Sunteți pe pagina 1din 6

FOTOGRAFIA JUDICIARA OPERATIVA

I. FOTOGRAFIILE DE LA LOCUL FAPTEI


Fotografiile executate de organul de urmarire penala cu ocazia cercetarii
locului faptei fac parte din fotografia judiciara operativa. Sub aspect procesual ele
constituie o parte integranta din procesul-verbal de cercetare la fata locului.
Dupa continutul si scopul lor, fotografiile de cercetare a locului faptei sunt de
orientare, schita, ale obiectelor principale si ale detaliilor:
1. Fotografia de orientare cuprinde tabloul general al locului faptei cu toate
imprejurimile sale. Ea se face in faza statica a cercetarii locului faptei, cand nu se
misca nimic din tot ce se afla in perimetrul acestuia. Cand locul faptei este in
interiorul unui imobil, fotografia de orientare trebuie sa cuprinda intreaga cladire in
care a fost comisa fapta cercetata, obiecte fixe de pe strada etc.
Fotografia de orientare in functie de natura locului fotografiat poate fi unitara, cand
se realizeaza o singura pozitie si panoramica in cazul fotografiei pe segmente a
locului respectiv.
Fotografia panoramica circulara se face in cazul cand locul faptei este atat de intins
incat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine care sa intruneasca calitatile
fotografiei de orientare. Aparatul fotografic se aseaza pe un stativ cu cap mobil spre
a putea fi rptit pe un arc de cerc de 180 grade, apoi locul faptei se fotografiaza pe
segmente.
Fotografia panoramica liniara se recomanda cand obiectul de fotografiat ar fi un
imobil de dimensiuni mari, situat pe o starda ingusta ce nu permite fotografierea de
la o distanta mare.
La ambele fotografii panoramice in laborator se vor respecta urmatoarele
conditii: expunerea, marimea, hartia fotografica si durata de developare trebuie sa fie
aceleasi la imaginile tuturor segmentelor.

2. Fotografia schita oglindeste locul savarsirii faptei cu toate particularitatile sale,


fara imprejurimi avand in prim plan obiectul central al cercetarii criminalistice.
Fotografiile schite ale locului faptei pot fi unitare cand obiectivul aparatului
fotografic cuprinde dintr-o singura pozitie intregul loc al faptei, realizand astfel o
singura fotografie schita, si fotografii schite in serie cand locul faptei este fixat prin
mai multe fotografieri din pozitii diferite. Fotografiile schite in serie pot fi :
panoramica, pe sectoare, contrara si incrucisata
a) Fotografia schita panoramica se realizeaza prin aplicarea metodei de realizare
a fotografiei panoramice de orientare. In cazurile de fotografiere a locului faptei
pe sectoare, in prealabil se imparte intregul sau perimetru in zone astfel
delimitate incat fiecare in parte sa poata fi fotografiata dintr-o singura pozitie.
b) Metoda fotografiei contrare consta in fixarea locului faptei din doua pozitii
diametral opuse. In acest fel se obtin doua fotografii schite ale unuia si aceluiasi
loc.
c) Metoda fotografierii incrucisate consta in fixarea aceluiasi loc din patru
extremitati ale sale, astfel incat sa fie doua cate doua diametral opuse.
d) Fotografia pe sectoare se face prin respectarea acelorasi conditii ca si la
fotografia panoramica. Fiecare din aceste fotografii va oglindii un sector, o parte
din locul faptei.
La executarea fotografiei schite, spre deosebire de cea de orientare, se ridica
si problema folosirii uneori a luminii artificiale. Este necesar ca locul faptei sa fie
iluminat in mod uniform fara sa se creeze umbre puternice care ar putea sa atenueze
unele detalii sau sa eclipseze anumite obiecte din perimetrul sau.
3. Fotografia obiectelor principale se face de catre organul de urmarire penala tot
in faza statica a cercetarii la fata locului. Ca obiecte principale de la locul faptei sunt
socotite obiectele corp-delict, cele care au suferit modificari de pozitie ori deteriorari
in procesul savarsirii infractiunii. Iluminarea obiectelor principale pentru a le putea

fotografia se face cu lumina artificiala cand lipseste sau este insuficienta cea
naturala.
4. Fotografia detalii se executa in faza dinamica si cercetarii locului faptei. Ea
trebuie sa redea detaliile urmelor si ale obiectelor fotografiate separat. In cadrul
fotografiei detaliilor se fixeaza leziunile de pe corpul victimei astfel incat sa se poata
aprecia caracterul, dimensiunile si localizarea lor precisa
II. FOTOGRAFIA DE RECONSTITUIRE
Aceasta fotografie se face de catre organul de urmarire penala cu ocazia
efectuarii reconstituirii, in scopul fixarii locului respectiv reproduse artificial.
1.

Fotografia locului reconstiuirii oglindeste intregul loc in care se desfasoara


procesul de reproducere artificiala a comiterii infractiunii

2.

Fotografiile secventelor reconstituirii au ca scop redarea fidela a celor mai


insemnate momente din procesul comiterii faptei, momente reproduse artificial.
In cursul efectuarii reconstituirii, organul de urmarire penala trebuie sa fixeze
numai acele secvente din procesul reproducerii artificiale a comiterii infractiunii,
prin care se confirma sau se infirma anumite sustineri ale faptuitorilor, martorilor
ori ale victimelor, sau prin care se stabileste date ce ar putea duce la descoperirea
de probe noi.

3.

Fotografia de perchezitie se executa de catre organul de urmarire penala in


conditiile de loc si de timp in care se desfasoara activitatea tactica respectiva. La
perchezitie se fotografiaza:

A.

Ansamblul locului perchezitionat - care cuprinde ansamblul locului respectiv,


cu imprejurimile sale intrunind astfel elementele unei fotografii de orientare.

B.

Fotografia ascunzatorii obiectelor descoperite reda insusi locul in care au


fost gasite obiectele cautate, fara imprejurimile locului respectiv.

C.

Fotografia obiectelor descoperite cuprinde fiecare obiect in mod izolat.


Scopul fotografiei de detaliu a obiectelor gasite la perchezitie este de a reda
marimea exacta, forma si diferitele lor particularitati.

4.

Masuratori fotografice unele fotografii judiciare operative trebuie sa redea si


dimensiunile locului fotografiat ale urmelor sau obiectelor din perimetrul sau,
distanta dintre ele. In practica se aplica metode speciale de fotografiere:

A.

Metoda fotografierii la scara este cea mai simpla. Obiectele sunt fixate astfel
incat dupa fotografie sa li se poata stabili dimensiunile in lungime si latime. Ea
consta in asezarea alaturi de obiectul fotografiat a unei rigle gradate in centimetri,
care este fotografiata impreuna cu obiectul respectiv. In cazul executarii unor
asemenea fotografii se vor respecta urmatoarele conditii: obiectivul aparatului de
fotografiat sa cada perpendicular pe mijlocul suprafetei obiectuluide fotografiat si
rigla gradata sa se gaseasca in acelasi plan cu obiectul respectiv.

B.

Metoda metrica de fotografiere se aplica la fotografia schita si mai rar la cea


a obiectelor principale. Aceasta metoda cunoaste mai multe variante:
fotografierea cu panglica gradata pentru profunzime, fotografia prin utilizarea
patratului, fotografia cu ajutorul unuei aparaturi speciale si in anumite conditii
care este urmata de lipirea fotografiilor obtinute pe niste formulare metrice
confectionate in acest scop.

C.

Metoda stereometrica se aplica la executarea fotografiei schite metrice, daca


se dispune de aparate special construite in acest scop. Prin ea se obtin imagini
spatiale ale obiectelor, dimensiunile lor si distantei dintre ele. Aparatele
fotografice stereo au doua obiective so doua camere obscure spre a realiza
simultan doua fotografii din unghiuri diferite ale aceluiasi obiect ori ale aceluiasi
spatiu.

5.

Fotografia semnalmentelor are ca scop inregistrarea persoanelor care au


savarsit o fapta penala, urmarirea si identificarea cadavrelor necunoscute, prin
fixarea trasaturilor exterioare. Fotografiile semnalmentelor se subdivid in:

A.

Fotografia de identificare a persoanelor pentru inregistrarea penala


persoanelorli se fac doua fotografii bust: una din fata si alta din profil. Persoana
trebuie sa fie cu capul descoperit, fara ochelari, ochii deschisi

si privirea

indreptata inainte, tinuta corpului si a capului dreapta, iar daca este barbat sa fie
si barbierit. Fotografia din fata trebuie sa redea multa claritate particularitatile
fetei cum sunt: desimea parului, insertiunea parului in jurul fruntii, marimea
fruntii, forma ridurilor, conturul si desimea sprancenelor, marimea si pozitia
ochilor, lungimea si latimea nasului, forma gurii, grosimea buzelor, pozitia si
forma unor cicatrice sau negi de pe fata. Fotografia din profil persoana trebuie
sa aiba urechea descoperita si tinuta capului dreapta. Persoanele care poarta
ochelari ar fi potrivit sa li se faca inco fotografie bust cu ochelari, in pozitie a
fetei semi intoarsa. Totdeauna fotografiile de identificare a persoanelor se fac in
conditii de laborator cu aparate fotografice speciale construite in acest scop.
Iluminarea persoanei se realizeaza cu ajutorul unui izvor de lumina dispersata
asezata in spatele aparatului fotografic. Fotografiile de identificare a persoanelor
insotesc fisa personala a infractorului. In caz de sustragere de la urmarire,
fotografiile servesc organelor de cercetare la urmarire si descoperirea sa.
B.

Fotografiile de identificare a cadavrelor necunoscute se fac in numar de


doua: una bust din fata si alta bust din profil. Inainte de fotografiere cadavrul
este pregatit in acest scop facandui-se asa numita toaleta care consta in : cusutul
lesiunilor ce deformeaza fata , spalarea de sange, pieptanatul parului,
deschiderea ochilor, rujatul buzelor spre a le da un contur precis. Pentru
fotografiere cadavrul se aseaza daca se poate pe scaun dandui-se corpului si
capului o pozitie dreapta cu ochii deschisi, indreptati inainte

C.

Fotografia de urmarire se efectueaza in procesul de urmarire activa a


persoanelor care pregatesc savarsirea unor infractiuni sau intreprind activitati de
inlaturare de ascundere a urmelor infractiunilor deja comise. Aceasta fotografie
se face pentru prevenirea infractiunilor, surprinderea faptuitorilor in flagrant
delict si in cazul cand infractorii deja descoperiti incearca sa sustraga probele.