UNIVERSITATEA “STEFAN CE MARE“ SUCEAVA

IMPOZITUL PE VENITUL PERSOANELOR FIZICE

AUTORIZATE

DELEU ADELINA
 2021

CUPRINS:
1. INTRODUCERE
2. CADRU TEORETIC
3. CADRU PRACTIC
4. CONCLUZIE
5. BIBLIOGRAFIE
1. INTRODUCERE

Mi-am propus în cadrul acestei lucrări sa analizez impozitul pe venitul persoanelor fizice
autorizate. Voi folosi, în acest sens, literatura de specialitate, cercetări academice și non-
academice, cât și datele statistice oficiale care pot sa mă sprijine in analiza temei alese. Astfel voi
putea atinge obiectivele pe care mi le-am fixat și anume:
1. Evidentierea veniturilor din activități independente.
2. Identificarea obligațiilor declarative pentru veniturilor din activități independente.
3. Determinarea impozitului pe venitului persoanelor fizice autorizate.
Scopul: analiza impozitului pe venitul persoanelor fizice autorizate.
Metoda aleasa pentru a analiza tema aleasa este analiza de conținut. Consider ca este cea mai
buna metoda pe care o am la îndemână pentru a forma observații și concluzii despre tema aleasa.
2. CADRU TEORETIC

Sunt supuse impozitului pe venit in România, următoarele categorii de persoane:

• Persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in România - pentru venitul obținut din
orice sursa, atât din România, cât și din străinătate
• Persoanele fizice rezidente, fără cetățenie română sau fără domiciliul in România - pentru
veniturile obținute din orice sursa, atât din România, cât și din străinătate, începând cu data la
care devin rezidenți;
• Persoanele fizice nerezidente - pentru veniturile din activități independente realizate in
România prin intermediul unui sediu permanent; pentru veniturile din activități dependente
( salarii ) sau alte venituri realizate in România.

Categorii de venituri supuse impozitării: venituri din activități independente; venituri din salarii;
venituri din cedarea folosinței bunurilor; venituri din investiții; venituri din pensii; venituri din
activități agricole, silvicultura și piscicultura; venituri din premii și jocuri de noroc; venituri din
transferul proprietăților imobiliare; venituri din alte surse

Venituri neimpozabile:
• Ajutoare, indemnizații, alte forme de sprijin acordate din fonduri bugetare sau alte fonduri
publice;
• Pensii sau sume/ bunuri primite de invalizi, văduve, orfani de război, persoane invalide,
persoane persecutate politic, luptători in revoluția din 1989 sau urmașii acestora;
• Sume primite in urma exproprierilor sau încasate drept despăgubiri in baza unor contracte de
asigurare, pentru pagube suportate in urma calamităților naturale sau in cazurile de invaliditate
sau deces, inclusiv daunele morale;
• Burse de orice fel, premii obținute de elevi/studenți in competiții interne și internaționale,
prime etc;
• Venituri din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul personal
• Sume sau bunuri primite ca moștenire sau donație, sponsorizare sau mecena;
• Altele, menționate expres la fiecare categorie de venit.

Venituri din activități independente

Exercitarea unei activități independente presupune:

• Desfasurarea acesteia in mod obișnuit, pe cont propriu și urmărind un scop lucrativ;
• Libera alegere a desfășurării activității, a programului de lucru și a locului de desfășurare a
activității;
• Riscul pe care și-l asuma întreprinzătorul;
• Activitatea se desfășoară pentru mai multi clienti;
• Activitatea se poate desfășura și cu personalul angajat de întreprinzător, in condițiile legii.
Sunt scutite de impozit veniturile din activități independente realizare de către persoane cu
handicap grav sau accentuat.
Categorii:
• Venituri din activități de natura comercială - venituri din activități de producție, comerț sau
prestări servicii ale contribuabililor, precum și din practicarea unei meserii.
• Venituri din exercitarea unei profesii liberale - veniturile obținute din exercitarea profesiilor
medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil
autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii
reglementate, desfășurate in mod independent, in condițiile legii;
• Venituri din drepturi de proprietate intelectuala - venituri provenind din brevete de Invenție,
desene și modele, mostre, marci de fabrica și de comerț, procedee tehnice, know-how, din
drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor și altele asemenea,

Venituri și cheltuieli aferente activităților independente impozitate in sistem real

Veniturile brute cuprind: veniturile in numerar/ natura din desfășurarea activității; veniturile din
dobânzi; câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii; alte venituri, menționate
expres in Codul Fiscal.
Cheltuielile aferente desfășurării activitatilor independente cuprind:
• Cheltuieli deductibile in totalitate
• Cheltuieli deductibile in anumite limite sau condiții
• Cheltuieli nedeductibile

Deductibilitatea cheltuielilor in cazul activităților independente urmează, in principiu, regulile

aplicabile in cazul impozitului pe profit ( cu unele excepții).

Obligatii ale contribuabililor care realizează venituri din activități independente impozitate in
sistem real
Sa organizeze evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementărilor in vigoare.
Sa completeze Registrul-jurnal de încasări și plăti, registrul-inventar ( in care se înscriu toate
bunurile și drepturile aferente desfășurării activității, care constituie patrimoniul afacerii ), alte
documente contabile prevăzute de lege.
Impozitarea in sistem real este implicita pentru veniturile din activități independente comerciale,
care nu se regăsesc in nomenclatorul activităților impozitate pe baza de norma de venit și
veniturile din exercitarea profesiilor liberare ( obligatoriu ).

Venitul net din activitate independente ( norma de venit ) este aplicabil numai pentru
activități independente comerciale, pentru activitățile desemnate într-un nomenclator, conform
căruia venitul net este reprezentant de norma de venit; nu exista obligația evidenței contabile in
partida simpla. Nomenclatorul activităților ce pot fi impozitate pe baza de norme de venit este
elaborat de către Ministerul Finanțelor Publice.
Persoanele care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuala sau venituri din activități
independente impozitate pe baza de norme de venit pot opta pentru impozitarea in sistem real,
caz in care intervine obligația organizării evidenței contabile in partida simpla. Cererea de
opțiune se depune la organul fiscal competent pana la 31 ianuarie sau in termen de 15 zile de la
începerea activității și este obligatorie pentru doi ani fiscali consecutivi. Optiunea se considera
reînnoită dacă nu se depune cerere de renuntare.

Venitul net anual impozabil din activităţi independente și impozitul datorat.

Pierderea fiscală anuală înscrisă în Declaraţia anuală de venit (Formularul 200) se reportează şi
se recuperează din venitul net anual în următorii 7 ani consecutivi, după care devine pierdere
definitivă, dacă nu poate fi recuperată în acest termen. Reportul pierderilor este personal şi
netransmisibil şi se realizează în ordinea cronologică a înregistrării acestora. Au obligația
depunerii Declaraţiei privind venitul estimat / norma de venit (Formularul 220) persoanele care:
• au înregistrat pierdere fiscală în anul anterior
• încep activitatea în cursul anului
• estimează că în anul curent vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% fata de
veniturile din anul anterior
• optează pentru impozitare în sistem real (anterior fiind impozitate pe bază de
normă de venit sau prin acordarea de cheltuieli deductibile forfetare).

Plăţi anticipate pentru veniturile din activităţi independente.

Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală – se datorează plăţi anticipate prin
reţinere la sursă (10% din venitul brut), virate la buget de către plătitorul venitului, până pe data
de 25 a lunii următoare.
Pentru celelalte categorii de venituri din activități independente – se datorează plăţi anticipate
trimestriale (16% din venitul net estimat), stabilite prin Decizia de impunere pentru plăţi
anticipate cu titlu de impozit (Formularul 260), în baza Venitului net anual din Declaraţia privind
venitul estimat / norma de venit (Formularul 220) (scadenţele plăţilor anticipate: data de 25 a
ultimei luni din fiecare trimestru).
Plăţile anticipate pentru veniturile impuse pe baza normelor de venit reprezintă impozit
final.

Obligații declarative pentru veniturile din activități independente.

Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cu excepţia veniturilor
impozitate pe bază de normă de venit, au obligaţia depunerii, până pe 25 mai anul următor a
Declaraţiei privind veniturile realizate din România (Formularul 200). Impozitul datorat pentru
venitul net anual impozabil se determină de către organul fiscal competent, utilizând o cotă de
16%, în baza informaţiilor din Declaraţia de venit.

Veniturile din salarii reprezintă veniturile primite drept remunerație a muncii prestate de
către persoanele care desfăşoară o activitate dependentă, indiferent de:
• forma sub care sunt primite (în numerar sau în natură – avantaje primite)
• denumirea lor
• perioada la care se referă

Sunt asimilate veniturilor din salarii:

✓ salariul de bază
✓ indemnizaţii de orice fel (inclusiv cele pentru funcții de demnitate publică)
✓ sporuri, adaosuri
✓ prime, recompense, premii, bonusuri, stimulente etc.
✓ sumele primit pentru concediul de odihnă sau pentru perioada de incapacitate temporară
de muncă (indemnizație de concediu medical)
✓ valoarea nominală a tichetelor acordate potrivit legii (de masă, de creșă, de vacanță)

Avantajele impozabile
Observație: Avantajele în numerar sau natură imputate angajatului nu se impozitează.

• utilizarea de bunuri din patrimoniul afacerii în scop personal, inclusiv autoturisme de serviciu;
• împrumuturi nerambursabile, anularea creanţelor angajatorului;
• bunuri/servicii oferite gratuit sau la un preţ inferior preţului pieţei;
• permise de călătorie, abonamente sau convorbiri telefonice, utilizate în scop personal;
• primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de
venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii;
• tichete cadou, dacă depășesc limita de 150 lei / persoană pentru care se acordă / eveniment;
• Indemnizația de deplasare acordată angajaților, pentru suma care depăçeçte 2,5 × diurna
acordată în instituțiile publice; diurna pentru angajații din instituțiile publice (2015): 17 lei/zi;

Venituri din salarii neimpozabile:

• ajutoare diverse, indiferent dacă sunt suportate de angajator sau din fonduri publice, cadouri
sau tichete cadou (în limita a 150 lei/persoană/eveniment), precum și alte cheltuieli
sociale realizate în favoarea angajaţilor;
• drepturi de hrană acordate de angajatori, în baza legii (excepţie: tichetele de masă
care sunt venituri impozabile);
• contravaloarea echipamentelor tehnice sau de protecţie, a alimentaţiei de protecţie, a
materialelor igienico–sanitare, a medicamentelor, a uniformelor obligatorii etc.
(acordate în baza legilor speciale);
• contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau compensarea chiriei plătită de persoana
fizică, conform legilor speciale;
• contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea de domiciliu şi
localitatea unde se află locul de muncă al angajaților, la nivelul unui abonament lunar,
dacă nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
• decontarea cheltuielilor de transport şi cazare pentru deplasarea în interes de serviciu;
• indemnizaţia de deplasare – diurna (numai în limita sumei de 2,5 × diurna acordată în
instituțiile publice);
• sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului,
indemnizaţia de instalare, acordate în baza unor legi speciale;
• salariile realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat;
• salariile obţinute ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;
• veniturile/avantajele din activităţi dependente din străinătate;
• cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea / perfecţionarea profesională a
angajaţilor;
• costul abonamentelor/convorbirilor telefonice, efectuate în interesul serviciului;
• avantajul sub forma stock optionsplan, la momentul acordării şi
la momentul exercitării;
• contribuția angajatorului la un fond de pensii facultativ, în limita a 400 euro/an (ceea ce
depășește această limită este venit impozabil)
• contribuția angajatorului la asigurări voluntare de sănătate, în limita a 400 euro/an
(ceea ce depășește această limită este venit impozabil)

Deducerea personală

Persoanele care obțin venituri din salarii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a
unei sume sub forma deducerii personale. Aceasta se acordă o singură dată pe lună, la locul de
muncă de bază, în funcţie de nivelul venitului brut lunar (VBL) şi de numărul de persoane
declarate în întreţinere.

Număr de persoane aflate în întreţin

VBL 0 1 2 3 4 şi
până la 1.500 lei 300 400 500 600 8
[1.501 - 3.000] lei 300×C 400×C 500×C 600×C 80
peste 3.000 lei 0 0 0 0 0

C = 1 – (VBL – 1.500) / 1.500

Observaţie:
Deducerea personală se rotunjeşte la 10 lei, în favoarea contribuabilului (întotdeauna în plus).

Reguli privind persoanele în întreținere

Pot fi considerate persoane aflate în întreţinere:
• soţul / soţia, copiii;
• membrii de familie, rude ale contribuabilului sau ale soţului / soţiei acestuia, până la gradul
al doilea inclusiv.
Observaţie: Copiii minori sunt întotdeauna consideraţi întreţinuţi.
Nu sunt considerate în întreținere persoanele care:
▪ realizează venituri (impozabile sau neimpozabile) care depăşesc 300 lei lunar (excepție:
dacă bursele, premiile realizate de elevi/studenți depășesc 300 lei/lună, aceștia pot fi
considerați în continuare în întreținere)
▪ deţin terenuri agricole și silvice (în condițiile precizate în CF).
Deducerea personală se acordă:
• pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care persoanele au fost întreţinute;
• se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului;
• nu se fracţionează (dacă o persoană se află în întreţinerea mai multor contribuabili,
deducerea se acordă unei singure persoane, conform înţelegerii dintre aceştia);
• în limita venitului net lunar realizat.

Baza de calcul pentru impozitul pe veniturile din salarii

La funcţia de bază
Venitul lunar impozabil = VBL
• contribuţiile sociale obligatorii
• deducerea personală
• cotizaţia sindicală
• contribuţia angajatului la fondurile de pensii facultative (în limita a
400 euro /an)
• contribuţia angajatului la asigurările voluntare de sănătate (în
limita a 400 euro/an)

În afara funcţiei de bază

Venitul lunar impozabil = VBL – contribuţiile sociale obligatorii

Determinarea impozitului. Plata. Obligațiile declarative.

• impozit final, cota de 16% din baza de calcul, reţinut și virat de către plătitorul venitului

• termen de plată (BS): data de 25 a lunii următoare, cu excepții (plată trimestrială)

• F112: Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit

şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (secțiunea F)

• F205: Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și

câștigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit (secțiunea E); termen de
depunere: ultima zi a lunii februarie din anul următor

• emiterea pentru contribuabil a unui document anual informativ din care rezultă: venitul
realizat, deducerea acordată, impozitul reținut la sursă etc.

• contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei a 2% din impozitul anual, pentru finanţarea
de entităţi nonprofit sau acordarea de burse private (F230).Venituri din cedarea
folosinţei bunurilor

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor include sumele/avantajele în numerar sau în natură,
stabilite în baza chiriei sau arendei prevăzute în contract, inclusiv cheltuielile efectuate de
chiriaş, conform contractului, deşi din punct de vedere legal ele cad în sarcina proprietarului
(exemplu: cheltuieli de reparaţii, renovare etc.).
Dacă chiria/arenda prevăzută în contract este exprimată într-o valută, transformarea în lei se face
utilizând cursul de schimb BNR din ultima zi a fiecărei luni din perioada de valabilitate a
contractului.
Venitul net anual = Venitul brut
– Cheltuielile deductibile stabilite forfetar (40% din venitul brut)
Contribuabilii pot opta pentru impozitarea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor în sistem
real, situaţie în care cheltuielile deductibile sunt stabilite obligatoriu în baza datelor din evidenţa
contabilă în partidă simplă.

Obligaţii declarative pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor

 Obligaţia depunerii Declaraţiei privind venitul estimat / norma de venit (Formularul 220), în
termen de 15 zile de la încheierea contractului, odată cu înregistrarea acestuia la organul fiscal
competent.
 Obligaţia depunerii Declaraţiei privind veniturile realizate din România (Formularul 200)
(până pe data de 25 mai a anului următor), în baza căreia organul fiscal competent stabileşte
impozitul anual datorat (cota de 16%) și emite o Decizie de impunere anuală pentru veniturile
realizate din România de persoanele fizice (Formularul 250).
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei a 2% din impozitul anual datorat, pentru finanţarea
de entităţi nonprofit sau acordarea de burse private (prin completarea rubricii corespunzătoare
din Formularul 200).

Impozitul pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor. Plăți anticipate.

VN anual impozabil din cedarea folosinţei bunurilor = VN anual – contribuțiile obligatorii –

pierderile fiscale reportate (max. 7 ani)

 Plăţi anticipate trimestriale, stabilite prin Decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu
de impozit (Formularul 260). Plăţile anticipate aferente contractelor pentru care chiria este
stabilită în lei reprezintă impozit final. În acest caz nu mai există obligaţia depunerii declaraţiei
de venit.
 Pentru veniturile din arendă nu se datorează plăți anticipate; impozitul se calculează prin
reţinere la sursă de către plătitorii de venit, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net.
Impozitul este final și se virează la Bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care a fost reţinut.

Venituri din investiții

1. Veniturile din dividende se impozitează cu o cotă de 5% (propunere de aplicare din 2016),

fiind impozit final, reţinut la sursă.
Plata la buget se realizează până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a plătit dividendul
sau până pe data de 25 ianuarie a anului următor, dacă dividendele distribuite nu au fost încă
plătite.

2. Veniturile din dobânzi

Veniturile din dobânzi aferente depozitelor la vedere, conturilor curente, depozitelor constituite
în baza legii privind economisirea / creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ,
depozitelor la termen, se impozitează cu o cotă de 16%.
Impozitul datorat este final, reţinut la sursă de către plătitorul venitului.
Virarea impozitului la buget se face lunar, până pe data de 25 a lunii următoare
înregistrării dobânzii în cont.
Nu se impozitează veniturile aferente deținerii titlurilor de stat (dobânzi sau câștig din transferul
de proprietate a acestora).

3. Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare reprezintă diferenţa pozitivă /

negativă dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală (valoarea de cumpărare / valoarea
nominală) a acestora, din care se scad şi costurile aferente tranzacţiei.

În timpul anului nu se datorează plăți anticipate. Determinarea câştigului/pierderii pentru fiecare

tranzacţie revine fiecărui intermediar sau societate de administrare a investiţiilor.

• Câştigul net anual / Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, ca diferenţă
între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul exerciţiului fiscal, pe baza
Declaraţiei privind veniturile realizate (Formularul 200).

• Câştigul net anual impozabil se determină de organul fiscal competent, ca diferenţă între
câştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori (reportul se
efectuează cronologic, timp de maximum 7 ani consecutivi, este personal şi
netransmisibil).
Câştigul net anual impozabil se impozitează cu o cotă de 16%.

Venituri din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile
sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii
facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.
Nu sunt impozabile veniturile din pensii realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat.

Venitul lunar impozabil din pensii =

VBL din pensii
• contribuţia obligatorie de asigurări sociale de
sănătate
• venitul neimpozabil (1.050 lei)

Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului lunar impozabil și este
impozit final. Impozitul astfel determinat este reţinut la sursă de către plătitorul venitului și virat
de acesta Bugetului de stat, până pe 25 a lunii următoare celei în care se face plata pensiei.

Venituri din activități agricole

Veniturile din agricultură impozabile sunt veniturile obținute individual sau dintr-o formă de
asociere fără personalitate juridică, obținute din: cultivarea produselor agricole vegetale,
exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din
valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.
Sunt venituri neimpozabile:
• veniturile obținute din valorificarea în stare naturală a produselor culese sau
capturate din flora și fauna sălbatică (excepție: cele realizate din activitatea de
pescuit comercial);
• veniturile realizate din exploatarea/valorificarea masei lemnoase în volum de
maximum 20 m3/an din pădurile pe care contribuabilul le are în proprietate;
• veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale;
• veniturile din agricultură, dacă suprafețele cultivate / numărul de animale
deținute nu depășește limita prevăzută în Codul fiscal.
Impunerea veniturilor din agricultură se realizează pe bază de normă de venit, stabilită pe
unitatea de suprafaţă / cap de animal / familie de albine.
Impozitul datorat se determină de către organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% din
norma de venit (impozit final). Plata impozitului datorat se efectuează în două rate egale: 50%
până pe 25 octombrie şi 50% până pe 15 decembrie.
Pentru categoriile de venituri din agricultură pentru care nu sunt stabilite norme de venit,
impozitarea se face în sistem real, în baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, din care
rezultă venitul net. Aceste venituri se impozitează cu o cotă de 16%, iar impozitul este final.

În cazul veniturilor din agricultură impozitate pe bază de normă de venit se va depune Declaraţia
privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit (Formularul 221), având
același termen de depunere.

Venituri din premii

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute expres la
categoria de venituri neimpozabile, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca
urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.
VN premii = Venitul brut – suma reprezentând venitul neimpozabil (600 lei)
Venitul neimpozabil de 600 lei se scade pentru fiecare premiu în parte. Venitul net din premii se
impozitează cu o cotă de 16%.

Impozitul reţinut la sursă este impozit final.

Obligaţia calculării și reţinerii impozitului revine plătitorului de venit, care virează impozitul la
Bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Venituri din jocuri de noroc

Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de
noroc, inclusiv cele de tip jack-pot (câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor
mecanice sau electronice cu câştiguri).

Venitul net din jocuri de noroc se impozitează la fiecare plată, după următoarea grilă de
impozitare:
• până la 66.750 lei: 1%
• între 66.750 și 445.000 inclusiv: 667,5 lei + 16% pentru ceea ce depăşeşte
66.750 lei
• peste 445.000: 61.187,5 lei + 25% pentru ceea ce depăşeşte 445.000 lei

Sunt neimpozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice

cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub plafonul de 66.750 lei inclusiv,
realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Impozitul reţinut la sursă este impozit final.
Obligaţia calculării și reţinerii impozitului revine plătitorului de venit, care virează impozitul la
Bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Venituri din transferul proprietăților imobiliare

La transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente
acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un
impozit care se calculează astfel:
 Pentru construcţii şi terenurile aferente sau terenuri transferate în mai puţin de 3 ani de
la data dobândirii:
• 3% până la 200.000 lei
• 6.000 lei + 2% pentru ceea ce depăşeşte 200.000 lei
 Pentru construcţii şi terenuri aferente sau terenuri transferate în mai mult de 3 ani de la
data dobândirii
• 2% până la 200.000 lei
• 4.000 lei + 1% pentru ceea ce depăşeşte 200.000 lei

Excepţii: nu se datorează impozit pentru dobândirea dreptului de proprietate prin reconstituirea

dreptului de proprietate în baza legii, respectiv prin transfer prin donaţie între soţi sau între rude
și afini până la gradul al treilea inclusiv.
Baza de impozitare: valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin decât valoarea orientativă de
circulaţie a bunurilor imobile, stabilită prin expertiză de Camerele notarilor publici (excepție:
baza de impozitare este valoarea declarată de părți, indiferent de nivelul acesteia, dacă tranzacția
se realizează între soți sau între rude/afini până la gradul al doilea inclusiv).
Nu se datorează impozit pentru transmiterea dreptului de proprietate prin moştenire, dacă
succesiunea se finalizează în termen de doi ani de la data decesului autorului succesiunii,
respectiv se datorează impozit reprezentând 1% din valoarea masei succesorale, în caz contrar.
Impozitul reţinut la sursă de către notarul public şi virat de către acesta bugetului până pe data de
25 a lunii următoare este impozit final. Acesta alimentează: 50% (bugetul consolidat), respectiv
50% (bugetul local al unității administrativ–teritoriale pe teritoriul căreia se află bunurile imobile
ce au făcut obiectul înstrăinării).
Notarii publici au obligația să depună semestrial la organul fiscal teritorial o Declaraţie
informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din
patrimoniul personal (Formularul 208).
Contribuabilii care realizează astfel de venituri nu au obligații declarative.

Venituri din alte surse ( exemple ):

 prime de asigurări pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o
relaţie generatoare de venituri din salarii;
 câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare
încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
 venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj
comercial;
 venituri obținute din valorificarea prin centrele de colectare a deșeurilor de metal, sticlă,
hârtie și altele asemenea;
 venituri din alte surse, identificate ca fiind impozabile, care nu au fost incluse în
categoriile de venit anterioare;
Se impozitează cu o cotă de 16% orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a
fost identificată.

Impozitul datorat pentru aceste venituri se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra
venitului brut. Impozitul astfel calculat reprezintă impozit final, se reţine prin stopaj la sursă de
către plătitorul venitului şi se virează Bugetului de stat până pe data de 25 a lunii următoare.

Impozitarea veniturilor din străinătate

Persoanele fizice române datorează pentru veniturile din străinătate (excepţie: veniturile din
salarii) impozit determinat prin aplicarea cotelor de impunere asupra bazei de impozitare stabilită
conform reglementărilor din Codul fiscal român.
Aceşti contribuabili au obligaţia depunerii unei Declaraţii privind veniturile realizate din
străinătate (Formularul 201) până pe data de 25 mai a anului următor.
Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o Decizie de impunere anuală pentru
veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice (Formularul 251).
Pentru veniturile din străinătate supuse impozitului pe venit în România, impozitul efectiv plătit
în străinătate (dovedit cu documente justificative), este recunoscut sub forma unui credit fiscal
extern, stabilit prin aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între
România şi statul străin în care s-a plătit impozitul.
Creditul fiscal astfel calculat se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, dar nu poate fi
mai mare decât partea de impozit pe venit plătit în România, aferentă venitului impozabil din
străinătate. Pentru transformarea în lei a sumelor în valută se utilizează cursul mediu anual
comunicat de BNR.
Creditul fiscal extern = minimum (impozitul plătit în străinătate, recunoscut conform Convenţiei
de evitare a dublei impuneri; impozitul datorat în România pentru acel venit)

3. CADRU PRACTIC

1. Domnul Popa, medic oftalmolog, realizează venituri în urma exercitării în mod independent
a profesiei sale, prin intermediul unui cabinet medical de specialitate. Se cunosc următoarele
informații privind activitatea desfășurată în exercițiul curent ( 2021 ) :
• venituri încasate din consultații, în suma de 190 000 lei
• cheltuieli deductibile, conform evidenței contabile în partida simpla, în suma de 110 000 lei
• pierdere fiscala din anul 2020 este de 1200 lei
In Declarație estimativă de venit pentru acest an, medicul a înscris: venit brut estimat 150 000 lei
și cheltuieli deductibile estimate 100 000 lei.
Sa se determine:
a) platile anticipate pentru anul 2021
b) definitivarea fiscala a anului 2021

REZOLVARE:

a) platile anticipate pentru anul 2021

Profitul brut anticipat = Venitul brut anticipat - cheltuielile deductibile anticipate
= 150 000 lei - 100 000 lei = 50 000 lei
Impozitul de plata anticipat = profitul brut * 10% = 50 000 lei * 10% = 5 000 lei
12* 2300 lei = 27 600 lei -> Avand in vedere ca profitul brut depășește 12 salarii minime ->
trebuie sa calculam CAS și CASS
CAS = 25%* 27 600 = 6 900 lei
CASS = 10% 27 600 = 2 760 lei
b) definitivarea fiscala pentru anul 2021
Venitul brut final = 190 000 lei - 110 000 lei - 1 200 lei = 78 00 lei
Impozitul final = 78 000 lei * 10% = 7 880 lei
Platile anticipate pentru anul 2021 efectuate sunt 5000 lei ->
7 880 lei - 5 000 lei = 2 880 lei

2. O persoana fizica din municipiul București, sectorul 1, realizează într-un exercițiu fiscal
venituri de 40 000 lei din prestarea de servicii în calitate de instructor autor, cheltuielile
inregistrate fiind de 18 000 lei. Contribuabilul isi desfășoară activitatea individual, fără angajați,
și nu optează pentru determinarea venitului în sistem real.
Pentru activitatea independenta: servicii prestate de instructor auto, norma anuală de venit a fost
stabilita de 19 500 lei.
Sa se determine impozitul anual datorat pentru venitul realizat.

REZOLVARE:
Impozit datorat: 10% * 19 500 lei = 3 120 lei

4. CONCLUZIE

Singura obligație fiscala care subzista, indiferent de cuantumul veniturilor obținute de un PFA
este plata impozitului pe venit- cota fiind de 10%. Discuția continua cu sistemul ales de PFA
pentru determinarea impozitului: sistemul real sau norme de venit?
La momentul înființării PFA-ului, contribuabilul poate alege între impozitarea în sistem real sau
pe baza normelor de venit. În cazul venitului net anual determinat în sistem real, Codul fiscal
prevede ca acesta se determina “ ca diferența între venitul brut și cheltuielile deductibile
efectuate în scopul realizarii de venituri ”, pe baza datelor din contabilitate. Principala diferența
dintre cele doua metode de determinare a venitului net este data de modul de calcul al venitului
net pentru care se plătesc impozite și contribuții aferente.
In cazul venitului net anual determinat pe baza normelor de venit, Ministerul de Finanțe
elaborează nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza
normelor de venit. Totuși, norma de venit nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut
pe țară garantat în plata. În vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12.
5. BIBLIOGRAFIE

Holmlund, B., & Engstrom, P., “ Tax evasion and Self-Employment in a High-Tax Country”,
Applied Economics, nr. 41, vol. 19, 2009, p. 2419-2430

Jerome O., Matthias K., Christoph K., Stephan M., Erich K., “ Mental accounting of income tax
and value added tax among self-employed business owners”, Journal of Economic Psychology,
nr. 70, 2019, p. 125-139

Daniela C., “ Organising single entry accounting, in an authorised natural person, case study”,
Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural
Development, vol. 17, 2017

Allingham M., & Sandmo A., “ Income tax evasion : A theoretical analysis”, Journal of Public
Economic, vol. 1, 1972, p. 323-338

Bhattacharjee S., Moreno K., & Salvador D., “ the impact of multiple tax returns om tax
compliance behavior”, Behavioral Research in Accounting, vol. 27, 2015, p. 99-119