CURSUL NR.

9
Ridicări planimetrice generalități

Ansamblul de lucră ri efectuate pe teren pentru obținerea planului sau a

hă rții topografice se numește ridicare în plan.

Dacă ridicarea se efectuează pentru obținerea unui plan fă ră reprezentarea

reliefului se numește ridicare planimetrică , iar dacă în urma ridică rii se
obține un plan sau o hartă cu reprezentarea reliefului, ridicarea poartă
numele de ridicare altimetrică , aici fiind necesare și mă sură tori care au ca
scop determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe teren.

Într-un sistem de referință cartezian tridimensional, poziția unui punct P

este definită prin trei valori (x,y,H).

Fig. 8.4:ProiecțiapunctuluiP dinterenpe axelesistemului cartezian

tridimensional
Valorile x și y stabilesc poziția planimetrică 𝑃0a punctului P în planul
orizontal xoy față de originea O și axele x, y iar cota H precizeză poziția
altimetrică , adică înă lțimea punctului P față de suprafața de referință .
Legă tura dintre coordonatele polare(orientareθ,unghi de pantă ,lungime
înclinată L și distanță orizontală D) și coordonatele carteziene (x,y,H) se
realizează astfel:
𝐷=𝐿· 𝑐𝑜𝑠
𝑥𝑃=𝐷· cos𝜃
𝑦𝑃=𝐷·sin𝜃
𝐻𝑃=𝐷·𝑡𝑔
 1. Metoda radierii

Se aplică pentru ridicarea topografică a punctelor de detaliu care se află în

jurul unui punct vechi de coordonate cunoscute (punct din rețeaua
geodezică de stat sau punct al unei rețele de drumuire).

Fig.8.5: Ridicarea detaliilor din teren prin metoda punctelor radiate

N–direcția Nord geografic;
101,102,103–puncte vechi de coordonate cunoscute; aceste puncte fac parte
dintr-o rețea de drumuire;
1,2,3,4–puncte radiate ale că ror coordonate urmează să fie determinate;
𝜽𝟏𝟎𝟐−𝟏𝟎𝟑 – orientarea laturii 102-103 (poate fi determinată din
coordonate).

Elementele care se mă soară în teren:

- Lungimile înclinateLi între punctul destație102 și fiecare punct

radiat;
- Unghiurile orizontale𝜔𝑖(între latura de referință 102-103 și fiecare
punct radiat);
- Unghiurile verticale𝑖.

Pentru calculul coordonatelor rectangulare(X,Y)ale punctelor radiate se

vor calcula mai întâ i creșterile de coordonate între punctul destație din
care au fost efectuate mă sură torile(aici punctul 102 de coordonate
cunoscute) și fiecare punct radiat.

Fig.8.6:Reprezentarea creșterilor decoordonate

Mai întâ i se calculează orientarea că tre punctul nou:
𝜃102−𝑖=𝜃102−103+𝜔𝑖

Apoi se determină creșterile de coordonate:

𝛿𝑥𝑖=𝑑𝑖·𝑐𝑜𝑠𝜃102−𝑖

𝛿𝑦𝑖=𝑑𝑖· 𝑠𝑖𝑛𝜃102−𝑖

Fig.8.7:Reprezentarea triunghiului de pantă

𝐷102−𝑖=𝐿102−𝑖· 𝑐𝑜𝑠𝑖

𝛿ℎ𝑖=𝐷𝑖·𝑡𝑔𝑖

Coordonatele finale X,Y,H ale punctului i se vor calcula cu relațiile:

𝑋𝑖=𝑋102+ 𝛿𝑋𝑖

𝑌𝑖=𝑌102+𝛿𝑌𝑖

𝐻𝑖=𝐻102+𝛿𝐻𝑖
 2. Metoda coordonatelor rectangulare

Metoda se pretează a fi folosită în terenuri aproximativ orizontale, care

permit mă surarea directă a distanțelor orizontale dintre puncte, atâ t în
lungul absciselor Xi, câ t și în lungul ordonatelor Yi.

Fig.8.8: Metoda coordonatelor rectangulare

Pe direcția aliniamentului punctelor de drumuire 102-103 se întinde o

panglică de mă surare cu originea în unul dintre capetele aliniamentului. Cu
ajutorul unor instrumente speciale denumite echere topografice se coboară
perpendiculare din fiecare punct de detaliu pe aliniamentul 102-103. Se
mă soară abscisele xi între originea panglicii și piciorul fiecă rei
perpendiculare coborâ te pe aliniament și lungimile ordonatelor yi
reprezentate de perpendicularele construite din fiecare punct radiat.
Raportarea punctelor radiate pe hartă se face reducâ nd distanțele xi, yi
mă surate pe teren la scara hă rții cu ajutorul relației scă rii numerice:
𝒅 𝟏 𝑫
= ⇒𝒅=
𝑫 𝒏 𝒏
Ț inâ nd cont de faptul că distanțele mă surate pe teren sunt exprimate în
metri, iar distanțele ce vor fi raportate pe plan trebuie să fie exprimate în
milimetri, relația de calcul devine:
3
𝑑[𝑚𝑚]= 𝐷[𝑚]·10
𝑛