Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Şcoala Doctorală de Economie și Administrarea Afacerilor
Domeniul: Cibernetică și Statistică

EVALUAREA STATISTICĂ A CALITĂȚII

INFORMAȚIEI FINANCIARE
- Rezumatul tezei de doctorat -

Conducători ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Emeritus Elisabeta JABA
Prof. univ. dr. Dinu AIRINEI (cotutelă)

Doctorand:
Ioan-Bogdan ROBU

Iaşi, 2018
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI
RECTORATUL

Vă facem cunoscut că la data de 20.07.2018, ora :00, în sala ........,

domnul Ioan-Bogdan ROBU va susține, în ședință publică, teza de doctorat
cu titlul “Evaluarea statistică a calității informației financiare”, în vederea
obținerii titlului științific de doctor în economie, domeniul CIBERNETICĂ
ȘI STATISTICĂ.

Comisia de doctorat are următoarea componență:

Președinte:
Prof. univ. dr. Carmen PINTILESCU, Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza” din Iași

Conducători științifici:
Prof. univ. dr. Emeritus Elisabeta JABA, Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza” din Iași
Prof. univ. dr. Dinu AIRINEI (cotutelă), Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza” din Iași

Referenți:
Prof. univ. dr. Tudorel ANDREI, Academia de Studii Economice din
București
Prof. univ. dr. Mihai Daniel ROMAN, Academia de Studii Economice din
București
Conf. univ. dr. Christiana Brigitte SANDU Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza” din Iași

Vă transmitem rezumatul tezei de doctorat și vă invităm să

participați la ședința de susținere a tezei.

ORDONATOR DE CREDITE,
Prof. univ. dr. Mihaela ONOFREI

2
 Cuprins

INTRODUCERE GENERALĂ

Problematica cercetării
Motivaţia şi importanţa cercetării
Obiectivele cercetării
Prezentarea sintetică a capitolelor
Rezultatele cercetării și relevanța acestora în domeniul statisticii economice

CAPITOLUL 1. ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND INFORMAȚIA

FINANCIARĂ ȘI CALITATEA ACESTEIA

1.1. Conceptul de informație

1.2. Informația financiară și particularitățile acesteia
1.3. Calitatea informației
1.4. Caracteristici ale calității informației financiare
1.5. Concluzii privind informația financiară și calitatea acesteia

CAPITOLUL 2. INDICATORI AI INFORMAȚIEI FINANCIARE ȘI AI

CALITĂȚII ACESTEIA

2.1. Obținerea, raportarea și validarea informației financiare

2.2. Indicatori utilizați în raportarea informației financiare
2.3. Indicatori statistici ai calității informației financiare
2.4. Concluzii privind indicatorii informației financiare și ai calității acesteia

CAPITOLUL 3. METODE STATISTICE DE ANALIZĂ A CALITĂȚII

INFORMAȚIEI FINANCIARE

3.1. Metode de identificare a componentelor principale ale raportării informației

financiare de calitate
3.2. Metode statistice de evaluare a caracteristicilor fundamentale ale calității
informației financiare
3.3. Metode statistice de evaluare a caracteristicilor amplificatoare ale calității
informației financiare
3.4. Concluzii privind utilizarea metodelor statistice de evaluare a calității
informației financiare

CAPITOLUL 4. STUDII DE CAZ PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII

INFORMAȚIEI FINANCIARE

4.1. Aspecte metodologice privind măsurarea, analiza și testarea calității

informației financiare
4.2. Identificarea componentelor principale ale raportării informației financiare
de calitate
4.3. Evaluarea caracteristicilor fundamentale ale calității informației financiare
4.4. Evaluarea caracteristicilor amplificatoare ale calității informației financiare
4.5. Concluzii privind măsurarea, analiza și testarea calității informației
financiare

CONCLUZII GENERALE

Contribuții în plan teoretic

Contribuții în plan metodologic
Contribuții în plan operaţional
Propuneri privind evaluarea statistică a calității informației financiare
Limitele cercetării
Direcţiile viitoare şi perspectivele cercetării

BIBLIOGRAFIE

Lista tabelelor
Lista figurilor

ANEXE

1
 INTRODUCERE GENERALĂ

“În conducerea [...] economiei [...] sunt esențiale și călăuzitoare modelele

economice. Dar nu se pot elabora astfel de modele fără a dispune de date și
indicatori statistici. Decurge și din această necesitate rolul fundamental al statisticii
în realizarea sistemului informațional și de conducere modernă în domeniul vieții
sociale. [...]
Pe baza indicatorilor obținuți pe cale statistică, omul, utilizând calculul
probabilităților, poate anticipa viitorul, ceea ce este foarte important pentru acțiunile
sale în problemele care-l preocupă și pe care este obligat să le rezolve, ținând seamă
de condițiile specifice de timp, de loc și de mijloace, care sunt date.”
(Bărbat, 1973, p. 11)

Problematica cercetării
Informația este utilă în procesul decizional și poate fi valorificată pentru
cunoașterea și înțelegerea unui spațiu sau a unor evenimente. O informație de
calitate poate susține și oferi avantaje competitiționale oricărei afaceri, idee susținută
și de Daniel Defoe care considera că inteligența este sufletul afacerilor (în Scheme
for General Intelligence, 1704, citat în Backscheider, 1996, p. 9).
Orice firmă are nevoie de informații pentru a-și realiza activitatea. Informația
vizează atât firma cât și mediul în care aceasta își desfășoară activitatea. Prin
reprezentanții săi legali, firma trebuie să răspundă intereselor acționarilor și ale
potențialilor investitori, să identifice cele mai bune surse de creditare, să-și lărgească
portofoliul de clienți, să-și asigure o bună funcționare a activității de exploatare și să
țină sub control riscurile care o pot amenința. Informația oferă avantaje celui care o
deține și asigură succesul sau poate conduce, în cazul absenței acesteia, la falimentul
afacerii. Cunoașterea înseamnă putere (lat. Scientia potentas est, după Bacon,
Meditatioanes Sacrae, 1597, publicat în Works, 14.95, p. 79, citat în Rodrigues
Garcia, 2001, p. 110).
La nivelul firmei, utilizatorii informației financiare sunt managerii, acționarii
actuali și investitorii potențiali, băncile și alți furnizorii de capital, furnizorii și alți
creditori comerciali, clienții, angajații proprii, statul și publicul larg.
Conform teoriei agenției (Jensen și Meckling, 1976, p. 5), managerii sunt
responsabili cu gestionarea activității firmei și răspund direct în fața acționarilor
pentru starea și peformanța acesteia. Din aceste considerente managerii au nevoie de
o informație de calitate pentru a identifica punctele forte și slabe ale afacerii dar și
pentru a evalua oportunitățile și amenințările care pot să apară.
Performanța firmei poate fi evaluată din perspectiva a patru dimensiuni
principale ale performanței: financiară, clienți, procese și învățare-dezvoltare.
Fiecare dimensiune a performanței poate fi evaluată cu ajutorul unui set de indicatori
specifici, pentru care managerii firmei propun un set de valori limită ale
indicatorilor, un interval mediu de variație, precum și o serie de măsuri de
îmbunătățire a performanței pentru cazul în care limitele planificate nu sunt atinse.
Relațiile dintre dimensiuni sunt determinate de faptul că performanța financiară este
influențată de modul în care sunt satisfăcute exigențele clienților. O cotă de piață

2
ridicată și clienți mulțumiți sunt obținute cu ajutorul unor procese economice
performante, influențate de un proces continuu de învățare-dezvoltare la nivelul
firmei.
Sistemul contabilității financiare îi aduce în prim plan pe cei care pun la
dispoziția firmei resursele necesare înființării firmei și continuării activității. Modul
de finanțare și proveniența resurelor utilizate de către firmă pot reprezenta o variantă
de ierarhizare a intereselor utilizatorilor informației financiare. Într-un sistem
economic centralizat, statul este unicul furnizor de capital și principalul beneficiar al
informațiilor raportate. Acest lucru conduce la dezvoltarea unui sistem contabil și de
raportare financiară orientat cu precădere spre partea de fiscalitate, în care
informațiile financiare trebuie să suprindă toate obligațiile pe care firma le are din
punct de vedere fiscal față de stat (Alexander și Nobes, 2010, p. 66, p. 75).
Într-un sistem economic bazat pe finanțarea privată, de tip capitalist, unde
sursele de investiție pot fi obținute de pe piețe specializate și reglementate,
principalii utilizatori ai informației financiare sunt investitorii sau creditorii (IASB,
2015, p. A75). În condițiile în care fințarea se realizează cu ajutorul fondurilor
obținute de pe piața bursieră, prin emisiunea de noi acțiuni, utilizatorii informației
financiare sunt reprezentați de acționarii actuali și potențialii investitori (Alexander
și Nobes, 2010, pp. 71-72).
În condițiile în care finanțarea se bazează în principal pe capitalurile puse la
dispoziție de către bănci, utilizatorii informațiilor financiare sunt reprezentați de
bănci și instituțiile de creditare. Cele două modalități de finanțare privată au condus
la dezvoltarea a două sisteme contabile: cel continental (aplicat în Franța și
Germania), orientat cu precădere față de creditori și bănci și cel anglo-saxon (Marea
Britanie și Statele Unite ale Americii), orientat cu precădere către acționari și
investitorii de pe piața bursieră (Nobes și Parker, 2010, p. 72).
Conform IFRS (International Financial Reporting Standards - Standardele
internaționale de raportare financiară), referențialul IASB (International Accounting
Standard Board – Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate),
principalele categorii de utilizatori, interesați de informația financiară raportată de
către firme, sunt reprezentate de investitori și de creditorii financiari. Acești
utilizatori urmăresc să cunoască informații privind performanța financiară a firmei,
pentru a evalua rentabilitatea acesteia, precum și eficiența cu care au fost utilizate
fondurile puse la dispoziție. Informațiile privind performanța firmei sunt necesare
acționarilor și investitorilor și pentru cunoașterea măsurii în care fondurile puse la
dispoziție vor fi remunerate prin acordarea de dividende. În această categorie pot fi
incluși doar investitorii de ordin strategic, cei care nu urmăresc obținerea de
beneficii economice viitoare pe baza speculațiilor financiare pe piața bursieră.
Băncile și ceilalți creditorii financiari sunt interesați de informații privind
poziția și performanța financiară ale firmei din două considerente. În primul rând,
creditorii trebuie să cunoască care este poziția financiară a firmei pentru a decide
acordarea sau nu a unui credit. Pe baza structurii activelor și a resurselor se poate
evalua dacă firma își va putea continua activitatea într-un orizont de timp previzibil,
fără a intra în insolvabilitate sau faliment, ceea ce presupune și posibilitatea
rambursării creditului primit. În al doilea rând, creditorii sunt interesați să cunoască

3
care este rentabilitatea firmei pentru a putea evalua măsura în care firma poate
rambursa ratele creditului primit.
În prezent nu se mai poate vorbi de existența la nivelul Uniunii Europene a
unor economii centralizate și planificate, iar interesul statului în ceea ce privește
nevoia de informare financiară are la bază doar considerente de ordin fiscal. Unele
opinii asimilează taxele și impozitele datorate de către firme statului unor costuri de
ordin politic, care permit desfășurarea activității într-un anumit stat.
În categoria utilizatorilor interesați de informațiile financiare furnizate de către
firmă pot fi enumerați și clienții. Aceștia au nevoie să cunoască informații privind
poziția și performanța partenerului lor de afaceri, pentru a putea evalua măsura în
care acesta își va putea continua și onora realațiile contractuale încheiate, într-un
orizont de timp previzibil. Mai ales în cazul unor firme cu statut de partener
strategic, clienții trebuie să-și asigure un nivel optim al stocurilor aprovizionate, fără
costuri suplimentare.
Poziția și performanța financiară a firmei sunt de interes și pentru furnizori.
Aceștia trebuie să cunoască dacă firma-client își poate continua activitatea într-un
orizont de timp previzibil, fără a intra în stare de insolvabilitate sau reducere
semnificativă a activității. Apariția stării financiare nefavorabile poate afecta
capacitatea firmei de a-și continua relațiile contractuale și de a-și onora obligațiile
față de partenerii de afaceri. În condițiile intrării în insolvabilitate și apoi în faliment,
furnizorii (creditorii comerciali) nu-și mai pot încasa la termenele convenite
contravaloarea creanțelor. O astfel de situație va avea impact direct asupra poziției și
performanței furnizorilor.
În categoria utilizatorilor de informație financiar-contabilă trebuie incluși și
angajații firmei. Aceștia sunt interesați de informații care să reflecte poziția și
performanța financiară a firmei, precum și capacitatea acesteia de a-și continua
activitatea, cu impact semnificativ asupra menținerii locurilor de muncă. O firmă cu
rezultate financiare bune își va permite dezvoltarea și promovarea unor proiecte de
investiții, ceea ce presupune noi angajări de forță de muncă.
Nu în ultimul rând angajații sunt interesați de modul în care sunt administrate
contribuțiile sociale reținute din salariile calculate, pentru asigurarea fondurilor de
care vor beneficia ulterior (contribuții sociale, sociale de sănătate și de șomaj).
Ultima categorie de utilizatori poate fi reprezentată și de către publicul larg sau
societatea civilă. În condițiile raportărilor de mediu și a responsabilității sociale ale
companiilor, publicul larg trebuie să fie informat cu privire la poziția și performanța
financiară a firmei și a modului în care acestea vor avea un impact semnificativ
asupra mediului, economiei, societății.
În teză prezentăm rolul informației, în general, în cadrul procesului decizional,
și al informației financiare, în special, în sprijinirea activității stakeholder-ilor.
Problemele propuse în teză vizează definirea conceptelor de informație și
informație financiară, de calitatea informației și a informației financiare, precum și
prezentarea principalelor abordări privind cuantificarea calității informației. Pornind
de la posibilitățile de evaluare a calității informației financiare în funcție de
caracteristicile de calitate ale acesteia, s-a evaluat calitatea informației financiare
raportată de către firmele românești cotate la Bursa de Valori București (BVB).

4
 Motivaţia şi importanţa cercetării
Calitatea informației financiare depinde atât de completitudinea informației,
adică de cantitatea de informație raportată, cât și de îndeplinirea unor caracteristici
de calitate ale informației financiare. Calitatea ridicată a informației financiare
asigură o funcționare eficientă a piețelor financiare și sporește încrederea
investitorilor în situațiile financiare raportate. O calitate scăzută a informației
financiare determină slăbirea încrederii investitorilor și conduce la apariția
volatilităților cursului bursier al acțiunilor firmelor cotate, ceea ce poate avea un
impact direct asupra echilibrelor la nivel micro și macroeconomic.
Asigurarea calității informației financiare prin identificarea celor mai buni
indicatori ai calității informației financiare reprezintă unul dintre dezideratele care
pot garanta stabilitatea relațiilor dintre firme și investitori, și pot susține creșterea
economică durabilă.

Obiectivele cercetării
În lucrare, principalele obiectivele ale cercetării vizează atât planul conceptual,
cât și planul metodologic și aplicativ.
Din punct de vedere conceptual, obiectivele cercetării vizează clarificarea,
sistematizarea și clasificarea unor elemente care țin de noțiunile de informație și
informația financiară, calitate și calitatea informației financiare.
Din punct de vedere metodologic, obiectivele cercetării vizează: identificarea
celor mai buni indicatori prin care informația financiară este raportată și valorificată,
iar calitatea informației poate fi evaluată; prezentarea celor mai bune metode de
evaluare a calității; propunerea evaluarea relevanței, reprezentării exacte, a
oportunității, a verificabilității, a comparabilității și a inteligibilității, cu ajutorul
modelelor econometrice care pot fi utilizate în practica de specialitate.

Prezentarea sintetică a capitolelor

Teza Evaluarea statistică a calității informației financiare este structurată în
patru capitole care contribuie la atingerea obiectivelor cercetării.
Capitolul 1. Elemente conceptuale privind informația financiară și calitatea
acesteia are în vederea prezentarea principalelor noțiuni privind informația
(financiară) și calitatea informației (financiare), dar și a principalelor abordări
teoretice privind calitatea informației financiare, pe baza celor mai relevante opinii
din literatura de specialitate.
Capitolul 2. Indicatori ai informației financiare și ai calității acesteia
urmărește descrierea demersului de obținere, raportare și validare a informației
financiare. În acest capitol sunt prezentați principalii indicatori prin care informația
financiară este raportată și valorificată, dar și principalii indicatori statistici ai
calității informației financiare, precum și particularitățile acestora.
Capitolul 3. Metode statistice de analiză a calității informației financiare
vizează prezentarea metodelor care pot fi utilizate în identificarea componentelor
principale ale raportărilor financiare, dar și în evaluarea caracteristicilor
fundamentale și amplificatoare ale calității informației financiare.

5
 Capitolul 4. Studii de caz privind evaluarea calității informației financiare își
propune prezentarea modalitaților practice de evaluare statistică a calității
informației financiare. În acest capitol sunt descrise o serie de aspecte de ordin
metodologic pe baza cărora se poate avansa identificarea componentelor principale
ale raportărilor financiare care asigură inteligibilitatea informației financiare. Odată
identificate aceste componentese se pot evalua caracteristicile de calitate ale
informației financiare, cele fundamentale și cele amplificatoare.
Scopul studiilor de caz realizate în teză îl reprezintă evaluarea statistică a
calității informației financiare la nivelul firmelor românești cotate la Bursa de Valori
București (BVB), în condițiile trecerii la noul sistem de raportare financiară – IFRS,
propus de IASB.
Evaluarea se va realiza la nivelul celor două categorii de caracteristici de
calitate, pentru caracteristicile de calitate fundamentale, respectiv pentru
caracteristicile de calitate amplificatoare, conform Cadrului general conceptual de
raportare financiară al International Accounting Standard Board (emis la
01.01.2015) (IASB, 2015, pp. A31-A35).
Obiectivele studiilor de caz realizate în teza de doctorat vizează:
1. Identificarea componentelor principale ale situațiilor financiare care asigură
calitatea informației financiare;
2. Evaluarea caracteristicilor de calitate fundamentale ale informației
financiare, respectiv a relevanței și a reprezentării exacte;
3. Evaluarea caracteristicilor de calitate amplificatoare ale informației
financiare, respectiv a comparabilității, verificabilității, oportunității și a
inteligibilității.

Pentru atingerea obiectivelor propuse în cercetarea realizată, prin teză s-a

urmat un demers statistic. Un astfel de demers presupune definirea problemelor de
analizat, alegerea și utilizarea adecvată a metodelor de analiză, interpretarea
rezultatelor obținute și luarea deciziilor (Bărbat, 1972, p. 33; Jaba, 2002, p. 15).

Populația studiată și eșantionul analizat

Populația studiată o reprezintă totalitatea firmelor cotate la BVB în anul 2017.
Eșantionul propus spre analiză cuprinde un număr de 63 de firme românești cotate la
BVB, la categoriile Premium și Standard, prezentate în Tabelul A.1 din Anexe,
pentru care s-au colectat date înregistrate în perioada 2007-2016, ceea ce asigură un
număr de 630 observații.
Variabilele utilizate în analiză și sursa datelor
Variabilele utilizate în lucrare exprimă principalele elemente ale raportării
financiare care reflectă poziția și performanța financiară (Raffournier, 2012, p. 16;
IASB, 2015, p.A741). Aceste variabile sunt utilizate în calculul ratelor și
indicatorilor financiari incluși în modelele propuse pentru evaluare a calității
informației financiare. Datele au fost colectate cu ajutorul DataStream Advanced
9.2.
Metodele utilizate pentru analiza datelor
În studiile de caz realizate s-au utilizat metode clasice și metode avansate de
analiză a datelor. Pentru identificarea componentelor principale ale raportării

6
informației financiare de calitate, în lucrare se utilizează metoda de analiză a
componentelor principale (ACP). Evaluarea caracteristicilor fundamentale ale
informației financiare, și anume relevanța și reprezentarea exactă, se realizează cu
ajutorul analizei de regresie. În scopul reducerii erorilor și creșterii preciziei
estimațiilor, în studiile de caz realizate sunt utilizate modelele liniare generalizate
care permit includerea variabilelor dependente care nu au o distribuție normală. În
evaluarea caracteristicilor amplificatoare ale calității informației financiare s-a
folosit analiza varianței (ANOVA) și analiza datelor de tip panel.
În cercetare, analiza datelor s-a realizat cu ajutorul IBM SPSS 22.0 și SAS 9.0
(Statistical Analysis Software).

Principalele rezultate ale cercetării obținute pe baza studiilor de caz, realizate

cu ajutorul modelelor econometrice asupra firmele românești cotate BVB, reflectă
existența unor componente principale ale raportării informației financiare de calitate
precum și efectul factorilor de influență asupra caracteristicilor fundamentale și
amplificatoare ale calității informației financiare.

1. Identificarea principalelor componente ale raportării financiare care asigură

calitatea informației financiare.

În cercetare s-au identificat cinci componente principale ale raportării

informației financiare de calitate, respectiv: Componenta Solvabilitate, Componenta
Îndatorare, Componenta Investiții, Componenta Fluxuri de numerar și Componenta
Rentabilitate.

Figura 1. Numărul de componente principale identificate prin ACP

(Sursă: prelucrări proprii în IBM SPSS 22.0)

7
 Ecuațiile utilizate pentru obținerea scorurilor asociate fiecăriei componente
sunt prezentate mai jos:
Comp. 1: Solvabilitate = 0,009·Ic/Ai + 0,029·If/Ai + 0,377·Ac/Dc +
0,379·(Ac-S)/Dc + 0,326·Atrez/Dc + 0,009·Dc/Dt – 0,009·Dtl/Dt –
0,024·Re – 0,083·Rf + 0,020·CFO/CFT + 0,028·CFF/CFT (1)

Comp. 2: Îndatorare = 0,012·Ic/Ai + 0,029·If/Ai + 0,023·Ac/Dc +

0,031·(Ac-S)/Dc - 0,029·Atrez/Dc + 0,497·Dc/Dt – 0,497·Dtl/Dt –
0,003·Re – 0,008·Rf + 0,032·CFO/CFT + 0,026·CFF/CFT (2)

Comp. 3: Investiții = 0,532·Ic/Ai - 0,535·If/Ai - 0,018·Ac/Dc - 0,002·(Ac-

S)/Dc - 0,005·Atrez/Dc - 0,008·Dc/Dt + 0,008·Dtl/Dt – 0,024·Re –
0,015·Rf - 0,031·CFO/CFT - 0,011·CFF/CFT (3)

Comp. 4: Fluxuri de numerar = - 0,024·Ic/Ai - 0,006·If/Ai - 0,010·Ac/Dc

- 0,010·(Ac-S)/Dc + 0,010·Atrez/Dc + 0,003·Dc/Dt - 0,003·Dtl/Dt +
0,007·Re – 0,019·Rf + 0,570·CFO/CFT - 0,568·CFF/CFT (4)

Comp. 5: Rentabilitate = - 0,031·Ic/Ai + 0,006·If/Ai - 0,083·Ac/Dc -

0,052·(Ac-S)/Dc + 0,015·Atrez/Dc - 0,003·Dc/Dt + 0,003·Dtl/Dt +
0,587·Re + 0,630·Rf - 0,032·CFO/CFT - 0,019·CFF/CFT (5)

Odată identificate aceste componente, în fazele următoare ale studiului, pe

lângă modelele clasice de evaluare a calității informației financiare, se va estima
calitatea informației financiare pentru fiecare din cele cinci componente identificate.

2. Evaluarea caracteristicilor fundamentale ale calității informației financiare.

Evaluarea caracteristicilor fundamentale ale calității informației financiare este

realizată prin utilizarea modelelor de analiză asupra relevanței și a reprezentării
exacte. Din modelele propuse în teză pentru evaluarea relevanței, prezentăm doar
modelul bazat pe rentabilitatea economică, rentabilitatea financiară și levierul
financiar. Estimațiile parametrilor modelului de evaluare a relevanței sunt prezentate
în Tabelul 1.

Tabelul 1. Estimațiile parametrilor modelului aferent evaluării relevanțeia

Coeficienți Coeficienți Statistici ai
Model nestandardizați standardizați coliniarității
B Eroare. Std. Beta t Sig. Toleranța VIF
1(Constanta) .657 .025 26.682 .000
Re 1.811 .296 .258 6.116 .000 .751 1.332
Rf .469 .181 .125 2.588 .010 .574 1.742
LF=Dt/Cpr .124 .020 .277 6.193 .000 .670 1.493
a. Variabila dependentă: P

8
 (Sursă: proiecție proprie în IBM SPSS 22.0)

Din datele prezentate în Tabelul 1 se poate observa că ratele de rentabilitate

financiară și gradul de îndatorare au o influență semnificativă asupra cursului bursier
și sunt relevante investitorilor în fundamentarea deciziilor lor. La o creștere cu o
unitate Re, cursul bursier va crește în medie cu 1,811 unități, la o creștere cu 1
unitate a Rf, cursul bursier va crește în medie cu 0,469 unități, iar la o creștere cu o
unitate a LF, cursul bursier va crește în medie cu 0,124 unități. Se poate observa că
pentru investitori, cele mai relevante informații sunt cele privind rata rentabilității
economice, care descrie eficiența activității de exploatare.
Pentru evaluarea reprezentării exacte se vor avea în vedere identificarea
estimarea erorilor care pot afecta calitatea informației financiare, ca urmare a
utilizării operațiunilor de management al rezultatului. Pentru estimarea erorilor care
pot afecta rezultatul net al unei firme, s-a pornit de la influența factorilor cunoscuți
asupra acestuia, respective, variația activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii.
Partea explicată a rezultatului (Re) pe baza factorilor cunoscuți reprezintă
partea care nu este afectată de operațiunile de management al rezultatului. Partea
neexplicată (Residual_Re), sau componenta eroare (ε), reprezintă partea care poate fi
afectată de utilizarea operațiunilor de management al rezultatului, iar absența unei
corelații dintre aceasta și fluxurile de trezorerie (CFO/At) indică faptul că situațiile
financiare au fost supuse manipulărilor contabile (Dechow și Skinner, 2000, pp.
344-400).

Tabelul 2. Corelațiile stabilite între CFO/At și partea reziduală a Re

CFO/At Rezidual_Re
CFO/At Coeficientul de corelație
1 .373**
Pearson
Sig. (2-tailed) .000
N 630 618
Residual_Re Coeficientul de corelație
.373** 1
Pearson
Sig. (2-tailed) .000
N 618 618
**. Correlațiile sunt semnificative pentru un nivel de 0.01.
(Sursă: prelucrări proprii în IBM SPSS 22.0)

Din datele prezentate în Tabelul 2 se poate observa că între rezultatul net și

valoarea fluxurilor de trezorerie raportate la activele totale există o corelație
semnificativă.
Acest fapt presupune că rezultatele înregistrate de către firmă au în
corespondență încasări și plăți efective și nu sunt afectate de operațiuni de
management al rezultatului. În acest sens se poate aprecia că informațiile privind
performanța financiară oferă o reprezentare exactă a realității economice înregistrată
de către firmă.

9
3. Evaluarea caracteristicilor amplificatoare ale calității informației financiare.

Evaluarea caracteristicilor amplificatoare ale calității informației financiare au

la bază utilizarea metodelor și modelelor de analiză a comparabilității,
verificabilității, oportunității și a inteligibilității.
Pentru evaluarea comparabilității, în studiu se propune spre analiză următorul
model de regresie:
ln(Pt/Pt-1) = β0 + β1 · ΔRe + β2 · ΔRf + β3 · ΔLF + DFi + DTt + εit (6)
unde,
DFi reprezintă diferențele între firme care apar ca urmare a aplicării
referențialelor RAS sau IFRS în aceeași perioadă de timp,
DTt reprezintă diferențele între perioade de timp diferite pentru aceeași firmă
care apar ca urmare a aplicării referențialelor RAS sau IFRS de la o perioadă la alta.
Rezultatele obținute în urma analizei datelor de tip panel indică existența doar a
unui efect fix de timp (TS: 2011), aferent exercițiului financiar din 2011, ultimul an
în care s-au mai aplicat RAS în raportarea financiară a frmelor cotate BVB. Trecerea
la IFRS, începând cu 2012 a condus la menținerea comparabilității informațiilor
financiare de la o perioadă la alta.
Pentru evaluarea verificabilității informației financiare, în studiu se consideră
tipul opiniei de audit exprimată de către un anumit auditor, iar estimațiile
parametrilor modelului de regresie propus sunt prezentate în următorul tabel:

Tabelul 3. Estimațiile parametrilor modelului aferent verificabilității

Variabila dependentă: ln(Pt/Pt-1)
Eroare 95% Interval de încredere
Parametru B t Sig.
std. Limită inf. Limită inf.
Constanta -.322 .202 -1.594 .111 -.718 .075
ΔRe -.019 .018 -1.049 .295 -.054 .016
ΔRf .036 .013 2.721 .007 .010 .062
ΔLF .145 .045 3.237 .001 .057 .233
[Auditor=1] .039 .061 .640 .522 -.081 .160
[Auditor=2] 0a . . . . .
[Opinie=1] .314 .205 1.530 .100 -.089 .716
[Opinie=2] .164 .212 .774 .439 -.253 .582
[Opinie=3] .095 .210 .454 .650 -.317 .508
[Opinie=4] .388 .318 1.220 .223 -.237 1.013
[Opinie=5] 0a . . . . .
a. Parametrul este considerat la valoarea zero, deoarece este redundant.
(Sursă: prelucrări proprii în IBM SPSS 22.0)

Din datele prezentate rezultă o creștere a relevanței informațiilor financiare în

condițiile existenței verificabilității, asigurată de emiterea unei opinii de audit de
către un anumit auditor. Deși tipul auditorului nu influențează semnificativ răspunsul

10
investitorilor pe piață, tipul opiniei de audit și mai ales emiterea unei opinii fără
rezerve conduce la apariția unor diferențe semnificative în ceea ce privește
randamentul acțiunilor, calculate pe baza variației relative a cursului bursier.
Pentru evaluarea oportunității informației financiare se are în vedere influența
rentabilității firmei din exercițiul anterior asupra rentabilității înregistrată în perioada
curentă. În Tabelul 4 sunt prezentate estimațiile paramatrilor modelului de testare a
oportunității informațiilor privind reantabilitatea economică.

Tabelul 4. Estimațiile parametrilor modelului aferent oportunității

Coeficienți nestandardizați Coeficienți standardizați
Model t Sig.
B Eroare Std. Beta
1 (Constanta) .007 .003 2.575 .010
Ret-1 .635 .033 .624 18.997 .000
a. Variabila dependentă: Ret
(Sursă: prelucrări proprii în IBM SPSS 22.0)

Din datele prezentate se poate aprecia că informațiile privind rentabilitatea

economică din perioada anterioară au o influență semnificativă asupra informațiilor
privind rentabilitatea economică din perioada curentă. O creștere cu 1 unitate a
rentabilității economice în perioada anterioară va conduce în perioada curentă la o
creștere cu 0,635 unități a rentabilității economice.
În studiu, pentru evaluarea inteligibilității informației financiare se are în
vedere estimarea măsurii în care trecerea la IFRS conduce la creșterea relevanței
informației financiare. Estimațiile parametrilor modelului de evaluare a
inteligibilității sunt prezentate în Tabelul 5.

Tabelul 4. Estimațiile parametrilor modelului de evaluare a inteligibilității

informațiilor financiare
Variabila dependentă: ln(Pt/Pt-1)
Eroare 95% Interval de încredere
Parametru B t Sig.
std. Limită inf. Limită inf.
Constantă -.205 .039 -5.194 .000 -.282 -.127
D_Re -.017 .018 -.944 .346 -.052 .018
D_Rf .040 .013 3.058 .002 .014 .065
D_LF .143 .044 3.244 .001 .056 .230
[Ref_Ctb=1] .252 .055 4.579 .000 .144 .361
[Ref_Ctb=2] 0a . . . . .
a. Parametrul este considerat la valoarea zero, deoarece este redundant.
(Sursă: prelucrări proprii în IBM SPSS 22.0)

Din datele prezentate în Tabelul 4 se poate observa că influența trecerii la IFRS

asupra deciziilor investitorilor este una semnificativă și conduce la o creștere a
randamentelor oferite de acțiunile firmelor cotate la BVB. Creșterea cursului bursier
are la bază creșterea cererii pentru acțiunile firmelor cotate ca urmare a înțelegerii de

11
către investitori a informațiilor din situațiile financiare raportate sub IFRS. În
concluzie se poate spune că adoptarea noului refrenețial de raportare a contribuit
semnificativ crteșterea inteligibilității și amplificarea relevanței informațiilor
financiare raportate de către firmele românești cotate BVB.

CONCLUZII GENERALE

În teză s-a propus evaluarea statistică a calității informației financiare. În

vederea atingerii obiectivelor cercetării s-a urmărit clarificarea conceptelor de
informație și calitate a informației, identificarea particularităților caracteristice
informației financiare și ai calității acesteia, identificarea metodelor de cuantificare
și analiză a calității informației financiare, precum și evaluarea, prin studii de caz, a
calității la nivelul fiecărei caracteristici, respectiv relevanța, a reprezentarea exactă,
completitudinea, oportunitatea, comparabilitatea și inteligibilitatea.
Cercetarea s-a fundamentat pe baza informațiilor identificate in literatura de
specialitate și s-a realizat printr-un demers metodologic statistic.
Rezultatele cercetării au dus la clarificarea conceptelor de informație financiară
și de calitate a informației financiare, la identificarea unor caracteristici
fundamentale de calitate și amplificatoare a calității informației financiare, la
propunerea de metode pentru evaluarea caracteristicilor de calitate a informației
financiare, precum și identificarea efectelor factorilor determinanți asupra calității
informației financiare.

Contribuții în plan teoretic

Deși la nivelul literaturii de specialitate există numeroase opinii și studii care
abordează domeniul informației financiare și calitatea acesteia, evaluarea statistică a
calității informației financiare este încă la un stadiu incipient. Pornind de la o serie
de abordări teoretice și metodologice din literatura de specialitate, în lucrare s-a
propus o serie de clarificări, clasificări și sistematizări ale principalelor concepte și
abordări utilizate în analiza și evaluarea calității informației financiare.
În plan teoretic, principalele contribuții vizează sistematizarea definițiilor
privind informația, a tipologiei și a modul de obținerea a acesteia. Contribuțiile
vizează caracterizarea informației în mod general și a informației financiare în mod
particular. De asemenea, au fost definiți și explicați indicatorii financiari prin care
informația financiară poate fi raportată și valorificată.
Tot în plan teoretic, a fost prezentat și argumentat demersul prin care
informația financiară poate fi validată, cu ajutorul auditorului financiar, prin opinia
de audit pe care acesta o poate emite. Acest lucru, contribuie la fundamentarea
modelelor econometrice prin care se poate evalua verificabilitatea informației
financiare.
În același timp, au fost prezentate și definite principalele caracteristici ale
calității informației și informației financiare, precum și sistemul de indicatori
(inclusiv cei statistici), care pot fi utilizați în evaluarea calității informa. De sistemul
de indicatori statistici s-a ținut cont în propunerea modelelor de evaluare a calității,

12
dar și în stabilirea demersului metodologic utilizate în studiile de caz realizate în
lucrare.
Tot în plan teoretic, pot fi amintite sistematizările și comentariile realizate
asupra principiilor și convențiilor, inclusiv statistice, care sunt utilizate în obținerea
unei informații financiare de calitate.
Având în vedere rezultatele cercetărilor de profil obținute la nivel internațional,
în lucrare s-a încercat explicarea și traducerea unor concepte care pot fi utilizate în
înțelegerea metodelor care pot fi utilizate în evaluarea calității informației financiare.
O serie de concepte din literatura de specialitate de la nivel internațional a fost
translatată la nivelul cazuisticii românești pentru a facilita demersul cercetării
utilizat în evaluarea calității informației financiare.
Pe baza referințelor bibliografice studiate au fost identificate la nivel
internațional o serie de delimitări conceptuale privind informația, informația
financiară, calitatea informației și a informației financiare, în special. Lucrarea
prezintă demersul obținerii, validării și raportării informației financiare și
explicitează principalele concepte asociate acestui demers.
De asemenea, au fost identificați și caracterizați principalii indicatori prin care
informația financiară poate fi exprimată și raportată utilizatorilor de la nivelul pieței
financiare. Pentru evaluarea calității informației s-a ținut cont de rezultatele obținute
la nivel internațional care au la bază utilizarea unei serii de indicatori asociați
caracteristicilor de calitate dar și a unor metode statistice adecvate.
În plan teoretic, se pot aminti prezentarea și descrierea principalelor metode
care pot fi utilizate în evaluarea statistică a calității informației financiare, din punct
de vedere al ipotezelor și condițiilor de respectat, al principalelor avantaje, dar și
limite.

Contribuții în plan metodologic

În plan metodologic, principalele contribuții aduse în această lucrare vizează
atât domeniul statisticii cât și cel al raportărilor financiare. Până în prezent,
rezultatele înregistrate la nivelul literaturii de specialitate au vizat fie domeniu
statisticii, prin dezvoltarea și utilizarea unor metode statistice avansate de analiză a
datelor, fie cel al raportărilor financiare, prin propunerea de indicatori sau
dimensiuni ale calității informației financiare, fără a dezvolta însă metodele de
evaluare ale caracteristicilor de calitate.
De asemenea, în teză au fost explicate o serie de metode statistice avansate de
analiză a datelor care pot fi utilizate în evaluarea, analiza și testarea caracteristicilor
de calitate ale informației financiare. Dacă până în prezent, la nivelul cercetărilor din
zona raportărilor financiare care vizează calitatea informației, principalele metode de
analiză a datelor erau reărezentate de analiza de regresie liniară, prin prezentarea
metodelor propuse în lucrare se diversifică paleta de metode, în funcție de scopul
cercetărilor viitoare.
Contribuțiile metodologice pot fi sesizate și la nivelul identificării principalelor
componente ale situațiilor financiare care contribuie la creșterea calității, mai precis
a inteligibilității informației financiare. Prin identificarea celor cinci componente,
Componenta Solvabilitate, Componenta Investiții, Componenta Îndatorare,
Componenta Fluxuri de numerar și Componenta Rentabilitate (a căror denumire

13
reprezintă o contribuție proprie, stabilită în funcție de natura variabilelor care au o
influență semnificativă asupra componentelor) se poate realiza o mai bună
sistematizare a informațiilor în scopul evaluării calității acestora. În același timp, cu
ajutorul ACP s-a propus și explicat metodologia de reducere a cantității de
informații cu scopul identificării doar a celor care pot aduce utilitate maximă
investitorilor.
Pornind de la o serie de evidențe înregistrate la nivelul literaturii de
specialitate, în lucrare s-a propus o serie de modele econometrice, adaptate
cazuisticii românești și care pot fi utilizate în evaluarea calității informației
financiare raportate de către firmele cotate la Bursa de valori București. Pentru
fiecare caracteristică în parte s-a prezentat modalitatea de evaluare a calității, prin
fundamentarea, descrierea și explicare modelului de evaluare a calității.
Trebuie precizat faptul că dacă la nivelul literaturii de specialitate sunt propuse
modele specifice, aplicarea acestora pentru cazuistica românească nu este tocmai
facilă. Acest fapt provine fie din dificultatea armonizării terminologiei, accesului la
date, dar și a înțelegerii sistemelor de raportare financiare de la nivel internațional.
Pentru aceasta, în studiile de caz s-a încercat substituirea unor indicatori, în funcție
de datele colectate pentru firmele românești, dar și propunerea de noi indicatori care
pot surprinde mai bine calitatea informației financiare.
Indicatorii și metodele de evaluare a calității informației financiare au fost
grupați în funcție de scopul analizelor: de identificare a principalelor componente ale
raportării care asigură calitatea informației financiare, de evaluare a caracteristicilor
de calitate fundamentale și de evaluare a caracteristicilor de calitate amplificatoare.

Contribuții în plan operaţional

Domeniul informației, și mai ales cel al informației financiare este puternic
interconectat cu domeniul raportărilor financiare. În acest domeniu, al raportărilor
financiare, se urmărește propunerea celor mai bune metode și tehnici prin care să se
asigure principalilor utilizatori de la nivelul piețelor financiare informații de calitate,
utile în procesul decizional. Cunoașterea dimensiunilor calității și a caracteristicilor
de calitate fundamentale și amplificatoare conduce la eficientizarea procesului de
evaluare a calității informației financiare.
Un rol deosebit de importat în procesul de evaluare a calității informației
financiare îi revine auditorului financiar care are ca obiectiv exprimarea unei
obiective profesioniste, independente și calificate privind acurateța informațiilor
financiare raportate de către firme. Opinia este exprimată în cadrul unui raport de
audit standardizat și urmărește analiza conformității informațiilor financiare cu
referențialele de raportare financiare aplicabile, pe baza unei metodologii de lucru
specifice.
În cazul identificării unor denaturări semnificative, probate printr-o serie de
documentări specifice, auditorul trebuie să le semnaleze și să evalueze impactul
acestora la nivelul ansamblului situațiilor financiare raportate. Pentru obținerea
probelor de audit, auditorul trebuie să utilizeze o metodologie proprie domeniului,
prin aplicarea unor proceduri de audit specifice.
În cadrul acestor proceduri, unele dintre cele mai utilizate sunt reprezentate de
procedurile analitice care vizează și utilizarea metodelor statistice avansate de

14
analiză a datelor, cu scopul identificării eventualelor denaturări, ca urmare a erorilor
sau fraudelor financiare. Procedurile analitice pot fi utilizate și în cazul testării
conformității cu un cadru de raportare aplicabil.
Sub acest aspect, metodele statistice și modelele econometrice propuse se pot
constitui într-un instrumentar care să contribuie la creșetrea calității informației
financiare dar și la îmbunătățirea practicilor de audit utilizate în prezent. Pe baza
rezultatelor cercetării obținute în prezenta lucrare, modelele propuse spre testare și
validare pot fi integrate în aplicații informatice sau sisteme inteligente cu ajutorul
cărora auditorul poate evalua calitatea informației financiare.
De asemenea, pornind de la modelele propuse, se poate evalua și influența
factorilor determinanția supra caracteristicilor de calitate și se pot propune măsuri
practice de îmbunătățire a acesteia.

Propuneri privind evaluarea statistică a calității informației financiare

Prin teză ne propunem să aducem contribuții la dezvoltarea cercetărilor
interdisciplinare, atât în direcția statisticii economice, cât și a contabilității și al
raportărilor financiare. În lucrare se propune o serie de clarificări, sistematizări și
clasificări aferete principalelor concepte: informația și calitatea informației.
Identificarea și caracterizarea indicatorilor prin care informația financiară este
raportată, precum și a indicatorilor și metodelor prin care calitatea acesteia poate fi
apreciată, a permis propunerea de modele econometrice pentru testarea calității
informației financiare pentru fiecare caracteristică în parte.
Identificate principalele componente ale raportărilor financiare care pot fi
înțelese și utile investitorilor în procesul decizional s-a realizat cu ajutorul ACP. În
lucrare, au fost propuse denumiri specifice fiecărei noi componente a raportării
financiare prin ACP, în funcție de natura variabilelor (a ratelor financiare) care au o
influență semnificativă asupra componentelor.
S-a realizat evaluarea calității informațiilor sintetizate în fiecare componentă
identficată, folosind metodelor statistice avansate de analiză a datelor pentru cazul
relevanței, reprezentării exacte (care vizează completitudinea, neutralitatea și
absența erorilor), dar și a comparabilității, verificabilității, oportunității și
inteligibilității informației financiare. Modelele aplicate în studiile de caz realizate
pot fi integrate în sisteme expert care pot fi utilizate de către auditorii financiari în
cadrul misiunii de audit, pentru obținerea de probe de audit cu scopul fundamentării
opiniei de audit.
Propunerile privind evaluarea calității informației financiare au vizat și
adaptarea unor indicatori și modele utilizate la nivel internațional pe cazul firmelor
românești cotate la Bursa de Valori Românești. Chiar dacă se vorbește la nivel
național și intrenațional de o convergență în raportarea financiară, există încă
suficiente elemente care nu pot fi echivalate sau traduse la nivelul practicilor de
raportare românești. În acest sens, o serie de elemente sau indicatori utilizați la nivel
internațional în evaluarea calității informației financiare au trebuit adaptați uzanțelor
naționale și integrate în modele econometrice specifice.
Metodele statistice utilizate în studiile de caz, atât cele clasice, cât și cele
avansate de analiză a datelor, pot contribui la creșterea calității procesului de
evaluare a calității informației financiare. Utilizarea unor metode avansate conduce

15
la creșterea acurateții estimațiilor parametrilor modelelor propuse în studiile de caz,
dar și la studierea interacțiunilor dintre factorii determinanți ai calității informației
financiare.
Pornind de la identificarea factorilor determinanți ai calității informației
financiare, se propune evaluarea influenței calității (sub acțiunea factorilor
determinanți) asupra creșterii economice, inclusiv a celei durabile, sub aspect
economic, social, dar și de mediu.

Limitele cercetării
Lucrarea poate prezenta o serie de limite, determinate atât de problema de
cercetat, cât și de accesul la datele necesare analizei.
În domeniul evaluării calității informației financiare, cercetările de specilitate
pot fi considerate ca fiind încă la început de drum.
Tocmai absența unui număr suficient de studii la nivel național în acest
domeniul, care să trateze aspectul fenomenologic – al informației financiare, cât și
aspectul metodologic – al utilizării metodelor statistice avansate de analiză a datelor,
nu a permis realizarea de comparații în ceea ce privește rezultatele obținute prin
cercetările realizate prin teza de doctorat. În acest sens, a fost avută în vedere fie
comparabilitatea doar la nivel de utilizare a metodelor statistice și posibilitatea
dezvoltării aplicabilității acestora în domeniul calității informației financiare, fie
comparabilitatea doar la nivelul fenomenului analizat și a conceptelor financiare
utilizate, cu posibilitatea cuantificării și modelării statistice.
O altă limită este determinată de populația observată și de volumul relativ
redus al eșantionului analizat. Comparativ cu studiile realizate la nivel internațional,
în care se utilizează eșantioane de mii sau zeci de mii de firme, piața financiară
românească este caracterizată de un număr redus de firme care pot fi analizate. Acest
lucru este determinat tocmai de dezvoltare insuficientă a pieței financiare din
România, marcată de un cadru normativ aflat încă în transformare. De asemenea,
experiența românească în ceea ce privește implementarea și aplicarea referențialelor
de raportare care să asigure calitatea informației financiare - IFRS este de dată
recentă, comparativ cu practica și experiența internațională.
Specificul temei, de cercetare interdisciplinară, dar și fenomenul analizat
constituie o altă limită în prezenta lucrare. Chiar dacă domeniul statisticii economice
dispune de metode avansate de analiză a datelor, dar și de instrumente moderne de
calcul, în lucrare au fost reținute doar o parte din metodele statistice, care să poate fi
aplicate cu ușurință și în practica raportărilor financiare și a auditului financiar.

Direcţiile viitoare şi perspectivele cercetării

Principalele direcții de cercetare vizează continuarea dezvoltării studiilor
interdisciplinare, între domeniul statisticii economice și al econometriei financiare,
pe de o parte, și cel al contabilității, al raportărilor financiare și al auditului financiar
pe de altă parte.
Din punctul de vedere al cazuisticii, direcțiile viitoare vizează realizarea de
cercetări la nivel internațional, prin includerea în analiză și a altor firme cotate pe
principalele piețe financiare europene sau care admit referențialul de raportare IFRS.

16
Acest lucru va contribui semnificativ la creșterea calității și a relevanței rezultatelor
obținute la nivel național și internațional.
Implicațiile utilizării metodelor statistice avansate și ale modelelor
econometrice în evaluarea calității informației financiare pot fi resimțite nu numai la
nivelul raportărilor financiare dar și la nivelul profesiei de audit. Propunerea de
modele de evaluare a calității informației financiare poate consitui premisa
dezvoltării de noi proceduri de audit, sub forma procedurilor analitice. Acest
proceduri de audit pot fi utile auditorului în depistarea denaturărilor contabile ca
urmare a fraudelor financiare sau ca urmare a erorilor. Sub aspect practic, prin
integrarea acestor proceduri în sistemele expert de asistare a deciziilor sepoate
dezvolta sectorul tehnicilor de audit asistate de calculator.
Având în vedere rolul auditului financiar în asigurarea calității informației
financiare, o altă direcție de cercetare poate fi reprezentată tocmai de analiza
statistică a calității auditului financiar. Pornind de la calitatea informației și cum
aceasta poate fi modelată, calitatea auditului financiar poate fi evaluată pe baza
legăturilor care se pot stabili între tipul opiniei de audit și nivelul de calitate
identificat la nivelul informațiilor financiare raportate.
Evaluarea calității auditului financiare cu ajutorul metodelor statistice avansate
de analiză a datelor poate contribui la consolidarea profesiei la nivel național și la
creșterea încrederii investitorilor în raportul de audit.
Identificarea principalelor componente ale raportării financiare și stabilirea ratelor
financiare care surprind fidel poziția și performanța financiară pot reprezenta
premisa utilizării acestor variabile cu ajutorul nomogramelor în detectarea fraudelor
sau a operațiunilor de management al rezultatului, în estimarea riscurilor asociate
insolvenței sau falimentului, sau în calculul randamentelor oferite de acțiunile
firmelor cotate la bursă.
Nu în ultimul rând, prin utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a
datelor în cadrul domeniului auditului financiar și folosind o serie de concepte
specifice domeniului contabilității și al analizei financiare, se poate deschide o nouă
direcție de cercetare. Această direcție nouă îşi propune analiza principalelor
fenomene din cadrul auditului financiar pe baza unor indicatori din analiza
financiară, cu ajutorul metodelor statistice şi econometrice avansate, și poate fi
numit auditometrie (auditometrics).

Bibliografie:

Pentru realizarea tezei, au fost consultate o serie de surse bibliografice,

reprezentate de cărți, tratate, monografii, articole științifice, norme legislative,
rapoarte ale organismelor de profil etc., din literatura românească și cea străină (107
de cărți și monografii și 102 de articole științifice). Un extras a celor mai
reprezentative lucrări este prezentat mai jos:

Cărți și monografii (extras)

1. Airinei, D., (2003), Depozite de date, Polirom, Iași
2. Andrei, T., Bourbonnais, R. (2008), Econometrie, Editura Economică, București

17
3. Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E. (2008), Introducere în econometrie
utilizând EViews, Editura Economică, București
4. Balan, C.B. (2013), Modelarea statistică a duratei de supraviețuire, Editura ASE
București, Colecția Cercetare avansată postdoctorală în științe economice,
București
5. Balan, C.B. (2015), Analiza statistică a evoluţiei pieţei muncii în România
comparativ cu statele Uniunii Europene, Ed. Sedcom Libris, Iași
6. Baltagi, B. (2005), Econometria Analysis of Panel Data, 3rd edition, John Wiley
& Sons, West Sussex, England
7. Cano, J. (2003), Critical Reflections on Information Systems: A systemic
Approach, Hershey, IDEA Group Publishing
8. Christensen, J., Demski, J. (2008), Accounting Theory: An Information Content
Perspective, McGraw−Hill Primis
9. Gleick, J. (2012), Informația: o istorie, o teorie, o revărsare, traducere de
Crăciun, D., Ed. Publica, București
10. Guiașu, S. (1968), Probabilistic information theory: discrete and memoryless
models, McGraw-Hill, New York
11. Hall, J., Accounting Information Systems, 7th edition, South-Western Cengage
Learning, Mason, USA
12. Isaic-Maniu, A., Mitruț, C., Voineagu, V. (2004), Statistică, ediția a 2-a, Editura
Universitară, București
13. Jaba, E. (1982), Statistica. Statistica economiei naţionale, Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Iași
14. Jaba, E. (2002), Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, București
15. Jaba, E., Pintilescu, C., Jemna, D.V. (2002), Statistică inferenţială, Teste grilă şi
probleme, Editura Sedcom Libris, Iaşi
16. Jaba, E., Grama, A. (2004), Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Ed.
Polirom, Iași
17. Jaba, E., Jemna, D. (2006), Econometrie, Ed. Sedcom Libris, Iași
18. Jaba, E. (coordonator), Balan, C., Chirilă, C., Chirilă, V., Gagea, M., Jemna,
D.V., Pintilescu, C., Turturean, C.I., Viorică, D. (2008), Econometrie aplicată,
Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași
19. Jemna, D.V. (2015), Sondajul statistic, Ed. Sedcom Libris, Iași
20. Jemna, D.V. (2017), Econometrie cu aplicații în R, ediția a IV-a, revăzută și
adăugită, Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași
21. Morgenstern, O. (1972), L’illusion statistique: précision et incertitude des
données économiques, Dunod, Paris
22. Onicescu, O., Botez, M.C. (1985), Incertitudine și modelare economică.
Econometrie informațională, Editura Didactică și Pedagogică, București
23. Phlips, L. (1988), The economics of imperfect information, Cambridge
University Press, Cambridge, New York
24. Pintilescu, C. (2007), Analiză statistică multivariată, Editura Universității
”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași
25. Roman, M., Marin, D., Stancu, S. (2005), Teoria jocurilor pentru economiști,
Editura ASE, București

18
26. Rose, F. (1999), The economics, concept, and design of information
intermediaries: A theoretic approach, New York: Physica-Verlag
27. Sevestre, P. (2002), Économétrie des données de panel, Dunod, Paris
28. Von Bayer, H.C. (2004), Information: The New Language of Science, Harvard
University Press
29. Wiener, N. (1961), Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal
and the Machine, ediția a doua, MIT Press, Cambridge
30. Zhang, G. (2014), Accounting Information and Equity Valuation: Theory,
Evidence, and Applications, Springer, London

Articole științifice (extras)

1. Aldrich, J. (2007), “Information and Economics in Fisher’s Design of
Experiments”, International Statistical Review, 75(2), pp. 131-149
2. Ball, R. (2013), ”Accounting Informs Investors and Earnings Management is
Rife: Two Questionable Beliefs”, Accounting Horizons, 27(4), pp. 847-853
3. Barth, M.E., Beaver, W., Landsman, W. (2001), ” The relevance of the value
relevance literature for financial accounting standard setting: another view”,
Journal of Accounting and Economics, 31, pp. 77-104
4. Barth, M.E., Beaver, W.H., Hand, J.R.M., Landsman, W.R. (1999), ”Accruals,
cash flows, and equity values”, Review of Accounting Studies, 4, pp. 205-229
5. Barth, M.E., Landsman, W., Lang, M., Williams, C. (2012), ” Are IFRS-based
and US GAAP-based accounting amounts comparable?”, Journal of
Accounting and Economics, 54, pp. 68-93
6. Barth, M.E., Landsman, W.R., Lang, M.H. (2008), “International accounting
standards and accounting quality”, Journal of Accounting Research, 46(3), pp.
467-498
7. Beaver, W., Lambert, R., Morse, D. (1980), ”The information content of security
prices”, Journal of Accounting and Economics, 2 (1), pp. 3-28
8. Beaver, W.H., W.R. Landsman, and E.L. Owens. (2012), “Asymmetry in
Earnings Timeliness and Persistence: a Simultaneous Equations Approach”,
Review of Accounting Studies, 17, pp. 781-806
9. Canfora, G., Cerulo, L. (2004), “A Taxonomy of Information Retrieval Model
and Tools”, Journal of Computing and Information Technology, CIT 12 (3),
pp. 175-194
10. Casagrande, D. (1999), ”Information as verb: Re-conceptualizing information for
cognitive and ecological models”, Journal of Ecological Anthropology, 3(1),
pp. 4-13
11. Davenport, Th. (1998), “Putting the Enterprise in the Enterprise System”,
Harvard Business Review, 76(4), pp. 121-131
12. Dechow, P., Dichev, I. (2002), ”The quality of accruals and earnings: The role of
accrual estimation errors”, The Accounting Review, 77 (Supplement), pp. 35-59
13. Einstein, A. (1905), “On the electrodynamics of moving bodies”, pp. 1-23,
traducere în limba engleză a Einstein, A. (1905), “Zur Electrodynamik
bewerter Korper”, Annalen der Physik, 17, 891

19
14. El-Sayed Ebaid, I. (2012), ”The value relevance of accounting‐ based
performance measures in emerging economies: The case of Egypt”,
Management Research Review, 35(1), pp. 69-88
15. Filip, A., Raffournier, B. (2010), “The value relevance of earnings in a
transition economy: The case of Romania”, The International Journal of
Accounting, 45(1), pp. 77-103
16. Floridi, L. (2005), ”Is Information Meaningful Data?”, Philosophy and
Phenomenological Research, 70(2), pp. 351-370
17. Hartley, R.V.L. (1928), “Transmission of Information”, Bell System Technical
Journal, 7(3), pp. 535-563
18. Jaba, E., Balan, C.B., Roman, M., Roman, M. (2010)” Statistical evaluation of
spatial concentration of unemployment by gender”, Economic Computation
and Economic Cybernetics Studies and Research, 44(3), pp. 79-91
19. Jaba, E., Morosanu A. (2012), ”Research concerns regarding survey interviewer
characteristics: a bibliometric analysis”, Review of Research and Social
Intervention, 39, pp. :7-16
20. Mitruț, C., Jaba, E., Șerban D., Gagea, M. (2008), ”Forcasting of the statistical
indexes characterizing the metalurgic activity in Romania”, Metalurgia
International, 13(2), Special Issue, pp. 16-22
21. Moroşanu, A., Jaba, E., Şerban, D. (2017), ”The proposal of a Tool for
Candidate’s Selection forEmployment. The Case of Survey Interviewers”,
Prague Economic Papers, 26(5) pp. 561-577
22. Okoli, M.N. (2012), “The Use of Accounting Information as an Aid to
Management in Decision Making”, British Journal of Science, 5(1), pp. 52-62
23. Ruch, G., Taylor, G. (2015), ”Accounting conservatism: A review of the
literature”, Journal of Accounting Literature, 35, pp. 17-38
24. Sampler, J. L. (1998), ”Redefining industry structure for the information age”,
Strategic Management Journal, 19 (4, Special Issue: Editor's Choice), pp. 343-
355
25. Selijak, R., Zalatel, M. (2014), “Measurement of data quality in the case of short
term statistics”, Working paper, pp.1-12
26. Shannon, C.E., Weaver, W. (1949), “A Mathematical Theory of
Communication”, Urbana Univ Illinois Press, vi + pp. 1-117
27. Sloan, R. (1996), ”Do stock prices fully reflect information in accruals and cash
flows about future earnings?”, The Accounting Review, 71, pp. 289-315
28. Steinmueller, W.E. (1992), ”The economics of production and distribution of
user-specific information via digital networks”, in Antonelli, C. (Ed.), The
economics of information networks (pp. 173-194). Amsterdam; New York:
North-Holland
29. Stigler, G.J. (1971), ”The economics of information”, în Lamberton D.M. (Ed.),
Economics of information and knowledge (pp. 61-82). Harmondsworth, Eng:
Penguin Books.
30. Swigon, M. (2011), “Information limits: definition, typology and types”, Aslib
Proceedings, 63(4), pp. 364-379

20
 Diseminarea rezultatelor cercetării

Cărți de unic autor

1. Robu, I.B. (2014), Riscul de fraudă în auditul financiar, Ed. Economică,
București

Capitole de cărți publicate în calitate de coautor în edituri recunoscute la nivel

internațional
1. Robu, M.A., Robu, I.B. (2016), ”The Value Relevance of Audit Report Under
IFRS in the Case of Romanian Listed Companies”, pp. 2-15, în volumul
ENTREPRENEURSHIP, BUSINESS AND ECONOMICS, VOL 2, editori:
Bilgin, M.H., Danis, H, Can. U., Springer

Articole de autor sau în calitate de coautor

Articole științifice publicate în jurnale cotate ISI cu factor de impact și scor

absolut de influență:
În domeniul evaluării statistice a calității informației financiare
1. Jaba, E., Robu, I.B., Istrate, C., Balan, C.B., Roman, M. (2016), ”Statistical
Assessment of the Value Relevance of Financial Information Reported by
Romanian Listed Companies”, Romanian Journal of Economic Forecasting,
19(2), pp. 27-42 (IF: 0,238; AIS: 0,038)
2. Jaba, E., Mironiuc, M., Roman, M., Robu, I.B., Robu, M.A. (2013), ”The
statistical assessment of an emerging capital market using the panel data
analysis of the financial information”, Economic Computation and Economic
Cybernetics Studies and Research, 47(2), pp. 21-36 (IF: 0,299; AIS: 0,039)

În domeniul raportărilor financiare

1. Robu, I.B., Carp, M., Popescu, C., Păvăloaia, L., Istrate, C., Georgescu, I.E.
(2016), ”The country risk influence on accounting quality in the case of
romanian listed companies”, Transformations in Business and Economics,
15(3c), pp. 597-616 (IF: 0,556; AIS: 0,043)
2. Istrate, C., Robu, I.B., Păvăloaia, L., Herghiligiu, I. (2017),”Analysis of
companies sustainability under the influence of environmental information
disclosure”, Environmental engineering and management journal, 14(4), pp.
957-967 (IF: 1,096 ; AIS:0,073)
3. Istrate, C., Georgescu, I.E., Carp, M., Robu, I.B., Păvăloaia, L. (2015), ”
Accruals earnings management in emerging markets under the transition to
IFRS: The case of Romanian listed companies”, Transformations in Business
and Economics, 14(2A), pp. 393-411 (IF: 0,556; AIS: 0,043)

În domeniul statisticii economice și al modelării econometrice

1. Jaba, E.,Chirianu, I.A., Balan, C., Robu, I.B., Roman, M.D. (2016), ”The
Analysis of the Effect of Women's Participation in the Labor Market on
Fertility in European Union Countries Using Welfare State Models”, Economic

21
 Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 50(1), pp. 69-
84 (IF: 0,299; AIS: 0,039)
2. Bostan, I., Popescu, C., Istrate, C., Robu, I.B., Hurjui, I. (2017), ”The Impact
of Taxation of the Domestic Economic Transactions on the Vat Collection
Through Electronic Fiscal Devices”, Amfiteatru Economic, 19(45), pp. 581-594
(IF: 0,581; AIS: 0,049)
3. Popescu, C., Bostan, I., Robu, I.B., Maxim, A., Diaconu, L. (2016), ”An
Analysis of the Determinants of Entrepreneurial Intentions among Students: A
Romanian Case Study”, Sustainability, 8(8), pp. 771-793 (IF: 1,789; AIS:
0,333)
4. Bostan, I., Istrate, C., Popescu, C., Robu, I.B., Mihai, C., Fîrțescu, N.B.
(2016), ”Evolutions on the Labour Market in the European Chemical Sector”,
Revista de Chimie, 67(6), pp. 1200-1202 (IF: 1,232; AIS: 0,057)
5. Dascălu, E.D., Bostan, I., Popescu, C., Robu, I.B., Mihai, C., Fîrțescu, N.B.,
Istrate, C. (2016), ”The Influence of Business Cycles on the European
Chemical Industry”, Revista de Chimie, 67(1), pp. 195-1202 (IF: 1,232; AIS:
0,057)

Articole științifice publicate în jurnale sau periodice indexate ISI web of Science
fără factor de impact:
1. Jaba, E., Robu, I.B., Balan, C.B. (2017), ”Panel data analysis applied in
financial performance assessment”, Revista Română de Statistică, 2, pp. 3-20
2. Balan, C.B., Robu, I.B., Jaba, E. (2015), ”The statistical assessment of
financial distress risk in the case of metallurgical companies”, Metalurgija,
54(3), pp. 575-578
3. Robu, I.B., Istrate, C., (2015), ”The Analysis of the Principal Components of
the Financial Reporting in the Case of Romanian Listed Companies”, Procedia
Economics and Finance, 20, pp. 553-561
4. Robu, I.B., Istrate, C., Jaba, E. (2015), ”Statistical estimation of the
information influence regarding employees on the Romanian firms market
capitalization”, Procedia Economics and Finance, 32, pp. 208-215
5. Toma, C., Carp, M., Robu, I.B. (2015), ”Harnessing Financial Information in
Investors Decissions: Accrual Accounting versus Cash Accounting”, Procedia
Economics and Finance, 26, pp. 1044-1051
6. Jaba, E., Balan, C.B., Robu, I.B. (2014), ”The relationship between life
expectancy at birth and health expenditures estimated by a cross-country and
time-series analysis”, Procedia Economics and Finance, 15, pp. 108-114
7. Robu, M.A., Jaba, E., Mironiuc, M., Robu, I.B. (2014), ”Estimating the
influence of the financial and nonfinancial factors on the capital gains yield in
the case of the Romanian stock market”, Procedia Social and Behavioral
Sciences, 109, pp. 1298-1302
8. Robu, M.A., Robu, I.B. (2014), ”The Influence of the Principal Dimensions of
Accounting Information on the Capital Gains Yield in the Case of Romanian
Listed Companies”, Procedia Social and Behavioral Sciences, 143, pp. 985-
989

22
9. Georgescu, I.E., Păvăloaia, L., Robu, I.B. (2014), ”Fair Value Accounting and
Market Reaction: Evidence from Romanian Listed Companies”, Procedia
Social and Behavioral Sciences, 143, pp. 827-831
10. Jaba, E., Balan, C., Robu, I.B. (2013), ”The Assessment of Health Care
System Performance based on the Variation of Life Expectancy”, Procedia
Social and Behavioral Sciences, 81, pp. 162-166
11. Mironiuc, M., Chersan, I.C., Robu, I.B. (2013), ”Ethics in Providing Non-
Audit Services to Ensure Transparency in Financial Reporting”, Procedia
Social and Behavioral Sciences, 81, pp. 474-478
12. Robu, I.B., Balan, C.B., Jaba, E. (2012), ”The estimation of the going concern
ability of quoted companies, using duration models”, Procedia Social and
Behavioral Sciences, 62, pp. 876-880
13. Jaba, E., Balan, C.B., Robu, I.B. (2012), ”Life expectancy variation by
geographic region and income group”, Excellence Challenges during the
Economic Crisis, 1, pp. 254-259

Articole științifice indexate în cel puțin trei baze de date internaționale

recunoscute:
1. Robu, I.B., Grosu, M., Istrate, C. (2016), ”Efectul rotatiei auditorilor asupra
calității informațiilor raportate de către firmele românești cotate la bursă în
condițiile trecerii la IFRS”, Revista Audit Financiar, 14(1), pp. 3-14
2. Robu, I.B., Carp, M., Istrate, C., Popescu, C., Robu, MA. (2016), ”The Value
Relevance of Financial Information Under the Influence of Country Risks. The
Case of the Indian Listed Companies”, Review of Economics and Business
Studies, 9(2), pp. 77-93
3. Grosu, M., Robu, I.B., Istrate, C. (2015), ”Studiu explorator privind impactul
IFRS asupra opiniei de audit în cazul firmelor românești cotate”, Revista Audit
Financiar, 13(7), pp. 3-15
4. Robu, I.B., Robu, M.A. (2015), ”Analiza statistică a influenței opiniei de audit
asupra relevanței informațiilor financiare raportate de catre firmele românești
cotate la bursă”, Revista Audit Financiar, 13(11), pp. 3-11
5. Jaba, E., Robu I.B., Balan, C.B. (2015), ”Fundamentarea statistică a deciziei
de alegere a auditorilor financiari”, Revista Audit Financiar, 13(4), pp. 3-14
6. Istrate, C., Robu, I.B., Carp, M. (2015), ”Impact of the transition to IFRS for
the Romanian listed companies in financial distress”, Review of Economics and
Business Studies, 8(2), pp. 83-102
7. Robu, M.A., Robu, I.B. (2014), ”Percepția investitorilor privind informațiile
raportate de firmele românești cotate la bursă, înainte și după aplicarea IFRS”,
Revista Audit Financiar, 12(11), pp. 37-42
8. Toma, C., Robu, I.B. (2014), ”Studiu privind rolul auditului financiar în
asigurarea utilizării prudenței în raportarea financiară”, Revista Audit
Financiar, 12(9), pp. 3-16
9. Robu, I.B., Robu, M.A., Mironiuc, M., Bălu, F.O. (2014), ”The value
relevance of financial distress risk in the case of RASDAQ companies”,
Journal of Accounting and Management Information Systems, 13(4), pp. 623-
642

23
10. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014), ”Reducerea costurilor de estimare a
denaturărilor contabile pe baza folosirii sondajului de clustere”, Revista Audit
Financiar, 12(6), pp. 21-30
11. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014), ”Creșterea preciziei estimării
denaturărilor contabile pe baza folosirii sondajului stratificat”, Revista Audit
Financiar, 12(5), pp. 18-29
12. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.-A. (2014), ”Eșantionarea statistică în auditul
financiar pentru estimarea denaturărilor contabile”, Revista Audit Financiar,
12(4), pp. 19-27
13. Jaba, E., Robu, I.B., Balan, C., Robu, M.A. (2013), ”Analiza de panel a
riscului de fraudă în auditul financiar”, Revista Audit Financiar, 11(101), pp.
25-36
14. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2013), ”Proceduri analitice bazate pe analiza
statistica a informațiilor comparabile aferente perioadelor anterioare de
raportare financiara”, Revista Audit Financiar, 11 (2), pp. 3-15
15. Mironiuc, M., Chersan, I-C., Robu, I.B. (2013), ”The Influence of the Client’s
Background on the Auditor’s Decision in Acceptance the Audit Engagement”,
Communications of the IBIMA, DOI: 10.5171/2013.567289, pp. 1-16
16. Jaba, E., Robu, I.B., Balan, C-B., Robu, M.A. (2012), ”Folosirea metodei
ANOVA pentru obtinerea probelor de audit cu privire la efectul domeniului de
activitate asupra variatiei indicatorilor pozitiei si performantei financiare”,
Revista Audit Financiar, 10(8), pp. 3-12
17. Jaba, E., Balan, C-B., Robu, I.B., Roman, M. (2012), ”Evaluarea statistica a
riscului de frauda în scopul fundamentarii opiniei de audit, pe baza modelelor
de durata”, Revista Audit Financiar, 10(4), pp. 14-23

24