4) Modalitatile de efectuare a pazei in mediul rural se stabilesc prin hotarare a consiliului
local, dupa consultarea prealabila a locuitorilor, in formele prevazute de lege.
(5) Plata serviciilor de paza in mediul rural, precum si procurarea de echipamente de
protectie, insemne si mijloace de aparare sau utilitare, necesare bunei executari a serviciului
de paza, se asigura din bugetul local. Pentru plata serviciilor de paza, consiliile locale pot
institui taxe speciale, conform legii.
Sectiunea 4 - Paza si protectia prin societati specializate
Art. 19
(1) Societatile specializate de paza si protectie sunt societati reglementate de Legea nr.
31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, private care se constituie si
functioneaza potrivit legislatiei comerciale si prevederilor prezentei legi, avand ca obiect de
activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri si valori, in
conditii de maxima siguranta a acestora, precum si protectia persoanelor.
(2) Societatile specializate de paza si protectie functioneaza in baza licentei eliberate de
Inspectoratul General al Politiei Romane, cu avizul prealabil al Serviciului Roman de
Informatii, pentru cel putin unul dintre obiectele de activitate prevazute la alin. (4), care poate
fi reinnoita la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului Roman de Informatii
poate constitui temei pentru anularea licentei de functionare.
(3) Pentru obtinerea licentei de functionare este necesara intrunirea urmatoarelor conditii:
a) prezentarea regulamentului de organizare si functionare a societatii;
b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicatii, cu
mijloacele audiovideo, aparatura de recunoastere si identificare, sistemele de alarma
impotriva efractiei, sistemele de cronometrare si numarare, cu centrele de supraveghere si
dispeceratele, tehnica de calcul si softul utilizat, cu armamentul si alte mijloace tehnice care
vor face parte din dotarea societatii, in functie de obiectul de activitate;
c) prezentarea dovezilor de inregistrare cu denumirea societatii si a insemnelor distinctive
inregistrate la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci;
d) prezentarea notificarii prin care se incunostinteaza consiliul judetean sau, dupa caz,
Consiliul General al Municipiului Bucuresti despre faptul ca societatea va avea sediul social
in zona de responsabilitate a acestora;
60
e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obtinerea licentei de functionare;

f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care executa activitati de paza si
protectie.
(4) Societatile specializate de paza si protectie pot avea unul sau mai multe dintre urmatoarele
obiecte de activitate:
a) servicii de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si servicii de consultanta in
domeniu;
b) servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori, precum si servicii de consultanta in
domeniu;
c) servicii de protectie personala specializata, denumita garda de corp, si servicii de
consultanta in domeniu.
(5) Prin servicii de paza se intelege:
a) paza proprietatii impotriva accesului neautorizat sau a ocuparii abuzive;
b) paza proprietatii impotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum si a altor actiuni
producatoare de pagube materiale;
c) detectarea substantelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natura care pot
provoca o paguba;
d) paza proprietatii intelectuale;
e) paza mediului inconjurator;
f) furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute in
timpul activitatii de paza.
(6) Prin servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori se intelege:
a) organizarea si asigurarea pazei transportului terestru, pe apa sau aerian al unor bunuri de
importanta deosebita, valori sau al oricarui alt obiect pe care beneficiarul serviciului il
denumeste astfel;
b) organizarea si asigurarea pazei transportului unor date si informatii, indiferent de suportul
pe care acestea se afla si de modalitatea aleasa pentru transmitere;
c) organizarea si asigurarea, potrivit legislatiei in vigoare, a protejarii mijloacelor de
comunicatii;
d) organizarea si asigurarea transportului pentru persoanele care solicita sa fie transportate in
conditii de maxima siguranta;
e) furnizarea catre autoritatile competente a datelor despre incidentele aparute in timpul
activitatii de transport.
(7) Prin serviciu de protectie specializata a persoanei - garda de corp - se intelege:
a) protejarea vietii si integritatii corporale a persoanei aflate sub protectie;
b) protejarea persoanei aflate sub protectie impotriva hartuirii, pedepsita de lege;
c) protejarea persoanei aflate sub protectie in timpul transportului;
d) furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute in
timpul activitatii de protectie.
(8) Prin serviciu de consultanta se intelege:
a) asistenta cu privire la activitatile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);
b) intocmirea de analize, evaluari si rapoarte asupra riscurilor la adresa securitatii persoanei,
proprietatii sau mediului.
(9) Conducatorul societatii specializate de paza si protectie trebuie sa obtina avizul
inspectoratului de politie judetean sau al Directiei Generale de Politie a Municipilui Bucuresti,
dupa caz, in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea respectiva.
(10) Unitatea de politie competenta poate acorda avizul persoanei prevazute la alin. (9), care
are cetatenie romana sau cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale
Spatiului Economic European, a implinit varsta de 21 de ani, poseda pregatire
corespunzatoare atributiilor ce ii revin, este cunoscuta ca avand o buna conduita cetateneasca
61
si nu a suferit condamnari pentru infractiuni savarsite cu intentie.

Art. 20
(1) Personalului din societatile specializate de paza si protectie ii este interzis sa culeaga date
si informatii.
(2) In situatia in care intra in posesia unor date si informatii care vizeaza siguranta nationala,
personalul mentionat la alin. (1) are obligatia sa informeze, de indata, autoritatile competente
cu atributii in domeniul sigurantei nationale.
Art. 21
(1) Conducatorii societatilor specializate de paza si protectie sunt obligati sa asigure
respectarea prevederilor legale si a regulamentelor proprii in organizarea si functionarea
acestei forme de paza, in angajarea, pregatirea si controlul personalului, portul uniformei si al
insemnelor distinctive, precum si in dotarea cu mijloace de interventie si aparare individuala,
conform legii.
(2) Plata serviciilor de paza si protectie prestate de catre societatile specializate se face pe
baza contractelor incheiate cu beneficiarii.
(3) Societatile specializate de paza si protectie au obligatia de a pastra evidenta contractelor in
registre speciale.
(4) Societatile specializate de paza si protectie nu pot adopta insemne, uniforme, legitimatii,
accesorii de echipament sau denumiri identice, asemanatoare sau de natura sa conduca la
confuzii intre acestea, precum si cu cele ale autoritatilor publice ori ale organismelor
internationale la care Romania este parte.
(5) Modelul echipamentului personalului de paza si protectie se stabileste prin hotarare a
Guvernului si se inscriptioneaza cu denumirea si sigla societatii, aprobate cu ocazia acordarii
licentei. Pe autovehiculele din dotarea societatilor specializate se inscriptioneaza numai
denumirea, sigla, obiectul de activitate pentru care s-a emis licenta de catre politie si numerele
de telefon ale societatii. Montarea si folosirea de mijloace de semnalizare luminoasa sau
acustica pe autovehiculele societatilor de paza si protectie sunt interzise.
(6) Societatile specializate de paza si protectie se pot asocia cu societati sau firme straine de
profil, cu respectarea prevederilor legii.
Sectiunea 5 - Garda de corp
Art. 22
(1) Garda de corp se asigura de catre societatile specializate de paza si protectie care au primit
licenta in acest scop, numai prin personal special atestat.
(2) Persoanele fizice pot angaja garda de corp numai pe baza de contract incheiat cu
societatile specializate de paza si protectie prevazute la alin. (1).
Art. 23
Personalul care executa serviciul de garda de corp este obligat ca in activitatile desfasurate sa
respecte legile in vigoare si sa nu lezeze in vreun fel drepturile si liberttile cetatenilor.
62
Capitolul III
Paza transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a transporturilor cu caracter
special
Art. 24
(1) Paza transporturilor bunurilor si valorilor, constand in sume de bani, titluri de credite,
cecuri sau alte inscrisuri de valoare, metale si pietre pretioase, se asigura cu mijloace de
transport anume destinate si se realizeaza, dupa caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei
societati specializate de paza si protectie, inarmati cu arme de foc, in conditiile legii.
(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau in: arme, munitii, tehnica
de lupta, materii explozive, stupefiante, substante toxice, materiale nucleare sau alte materii
radioactive ori alte materii sau substante periculoase, se efectueaza cu mijloace de transport
anume destinate si se asigura cu efective de jandarmi, cu exceptia celor organizate si
executate cu efective ale Ministerului Apararii Nationale.
(3) Paza transporturilor bunurilor si valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate in
tranzit pe teritoriul Romaniei, pe calea ferata ori rutiera, se asigura cu efective de jandarmi.
Art. 25
(1) Paza transporturilor de bunuri si valori sau a celor cu caracter special se organizeaza si se
executa potrivit prevederilor planului de paza, intocmit de unitatea ale carei bunuri sau valori
se transporta impreuna cu unitatea prestatoare, cu avizul politiei, care este obligatoriu si in
cazul modificarii acestuia. Acest aviz nu este necesar in cazul unitatilor la care paza
transportului se asigura cu efective de jandarmi sau cu cele apartinand unor institutii cu
atributii in domeniul apararii si sigurantei nationale.
(2) Prin planul de paza se stabilesc in principal: bunurile si valorile de transportat, conditiile
de mediu adecvate naturii bunurilor si valorilor care se transporta, situatia operativa, durata
transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de paza,
consemnul general si particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice si de
autoaparare, modul de actiune in diferite situatii, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
(3) De regula, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter
special se efectueaza pe timp de zi.
(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel putin o persoana
inarmata, in cadrul localitatii, si de minimum doua, in afara acesteia.
(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a celor speciale,
prevazute la art. 24, se stabilesc de comun acord, de catre conducatorul unitatii care asigura
efectivele de paza si cel al unitatii beneficiare, prin planul de paza si prin contract.
(6) Pentru efectivele care asigura paza transporturilor bunurilor si valorilor, inclusiv a celor cu
caracter special prevazute la art. 24 alin. (2), beneficiarii vor asigura, dupa caz, conditii
corespunzatoare pentru executarea serviciului, astfel:
a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de garda, pentru transportul pe calea ferata;
b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau
produselor speciale, precum si pentru echipajele care asigura paza acestora;
c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.
(7) Bunurile si valorile prevazte la art. 24 se asigura la o societate de asigurari de catre
beneficiarul contractului de transport ori de catre transportator, dupa caz, potrivit intelegerii
dintre parti.
Art. 26
(1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor si valorilor sau celui cu caracter special,
63
prevazute la art. 24, se doteaza cu dispozitive tehnice de paza, alarmare, monitorizare,

localizare si supraveghere, destinate sa asigure securitatea persoanelor insotitoare, a bunurilor,
a valorilor si produselor speciale transportate, si se echipeaza cu tehnica de comunicatii radio
pe frecventele aprobate conform legii.
(2) In cazul transporturilor bunurilor si valorilor constand in valori stiintifice, tehnice, de
cultura si arta sau al celor cu caracter special prevazute la art. 24 alin. (2), conducatorul
unitatii asigura cel putin un echipaj de insotire pentru paza si protectia bunurilor sau a
valorilor respective.
(3) Transportatorii de bunuri sau valori au obligatia monitorizarii permanente a derularii
transporturilor si sesizarii de urgenta a politiei in caz de pericol.
(4) Cerintele minime pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport prevazute la
art. 24 alin. (1) si (2), pentru protectia personalului insotitor si a valorilor transportate, se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Capitolul IV
Sisteme tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei
Sectiunea 1 - Mijloace de protectie si de alarmare impotriva efractiei
Art. 27
(1) Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a
datelor si informatiilor cu caracter secret de stat sunt obligati sa asigure paza, mijloacele
mecano-fizice de protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare,
depozitare si manipulare a acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au
un asemenea caracter.
(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizeaza de Directia Generala de Politie a
Municipiului Bucuresti ori de inspectoratul de politie judetean pe raza caruia se afla
obiectivul, sub aspectul respectarii cerintelor minime de securitate impotriva efractiei.
(3) Elementele de protectie mecano-fizice incorporate imobilelor destinate pastrarii,
depozitarii si manipularii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie sa fie rezistente la efractie,
corespunzator gradului de siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit, in
conformitate cu cerintele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prez entei
legi.
(4) In sensul prezentei legi, prin elemente de protectie mecano-fizice se intelege: ziduri, plase,
blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de protectie, grilaje, usi si
incuietori.
(5) In sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare impotriva efractiei se intelege ansamblul
de echipamente electronice care poate fi compus din centrala de comanda si semnalizare
optica si acustica, detectoare, butoane si pedale de panica, control de acces si televiziune cu
circuit inchis cu posibilitati de inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, corespunzator
gradului de siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit.
(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea in functiune a sistemelor de alarmare impotriva
efractiei se avizeaza si se controleaza potrivit prevederilor alin. (2).
(7) Proiectele sistemelor de alarmare impotriva efractiei se intocmesc in mod obligatoriu
pentru obiectivele care sunt supuse avizarii politiei, iar elaborarea acestora se face cu
respectarea cerintelor tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
64
Art. 28
In proiectele de executie a constructiilor destinate producerii, pastrarii sau detinerii unor
bunuri ori valori importante sau a lucrarilor de modernizare, modificare si transformare a
acestora trebuie sa se prevada construirea sau introducerea mijloacelor de protectie mecanofizice si instalarea sistemelor tehnice de paza si alarmare impotriva efractiei.
Art. 29
Beneficiarii, conducatorii si personalul societatilor specializate in domeniul sistemelor de
alarmare si al mijloacelor de protectie mecano-fizice sunt obligati sa pastreze
confidentialitatea informtiilor referitoare la sistemele instalate sau avute in intretinere.
Art. 30
Clasificarea sistemelor de alarmare impotriva efractiei se face in raport cu importanta
bunurilor si a valorilor ce urmeaza a fi aparate si cu categoria de importanta a constructiei de
catre societatile de asigurare.
Sectiunea 2 - Licentierea societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei
Art. 31
(1) Persoanele fizice sau juridice pot desfasura activitati de proiectare, instalare, modificare
sau intretinere a componentelor sau sistemelor de alarmare impotriva efractiei, numai pe baza
licentei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, prelungita la fiecare 3 ani, si cu
avizul prealabil al Serviciului Roman de Informatii, eliberat in termen de 30 de zile.
(2) Persoanele fizice sau juridice prevazute la alin. (1) sunt obligate ca, in termen de 15 zile,
sa comunice in scris unitatii de politie competente orice modificare intervenita in structura si
organizarea activitatii pentru care a fost eliberata licenta.
(3) Conducatorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora si persoanele fizice care
desfasoara activitatile prevazute la alin. (1) se avizeaza de inspectoratele de politie judetene
sau de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti pe raza carora/careia societatea
isi are sediul, respectiv persoana fizica, domiciliul.
(4) Persoanele licentiate sau autorizate intr-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene
sau ale Spatiului Economic European pot desfasura activitatile prevazute la alin. (1) si (3)
dupa notificarea Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 32
(1) Societatilor specializate in domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de
informatii, inregistrarile audio sau video care excedeaza obiectului de activitate pentru care li
s-a acordat licenta, precum si instalarea de echipamente disimulate care sa le permita
executarea acestor activitati.
(2) Conducatorii societatilor specializate in proiectarea, producerea, instalarea si intretinerea
sistemelor de alarmare impotriva efractiei sunt obligati sa asigure respectarea prevederilor
legale si a regulamentelor proprii de organizare si fucntionare, aprobate cu ocazia acordarii
licentei.
(3) Societatile specializate in domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societati sau
firme de profil straine, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
65
Sectiunea 3 - Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare

Art. 33
(1) Unitatile de jandarmi, politistii locali, societatile specializate de paza si protectie, precum
si cele din domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei pot infiinta dispecerate de zona
care sa monitorizeze si sa transmita alarmele de la sistemele electronice conectate la
echipajele de interventie.
(2) Infiintarea dispeceratelor de zona, potrivit alin. (1), se face numai dupa avizarea
regulamentului de organizare si functionare de catre Inspectoratul General al Politiei Romane.
Fac exceptie unitatile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.
(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe
baza contractelor incheiate cu beneficiarii acestora.
(4) Interventia echipajelor mobile in cazul receptarii semnalelor de alarma de la abonatii
conectati se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al politistilor locali ori al
societatilor specializate de paza si protectie.
(5) In situatiile in care interventia este confirmata si fortele proprii sunt depasite de amploarea
evenimentelor, prin dispecerat se anunta unitatea de politie competenta, in vederea prinderii
infractorilor si a cercetarii locului faptei. In celelalte cazuri, dupa prinderea infractorilor,
acestia vor fi predati de indata unitatilor de politie competente teritorial.
(6) Mentionarea in planul de paza a faptului ca obiectivul este asigurat prin conectarea
sistemului de alarma la un dispecerat de monitorizare si transmitere a semnalelor de alarma
este obligatorie.
Capitolul VI
Atributiile personalului de paza si garda de corp
Sectiunea 1 - Atributiile personalului de paza

Art. 45
Personalul de paza este obligat sa cunoasca si sa respecte indatoririle ce-i revin, fiind direct
raspunzator pentru paza si integritatea obiectivelor, bunurilor si valorilor incredintate.
Art. 46
In timpul serviciului, personalul de paza este obliat:
a) sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni
producerea oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatilor pazite;
b) sa pazeasca obiectivul, bunurile si valorile nominalizate in planul de paza si sa asigure
integritatea acestora;
c) sa permita accesul in obiectiv numai in conformitate cu reglementarile legale si cu
dispozitiile interne;
d) sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savarsit
infractiuni ori alte fapte ilicite in obiectivul pazit, pe cele care incalca normele interne stabilite
prin regulamentele proprii, iar in cazul infractiunilor flagrante, sa prinda si sa prezinte politiei
pe faptuitor, sa opreasca si sa predea politiei bunurile ori valorile care fac obiectul infractiunii
sau al altor fapte ilicite, luand masuri pentru conservarea ori paza lor, intocmind totodata un
proces-verbal pentru luarea acestor masuri. Procesul-verbal astfel intocmit constituie act de
sesizare a organelor de urmarire penala;
e) sa incunostinteze de indata seful sau ierarhic si conducerea unitatii beneficiare despre
producerea oricarui eveniment in timpul executarii serviciului si despre masurile luate;
66
f) in caz de avarii produse la instalatii, conducte sau rezervoare de apa, combustibili ori de
substante chimice, la retelele electrice sau telefonice si in orice alte imprejurari care sunt de
natura sa produca pagube, sa aduca de indata la cunostinta celor in drept asemenea
evenimente si sa ia primele masuri pentru limitarea consecintelor evenimentului;
g) in caz de incendii, sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor
si a valorilor, sa sesizeze pompierii si sa anunte conducerea unitatii si politia;
h) sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor in
caz de dezastre;
i) sa sesizeze politia in legatura cu orice fapta de natura a prejudicia patrimoniul unitatii si sasi dea concursul ori de cate ori este solicitat de catre organele de urmarire penala sau de
organele de politie;
j) sa pastreze secretul de stat si cel de serviciu, daca, prin natura atributiilor, are acces la
asemenea date si informatii;
k) sa poarte numai in timpul serviciului mijloacele de aparare, de protectie si armamentul cu
care este dotat si sa faca uz de arma numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
l) sa poarte uniforma si insemnele distinctive numai in timpul serviciului, cu exceptia
locurilor de munca unde se impune o alta tinuta;
m) sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel
de bauturi in timpul serviciului;
n) sa nu absenteze fara motive temeinice si fara sa anunte in prealabil conducerea unitatii
despre aceasta;
o) sa execute intocmai dispozitiile sefilor ierarhici, cu exceptia celor vadit nelegale, si sa fie
respectuos in raporturile de serviciu;
p) sa execute, in raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile pazite, precum si orice
alte sarcini care i-au fost incredintate, potrivit planului de paza;
q) sa respecte consemnul general si particular al postului.
Art. 47
Seful formatiei de paza, pe langa obligatiile prevazute la art. 46, are si urmatoarele atributii:
a) sa organizeze, sa conduca si sa controleze activitatea de paza, precum si modul de
executare a serviciului de catre personalul din subordine;
b) sa informeze de indata conducerea unitatii si politia despre evenimentele produse pe timpul
activitatii de paza si sa tina evidenta acestora;
c) sa propuna conducerii unitatii masuri pentru perfectionarea activitatii de paza;
d) sa tina evidenta armamentului si a munitiei din dotarea personalului de paza, sa asigure
pastrarea, intretinerea, depozitarea si folosirea acestora, potrivit legii;
e) sa execute programul de pregatire profesionala specifica a personalului de paza din
subordine.
Sectiunea 2 - Atributiile garzii de corp
Art. 48
(1) In timpul serviciului, personalul care executa garda de corp are, pe langa obligatiile
prevazute la art. 46 lit. d) si j) -o), si urmatoarele obligatii specifice:
a) sa apere persoana careia ii asigura garda de corp impotriva unor atacuri care pun in pericol
viata, integritatea corporala, sanatatea sau bunurile acesteia;
b) sa ia primele masuri pentru salvarea persoanei beneficiare de garda de corp, cand aceasta a
fost ranita;
c) sa nu execute, la cererea beneficiarului de garda de corp, activitati care depasesc limita
atributiilor sale legale;
67
d) sa anunte unitatea de politie de indata ce intra in posesia unor date sau informatii despre
iminenta pregatire sau savarsire a unor infractiuni;
e) sa opreasca si sa imobilizeze, in functie de posibilitati, persoanele care au savarsit fapte de
natura a pune in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea sau bunurile persoanei careia ii
asigura protectia si sa sesizeze de indata cea mai apropiata unitate de politie;
f) sa participe, la cererea autoritatilor statului, la indeplinirea misiunilor ce revin acestora
pentru prinderea infractorilor, fara a incalca obligatiile fata de persoana pe care o are in paza;
g) sa coopereze cu autoritatile statului care au atributii in domeniul apararii, ordinii publice si
sigurantei nationale.
(2) Personalului prevazut la alin. (1) ii este interzis portul armamentului in sediile institutiilor
publice.
Art. 49
Modul de actiune al personalului care executa serviciul de garda de corp se stabileste prin
planul de protectie intocmit de societatea specializata de paza, avizat de unitatea de politie
competenta teritorial.
Capitolul VIII
Obligatiile Ministerului Afacerilor Interne
Art. 52
Ministerul afacerilor Interne asigura, prin structurile de specialitate, coordonarea, indrumarea
si controlul activitatilor de paza si protectie pe teritoriul Romaniei.
Art. 53
In scopul asigurarii pazei si a sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor, Politiei Romane ii
revin urmatoarele atributii principale:
a) avizeaza planurile de paza ale unitatilor la care paza nu este asigurata cu efective de
jandarmi si stabileste, dupa caz, necesitatea dotarii personalului implicat cu armament si
munitie aferenta, in conditiile existentei documentelor care atesta dreptul de proprietate sau,
dupa caz, dreptul de folosinta asupra obiectivului;
b) acorda sprijin de specialitate in organizarea pazei la aceste unitati in pregatirea personalului
de paza si urmareste executarea intocmai a masurilor stabilite prin planul de paza;
c) elibereaza licente de functionare societatilor specializate de paza si emite avizul pentru
conducatorii acestora, in conditiile legii;
d) elibereaza atestate pentru incadrarea personalului de paza sau retrage atestatul acordat,
cand nu mai sunt indeplinite conditiile legale care au stat la baza eliberarii acestuia;
e) avizeaza, dupa caz, planurile tematice de pregatire a personalului de paza si garda de corp;
f) avizeaza proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efractiei, propuse a se instala in
unitatile prevazute la art. 2 alin. (1);
g) indruma si supravegheaza, dupa caz, executarea sedintelor de tragere cu armamentul din
dotare al personalului de paza si garda de corp;
h) acorda asistenta in organizarea activitatii de paza si garda de corp si asigura, in mod gratuit,
armamentul necesar in vederea dotarii personalului institutiilor publice autorizate prin lege de
infiintare, organizare si functionare sa detina si sa foloseasca arme de foc si munitii, cu
exceptia celor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
i) asigura, prin inchiriere, contra cost, in limita disponibilului, armamentul necesar dotarii
personalului de paza pentru celelalte unitati;
j) controleaza modul in care se respecta dispozitiile legale cu privire la paza obiectivelor, a
68
bunurilor si a valorilor, precum si a celor privind garda de corp si stabileste masurile ce

urmeaza sa fie luate;
k) avizeaza regulamentele de organizare si functionare a dispeceratelor de zona care
monitorizeaza sisteme de alarma;
l) elibereaza licente de functionare societatilor specializate in activitati de proiectare,
producere, instalare si intretinere a sistemelor de alarma impotriva efractiei sau a
componentelor acestora si de monitorizare a alarmelor in obiective sau retrage licenta
acestora, in conditiile legii;
m) avizeaza conducatorii si personalul tehnic al societatilor specializate sau retrage acest aviz
cand nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege;
n) avizeaza personalul de paza si garda de corp pentru portarma;
o) controleaza si indruma activitatea societatilor specializate;
p) tine evidenta licentelor, atestatelor si a avizelor acordate, precum si a celor retrase si
furnizeaza, la cererea beneficiarilor serviciilor de paza si protectie, date in acest sens.
Art. 54
In scopul asigurarii pazei si sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor, Jandarmeriei
Romane ii revin urmatoarele atributii principale:
a) asigura paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si a
transportului produselor cu caracter special, stabilite prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz,
prin ordin al ministrului afacerilor interne, in conditiile prezentei legi;
b) avizeaza planurile de paza la unitatile la care paza este asigurata cu efective de jandarmi si
stabileste, dupa caz, necesitatea dotarii personalului implicat cu armament si munitie
aferenta;
c) acorda sprijin de specialitate in organizarea pazei obiectivelor, bunurilor si valorilor in
pregatirea personalului de paza, asigura in mod gratuit armamentul necesar in vederea dotarii
personalului de paza si urmareste executarea intocmai a masurilor stabilite prin planul de paza
a institutiilor publice autorizate;
d) asigura, prin inchiriere, contra cost, in limita disponibilului, armamentul necesar dotarii
personalului de paza pentru celelalte unitati;
e) organizeaza cursuri de calificare, in conditiile legii;
f) indruma si supravegheaza, dupa caz, executarea sedintelor de tragere cu armamentul din
dotare al personalului de paza numai pentru unitatile unde functioneaza paza mixta cu
jandarmi.
Capitolul IX
Raspunderi si sanctiuni
Art. 55
Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, materiala,
disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 56
Desfasurarea in scop comercial de activitati de paza sau protectie, de proiectare, producere,
instalare si intretinere a sistemelor de alarma impotriva efractiei sau a componentelor acestora
fara atestat ori fara licenta de functionare prevazuta de lege constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
69
Art. 57
Implicarea conducatorilor unitatilor cu paza proprie sau a personalului societatilor specializate
de paza si protectie in desfasurarea de actiuni de forta, executari silite, recuperari de debite,
conflicte de munca ori de opunere la desfasurarea actiunilor de restabilire a ordinii de drept de
catre autoritatile publice competente, precum si nerespectarea dispozitiilor art. 20 se
pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o
infractiune mai grava.
Art. 58
Constituie contraventii la prezenta lege urmatoarele fapte:
a) neluarea masurilor de organizare si functionare a pazei, prevazute la art. 3 alin. (1) si (3),
art. 5 alin. (1), art. 17 si la art. 18 alin. (2) si (3);
b) neluarea masurilor prevazute la art. 24 si la art. 26 alin. (1)-(3);
c) neintocmirea planului de paza, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori
valori, conform art. 25 alin. (1), si neindeplinirea sarcinilor prevazute in acestea ori a
masurilor stabilite de unitatea de jandarmi;
d) incadrarea sau mentinerea in functie a personalului de paza de orice fel, cu incalcarea
dispozitiilor art. 19 alin. (10), art. 21 alin. (1) si (4) si ale art. 36;
e) incalcarea de catre personalul de paza ori garda de corp a obligatiilor prevazute la art. 4649;
f) neindeplinirea de catre conducatorii unitatilor a obligatiilor prevazute la art. 50;
g) nerespectarea prevederilor art. 23, art. 31 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2) si art. 40;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarma impotriva efractiei sau de componente ale acestora,
cu incalcarea prevederilor art. 27 alin. (6) si (7), precum si nerespectarea prevederilor art. 28;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentantilor autoritatilor publice aflati in exercitiul
functiunii, al personalului politiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea
atributiilor legale de control, pentru luarea masurilor de prevenire in obiectivele pazite sau
asistate prin mijloace tehnice antiefractie si in organizarea activitatii de garda de corp;
j) depasirea limitelor obiectului de activitate al societatii specializate sau al politistilor locali;
k) refuzul de a furniza datele, informatiile sau documentele solicitate de catre reprezentantii
autoritatilor publice competente, potrivit legii, aflati in exercitiul functiunii;
l) executarea, in fapt, a atributiilor de organizare si functionare a activitatii societatilor
specializate de catre persoane care au suferit condamnari pentru infractiuni savarsite cu
intentie;
m) nerespectarea conditiilor care au stat la baza eliberarii licentei de functionare.
Art. 59
(1) Contraventiile prevazute la art. 58 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, contraventiile prevazute la lit. g)-m);
b) cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, contraventiile prevazute la lit. a)-d) si f);
c) cu amenda de la 100 lei la 300 lei, contraventia prevazuta la lit. e).
(2) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata si persoanei juridice.
Art. 60
(1) Licenta de functionare se anuleaza in urmatoarele cazuri:
a) la savarsirea uneia dintre contraventiile prevazute la art. 58 lit. i)-k), daca faptuitorul are
calitatea de conducator al societatii care are ca obiect de activitate paza si/sau protectia,
precum si a contraventiilor prevazute la art. 58 lit. l) si m);
b) la repetarea, in interval de un an, a faptelor care atrag masura suspendarii;
70
c) la savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la art. 57;

d) la savarsirea de catre conducatorii societatilor specializate de paza si protectie, ai celor
licentiate in domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei ori al componentelor acestora
sau al celor de monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infractiuni in legatura cu
activitatea acestor societati.
(2) Anularea licentei de functionare se dispune de catre Inspectoratul General al Politiei
Romane sau, dupa caz, de catre instanta de judecata si se comunica oficiului registrului
comertului pe raza caruia functioneaza societatea specializata de paza si protectie, in termen
de 10 zile de la data ramanerii definitive a procesului-verbal de contraventie sau a hotararii
judecatoresti prin care s-a respins plangerea impotriva procesului-verbal de contraventie.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) si d), anularea licentei se dispune dupa ramanerea
definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare a faptuitorului.
(4) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-d), anularea licentei se dispune in baza actului de
constatare motivat, intocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului judetean de
politie sau al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, pe raza careia isi are
sediul societatea sanctionata, si se comunica Inspectoratului General al Politiei Romane si
societatii respective.
(5) Dupa anularea licentei de functionare, conducatorul societatii specializate de paza este
obligat sa rezilieze contractele incheiate cu beneficiarii, in termen de 10 zile de la
comunicarea in scris a acestei masuri.
(6) Masura anularii licentei de functionare poate fi atacata in justitie, potrivit legii, de catre
societatea sanctionata, iar pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti nu se aplica
prevederile alin. (5), referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.
(7) La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane se organizeza evidenta informatizata
a tuturor societatilor care au primit licenta de functionare in domeniul pazei, garzii de corp,
instalarii sistemelor de alarmare impotriva efractiei si monitorizarii acestor sisteme.
Art. 61
(1) Masura retragerii atestatului personalului de paza sau garzii de corp revine Directiei
Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, inspectoratului de politie judetean
in raza caruia persoana isi are domiciliul ori resedinta si se ia in mod obligatoriu in
urmatoarele situatii:
a) persoana a savarsit o infractiune in legatura cu serviciul sau o infractiune cu intentie;
b) persoana a fost sanctionata contraventional de cel putin doua ori in 6 luni pentru incalcarea
dispozitiilor art. 46-48 sau a normelor de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice;
c) persoana si-a pierdut aptitudinile fizice necesare in vederea indeplinirii functiei de paznic
sau garda de corp ori a fost declarata iresponsabila, potrivit legii.
(2) Masura retragerii atestatului se propune de agentul constatator sau de angajatorul care a
sesizat ca personalul de paza sau garda de corp se afla in vreuna dintre situatiile prevazute la
alin. (1) si se dispune de catre unitatea din care face parte agentul constatator, comunicanduse acest lucru de indata angajatorului si persoanei sanctionate.
(3) Persoana careia i s-a retras atestatul poate contesta aceasta masura in justitie, in conditiile
legii.
(4) Cererea de reprimire a atestatului se poate face dupa un an de la luarea masurii, cu
exceptia situatiei in care instanta de judecata constata nevinovatia persoanei.
(5) La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane va fi organizata o evidenta
informatizata a tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de paza, precum si a
celor carora le-au fost retrase atestatele de catre unitatile competente ale Ministerului
Afacerilor Interne.
71
Art. 62
Savarsirea intr-un interval de 3 luni a cel putin doua dintre contraventiile prevazute la art.
58 lit. g) si h) atrage suspendarea, pe o perioada de la o luna la 3 luni, a dreptului societatii
sanctionate de a incheia noi contracte si de a angaja personal.
Art. 63
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege se fac de catre
politisti, jandarmi, precum si de catre primari sau imputerniciti ai acestora, conform
competentelor ce le revin, potrivit legii.
Art. 64
Contraventiilor prevazute la art. 58 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 65
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate
face plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza teritoriala sa savarsit contraventia.
Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicata la 12 august 2015

TITLUL VI Raspunderi si sanctiuni
Art. 104. - Incalcarea prevederilor prezentului cod atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara,
materiala, civila, contraventionala sau penala, potrivit legii.
Art. 105. - (1) Prejudiciul adus fondului forestier national, denumit in continuare prejudiciu, indiferent
de natura juridica a proprietatii, se evalueaza de catre personalul silvic, in conditiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevazut la alin. (1), cauzat prin fapte care constituie infractiuni sau
contraventii, in padurile incadrate prin amenajamente silvice in grupa I functionala, se stabileste prin
multiplicarea de doua ori a valorii obtinute potrivit legii.
(3) In situatiile in care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul
silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispozitiilor
Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala*), republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, acesta se recupereaza, in baza procesului-verbal, actului de control de fond
forestier/partial intocmit de personalul silvic, de catre organele fiscale competente subordonate
Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru prejudiciul stabilit in sarcina persoanelor juridice.
Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit in sarcina
persoanelor fizice de catre organele fiscale ale unitatilor administrativ-teritoriale, sumele astfel
realizate se fac venit la bugetul local.
Art. 106. - (1) Reducerea suprafetei fondului forestier national fara respectarea dispozitiilor art. 36 si
37 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si schimbarea destinatiei obiectivului pentru
care s-a obtinut aprobarea de scoatere din fondul forestier national sau de ocupare a fondului forestier
national, daca schimbarea destinatiei se produce in termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul
forestier.
(3) Autorul faptelor prevazute la alin. (1) si (2) este obligat sa elibereze terenul forestier de orice
constructii sau instalatii amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetatiei forestiere se executa, pe cheltuiala autorului faptelor prevazute la alin. (1) si
(2), de catre ocolul silvic care realizeaza serviciile silvice sau administrarea padurii respective, pe
amplasamentul care face obiectul infractiunii.
72
Art. 107. - (1) Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de
arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din
afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa
cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de cel
putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii
faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs nu depaseste
limita prevazuta la lit. a), dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar
valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a);
c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20 de ori mai
mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei;
d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 50 de ori mai
mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate, in cazul in care
faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
b) in timpul noptii;
c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national;
d) de personal silvic
(3) Tentativa se pedepseste.
Art. 108. - (1) Pasunatul in padurile sau in suprafetele de padure in care acesta este interzis constituie
infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 5 ori
mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 20 de
ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei;
c) cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 50 de
ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate, in cazul in care
a) in timpul noptii;
b) in fondul forestier national situat in arii naturale protejate de interes national.
Art. 109. - (1) Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari
care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri
degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara
fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului forestier national
constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de
cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in
interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit. a);
c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 20 de
ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras depaseste de 50 de ori
pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate in cazul in care
a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
b) in timpul noptii;
c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national;
d) de personal silvic.
Art. 110. - Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 30 alin. (1) constituie infractiune silvica si se
pedepseste cu amenda.
73
Art. 111. - Pe langa organele de urmarire penala, sunt competente sa constate faptele prevazute la art.
106, 107-109 si 110 personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura si al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Nationale
a Padurilor - Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de
regim autorizate, ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane.
Art. 112. - (1) Personalul silvic prevazut la art. 111 are competenta sa identifice si sa inventarieze, in
locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite din savarsirea unor fapte ce pot fi calificate ca
infractiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se retin de personalul silvic imputernicit sa constate
aceste fapte/
(3) Procedura de retinere prevazuta la alin. (2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 113. - (1) In cazul constatarii prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infractiuni,
persoana care are calitatea sa le constate depune actul de constatare la unitatea sau la institutia in care
isi desfasoara activitatea.
(2) Conducatorul unitatii sau al institutiei prevazute la alin. (1) transmite actul de constatare la
parchetul de pe langa instanta competenta din punct de vedere material si teritorial.
Art. 114. - Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de
procedura penala.
Legea 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice

CAP. VII
Controlul aplicarii normelor privind circulatia materialelor lemnoase, al depozitelor si instalatiilor de

prelucrare a lemnului
ART. 19
(1) Constituie contraventii silvice si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei pana la 5.000 lei si
confiscarea materialelor lemnoase in cauza urmatoarele fapte:
a) expedierea sau transportul materialelor lemnoase fara provenienta legala;
b) transportul materialelor lemnoase fara avizele de insotire ori fara documentele comunitare
echivalente acestora, prevazute de normele privind circulatia materialelor lemnoase in vigoare;
c) transportul si/sau comercializarea pomilor de Craciun nemarcati cu sigiliul-crotaliu prevazut de
normele privind circulatia materialelor lemnoase in vigoare;
d) transportul materialelor lemnoase cu aviz de insotire care nu are inscrisa provenienta legala a
acestora;
e) transportul materialelor lemnoase cu aviz de insotire a carui valabilitate a expirat. Termenul de
valabilitate a avizului de insotire, in functie de distantele de transport al materialelor lemnoase, este de
maximum 72 de ore de la ora plecarii transportului, data si ora ce se consemneaza obligatoriu in acest
document;
f) refuzul de a se supune controlului circulatiei materialelor lemnoase, al depozitelor de materiale
lemnoase si instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase ori impiedicarea efectuarii acestui
control;
g) primirea de catre personalul operatorului de transport feroviar, al administratorului si/sau
gestionarului infrastructurii caii ferate in vederea expedierii si/sau expedierea materialelor lemnoase
fara avizele de insotire ori fara documentele comunitare echivalente acestora, prevazute de normele
privind circulatia materialelor lemnoase in vigoare;
h) primirea de catre operatorii portuari a materialelor lemnoase fara avizele de insotire ori fara
documentele comunitare echivalente acestora, prevazute de normele privind circulatia materialelor
lemnoase in vigoare;
i) primirea, depozitarea si/sau prelucrarea de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate
depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de insotire
74
din care nu rezulta provenienta legala;

j) depunerea declaratiei vamale de export pentru materiale lemnoase fara avizul de insotire sau,
dupa caz, fara documentul comunitar echivalent avizului de insotire, prevazut de normele privind
circulatia materialelor lemnoase in vigoare;
k) primirea, depozitarea si/sau prelucrarea de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate
depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase fara avizele de
insotire ori fara documentele comunitare echivalente acestora, prevazute de normele privind circulatia
materialelor lemnoase in vigoare;
l) vanzarea si/sau cumpararea materialelor lemnoase fara provenienta legala sau fara avizele de
insotire ori documentele echivalente acestora, prevazute in normele privind circulatia materialelor
lemnoase in vigoare;
m) detinerea de material lemnos fara documente legale de provenienta;
n) transportul materialelor lemnoase care nu corespund din punct de vedere cantitativ si/sau calitativ
ori din punctul de vedere al speciei cu datele inscrise in avizul de insotire.
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) avizele de insotire care insotesc transportul de materiale
lemnoase realizat cu mijloace de transport feroviare si navale, precum si cele care au ca destinatie
exportul, cazuri in care termenele de valabilitate sunt termenele legale de executare a contractului de
transport.
ART. 20
Constituie contraventii silvice si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei si retinerea
in vederea stabilirii provenientei materialelor lemnoase in cauza urmatoarele fapte:
a) transportul materialelor lemnoase cu aviz de insotire in care nu sunt precizate/completate corect
data, aceeasi cu data emiterii avizului, si ora plecarii ori care prezinta stersaturi sau adaugari
necertificate ori este completat cu incalcarea dispozitiilor legale;
b) primirea, depozitarea si/sau prelucrarea de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate
depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de insotire a
carui valabilitate a expirat;
c) primirea, depozitarea si/sau prelucrarea de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate
depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de insotire in
care nu sunt precizate/completate corect data, aceeasi cu data emiterii avizului, si ora plecarii ori cu
stersaturi sau adaugari necertificate;
d) comercializarea materialelor lemnoase in afara pietelor, targurilor, oboarelor, burselor de marfuri
si altora asemenea, autorizate conform normelor privind circulatia materialelor lemnoase.
ART. 21
Constituie contraventii silvice si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarele
fapte:
a) permiterea comercializarii materialelor lemnoase si/sau pomilor de Craciun in piete, targuri,
oboare, burse de marfuri si altele asemenea, neautorizate conform normelor privind circulatia
materialelor lemnoase in vigoare;
b) neimprejmuirea de catre detinatori a depozitelor, a altor spatii destinate depozitarii temporare
si/sau a instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase;
c) nedetinerea sau necompletarea la zi a registrului de evidenta a intrarilor-iesirilor de materiale
lemnoase de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate depozitarii temporare si/sau ai
instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase;
d) nerespectarea de catre emitenti a prevederilor legale privind modul de completare si eliberare a
avizelor de insotire a materialelor lemnoase;
e) prezentarea la autoritatea vamala a avizului de insotire ori a documentului echivalent acestuia
intocmit cu incalcarea prevederilor normelor privind circulatia materialelor lemnoase sau continand
neconcordante cu datele inscrise in declaratia vamala ori in permisele vamale eliberate sau in
documentele anexate la acestea;
f) neprezentarea de catre transportator a avizului de insotire in vederea efectuarii controlului vamal
al materialelor lemnoase exportate;
g) nepredarea in custodie la structura teritoriala competenta a autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura a dispozitivelor dreptunghiulare de marcat lemn de catre persoanele juridice
care le detin, in cazul incetarii activitatii pentru care au fost confectionate aceste dispozitive, dizolvarii
75
sau reorganizarii persoanei juridice, pierderii autorizarii, fie ca urmare a expirarii certificatului de
atestare in activitatea de exploatare forestiera, fie ca urmare a retragerii avizului structurii teritoriale
competente a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
h) nerespectarea prevederilor legale privind declararea pierderii, furtului sau distrugerii formularelor
cu regim special ori documentelor de provenienta, a celor de insotire, precum si a registrului de intrariiesiri de materiale lemnoase, prevazute de normele privind circulatia materialelor lemnoase in vigoare;
i) transportul de la locul de recoltare a materialelor lemnoase nemarcate cu amprenta dispozitivului
dreptunghiular prevazut de normele privind circulatia materialelor lemnoase in vigoare;
j) refuzul expeditorului de a plati cheltuielile de transport al materialelor lemnoase confiscate in
conditiile legii, la locul de pastrare in custodie stabilit de agentul constatator;
k) refuzul transportatorului de a transporta materialele lemnoase confiscate/retinute in vederea
confiscarii la locul indicat de agentul constatator.
CAP. VIII
Constatarea contraventiilor silvice si aplicarea sanctiunilor
ART. 22
(1) In cazul in care agentii constatatori constata ca in timpul transportului cu mijloace feroviare sau
navale materialele lemnoase nu sunt insotite de avizul de insotire ori de documentul comunitar
echivalent acestuia, prevazut in normele privind circulatia materialelor lemnoase, sau ca nu au
provenienta legala, confiscarea materialelor lemnoase se realizeaza dupa sosirea lor in statia/portul de
destinatie, la locul prevazut pentru descarcare, cu anuntarea in scris a destinatarului despre confiscare,
de catre personalul autorizat al operatorului de transport feroviar, administratorului si/sau gestionarului
infrastructurii/capitanul portului, dupa caz.
(2) Materialele lemnoase retinute/confiscate in conditiile legii de agenti constatatori vor fi date in
custodie ocolului silvic celui mai apropiat de locul confiscarii.
(3) In cazul in care la ocolul silvic prevazut la alin. (2) nu exista spatii adecvate si/sau mijloace de
incarcare-descarcare, agentul constatator stabileste de comun acord cu ocolul silvic respectiv un alt
spatiu pentru detinerea in custodie a materialului lemnos confiscat sau retinut in vederea confiscarii,
inclusiv in spatiile detinatorului, cu acceptul acestuia.
(4) Daca materialele lemnoase retinute/confiscate se afla in mijloace de transport, transportatorul
este obligat sa le transporte, pe cheltuiala expeditorului, la locul de predare in custodie stabilit de
agentul constatator.
(5) Daca materialele lemnoase retinute/confiscate nu se afla in mijloace de transport, agentul
constatator va instiinta cel mai apropiat ocol silvic, care asigura ridicarea, transportarea si depozitarea
acestora. Cheltuielile efectuate pentru ridicarea, transportarea si depozitarea materialelor lemnoase
retinute/confiscate se acopera din sumele rezultate in urma valorificarii materialelor lemnoase
retinute/confiscate.
(6) In cazul aplicarii sanctiunii complementare a confiscarii, pentru materialele lemnoase care nu se
gasesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei in
termenul legal, in numerar sau prin virament, in contul indicat in procesul-verbal.
(7) Calculul contravalorii materialelor lemnoase prevazute la alin. (6) se face la preturi de referinta,
pe specii si sortimente, stabilite anual in raport cu valoarea de circulatie a materialelor lemnoase, prin
ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pe baza pretului
pietei, rezultat prin calcularea mediei ultimelor preturi de vanzare, comunicate de administratorii
fondului forestier proprietate publica, care au vandut sortimentul respectiv in ultimele 6 luni.
(8) In cazul neachitarii contravalorii materialelor lemnoase prevazute la alin. (6), institutia din care
face parte agentul constatator comunica debitul la organul fiscal teritorial competent in vederea
executarii silite, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare.
ART. 23
Sanctiunea amenzii contraventionale se aplica si persoanelor juridice, limitele minime si maxime ale
amenzilor majorandu-se de 5 ori, cu exceptia acelora prevazute numai pentru persoane juridice.
ART. 24
(1) Au obligatia si dreptul sa efectueze controlul, sa constate contraventiile silvice si sa aplice
sanctiunile prevazute in prezenta lege urmatorii agenti constatatori:
76
a) personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al
structurilor sale teritoriale cu specific silvic, imputernicit in acest scop;
b) personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si al structurilor sale
teritoriale cu specific silvic - pentru contraventiile silvice savarsite in fondul forestier pe care il
administreaza/presteaza servicii silvice sau pe care il preia in vederea administrarii/asigurarii
serviciilor silvice, precum si pentru exercitarea controlului aplicarii normelor privind circulatia
materialelor lemnoase;
c) personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior si al ocoalelor silvice private - pentru
contraventiile silvice savarsite in fondul forestier pe care il administreaza/presteaza servicii silvice,
precum si pentru exercitarea controlului aplicarii normelor privind circulatia materialelor lemnoase;
d) ofiterii si agentii de politie din cadrul Politiei Romane si Politiei de Frontiera Romane - pentru
constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru faptele prevazute la art. 7 alin. (1) lit. a) si
b), art. 8 alin. (1) lit. a) si b), art. 9, 11, 12 si 19-21;
e) ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru constatarea contraventiilor si
aplicarea sanctiunilor pentru faptele prevazute la art. 9 lit. a) si b), art. 11 lit. a)-d), art. 12, art. 17 lit. b)
si c), art. 20 lit. d) si art. 21 lit. a) si b);
f) personalul silvic din cadrul structurilor de administrare a parcurilor nationale si a parcurilor
naturale, imputernicit in acest scop - pentru contraventiile silvice savarsite in parcul pe care il
administreaza, precum si pentru exercitarea controlului aplicarii normelor privind circulatia
materialelor lemnoase;
g) ofiterii si subofiterii din cadrul serviciilor profesioniste - pentru situatii de urgenta, pentru
constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru faptele prevazute la art. 9 lit. b), art. 10 lit.
a) si art. 11 lit. c).
(2) Agentii constatatori prevazuti la alin. (1) lit. a)-c) si f) indeplinesc o functie care implica
exercitiul autoritatii de stat si primesc o legitimatie de control de la institutia din care fac parte.
(3) Legitimatia de serviciu a agentilor constatatori prevazuti la alin. (1) lit. d), e) si g) constituie
legitimatia de control, prevazuta de prezenta lege.
ART. 25
(1) Agentul constatator care aplica sanctiunea dispune si retinerea/confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din contraventiile silvice, in conditiile legii. In toate situatiile agentul constatator
descrie in procesul-verbal de constatare a contraventiei silvice bunurile supuse confiscarii si ia in
privinta lor masurile de conservare sau de valorificare, facand mentiunile corespunzatoare in procesulverbal.
(2) Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si,
daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca
este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea
nu a fost posibila.
ART. 26
(1) Contraventia silvica se constata printr-un proces-verbal incheiat de agentul constatator.
(2) Agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face
obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare a contraventiei silvice. Obiectiunile
contravenientului se consemneaza distinct in procesul-verbal de constatare a contraventiei silvice la
rubrica "Obiectiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.
(3) Procesul-verbal de constatare a contraventiei silvice se semneaza pe fiecare pagina de agentul
constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu este de fata, refuza sau nu poate sa
semneze, agentul constatator face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de
cel putin un martor, sub semnatura.
(4) In lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea
procesului-verbal de constatare a contraventiei silvice in acest mod.
ART. 27
(1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei silvice se inmaneaza sau se comunica in copie
contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate.
(2) Comunicarea se face de catre institutia din care face parte agentul constatator, in termen de cel
mult 30 de zile calendaristice de la data constatarii, prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la
sediul contravenientului. Afisarea se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un
77
martor.
(3) In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la
plata despagubirilor pentru prejudiciul adus padurii, odata cu procesul-verbal i se inmaneaza/comunica
si instiintarea de plata.
(4) In instiintarea de plata se face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii si, dupa
caz, a despagubirilor, in termen de 30 de zile de la comunicare sau de 15 zile de la solutionarea
contestatiei, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita in conditiile legii.
(5) In cazul neachitarii amenzii, institutia din care face parte agentul constatator comunica debitul la
organul fiscal teritorial competent in vederea executarii silite, in termen de 30 de zile de la expirarea
termenului de contestare.
(6) In cazul neachitarii despagubirilor pentru pagube aduse padurii, ocolul silvic care
administreaza/asigura serviciile silvice comunica debitul la organul fiscal teritorial competent, in
vederea executarii silite, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare a procesuluiverbal de constatare a contraventiei.
(7) Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:
a) de catre institutia din care face parte agentul constatator, daca nu se exercita calea de atac
impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei silvice in termenul prevazut de lege;
b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri.
ART. 28
(1) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii/comunicarii
procesului-verbal jumatate din minimul amenzii prevazute in prezenta lege, agentul constatator facand
mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
(2) In procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor silvice se indica atat contul de
venituri al bugetului de stat, in care se vireaza suma, cat si codul fiscal al persoanei juridice din care
face parte agentul constatator.
ART. 29
(1) Plata amenzii se face la casieria ocolului silvic in al carui teritoriu de competenta s-a savarsit
contraventia silvica, la unitatile Trezoreriei Statului in raza carora contravenientii isi au sediul sau
domiciliul fiscal ori la casieriile autoritatilor administratiei publice, atat in numerar, cat si prin
virament.
(2) Contravenientul este obligat sa depuna la institutia din care face parte agentul constatator
chitanta de plata a amenzii stabilite prin procesul-verbal de contraventie silvica si sa plateasca
despagubirile pentru prejudiciile produse prin savarsirea contraventiei silvice.
ART. 30
(1) Sanctiunea contraventionala se stabileste si se aplica de catre agentul constatator.
(2) In situatia in care prin contraventia savarsita s-a produs un prejudiciu, contravenientul este
obligat la plata valorii despagubirii.
(3) Valoarea despagubirii se calculeaza de catre:
a) agentul constatator, daca acesta este personal silvic;
b) ocolul silvic pe al carui teritoriu de competenta a fost savarsita fapta, in celelalte cazuri.
(4) In cazul prevazut la alin. (3) lit. b), institutia din care face parte agentul constatator solicita in
scris ocolului silvic sa efectueze calculul valorii despagubirilor, care are obligatia de a raspunde
solicitarii in termen de 5 zile lucratoare de la primirea acesteia.
(5) Calculul despagubirilor pentru prejudicii aduse padurii se face potrivit prevederilor Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse
vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 84/2007.
(6) Pe langa sanctiunea aplicata si plata valorii despagubirilor, in cazul contraventiilor silvice pentru
faptele prevazute la art. 6 lit. d), art. 7 alin. (1) lit. a), b), e) si f), art. 9 lit. a), c) si d), art. 11 lit. a) si d),
art. 12, art. 13, art. 16 lit. a), art. 17 lit. a), d) si e), contravenientul este obligat sa realizeze lucrarile
necesare pentru readucerea la starea initiala a fondului forestier sau, dupa caz, sa suporte costurile
necesare pentru realizarea acestor lucrari.
(7) Lucrarile necesare pentru readucerea la starea initiala a fondului forestier si valoarea estimata a
acestora se stabilesc de catre agentul constatator sau, dupa caz, de catre ocolul silvic pe al carui
teritoriu de competenta a fost savarsita fapta.
78
ART. 31
(1) In caz de constatare a nulitatii procesuluiverbal de constatare a contraventiei silvice, bunurile
confiscate se restituie de indata celui in drept.
(2) Daca bunurile prevazute la alin. (1) au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in
drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.
ART. 32
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei silvice si de aplicare a sanctiunii se poate
face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia.
ART. 33
(1) Plangerea, insotita de copia procesului-verbal de constatare a contraventiei silvice, se depune la
judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita fapta, in conditiile legii.
(2) Plangerea si celelalte acte de procedura privind solutionarea acesteia sunt scutite de taxa
judiciara de timbru si timbru judiciar.
ART. 34
Sumele incasate din plata amenzilor la contraventiile silvice se distribuie dupa cum urmeaza:
a) 20% se varsa in contul persoanei juridice in structura careia isi desfasoara activitatea agentul
constatator care a aplicat amenda;
b) 80% se varsa la bugetul de stat, in cazul contraventiilor savarsite de catre persoanele juridice sau,
dupa caz, la bugetul local pentru contraventiile savarsite de catre persoanele fizice.
ART. 35
Valorificarea bunurilor confiscate, cu exceptia materialelor lemnoase, se face conform
reglementarilor privind modul si conditiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in
proprietatea privata a statului.
ART. 36
(1) Materialele lemnoase confiscate, precum si cele abandonate se valorifica prin licitatie, in termen
de maximum 30 de zile calendaristice de la data confiscarii, de catre ocolul silvic pe raza caruia s-au
depozitat materialele lemnoase in custodie. Agentul fiscal local va fi invitat sa faca parte din comisia
de licitatie.
(2) Pentru desfasurarea licitatiei prevazute la alin. (1), ocolul silvic are obligatia de a intocmi
documentatia de vanzare, de a incasa contravaloarea materialelor lemnoase si de a distribui sumele
incasate conform prevederilor prezentei legi. Licitatia se anunta in mass-media locala si prin afise la
sediile unitatilor administrativ-teritoriale si al ocolului silvic pe raza caruia s-au depozitat materialele
lemnoase in custodie, intr-un termen de maximum 3 zile lucratoare de la data confiscarii. Licitatia se
organizeaza in termen de minimum 10 zile de la data anuntarii, iar materialul lemnos confiscat care nu
s-a vandut la o licitatie se poate vinde prin negociere.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lemnul de foc si pomii de Craciun confiscati. Lemnul de
foc confiscat se valorifica in urmatoarea ordine de prioritati: crese, gradinite, scoli, case de copii,
camine de batrani, spitale, primarii, pentru nevoile proprii ale acestora. Pomii de Craciun confiscati se
valorifica de urgenta, prin licitatie sau prin negociere, fara a fi obligatorie publicitatea prevazuta la
alin. (2).
(4) Valorificarea materialelor lemnoase prevazute la alin. (3) se face la preturi stabilite in raport cu
valoarea de circulatie a materialelor lemnoase confiscate, aprobate anual de conducerea structurii
teritoriale competente a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(5) Sumele incasate din vanzarea materialelor lemnoase confiscate, ramase dupa deducerea
cheltuielilor de custodie, organizare a licitatiei si transport, dupa caz, precum si sumele incasate din
plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se gasesc sau care nu pot fi identificate,
prevazute la art. 22 alin. (5), se distribuie astfel:
a) 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate raman la dispozitia persoanei juridice in
structura careia isi desfasoara activitatea agentul constatator care a aplicat amenda sau a realizat
confiscarea;
b) 65% la bugetul de stat, in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, in cazul in
care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publica a statului, sau la bugetele
locale, in cazul in care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publica/privata a
unitatilor administrativ-teritoriale ori din cel proprietate privata daca proprietarul este contravenient,
precum si in cazul materialelor lemnoase abandonate a caror provenienta nu poate fi stabilita.
79
ART. 37
(1) Materialul lemnos confiscat a carui provenienta se identifica se pune la dispozitia proprietarului
de drept, daca acesta nu este contravenient.
(2) Contravenientul este obligat la plata cheltuielilor de depozitare si paza pe perioada custodiei
pentru materialele lemnoase prevazute la alin. (1).
ART. 38
(1) Pentru motive temeinice instanta poate acorda un termen de plata a amenzii de cel mult 30 de
zile sau poate dispune esalonarea platii intr-un termen de cel mult 3 luni.
(2) Hotararea instantei este definitiva si executorie.
ART. 39
(1) Daca agentul constatator apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit
legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent.
(2) In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de
catre instanta ca ea constituie contraventie, actul de sesizare ori de constatare a faptei, impreuna cu o
copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se trimite de indata
organului in drept sa constate contraventia silvica, pentru a lua masurile ce se impun conform legii.
(3) Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii
faptei.
ART. 40
(1) Sumele prevazute la art. 34 lit. a) si art. 36 alin. (5) lit. a), in cadrul fiecarei persoane juridice din
care fac parte agentii constatatori, se constituie un fond de stimulare a personalului silvic/agentilor
constatatori, in conditiile legii.
(2) Norma metodologica privind constituirea si utilizarea fondului de premiere prevazut la alin. (1)
se aproba prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Hotrrea nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la

proveniena, circulaia i comercializarea materialelor lemnoase, la regimul
spaiilor de depozitare a materialelor lemnoase i al instalaiilor de
prelucrat lemn rotund, precum i a unor msuri de aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European i al
Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaiilor ce revin
operatorilor care introduc pe pia lemn i produse din lemn
CAPITOLUL II
Proveniena i circulaia materialelor lemnoase i a produselor din lemn
Art. 3
(1) Proveniena legal a materialelor lemnoase reprezint sursa localizat de unde acestea au fost
obinute n mod legal, respectiv:
a) partizile ale cror APV-uri au fost nregistrate n SUMAL, autorizate i predate spre exploatare,
constituite n fondul forestier naional sau n vegetaia forestier de pe terenuri din afara acestuia;
b) depozite, centre de sortare i prelucrare a materialelor lemnoase care dein cu titlu legal materiale
lemnoase;
c) pieele, trgurile, oboarele i altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor
lemnoase;
d) statele membre ale Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii Europene.
(2) Documentele ce fac dovada provenienei materialelor lemnoase sunt:
a) actul de punere n valoare, denumit n continuare APV- documentul de provenien a materialelor
lemnoase rezultate din masa lemnoas pe picior inventariat sau marcat, autorizat i predat spre
exploatare, n situaia transportului de la locul de recoltare, identificat pe avizul de nsoire prin
numrul unic generat de SUMAL. APV-ul nu constituie document de provenien, iar materialele
80
lemnoase nu au provenien legal dac partida nu a fost autorizat i predat spre exploatare cu
numr de autorizaie unic generat de SUMAL;
b) registrul de eviden a intrrilor-ieirilor de materiale lemnoase, al crui model este prevzut n
anexa nr. 1, n situaiile prevzute la alin. (1) lit. b) i c) din prezentele norme, identificat pe avizul de
nsoire prin numrul paginii i poziia la care a fost nregistrat ieirea; registrul nu constituie
document de provenien, iar materialele lemnoase nu au provenien legal dac pagina i poziia din
avizul de nsoire nu coincid cu pagina i poziia din registru;
c) avizul de nsoire este i document de provenien numai atunci cnd n baza lui se emite un alt aviz
de nsoire; avizul de nsoire nu este document de provenien dac nu respect condiiile de form i
de fond, iar materialele lemnoase pentru care este nscris ca document de provenien nu au
provenien legal;
d) documentele intracomunitare, care constituie document de proveniena pentru materialele lemnoase
din statul membru al Uniunii Europene;
e) declaraia vamal de import i, dup caz, licena FLEGT constituie document de provenien a
materialelor lemnoase importate din state tere;
f) procesul-verbal de reinere/confiscare/dare n custodie, n condiiile legii.
(3) Avizul de nsoire este i document de provenien numai atunci cnd n baza lui se emite un alt
aviz de nsoire, n urmtoarele situaii:
a) la transbordarea materialelor lemnoase dintr-un mijloc de transport n altul;
b) la achiziionarea materialelor lemnoase de ctre achizitori,
(4) n situaia producerii unor calamiti naturale, constatate cu documente, care nu permit transportul
materialelor lemnoase aflate n platforma primar la data reprimirii, acestea se constituie ca stoc i se
nscriu n procesul-verbal de reprimire i se introduc n SUMAL de ctre ocolului silvic care opereaz
reprimirea. Stocul constituie proveniena pentru expedierea ulterioar, iar rubrica "proveniena" din
avizul de nsoire se completeaz "stoc APV nr.".
(5) APV-ul nu constituie provenien legal dup data reprimirii, cu excepia parchetelor reprimite cu
stoc n platforma primar, caz n care valabilitatea APV-ului ca provenien legal se prelungete cu
30 de zile, iar n situaiile prevzute la alin, (4), valabilitatea APV-ului se prelungete cu 30 de zile de
la data ncetrii efectului calamitii, moment constatat prin documente legale.
Art. 4
(1) Documentul de nsoire a materialelor lemnoase este avizul de nsoire, care poate fi aviz de
nsoire primar/secundar.
(2) Documentul de nsoire a materialelor lemnoase expediate de la locul de recoltare este avizul de
nsoire primar, al crui model este prevzut n anexa nr. 2.
(3) Documentele de nsoire pentru materiale lemnoase expediate din alte locaii dect locul de
recoltare, precum i pentru cherestele sunt: avizul de nsoire secundar pentru materiale lemnoase,
altele dect cherestelele, i, respectiv, avizul de nsoire secundar pentru cherestele, ale
cror modele sunt prevzute n anexa nr. 3 i, respectiv, anexa nr. 4.
(4) n cazul obinerii de produse din lemn la locul de recoltare a masei lemnoase - toctur, cherestea,
mangal i alte asemenea -, acestea se transport de la locul de recoltare cu aviz de nsoire secundar; n
aceast situaie, operatorii economici i comercianii au obligaia nfiinrii registrului de eviden a
intrrilor-ieirilor de materiale lemnoase prevzut la art. 3 alin. (2) lit. b).
(5) Nu se emit avizele de nsoire prevzute la alin. (1) i (2) i nu se introduc n SUMAL pentru:
a) materialele lemnoase comercializate al cror volum/mijloc de transport este de pn la 0,1 mc;
b) materialele lemnoase importate, care pn la locul de destinaie circul sub supraveghere vamal,
pn la punerea n liber circulaie, pentru care documentul echivalent avizului de nsoire este
declaraia vamal de tranzit;
c) materialele lemnoase exportate prin intermediul operatorilor portuari, de la momentul prelurii
mrfurilor n port de ctre acetia n vederea depozitrii i transportrii la nav, conform
reglementrilor n vigoare;
d) materialele lemnoase provenite din statele membre ale Uniunii Europene nsoite de documente
intracomunitare.
(6) Originalul avizelor de nsoire prevzute la alin. (1) i (2) - exemplarul 1 - nsoete obligatoriu
transportul materialelor lemnoase.
81
(7) Termenul de valabilitate a avizelor de nsoire prevzute la alin. (1) i (2), n aplicarea
reglementrilor n vigoare, este de:
a) 6 ore de la data i ora plecrii, pentru materialele lemnoase expediate pe o distan de pn la 50
km;
b) 12 ore de la data i ora plecrii, pentru materialele lemnoase expediate pe o distan de pn la 100
km;
c) 24 de ore de la data i ora plecrii, pentru materialele lemnoase expediate pe o distan de pn la
200 km;
d) 48 de ore de la data i ora plecrii, pentru materialele lemnoase expediate pe o distan de 200 pn
la 500 km;
e) maximum 72 de ore de la data i ora plecrii pentru materialele lemnoase expediate pe o distan de
peste 500 km.
(8) Codul unic, codul offline, dup caz, data, ora, minutul i secunda prevzute la art. 3 alin. (2) se
consemneaz n mod obligatoriu n avizele de nsoire.
(9) Se excepteaz de la prevederile alin. (7) avizele de nsoire la care termenele de valabilitate sunt
termenele legale de executare a contractului de transport, conform prevederilor art. 19 alin. (2) din
Legea nr. 171/2010 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor silvice, cu modificrile ulterioare.
(10) Avizele de nsoire prevzute la alin. (1) i (2) se elibereaz pentru fiecare mijloc de transport n
parte i se transmit n SUMAL de ctre emitent.
(11) Volumele nscrise n avizele de nsoire prevzute la alin. (1) i (2) nu pot s depeasc
capacitatea mijlocului de transport.
(12) Materialele lemnoase importate, care sunt transportate succesiv cu mai multe mijloace de
transport, trebuie s fie nsoite de cte un aviz de nsoire pentru fiecare mijloc de transport, emis n
condiiile art. 3 alin. (3) lit. a).
Art. 5
(1) Emiterea avizelor prevzute la art. 4 alin. (1) i (2) din prezentele norme se face, dup caz, de ctre
urmtorii emiteni:
a) ocoalele silvice, pentru masa lemnoas pe picior exploatat n regie proprie de ctre acestea sau prin
prestri de servicii silvice, de la locul de recoltare situat n fondul forestier pe care l administreaz sau
pentru care asigur servicii silvice pe baz de contracte, pentru masa lemnoas exploatat, n condiiile
legii, din fondul forestier proprietate privat a persoanelor fizice, de la locul de recoltare situat n
fondul forestier pe care l administreaz sau pentru care asigur servicii silvice pe baz de contracte,
pentru materialele lemnoase care se achiziioneaz pe baz de borderou de la persoane fizice
proprietare de fond forestier, care au ncheiate contracte de administrare sau servicii silvice cu ocolul
silvic respectiv, precum i pentru materialele lemnoase confiscate/reinute n vederea confiscrii, pe
raza de activitate a ocolului silvic respectiv;
b) administraia pieelor, trgurilor, oboarelor, a burselor de mrfuri i altele asemenea autorizate,
numai pentru materialele lemnoase aduse spre comercializare n incinta acestora, dar care nu au fost
comercializate i urmeaz a fi transportate;
c) operatorii economici care prelucreaz i/sau comercializeaz n condiiile legii materiale lemnoase
pe care le expediaz din depozite, din centre de sortare i prelucrare i altele asemenea;
d) operatorii economici care exploateaz n condiiile legii mas lemnoas pe baz de contract de
vnzare-cumprare.
(2) Emitenii prevzui la alin. (1) rspund, potrivit legii, de ntocmirea corespunztoare a avizelor de
nsoire i de exactitatea datelor nscrise.
(3) Comercializarea materialului lemnos n piee, trguri, oboare, burse de mrfuri este permis numai
dac acestea sunt autorizate de autoritatea public central care rspunde de silvicultur, prin
structurile teritoriale ale acesteia, n condiiile legii.
(4) Condiiile i regulamentul de autorizare a spaiilor prevzute la alin. (3) se aprob, conform
reglementrilor n vigoare, prin ordin comun al conductorului autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur i al conductorului autoritii publice centrale care rspunde de administraie,
n termen de 90 de zile de la intrarea n vigoare a prezentelor norme, cu respectarea principiului
autonomiei locale.
Art. 6
Pe perioada transportului, materialele lemnoase trebuie s fie nsoite de urmtoarele avize de nsoire:
82
a) avizul de nsoire primar, pentru materialele lemnoase expediate din parchetele de exploatare a
masei lemnoase, care se emite n urma inventarierii materialelor lemnoase;
b) avizul de nsoire secundar pentru materialele lemnoase, altele dect cherestelele sau cherestele,
dup caz, care provin din sursele prevzute la art. 3 alin. 1) lit. b) i c) din prezentele norme;
c) avizul de nsoire primar sau secundar, dup caz, care se emite n condiiile prevzute la art. 3 alin,
(2) lit. c) din prezentele norme;
d) avizul de nsoire primar sau secundar, care se emite n baza inventarului materialelor lemnoase
confiscate sau reinute n vederea confiscrii, din procesul-verbal prevzut la art. 3 alin. (2) lit. f) din
prezentele norme.
Art. 7
(1) Lemnul i produsele din lemn care nu fac parte din categoria materialelor lemnoase, aa cum sunt
definite n anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificrile i completrile ulterioare, sunt:
a) lemn sub form de achii sau particule, rumegu, deeuri i resturi de lemn, chiar aglomerate,
brichete, pelete sau forme similare - cod 4401;
b) lemn lipit prin mbinare cap la cap cu o grosime de peste 6 mm sau lemn derulat - cod 4407.
(2) Lemnul i produsele din lemn, prevzute la alin. (1), trebuie s fie nsoite de avize de nsoire a
mrfii pe perioada transportului, potrivit reglementrilor n vigoare.
(3) Operatorii care pun prima dat pe pia lemnul i produsele din lemn prevzute la alin. (1) sunt
obligai s comunice anual, pn la data de 31 ianuarie a anului urmtor anului de raportare,
structurilor teritoriale ale autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur informaiile
prevzute n registrul de eviden al crui model este prevzut n anexa nr. 5, cantitile intrate i
ieite, cumulat pe coduri, produse i specii, i s respecte prevederile Regulamentului.
Art. 8
(1) Inventarierea materialelor lemnoase se realizeaz pe specii pentru lemnul rotund i pe specii sau
grupe de specii pentru celelalte sortimente.
(2) La inventarierea lemnului se procedeaz astfel:
a) pentru lemnul brut rotund se determin volumul n mc, n baza msurrii lungimii pieselor n metri
i a diametrelor la mijloc n centimetri;
b) pentru lemnul rotund de lucru se determin volumul n mc, n baza msurrii lungimii pieselor n
metri i a diametrelor la mijloc n centimetri;
c) pentru lemnul fasonat n steri, grmezi de crci i fascine se determin volumele exprimate n uniti
convenionale i echivalentul n mc;
d) celelalte produse din lemn se msoar dup metode specifice.
Art. 9
(1) Avizele de nsoire pentru transportul materialelor lemnoase sunt documente cu regim special
prevzute cu elemente de securizare specifice, se tipresc de ctre Compania Naional "Imprimeria
Naional" - S.A. n blocuri cu cte 150 de file, formate din 50 de seturi a cte 3 file fiecare,
autocopiative, cu elementele de securizare aplicate pe exemplarul 1.
(2) Formularele documentelor prevzute la alin. (1) se distribuie de ctre Compania Naional
"Imprimeria Naional" - S.A. numai n baza acordului de distribuire i utilizare emis de structurile
teritoriale ale autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur, acord ce poate fi suspendat sau
retras.
(3) Formularele avizelor de nsoire primare prevzute la art. 4 alin. (1) se distribuie de ctre
Compania Naional "Imprimeria Naional" - S.A., n baza acordului de distribuire i utilizare emis
de structurile teritoriale ale autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur, cu respectarea
urmtoarelor condiii:
a) pentru masa lemnoas contractat de un operator economic, n baza unui contract de vnzarecumprare mas lemnoas pe picior, la solicitarea acestuia;
b) n baza unui APV sau a unei liste de APV, pentru masa lemnoas exploatat n regie proprie de
ctre ocoalele silvice sau prin prestri de servicii silvice, pentru masa lemnoas care va fi exploatat,
n condiiile legii, din fondul forestier proprietate privat a persoanelor fizice; solicitarea acordului de
distribuire i utilizare se face de ctre ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice
pentru fondul forestier din care se exploateaz masa lemnoas respectiv;
83
c) n baza unui APV sau a unei liste de APV pentru materialele lemnoase care se achiziioneaz pe
baz de borderou din proprietatea privat a persoanelor fizice; solicitarea acordului de distribuire i
utilizare se face de ctre ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice.
(4) La stabilirea numrului avizelor de nsoire prevzute la art. 6 lit. b), care fac obiectul acordului de
distribuire i utilizare prevzut la alin. (2), se ia n calcul numrul mediu lunar de avize emise de
operatorii economici pe ultimele 12 luni, iar n cazul operatorilor economici nou-nfiinai se aloc cte
unui bloc de formulare de avize de nsoire secundare pentru materialele lemnoase altele dect
cherestele i/sau cherestele, dup caz, pentru fiecare gestiune/activitate specific.
(5) Caracteristicile elementelor de securizare prevzute la alin. (1) se stabilesc pe baz de protocol cu
Compania Naional "Imprimeria Naional" - S.A.
(6) Utilizarea avizelor de nsoire a materialelor lemnoase se face numai de ctre categoriile de
emiteni prevzute la art. 5 alin. (1), n baza acordului de distribuire i utilizare prevzut la alin. (2) i
(3).
(7) Formularele documentelor de nsoire a materialelor lemnoase nu sunt transmisibile: n caz contrar
operatorului economic i se va retrage acordul de distribuire i utilizare a documentelor cu regim
special, fr posibilitatea eliberrii unui nou acord.
(8) Condiiile i procedura de emitere, suspendare i retragere a acordului de distribuire i utilizare
prevzut la alin. (2) i (3) se aprob prin ordin al conductorului autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur n termen de 30 de zile de la intrarea n vigoare a prezentelor norme.
Art. 10
(1) Avizele de nsoire a materialelor lemnoase se emit n 3 exemplare.
(2) Exemplarul 1 al avizului de nsoire a materialelor lemnoase nsoete materialele lemnoase n
timpul transportului i rmne la beneficiar, exemplarul 2 rmne la furnizor, iar exemplarul 3 rmne
la cotorul carnetului de avize, respectiv la emitent.
(3) Avizele de nsoire a materialelor lemnoase se tipresc cu culoare neagr pe fond verde pe primul
exemplar, cu culoare neagr pe fond alb pe al doilea exemplar i cu culoare neagr pe fond roz pe al
treilea exemplar.
Art. 11
(1) La completarea corespunztoare a avizelor de nsoire a materialelor lemnoase se vor avea n
vedere urmtoarele situaii:
a) materialele lemnoase nu se comercializeaz, dar sunt supuse transportului tehnologic intern sau sunt
destinate consumului propriu;
b) materialele lemnoase se comercializeaz, iar expeditorul este persoana vnztoare i destinatarul
este persoana cumprtoare;
c) specificaia, n rubrica nr. 10, se completeaz, pe baza msurtorilor efectuate n momentul
ncrcrii n mijlocul de transport, cu denumirea sortimentelor pe specii sau grupe de specii,
dimensiunile i volumul;
d) n situaia n care numrul pieselor/bucilor/coletelor care trebuie nscrise n avizul de nsoire
depete numrul rndurilor din aviz n care pot fi nscrise acestea, datele care nu pot fi nscrise se
nscriu n anexa la aviz, care are aceeai structur cu "specificaia" de la rubrica 10 din avizul de
nsoire;
e) pe versoul avizului de nsoire primar se imprim amprenta dispozitivului dreptunghiular precizat la
rubrica "Meniuni", folosindu-se n acest scop tus sau vopsea;
f) n cazul transportului materialelor lemnoase pe nave, n condiiile legii, n rubrica "Date privind
expediia", la "Mijlocul de transport" se nscrie denumirea navei;
g) n cazul materialului lemnos provenit din statele membre ale Uniunii Europene, n rubrica
"Document de provenien" se nscrie documentul intracomunitar, iar n rubrica "Destinatar" se nscriu
i datele de identificare ale transportatorului care asigur transportul mrfurilor n afara teritoriului
Romniei. Aceste date se completeaz de reprezentantul expeditorului, cu consemnarea lizibil a
numelui i prenumelui celui care ntocmete documentele.
(2) Pentru materialele lemnoase prevzute la alin. (1) lit. a), avizul de nsoire a materialelor lemnoase
se va completa astfel:
a) n cazul n care expeditorul, ca deintor iniial al materialelor lemnoase, este aceeai persoan cu
destinatarul, ca deintor final al acestora, n rubricile nr. 1 i nr. 4 se nscriu datele de identificare ale
84
aceleiai persoane juridice sau fizice, punctul de ncrcare din rubrica nr. 2 fiind diferit de punctul de
descrcare din rubrica nr. 7;
b) n cazul n care punctul de ncrcare este situat la locul de recoltare a masei lemnoase, n rubrica nr.
3 se consemneaz principalele elemente de identificare a APV-ului prevzute la art. 3 alin. (2) din
prezentele norme, ca document de provenien;
c) n cazul n care materialele lemnoase se transport ntre depozitele aceluiai deintor, n rubrica nr.
3 se consemneaz fila i poziia din registrul de intrri-ieiri material lemnos n care a fost nregistrat
ieirea materialului lemnos.
(3) Pentru materialele lemnoase prevzute la alin. (1) lit. b), avizul de nsoire a materialelor lemnoase
se va completa astfel:
a) n cazul n care punctul de ncrcare este situat la locul de recoltare a masei lemnoase, n rubrica nr.
3 se consemneaz elementele de identificare a APV-ului prevzute la art. 3 alin. (2) dac titularul
autorizaiei de exploatare este i expeditor sau, dup caz, avizul de nsoire al titularului autorizaiei de
exploatare dac titularul difer de expeditor;
b) n cazul vnzrii materialului lemnos de ctre persoanele fizice, avizul de nsoire a materialelor
lemnoase este emis de ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice;
c) n cazul persoanelor juridice care cumpr materiale lemnoase de la persoane fizice proprietare de
pduri, achiziia materialelor lemnoase se face numai n baza unui aviz de nsoire a materialelor
lemnoase, emis de ctre ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice pentru
proprietatea respectiv, emis n baza avizului de nsoire a materialelor lemnoase care a nsoit
transportul acestora de ta pdure la proprietar. Achizitorul este obligat s ntocmeasc borderoul de
achiziie a materialelor lemnoase, al crui model este prevzut n anexa nr. 6;
d) n cazul n care expedierea se realizeaz dintr-un depozit, n rubrica nr. 3 se consemneaz numrul
filei i poziia din registrul de eviden a materialelor lemnoase n care a fost nregistrat ieirea
materialului lemnos;
e) n cazul comercializrii/expedierii materialelor lemnoase provenite din import din state tere, n
rubrica nr. 3 se consemneaz declaraia vamal de import sub forma "DVI nr. ..... /data ....";
f) n cazul comercializrii/expedierii materialelor lemnoase provenite din state membre ale Uniunii
Europene, n rubrica nr. 3 se consemneaz documentul intracomunitar al statului emitent.
(4) La alin. (1) lit. c), specificaia, n rubrica nr. 10, se completeaz dup cum urmeaz:
a) pentru lemnul rotund cu diametrul la captul subire mai mare sau egal cu 20 cm se nscriu, pe
specii, numrul curent pentru fiecare pies, lungimea n metri, diametrul la mijloc n centimetri i
volumul exprimat n m3, n numere cu dou zecimale;
b) pentru lemnul rotund cu diametrul la captul subire sub 20 cm se nscrie numrul total de piese cu
aceleai caracteristici dimensionale - lungimea, exprimat n metri, diametrul, exprimat n centimetri,
i volumul total al pieselor respective, exprimat n m3, n numere cu dou zecimale;
c) pentru lemnul fasonat n steri, lemnul de foc, crci i fascine se completeaz numai n coloana (5),
n care se nscriu cantitile exprimate n uniti convenionale, n numere cu dou zecimale, nu i n
coloanele (1), (3) i (4);
d) n situaia n care lemnul este cu coaj, volumul se evalueaz pentru lemnul brut, inclusiv coaja,
prin msurtori, conform metodei de evaluare, i se nscrie n avizul de nsoire, iar n situaia n care
lemnul este cojit, volumul se evalueaz pentru lemnul net, fr coaj, prin msurtori, conform
metodei de evaluare, i se nscrie n avizul de nsoire;
e) n cazul avizelor de nsoire secundare, pentru cherestelele transportate n vrac, se completeaz cu
denumirea sortimentului, pe specii sau grupe de specii, numrul de buci corespunztor fiecrui
sortiment i volumul acestora exprimat n m3, n numere cu dou zecimale;
f) n cazul avizelor de nsoire secundare, pentru cherestelele transportate pachetizat, se completeaz
cu denumirea sortimentului, pe specii sau grupe de specii, cu numrul de pachete i volumul acestora,
exprimat n m3, n numere cu dou zecimale;
g) pentru cherestele, n avizul de nsoire, la rubrica "TOTAL" se nscrie obligatoriu volumul
determinat n baza dimensiunilor efective; operatorii economici i comercianii pot nscrie i volumul
conform specificaiilor din contract sau specificaiilor din standarde la rubrica "Alte specificaii."
(5) n cazul materialelor lemnoase care se transport la un custode pentru depozitare temporar, pe
avizul de nsoire al materialelor lemnoase pn la depozitul de custodiere, n rubrica "Destinatar" se
85
nscriu datele de identificare ale proprietarului acestora, iar n rubrica "Punct de descrcare" se nscriu
datele de identificare ale custodelui i localizarea punctului de descrcare respectiv.
Art. 12
(1) Completarea datelor pe documentele prevzute la art. 4 alin. (1) i (2) din prezentele norme se face
cu past de pix, cite, fr tersturi sau adugri ulterioare sau electronic, dup caz.
(2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), este permis aplicarea tampilelor specifice cu denumirea
i datele de identificare ale persoanei juridice, dup caz, dac stampila respectiv conine cel puin
datele de identificare cerute de formular, cu condiia ca textul imprimat s fie lizibil.
(3) Documentele se completeaz n mod obligatoriu la toate poziiile din formular, iar acolo unde nu
este cazul a fi nscrise date, poziia respectiv se bareaz cu o linie orizontal,
(4) n situaia n care spaiul destinat specificaiei de la rubrica nr. 10 n avizul de nsoire a
materialelor lemnoase este insuficient, emitentul ntocmete o specificaie-anex similar rubricii nr.
10, pe care se nscrie n mod obligatoriu meniunea "Specificaie-anex la avizul de nsoire, seria
............... i nr. ..............", nscriindu-se seria avizului de nsoire pe care l completeaz anexa
respectiv. Totodat, pe avizul de nsoire se nscrie n mod obligatoriu meniunea "Continuare
specificaie n anex", iar n rubrica nr. 10 se cuprinde n mod obligatoriu ntreaga cantitate ncrcat
pe mijlocul de transport, incluzndu-se i cantitatea din specificaia anexat.
Art. 13
(1) Materialele lemnoase gsite de ctre agenii constatatori, fr a fi posibil identificarea
deintorului acestora, sau nerevendicate pe baz de documente de ctre deintor, n condiiile legii,
sunt materiale lemnoase abandonate.
(2) Agentul constatator are obligaia s notifice de urgen primria i ocolul silvic pe raza crora a
identificat materialele lemnoase prevzute la alin. (1), n vederea stabilirii deintorilor de drept ale
acestora: dac materialele lemnoase nu se revendic n termenul prevzut de lege de la notificare,
acestea sunt considerate abandonate.
(3) Pentru nsoirea transportului materialelor lemnoase prevzute la alin. (1) pn la locul de predare
n custodie n vederea valorificrii, ocoalele silvice care asigur preluarea n custodie a materialelor
lemnoase abandonate emit avize de nsoire a materialelor lemnoase conform prevederilor prezentelor
norme.
Art. 14
(1) Lemnul rotund cu diametrul la captul subire mai mare sau egal cu 20 cm, care se transport de la
locul de recoltare, se marcheaz la captul subire al fiecrei piese cu amprenta dispozitivului
dreptunghiular specific emitentului din cadrul cruia face parte personalul mputernicit s elibereze
avizul de nsoire primar.
(2) Pe seciunea de tiere a pomilor de Crciun recoltai de pe teritoriul naional, care se transport de
la locul de recoltare, se aplic dispozitivul special de marcat cu amprenta dreptunghiular specific
emitentului din cadrul cruia face parte personalul mputernicit s elibereze avizul de nsoire primar.
Art. 15
(1) Personalul autorizat al operatorului de transport feroviar, al administratorului i/sau al
gestionarului infrastructurii, precum i operatorii portuari care primesc materiale lemnoase pentru
expediere i efectueaz operaiunile de ncrcare/descrcare n/din vagoane sau n/din nave, dup caz,
vor refuza primirea materialelor lemnoase prezentate spre expediere, dac acestea nu sunt nsoite de
avizul de nsoire prevzut la art. 4 alin. (1) sau (2) din prezentele norme sau dac acesta nu este
completat conform prevederilor prezentelor norme; n acest caz, persoanele menionate sunt obligate
s sesizeze imediat organele competente n legtur cu cele constatate.
(2) Autoritatea vamal nu va accepta declaraia vamal de export sau perfecionare pasiv fr
prezentarea avizelor de nsoire - exemplarul 1, care trebuie s nsoeasc materialele lemnoase
prezentate pentru vmuire, sau cnd se prezint avize de nsoire a materialelor lemnoase ntocmite cu
nclcarea dispoziiilor prezentelor norme ori coninnd neconcordane cu datele nscrise n declaraia
vamal sau n documentele anexate la aceasta.
(3) n situaia n care, dup efectuarea formalitilor de export sau perfecionare pasiv la un birou
vamal de interior, are loc o transbordare sub supraveghere vamal, autoritatea vamal va emite
permisul de transbordare numai n baza unui nou aviz de nsoire eliberat de ocolul silvic pe raza
cruia se efectueaz transborda rea, pentru mijlocul de transport n care se ncarc materialele
lemnoase.
86
(4) n situaia prevzut la alin. (2) i (3), autoritatea vamal este obligat s anune de ndat, n scris,
structura competent teritorial a autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur, care este
obligat s trimit de urgen personal propriu la biroul vamal, n vederea lurii msurilor legale i,
dac este cazul, a aplicrii sanciunilor contravenionale. Dac personalul din cadrul structurii
teritoriale a autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur constat c mrfurile ndeplinesc
condiiile legale, acesta stabilete i comunic n scris autoritii vamale c operaiunea de vmuire
poate continua.
(5) Potrivit legii, n situaia n care la un birou vamal de export se prezint, n vederea ntocmirii
declaraiei vamale de export sau perfecionare pasiv, materiale lemnoase fr avizele de nsoire a
materialelor lemnoase, autoritile vamale solicit n cel mai scurt timp personalului silvic competent
s analizeze situaia. Dac personalul silvic constat i certific n scris c aceste produse lemnoase nu
se ncadreaz n categoria materialelor lemnoase aa cum sunt definite n Legea 46/2008 - Codul
silvic, cu modificrile i completrile ulterioare, operaiunea vamal poate continua.
Art. 16
(1) n cazul n care, din motive obiective, mijlocul de transport cu care se transport materiale
lemnoase trebuie s fie nlocuit cu unul sau mai multe mijloace de transport, ocolul silvic pe raza
cruia se realizeaz transbordarea materialelor lemnoase elibereaz noile avize de nsoire a
materialelor lemnoase, la solicitarea conductorului auto sau a proprietarului materialelor lemnoase,
fcnd meniunea "provenien pentru avizul nr. ... - TRANSBORDARE", sub semntur i sigiliu, pe
avizul de nsoire iniial. Avizul de nsoire iniial se reine la ocolul silvic. Prestarea acestui serviciu se
suport de ctre expeditorul materialelor lemnoase sau, dup caz, de ctre transportator, potrivit
reglementrilor n vigoare.
(2) n cazul ntreruperii transportului din motive obiective, fr a fi necesar transbordarea,
conductorul auto se adreseaz celui mai apropiat ocol silvic sau post de poliie, anunnd despre
momentul iniial al ntreruperii, care trebuie s fie cuprins n interiorul termenului de valabilitate al
avizului de nsoire. Reprezentantul mputernicit al ocolului silvic sau al postului de poliie
consemneaz n rubrica corespunztoare a avizului de nsoire perioada de ntrerupere a transportului,
certificnd cu nume, semntur i sigiliu.
(3) Solicitarea de ntrerupere a transportului se va nregistra n registrul de intrare al ocolului silvic
care prelungete valabilitatea avizului de nsoire a materialelor lemnoase,
OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi,

republicata. Ordonanta de urgenta nr. 55/2002 republicata 2014
Capitolul II
Obligatiile detinatorilor de caini si conditiile detinerii acestora
Art. 3
(1) Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) sa aiba varsta minima de 18 ani;
b) sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
c) sa nu fi fost condamnati pentru savarsirea unei infractiuni contra persoanei.
(2) Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 si la art. 2 alin. (1) au obligatia sa
inregistreze cainii la Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, si
sa inscriptioneze in mod vizibil, la intrarea in apartament sau in imobil ori pe imprejmuirea aferenta
imobilului respectiv, avertismentul "Caine periculos" sau, dupa caz, "Caine agresiv", printr-o placuta
avand dimensiunile de cel putin 15 x 25 cm.
Art. 4
(1) Proprietarii de caini prevazuti la art. 1 au obligatia sa depuna la sediul politiei in a carei raza este
situat imobilul in care este detinut cainele o adeverinta in fotocopie, eliberata de Asociatia Chinologica
Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, din care sa rezulte incadrarea cainelui in
87
categoriile prevazute la art. 1, precum si o declaratie pe propria raspundere cuprinzand urmatoarele

date:
a) numarul de identificare al cainelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
b) efectuarea vaccinarii antirabice si a rapelurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
c) efectuarea sterilizarii cainilor prevazuti la art. 1 lit. a);
d) existenta unei asigurari de raspundere civila pentru eventualele pagube produse de cainii prevazuti
la art. 1 lit. a).
(2) In cazul schimbarii adresei imobilului mentionat la alin. (1) proprietarii de caini incadrati la art.
1 au obligatia sa depuna in termen de 48 de ore, la sediul politiei in a carei raza se afla noua adresa,
documentele prevazute la alin. (1).
(3) Pierderea sau decesul unui caine incadrat la art. 1, precum si instrainarea cainilor incadrati la art.
1 lit. b) vor fi declarate in termen de 48 de ore la sediul politiei in a carei raza se afla imobilul de
detinere al cainelui.
Art. 5
Prevederile art. 3 si 4 nu se aplica unitatilor de politie, de jandarmerie, celorlalte unitati militare,
vamilor si serviciilor publice de securitate, protectie si paza, precum si in cazul spectacolelor
demonstrative organizate sau al unor filmari.
Art. 6
(1) Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) in localurile publice, in mijloacele de transport in comun,
precum si in alte locuri publice, cu exceptia drumurilor publice si a cailor de acces catre acestea, este
interzis.
(2) Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) in partile comune ale imobilelor in care sunt detinuti, pe
drumurile publice si pe caile de acces catre acestea este permis numai daca acestia poarta botnita si
sunt tinuti in zgarda si lesa sau ham de catre proprietar ori de catre detinatorul temporar.
(3) Stationarea cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) in partile comune ale imobilelor prevazute la alin. (2)
este interzisa.
(4) Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. b), precum si al exemplarelor cu potential agresiv in
localurile publice, in mijloacele de transport in comun, in locurile publice, precum si in partile comune
ale imobilelor este permis numai daca acestia poarta botnita si sunt tinuti in lesa de catre o persoana
care indeplineste conditiile prevazute la art. 3 alin. (1). In locurile special amenajate pentru caini
accesul cainilor prevazuti in prezentul alineat este permis fara botnita si fara lesa.
(5) Proprietarul sau detinatorul temporar al cainelui, daca este insotit de acesta cand conduce animale
izolate, in turma sau in cirezi, pe drumurile publice pe care accesul le este permis, nu se supune
obligatiilor prevazute la alin. (1)-(4), ci are obligatia de a supraveghea cainele si de a impiedica atacul
canin asupra unei persoane.
Art. 7
(1) Consiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai cainilor fara
stapan si ai cainilor care circula liberi, fara insotitor, in locuri publice, care nu au fost revendicati ori
adoptati in conditiile prevederilor legale si au obligatia de a captura si escorta acesti caini, prin
intermediul personalului calificat.
(2) Dispozitiile din Codul civil privind raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se aplica in
mod corespunzator.
Art. 8
(1) Dresajul si antrenamentul cainilor prevazuti la art. 1 sunt permise numai in centre speciale sau in
alte locuri autorizate, stabilite prin hotarare de catre consiliile comunale, orasenesti, municipale sau ale
sectoarelor municipiului Bucuresti.
(2) Dresorii care activeaza in centrele speciale trebuie sa faca dovada pregatirii si atestarii lor
profesionale si vor fi autorizati din 3 in 3 ani de o comisie formata din cate un reprezentant al
Asociatiei Chinologice Romane, Ministerului Afacerilor Interne si al Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Autorizatia va fi vizata anual. Sunt permise dresajul si
antrenamentul cainilor prevazuti la art. 1 de catre detinator, pe proprietatea sa, cu asumarea tuturor
88
raspunderilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 9
Se interzice:
a) organizarea luptelor intre caini, antrenarea cainilor in acest scop si participarea cu caini la astfel de
lupte, indiferent carei rase ii apartin cainii;
b) importul sau comercializarea cainilor prevazuti la art. 1 lit. a);
c) reproductia cainilor prevazuti la art. 1 si la art. 6 alin. (4), care nu au acte de origine recunoscute de
Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala;
d) abandonarea cainilor prevazuti la art. 1, art. 2 alin. (1) si la art. 6 alin. (4).
Art. 10
(1) Cainii prevazuti la art. 1 lit. a), indiferent de sex, vor fi obligatoriu sterilizati.
(2) Sterilizarea cainilor va fi confirmata in carnetul de sanatate de catre medicul veterinar care a
efectuat interventia.
(3) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta proprietarii
sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 1 lit. a) sunt obligati sa ii sterilizeze, pe cheltuiala
proprie.
Art. 11
(1) In cazul cainilor prevazuti la art. 2 alin. (1), organele de politie, la sesizarea unei persoane sau a
reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu, avertizeaza proprietarul sau detinatorul temporar al
cainelui sa ia toate masurile pentru prevenirea comportamentului canin agresiv.
(2) Daca proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor prevazuti la art. 2 alin. (1) nu iau masurile
prevazute la alin. (1), politia poate dispune plasarea cainelui intr-un adapost, potrivit dispozitiilor art.
15 alin. (2), in cazul in care pericolul avut in vedere se mentine.
(3) Cheltuielile generate de intretinerea cainelui aflat sub supraveghere se suporta de catre proprietar
sau de detinatorul temporar al cainelui.
Ordonanta nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, actualizata

pana la 2007
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
Legea contraventionala apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala. Constituie
contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a
Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al
sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
__________
Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 1 din Legea nr. 180/2002.
Art. 2
(1) Prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii in toate
domeniile de activitate.
(2) Prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se
sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii
prin lege, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante
sau hotarari ale Guvernului.
(3) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii in
urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; intretinerea
parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia
89
spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; intretinerea bazelor si
obiectivelor sportive aflate in administrarea lor; intretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor
institutii de educatie si cultura, intretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea
si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere.
(4) Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din
competenta consiliilor locale ale sectoarelor, in care acestea pot stabili si sanctiona contraventii.
(5) Hotararile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin
care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor prevazute la alin. (2)-(4), sunt nule de drept.
Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, la cererea oricarei persoane
interesate.
__________
Alineatele 1, 2 si 3 au fost modificate prin articolul unic, pct. 2 din Legea nr. 180/2002.
Alineatul 5 a fost introdus prin articolul unic, pct. 3 din Legea nr. 180/2002.
Art. 3
(1) Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie
contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; in cazul sanctiunii cu
amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, cote procentuale din anumite
valori; se pot stabili si tarife de determinare a despagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savarsirea
contraventiilor.
(2) Persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele
normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.
Art. 4
(1) Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra in
vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii, iar in cazul hotararilor consiliilor locale sau
judetene, punerea in aplicare se face si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50 alin. (2) din
Legea administratiei publice locale nr. 215/2002.
(2) In cazuri urgente se poate prevedea intrarea in vigoare intr-un termen mai scurt, dar nu mai putin
de 10 zile.
(3) Hotararile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene prevazute la art. 1, prin care se
stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice
alta forma de publicitate in conditiile Legii nr. 215/2001.
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 526/2004.
Art. 5
(1) Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare.
(2) Sanctiunile contraventionale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contraventionala;
c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii.
d) Abrogata.
(3) Sanctiunile contraventionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii;
b) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei
activitati;
c) inchiderea unitatii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activitatii agentului economic;
f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior,
temporar sau definitiv;
g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala.
(4) Prin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni principale sau complementare.
90
(5) Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite.
(6) Sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si de gravitatea faptei.
(7) Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si
una sau mai multe sanctiuni complementare.
__________
Alineatul 5 a fost modificat prin articolul unic, pct. 5 din Legea nr. 180/2002.
Alineatele 6 si 7 au fost introduse prin articolul unic, pct. 6 din Legea nr. 180/2002.
Litera c) de la alin. (2) a fost modificata prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 108/2003.
Litera d) de la alin. (2) a fost abrogata prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 108/2003.
Art. 6
(1) Avertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient persoana fizica sau
juridica.
(2) Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se poate aplica numai contravenientilor persoane
fizice.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 108/2003.
Art. 7
(1) Avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului
social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.
(2) Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa.
(3) Avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a
contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.
Art. 8
(1) Amenda contraventionala are caracter administrativ.
(2) Limita minima a amenzii contraventionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depasi:
a) 1 miliard lei, in cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta;
b) 500 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale Guvernului;
c) 50 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene ori ale
Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
d) 25 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor locale ale comunelor,
oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3) Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice in conformitate cu legislatia in vigoare
se fac venit integral la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potrivit legii, de autoritatile
administratiei publice locale si amenzilor privind circulatia pe drumurile publice, care se fac venit
integral la bugetele locale.
(4) Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice in conformitate cu legislatia in vigoare
se fac venit integral la bugetele locale.
__________
Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 182/2006.
Alineatul (4) a fost introdus prin art. I pct. 2 din Legea nr. 182/2006.
Art. 9
(1) Prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o
durata ce nu poate depasi 300 de ore.
(2) Sanctiunea prevazuta la alin. (1) se stabileste alternativ cu amenda.
(3) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea
definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul
constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea
inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul
comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata.
(4) La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la
91
cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii.

(5) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin. (4), instanta
procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul
comunitatii, cu acordul acestuia.
(6) Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa
recursului.
__________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 108/2003.
Alineatele (3), (4), (5) si (6) au fost introduse prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 352/2006.
Art. 10
(1) Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare
contraventie.
(2) Cand contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contraventionale se
cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contraventia cea mai grava
sau, dupa caz, maximul general stabilit in prezenta ordonanta pentru prestarea unei activitati in folosul
comunitatii.
(3) In cazul in care la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va
aplica fiecareia separat.
__________
Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 108/2003.
Art. 11
(1) Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate,
constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de
fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savarsita.
(2) Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional.
(3) Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 14 ani minimul si maximul amenzii
stabilite in actul normativ pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.
(4) Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati in
folosul comunitatii.
(5) Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei se constata numai de instanta de judecata.
__________
Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 108/2003.
Art. 12
(1) Daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza,
chiar daca a fost savarsita inainte de data intrarii in vigoare a noului act normativ.
(2) Daca sanctiunea prevazuta in noul act normativ este mai usoara se va aplica aceasta. In cazul in
care noul act normativ prevede o sanctiune mai grava, contraventia savarsita anterior va fi sanctionata
conform dispozitiilor actului normativ in vigoare la data savarsirii acesteia.
__________
Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 228/2007, se admite exceptia de neconstitutionalitate si constata
ca dispozitiile art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor sunt neconstitutionale in masura in care prin sintagma "nu se mai sanctioneaza"
prevazuta in text se intelege doar aplicarea sanctiunii contraventionale, nu si executarea acesteia.
Art. 13
(1) Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii
faptei.
(2) In cazul contraventiilor continue termenul prevazut la alin. (1) curge de la data constatarii faptei.
Contraventia este continua in situatia in care incalcarea obligatiei legale dureaza in timp.
(3) Cand fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie,
prescriptia aplicarii sanctiunii nu curge pe tot timpul in care cauza s-a aflat in fata organelor de
cercetare sau de urmarire penala ori in fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut inauntrul
92
termenului prevazut la alin. (1) sau (2). Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata in
termen de un an de la data savarsirii, respectiv constatarii faptei, daca prin lege nu se dispune altfel.
(4) Prin legi speciale pot fi prevazute si alte termene de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor
contraventionale.
Art. 14
(1) Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a
contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat. ----------- Alineatul (2) a fost abrogat prin art. 170, alin. 2 lit. c) din O.G. nr. 61/2002.
Alineatul (3) a fost abrogat prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 108/2003.
Capitolul II - Constatarea contraventiei
Art. 15
(1) Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul
normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori.
(2) Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special
abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor
administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul
general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale.
(3) Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea
ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si
transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de
activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului.
Art. 16
(1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde
este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele
personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale
contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost
savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la
evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se
sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din
minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul
de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
(11) In cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romani cu
domiciliul in strainatate, in procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si numarul
pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul
emitent.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
(5) In cazul in care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si
domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.
(6) In situatia in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mentiuni cu
privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale
acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.
(7) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta
contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare.
Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea
nulitatii procesului-verbal.
93
__________
Alineatele (2)-(4) au fost abrogate prin art. II din Legea nr. 357/2003.
Alineatul (11) a fost introdus prin art. unic pct. 3 din Legea nr. 526/2004.
Art. 17
Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele
contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei
savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesuluiverbal. Nulitatea se constata si din oficiu.
Art. 18
Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori
documentele in baza carora se fac mentiunile prevazute la art. 16 alin. (3). In caz de refuz, pentru
legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi
sau gardieni publici.
Art. 19
(1) Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul
in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face
mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz
procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura
acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea
procesului-verbal in acest mod.
Art. 20
(1) Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent
constatator, se incheie un singur proces-verbal.
(2) - Abrogat
__________
Alineatul 2 a fost abrogat prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 180/2002.
Capitolul III - Aplicarea sanctiunilor contraventionale
Art. 21
(1) In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel,
agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.
(2) Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are
dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau
persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe
procesul-verbal.
(3) Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul
de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de
modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de
circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.
Art. 22
Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 108/2003.
Art. 23
(1) In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a
94
acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al

persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal.
(2) Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile
potrivit dreptului comun.
Art. 24
(1) Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau
rezultate din contraventii. In toate situatiile agentul constatator va descrie in procesul-verbal bunurile
supuse confiscarii si va lua in privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege,
facand mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal.
(2) In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.
(3) Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca
acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este
posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a
fost posibila.
Art. 25
(1) Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca
este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate.
(2) Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la
data aplicarii acesteia.
(3) In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la
despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si instiintarea de plata. In instiintarea
de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii la institutiile abilitate sa o
incaseze, potrivit legislatiei in vigoare si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la
comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita.
__________
Alineatul (3) a fost modificat prin art. unic pct. 4 din Legea nr. 526/2004.
Art. 26
(1) Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea
procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, facanduse mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li se comunice copia de
pe procesul-verbal, daca sunt prezente la incheierea acestuia.
(3) In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesulverbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in
termen de cel mult o luna de la data incheierii.
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin Rectificarea din 18.09.2001.
Art. 27
Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin
afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un
proces-verbal semnat de cel putin un martor.
Art. 28
(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii
prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in
procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata
in mod expres. Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar
termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi
pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.
(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii si Consemnatiuni 95
C.E.C S.A. sau la unitatile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa
de Economii si Consemnatiuni - C.E.C
S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate sa
administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a carei raza acestea functioneaza,
de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei, precum
si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie de pe chitanta se
preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta
face parte, potrivit dispozitiilor alin. (1).
(3) Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica in
cadrul Ghiseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic National. In acest caz:
a) achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de cont al
platitorului sau a dovezii de plata emise de Ghiseul virtual de plati, aceasta specificand data si ora
efectuarii platii;
b) se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada
de plata emisa de Ghiseul virtual de plati catre agentul constatator sau organul din care acesta face
parte.
__________
Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 5 din Legea nr. 526/2004.
Alineatul (3) a fost introdus prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 8/2006, astfel cum a fost modificat prin
Legea de aprobare nr. 353/2006.
Art. 29
Dispozitiile art. 28 se aplica si in cazurile prevazute la art. 10 alin. (2), daca contravenientul achita
jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ pentru fiecare dintre contraventiile
constatate, fara ca prin totalizare sa se depaseasca maximul prevazut pentru contraventia cea mai
grava.
Art. 30
(1) Daca persoana imputernicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de
conditii incat, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala
competent.
(2) In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de
catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei,
impreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se
trimite de indata organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun
conform legii.
(3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii in cazul prevazut la alin. (2) curge de la data
sesizarii organului in drept sa aplice sanctiunea.
Capitolul IV - Caile de atac
Art. 31
(1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face
plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia.
(2) Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin
bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii.
Art. 32
(1) Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul
din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze
depunatorului o dovada in acest sens.
(2) Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a
fost savarsita contraventia.
96
(3) Plangerea suspenda executarea. Plangerea persoanelor prevazute la art. 31 alin. (2) suspenda
executarea numai in ceea ce priveste despagubirea sau, dupa caz, masura confiscarii.
__________
Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 953/2006, se admite exceptia de neconstitutionalitate si constata
ca dispozitiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, sunt neconstitutionale.
Art. 33
(1) Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea
contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat
sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane
in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.
(2) In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si
societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
Art. 34
(1) Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in
termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat,
administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si
temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra
masurii confiscarii.
(2) Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de
15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este
obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea
hotararii.
__________
Alineatul 2 a fost modificat prin articolul unic, pct. 11 din Legea nr. 180/2002.
Art. 35
Plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor se solutioneaza
cu precadere.
Art. 36
Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, recursul formulat
impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea, precum si orice alte cereri incidente
sunt scutite de taxa judiciara de timbru.
Capitolul V - Executarea sanctiunilor contraventionale
Art. 37
Procesul-verbal neatacat in termenul prevazut la art. 31, precum si hotararea judecatoreasca
irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.
Art. 38
(1) Avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea
contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator.
(2) In celelalte cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de
constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare.
(3) Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment,
comunicarea acesteia se face prin incunostintare scrisa.
Art. 39
(1) Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:
a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac
impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege;
97
b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri.

(2) In vederea executarii amenzii, organele prevazute la alin. (1) vor comunica din oficiu procesulverbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plangere in termenul legal,
in termen de 30 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz, dispozitivul hotararii
judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plangerea, in termen de 30 de zile de la data la care
hotararea a devenit irevocabila, astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unitatilor
administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul persoana fizica sau,
dupa caz, isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unitatilor
subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in a caror
raza teritoriala isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica.
(3) Executarea se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a
creantelor fiscale.
(4) Impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, in conditiile legii.
__________
Alineatele (2) si (3) au fost modificate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 182/2006.
Art. 391
(1) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea
definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza instanta in
circumscriptia careia s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea prestarii
unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama, dupa caz, si de partea din amenda care a fost
achitata.
(2) In cazul in care contravenientul, citat de instanta, nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin.
(1), instanta procedeaza, daca exista acordul expres al acestuia, la inlocuirea amenzii cu sanctiunea
prestarii unei activitati in folosul comunitatii pe o durata maxima de 50 de ore, iar pentru minori
incepand cu varsta de 16 ani, de 25 de ore.
(3) Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa
recursului.
(4) Urmarirea punerii in executare a sentintelor se realizeaza de catre serviciul de executari civile de
pe langa judecatoria in a carei raza s-a savarsit contraventia, in colaborare cu serviciile specializate din
primarii.
__________
Articolul a fost introdus prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 352/2006.
Art. 40
Executarea sanctiunilor contraventionale complementare se face potrivit dispozitiilor legale.
Art. 41
(1) Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in conditiile legii.
(2) In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu exceptia
celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de indata celui in drept.
(3) Daca bunurile prevazute la alin. (2) au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in
drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.
Art. 42
In scopul executarii despagubirii stabilite pe baza de tarif actele prevazute la art. 39 alin. (2) se
comunica si partii vatamate, care va proceda potrivit dispozitiilor legale referitoare la executarea silita
a creantelor.
Art. 45
Abrogat.
__________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 10 din O.U.G. nr. 108/2003.
98
Art. 46
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, precum si celelalte autoritati ale administratiei
publice care au structuri militare vor stabili prin regulamentele interne organele competente sa constate
si sa aplice sanctiunile in cazul contraventiilor savarsite de cadrele militare si de angajatii civili in
legatura cu serviciul.
Art. 47
Dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Art. 48
Ori de cate ori intr-o lege speciala sau in alt act normativ anterior se face tu serviciul.
Art. 47
Dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Art. 48
Ori de cate ori intr-o lege speciala sau in alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr.
32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile
corespunzatoare din prezenta ordonanta.
Art. 49
Cauzele aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante vor continua sa se
judece potrivit legii aplicabile in momentul constatarii contraventiei.
Art. 50
Actele normative prin care se stabilesc contraventii, in vigoare la data publicarii prezentei ordonante in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, vor fi modificate sau completate, daca este cazul, in termen de
3 luni, potrivit prevederilor acesteia.
Art. 501
Abrogat.
__________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 8/2006, astfel cum a fost abrogat prin Legea de
aprobare nr. 353/2006.
Art. 51
(1) Prezenta ordonanta va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor,
publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 148 din 14 noiembrie 1968, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
Legea nr. 61/1991 - sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de

convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata la 7 februarie
2014
Art. 1
Pentru asigurarea climatului de ordine si liniste publica necesar desfasurarii normale a activitatii
economice si social-culturale si promovarea unor relatii civilizate in viata cotidiana, cetatenii sunt
obligati sa aiba un comportament civic, moral si responsabil, in spiritul legilor tarii si al normelor de
convietuire sociala.
99
Art. 2
Constituie contraventie savarsirea oricareia dintre urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel
de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
1) savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare
sau vulgare, amenintari cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa
tulbure ordinea si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si
onoarea acestora sau a institutiilor publice;
2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, in scopul de a savarsi actiuni
ilicite, contrare ordinii si linistii publice si normelor de convietuire sociala, precum si actele de
incurajare sau sprijinire, sub orice forma, a unor astfel de grupuri de persoane, care incita la dezordine
sociala;
3) apelarea, in mod repetat, la mila publicului, de catre o persoana apta de munca, precum si
determinarea unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte;
4) aruncarea asupra unei persoane, constructii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de
orice fel, cu substante inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care
murdaresc, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii, ori pagube materiale;
5) organizarea, ingaduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decat cele autorizate potrivit
legii - de natura sa lezeze bunele moravuri;
6) atragerea de persoane, sub orice forma, savarsita in localuri, parcuri, pe strazi sau in alte locuri
publice in vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea spre a obtine foloase materiale, precum si
indemnul sau determinarea, in acelasi scop, a unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte;
7) acceptarea sau tolerarea practicarii faptelor prevazute la pct. 6) in hoteluri, moteluri, campinguri,
baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau in anexele acestora de catre patronii sau
administratorii, ori conducatorii localurilor respective;
8) portul, fara drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori al altor asemenea
obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, impungere sau lovire, precum si folosirea
armelor de tir cu aer comprimat, in locuri si imprejurari in care s-ar putea primejdui viata sau
integritatea corporala a persoanelor;
9) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni in caz de pericol ori a organelor
de mentinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, dupa caz, prin solicitarea
interventiei la fata locului, fara motiv intemeiat;
10) intreruperea curentului electric sau stingerea, fara drept, a lampilor ce servesc la iluminatul
public pe strazi, in parcuri, sali de spectacol sau in alte locuri publice;
11) patrunderea, cu incalcarea normelor legale de acces, in sediile autoritatilor publice centrale si
locale, institutiilor publice, institutiilor de invatamant si spatiilor apartinand acestora, indiferent de
destinatia lor, regiilor autonome, societatilor comerciale, partidelor sau altor formatiuni politice,
organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, ambasadelor si reprezentantelor altor state, ori ale
organizatiilor internationale de pe teritoriul Romaniei, precum si ocuparea fara drept a terenurilor
apartinand ambasadelor si reprezentantelor sau a terenurilor situate in perimetrul acestora, ori refuzul
de a le parasi la cererea organelor de ordine;
12) scrierea sau desenarea, fara drept, pe peretii cladirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinta
comuna aflate in locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum si dezlipirea sau
distrugerea, fara drept, a reclamelor, anunturilor si afiselor legal expuse in locuri anume destinate;
13) nerespectarea masurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfasurare a
manifestarilor cultural-sportive;
14) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fara drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare
turistica si rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
15) lasarea in libertate ori fara supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane
sau bunuri;
16) refuzul consumatorului de a parasi un local public in care se consuma bauturi alcoolice, dupa
ora de inchidere sau la cererea indreptatita a unui salariat al localului;
17) servirea consumatorilor cu bauturi alcoolice, in localuri publice si in afara acestora, in zilele si
orele cand, potrivit dispozitiilor legale, localurile sunt inchise sau este interzisa desfacerea bauturilor
alcoolice;
18) servirea cu bauturi alcoolice, in localurile publice, a consumatorilor aflati in vadita stare de
100
ebrietate, precum si a minorilor;

19) consumul de bauturi alcoolice pe strazi, in parcuri, sali de spectacole, stadioane sau in alte locuri
publice;
20) provocarea ori participarea efectiva la scandal, in locuri sau localuri publice;
21) refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin organelor de politie
in restabilirea ordinii publice tulburate sau luarii masurilor impotriva persoanelor care au incalcat
legea, in unitatile pe care le conduc;
22) tulburarea, fara drept, a linistii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau
obiect ori prin strigate sau larma;
23) alungarea din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricarei alte persoane
aflate in intretinere;
24) nerespectarea masurilor de ordine luate de organele competente in caz de calamitati naturale sau
alte pericole publice;
25) refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitatii sale, de a se legitima cu actul de
identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitatia justificata a organelor de
urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu;
26) impiedicarea sub orice forma a organului de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice
de a-si indeplini obligatiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul
politiei ori al altui organ de stat de a lua masurile necesare pentru mentinerea ori restabilirea ordinii
publice;
27) indemnul sub orice forma al minorilor la savarsirea de contraventii;
28) neluarea de catre parinti sau de catre persoanele carora li s-a incredintat spre crestere si educare
un minor in varsta de pana la 16 ani sau care au in ingrijire un alienat ori debil mintal a masurilor
necesare pentru a-l impiedica de la fapte de vagabondaj, cersetorie sau prostitutie;
29) lasarea fara supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de catre persoanele care au indatorirea
de a-l ingriji sau pazi, precum si neanuntarea organelor sanitare sau ale politiei in caz de scapare de
sub paza sau supraveghere.
Art. 3
Contraventiile prevazute la art. 2 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 40.000 lei la 200.000 lei, cele de la pct. 3), 4), 9), 12), 15), 16), 18), 19), 25), 28)
si 29);
b) cu inchisoare contraventionala de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 80.000 lei la 400.000
lei, cele de la pct. 1), 10), 14), 17), 20), 22), 23) si 26);
c) cu inchisoare contraventionala de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 200.000 lei la 1.000.000
lei, cele de la pct. 2), 5), 6), 7), 8), 11), 13), 21), 24) si 27).
In cazul repetarii contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 7), 18) si 21), se va dispune si suspendarea
activitatii localului public pe o perioada intre 10 si 30 de zile.
In cazul contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 27), 28), si 29), sesizarea se poate face si de catre
organele de ocrotire sociala.
Art. 4
Sanctiunea inchisorii contraventionale poate fi aplicata minorilor numai daca au implinit varsta de
16 ani; in acest caz, limitele sanctiunii prevazute in prezenta lege se reduc la jumatate.
In cazul minorilor care nu au implinit varsta de 16 ani se aplica prevederile Legii privind regimul
ocrotirii unor categorii de minori.
Art. 5
Daca o persoana a savarsit mai multe contraventii, constatate prin acelasi proces-verbal, in cazul in
care pentru toate faptele sau numai pentru unele dintre ele s-a stabilit sanctiunea inchisorii
contraventionale, se va aplica o singura sanctiune, care nu va putea depasi 6 luni, iar daca
contravenientul este un minor care a implinit 16 ani, sanctiunea aplicata nu va depasi 3 luni.
Art. 6
Sunt supuse confiscarii lucrurile care au servit la savarsirea contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 4,
5 si 8, daca sunt ale contravenientului, precum si lucrurile dobandite prin savarsirea contraventiilor,
daca nu sunt restituite persoanei vatamate.
In cazul contraventiei prevazute la art. 2 pct. 23 este necesara plangerea partii vatamate. Retragerea
plangerii ori impacarea partilor inlatura raspunderea faptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate
101
sa restabileasca situatia anterioara.

Art. 7
Contraventiile se constata de primar sau de ofiterii ori subofiterii de politie. In orase, municipii si in
sectoarele municipiului Bucuresti, contraventiile se constata si de catre imputerniciti ai prefectului sau
ai primarului, dupa caz, anume desemnati prin decizie.
In cazul contraventiilor pentru care legea prevede sanctiunea amenzii, agentul constatator, o data cu
constatarea, aplica si sanctiunea.
Art. 8
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor prin care s-a aplicat sanctiunea amenzii
se poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
Art. 9
Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se solutioneaza de judecatorie.
Art. 10
In cazul contraventiilor pentru care legea prevede si sanctiunea inchisorii contraventionale, daca
agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii este indestulatoare, aplica amenda, procedand
potrivit dispozitiilor Legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
In caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de indata judecatoriei in a carei raza
teritoriala a fost savarsita contraventia. Ministrul justitiei poate dispune ca in municipiul Bucuresti
solutionarea unor asemenea cauze sa se faca la anumite judecatorii.
Daca identitatea sau domiciliul faptuitorului nu pot fi stabilite si exista temere de disparitie a
acestuia, organul de politie va conduce de indata pe faptuitor inaintea instantei de judecata. In situatia
in care trimiterea nu se va putea face de indata, organul de politie, pe baza unui proces-verbal motivat,
va putea retine contravenientul, pe care il va inainta instantei de judecata in cel mult 24 de ore de la
constatarea contraventiei.
Judecarea cauzei va avea loc si in zilele nelucratoare.
Art. 11
In cazul proceselor-verbale de constatare a contraventiilor, intocmite de organele prefecturilor si ale
primariilor, fata de care se apreciaza ca sanctiunea amenzii este neindestulatoare, procesul-verbal de
constatare se trimite de indata celui mai apropiat organ de politie pentru ca acesta, daca este cazul, sa-l
retina pe faptuitor si sa-l inainteze instantei de judecata.
Art. 12
Presedintele judecatoriei fixeaza termen de urgenta, cu citarea contravenientului.
Agentul care a constatat contraventia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza.
In situatia in care contravenientul este retinut, cauza se judeca in ziua sesizarii instantei, afara de
cazul in care este necesara administrarea unor probe. In acest caz, judecarea se va face in cel mult 5
zile, contravenientul putand fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanta.
Art. 13
Completul de judecata este format dintr-un singur judecator.
In cazul in care contravenientul este retinut, este arestat sau este minor, participarea procurorului la
judecata este obligatorie. Totodata, se va asigura acestora asistenta juridica necesara, in conditiile legii.
Instanta va dispune citarea parintilor sau a reprezentantului legal al minorului.
Instanta se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si, dupa caz, aplica sanctiunea
si ia masura confiscarii ori anuleaza procesul-verbal.
Art. 14
Hotararea instantei de judecata este executorie.
Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei in termen de 24 de ore de la pronuntare, daca a fost
prezent la dezbateri, sau de la comunicare, daca a fost lipsa.
Procurorul poate cere reexaminarea cauzei in termen de 24 de ore de la pronuntare.
Cererea de reexaminare se solutioneaza in termen de 3 zile de aceeasi instanta, in complet format
din 2 judecatori.
Presedintele judecatoriei poate suspenda, pana la solutionare, executarea sanctiunii aplicate.
Hotararea data in cererea de reexaminare este definitiva.
Art. 15
Executarea hotararii judecatoresti, in ce priveste inchisoarea contraventionala, se face potrivit
dispozitiilor Codului de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
102
Sanctiunea inchisorii contraventionale se executa in arestul politiei sau in locuri anume destinate ale
penitenciarelor, stabilite de ministrul justitiei.
In timpul executarii inchisorii contraventionale, cei sanctionati sunt obligati sa presteze activitati de
interes public, pentru care sunt apti. Regimul de executare a inchisorii contraventionale se stabileste de
lege.
Executarea sanctiunii inchisorii contraventionale se prescrie in termen de un an de la data ramanerii
definitive a hotararii judecatoresti.
Art. 16
Contravenientul are obligatia sa achite amenda si sa depuna recipisa de achitare a acesteia la organul
constatator, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii.
Daca amenda nu a fost achitata in acest termen, organul din care face parte agentul constatator va
sesiza instanta de judecata pe raza careia s-a savarsit contraventia, in vederea transformarii amenzii in
inchisoare contraventionala.
Instanta fixeaza termen de urgenta, cu citarea contravenientului, procedand la transformarea amenzii
in inchisoare contraventionala.
Pentru motive temeinice, in mod exceptional, instanta poate acorda un nou termen de plata de cel
mult 30 de zile sau poate dispune esalonarea platii intr-un termen de cel mult 3 luni.
Daca amenda nu a fost achitata pana la expirarea termenului fixat, instanta va dispune transformarea
acesteia in inchisoare contraventionala, tinand seama de partea din amenda ramasa neachitata.
Transformarea amenzii in inchisoare contraventionala se va face socotind o zi de inchisoare pentru
10.000 lei, fara a putea depasi maximumul special al inchisorii contraventionale prevazute ca
sanctiune alternativa la contraventia savarsita.
Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 16 ani, maximumul inchisorii
contraventionale, rezultat prin transformarea amenzii, nu poate depasi 3 luni.
Instanta va inceta actiunea de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala in situatia in
care contravenientul achita amenda pana la pronuntarea hotararii.
Art. 17
In cazul in care contraventiile prevazute in prezenta lege sunt savarsite de un militar, procesulverbal de constatare se trimite comandantului unitatii din care face parte contravenientul, spre a i se
aplica, daca procesul-verbal este intemeiat, sanctiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare.
In situatia in care contravenientul este incorporat pentru indeplinirea serviciului militar, inainte de
pronuntarea hotararii judecatoresti ori inainte de inceperea executarii sanctiunii inchisorii
contraventionale, procesul-verbal sau, dupa caz, hotararea se trimite, de asemenea comandantului
unitatii din care face parte contravenientul spre a i se aplica o sanctiune potrivit Regulamentului
disciplinei militare.
Art. 18
Dispozitiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor, cu exceptia dispozitiilor privind plata a jumatate din minimumul amenzii.
Art. 19
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea si
sanctionarea unor contraventii privind regulile de convietuire sociala, ordinea si linistea publica, art. 6
din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.
Ordinul MAI nr. 60/2010 - organizarea si executarea activitatilor de

mentinere a ordinii si sigurantei publice
Avand in vedere prevederile Hotararii Guvernului nr. 196/2005 privind aprobarea Strategiei
Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea
sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale,
in scopul mentinerii ordinii si sigurantei publice in sistem integrat si eliminarii suprapunerilor in
activitatile desfasurate de structurile
Departamentului Ordine si Siguranta Publica, in conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002
privind organizarea si functionarea Politiei Romane, cu modificarile si completarile ulterioare, ale
Legii nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, precum si ale
103
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de

Frontiera Romane, aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind
organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 15/2008, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul administratiei si internelor emite urmatorul ordin:
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. (1) Mentinerea ordinii si sigurantei publice reprezinta ansamblul masurilor intreprinse si al
activitatilor desfasurate cotidian de catre Politia Romana, pentru protejarea si respectarea drepturilor
fundamentale ale cetatenilor, functionarea normala a institutiilor statului, a normelor de conduita
civica, regulilor de convietuire sociala, a celorlalte valori supreme, precum si a avutului public si
privat.
(2) Mentinerea ordinii si sigurantei publice se realizeaza, pe intreg teritoriul national, de catre Politia
Romana, prin activitati specifice executate de structurile proprii cu atributii in domeniu.
(3) Jandarmeria Romana si Politia de Frontiera Romana participa la planificarea si executarea
activitatilor de mentinere a ordinii si sigurantei publice, sub conducerea Politiei Romane.
(4) Directia Generala de Informatii si Protectie Interna pune la dispozitie datele si informatiile de
interes operativ necesare organizarii si executarii activitatilor de mentinere a ordinii si sigurantei
publice.
CAPITOLUL II
Organizarea, conducerea, coordonarea, executarea si evaluarea activitatilor de mentinere a
ordinii si sigurantei publice in sistem integrat. Interventia la evenimente
Art. 2. Organizarea activitatilor curente pentru mentinerea ordinii si sigurantei publice, in sistem
integrat, pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale, se realizeaza de catre Politia Romana, conform
Planului unic de ordine si siguranta publica.
Art. 3. Planul unic de ordine si siguranta publica este documentul operativ de lucru prin care se
organizeaza anual activitatea pentru mentinerea ordinii si sigurantei publice pe teritoriul unui
judet/municipiului Bucuresti.
Art. 4. Constituirea dispozitivelor de mentinere a ordinii si sigurantei publice si derularea
activitatilor specifice pentru mentinerea ordinii si sigurantei publice se realizeaza in functie de evolutia
situatiei operative, folosind in acest sens analizele tactice care vizeaza criminalitatea stradala,
intocmite la nivelul structurilor de analiza a informatiilor.
Art. 5. (1) Analiza tactica este un proces cognitiv si tehnic care permite o abordare a conducerii
activitatilor desfasurate de politie prin prisma suportului informational oferit.
(2) Analiza tactica stabileste zonele cu potential criminogen ridicat, natura faptelor sau evenimentelor
inregistrate, intervalul orar de producere, modurile de operare, suspectii si ofera recomandari cu
privire la modalitatile de actiune.
(3) Analiza tactica se intocmeste pe perioade scurte si medii de timp, la solicitarea sefilor structurilor
de politie, in functie de evolutia starii infractionale si de informatiile detinute.
Art. 6. (1) Dispozitivele de mentinere a ordinii si sigurantei publice pe raza localitatilor urbane si
rurale se organizeaza de sefii de politie municipala/oraseneasca, cu forte proprii, iar in functie de
particularitatile elementelor situatiei operative, se solicita forte suplimentare de la jandarmerie si
politia de frontiera, care se utilizeaza pentru constituirea de patrule mixte.
(2) Cand situatia operativa o impune se pot constitui patrule de jandarmi, care vor actiona sub
coordonarea politiei.
Art. 7. In baza solicitarilor primite saptamanal, jandarmeria si politia de frontiera comunica
structurilor de politie corespondente efectivele disponibile ce vor participa la activitatile de mentinere
a ordinii si sigurantei publice.
Art. 8. (1) In vederea mentinerii ordinii si sigurantei publice si asigurarii interventiei operative la
104
evenimente, teritoriul localitatilor urbane se imparte in sectoare de siguranta publica, in care se

stabilesc mai multe zone de patrulare.
(2) La nivelul sectiilor de politie din municipiul Bucuresti, teritoriul se imparte in zone de siguranta
publica, in care se stabilesc mai multe zone de patrulare.
Art. 9. (1) Efectivele angrenate in activitatile de mentinere a ordinii si sigurantei publice,
repartizate intr-un sector/zona de siguranta publica, desfasoara activitati de patrulare pedestra si auto,
pe itinerare stabilite in functie de evolutia criminalitatii, si asigura interventia la evenimentele
semnalate.
(2) In localitatile rurale cu infractionalitate ridicata sau stari conflictuale cu riscuri la adresa ordinii si
sigurantei publice, activitatea de mentinere se realizeaza prin efectuarea de patrulari intra si/sau
intercomunale, sub coordonarea sefilor structurilor de politie pentru mediul rural din cadrul politiilor
municipale si orasenesti, conform metodologiei.
(3) Pe traseele turistice din afara localitatilor urbane si rurale, mentinerea ordinii si sigurantei publice
se va realiza prin patrule de jandarmi, stabilite impreuna cu politia pe baza planurilor de
cooperare.
Art. 10. (1) Activitatea de patrulare este organizata pe urmatoarele principii:
a) patrulele pedestre actioneaza in zonele de patrulare cu situatie operativa complexa, unde se
concentreaza un numar mare de persoane, unitati comerciale, institutii publice etc. ori unde accesul cu
mijloace auto este dificil, pentru asigurarea preventiei si interventiei;
b) patrulele auto desfasoara activitati specifice pe raza sectorului/zonei de siguranta publica, acoperind
in special locurile unde frecvent se inregistreaza infractiuni stradale;
c) in zonele cunoscute cu stare infractionala ridicata (violenta, trafic si consum stradal de droguri etc.)
pot fi folosite efective dotate cu caini de insotire;
d) in zonele cu infractionalitate ridicata, interventia la evenimente si activitatea de patrulare se
realizeaza prin suplimentarea componentei patrulei sau a numarului de echipaje auto.
(2) La nivelul fiecarei structuri, in urma analizei de risc, se stabilesc zonele in care in mod obligatoriu
se constituie mai multe patrule de interventie. Acestea se includ in Planul unic de ordine si siguranta
publica.
Art. 11. (1) In cazul adunarilor publice amanate sau anulate, efectivele planificate in misiunile de
asigurare a ordinii si sigurantei publice se replanifica in patrule de jandarmi in cadrul dispozitivului de
mentinere a ordinii si sigurantei publice, sub coordonarea structurii de politie competente teritorial,
sau se directioneaza pentru interventia la evenimente, in functie de necesitatile reale ce reies din
analiza situatiei operative.
(2) In cazul unor situatii urgente, neprevazute, care implica adoptarea masurilor de restabilire a ordinii
si sigurantei publice, iar efectivele de jandarmi sunt insuficiente, seful unitatii de jandarmi competente
teritorial poate dispune retragerea efectivelor proprii aflate in dispozitivele de patrulare pentru
mentinerea ordinii si sigurantei publice, cu informarea prealabila a sefului unitatii de politie similara.
Art. 12. (1) Prin dispozitia sefului politiei municipale/orasenesti, in mediul urban si rural se pot
constitui zone speciale de siguranta publica, in care se instituie dispozitive suplimentare de ordine si
siguranta publica, folosindu-se inclusiv personal de la alte formatiuni ale politiei investigatii
criminale, detasamente de interventie rapida etc.
(2) Constituirea zonei speciale de siguranta publica are loc atunci cand pe un spatiu restrans se
concentreaza un fenomen infractional violente, trafic si consum de droguri, prostitutie etc.
(3) In momentul in care cauzele ce au determinat constituirea zonei speciale de siguranta publica au
fost inlaturate, masurile speciale luate inceteaza.
Art. 13. Constituirea patrulelor mixte se realizeaza de catre ofiterul anume desemnat din cadrul
structurilor de ordine si siguranta publica pentru mediul urban/rural care consemneaza si completeaza
registrul dispozitivului de ordine si siguranta publica si patrulare existent.
Art. 14. Compunerea si logistica patrulelor mixte se stabilesc in functie de situatia concreta din
zonele de patrulare, efectivele si mijloacele disponibile.
Art. 15. (1) Instruirea premergatoare intrarii in serviciu a efectivelor din dispozitivul de mentinere
a ordinii si sigurantei publice are ca scop informarea acestora cu privire la evolutia situatiei operative,
aspectele identificate din analiza tactica, informatiile detinute si zonele de patrulare.
(2) Activitatea de instruire/pregatire se realizeaza in cadrul programului efectiv de lucru, pe parcursul
a maximum 15 minute.
105
(3) Programul de lucru al efectivelor din dispozitivele de ordine si siguranta publica constituite in
mediul urban si rural este de 8 ore/zi.
(4) Instruirea efectivelor angrenate in activitati de mentinere a ordinii si sigurantei publice se
efectueaza la sediul structurii de politie sau in alta locatie, in functie de conditiile existente pe plan
local, de catre ofiteri desemnati de sefii structurilor de politie, cu participarea reprezentantilor
jandarmeriei si politiei de frontiera.
Art. 16. (1) Interventia la evenimentele semnalate se realizeaza pe principiul cea mai apropiata
patrula de locul evenimentului intervine.
(2) Pentru fiecare eveniment la care s-a intervenit se intocmeste, in mod obligatoriu, Fisa interventiei
la eveniment.
Art. 17. (1) La iesirea din serviciu, membrii patrulelor de siguranta publica intocmesc un raport cu
activitatile desfasurate, care, impreuna cu Fisa interventiei la eveniment, se implementeaza la
structura de politie in Sistemul National de Raportare a Incidentelor, denumit in continuare S.N.R.I.
(2) Datele consemnate stau la baza intocmirii analizelor tactice.
Art. 18. Controlul dispozitivului de mentinere a ordinii si sigurantei publice se efectueaza de catre
ofiterii desemnati din cadrul structurilor participante.
Art. 19. Analiza eficientei activitatii de mentinere a ordinii si sigurantei publice desfasurate de
catre patrulele mixte se realizeaza zilnic de catre politie, iar un exemplar al sintezei se trimite fiecarei
structuri participante.
Art. 20. Conducerea activitatilor de mentinere a ordinii si sigurantei publice revine directorului
general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti/sefului inspectoratului de politie
judetean sau inlocuitorului legal.
Art. 21. efii politiilor de sector, municipale, orasenesti, sectiilor si sefii structurilor pentru mediul
rural coordoneaza toate activitatile de mentinere a ordinii si sigurantei publice desfasurate in zona lor
de competenta.
CAPITOLUL III
Organizarea cooperarii si colaborarii in activitatea de mentinere a ordinii si sigurantei publice
Art. 22. (1) In activitatea de mentinere a ordinii si sigurantei publice, Politia Romana coopereaza
cu Jandarmeria Romana si Politia de Frontiera Romana, prin organizarea de sedinte tactice care
vizeaza schimbul de date si informatii de interes operativ, initierea, organizarea si desfasurarea de
actiuni comune, sarcini specifice menite sa conduca la mentinerea ordinii si sigurantei publice si
asigurarea unui climat de siguranta civica corespunzator.
(2) edinta tactica se convoaca de catre sefii structurilor de politie, in functie de evolutia situatiei
operative, stabilita prin consultarea S.N.R.I. si a analizelor tactice.
(3) In cadrul sedintelor tactice se urmareste evaluarea situatiei operative, identificarea masurilor de
ordine si siguranta publica, a modului de actiune si a disfunctionalitatilor aparute in operatiunile
anterioare, in scopul optimizarii angrenarii resurselor umane si logistice in actiunile viitoare.
(4) Cu aceasta ocazie, se decide asupra activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate, prin elaborarea
planurilor de actiune, in baza analizelor tactice, intocmite de structurile de analiza a informatiilor.
Art. 23. (1) La structurile de politie, in cadrul sedintelor tactice, se constituie Grupul de coordonare
si trasare a sarcinilor, denumit in continuare G.C.T.S. (2) G.C.T.S. are rol de organizare si decizie si
este constituit din reprezentanti ai structurilor prevazute la art. 22 alin. (1), cu rol de decizie, si un
analist din cadrul structurilor de analiza a informatiilor din raza de competenta teritoriala.
Art. 24. (1) Atunci cand situatia operativa o impune, G.C.T.S. poate angrena, in conditiile legii,
structuri de politie aflate in subordinea autoritatilor administratiei publice locale, in activitatea de
mentinere a ordinii si sigurantei publice, prin intocmirea de planuri comune de actiune sau prin
desfasurarea de actiuni punctuale, in scopul adaptarii permanente a misiunilor la situatia operativa
existenta.
(2) In functie de situatia operativa, pe baza planurilor de actiune, in activitatile de mentinere a ordinii
si sigurantei publice pot fi angrenate alte persoane juridice, in limitele legii.
Art. 25. (1) Cu ocazia actiunilor organizate in zone cu potential criminogen ridicat, identificate in
cadrul analizelor tactice, instruirea efectivelor angrenate se efectueaza de catre ofiterii desemnati de
sefii structurilor de politie si analisti, in baza produselor analitice puse la dispozitie de structurile de
106
analiza a informatiilor.
(2) Actiunile organizate in zone cu potential criminogen ridicat, identificate pe raza a doua sau mai
multe judete, pot fi coordonate si de catre Inspectoratul General al Politiei Romane, denumit in
continuare I.G.P.R.
CAPITOLUL IV
Dispozitii finale
Art. 26. (1) Lunar sau ori de cate ori situatia operativa o impune, la nivelul Directiei Generale de
Politie a Municipiului Bucuresti/inspectoratului de politie judetean se analizeaza activitatile
desfasurate si rezultatele obtinute, cu participarea conducerilor unitatilor prevazute la art. 22 alin. (1).
(2) La aceasta analiza, atunci cand se considera necesar, pot fi invitati prefectul, presedintele
consiliului judetean, presedintele autoritatii teritoriale de ordine publica, primarii si reprezentanti ai
societatii civile.
Art. 27. (1) In termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, I.G.P.R. va elabora
metodologia de punere in aplicare a acestuia, prin care se stabilesc:
a) modul de organizare a dispozitivului de mentinere a ordinii si sigurantei publice;
b) modelul Fisei interventiei la eveniment, prevazuta la art. 16 alin. (2);
c) modelul raportului privind activitatea desfasurata, prevazut la art. 17 alin. (1);
d) responsabilitatile, pe paliere decizionale, ale structurilor prevazute la art. 22 alin. (1).
(2) Metodologia se avizeaza de adjunctul sefului Departamentului ordine si siguranta publica si se
aproba de secretarul de stat, sef al Departamentului ordine si siguranta publica.
Art. 28. Responsabilitatea asigurarii necesarului de efective si a modului de pregatire al acestora
revine conducerilor fiecarei structuri implicate.
Art. 29. Planurile unice de ordine si siguranta publica si planurile de cooperare elaborate in baza
ordinelor ministrului administratiei si internelor, in vigoare pana la data prezentului ordin, precum si
celelalte documente conexe se modifica si se completeaza corespunzator masurilor stabilite prin
prezentul ordin.
Art. 30. (1) Necesarul de resurse umane si logistice in vederea realizarii prevederilor prezentului
ordin se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
(2) Aplicarea prezentului ordin se va realiza etapizat, in functie de implementarea S.N.R.I. la fiecare
unitate de politie teritoriala.
Art. 31. Directia generala management operational, Directia generala control si audit intern si
inspectoratele generale implicate verifica modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 32. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
HOTRRE nr.196 din 17 martie 2005

privind aprobarea Strategiei Ministerului Administraiei i Internelor de
realizare a ordinii i siguranei publice, pentru creterea siguranei
ceteanului i prevenirea criminalitii stradale
STRATEGIA
Ministerului Administraiei i Internelor de realizare a ordinii i siguranei publice,
pentru creterea siguranei ceteanului i prevenirea criminalitii stradale
Consideraii generale
Ministerul Administraiei i Internelor este autoritatea administraiei publice centrale de
specialitate, care exercit, n conformitate cu legea, atribuiile ce i revin cu privire la
respectarea ordinii publice, aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, a
proprietii publice i private, prevenirea i combaterea faptelor antisociale, respectarea
regimului juridic al frontierei de stat, aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil,
107
contribuind prin ntreaga sa activitate la aprarea democraiei constituionale, suveranitii,

unitii i integritii teritoriale ale Romniei.
Strategia de realizare a ordinii i siguranei publice, pentru creterea siguranei ceteanului i
prevenirea criminalitii stradale reprezint un document de planificare pe termen mediu,
elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor n baza Strategiei de securitate naional a
Romniei, a Cartei albe a securitii i aprrii naionale i a delimitrilor conceptuale
instituionale n domeniu, care definete ordinea i sigurana public i interesul naional n
acest domeniu, evalueaz starea actual de ordine public i factorii de risc, formuleaz
principiile i direciile prioritare de aciune, prevede resursele necesare pentru meninerea,
asigurarea i restabilirea ordinii publice i stabilete responsabilitile forelor de ordine
public.
Asigurarea climatului de normalitate civic, de ordine i siguran public a reprezentat
permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale specializate a cutat s
identifice cele mai eficiente forme i modaliti de realizare a acestui obiectiv. Modelele
diferite de organizare a autoritilor nsrcinate cu asigurarea ordinii publice au determinat i
abordri diferite n planul aplicrii acestora, bazate pe realitile specifice fiecrei ri.
Ministerul Administraiei i Internelor a experimentat succesiv mai multe modele
instituionale care s rspund nevoilor de ordine i siguran public ale comunitii, prin
elaborarea i punerea n practic inclusiv a unor programe i strategii adaptate la situaia
operativ existent ntr-o anumit faz de dezvoltare social.
Necesitatea armonizrii i compatibilizrii sistemului romnesc de ordine public cu cele din
statele Uniunii Europene a generat cutri permanente pentru realizarea unui cadru juridic i
acional eficient care s rspund transformrilor i obiectivelor preconizate n plan structural
i funcional, prin asigurarea resurselor umane i financiare necesare materializrii acestora.
n acest scop, procesul de elaborare i adaptare a legilor de funcionare a Ministerului
Administraiei i Internelor, respectiv a subsistemelor sale, a vizat delimitarea competenelor
i atribuiilor acestora, precum i alinierea la standardele Uniunii Europene.
Evoluia general a societii romneti i dinamica situaiei operative, caracterizat prin
perpetuarea faptelor infracionale care pun n pericol viaa i integritatea persoanei, avutul
public i privat, drepturile i interesele legitime ale cetenilor, impun reevaluarea i
aprofundarea reformei la nivelul structurilor i componentelor abilitate n prevenirea i
combaterea fenomenului infracional, prin prezervarea prioritar a ordinii i siguranei publice
stradale.
n funcie de situaia operativ i de resursele alocate, strategia ordinii i siguranei publice
stabilete structura, misiunile forelor componente de ordine i siguran public n sistem
dual, logistica, modul de conducere i cooperare a acestor fore.
Ordinea public, ca parte component a securitii naionale, reprezint starea de legalitate, de
echilibru i de pace, corespunztoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a
normelor legale i de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor i libertilor
constituionale, precum i funcionarea structurilor specifice statului de drept i se
caracterizeaz prin credibilitatea instituiilor, sntatea i morala public, starea de normalitate
n organizarea i desfurarea vieii politice, sociale i economice, n concordan cu normele
juridice, etice, morale, religioase i de alt natur, general acceptate de societate.
Sigurana public exprim sentimentul de linite i ncredere pe care l confer serviciul
poliienesc pentru aplicarea msurilor de meninere a ordinii i linitii publice, a gradului de
siguran al persoanelor, colectivitilor i bunurilor, precum i pentru realizarea
108
parteneriatului societate civil - poliie, n scopul soluionrii problemelor comunitii, al

aprrii drepturilor, libertilor i intereselor legale ale cetenilor.
Starea de ordine i siguran public se realizeaz prin msuri generale, de natur economic,
social i politic, precum i prin msuri speciale, cu caracter preponderent preventiv. Din
analiza acesteia rezult meninerea vulnerabilitii siguranei ceteanului, perpetuarea
fenomenului infracional i dezvoltarea criminalitii organizate, dei capacitatea de rspuns a
instituiilor statului de drept la riscurile i ameninrile specifice a crescut.
Elaborarea strategiei este determinat, n principal, de situaia generat de perioada de tranziie
i relativa instabilitate economic, continuarea procesului de reform economic, social i
instituional; profesionalizarea modului de operare a mediilor criminale i structurilor crimei
organizate; persistena unor disfuncionaliti n relaiile dintre instituiile statului cu atribuii
pe linia ordinii i siguranei publice; insuficiena resurselor alocate pentru exercitarea
corespunztoare a atribuiilor de siguran public; legislaia aflat n curs de armonizare cu
cea european; perpetuarea corupiei; reacia uneori indecis a autoritilor statului n diferite
situaii i finalitatea judiciar relativ sczut; greuti n gestionarea proteciei sociale.
Sursele poteniale de instabilitate intern deriv din dificultile de natur economico-social
i politic, generate (ca fenomene colaterale) de efectele, uneori contradictorii, ale procesului
de democratizare i implementare a principiilor economiei de pia, precum i din riscurile cu
caracter nonmilitar din mediul internaional.
n acest context, interesul naional vizeaz meninerea statutului Romniei de zon stabil i
factor generator de securitate n aria de proximitate geografic, prin ntrirea autoritii statului
i a instituiilor sale, combaterea eficient a corupiei i a criminalitii, restructurarea i
modernizarea sistemului de ordine i siguran public, n care Ministerul Administraiei i
Internelor s devin o instituie apt s-i exercite pe deplin funciile de asigurare a ordinii
publice i siguranei ceteanului, precum i ndeplinirea integral a obligaiilor asumate pe
plan naional, european i internaional, condiii eseniale pentru ndeplinirea obiectivului de
integrare n structurile europene.
1. Riscuri i ameninri la adresa ordinii i siguranei publice
1.1. Factori de risc din mediul intern
Transformrile sociale i economice produse n Romnia n ultimii 15 ani au determinat
mutaii importante n exercitarea drepturilor i libertilor cetenilor, n atitudinea fa de
proprietate i de instituiile statului, n organizarea societii, n stuctura i dinamica
fenomenului infracional i, implicit, n domeniul ordinii i siguranei publice.
Mediul intern se caracterizeaz prin rspndirea n anumite medii sociale a comportamentelor
nonconformiste i de negare a valorilor moralei cretine, extinderea consumului ilicit i a
dependenei de droguri, concomitent cu diminuarea anselor de integrare social. Lipsa de
reacie activ a cetenilor fa de necesitatea prevenirii fenomenului infracional exercit o
influen negativ semnificativ asupra strii de siguran public.
De asemenea, fenomenele atmosferice i catastrofele, prin frecvena i amploarea lor, pot
afecta un numr semnificativ de localiti de pe teritoriul naional, genernd un numr de
victime ridicat, n special n mediul rural.
n prezent, fenomenul infracional din Romnia se remarc prin: complexitate i comiterea
unor noi genuri de infraciuni (criminalitatea informatic, falsurile i pirateria comercial etc.),
profesionalizarea i specializarea infractorilor, prezena faptelor de corupie i amplificarea
109
fenomenului criminalitii transfrontaliere. Crima organizat, migraia ilegal, corupia,

criminalitatea economico-financiar, tlhriile, omorurile la comand sau n scop de jaf,
precum i furturile din avutul public i privat exercit o influen negativ asupra calitii
vieii ceteanului i siguranei publice.
Principalele riscuri i ameninri posibile n domeniul ordinii i siguranei publice sunt
urmtoarele:
a) degenerarea unor tensiuni social-economice, interconfesionale i interetnice n aciuni
spontane de violen i confruntri deschise ntre grupri extremiste, precum i ntre acestea i
autoritile legale ale statului romn;
b) omajul;
c) aciunile ostile, comise n zona de frontier de ctre grupuri sau indivizi, prin care se ncalc
tratate, convenii sau acorduri bilaterale ncheiate de Romnia cu statele vecine;
d) desfurarea unor aciuni specifice rzboiului psihologic n scopul subminrii ncrederii n
instituiile statului, crerii de confuzie i panic;
e) scderea autoritii unor instituii ale statului ca urmare a nendeplinirii corespunztoare a
atribuiilor legale;
f) diminuarea ncrederii populaiei n capacitatea de aciune a forelor de ordine i siguran
public;
g) extinderea actelor de corupie la nivelul factorilor de decizie din administraie;
h) manifestri antinaionale, extremiste, separatiste i xenofobe;
i) producerea unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice, accidente chimice, biologice sau
nucleare.
1.2. Factori de risc din mediul internaional
Mediul internaional este caracterizat printr-o dinamic fr precedent att n plan regional, ct
i la nivel global. Trasformrile politice, economico-sociale i militare produse la nceputul
anilor '90 i ulterior au modificat radical configuraia geostrategic a continentului european.
Riscurile ce pot amenina securitatea i stabilitatea statelor est-europene, printre care i
Romnia, sunt date n principal de: tensiunile ce se manifest la nivelul ntregii zone, generate
de tendinele diferitelor comuniti etnice, culturale i religioase de autonomizare i integrare
la nivel regional; extinderea n spaiul est- i sud-est-european a unor fenomene de tipul
terorismului internaional, traficului ilegal de persoane, bunuri, droguri, armament, materiale
i substane nucleare, radioactive i toxice; dezastrele ecologice i tehnologice.
Principalele riscuri i ameninri identificate n mediul extern sunt urmtoarele:
a) dezvoltarea, consolidarea i specializarea filierelor crimei organizate, internaionalizarea
acestora i atragerea n componen a unor elemente i grupuri autohtone, includerea
teritoriului rii noastre n circuitul transnaional al migraiei clandestine, al traficului ilicit de
droguri, fiine umane, armament, explozivi, substane toxice, radioactive i bancnote false;
b) creterea pericolului terorist, proliferarea armelor de distrugere n mas, a traficului cu
tehnologii i materiale supuse controlului destinaiei finale;
c) creterea interesului n unele medii de afaceri din strintate pentru obinerea, prin
operaiuni financiare ilegale, a pachetului majoritar de aciuni la unele societi productoare
i utilizatoare de substane chimice, materiale i tehnologii strategice din ara noastr, n
vederea exportrii lor, direct sau prin intermediar, n zone de conflict ori aflate sub embargo;
d) diversificarea formelor i procedeelor utilizate pentru splarea banilor (produsului
infraciunilor), n care sunt implicate grupri care acioneaz n spaiul european, ce au drept
rezultat trecerea peste frontier a valutei ori transferul prin bnci al sumelor rezultate din
operaiunile ilicite desfurate pe teritoriul Romniei;
110
e) proliferarea traficului ilegal cu arme uoare i creterea posibilitii de scpare de sub

control a sistemelor de gestionare i comand a armelor de nimicire n mas;
f) manifestarea tendinelor de autonomizare a unor zone sau chiar regiuni, pe baza criteriilor
etnice ori religioase;
g) accidente tehnologice sau naturale cu efecte transfrontaliere;
h) diminuarea accesului la resurse strategice, tehnologii i echipamente informaionale de vrf;
i) amplificarea fenomenului migraiei ilegale.
2. Scopul, direciile de aciune i principiile strategiei de realizare a ordinii i siguranei
publice
2.1. Scopul, obiectivele i direciile de aciune pentru asigurarea ordinii i siguranei
publice n Romnia
Interesele naionale impun direcionarea eforturilor n vederea asigurrii existenei statului
romn naional, unitar, indivizibil, suveran i independent i consolidarea sa ca stat de drept,
garant al respectrii i dezvoltrii valorilor democratice.
Pentru respectarea angajamentelor Romniei privind integrarea european, referitoare la
ntrirea siguranei ceteanului, este necesar realizarea unei activiti coerente i eficiente n
domeniul ordinii i siguranei publice, armonizat cu cerinele stabilite prin Programul de
guvernare pentru perioada 2005-2008, astfel nct s se realizeze inclusiv o proiecie de
perspectiv, prin prisma descentralizrii activitii de ordine public, pe msura nfiinrii i
operaionalizrii Poliiei Comunitare.
Scopul Strategiei Ministerului Administraiei i Internelor de realizare a ordinii i siguranei
publice, pentru creterea siguranei ceteanului i prevenirea criminalitii stradale l
reprezint prevenirea i combaterea fenomenului infracional, garantarea i aprarea
drepturilor i libertilor constituionale, a siguranei cetenilor, a proprietii publice i
private, asigurarea climatului necesar funcionrii instituiilor statului, n conformitate cu
prevederile legii.
Modalitile de aciune pentru asigurarea ordinii i siguranei publice sunt stabilite n funcie
de interesele rii, de resursele la dispoziie, de evoluia proceselor economice i politice,
precum i de situaia operativ i potenialele ameninri la adresa ordinii publice i au n
vedere urmtoarele direcii principale:
a) finalizarea reconstruciei sistemului instituional de ordine i siguran public;
b) descentralizarea deciziei, a responsabilitilor i a alocrii resurselor;
c) transferul decizional la nivelul structurii direct implicate n gestionarea aciunilor;
d) creterea capacitii operative a structurilor de intervenie rapid n vederea gestionrii
calificate a tuturor problemelor pe linie de ordine public;
e) elaborarea unei concepii coerente de aciune a forelor de ordine public n vederea
reducerii nivelului criminalitii;
f) creterea siguranei ceteanului prin intensificarea msurilor pentru prevenirea,
descoperirea i combaterea fenomenului infracional;
g) realizarea unui sistem modern de abordare a aciunilor i misiunilor specifice n domeniul
ordinii publice, care s permit asigurarea strii de normalitate i echilibru n cadrul
comunitilor;
h) iniierea i derularea, n cooperare cu societatea civil, de programe pentru prevenirea i
reducerea criminalitii comise cu violen, avnd ca obiectiv creterea gradului de siguran
civic;
i) consolidarea i dezvoltarea relaiilor parteneriale cu comunitatea prin permanentizarea
aciunilor de parteneriat;
111
j) participarea direct a tuturor componentelor cu atribuii specifice din Ministerul

Administraiei i Internelor la realizarea climatului de ordine i siguran public;
k) realizarea sistemului dual de ordine i siguran public ca serviciu public n slujba
comunitii;
l) armonizarea legislaiei privind activitatea Ministerului Administraiei i Internelor n
domeniul ordinii publice cu reglementrile europene;
m) reformarea i reorganizarea structurilor funcionale i operaionale, conform standardelor
europene, n domeniul ordinii publice;
n) adaptarea metodelor, procedurilor i regulilor de gestionare a ordinii i siguranei publice la
situaia operativ;
o) creterea capacitii de rspuns a structurilor operative;
p) realizarea efectiv a unui parteneriat cu societatea civil, necesar obinerii sprijinului
acestuia n efortul comun de prevenire i contracarare a fenomenului infracional, prin:
- ntrirea capacitii de promovare a unei imagini coerente, credibile i stabile a Ministerului
Administraiei i Internelor;
- adoptarea unei atitudini transparente, active i a unui limbaj adecvat;
q) crearea unei conduite profesionale moderne n rndul personalului instituiilor din domeniul
ordinii publice, pentru a rspunde nivelului de ateptare al ceteanului;
r) perfecionarea i dezvoltarea cooperrii i colaborrii cu toate instituiile din cadrul
Sistemului naional de aprare i securitate naional, precum i cu celelalte autoriti cu
atribuii n acest domeniu;
s) dezvoltarea relaiilor de colaborare cu instituiile similare din strintate;
) mediatizarea n plan internaional a demersurilor romneti pentru racordarea la standardele
general acceptate privind forele i serviciile de ordine public.
2.2. Principiile de realizare a ordinii i siguranei publice
ndeplinirea obiectivelor strategiei de ordine public, menionate anterior, se va realiza n baza
urmtoarelor principii:
- Principiul legalitii. Aciunea forelor de ordine i siguran public se desfoar n
spiritul i cu respectarea legilor, iar cetenii - n exercitarea drepturilor i libertilor
constituionale nu sunt supui dect ngrdirilor stabilite prin lege i cerinelor fireti ale
moralei.
- Principiul teritorial i al mobilitii forelor. Forele de ordine i siguran public sunt
organizate la nivel central i teritorial, cu structuri i competene corespunztoare dispunerii i
organizrii unitilor administrativ-teritoriale i evoluiei fenomenului infracional.
- Principiul prevenirii aciunilor de tulburare a ordinii publice reflect capacitatea
organismelor de conducere i a forelor de ordine de a lua la timp msurile necesare pentru
evitarea producerii oricror acte sau fapte prin care se aduce atingere ordinii publice, pentru
evitarea amplificrii acestora i degenerrii lor n aciuni violente sau care afecteaz grav
ordinea public.
- Principiul operabilitii i interoperabilitii reflect capacitatea i disponibilitatea forelor
de ordine de a executa aciuni n spaiul naional, de a conlucra cu fore similare din alte state
i de a ndeplini misiuni specifice de meninere a pcii i nlturare a efectelor unor dezastre,
n compunerea organismelor internaionale, pe teritoriul altor state.
- Principiul nediscriminrii impune forelor de ordine i siguran public adoptarea unui
comportament corect, imparial i nediscriminatoriu, fr deosebire de ras, sex, religie,
naionalitate, apartenen politic, avere sau origine social, fa de toi cetenii.
- Principiul evitrii surprinderii presupune obligaia factorilor de decizie din domeniul
ordinii i siguranei publice de a ateniona i de a soma cu privire la folosirea mijloacelor din
dotare, ndeosebi a armelor de foc, i, dup caz, acordarea timpului necesar pentru ncetarea
aciunilor i/sau prsirea zonei de ctre cei implicai.
- Principiul suficienei, gradualitii i proporionalitii presupune folosirea forei
proporional cu tipul i gradul de tulburare a ordinii publice, numai att ct este strict necesar
112
i pe o perioad limitat, suficient pentru atingerea obiectivului propus. Procedeele i

mijloacele de aciune care implic msuri de constrngere vor fi utilizate n mod progresiv i
numai dac este absolut necesar.
- Principiul colaborrii permanente cu comunitatea. n ndeplinirea atribuiilor ce le revin,
forele de ordine i sprijin ntreaga activitate pe concursul larg al cetenilor i acioneaz cu
respect pentru public.
- Principiul inviolabilitii persoanei stabilete c orice persoan are dreptul de a i se
respecta viaa, integritatea fizic i moral, precum i atributele inseparabile personalitii sale.
Acest principiu include interzicerea torturii sau a relelor tratamente precum i dreptul
persoanei la un proces echitabil, public i corect, n faa unei instane competente,
independente i impariale, conform legii.
- Principiul interveniei specializate i cooperrii. Folosirea forelor de ordine i siguran
public principale i de sprijin, complementare i de excepie n meninerea i restabilirea
ordinii publice se realizeaz n raport de atribuiile legale, pregtirea i dotarea specific
fiecrei categorii de fore.
- Principiul conducerii unitare - optimizarea structural-relaional, armonizarea i
sincronizarea aciunilor n vederea atingerii scopurilor propuse, cu eforturi minime i rezultate
superioare.
3. Structura, atribuiile i pregtirea forelor de ordine public
3.1. Structura forelor de ordine i siguran public
Forele de ordine i siguran public se compun din: fore principale, fore de sprijin, fore
complementare i fore de excepie.
Forele principale ale Ministerului Administraiei i Internelor sunt abilitate prin lege s
exercite dreptul de poliie al statului, reprezentnd componenta de baz a structurilor destinate
s gestioneze ntreaga problematic din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe
timpul strii de urgen, fiind constituite n structuri de poliie i jandarmi.
Forele de sprijin sunt constituite, potrivit competenelor i atribuiilor, din structuri speciale
de protecie i intervenie, poliie de frontier, protecie civil, pompieri i aviaie aparinnd
Ministerului Administraiei i Internelor.
Forele complementare sunt constituite din structuri ale Ministerului Aprrii Naionale,
Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Protecie i Paz, precum i din Ministerul
Justiiei, Garda Financiar, Poliia Comunitar i Local, serviciile de pompieri civili,
formaiunile de protecie civil de la autoritile administraiei publice, Agenia Naional
Sanitar-Veterinar, Garda Naional de Mediu, societi specializate de protecie i paz,
instituii i ageni economici i din alte categorii de fore stabilite prin lege, care particip la
efortul forelor principale i de sprijin, potrivit competenelor.
Forele de excepie sunt constituite din structuri specializate ale Serviciului Romn de
Informaii, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz i Ministerului
Aprrii Naionale i acioneaz numai n situaiile i n condiiile prevzute de lege, pentru
restabilirea ordinii constituionale atunci cnd instituiile democratice sunt n pericol i toate
celelalte msuri de restabilire a ordinii publice au fost epuizate, iar posibilitile forelor
principale i de sprijin, precum i complementare de ordine i siguran public au fost
depite. Organizarea activitilor de ordine i siguran public se realizeaz pentru
meninerea, asigurarea i restabilirea ordinii publice.
Meninerea ordinii publice reprezint ansamblul msurilor, activitilor i aciunilor organizate
i desfurate cotidian de ctre forele de ordine i siguran public, pentru funcionarea
113
normal a instituiilor statului, protejarea i respectarea drepturilor fundamentale ale

cetenilor, a normelor de conduit civic, regulilor de convieuire social, a celorlalte valori
supreme, precum i a avutului public i privat.
Asigurarea ordinii publice cuprinde msurile ce se ntreprind pentru respectarea legalitii,
prevenirea i descurajarea unor aciuni care vizeaz tulburri sociale sau manifestri de
violen pe timpul adunrilor i manifestaiilor publice, activitilor culturale i sportive,
precum i altor manifestri similare cu participare numeroas i se asigur de forele principale
i de sprijin, potrivit competenelor.
Restabilirea ordinii publice reprezint ansamblul msurilor legale ntreprinse pentru repunerea
acesteia n situaia iniial, atunci cnd a fost tulburat grav, cu mijloace panice ori prin
folosirea exclusiv a forei.
3.2. Atribuiile forelor de ordine i siguran public
n timp de pace:
a) organizeaz i execut, ndrum i controleaz activitile de meninere i
asigurare/restabilire a ordinii publice, de combatere a manifestrilor de violen, precum i de
prevenire i combatere a corupiei, criminalitii i a crimei organizate;
b) ntreprind msuri specifice pentru prevenirea i contracararea faptelor ce constituie
ameninri la adresa siguranei naionale sau alte ilegaliti ce vizeaz misiunile, patrimoniul i
personalul Ministerului Administraiei i Internelor;
c) restabilesc, mpreun cu alte fore legitime ale statului, ordinea public grav tulburat;
d) asigur msurile pentru aprarea vieii, integritii corporale i libertii persoanelor,
proprietii publice i private, celorlalte drepturi i interese legitime ale cetenilor i ale
comunitii;
e) desfoar activiti, prin mijloace specifice, pentru cunoaterea, prevenirea i combaterea
infraciunilor, precum i n cazurile n care se pregtete comiterea unor fapte ilicite;
f) asigur paza obiectivelor, bunurilor i valorilor de importan deosebit pentru aprarea rii
i activitatea statului, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenii i reprezentane
economice, precum i a sediilor unor organisme internaionale care desfoar activiti pe
teritoriul Romniei;
g) asigur paza transporturilor unor valori importante constnd n titluri de tezaur, metale i
pietre preioase, valori tiinifice, tehnice, de cultur i art, precum i a transportului armelor,
muniiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substanelor toxice sau radioactive ori al
altor materii sau substane periculoase;
h) organizeaz i desfoar activiti specifice de poliie n domeniul transporturilor
feroviare, navale i aeriene;
i) exercit controlul privind regimul armelor, muniiilor i substanelor explozive, toxice,
radioactive i stupefiante;
j) organizeaz supravegherea i controlul circulaiei rutiere;
k) stabilesc msuri pentru nsoirea trenurilor specializate i asigurarea ordinii publice n
staiile de cale ferat;
l) execut supravegherea i controlul la trecerea frontierei de stat a Romniei, previne i
combate migraia ilegal i criminalitatea transfrontalier, precum i orice alt nclcare a
normelor regimului juridic al frontierei de stat, al apelor maritime interioare i al mrii
teritoriale, asigur respectarea drepturilor i jurisdiciei statului romn n zona contigu i zona
economic exclusiv;
m) acioneaz pentru descoperirea, reinerea i cercetarea, n condiiile legii, a persoanelor
care svresc infraciuni ori contravenii la regimul juridic al frontierei de stat;
114
n) particip, potrivit legii, la activitile de salvare i evacuare a persoanelor i bunurilor

periclitate de dezastre, precum i de limitare i nlturare a urmrilor provocate de astfel de
evenimente;
o) organizeaz, controleaz i coordoneaz pe ntregul teritoriu al Romniei activitatea privind
prevenirea i stingerea incendiilor i acord asisten tehnic de specialitate n acest domeniu;
p) ntiineaz i alarmeaz populaia cnd exist pericolul producerii unor dezastre;
q) organizeaz i execut pregtirea pe linie de protecie civil a populaiei i a angajailor;
r) coordoneaz msurile i activitile de limitare i nlturare a urmrilor dezastrelor;
s) organizeaz i desfoar activiti specifice de control al legalitii ederii strinilor, n
scopul prevenirii i combaterii migraiei ilegale;
) asigur aplicarea normelor legale n cazul strinilor depistai cu edere ilegal, pn la
returnarea acestora n rile de origine.
Pe timpul strii de urgen i al strii de asediu:
a) intensific activitatea pentru culegerea de informaii i date referitoare la inteniile unor
persoane predispuse la acte de tulburare a ordinii publice ori la atacarea sediilor instituiilor
publice, unitilor militare sau a demnitarilor;
b) rein persoanele cu comportament turbulent, n special pe cele care incit la violen i
dezordine;
c) intensific activitile pentru descoperirea persoanelor care dein ilegal armament i muniii,
explozivi sau substane toxice ori radioactive;
d) iau toate msurile de prevenire a sustragerilor de explozivi, materiale radioactive i
substane toxice de la obiectivele care le produc sau le ntrebuineaz;
e) faciliteaz deplasarea cu prioritate a forelor de intervenie pe traseele de deplasare ctre
zona de aciune;
f) interzic accesul vehiculelor i, dup caz, al persoanelor n zonele n care ordinea public a
fost grav tulburat;
g) atenioneaz populaia panic s nu desfoare activiti care ar ngreuna intervenia
forelor de ordine;
h) asigur msurile de paz ntrit a obiectivelor din competen, n special a celor din zonele
afectate de situaiile de criz;
i) intensific aciunile de combatere a manifestrilor de violen i restabilire a ordinii publice;
j) nltur urmrile aciunilor de violen i realizeaz condiiile pentru reintrarea n
dispozitivele de meninere a ordinii publice, corespunztoare strii de normalitate;
k) interzic ieirea din ar a persoanelor sau grupurilor de persoane despre care se dein date c
au provocat aciuni turbulente ori au fost implicate n acestea i intenioneaz s prseasc
Romnia;
l) iau msuri pentru depistarea celor care ncearc s introduc n ar armament, muniii,
materiale explozive, radioactive, substane toxice ori stupefiante;
m) descoper persoanele date n urmrire general sau internaional ori alte persoane care
intenioneaz s intre n ar n scopul amplificrii efectelor crizei;
n) controleaz modul de aplicare a prevederilor legale privind prevenirea i stingerea
incendiilor n zonele n care s-au produs evenimentele deosebite;
o) limiteaz sau interzic circulaia vehiculelor ori a persoanelor n anumite zone ori ntre
anumite ore i elibereaz, n cazuri justificate, permisele de liber circulaie;
p) dirijeaz persoanele evacuate sau refugiate pe direciile i n zonele stabilite i in evidena
acestora;
q) interzic circulaia rutier, feroviar, maritim, fluvial i aerian, pe diferite rute.
4. Delimitri conceptuale privind atribuiile i competenele n domeniul ordinii i
siguranei publice
4.1. Poliia Romn menine ordinea i sigurana public la nivel naional.
115
4.2. Jandarmeria Romn:

a) asigur i restabilete ordinea public la nivel naional;
b) asigur paza unor obiective de importan deosebit pentru activitatea statului i strategice,
precum i protecia transporturilor de valori importante i speciale;
c) asigur paza i ordinea public la instanele de judecat;
d) particip la meninerea ordinii publice n staiuni montane i pe litoral prin structuri
specializate;
e) acioneaz ca for de poliie european i particip cu efective specializate la meninerea
pcii, la solicitarea organismelor internaionale.
4.3. Atribuiile Poliiei Romne i Jandarmeriei Romne
4.3.1. Poliia Romn, prin structurile specializate - Direcia Poliiei de Siguran Public,
serviciile judeene, birourile municipale i oreneti de ordine public, birourile i posturile
de poliie comunale, desfoar urmtoarele misiuni:
a) menine ordinea i sigurana public pe teritoriul localitilor urbane i rurale, asigur
patrularea, prevenirea i combaterea criminalitii stradale, prin organizarea de dispozitive de
ordine i siguran public cu efective specializate;
b) asigur, potrivit nvestirii cu competene de poliie judiciar, cercetarea infraciunilor
svrite n mediul urban i rural;
c) asigur consilierea cetenilor i instituiilor publice, prin personalul poliiei de proximitate;
d) asigur protecia magistrailor;
e) asigur ordinea public n staii, triaje de cale ferat, patrularea trenurilor de cltori i
combaterea infraciunilor prin structurile de specialitate;
f) asigur supravegherea, ndrumarea i controlul traficului rutier, n mediul urban i rural,
fluidizarea circulaiei i nsoirea coloanelor oficiale pe timpul activitilor i vizitelor oficiale,
precum i alte misiuni specifice, prin structurile specializate de poliie rutier;
g) desfoar activiti specifice, premergtor i pe timpul manifestaiilor publice, pentru
obinerea de date i informaii i rezolvarea situaiilor din competen, asigur desfurarea
normal a circulaiei n zon i pe traseele de deplasare a manifestanilor i, la nevoie,
particip cu echipe de cercetare-triere specializate;
h) sprijin unitile de jandarmi cu date i informaii, pentru asigurarea sau restabilirea ordinii
i linitii publice, cu ocazia desfurrii adunrilor publice, mitingurilor, manifestrilor
culturalsportive i altele asemenea.
4.3.2. Jandarmeria Romn, prin structurile mobile de ordine public i cele specializate pentru instane judectoreti i parchete, staiuni montane, delt i litoral, desfoar
urmtoarele misiuni:
A. Structurile mobile de jandarmi - formate din Brigada Special de Intervenie, gruprile
mobile i detaamentele de jandarmi mobile, ndeplinesc misiuni specifice privind:
a) asigurarea ordinii publice la ntruniri i manifestaii (mitinguri, maruri, demonstraii,
procesiuni, aciuni de pichetare, promoionale, comerciale, activiti cultural-artistice,
sportive, religioase, comemorative) i pe timpul vizitelor oficiale ale demnitarilor romni i
strini;
b) intervenia i restabilirea ordinii publice la nivel naional pe timpul desfurrii
manifestrilor publice, sportive sau a altor activiti cu participarea unui public numeros;
c) protecia i intervenia antiterorist la obiectivele date n responsabilitate permanent
Jandarmeriei Romne, precum i la alte obiective, n raport de evoluia situaiei operative;
116
d) intervenia pentru combaterea manifestrilor de violen, ntre diferite grupuri turbulente

sau pentru capturarea i neutralizarea infractorilor care folosesc arme de foc ori alte mijloace
ce pun n pericol sigurana persoanei, bunurilor, valorilor i transporturilor speciale;
e) urmrirea i prinderea evadailor, dezertorilor i altor persoane despre care exist date i
indicii temeinice c intenioneaz s svreasc sau au svrit infraciuni ori care se sustrag
msurii arestrii preventive, executrii pedepselor privative de libertate sau se opun executrii
hotrrilor judectoreti;
f) executarea de misiuni n sprijinul unor instituii ale statului pentru prevenirea i combaterea
infraciunilor ce pun n pericol sigurana statului;
g) asigurarea msurilor de ordine public i participarea n comun cu alte structuri abilitate la
misiuni de salvare-evacuare a persoanelor i bunurilor afectate de incendii, catastrofe,
explozii, calamiti, epidemii etc.;
h) executarea de misiuni n sprijinul structurilor de jandarmi specializate - pentru instane
judectoreti i parchete, staiuni montane, delt i litoral - prin aciuni punctuale de combatere
a fenomenului contravenional i infracional;
i) participarea la misiuni n sprijinul poliiei, la solicitare sau pe baza planurilor de cooperare,
prin executarea de aciuni n comun n zone i locuri cu potenial criminogen ridicat;
j) desfurarea de activiti specifice pentru obinerea datelor de interes din domeniul ordinii
publice pe timpul adunrilor i manifestaiilor publice, manifestrilor culturale i sportive, n
scopul prevenirii producerii unor acte ce pot constitui poteniale pericole sau ameninri la
adresa unor obiective, a persoanelor, ordinii i siguranei publice;
k) executarea altor aciuni specifice, la ordin sau cu aprobarea conducerii ministerului,
independent i n cooperare cu alte structuri, pentru prevenirea i combaterea infraciunilor,
atunci cnd nu sunt angrenate n misiuni de meninere sau restabilire a ordinii publice.
B. Structurile de jandarmi specializate - pentru instane judectoreti i parchete, staiuni
montane, delt i litoral, au urmtoarele misiuni:
a) paza sediilor instanelor judectoreti i a parchetelor, a bunurilor i valorilor aparinnd
acestora, supravegherea accesului i meninerea ordinii interioare n aceste sedii;
b) participarea, pe baza planurilor de cooperare aprobate de ministrul administraiei i
internelor, la meninerea ordinii i siguranei publice, n staiunile montane i de pe litoral, n
Delta Dunrii sau n alte zone de interes operativ;
c) participarea la cutarea i salvarea persoanelor/turitilor care se afl n pericol;
d) desfurarea de activiti specifice pentru obinerea datelor de interes din domeniul ordinii
publice din zona de responsabilitate.
5. Pregtirea forelor de ordine i siguran public
Forele de ordine public se pregtesc permanent, n raport cu apariia i evoluia
ameninrilor la adresa ordinii publice, pentru dezvoltarea capacitii operative, perfecionarea
cooperrii ntre acestea i realizarea efortului generalizat necesar asigurrii ordinii publice.
Acestea se formeaz i se pregtesc n instituiile de nvmnt constituite la nivelul
Ministerului Administraiei i Internelor, precum i n centre de pregtire special destinate
acestui scop. Pregtirea va fi cu precdere orientat spre cunoaterea legislaiei n vigoare,
formarea deprinderilor necesare ndeplinirii atribuiilor specifice i rezolvrii eficiente a
situaiilor periculoase i complexe.
n vederea realizrii cerinelor impuse de integrarea n sistemul Uniunii Europene, pregtirea
acestora se organizeaz i se desfoar n corelaie cu standardele europene n materie.
6. Conducerea forelor de ordine public
117
Conducerea forelor de ordine public se exercit de ctre autoritile legal constituite,

nvestite cu atribuii i responsabiliti privind concepia, planificarea, organizarea i controlul
misiunilor i aciunilor n domeniul ordinii publice, respectiv Parlamentul, Preedintele
Romniei, Consiliul Suprem de Aprare a rii, Guvernul Romniei, Ministerul
Administraiei i Internelor i celelalte instituii care au n subordine categorii de fore de
ordine public.
Conducerea la nivel strategic a ordinii publice se realizeaz de ctre Parlament i Preedintele
Romniei, prin Consiliul Suprem de Aprare a rii pentru problemele care constituie factori
de risc pentru securitatea naional, precum i de Guvern, prin Ministerul Administraiei i
Internelor i alte ministere care au n subordine categorii de fore de ordine public.
Ministerul Administraiei i Internelor este autoritatea administraiei publice centrale de
specialitate care conduce activitatea forelor de ordine i siguran public, n mod permanent
i unitar, n timp de pace i pe timpul strii de urgen, exercit atribuiile ce i revin cu privire
la respectarea ordinii i siguranei publice, aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale
ceteanului, a proprietii publice i private, asigurarea proteciei populaiei, bunurilor
materiale i a valorilor culturale, prevenirea i descoperirea infraciunilor, precum i
securizarea frontierelor.
La nivel naional, Ministerul Administraiei i Internelor conduce i coordoneaz n mod
unitar activitatea forelor principale i de sprijin de ordine i siguran public, crora le
asigur instruirea i dotarea corespunztoare; organizeaz i conduce activitatea tuturor
forelor implicate pentru restabilirea ordinii publice; informeaz sistematic populaia despre
starea de legalitate, precum i despre modul n care i ndeplinete atribuiile stabilite prin
lege, informeaz periodic i ori de cte ori situaia impune instituiile cu atribuii privind
sigurana i ordinea public despre modificarea situaiei operative.
Conducerea forelor de ordine public pe timpul aciunilor i misiunilor complexe desfurate
n comun, cu participarea mai multor categorii de fore, se exercit de ministerul sau instituia
nvestit de lege ca autoritate naional n domeniu.
La nivel teritorial, conducerea forelor principale i de sprijin se asigur de ctre efii
structurilor respective, potrivit competenelor, iar coordonarea revine prefectului, potrivit legii.
Monitorizarea tuturor situaiilor din competena Ministerului Administraiei i Internelor, care
privesc asigurarea ordinii publice, se va realiza prin Centrul Operaional pentru Situaii de
Criz.
7. Cooperarea forelor care particip la asigurarea ordinii publice
Cooperarea forelor care particip la asigurarea ordinii publice se realizeaz la nivel intra- i
interinstituional i are ca obiectiv conjugarea efortului pentru prevenirea i combaterea
aciunilor de destabilizare a ordinii publice.
La nivel de intrainstituional, pentru ndeplinirea atribuiilor legale ce le revin, forele
specializate cu atribuii exprese n acest domeniu coopereaz pe baza planurilor ntocmite, pe
misiuni concrete.
La nivel interinstituional, forele de ordine public ale Ministerului Administraiei i
Internelor coopereaz cu structurile cu atribuii n domeniu din alte ministere i alte instituii
abilitate. Prin procesul de cooperare cu acestea se urmresc promovarea i participarea la
elaborarea unor acte normative, ordine i instruciuni pe probleme de interes comun,
permanentizarea i amplificarea schimbului de informaii conform atribuiilor i competenelor
118
conferite de legislaia n vigoare, mediatizarea activitilor i a rezultatelor aciunilor

ntreprinse de forele de ordine. n acest sens se ncheie protocoale de cooperare, se ntocmesc
planuri de aciune comune, planuri de cooperare bilaterale i multilaterale ntre ministerele
interesate, n funcie de situaia operativ.
Cooperarea dintre forele de ordine public se realizeaz, n principal, pentru urmtoarele
situaii:
a) contracararea fenomenului infracional;
b) asigurarea climatului de linite social;
c) asigurarea desfurrii normale a adunrilor, ntrunirilor i manifestaiilor publice;
d) combaterea manifestrilor de violen i restabilirea ordinii de drept;
e) participarea la prevenirea i neutralizarea aciunilor teroriste pe teritoriul Romniei;
f) prevenirea i combaterea criminalitii economico-financiare, a celei transfrontaliere i a
crimei organizate;
g) participarea la prevenirea producerii accidentelor ecologice, precum i la diminuarea
efectelor dezastrelor.
8. Colaborarea pe plan extern n domeniul ordinii publice
Ministerul Administraiei i Internelor va dezvolta relaii de colaborare cu structuri similare
din strintate, n baza acordurilor i tratatelor ncheiate de Guvernul Romniei cu alte state i
n cadrul organismelor i instituiilor cu caracter regional i subregional.
Colaborarea pe plan extern n domeniul ordinii publice va urmri perfecionarea propriilor
structuri organizatorice, a metodelor i mijloacelor de munc, pregtirea superioar a
personalului i realizarea sprijinului reciproc n lupta mpotriva criminalitii.
Participarea Romniei la extinderea i perfecionarea colaborrii pe plan extern n domeniul
ordinii publice este parte integrant a politicii externe a statului romn, ce contribuie la
prevenirea i combaterea criminalitii internaionale i, prin aceasta, la ntrirea strii
generale de legalitate pe plan internaional. n acest sens vor fi i dezvoltate relaiile cu
instituii similare din strintate, prin continuarea pregtirilor cu specialiti din alte ri, n
cadrul unor programe PHARE i UE, sau alte modaliti i forme de pregtire.
9. Logistica forelor de ordine i siguran public
9.1. Obiective
Logistica forelor se va realiza prin adaptarea structural i funcional a sistemului logistic la
scopul, obiectivele, direciile de aciune pentru asigurarea ordinii publice. Realizarea
suportului logistic trebuie s rspund imperativelor realizrii cerinelor operaionale i
atribuiilor conferite prin lege forelor de ordine i siguran public.
Constituirea unui sistem logistic flexibil, suplu i eficient vizeaz atingerea urmtoarelor
obiective:
a) reorganizarea i redimensionarea sistemului logistic actual, pn la nivelul structurilor
teritoriale i locale, care s satisfac cerinele operaionale;
b) asigurarea prioritilor logistice, n raport cu nevoile forelor de ordine public i n funcie
de evoluia factorilor de risc;
c) extinderea informatizrii sistemului logistic, n scopul asigurrii transmiterii i recepiei, n
timp real i operativ;
d) eficientizarea sistemului relaional;
119
e) restructurarea sistemului de reparaii prin externalizarea acelor componente a cror

meninere n cadrul sistemului logistic nu este impus de nevoile muncii operative i este
ineficient din punct de vedere economic;
f) constituirea unor rezerve proprii, judicios dimensionate, la toate ealoanele, care s asigure
acoperirea operativ a consumurilor, precum i a nevoilor de dotare;
g) mbuntirea condiiilor de pregtire i via ale efectivelor;
h) dezvoltarea unor servicii medicale integrate, n scopul creterii calitii actului medical;
i) derularea i monitorizarea procesului de asigurare a interoperabilitii structurilor logistice
ale Ministerului Administraiei i Internelor cu structurile similare ale instituiilor din sistemul
de aprare i siguran naional, precum i cu cele ale statelor Uniunii Europene;
j) asigurarea dotrii cu armament, tehnic de lupt i echipament performant, prin aplicarea
programelor multianuale de nzestrare, fapt ce va permite nlocuirea ealonat a mijloacelor
tehnice cu grad ridicat de uzur fizic i moral;
k) adaptarea normativelor interne n vederea mbinrii n mod armonios a activitilor de
aprovizionare centralizat cu cele descentralizate, n scopul utilizrii eficiente a fondurilor
financiare alocate i reducerii cheltuielilor generate de transport, aprovizionare i distribuie;
l) modernizarea dotrii prin introducerea n nzestrarea unitilor a mijloacelor tehnice de nalt
nivel calitativ din domeniul armamentului, comunicaiilor, transportului, interveniei n caz de
dezastre i pentru asanare, cu caracteristici care s permit ndeplinirea misiunilor cu rezultate
maxime;
m) dotarea cu aparatur i mijloace tehnice de aprare mpotriva armelor nucleare, biologice i
chimice compatibile cu cele din Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord i Uniunea
European;
n) stabilirea unui raport optim ntre cost i eficien, utilizarea unor servicii externalizate
pentru realizarea unor activiti logistice (hrnire, reparaii, ntreinere imobile etc.);
o) dezvoltarea i modernizarea infrastructurii existente, pe baza programelor de investiii
adoptate, cu prioritate, pentru finalizarea lucrrilor n curs de execuie, simultan cu stabilirea
unor msuri eficiente de punere n siguran a fondului imobiliar aflat n exploatare.
9.2. Resursele destinate asigurrii ordinii publice
Resursele materiale i financiare destinate ordinii publice trebuie s asigure nzestrarea i
pregtirea corespunztoare a forelor de ordine public, pentru ndeplinirea misiunilor ce le
revin.
Resursele financiare necesare constituirii i funcionrii forelor de ordine public se suport
de la bugetul de stat i din alte fonduri legal constituite.
Alocarea resurselor financiare trebuie s fie strns legat de bugetele prevzute n programele
multianuale i se va realiza n conformitate cu prevederile legii.
Se va trece la aplicarea noului sistem de planificare i bugetare pe baz de programe, care va
asigura abordarea integrat i unitar a gestionrii resurselor, n strns corelaie cu misiunile
forelor de ordine public.
Resursele materiale specifice nzestrrii forelor de ordine public vor fi realizate i asigurate,
cu preponderen, din producia intern. Din import se vor achiziiona numai acele produse cu
nalt nivel tehnologic, a cror asimilare este ineficient economic.
10. Msuri de implementare a strategiei
10.1. Corelarea cu prevederile prezentei strategii i aplicarea n mod coerent a Strategiei de
modernizare a Poliiei Romne pentru perioada 2004-2007 i a Strategiei de modernizare a
Jandarmeriei Romne n perioada 2004-2007
120
10.2. Restructurarea Jandarmeriei Romne, n conformitate cu prevederile Legii nr.

550/2004 privind organizarea i funcionarea Jandarmeriei Romne i delimitrile stabilite
pentru executarea misiunilor specifice din domeniul ordinii publice
10.3. Transferul la Poliia Romn al efectivelor (ofieri, subofieri i jandarmi angajai pe
baz de contract) din structurile de ordine public prevzute n prezent n statele de organizare
ale Jandarmeriei Romne i destinate executrii misiunilor de meninere a ordinii publice, prin
trecerea acestora n Corpul poliitilor, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, pentru
eficientizarea activitii de meninere a ordinii publice
10.4. Crearea cadrului legal i organizatoric pentru transferul de la Poliia Romn i preluarea
de ctre Poliia Comunitar sau, dup caz, de ctre poliiile locale municipale i oreneti, pe
msura operaionalizrii, de atribuii privind meninerea ordinii publice i sigurana rutier n
mediul urban
10.5. Preluarea etapizat de ctre Jandarmeria Romn a misiunii de asigurare a "poliiei
instanelor judectoreti i a parchetelor" i asigurarea pe baz de protocol de ctre Poliia
Romn, prin formaiunile de intervenie rapid i alte structuri specializate, a activitilor de
protecie a magistrailor i familiilor acestora
10.6. Reducerea numrului efectivelor de jandarmi care execut misiuni de paz i folosirea
personalului disponibilizat pentru asigurarea ordinii publice i altor activiti specifice, potrivit
competenelor, prin reevaluarea modului de organizare i executare a misiunii de paz cu
efective de jandarmi, n scopul limitrii i diminurii obiectivelor pzite, pe baza unei
concepii avizate de Consiliul Suprem de Aprare a rii
10.7. Reconfigurarea structurii autoritilor teritoriale de ordine public, n funcie de
modificrile i completrile cadrului legal specific domeniului de ordine public
10.8. Armonizarea legislaiei primare i a celei secundare, specifice Ministerului
Administraiei i Internelor, n raport cu delimitrile, atribuiile i competenele ce revin
principalelor structuri specializate care acioneaz n sfera ordinii i siguranei publice.

privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice
(publicata in Monitorul Oficial nr. 192 din 25 septembrie 1991)
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Libertarea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza
mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte intruniri si de a participa la acestea este
garantata prin lege.
Asemenea activitati se pot realiza numai pasnic si fara nici un fel de arme.
Adunarile publice - mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si altele asemenea - ce urmeaza sa
se desfasoare in piete, pe caile publice ori in alte locuri in aer liber se pot organiza numai dupa
declararea prealabila prevazuta de prezenta lege.
ART. 2
Adunarile publice trebuie sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a
mediului ambiant, fara sa stinjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului in
121
comun, cu exceptia celor autorizate, functionarea institutiilor publice sau private, a celor de
invatamint, cultura si sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura
a pune in primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau
bunurile acestora ori ale domeniului public.
ART. 3
Nu trebuie declarate, in prealabil, adunarile publice al caror scop il constituie manifestarile culturalartistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfasoara in
incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. In cazul in care
organizatorii unor astfel de adunari publice detin indicii sau date ca desfasurarea lor s-ar putea solda
cu acte de dezordine ori ar putea sa duca la manifestari violente, au obligatia sa solicite, din timp,
primariilor si organelor locale ale politiei, sprijin de specialitate.
ART. 4
Primariile municipale, orasenesti sau comunale si organele locale ale politiei sunt obligate sa asigure
conditiile necesare in vederea desfasurarii normale a adunarilor publice, iar organizatorii au obligatia
sa intreprinda actiunile ce se impun pentru ca acestea sa se desfasoare in conformitate cu prevederile
art. 2.
ART. 5
Organizarea si desfasurarea adunarilor publice sunt interzise in imediata apropiere a garilor, porturilor,
aeroporturilor, statiilor de metrou, spitalelor , obiectivelor militare, a unitatilor economice cu instalatii,
utilaje sau masini cu grad ridicat de pericol in exploatare.
De asemenea, este interzisa desfasurarea simultana a doua sau mai multe adunari publice distincte, in
acelasi lor sau pe aceleasi trasee, indiferent de caracterul acestora.
CAP. 2
Declararea prealabila a adunarilor publice
ART. 6
Organizarea adunarilor publice se declara la primariile municipale, orasenesti sau comunale, pe
teritoriul carora acestea urmeaza sa se desfasoare.
ART. 7
Organizatorii adunarilor publice vor depune declaratie scrisa la primarie, cu cel putin 3 zile inainte de
data desfasurarii acestora, in care trebuie sa mentioneze denumirea sub care este cunoscut grupul
organizator, scopul, locul, data, ora inceperii si durata actiunii, traseele de acces si de dispersare,
numarul aproximativ al participantilor, persoanelor imputernicite sa asigure si sa raspunda de masurile
de organizare, serviciile pe care le solicita din partea primariei si a organelor locale ale politiei, potrivit
modelului din anexa.
ART. 8
Primariile, in cazuri justificate, cu acordul organizatorilor, pot sa modifice unele elemente cuprinse in
declaratia prealabila a acestora.
ART. 9
Sunt interzise adunarile publice prin care se urmareste:
a) propagarea ideilor totalitare de natura fascista, comunista, rasista, sovina sau ale oricaror organizatii
terorist-diversioniste;
b) organizarea unei lovituri de stat sau altei actiuni contrare sigurantei nationale;
c) incalcarea ordinii, sigurantei sau moralitatii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor ori
punerea in pericol a sanatatii acestora.
ART. 10
122
Primariile pot, cu consultarea organului local al politiei, sa interzica organizarea adunarii publice, daca
detin date din care rezulta ca desfasurarea acesteia ar duce la incalcarea prevederilor art. 2 sau daca, in
perioada, locul si pe traseele unde aceasta ar urma sa aiba loc, se executa lucrari edilitargospodaresti
de amploare.
ART. 11
Decizia prin care se interzice desfasurarea adunarii publice se comunica in scris organizatorului, cu
aratarea motivelor care au determinat-o, in termen de 48 de ore de la primirea declaratiei scrise.
CAP. 3
Obligatii privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice
SECTIUNEA 1
Obligatiile organizatorilor si participantilor la adunarile publice
ART. 12
Organizatorii adunarilor publice sunt obligati:
a) sa inregistreze declaratiile de desfasurare a adunarilor publice la organele de politie din localitatea
unde urmeaza a avea loc acestea cu cel putin 48 de ore inainte;
b) sa stabileasca persoanele responsabile pentru conducerea adunarilor publice;
c) sa asigure un dispozitiv propriu de ordine, format din personal purtind insemne distinctive, stabilite
impreuna cu organele de politie;
d) sa delimiteze spatiul de desfasurare a adunarilor publice, prin semne distincte si vizibile, iar cind
acestea se desfasoara in deplasare sa ia masuri pentru limitarea spatiului de circulatie ocupat;
e) sa achite anticipat, pe baza de deviz, contravaloarea serviciilor si amenajarilor solicitate primariilor,
pentru desfasurarea normala a adunarilor publice;
f) sa stabileasca traseele de afluire si defluire a participantilor si sa ia masuri ca ocuparea spatiilor
destinate desfasurarii adunarii publice sa se faca cu putin timp inainte de ora inceperii activitatilor, iar
parasirea lor sa aiba loc imediat dupa ora limita stabilita;
g) sa interzica participarea la adunarile publice a persoanelor care au asupra lor, la vedere sau ascunse,
bauturi alcoolice, arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substante iritant-lacrimogene
sau cu efect paralizant, ori alte obiecte ce pot fi folosite pentru actiuni violente sau de tulburare a
desfasurarii normale a acestora;
h) sa ia masuri pentru indepartarea participantilor care, prin modul de manifestare, tulbura ordinea si
linistea publica, iar cind acestia nu se supun, sa-i semnaleze organelor de politie;
i) sa intrerupa imediat adunarea publica atunci cind constata ca au intervenit fapte de natura celor
mentionate in art. 2.
ART. 13
Participantii la adunarile publice sunt obligati:
a) sa respecte recomandarile facute de organizatorii adunarilor publice, imputernicitii acestora sau
organele de ordine;
b) sa se abtina de la actiuni de natura a impiedica desfasurarea normala a adunarilor publice si sa nu
incite la asemenea actiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale;
c) sa nu introduca sau sa posede, in timpul adunarilor publice, la vedere sau ascunse, obiecte de natura
celor prevazute in art. 12 lit. g);
d) sa paraseasca imediat adunarile publice sau locul unde acestea se desfasoara, cind au fost somati de
catre organizatori, imputernicitii acestora sau organele de politie;
e) sa nu participe la adunari publice in stare de ebrietate, sa nu consume si sa nu distribuie bauturi
alcoolice sau droguri.
ART. 14
123
Este interzis ca persoane sau grupuri de persoane care nu au legatura cu adunarile publice organizate
sa se infiltreze in rindul demonstrantilor, cu scopul de a tulbura normala desfasurare a acestora.
SECTIUNEA 2
Obligatiile primariilor
ART. 15
Primariile municipale, orasenesti sau comunale sunt obligate:
a) sa stabileasca prin decizie si sa aduca la cunostinta publica, in termen de 5 zile de la publicarea
prezentei legi, locurile ce cad sub incindenta dispozitiilor art. 5;
b) sa asigure, contra cost, serviciile si amenajarile tehnice solicitate in vederea desfasurarii normale a
adunarilor publice;
c) sa interzica desfacerea bauturilor alcoolice destinate desfasurarii adunarilor publice, in imediata
apropriere sau, cind considera necesar, chiar in intreaga localitate, pe toata durata acestora.
d) sa intreprinda orice alte masuri legale de natura a asigura caracterul pasnic si civilizat al adunarilor
publice;
e) sa restituie sumele avansate potrivit art. 12 lit. e), daca adunarea publica a fost interzisa din alte
motive decit cele prevazute in art. 9 sau care nu sunt imputabile organizatorilor.
CAP. 4
Asigurarea ordinii pe timpul desfasurarii adunarilor publice
ART. 16
Comandantii organelor locale de politie si jandarmerie sau persoanele desemnate de acestia au
obligatia de a asigura protectia participantilor si de a stabili impreuna cu organizatorii masurile ce
trebuie luate pentru desfasurarea adunarilor publice declarate, in conditiile de deplina ordine.
ART. 17
In cazul care adunarile publice isi pierd caracterul pasnic si civilizat, politia si trupele de jandarmi vor
interveni pentru impiedicarea sau neutralizarea manifestarilor ce tulbura grav ordinea si linistea
publica, pun in pericol viata, integritatea corporala a cetatenilor, a trupelor de ordine sau ameninta cu
devastari ori distrugeri de cladiri si alte bunuri de interes public sau privat.
ART. 18
In cazurile prevazute de art. 17, organele de ordine vor interveni folosind, in conditiile legii si in raport
cu situatiile create, mijloacele tehnice din dotare.
ART. 19
Interventia in forta a organelor de ordine va fi decisa de prefect, primar sau inlocuitorii acestora, din
localitatea in care se desfasoara adunarea publica, la solicitarea sefului organului local de politie sau
imputernicitului acestuia desemnat sa asigure masurile de ordine la locul manifestatiei.
ART. 20
Folosirea mijloacelor tehnice din dotare se va face numai dupa avertizarea si somarea participantilor
de a se dispersa, de catre ofiterul de politie desemnat ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii sai
ierarhici. Pentru executarea dispersarii, se lasa la dispozitia participantilor un timp corespunzator,
determinat in raport cu numarul acestora si caile de defluire.
Avertizarea si somarea nu sunt necesare in cazul in care asupra organelor de ordine se exercita
violente ori acestea se afla intr-un pericol iminent.
ART. 21
Avertizarea consta in folosirea de semnale sonore sau luminoase si atragerea atentiei participantilor,
prin mijloace de amplificare sonora, asupra necesitatii dispersarii lor si respectarii legii.
124
ART. 22
Daca, dupa avertizare, participantii nu s-au imprastiat, se spun prin mijloace de amplificare sonora
cuvintele "Prima somatie: Atentiune, va rugam sa parasiti..., vom folosi forta", urmate de semnale
sonore si luminoase.
Daca, dupa trecerea perioadei de timp necesara pentru imprastiere, se constata ca prima somatie a
ramas fara rezultat, se trece la folosirea ultimei somatii, prin rostirea cuvintelor "Ultima somatie:
Parasiti..., se va folosi forta", urmate de semnale sonore si luminoase.
Pentru perceperea somatiilor de catre toti participantii, inainte de folosirea mijloacelor de impiedicare
sau constringere, se emite un semnal luminos prin racheta de culoare rosie.
ART. 23
In caz de absoluta necesitate, cind se impune folosirea armelor de foc de catre organele de ordine, in
conditiile legii, se repeta, in prealabil, ultima somatie si semnalul luminos prin racheta de culoare
rosie.
ART. 24
Folosirea mijloacelor de impiedicare sau constringere va inceta de indata ce s-a realizat degajarea
spatiilor, imprastierea participantilor si s-a restabilit ordinea publica.
CAP. 5
Sanctiuni
ART. 25
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala,
civila sau penala.
ART. 26
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii
penale, sa intruneasca elementele constitutive ale unor infractiuni:
a) organizarea si desfasurarea de adunari publice nedeclarate, neinregistrate sau interzise;
b) nerespectarea orelor de desfasurare, traseelor de deplasare sau locului si perimetrului destinat
adunarii publice;
c) neluarea de catre organizatori a masurilor de intrerupere a adunarii publice, cind constata ca au
intervenit fapte de natura celor prevazute in art. 2;
d) participarea la adunari publice nedeclarate sau interzise si urmate de refuzul parasirii locurilor de
desfasurare a acestora, la avertizarile si somatiile organelor de ordine facute potrivit legii;
e) introducerea sau portul de catre persoanele participante, in locurile destinate desfasurarii adunarilor
publice, a armelor de orice fel, materialelor explozive sau incendiare, a substantelor iritantlacrimogene sau cu efect paralizant, ori a altor obiecte ce se pot utiliza in actiuni de violenta;
f) instigarea prin orice mijloace, initierea sau recurgerea la actiuni violente sau alte manifestari, cu
intentia de zadarnicire ori tulburare, in orice mod, a adunarilor publice;
g) opunerea cu violenta organizatorilor sau imputernicitilor acestora ori impiedicarea lor de a-si
exercita atributiile legale privind asigurarea ordinii in desfasurarea adunarilor publice;
h) refuzul de a parasi imediat adunarea, daca masura a fost dispusa de conducatorii actiunilor;
i) organizarea sau participarea la contramanifestatii desfasurate in acelasi timp si in acelasi loc cu
adunarile publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare;
j) introducerea sau desfacerea bauturilor alcoolice in locurile destinate desfasurarii adunarilor publice,
pe toata durata acestora; k) refuzul de a parasi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine,
potrivit legii.
Contraventiile prevazute la lit. a) - c) se sanctioneaza cu inchisoare contraventionala de la una la 6 luni
sau cu amenda de la 50.000 la 200.000 lei, iar cele prevazute la lit. d) - k) cu inchisoare
contraventionala de la una la 3 luni sau cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei.
Pentru contraventiile de la lit. a) - c) se sanctioneaza dupa caz, organizatorii sau persoanele fizice
125
responsabile pentru conducerea adunarilor publice.

ART. 27
Contraventiile prevazute la art. 26 se constata de catre primari sau imputernicitii acestora anume
desemnati, ofiterii si subofiterii de politie si jandarmerie.
ART. 28
Dispozitiile prezentei legi, referitoare la constatarea si sanctionarea contraventiilor, se completeaza cu
cele ale Legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor si ale Legii pentru sanctionarea faptelor
de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, in ce priveste inchisoarea
contraventionala.
CAP. 6
Dispozitii finale
ART. 29
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.
Pe aceeasi data se abroga Decretul-lege nr.2/1990 cu privire la organizarea adunarilor publice si
Decretul-lege nr.39/1990 privind unele masuri referitoare la desfasurarea adunarilor publice, precum si
orice alte dispozitii contrare.
***
- ANEXA Model de declarare prealabila
Nr.....din................
DENUMIREA ORGANIZATORULUI
Catre, (primarie) - domnule primar
Va facem cunoscut ca in ziua
de.............. luna............. anul......... intre orele.............. si................ in localitatea...............,
judetul..................
se va desfasura o adunare publica organizata de catre noi.
La adunare vor participa circa.................................persoane.
Traseele de acces spre locul adunarii, precum si cele de dispersare vor fi:
..........................................................................
Scopul adunarii publice il constituie manifestarea (aprobarii, adeziunii sau protestului) in legatura cu:
................................................................................................
Va asiguram ca adunarea se va desfasura in mod pasnic si civilizat.
Din partea noastra sunt inputerniciti sa asigure si sa raspunda de masurile privind buna organizare a
adunarii, astfel incit aceasta sa se desfasoare in conditii pasnice, civilizate si sa nu degenereze in acte
de violenta, domnii:
-....................................................
126
-....................................................*)
Personalul desemnat de noi sa execute masuri de ordine pe parcursul desfasurarii
adunarii si pe trasee va purta urmatorul insemn destinctiv: ...................................................................
In sprijinul bunei desfasurari a adunarii, solicitam din partea primariei si a organelor de politie luarea
urmatoarelor masuri:
.........................................................................
.........................................................................
Semnatura si stampila organizatorului ..........................
127
CAPITOLUL IV
privind liberul acces la informatiile de interes public
(publicata in Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001)
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin
prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si
autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate
de Parlamentul Romaniei.
Art. 2.
In sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice
regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul
Romaniei, potrivit Constitutiei;
b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din
activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de
modul de exprimare a informatiei;
c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica
identificata sau identificabila.
CAPITOLUL II
Organizarea si asigurarea accesului la informatiile de interes public
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune privind accesul la informatiile de interes public
Art. 3.
Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face
din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei
desemnate in acest scop.
Art. 4.
(1) Pentru asigurarea accesului oricarei persoane la informatiile de interes public autoritatile si
institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice
sau de a desemna persoane cu atributii in acest domeniu.
(2) Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor de relatii publice se stabilesc, pe baza
dispozitiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare si functionare a autoritatii sau institutiei
publice respective.
Art. 5.
(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii
de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de
audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale
functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
128
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele
de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public;
h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se
considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin
informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1).
(3) Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel
putin anual, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.
(4) Accesul la informatiile prevazute la alin. (1) se realizeaza prin:
a) afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet
proprie;
b) consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop.
Art. 6.
(1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in
conditiile prezentei legi, informatiile de interes public.
(2) Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora,
informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.
(3) Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:
a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;
b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei
de interes public;
c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea
raspunsului.
Art. 7.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de
interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in
functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul
in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile,
raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris
despre acest fapt in termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la
primirea petitiilor.
(3) Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile
tehnice necesare, si in format electronic.
Art. 8.
(1) Pentru informatiile solicitate verbal functionarii din cadrul compartimentelor de informare si relatii
publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are loc accesul la informatiile de interes
public si pot furniza pe loc informatiile solicitate.
(2) In cazul in care informatiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este indrumata sa
solicite in scris informatia de interes public, urmand ca cererea sa ii fie rezolvata in termenele
prevazute la art. 7.
(3) Informatiile de interes public solicitate verbal se comunica in cadrul unui program minim stabilit
de conducerea autoritatii sau institutiei publice, care va fi afisat la sediul acesteia si care se va
desfasura in mod obligatoriu in timpul functionarii institutiei, incluzand si o zi pe saptamana, dupa
programul de functionare.
(4) Activitatile de registratura privind petitiile nu se pot include in acest program si se desfasoara
separat.
129
(5) Informatiile de interes public solicitate verbal de catre mijloacele de informare in masa vor fi
comunicate, de regula, imediat sau in cel mult 24 de ore.
Art. 9.
(1) In cazul in care solicitarea de informatii implica realizarea de copii de pe documentele detinute de
autoritatea sau institutia publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, in conditiile
legii.
(2) Daca in urma informatiilor primite petentul solicita informatii noi privind documentele aflate in
posesia autoritatii sau a institutiei publice, aceasta solicitare va fi tratata ca o noua petitie, raspunsul
fiind trimis in termenele prevazute la art. 7 si 8.
Art. 10.
Nu este supusa prevederilor art. 7-9 activitatea autoritatilor si institutiilor publice de raspunsuri la
petitii si de audiente, desfasurata potrivit specificului competentelor acestora, daca aceasta priveste
alte aprobari, autorizari, prestari de servicii si orice alte solicitari in afara informatiilor de interes
public.
Art. 11.
(1) Persoanele care efectueaza studii si cercetari in folos propriu sau in interes de serviciu au acces la
fondul documentaristic al autoritatii sau al institutiei publice pe baza solicitarii personale, in conditiile
legii.
(2) Copiile de pe documentele detinute de autoritatea sau de institutia publica se realizeaza
in conditiile art. 9.
Art. 12.
(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din
categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;
b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si
politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii;
c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere
principiului concurentei loiale, potrivit legii;
d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza
rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala,
sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;
f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui
proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;
g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
(2) Raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor apartinand categoriilor
prevazute la alin. (1) revine persoanelor si autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum
si institutiilor publice abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor.
Art. 13.
Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu
pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.
Art. 14.
(1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public
numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.
(2) Informatiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritatile publice decat in
temeiul unei obligatii legale ori cu acordul prealabil in scris al persoanei care are acces la acele
informatii potrivit art. 2.
130
SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii speciale privind accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public
Art. 15.
(1) Accesul mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere si de difuzare a informatiilor de interes public, desfasurata de mijloacele de
informare in masa, constituie o concretizare a dreptului cetatenilor de a avea acces la orice informatie
de interes public.
Art. 16.
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare in masa la informatiile de interes public
autoritatile si institutiile publice au obligatia sa desemneze un purtator de cuvant, de regula din cadrul
compartimentelor de informare si relatii publice.
Art. 17.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferinte de
presa pentru aducerea la cunostinta a informatiilor de interes public.
(2) In cadrul conferintelor de presa autoritatile publice sunt obligate sa raspunda cu privire la orice
informatii de interes public.
Art. 18.
(1) Autoritatile publice au obligatia sa acorde fara discriminare acreditare ziaristilor si reprezentantilor
mijloacelor de informare in masa.
(2) Acreditarea se acorda la cerere, in termen de doua zile de la inregistrarea acesteia.
(3) Autoritatile publice pot refuza acordarea acreditarii sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai
pentru fapte care impiedica desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice si care nu privesc
opiniile exprimate in presa de respectivul ziarist, in conditiile si in limitele legii.
(4) Refuzul acordarii acreditarii si retragerea acreditarii unui ziarist se comunica in scris si nu
afecteaza dreptul organismului de presa de a obtine acreditarea pentru un alt ziarist.
Art. 19.
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa informeze in timp util mijloacele de informare in
masa asupra conferintelor de presa sau oricaror alte actiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritatile si institutiile publice nu pot interzice in nici un fel accesul mijloacelor de informare in
masa la actiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritatile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare si functionare sa desfasoare
activitati specifice in prezenta publicului sunt obligate sa permita accesul presei la acele activitati, in
difuzarea materialelor obtinute de ziaristi urmand sa se tina seama doar de deontologia profesionala.
Art. 20.
Mijloacele de informare in masa nu au obligatia sa publice informatiile furnizate de autoritatile sau de
institutiile publice.
CAPITOLUL III
Sanctiuni
Art. 21.
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru
aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui
vinovat.
(2) Impotriva refuzului prevazut la alin. (1) se poate depune reclamatie la conducatorul autoritatii sau
al institutiei publice respective in termen de 30 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana
lezata.
(3) Daca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite
131
persoanei lezate in termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de

interes public solicitate initial, cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui
vinovat.
Art. 22.
1) In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege,
aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala
domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plingerea se
face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art. 7.
(2) Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public
solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.
(3) Hotararea tribunalului este supusa recursului.
(4) Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila.
(5) Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de
timbru.

pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal si libera circulatie a acestor date
(publicata in Monitorul Oficial nr. 790 din 12 decembrie 2001)
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Scop
Art. 1.
(1) Prezenta lege are ca scop garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale
persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal.
(2) Exercitarea drepturilor prevazute in prezenta lege nu poate fi restransa decat in cazuri expres si
limitativ prevazute de lege.
Domeniu de aplicare
Art. 2.
(1) Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate, in tot sau in parte, prin
mijloace automate, precum si prelucrarii prin alte mijloace decat cele automate a datelor cu caracter
personal care fac parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate sa fie incluse intr-un
asemenea sistem.
(2) Prezenta lege se aplica:
a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori
stabiliti in Romania;
b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de misiunile
diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei;
c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori
care nu sunt stabiliti in Romania, prin utilizarea de mijloace de orice natura situate pe teritoriul
Romaniei, cu exceptia cazului in care aceste mijloace nu sunt utilizate decat in scopul tranzitarii pe
teritoriul Romaniei a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.
(3) In cazul prevazut la alin. (2) lit. c) operatorul isi va desemna un reprezentant care trebuie sa fie o
persoana stabilita in Romania. Prevederile prezentei legi aplicabile operatorului sunt aplicabile si
reprezentantului acestuia, fara a aduce atingere posibilitatii de a introduce actiune in justitie direct
132
impotriva operatorului.
(4) Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau
juridice, romane ori straine, de drept public sau de drept privat, indiferent daca au loc in sectorul
public sau in sectorul privat.
(5) In limitele prevazute de prezenta lege, aceasta se aplica si prelucrarilor si transferului de date cu
caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si
de mentinere a ordinii publice, precum si al altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal, in
limitele si cu restrictiile stabilite de lege.
(6) Prezenta lege nu se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate de persoane fizice
exclusiv pentru uzul lor personal, daca datele in cauza nu sunt destinate a fi dezvaluite.
(7) Prezenta lege nu se aplica prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal, efectuate in
cadrul activitatilor in domeniul apararii nationale si sigurantei nationale, desfasurate in limitele si cu
restrictiile stabilite de lege.
(8) Prevederile prezentei legi nu aduc atingere obligatiilor asumate de Romania prin instrumente
juridice ratificate.
Definitii
Art. 3.
In intelesul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc dupa cum urmeaza:
a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau
identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect,
in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici
identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza
asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea,
inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea,
dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea,
blocarea, stergerea sau distrugerea;
c) stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
d) sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizata de date cu caracter
personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent daca aceasta structura este organizata
in mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata dupa criterii functionale ori geografice;
e) operator - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile
publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care stabileste scopul si mijloacele de
prelucrare a datelor cu caracter personal; daca scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter
personal sunt determinate printr-un act normativ sau in baza unui act normativ, operator este persoana
fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care este desemnata ca operator prin acel act
normativ sau in baza acelui act normativ;
f) persoana imputernicita de catre operator - o persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept
public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza
date cu caracter personal pe seama operatorului;
g) tert - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile
publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori
persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei
imputernicite, sunt autorizate sa prelucreze date;
h) destinatar - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile
publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, careia ii sunt dezvaluite date, indiferent daca
este sau nu tert; autoritatile publice carora li se comunica date in cadrul unei competente speciale de
ancheta nu vor fi considerate destinatari;
i) date anonime - date care, datorita originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate
cu o persoana identificata sau identificabila.
133
CAPITOLUL II
Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Caracteristicile datelor cu caracter personal in cadrul prelucrarii
Art. 4.
(1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrarii trebuie sa fie:
a) prelucrate cu buna-credinta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
b) colectate in scopuri determinate, explicite si legitime; prelucrarea ulterioara a datelor cu caracter
personal in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica nu va fi considerata incompatibila cu
scopul colectarii daca se efectueaza cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv a celor care
privesc efectuarea notificarii catre autoritatea de supraveghere, precum si cu respectarea garantiilor
privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevazute de normele care reglementeaza activitatea
statistica ori cercetarea istorica sau stiintifica;
c) adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior
prelucrate;
d) exacte si, daca este cazul, actualizate; in acest scop se vor lua masurile necesare pentru ca datele
inexacte sau incomplete din punct de vedere al scopului pentru care sunt colectate si pentru care vor fi
ulterior prelucrate, sa fie sterse sau rectificate;
e) stocate intr-o forma care sa permita identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesara
realizarii scopurilor in care datele sunt colectate si in care vor fi ulterior prelucrate; stocarea datelor pe
o durata mai mare decat cea mentionata, in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, se va
face cu respectarea garantiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevazute in normele
care reglementeaza aceste domenii, si numai pentru perioada necesara realizarii acestor scopuri.
(2) Operatorii au obligatia sa respecte prevederile alin. (1) si sa asigure indeplinirea acestor prevederi
de catre persoanele imputernicite.
Conditii de legitimitate privind prelucrarea datelor
Art. 5.
(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din
categoriile mentionate la art. 7 alin. (1), art. 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a
dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare.
(2) Consimtamantul persoanei vizate nu este cerut in urmatoarele cazuri:
a) cand prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana
vizata este parte ori in vederea luarii unor masuri, la cererea acesteia, inaintea incheierii unui contract
sau antecontract;
b) cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei
vizate ori a unei alte persoane amenintate;
c) cand prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului;
d) cand prelucrarea este necesara in vederea aducerii la indeplinire a unor masuri de interes public sau
care vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care este investit operatorul sau tertul
caruia ii sunt dezvaluite datele;
e) cand prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului
caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si
libertatile fundamentale ale persoanei vizate;
f) cand prelucrarea priveste date obtinute din documente accesibile publicului, conform legii;
g) cand prelucrarea este facuta exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, iar
datele raman anonime pe toata durata prelucrarii.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozitiilor legale care reglementeaza obligatia autoritatilor
publice de a respecta si de a ocroti viata intima, familiala si privata.
Incheierea operatiunilor de prelucrare
134
Art. 6.
(1) La incheierea operatiunilor de prelucrare, daca persoana vizata nu si-a dat in mod expres si
neechivoc consimtamantul pentru o alta destinatie sau pentru o prelucrare ulterioara, datele cu caracter
personal vor fi:
a) distruse;
b) transferate unui alt operator, cu conditia ca operatorul initial sa garanteze faptul ca prelucrarile
ulterioare au scopuri similare celor in care s-a facut prelucrarea initiala;
c) transformate in date anonime si stocate exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau
stiintifica.
(2) In cazul operatiunilor de prelucrare efectuate in conditiile prevazute la art. 5 alin. (2) lit. c) sau d),
in cadrul activitatilor descrise la art. 2 alin. (5), operatorul poate stoca datele cu caracter personal pe
perioada necesara realizarii scopurilor concrete urmarite, cu conditia asigurarii unor masuri
corespunzatoare de protejare a acestora, dupa care va proceda la distrugerea lor daca nu sunt aplicabile
prevederile legale privind pastrarea arhivelor.
CAPITOLUL III
Reguli speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Prelucrarea unor categorii speciale de date
Art. 7.
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasiala sau etnica, de convingerile
politice, religioase, filozofice sau de natura similara, de apartenenta sindicala, precum si a datelor cu
caracter personal privind starea de sanatate sau viata sexuala este interzisa.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in urmatoarele cazuri:
a) cand persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul pentru o astfel de prelucrare;
b) cand prelucrarea este necesara in scopul respectarii obligatiilor sau drepturilor specifice ale
operatorului in domeniul dreptului muncii, cu respectarea garantiilor prevazute de lege; o eventuala
dezvaluire catre un tert a datelor prelucrate poate fi efectuata numai daca exista o obligatie legala a
operatorului in acest sens sau daca persoana vizata a consimtit expres la aceasta dezvaluire;
c) cand prelucrarea este necesara pentru protectia vietii, integritatii fizice sau a sanatatii persoanei
vizate ori a altei persoane, in cazul in care persoana vizata se afla in incapacitate fizica sau juridica de
a-si da consimtamantul;
d) cand prelucrarea este efectuata in cadrul activitatilor sale legitime de catre o fundatie, asociatie sau
de catre orice alta organizatie cu scop nelucrativ si cu specific politic, filozofic, religios ori sindical, cu
conditia ca persoana vizata sa fie membra a acestei organizatii sau sa intretina cu aceasta, in mod
regulat, relatii care privesc specificul activitatii organizatiei si ca datele sa nu fie dezvaluite unor terti
fara consimtamantul persoanei vizate;
e) cand prelucrarea se refera la date facute publice in mod manifest de catre persoana vizata;
f) cand prelucrarea este necesara pentru constatarea, exercitarea sau apararea unui drept in justitie;
g) cand prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preventiva, de stabilire a diagnosticelor
medicale, de administrare a unor ingrijiri sau tratamente medicale pentru persoana vizata ori de
gestionare a serviciilor de sanatate care actioneaza in interesul persoanei vizate, cu conditia ca
prelucrarea datelor respective sa fie efectuate de catre ori sub supravegherea unui cadru medical supus
secretului profesional sau de catre ori sub supravegherea unei alte persoane supuse unei obligatii
echivalente in ceea ce priveste secretul;
h) cand legea prevede in mod expres aceasta in scopul protejarii unui interes public important, cu
conditia ca prelucrarea sa se efectueze cu respectarea drepturilor persoanei vizate si a celorlalte
garantii prevazute de prezenta lege.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozitiilor legale care reglementeaza obligatia autoritatilor
publice de a respecta si de a ocroti viata intima, familiala si privata.
(4) Autoritatea de supraveghere poate dispune, din motive intemeiate, interzicerea efectuarii unei
prelucrari de date din categoriile prevazute la alin. (1), chiar daca persoana vizata si-a dat in scris si in
135
mod neechivoc consimtamantul, iar acest consimtamant nu a fost retras, cu conditia ca interdictia
prevazuta la alin. (1) sa nu fie inlaturata prin unul dintre cazurile la care se refera alin. (2) lit. b)-g).
Prelucrarea datelor cu caracter personal avand functie de identificare
Art. 8.
(1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de
identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:
a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; sau
b) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor
prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor
persoanelor vizate.
Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sanatate
Art. 9.
(1) In afara cazurilor prevazute la art. 7 alin. (2), prevederile art. 7 alin. (1) nu se aplica in privinta
prelucrarii datelor privind starea de sanatate in urmatoarele cazuri:
a) daca prelucrarea este necesara pentru protectia sanatatii publice;
b) daca prelucrarea este necesara pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savarsirii
unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte ori pentru
inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte.
(2) Prelucrarea datelor privind starea de sanatate poate fi efectuata numai de catre ori sub
supravegherea unui cadru medical, cu conditia respectarii secretului profesional, cu exceptia situatiei
in care persoana vizata si-a dat in scris si in mod neechivoc consimtamantul atata timp cat acest
consimtamant nu a fost retras, precum si cu exceptia situatiei in care prelucrarea este necesara pentru
prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale, pentru impiedicarea
producerii rezultatului unei asemenea fapte sau pentru inlaturarea urmarilor sale prejudiciabile.
(3) Cadrele medicale, institutiile de sanatate si personalul medical al acestora pot prelucra date cu
caracter personal referitoare la starea de sanatate, fara autorizatia autoritatii de supraveghere, numai
daca prelucrarea este necesara pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate.
Cand scopurile mentionate se refera la alte persoane sau la public in general si persoana vizata nu si-a
dat consimtamantul in scris si in mod neechivoc, trebuie ceruta si obtinuta in prealabil autorizatia
autoritatii de supraveghere. Prelucrarea datelor cu caracter personal in afara limitelor prevazute in
autorizatie este interzisa.
(4) Cu exceptia motivelor de urgenta, autorizatia prevazuta la alin. (3) poate fi acordata numai dupa ce
a fost consultat Colegiul Medicilor din Romania.
(5) Datele cu caracter personal privind starea de sanatate pot fi colectate numai de la persoana vizata.
Prin exceptie, aceste date pot fi colectate din alte surse numai in masura in care este necesar pentru a
nu compromite scopurile prelucrarii, iar persoana vizata nu vrea ori nu le poate furniza.
Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la fapte penale sau contraventii
Art. 10.
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la savarsirea de infractiuni de catre persoana
vizata ori la condamnari penale, masuri de siguranta sau sanctiuni administrative ori contraventionale,
aplicate persoanei vizate, poate fi efectuata numai de catre sau sub controlul autoritatilor publice, in
limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege si in conditiile stabilite de legile speciale care
reglementeaza aceste materii.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor
prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor
persoanelor vizate.
(3) Un registru complet al condamnarilor penale poate fi tinut numai sub controlul unei autoritati
publice, in limitele puterilor ce ii sunt conferite prin lege.
136
Exceptii
Art. 11.
Prevederile art. 5, 6, 7 si 10 nu se aplica in situatia in care prelucrarea datelor se face exclusiv in
scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca prelucrarea priveste date cu caracter personal care au
fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau care sunt strans legate de calitatea de
persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.
CAPITOLUL IV
Drepturile persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal
Informarea persoanei vizate
Art. 12.
(1) In cazul in care datele cu caracter personal sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul
este obligat sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu exceptia cazului in care
aceasta persoana poseda deja informatiile respective:
a) identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;
b) scopul in care se face prelucrarea datelor;
c) informatii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; daca furnizarea
tuturor datelor cerute este obligatorie si consecintele refuzului de a le furniza; existenta drepturilor
prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a dreptului de acces, de interventie asupra
datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;
d) orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere,
tinand seama de specificul prelucrarii.
(2) In cazul in care datele nu sunt obtinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, in
momentul colectarii datelor sau, daca se intentioneaza dezvaluirea acestora catre terti, cel mai tarziu
pana in momentul primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel putin urmatoarele informatii, cu
exceptia cazului in care persoana vizata poseda deja informatiile respective:
a) identitatea operatorului si a reprezentantului acestuia, daca este cazul;
b) scopul in care se face prelucrarea datelor;
c) informatii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari
ai datelor, existenta drepturilor prevazute de prezenta lege pentru persoana vizata, in special a
dreptului de acces, de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si conditiile in care pot fi
exercitate;
d) orice alte informatii a caror furnizare este impusa prin dispozitie a autoritatii de supraveghere,
tinand seama de specificul prelucrarii.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se efectueaza exclusiv in scopuri
jurnalistice, literare sau artistice, daca aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica in cazul in care prelucrarea datelor se face in scopuri statistice, de
cercetare istorica sau stiintifica, ori in orice alte situatii in care furnizarea unor asemenea informatii se
dovedeste imposibila sau ar implica un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi
lezat, precum si in situatiile in care inregistrarea sau dezvaluirea datelor este expres prevazuta de lege.
Dreptul de acces la date
Art. 13.
(1) Orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere si in mod gratuit pentru o
solicitare pe an, confirmarea faptului ca datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta.
Operatorul este obligat, in situatia in care prelucreaza date cu caracter personal care privesc
solicitantul, sa comunice acestuia, impreuna cu confirmarea, cel putin urmatoarele:
a) informatii referitoare la scopurile prelucrarii, categoriile de date avute in vedere si destinatarii sau
137
categoriile de destinatari carora le sunt dezvaluite datele;

b) comunicarea intr-o forma inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrarii, precum si a oricarei
informatii disponibile cu privire la originea datelor;
c) informatii asupra principiilor de functionare a mecanismului prin care se efectueaza orice prelucrare
automata a datelor care vizeaza persoana respectiva;
d) informatii privind existenta dreptului de interventie asupra datelor si a dreptului de opozitie, precum
si conditiile in care pot fi exercitate;
e) informatii asupra posibilitatii de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter
personal, prevazut la art. 24, de a inainta plangere catre autoritatea de supraveghere, precum si de a se
adresa instantei pentru atacarea deciziilor operatorului, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.
(2) Persoana vizata poate solicita de la operator informatiile prevazute la alin. (1), printr-o cerere
intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca
informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate fi si de posta electronica, sau printr-un
serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice informatiile solicitate, in termen de 15 zile de la data primirii
cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).
(4) In cazul datelor cu caracter personal legate de starea de sanatate, cererea prevazuta la alin. (2)
poate fi introdusa de persoana vizata fie direct, fie prin intermediul unui cadru medical care va indica
in cerere persoana in numele careia este introdusa. La cererea operatorului sau a persoanei vizate
comunicarea prevazuta la alin. (3) poate fi facuta prin intermediul unui cadru medical desemnat de
persoana vizata.
(5) In cazul in care datele cu caracter personal legate de starea de sanatate sunt prelucrate in scop de
cercetare stiintifica, daca nu exista, cel putin aparent, riscul de a se aduce atingere drepturilor
persoanei vizate si daca datele nu sunt utilizate pentru a lua decizii sau masuri fata de o anumita
persoana, comunicarea prevazuta la alin. (3) se poate face si intr-un termen mai mare decat cel
prevazut la acel alineat, in masura in care aceasta ar putea afecta bunul mers sau rezultatele cercetarii,
si nu mai tarziu de momentul in care cercetarea este incheiata. In acest caz persoana vizata trebuie sa
isi fi dat in mod expres si neechivoc consimtamantul ca datele sa fie prelucrate in scop de cercetare
stiintifica, precum si asupra posibilei amanari a comunicarii prevazute la alin. (3) din acest motiv.
(6) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se efectueaza exclusiv in scopuri
jurnalistice, literare sau artistice, daca aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
Dreptul de interventie asupra datelor
Art. 14.
(1) Orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere si in mod gratuit:
a) dupa caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau stergerea datelor a caror prelucrare nu este
conforma prezentei legi, in special a datelor incomplete sau inexacte;
b) dupa caz, transformarea in date anonime a datelor a caror prelucrare nu este conforma prezentei
legi;
c) notificarea catre tertii carora le-au fost dezvaluite datele a oricarei operatiuni efectuate conform lit.
a)
sau b), daca aceasta notificare nu se dovedeste imposibila sau nu presupune un efort disproportionat
fata de interesul legitim care ar putea fi lezat. (2) Pentru exercitarea dreptului prevazut la alin. (1)
persoana vizata va inainta operatorului o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere
solicitantul poate arata daca doreste ca informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate
fi si de posta electronica, sau printr-un serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va
face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice masurile luate in temeiul alin. (1), precum si, daca este cazul,
numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in
termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate
potrivit alin. (2).
Dreptul de opozitie
138
Art. 15.
(1) Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, din motive intemeiate si legitime legate
de situatia sa particulara, ca date care o vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor
in care exista dispozitii legale contrare. In caz de opozitie justificata prelucrarea nu mai poate viza
datele in cauza.
(2) Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, in mod gratuit si fara nici o justificare,
ca datele care o vizeaza sa fie prelucrate in scop de marketing direct, in numele operatorului sau al
unui tert, sau sa fie dezvaluite unor terti intr-un asemenea scop.
(3) In vederea exercitarii drepturilor prevazute la alin. (1) si (2) persoana vizata va inainta operatorului
o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca
informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate fi si de posta electronica, sau printr-un
serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(4) Operatorul este obligat sa comunice persoanei vizate masurile luate in temeiul alin. (1) sau (2),
precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal
referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei
optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (3).
Exceptii
Art. 16.
(1) Prevederile art. 12, 13, ale art. 14 alin. (3) si ale art. 15 nu se aplica in cazul activitatilor prevazute
la art. 2 alin. (5), daca prin aplicarea acestora este prejudiciata eficienta actiunii sau obiectivul urmarit
in indeplinirea atributiilor legale ale autoritatii publice.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile strict pentru perioada necesara atingerii obiectivului urmarit
prin desfasurarea activitatilor mentionate la art. 2 alin. (5).
(3) Dupa incetarea situatiei care justifica aplicarea alin. (1) si (2) operatorii care desfasoara activitatile
prevazute la art. 2 alin. (5) vor lua masurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor
persoanelor vizate.
(4) Autoritatile publice tin evidenta unor astfel de cazuri si informeaza periodic autoritatea de
supraveghere despre modul de solutionare a lor.
Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale
Art. 17.
(1) Orice persoana are dreptul de a cere si de a obtine:
a) retragerea sau anularea oricarei decizii care produce efecte juridice in privinta sa, adoptata exclusiv
pe baza unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata prin mijloace automate, destinata sa
evalueze unele aspecte ale personalitatii sale, precum competenta profesionala, credibilitatea,
comportamentul sau ori alte asemenea aspecte;
b) reevaluarea oricarei alte decizii luate in privinta sa, care o afecteaza in mod semnificativ, daca
decizia a fost adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date care intruneste conditiile prevazute la
lit. a).
(2) Respectandu-se celelalte garantii prevazute de prezenta lege, o persoana poate fi supusa unei
decizii de natura celei vizate la alin. (1), numai in urmatoarele situatii:
a) decizia este luata in cadrul incheierii sau executarii unui contract, cu conditia ca cererea de incheiere
sau de executare a contractului, introdusa de persoana vizata, sa fi fost satisfacuta sau ca unele masuri
adecvate, precum posibilitatea de a-si sustine punctul de vedere, sa garanteze apararea propriului
interes legitim;
b) decizia este autorizata de o lege care precizeaza masurile ce garanteaza apararea interesului legitim
al persoanei vizate.
Dreptul de a se adresa justitiei
Art. 18.
(1) Fara a se aduce atingere posibilitatii de a se adresa cu plangere autoritatii de supraveghere,
139
persoanele vizate au dreptul de a se adresa justitiei pentru apararea oricaror drepturi garantate de
prezenta lege, care le-au fost incalcate.
(2) Orice persoana care a suferit un prejudiciu in urma unei prelucrari de date cu caracter personal,
efectuata ilegal, se poate adresa instantei competente pentru repararea acestuia.
(3) Instanta competenta este cea in a carei raza teritoriala domiciliaza reclamantul. Cererea de chemare
in judecata este scutita de taxa de timbru.
CAPITOLUL V
Confidentialitatea si securitatea prelucrarilor
Confidentialitatea prelucrarilor
Art. 19.
Orice persoana care actioneaza sub autoritatea operatorului sau a persoanei imputernicite, inclusiv
persoana imputernicita, care are acces la date cu caracter personal, nu poate sa le prelucreze decat pe
baza instructiunilor operatorului, cu exceptia cazului in care actioneaza in temeiul unei obligatii legale.
Securitatea prelucrarilor
Art. 20.
(1) Operatorul este obligat sa aplice masurile tehnice si organizatorice adecvate pentru protejarea
datelor cu caracter personal impotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificarii,
dezvaluirii sau accesului neautorizat, in special daca prelucrarea respectiva comporta transmisii de
date in cadrul unei retele, precum si impotriva oricarei alte forme de prelucrare ilegala.
(2) Aceste masuri trebuie sa asigure, potrivit stadiului tehnicii utilizate in procesul de prelucrare si de
costuri, un nivel de securitate adecvat in ceea ce priveste riscurile pe care le reprezinta prelucrarea,
precum si in ceea ce priveste natura datelor care trebuie protejate. Cerintele minime de securitate vor fi
elaborate de autoritatea de supraveghere si vor fi actualizate periodic, corespunzator progresului tehnic
si experientei acumulate.
(3) Operatorul, atunci cand desemneaza o persoana imputernicita, este obligat sa aleaga o persoana
care prezinta suficiente garantii in ceea ce priveste masurile de securitate tehnica si organizatorice cu
privire la prelucrarile ce vor fi efectuate, precum si sa vegheze la respectarea acestor masuri de catre
persoana desemnata.
(4) Autoritatea de supraveghere poate decide, in cazuri individuale, asupra obligarii operatorului la
adoptarea unor masuri suplimentare de securitate, cu exceptia celor care privesc garantarea securitatii
serviciilor de telecomunicatii.
(5) Efectuarea prelucrarilor prin persoane imputernicite trebuie sa se desfasoare in baza unui contract
incheiat in forma scrisa, care va cuprinde in mod obligatoriu:
a) obligatia persoanei imputernicite de a actiona doar in baza instructiunilor primite de la operator;
b) faptul ca indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1) revine si persoanei imputernicite.
ORDONANTA nr. 27 din 30 ianuarie 2002

privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1 pct. IV.7 din Legea nr.
751/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
140
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

ART. 1
(1) Prezenta ordonanta are ca obiect reglementarea modului de exercitare de catre cetateni a
dreptului de a adresa autoritatilor publice petitii formulate in nume propriu.
(2) Dreptul de petitionare este recunoscut si organizatiilor legal constituite, acestea putand formula
petitii in numele colectivelor pe care le reprezinta.
ART. 2
In sensul prezentei ordonante, prin petitie se intelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea
formulata in scris sau prin e-mail, pe care un cetatean ori o organizatie legal constituita o poate adresa
autoritatilor publice centrale si locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, societatilor nationale, societatilor
comerciale de interes judetean sau local, precum si regiilor autonome, denumite in continuare
autoritati si institutii publice.
ART. 3
Petitiile adresate autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 vor fi solutionate in termenele
si in conditiile stabilite prin prezenta ordonanta.
ART. 4
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de buna
organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate,
precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.
ART. 5
Pentru solutionarea legala a petitiilor ce le sunt adresate conducatorii autoritatilor si institutiilor
publice sesizate vor dispune masuri de cercetare si analiza detaliata a tuturor aspectelor sesizate.
ART. 6
(1) Autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 2 sunt obligate sa isi organizeze un
compartiment distinct pentru relatii cu publicul, incadrat cu personalul necesar, care va avea pregatirea
corespunzatoare si care va primi, va inregistra si se va ingriji de rezolvarea petitiilor.
(2) Pentru rezolvarea temeinica si legala a petitiilor compartimentul prevazut la alin. (1) le va
indruma catre compartimentele de specialitate, cu precizarea termenului de trimitere a raspunsului.
(3) Compartimentul prevazut la alin. (1) este obligat sa urmareasca solutionarea si redactarea in
termen a raspunsului. Expedierea raspunsului catre petitionar se va face numai prin intermediul
compartimentului care a inregistrat petitia, acesta ingrijindu-se si de clasare si arhivare.
(4) Petitiile gresit indreptate vor fi trimise in termen de 5 zile de la inregistrare de catre
compartimentul prevazut la alin. (1) autoritatilor sau institutiilor publice in ale caror atributii intra
rezolvarea problemelor semnalate in petitie.
ART. 7
Petitiile anonime sau cele in care nu sunt trecut datele de identificare a petitionarului nu se iau in
considerare si vor fi clasate potrivit prezentei ordonante.
ART. 8
(1) Autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului, in termen de
30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul, indiferent daca solutia este favorabila sau
nefavorabila.
(2) Pentru solutionarea petitiilor primite de la o alta autoritate sau institutie publica, potrivit art. 6
alin. (4), curge un nou termen de 30 de zile.
ART. 9
In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul
autoritatii sau institutiei publice poate prelungi termenul prevazut la art. 8 cu cel mult 15 zile.
ART. 10
(1) In cazul in care un petitionar adreseaza mai multe petitii, sesizand aceeasi problema, acestea se
vor conexa, petentul urmand sa primeasca un singur raspuns.
(2) Daca dupa trimiterea raspunsului se primeste o noua petitie cu acelasi continut, aceasta se
claseaza la numarul initial, facandu-se mentiune despre faptul ca s-a raspuns.
141
ART. 11
In cazul in care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu
poate fi solutionata de persoana in cauza sau de catre un subordonat al acesteia.
ART. 12
(1) Repartizarea petitiilor in vederea solutionarii lor de catre personalul de specialitate se face de
catre seful compartimentului caruia i s-a trimis petitia de catre compartimentul prevazut la alin. (1) al
art. 6.
(2) Functionarii publici si persoanele incadrate cu contract individual de munca sunt obligate sa
rezolve numai petitiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-le interzis sa le primeasca direct
de la petenti, sa intervina sau sa depuna staruinta pentru solutionarea acestora in afara cadrului legal.
ART. 13
Semnarea raspunsului se va face numai de catre seful compartimentului care a solutionat petitia. In
raspuns se va indica in mod obligatoriu temeiul legal al solutiei adoptate.
ART. 14
Semestrial autoritatile si institutiile publice vor analiza activitatea proprie de solutionare a petitiilor,
pe baza raportului intocmit de compartimentul prevazut la alin. (1) al art. 6.
ART. 15
Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind
Statutul functionarilor publici sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, prevazute in prezenta ordonanta;
b) interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii in afara cadrului legal;
c) primirea direct de la petitionar a unei petitii in vederea rezolvarii, fara a fi repartizata de seful
compartimentului.
ART. 16
La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga orice dispozitii contrare.
142
CUPRINS :
CAPITOLUL I :
Legea nr. 218/2002
Legea nr. 360/2002
H.G. 725/2015
H.G. 991/2005
1-7
8-36
36-45
45-50
CAPITOLUL III
Legea nr. 217/2003
Legea nr. 333/2003
Legea nr. 46/2008
Legea nr. 171/2010
H.G. 470/2014
O.U.G 55/2002
O.G. 2/2001
Legea nr. 61/1991
O.M.A.I 60/2010
H.G. 196/2005
Legea nr. 60/1991
50-57
57-72
72-74
74-80
80-87
87-89
89-99
99-103
103-107
107-121
121-127
CAPITOLUL IV
Legea nr. 544/2001
Legea nr. 677/2001
O.G. 27/2002
127-132
132-140
140-142
143

Tematica Admitere Subofiteri Sursa Externa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tematica Admitere Subofiteri Sursa Externa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

Legea nr. 218 din 2002

masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;

Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliistului

Punere n aplicare SECIUNEA 1 prin Hotrre 725/2015 :

d) implicarea n activiti profesionale desfurate n interesul i n sprijinul persoanei, comunitii i

Punere n aplicare SECIUNEA a 2-a prin Hotrre 725/2015 :

Art. 7. Confidenialitatea procedurilor Procedura disciplinar se desfoar cu respectarea

e) semntura poliistului desemnat sau, dup caz, a preedintelui Consiliului.

c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare n curs;

d) toate actele ntocmite/administrate n perioada desfurrii cercetrii prealabile;

necesare n vederea desfurrii activitii Consiliului.

d) s primeasc, n fotocopie, raportul de cercetare prealabil, inclusiv n stadiul de proiect, ncheierea

e) opis privind documentele existente n dosarul de cercetare prealabil.

a) stabilete locul, data i ora la care au loc edinele Consiliului;

Capitolul III - Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere

Capitolul IV - Ordinul de protectie

obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia

(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face in

e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obtinerea licentei de functionare;

si nu a suferit condamnari pentru infractiuni savarsite cu intentie.

prevazute la art. 24, se doteaza cu dispozitive tehnice de paza, alarmare, monitorizare,

Sectiunea 3 - Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare

Sectiunea 1 - Atributiile personalului de paza

bunurilor si a valorilor, precum si a celor privind garda de corp si stabileste masurile ce

c) la savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la art. 57;

Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicata la 12 august 2015

Legea 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice

Controlul aplicarii normelor privind circulatia materialelor lemnoase, al depozitelor si instalatiilor de

din care nu rezulta provenienta legala;

Hotrrea nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la

OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi,

categoriile prevazute la art. 1, precum si o declaratie pe propria raspundere cuprinzand urmatoarele

raspunderilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.

Ordonanta nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, actualizata

cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii.

acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al

b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri.

Legea nr. 61/1991 - sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de

ebrietate, precum si a minorilor;

sa restabileasca situatia anterioara.

Ordinul MAI nr. 60/2010 - organizarea si executarea activitatilor de

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de

evenimente, teritoriul localitatilor urbane se imparte in sectoare de siguranta publica, in care se

HOTRRE nr.196 din 17 martie 2005

contribuind prin ntreaga sa activitate la aprarea democraiei constituionale, suveranitii,

parteneriatului societate civil - poliie, n scopul soluionrii problemelor comunitii, al

fenomenului criminalitii transfrontaliere. Crima organizat, migraia ilegal, corupia,

e) proliferarea traficului ilegal cu arme uoare i creterea posibilitii de scpare de sub

j) participarea direct a tuturor componentelor cu atribuii specifice din Ministerul

i pe o perioad limitat, suficient pentru atingerea obiectivului propus. Procedeele i

normal a instituiilor statului, protejarea i respectarea drepturilor fundamentale ale

n) particip, potrivit legii, la activitile de salvare i evacuare a persoanelor i bunurilor

4.2. Jandarmeria Romn:

d) intervenia pentru combaterea manifestrilor de violen, ntre diferite grupuri turbulente

Conducerea forelor de ordine public se exercit de ctre autoritile legal constituite,

conferite de legislaia n vigoare, mediatizarea activitilor i a rezultatelor aciunilor

e) restructurarea sistemului de reparaii prin externalizarea acelor componente a cror

10.2. Restructurarea Jandarmeriei Romne, n conformitate cu prevederile Legii nr.

Legea nr. 60 din 1991

responsabile pentru conducerea adunarilor publice.

Semnatura si stampila organizatorului ..........................