Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești

Facultatea: Tehnologia Petrolului și Petrochimie

Specializarea: Prelucrarea Petrolului și Petrochime
Departament: Ingineria Prelucrării Petrolului și Protecția Mediului

PROIECT LA DISCIPLINA
Petrochimie
Tema:Calculul tehnologic al unui reactor adiabatic cu flux axial
pentru fabricarea stirenului prin dehidrogenarea etilbenzenului

Anul: IV
Grupa:
 Cuprins

Date de proiectare................................................................................................3
Capitolul 1. Date din literatura..............................................................................4
1.1.Stirenul.........................................................................................4
1.2.Obținerea stirenului din etilbenzen...................................................................5
1.1.1 Reacții principale................................................................5
1.1.2 Catalizatori.........................................................................6
1.1.3 Dehidrogenarea adiabatică................................................7
1.1.4 Dehidrogenarea izotermă...................................................8
1.3.Alte metode de obținere a stirenului............................................8
Capitolul 2.Bilanț material pe reactor..................................................................10
Capitolul 3.Bilanț termic pe reactor.Dimensionarea zonei de reacție.................14
Capitolul 4.Căderea de presiune în stratul catalitic............................................31
Capitolul 5.Descrierea procesului tehnologic......................................................34
Capitolul 6. Concluzii..........................................................................................39
Bibliografie
Date de proiectare

1.Capacitatea instalatiei: 110000 t stiren/an

2.Puritatea stirenului: 99.4% masa
3.Conversia etilbenzenului la stiren: 35%
4.Pierderi de stiren din stirenul propus % masă: 1,9
5.Numarul de ore de functionare pe an: 8000 h/an
8.Raportul masic abur/materie prima la intrarea in reactor: 3:1 Kg/Kg
9.Reactii secundare: C 6 H 5 C2 H 5 → C6 H 6 +C2H4 Cs1= 20%
C6H5C2H5 →8C+5H2
C 6 H 5 C2 H 5+16 H 2 O → 8 C O2+ 21 H 2 Cs2= 40%
C6H5C2H5+ H 2 → C 6 H 5 C H 3 +C H 4 Cs3= 40%
0
10.Temperatura la intare in reactor: 635 C
11.Diametrul interior al reactorului avand curgere axiala: 4m2
12.Compozitia etilbenzenului proaspat: etilbenzen= 99,8% masa
benzen= 0,2% masa
13. Compozitia etilbenzenului recirculat : etilbenzen= 99,5% masa
benzen= 0,1% masa
toluen= 0,2% masa
stiren= 0,2% masa
14.Presiunea de intrare in zona de reactie: 1.7 bar (0.17 MPa)
15.Caracteristicile catalizatorului:
3 3
Dp=2,5 mm, Lp=10 mm, fractia de volum liber= 0,35 m /m
3
Densitatea= 1280 Kg/ m
1.Date din literatura
1.1 Stirenul

Din marea gama de produse aromatice, ca derivate directe ale benzenului cu o mare
aplicabilitate industrial este etilbenzenul , principala materie prima pentru obtinerea unui
important monomer utilizabil in primul rand pentru fabricarea cauciucurilor sintetice – stirenul.
Stirenul, cunoscut de asemenea si ca vinilbenzen, se utilizează pentru producerea:
materialelor plastice, cel mai răspândit tip de cauciuc sintetic (caucicul butadienstirenic) și
adezivilor. Acest lucru a determinat mărirea capacităților de producție pentru instalațiile de
dehidrogenare directă a etilbenzenului, perfecționarea tehnologiei de dehidrogenare a
etilbenzenului la stiren și apariția unor noi tehnologii: obținerea concomitentă a stirenului și a
propenoxidului (procedeul Halcon), obținerea stirenului prin extracție din fracția aromatică de la
piroliză etc.În afară de stiren se mai produc trei derivați stirenici, care au întrebuințări
industriale: α-metilstirenul, divinilbenzenul și viniltoluenul. Utilizările acestora sunt similare cu
acelea ale stirenului, dar au si utilizari specifice, de exemplu divinilbenzenul se folosește la
producerea schimbătorilor de ioni.
1.2 Obținerea stirenului din etilbenzen
1.2.1 Reacții principale

Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic endoterma, desfasurata dupa

mecanismul global urmator:

C6H5 – CH2 – CH3 ↔ C 6 H 5−CH =C H 2+ H 2 H 298 = 125 KJ/mol

0

Favorizata de temperaturi ridicate si presiuni joase se aseamana in principiu cu fabricarea

butadienei pornind de la butene, sau cu dehidrogenarea primara observata la cracarea in faza
0
vapori a hidrocarburilor in prezenta/absenta catalizatorilor, reactia are loc intre 700-800 C , cu
conversii de 20-30%, randamentele globale nedepasind 50-60%. Ca si cracarea vaporilor
dehidrogenarea este favorizata de operarea in prezenta aburului, de practicarea diluarii
efluentului de reactie cu abur, ca si de prezenta catalizatorilor.
Catalizatorii permit ameliorarea conversiei pe pas si a selectivitatii la nivele termice
0
mult mai coborate fata de reactia necatalitica, de exemplu intre 550-560 C la presiuni de 0,1-
0,3  10 Pa in instalatiile mai vechi si mai mici de 0,1  10 Pa in cele moderne. Realizarea
6 6

procesului se face izoterm sau adiabatic, diferenta constand in faptul ca temperatura de

preincalzire in cazul materiei prime din procesul izoterm este mai putin ridicata, deci
”imbatranirea” catalizatorului are loc intr-un timp mai lung.
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in acelasi timp mai pot
avea loc numeroase reactii secundare, dintre care influenteaza in mod sensibil selectivitatea
dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
 dezalchilarea etilbenzenului:
C 6 H 5−C2 H 5 → C6 H 6 +C2 H 4 H 298
0
= 103,19 KJ/mol

 hidrodezalchilarea etilbenzenului:
C 6 H 5−C2 H 5 → C6 H 5−C H 3 +C 2 H 4 H 298 = 66,045 KJ/mol
0

 hidrodezalchilarea toluenului:
C 6 H 5−CH 3 + H 2 →C 6 H 6 +CH 4 H 298
0
= -42,5KJ/mol

 formarea cocsului:
C 6 H 5−C2 H 5 → 8 C+5 H 2 K

Dehidrogenarea etilbenzenului are loc în prezența aburului care are următoarele roluri:
1) Micșorează presiunea parțială a etilbenzenului, deplasând echilibrul spre stiren și
minimizând pierderile cauzate de cracarea termică
2) Aduce aportul necesar de căldură sistemului de reacție
3) Curăță catalizatorul prin reacționarea cu carbonul pentru a produce dioxid de carbon și
hidrogen [7]

 .2.2 Catalizatori

Primul catalizator folosit la obținerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec de trei
componenți: ZnO, Al2O3, CaO care la temperatura de 600 – 675°C conduce la obținerea unei
conversii de 38 % și a unei selectivități de 82 %.
În prezent se folosesc catalizatori alcătuiți exclusiv pe bază de oxizi de fier promotați cu
compuși ai potasiului, cromului, vanadiului, zincului, cuprului, cu metale rare etc. Acești
catalizatori se caracterizează prin: stabilitate bună în prezență vaporilor de apă, activitate și
selectivitate ridicată (randamente de circa 60 %, selectivități de peste 90 %), durată de
funcționare îndelungată (circa 2 ani). Principalul component activ, oxidul de fier, are și rolul de
suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus alcalin, constanta vitezei de reacție
crește cu un ordin de mărime.
S-a observat de asemenea că promotorul alcalin, de tipul compușilor cu potasiu,
influențează favorabil viteza reacției de regenerare a cocsului depus pe catalizator.
S-a constatat că viteza formării stirenului și a toluenului crește cu creșterea bazicitatății
promotorului, dar în schimb, formarea benzenului este legată de funcția acidă a catalizatorului.
Selectivitatea maximă a stirenului se observă în cazul utilizării promotorilor de Rb și Li.
Adăugarea unor promotori de tipul Cr, Ti, Al, Mg etc. constituie „distanțieri” ce împiedică
contactul între cristalele ușor sinterizabile, influențând stabilitatea catalizatorilor. Alți promotori
de stabilizare sunt oxizii metalelor alcaline puternic electropozitive (Rb, Cs) și oxizii metalelor
alcalino-pământoase (Ca, Sr,Ba).[1]

1.2.3 Dehidrogenarea adiabatică

Peste 75 % din instalațiile de producție a stirenului realizează reacțiile de dehidrogenare

adiabatic în reactoare multiple sau reactoare operate în serie (Figura 1.2). Necesarul de
căldură de reacție este asigurat la intrarea în fiecare reactor fie prin injecția aburului
supraîncălzit sau prin transferul indirect de căldură.

Etilbenzenul proaspăt este amestecat cu etilbenzenul recirculat și este vaporizat. Aburul de

diluție trebuie adăugat pentru a preveni formarea cocsului. Acest flux ulterior este incălzit într-
un schimbător de căldură,
aburul supraîncălzit este
adăugat pentru a aduce
sistemul de reacție la
temperatura de cca 640°C,
după care fluxul este trecut
prin stratul de catalizator în
primul reactor. Reacția
adiabatică cauzează o cădere
de temperatură, prin urmare
fluxul ce părăsește primul
reactor este reîncălzit până
ajunge să intre în cel de-al
doilea reactor. Conversia
Figura 1.2 Dehidrogenare adiabatică EB[7]
etilbenzenului variază de-a
lungul sistemului, dar deobicei ajunge la 35% în primul reactor și 65% total. Reactoarele sunt
operate la presiuni joase, unele fiind operate în vacuum iar altele la presiuni apropiate celor
atmosferice. Rația de abur/etilbenzen este aleasă pentru a obține un randament optim pentru
un consum minim de utilități. Efluentul din reactor este trecut printr-un sistem eficient de
schimb de căldură pentru a minimiza consumul de energie, după care este condensat și
separat în gaze de evacuare, un flux de stiren brut si un flux de condens al aburului. Stirenul
brut este direcționat către un sistem de distilare. Condensatul este stripat, tratat și reutilizat.
Gazele de evacuare, formate majoritar din hidrogen si dioxid de carbon sunt tratate pentru a
recupera aromaticele, după care pot fi utilizate ca combustibil sau flux de alimentare pentru
hidrogenul chimic.[7]

1.2.4 Dehidrogenarea izotermă

Dehidrogenarea izotermă (Figura 1.3) a fost realizată pentru prima dată de către compania
BASF și a fost folosită de către ei mulți ani la rând. Reactorul este construit ca un schimbător
de căldură de tip fascicul tubular în manta. Etilbenzenul și aburul trec prin tuburi ce sunt
echipate cu catalizator. Căldura de reacție este asigurată de un un flux de gaze arse ce circulă
prin mantaua reactorului. Raportul abur/etilbenzen poate fi adusă până la valoarea de 1:1, iar
temperatura aburului este mai mică ca la procesul adiabatic. Un dezavantaj constituie limitarea
dimensionării reactorului, fapt ce restricționează capacitatea unui tren de reactoare la 150000
t/an, ceea ce presupune investirea în instalații de dimensiuni mari.[7]
 Figura 1.3 Dehidrogenare izotermă EB[7]

1.3 Alte metode de obținere a stirenului

Pe lângă procesul de dehidrogenare a etilbenzenului există și alte procese comerciale de

obținere a stirenului[1]:

Procedeul HALCON

 Oxidarea etilbenzenului la hidroperoxid de etilbenzen :

C6H5-CH2-CH3 + O2 → C6H5-CHOOH-CH3

 Epoxidarea propenei în fază lichid, cu hidroperoxidul de etilbenzen, la

propenoxid, cu formare de metilfenilcarbinol:
 C6H5-CHOOH-CH3 + CH2=CH-CH3 → C6H5-CHOH-CH3 + PROPENOXID

 Hidrogenarea hiperperoxidului rezidual și a acetofenonei rezultate ca

subprodus la metilfenilcarbinol:

C6H5-CO-CH3 + H2 → C6H5-CHOH-CH3

 Deshidratarea metilfenilcarbinolului la stiren:

C6H5-CHOH-CH3 → C6H5-CH=CH2 + H2O

Alchilarea toluenului cu metanol:

Reacția decurge la temperaturi de cca 450 °C, pe catalizatori zeolitici, formându-se un

amestec de stiren-etil-benzen.

Dimerizarea toluenului la stiren:

Reacția are loc la cca 500 °C într-un sistem catalitic redox pe bază de Pb/PbO, cu un
randament de cca 70%

Dimerizarea butadienei la vinilciclohexenă, în fază omogenă:

Reacția Diels-Alder de dimerizare a butadienei se realizează la cca 60 °C, în prezența unui

catalizator organometalic. Vinilciclohexena se dehidrogenează la cca 400°C, în prezența unui
catalizator de Pt depusă pe alumină, obținându-se stirenul.

 Decarboxilarea acidului cinamic:

C6H5-CH=CH-COOH → C6H5-CH=CH2 + CO2
 Dehidrogenarea 1-fenilcloretanului
C6H5-CHCl-CH3 → C6H5-CH=CH2 +HCl

Întrebuintarile stirenului

Polimerizarea stirenului se face in solutie, supensie sau emulsie. In primul procedeu

stirenul si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare. Polimerul format contine
monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare. Procedeul in suspensie
este similar celui in solutie ,numai ca in locul solventului se foloseste apa in care stirenul este
suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o emulsie
de stiren in apa. Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie.
Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru indepartar impuritatilor,
apoi uscat prin metode conventionale (centrifugare si uscare cu aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un domeniu larg.
Prin introducerea de cauciuc dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul polistiren
„antisoc”. O cantitate mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere, desi in ultima vreme
copolimerul ABS tinde sa-l inlocuiasca. In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3 mm
grosime, care se izoleaza la exterior cu un material expanda t(poliuteran sau chiar polistiren
expandat). Polistirenul se mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru
ambalaje alimentare (ciocolata,branza), pentru confectionare containere (pahare de
bauturi,iaurt). Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire
polistiren expandat.
Acesta, avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca material izolant in
constructii. Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor .Acest
dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante (compusi ai borului
si fosforului).

2.Bilanț material pe reactor

 Calculul capacității orare a instalației:

debit anual kg stiren
Debit stiren (D st )= ,[ ]
nr. ore funcționare h

' D st ∙puritate stiren kgstiren

Debit stiren pur ( D st ) = ,[ ]
100 % h
Debit stiren de puritate 100% necesar instalației pentru a acoperi pierderile
100 % kg stiren
( D”st ) = D'st ∙ 100 %-pierderi , [ h ]
 Tabel 1.1. Capacitate instalație

Variabilă Valoare u.m.

13750
Dst kg/h
13667,5
D'st kg/h
13932,211
D''st kg/h

 Calculul randamentului în stiren

Randament stiren→ prin interpolare( tabel 2.2)

Tabel 2.2 Curba de variație a randamentului în stiren în funcție de conversia EB

Conversia EB, %mol 0 10 20 30 40 50

Randament stiren, % mol 100 98.9 95.5 92 87.7 85

Prin interpolare pentru Ct =35% → ηst=89.85%

Cu∗100 %
Conversia totală (Ct)= ,[%]
η st

Conversia în produse secundare ( Cs ) = Ct - Cu , [%]

Tabel 2.3 Conversii EB, randament stiren

Variabilă Valoare u.m.

38.95
Conversia totală % mol
89.85
Randament stiren %
35
Conversia utilă %mol
3.95
Conversia în produse secundare %mol

 Calculul cantității de etilbenzen necesar instalației

EB alim = D} rsub { st }} over {{ M } rsub { stiren } ∙ { C } rsub {u }} ∙ 100 ,[ { kmol } over {h } ] ¿ ¿

EB transf →stiren = D} rsub { st }} over {{ M } rsub { stiren}} ,[ {kmol } over { h } ] ¿¿

EB alim ∙Ct kmol

EB transf total = ,[ ]
100 h

kmol
EB recirculat = EB alim - EB transf total , [ ]
h

EB alim ∙ MEB kgEB

Consum specific EB= ,[ ]
D st kg stiren

kmol
EB trans f în reacții secundare = EB transf total −EB transf →stiren , [ ]
h

Tabel 2.4 Cantități de EB necesar instalației

Variabilă kmol/h kg/h

382.75308 40571.83
EB alimentare
133.96 14200.14
EB transformat în Stiren
152.752 15804.27
EB transformat total
230.001 24767.55
EB recirculate
EB transformat în reacții secundare 15.13333 1604.134

Consum specific EB 1.155(kgEB/kg stiren)

 Calculul compoziției materiei prime ce alimentează reactorul

kg
g EB = EBalim , [ ]
h

EB transf total ∙0.2 % EB recirculat ∙0.1 % kg

g benzen = + ,[ ]
99.8 % 99.5 % h

EB recirculat ∙0.2 % kg
g toluen = ,[ ]
99.5 % h

EB recirculat ∙0.2 % kg
g stiren = ,[ ]
99.5 % h
 abur kg
G abur = ∑ Gi ∙(raport masic materie prim ă ¿ , [ h ]

Tabel 2.5 Compoziție materie primă la intrare în reactor

Component Gi, kg/h %masă Mi, kg/kmol ni, kmol/h %mol

56.951 0.140 78 0.730 0.190
Benzen
49.005 0.120 92 0.533 0.139
Toluen
40571.82 99.620 106 382.75308 99.549
EB
49.005 0.120 104 0.471 0.123
Stiren
40726.788 100 384.487 100
Σ
122180.363 18 6787.798
Abur

 Calculul bilanțului material pe reactor

Calculul debitelor molare la intrare în reactor:

gbenzen, gtoluen, gstiren, gEB, gaburla intrare în reactor → similar Tabel 2.4

Calculul debitelor molare la ieșire din reactor:

kmol
n e =EB recirculat , [ ]
EB
h

kmol
n e = n i + nEB→stiren , [ ]
stiren stiren
h

EB reac sec ∙ Cs2 ∙21 EBreac sec ∙ Cs3 kmol

ne = ne + - ,[ ]
H2 stiren
100 100 h

EB reac sec ∙ Cs1 kmol

ne = ni + ,[ ]
benzen benzen
100 h

EB reac sec ∙ Cs1 kmol

ne = ,[ ]
etenă
100 h

EB reac sec ∙ Cs 3 kmol

ne = ni + ,[ ]
toluen toluen
100 h
 EB reac sec ∙ Cs3 kmol
ne = ,[ ]
metan
100 h

EBreac sec ∙ Cs2 ∙8 kmol

ne = ,[ ]
CO2
100 h

EB reac sec ∙ Cs2 ∙16 kmol

n e = ni - ,[ ]
abur abur
100 h

Tabel 2.6 Bilanț material pe reactor

Transformați,kmol/h M,
Intrare Iesire kg/kmol
Comp
oziție Nii, R.P RS1 RS2 RS3
Gii, kmol/ Nie,
kg/h h %masă %mol Gie, kg/h kmol/h %masă %mol
40571. 382.7 24.8889 5.33308 -133.964 -3.758 -7.515 -7.515
83 531 5 2 24380.105 230.001 14.966 3.108 106
EB
49.005 0.471 0.03054 0.00667 133.964 - - - 13981.217 134.435 8.582 1.817 104
Stiren
- - - - 133.964 - -7.515 157.8 568.543 284.272 0.349 3.841 2
H2
0.04996 0.01455 - 3.758 - -
Benze 56.951 0.730 9 1 350.052 4.488 0.215 0.061 78
n
- 3.758 - -
- - - - 105.216 3.758 0.065 0.051 28
Etenă
49.005 0.533 0.03054 0.00754 - - 7.515 - 740.422 8.048 0.455 0.109 92
Toluen
- - - - - - 7.515 - 120.246 7.515 0.074 0.102 16
Metan
- - - - - - - 60.12 2645.422 60.123 1.624 0.812 44
CO2
12218 6787. 94.6381 - - - -120.2
0.363 798 75 6 120015.927 6667.552 73.671 90.100 18
H2O
16290 7172. 133.964 3.758 0 90.185
7.151 285 100 100 162907.151 7400.191 100 100 -
Σ

3.Bilant termic pe reactor.Dimensionarea zonei de

reacție pentru reactorul adiabatic cu curgere radială
 Calculul capacităților calorice medii a amestecului de reacție
cpEB = -8,4+0,1593∙T-10-4∙T2+2,395∙10-8∙T3=71.733 [kcal/kmol∙k]
cpstiren = -5.968+0,1435∙T-9.15∙10-5∙T2+2,2∙10-8∙T3=65.366 [kcal/kmol∙k]
cpbenzen = -8,65+0,1158∙T-7.54∙10-5∙T2+1.854∙10-8∙T3=48.2148 [kcal/kmol∙k]
cptoluen = -8,215+0,1336∙T-8.23∙10-5∙T2+1.92∙10-8∙T3=59.6185 [kcal/kmol∙k]
cpCH4 = 4.75+0,012∙T+0.303∙10-5∙T2-2.63∙10-9∙T3=16.1769 [kcal/kmol∙k]
cpC2H4 = 0.944+0,03735∙T-1.993∙10-5∙T2+4.22∙10-9∙T3=21.587 [kcal/kmol∙k]
cpH2 = 6.88+0,000066∙T+2.79∙10-7∙T2=7.170 [kcal/kmol∙k]
cpCO2 = 6.85+0,008533∙T-2.47∙10-6∙T2=12.562 [kcal/kmol∙k]
cpH2O = 6.89+0,003283∙T-3.43∙10-7∙T2=9.5885 [kcal/kmol∙k]

 Calculul entalpiilor de reacție

Reacția principală:
C6H5CH2CH3 k-1↔k1 C6H5CH=CH2 + H2

Reacții secundare:
C6H5CH2CH3→k2C6H6 + C2H4
C6H5C2H5 + 16H2O →k3 8CO2 + 21H2
C6H5CH2CH3 + H2 →k4C6H5CH2CH3 + CH4

T
∆ HT =∫ ∆ cp ∙dT , ¿
0

kcal
∆ H 298
r = ∑ ∆ H f produse - ∑ ∆ H f reactanți , [ ]
mol

0 T2 T3 T 4 kcal
∆ H T =∆ H +∆aT+∆b +∆c +∆d ,[ ]
2 3 4 mol
∆a= ∑ a produși - ∑ areactanți

∆ b = ∑ b produși - ∑ breactanți

∆ c = ∑ c produși - ∑ c reactanți

∆ d = ∑ d produși - ∑ d reactanți
 Tabel3.1 Entalpii de formare componenți

Component ΔH°298,f
EB 7.12 kcal/mol
Stiren 35.22 kcal/mol
Benzen 19.82 kcal/mol
Toluen 11.95 kcal/mol
CH4 -17.889 kcal/mol
C2 H4 12.496 kcal/mol
H2 0 kcal/mol
CO2 -94.0518 kcal/mol
H2 O -57.7979 kcal/mol

Tabel 3.2. Calculul entalpiilor de reacție

kcal
∆ H0( )
Nr. Reactiei Δa Δb Δc Δd ΔH298K,r(kcal/kmol) kmol
Reacția principal 9.312 -0.015734 8.779E-06 -1.95E-09 28100 25950,04827

Secundara 1 0.694 -0.00615 4.67E-06 -1.19E-09 25196 25223,4114

Secundară 2 97.44 -0.142178 0.000091587 -2.395E-08 165232 -12034,00443

141747,1789
Secundară 3 -1.945 -0.013766 0.000020451 -7.38E-09 -13059

 Calculul vitezei de reacție

EB
kmol
pstiren ∙ pH2 h
(
r= k 1 ∙ pEB -
kp ) ,[
kg catalizator
]

kmol EB→stiren
4770 h
lg k 1 =- +4.1 , [ ]
T kgcat∙atm

6467
lg k p =- +6.8 , [ atm]
T
 Calculul reactorului
Din figura 3.2 → bilanțul material pe elementul dG:

dG

F x x+dx F

dz

Figura 3.2 Bilanț material pe elementul dG

Qi,j – cantitatea de căldură globală cu care intră toți componenții în zona j;

Qe,j – cantitatea de căldură globală cu care ies toți componenții din zona j;
Ti,j – temperatura de intrare în zona j;
Te,j – temperatura de ieșire din zona j;
nij – debitul molar al componentului i la intrare în zona j;
Fj – debitul molar al etilbenzenului la intrare în zona j;
∆xij – conversia materiei prime în tronsonul j ( pentru toate cele patru reacții);
∆Hij – căldura de reacție i pe tronsonul j.
Qi,j = Qe,j + Qrj

Qi,j = Ti,j * ∑ niij *

Qe,j = Te,j * ∑ niej *

Qrj = F * ∑ ∆Hij * ∆xij
F   H  x
T T  j

n C
e, j i, j
i p ,i

∆x=5% → 7 zone
Se face calcul pentru fiecare zonă cu ΔT= 6,5 K
 Zona I
 Temperatura de ieșire
Te1,pp= Ti,1 – ΔT = 901.5 K
 Temperatura medie
T i,1 + T e1,pp
T1= = 904.75K
2
 Conversia utilă a EB
x1 = Δx ∙ j = 5 %=0.05
 Randament stiren
x1
η1 =100- ∙ (100-98,9 ) = 99.4 %
9,89-0
 Conversia totală și cea în reacții secundare a EB
x1
Ct1 = =5,028%=0.0503
η1
Cs1 = Ct1 - x1 = 0,028%

 Variațiile conversiilor parțiale

Δxs1,1=Cs1∙cs1=0,6%
Δxs2,1=Cs1∙cs2=1,12%
Δxs3,1=Cs1∙cs3=1,12%
 Entalpia reacției principale și a celor secundare

Tabel 3.3 Entalpiile reacției principale și a celor secundare

Reacția ΔHr(kcal/kmol)
29775.968
Principală (R1,1)
24287.727
Secundară 1 (S1,1)
-15615.547
Secundară 2 (S2,1)
190312.409
Secundară 3 (S3,1)
 kcal
∑ ΔHr1 ∙Δ x =ΔH R1,1 ∙ x 1 + ΔHS1,1 ∙ Δxs1,1 + ΔHS2,1 ∙Δxs2,1 +ΔHS3,1 ∙ Δxs3,1 =1511.355 kmol
 Calculul capacității calorice medii a amestecului de reacție

Tabel 3.4 Capacitatea calorică medie a amestecului de reacție

Component ni , kmol/h Cpi (kcal/(kmol∙K)) ni∙cpi (kcal/(h∙K))

382.7531 71.727 27453.841
EB
0.730 48.211 35.201
Benzen
0.533 59.614 31.754
Toluen
0.478693 65.361 30.798
Stiren
6787.798 9.588 65082.580
H2O
Σ= 92634.174

 Verificarea temperaturii de ieșire presupuse

F1 ∙ ∑ H r1
T e1,calc = Ti,1 - =901.755K
∑ ni ∙ cpi
Condiția de verificare : |Te,calc – Te,pp| < 0.5 K
|Te1,calc – Te1,pp|=0.26 K

 Calculul k1și kp

kmol EB→stiren
4770 h
lg k 1 =- +4.1 [ ]
T1 kgcat∙atm

k1 = 0.067¿
6467
lg k p =- +6.8 atm
T1

kp1= 0.449 atm

 Calculul vitezei de reacție
 Tabel 3.5 Bilanț material zona I

Component ni(kmol/h) ne(kmol/h) yi Ye y

382.7531 363.500 0.053365 0.050542 0.051953
EB
0.4712 19.609 6.57E-0.5 0.00272 0.00139609
Stiren
- 20.062 0 0.002789 0.00139473
H2
0.7301 0.753 0.000101 0.0001047 0.00010327
Benzen
- 0.023 0 3.21243E-06 1.6062E-06
Etenă
0.5327 0.579 7.427E-05 8.04885E-05 7.7378E-05
Toluen
- 0.046 0 6.42486E-06 3.2124E-06
Metan
- 0.370 0 5.13989E-05 2.5699E-05
CO2
6787.7979 6787.059 0.94639 0.943695545 0.9450441
H2 O
7172.285 7192.003 1 1 1
Σ

P = 1,7 atm
pEB= yEB∙P =0.088 atm
pstiren= ystiren∙P =0.002 atm
pH2= yH2∙P =0.002 atm
EB
kmol
pstiren ∙ pH2 h
(
r 1 = k 1 ∙ pEB -
kp ) = 0.006
kg catalizator

 Lungimea zonei I

F∗∆ X 1
∆ z1 = =0,2 m
r 1∗ρcat∗S 1
 Zona II
 Temperatura de ieșire
Te2,pp= Ti,2 – ΔT = 895.255 K
Temperatura medie
T i,2 + T e2,pp
T2= =898.505 K
2
 Conversia utilă a EB
x2 = Δx ∙ j = 5% ∙ 2 =10%

 Randament stiren
x2 -9.89
η2 = 98.9 - ∙ ( 98.9-95.5 ) =98,9 %
19.1-9.89

 Entalpia reacției principale și a celor secundare

Tabel 3.6 Entalpiile reacției principale și a celor secundare

Reacția ΔHr(kcal/kmol)
29770.764
Principală (R1,2)
24299.760
Secundară 1 (S1,2)
-15595.933
Secundară 2 (S2,2)
190149.121
Secundară 3 (S3,2)

kcal
∑ ΔHr2 ∙Δ x =ΔH R1,2 ∙ x 1 + ΔHS1,2 ∙ Δxs1,2 + ΔHS2,2 ∙Δxs2,2 +ΔHS3,2 ∙ Δxs3,2 =1549.062 kmol

 Calculul capacității calorice medii a amestecului de reacție

 Tabel 3.7 Capacitatea calorică medie a amestecului de reacțieîn zona II

Component ni, kmol/h cpi (kcal/(kmol∙K)) ni∙cpi (kcal/(h∙K))

363.500 71.495 25988.521
EB
19.609 65.162 1277.743
Stiren
20.062 7.166 143.771
H2
0.753 48.056 36.198
Benzen
0.023 21.531 0.497
Etenă
0.579 59.415 34.394
Toluen
0.046 16.10 0.744
Metan
0.370 12.536 4.634
CO2
6787.059 9.572 64962.656
H2 O
Σ=92449.157

 Verificarea temperaturii de ieșire presupuse

F2 ∙ ∑ H r2
T e2,calc = Ti,2 - =895.665K
∑ ni ∙ cpi
|Te2,calc – Te2,pp|=0.409K → Te,2=895.665K

 Calculul k1,2și kp2

kmol EB→stiren
4770 h
lg k 1,2 =- +4.1
T2 kgcat∙atm

kmol EB→stiren
k1,2 = 0.062 h
kgcat∙atm
6467
lg k p 2 =- +6.8 atm
T2

kp2= 0.400 atm

  Calculul vitezei de reacție

Tabel 3.8 Bilanț material zona II

Component ni(kmol/h) ne(kmol/h) yi ye y

363.500 344.0521 0.0505422 0.047700943 0.049121598
EB
19.609 38.7465 0.002726482 0.005371993 0.004049
Stiren
20.062 41.6810 0.002789461 0.005778843 0.004284152
H2
0.753 0.8153 0.000104734 0.000113035 0.0001088
Benzen
0.023 0.0851 3.21243E-06 1.18045E-05 7.50847E-06
Etenă
0.579 0.7030 8.04885E-05 9.74602E-05 8.89743E-05
Toluen
0.046 0.1703 6.42486E-06 2.3609E-05 1.50169E-05
Metan
0.370 1.3623 5.13989E-05 0.000188872 0.000120136
CO2
6787.059 6785.0734 0.94369554 0.940713441 0.942204493
H2 O
7192 7212.6889 1 1 1
Σ

P = 1,7 atm
pEB= yEB∙P =0.084atm
pstiren= ystiren∙P =0.007atm
pH2= yH2∙P =0.007atm
EB
kmol
p stiren ∙ pH2 h
(
r 2 = k 1,2 ∙ p EB -
k p ,2 ) =0,005
kg catalizator

 Lungimea zonei II

F ∙ ∆ x2
∆ z2 = = 0,219m
r 2 ∙ ρ cat ∙ S2

Zona III
Tabel 3.9 Entalpiile reacției principale și a celor secundare

Reacția ΔHr(kcal/kmol)
Principală (R1,3) 29765.513
 24311.471
Secundară 1 (S1,3)
-15576.611
Secundară 2 (S2,3)
189988.523
Secundară 3 (S3,3)

Tabel 3.10Capacitatea calorică medie a amestecului de reacțieîn zona III

Component ni, kmol/h cpi (kcal/(kmol∙K)) ni∙cpi (kcal/(h∙K))

344.052 71.266 24519.321
EB
38.747 64.965 2517.149
Stiren
41.681 7.163 298.558
H2
0.815 47.902 39.054
Benzen
0.085 21.441 1.826
Etenă
0.703 59.219 41.628
Toluen
0.170 16.039 2.731
Metan
1.363 12.511 17.044
CO2
6785.073 9.555 64833.459
H2 O
Σ= 92270.769

Tabel 3.11 Bilanț material zona III

Component ni(kmol/h) ne(kmol/h) yi ye y

344.0521 323.686 0.0477009 0.0447206 0.046210771
EB
38.7465 57.884 0.005371993 0.007997296 0.006684644
Stiren
41.6810 70.644 0.0057788 0.009760189 0.00769515
H2
0.8153 1.061 0.000113035 0.0001465 0.000129805
Benzen
0.0851 0.331 1.18045E-05 4.56999E-05 2.8722E-05
Etenă
0.703 1.194 9.74602E-05 0.000164993 0.000131227
Toluen
0.1703 0.662 2.3609E-05 9.13998E-05 5.75044E-05
Metan
1.3623 5.292 0.000188872 0.000731198 0.000460035
CO2
6785.0734 6777.213 0.940713441 0.936342047 0.938527744
H2 O
7212.6889 7237.967 1 1
Σ

Tabel 3.12 Calcul lungime zona III

Variabilă Valoare u.m

889.165
Te3,pp K
3
J
x3 15 %
 97.2
η3 %
889.222
Te3,calc K
0.0578
Te,calc-Te,pp K
0.057
k1,3 kmolEB/h∙atm∙kgcat
0.358
kp3 Atm
1.7
P Atm
0.079
PEB Atm
0.011
Pstiren Atm
0.013
PH2 Atm
0.0044
r3 kmolEB/h∙kgcat
0.241
Δz3 M

Zona IV
Tabel 3.13 Entalpiile reacției principale și a celor secundare

Reacția ΔHr(kcal/kmol)
29759.769
Principală (R1,4)
24323.833
Secundară 1 (S1,4)
-15555.969
Secundară 2 (S2,4)
189817.205
Secundară 3 (S3,4)

Tabel 3.14 Capacitatea calorică medie a amestecului de reacțieîn zona IV

Component ni, kmol/h cpi (kcal/(kmol∙K)) ni∙cpi (kcal/(h∙K))

323.686 71.021 22988.607
EB
57.884 64.754 3748.205
Stiren
70.664 7.159 505.761
H2
1.061 47.738 50.646
Benzen
0.331 21.365 7.067
Etenă
1.194 59.009 70.470
Toluen
0.662 15.967 10.563
Metan
5.292 12.485 66.074
CO2
7237.967 9.538 64641.744
H2 O
 Σ= 92089.137

Tabel 3.15 Bilanț material zona IV

Component ni(kmol/h) ne(kmol/h) yi ye y

323.686 302.595 0.0447 0.0416 0.0432
EB
57.884 77.022 0.0080 0.0106 0.0093
Stiren
70.644 105.407 0.0098 0.0145 0.0121
H2
1.061 1.452 0.0001 0.0002 0.0002
Benzen
0.331 0.721 0 0.0001 0.0001
Etenă
1.194 1.976 0.0002 0.0003 0.0002
Toluen
0.662 1.443 0.0001 0.0002 0.0001
Metan
5.292 11.543 0.0007 0.0016 0.0012
CO2
6777.213 6764.713 0.9363 0.9309 0.9336
H2 O
7234.967 7266.871 1 1 1
Σ

Tabel 3.16 Calcul lungime zona IV

Variabilă Valoare u.m

882.7223
Te4,pp K
4
J
20
x4 %
95.5
η4 %
882.655
Te4,calc K
-0.068
Te,calc-Te,pp K
0.052
k1,4 kmolEB/h∙atm∙kgcat
0.317
kp4 Atm
1.7
P Atm
0.067
PEB Atm
0.014
Pstiren Atm
0.018
PH2 Atm
0.0033
r4 kmolEB/h∙kgcat
0.37
Δz4 M

Zona V
 Tabel 3.17 Entalpiile reacției principale și a celor secundare

Reacția ΔHr(kcal/kmol)
29753.708
Principală (R1,5)
24336.405
Secundară 1 (S1,5)
-15534.706
Secundară 2 (S2,5)
189641
Secundară 3 (S3,5)

Tabel 3.18 Capacitatea calorică medie a amestecului de reacțieîn zona V

Component ni, kmol/h cpi (kcal/(kmol∙K)) ni∙cpi (kcal/(h∙K))

302.595 70.768 21414.180
EB
77.022 64.536 4970.654
Stiren
105.407 7.156 754.255
H2
1.452 47.568 69.048
Benzen
0.721 21.286 15.356
Etenă
1.976 58.792 116.145
Toluen
1.443 15.894 22.932
Metan
11.543 12.457 143.792
CO2
6764.713 9.521 64403.654
H2 O
Σ= 91910.016

Tabel 3.19 Bilanț material zona V

Component ni(kmol/h) ne(kmol/h) yi ye y

302.5954 280.6856 0.0416 0.0385 0.0400
EB
77.0218 96.1595 0.0106 0.0132 0.0119
Stiren
105.4047 146.7220 0.0145 0.0201 0.0173
H2
1.4516 2.006 0.0002 0.0003 0.0002
Benzen
0.7214 1.2758 0.0001 0.0002 0.0001
Etenă
1.9755 3.0844 0.0003 0.0004 0.0003
Toluen
1.4428 2.5517 0.0002 0.0003 0.0003
Metan
11.5427 20.4135 0.0016 0.0028 0.0022
CO2
6764.7125 6746.9709 0.9243 0.9243 0.9276
H2 O
7266.8711 7299.8694 1 1 1
Σ

Tabel 3.20 Calcul lungime zona V

Variabilă Valoare u.m

 876.155
Te5,pp K
5
J
25
x5 %
93.75
η5 %
875.980
Te5,calc K
-0.175
Te,calc-Te,pp K
0.047
k1,5 kmolEB/h∙atm∙kgcat
0.279
kp5 Atm
1.7
P Atm
0.060
PEB Atm
0.018
Pstiren Atm
0.026
PH2 Atm
0.003
r5 kmolEB/h∙kgcat
0.340
Δz5 M

Zona VI
Tabel 3.21 Entalpiile reacției principale și a celor secundare

Reacția ΔHr(kcal/kmol)
29746.363
Principală (R1,6)
24351.059
Secundară 1 (S1,6)
-15509.583
Secundară 2 (S2,6)
189433.095
Secundară 3 (S3,6)

Tabel 3.22 Capacitatea calorică medie a amestecului de reacțieîn zona VI

Component ni, kmol/h cpi (kcal/(kmol∙K)) ni∙cpi (kcal/(h∙K))

205.3044965 70.508 19790.612
EB
70.21024712 64.311 6184.140
Stiren
104.2320277 7.152 1049.342
H2
1.392590316 47.393 95.070
Benzen
0.859132692 21.205 27.055
Etenă
2.106600398 58.570 180.649
Toluen
1.718265385 15.819 40.365
Metan
CO2 13.74612308 12.429 253.728
 5093.802926 9.503 64114.066
H2 O
Σ= 91735.026

Tabel 3.23 Bilanț material zona VI

Component ni(kmol/h) ne(kmol/h) yi ye y

280.6865 257.9423 0.03845076 0.0351562020 0.036803485
EB
96.1595 115.2971 0.013172766 0.015714403 0.014443585
Stiren
146.7220 194.7048 0.020099266 0.026537262 0.023318264
H2
2.006 2.7271 0.000274797 0.000371691 0.000323244
Benzen
1.2758 1.9970 0.000174776 0.000272177 0.000223477
Etenă
3.0844 4.5266 0.000422522 0.000616954 0.000519738
Toluen
2.5517 3.9939 0.000349552 0.000544354 0.000446953
Metan
20.4135 31.9516 0.00279642 0.004354833 0.003575626
CO2
6746.9709 6723.8948 0.924259132 0.916432125 0.920345628
H2 O
7299.8694 7337.0353 1 1 1
Σ

Tabel 3.24 Calcul lungime zona VI

Variabilă Valoare u.m

869.480
Te6,pp K
6
J
30
x6 %
92
η6 %
869.284
Te6,calc K
-0.196
Te,calc-Te,pp K
0.042
k1,6 kmolEB/h∙atm∙kgcat
0.241
kp6 Atm
1.7
P Atm
0.055
PEB Atm
0.022
Pstiren Atm
0.035
PH2 Atm
0.002
r6 kmolEB/h∙kgcat
0.395
Δz6 M
 Zona VII
Tabel 3.25 Entalpiile reacției principale și a celor secundare

Reacția ΔHr(kcal/kmol)
29740.426
Principală (R1,7)
24361.908
Secundară 1 (S1,7)
-15490.742
Secundară 2 (S2,7)
189277.366
Secundară 3 (S3,7)

Tabel 3.26 Capacitatea calorică medie a amestecului de reacțieîn zona VII

Component ni, kmol/h cpi (kcal/(kmol∙K)) ni∙cpi (kcal/(h∙K))

257.94 70.244 18118.820
EB
115.30 64.083 7388.605
Stiren
194.70 7.148 1391.789
H2
2.73 47.215 128.761
Benzen
2.00 21.124 42.183
Etenă
4.53 58.343 264.096
Toluen
3.99 15.743 62.878
Metan
31.95 12.401 396.236
CO2
6723.89 9.485 63773.914
H2 O
Σ=91567.283

Tabel 3.27 Bilanț material zona VII

Component ni(kmol/h) ne(kmol/h) yi ye y

257.9423 237.484 0.035156202 0.032187703 0.033671952
EB
115.2971 130.607 0.015714403 0.017702046 0.016708225
Stiren
194.7048 251.203 0.026537262 0.034047134 0.030292198
H2
2.7271 3.757 0.000371691 0.000509184 0.000440438
Benzen
1.9970 3.027 0.000272177 0.000410224 0.0003412
Etenă
4.5266 6.586 0.000616954 0.000829264 0.000754798
Toluen
3.9939 6.053 0.000544354 0.000820448 0.000682401
Metan
31.9516 48.427 0.004354833 0.006563581 0.005459207
CO2
6723.8948 6690.945 0.916432125 0.906867037 0.911649581
H2 O
7337.0353 7378.088 1 1  
Σ
 Tabel 3.28 Calcul lungime zona VII

Variabilă Valoare u.m

862.784
Te7,pp K
7
J
35
x7 %
89.85
η7 %
862.276
Te7,calc K
-0.5
Te,calc-Te,pp K
0.039
k1,7 kmolEB/h∙atm∙kgcat
0.215
kp7 atm
1.7
P atm
0.051
PEB atm
0.025
Pstiren atm
0.045
PH2 atm
0.002
r7 kmolEB/h∙kgcat
0.363
Δz7 M

4 Calculul căderilor de presiune pe zona de reacție catalitică

Diametru granulă de catalizator Dgr= 2,5 mm

Lungime granulă de catalizator Lgr= 10 mm

ε = 0.35 m3/m3
Practica și literatura specifică că se admite o cădere de presiune de 0,1-0,3 bar/m. Deci,se presupune ∆
p(se alege în funcție de capacitatea instalației) .Această presupunere este verificată apoi prin calcule .
Calculul vitezei fictive medii
Viteza fictiva = viteza fluxului de gaze considerând secțiunea de curgere totală a reactorului și nu
secținea de trecere liberă prin stratul catalitic.
1. Debit volumic gaze la intrarea în reactor :
n ∗R∗T i m3
Qvi = i =87,258
Pi s
ni -debit molar intrare reactor ;

R− constanta gazelor

T i-temperatura intrare reactor

Pi-presiunea intrare reactor=1,7 atm

2. Debit volumic gaze ieșire din reactor :

n ∗R∗T e ne∗R∗T e
Qve = e =
Pe m3
(P ¿ ¿ i−∆ pstrat )=132.82 ¿
s

n e-debit molar ieșire reactor;

R-constanta gazelor ;
T e-temperatura ieșire reactor;

Pe -presiune ieșire reactor

∆ p strat =∆ p pp∗Hc (înălțime strat catalitic)

∆ p =0.3∗2.06=0.618
strat

∆ p pp -0,3
3. Se calculează debitul volumic mediu
Q vi + Q ve m3
Qv = =110.02
2 s

4. Densitatea medie a gazelor

Qv kg
ρ= =0,411 3
Qm m
 Q m-debit masic

5. Calculul vitezei fictive

Q v 4∗Q v m
v m= = 2
=8.75
A s π∗D R s

D R-diametrul reactorului

Calculul căderii de presiune în stratul catalitic

180∙ ( 1-ε )2 ∙μ∙ V mtr2 ∙ H c2 N

∆p tr2 = 3 2
=0,461
ε ∙d eg m2
v m-viteza fictivă medie a gazelor

H c -înălțimea stratului catalitic

ε c-fracția de volum liber a catalizatorului

d eg -diametrul echivalent al granului de catalizator

Vâscozitatea dinamică μ = 3∙ 10-5 kg∙m/s

Volumul zonei de reacție:

H cat∗π∗D 2i 3.14∗4 2
V zr = =2.06* =¿25.87,m3
4 4

5.Descrierea procesului tehnologic

Procedee industriale de obținere a stirenului prin dehidrogenare
5.1. Aplicație: Pentru a produce monomer de stiren (SM) de calitate polimerică prin
deshidrogenarea etilbenzenului folosind procedeul de stiren "clasic" Lummus / UOP sau
procedeul Lummus / UOP Smart .
 Descriere: În procesul SM Classic, EB este deshidrogenat catalitic în stiren, în prezența
aburului. Reacția în faza de vapori se realizează la temperaturi ridicate și subacumulare.
Etilbenzenul (proaspăt și reciclat) este combinat cu aburul supraîncălzit. Un încălzitor
încălzește gazul prelucrat între etape. Efluenții reactori sunt răciți pentru a recupera căldura
reziduală și condensați hidrocarburile și aburul. Offgasul necondensat, care conține în mare
parte hidrogen, este comprimat și este utilizat ca separator de combustibil și ulei / apă sunt
trimise la secțiunea de distilare. Condensatul de proces este stripat pentru a îndepărta
aromatele dizolvate și apoi utilizat intern pentru generarea aburului.
Un sir de fracțiune separă produsul de stiren de înaltă puritate, EB stripat , care este
reciclat, și gudronul produs secundar relativ minor, care este utilizat ca combustibil.
Puritatea produsului SM tipic variază de la 99,85% la 99,95%. Procedeul asigură un
produs ridicat, datorită unei combinații unice de catalizator și condiții de operare utilizate în
reactoare și utilizarea unui inhibitor de polimerizare extrem de eficient în coloanele de
fracționare.
Procesul Smart SM este același ca al SM-ului clasic, cu excepția faptului că tehnologia de
reîncălzire oxidativă este utilizată între etapele de deshidrogenare ale sistemului de reactor
multiple. În reîncălzirea oxidativă, oxigenul este produs pentru a oxida în mod selectiv o parte
a hidrogenului produs peste un catalizator proprietar pentru a reîncălzi gazul procesului și
pentru a elimina constrângerea de echilibru pentru reacția de dehidrogenare.
Procesul realizează o conversie de până la 75% EB pe pas, elimină costurile de reîncălzire
costisitoare și reduce reîncălzirile cu abur supraîncălzit. Pentru producătorii SM existenți,
revizuirea la procesul SMART poate fi cea mai rentabilă rută pentru creșterea capacității.
Economie: etilbenzen, tonă metrică / tonă metrică SM 1.055
Utilități: USD $ / tonă metrică SM 29
Instalații comerciale: În prezent, 36 de instalații de operare încorporează tehnologia Lyrus /
UOP Classic syrene. Cea mai mare instalație în exploatare are o capacitate de 815.000 SM de
metric TP. se preconizează că vor fi reamenajări ale unităților conveționale, deoarece
tehnologia este ideală pentru reamenajări.
 5.2.Aplicație: Procedeu de fabricare a monomerului de stiren (SM) prin deshidrogenarea
etilbenzenului (EB) la stiren. Alimentarea EB este produs prin alchilarea benzenului cu etilenă
folosind procedeul EBMax.
Descriere: EB este deshidrogenat în stiren peste catalizator de oxid de fier promovat de
potasiu, în prezența aburului. Reacția endotermică se face în condiții de vid și temperatură
ridicată. La raportul în greutate de 1.0% dintre abur și EB și o conversie moderată a EB,
selectivitatea reacției la stirenul este de peste 97%. Produsele, benzenul și toluenul, sunt
recuperate prin distilare, cu fracția de benzen reciclată la unitățile EB.
Vaporizate proaspete și reciclați EB sunt amestecate cu abur supraîncălzit și alimentate
într-un sistem de reactor adiabatic cu mai multe etape. Între etapele de deshidrogenare, se
adaugă căldură pentru a conduce conversia EB la niveluri economice, de obicei între 60% și
70%. folosind indirect mijloace conveționale, cum ar fi un schimbător de căldură cu abur sau
utilizând direct o tehnologie proprie de încălzire directă co-dezvoltată de Shell Oil, TOTAL și
Shaw Energy and Chemicals.
Efluenții reactanților sunt răciți într-o serie de schimbători pentru a recupera căldura
reziduală și a condensa hidrocarburile și aburul. Offgas-uri necondensate, în principal
hidrogen, sunt comprimate și apoi direcționate către un sistem absorbant pentru recuperarea
urmelor aromatice. Este consumat ca combustibil de încălzitoarele de proces. Hidrocarburile
condensate și stirenul brut sunt trimise la secțiunea de distilare, în timp ce condensatul
procesului este stripat pentru a îndepărta aromatele și gazele dizolvate. Condensatul
procesului curat este returnat ca apă de alimentare a cazanului în cazanele cu aburi offgas.
Sirul de distilare separă mai întâi produsul sub formă de benzen / toluen de fluxul principal
de stiren brut.EB convertit este separat de stiren și reciclat în secțiunea de reacție. Diferite
scheme de recuperare a căldurii sunt utilizate pentru a economisi energia din sistemul de
coloane EB / SM. În epurarea finală pasul 10, componentele C9 și urmele grele sunt separate
de SM-ul finalizat. Pentru a minimiza polimerizarea în echipamente de distilare, un inhibitor de
tip dinitrofenolic este co-alimentat cu alimentarea brută din secțiunea de reacție. Puritatea SM
tipică variază între 99,90% și 99,95%.
 6.Concluzii
1.Scopul acestui proiect a fost calculul unui reactor adiabatic cu flux axial pentru
obținerea stirenului prin dehidrogenarea etilbenzenului.
2.Întrucât reactorul este adiabatic cu curgere axială, reacția decurge cu creșterea numărului de
moli, astfel că la intrare debitul molar mai mic în timp ce la ieșire acesta este mai mare.
3.În urma calculului reactorului adiabatic cu curgere axiala a rezultat cresterea mai
rapida a conversiei utile în primele zone de reacție după care creșterea se atenuează, fapt
fiind explicat prin creșterea conversiei în reacțiile secundare mai rapidă în ultimele zone de
reacție. Randamentul stirenului scade cu fiecare zonădeoarece pe lângă stiren încep să apară
produșii de reacție secundari.
4.Există multe căi de a produce stirenul și chiar dacă procesul de dehidrogenare în
prezența aburului prezintă anumite dezavantaje precum pericolul de otrăvire a catalizatorului
cu cocs, o durată scurtă de activitate a catalizatorului, consumul mare de abur,o selectivitate
moderată a reacției , totuși este unul dintre cele mai utilizate procese cu scop comercial.
Dehidrogenarea în prezența CO2 sau O2 sunt alternative interesante a procesului caracterizate
prin randamente mari a stirenului, temperaturi de operare mai scăzute, evitarea aburului ca
diluent și scăderea cantității de produse secundare format. Însă ambele alternative trebuie
îmbunătățite din punct de vedere a catalizatorului pentru a putea concura cu procesul
convențional de producere a stirenului.

Tabel centralizator

Zona ,j I II III IV V VI VII

Tij,K 908 901.75 895.66 889.222 882.655 875.98 869.28
5
Tej,K 901.75 895.255 889.16 882.722 876.155 869.48 862.78
5
Tmj,K 904.87 898.5 892.41 885.972 879.405 871.73 866.03
5
Xij,%mol 0 5 10 15 20 25 30
RP Xej,%mol 5 10 15 20 25 30 35
∆ xj,%mol 5 5 5 5 5 5 5
η j,%mol 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35
xij,%mol 0 0.004 0.022 0.112 0.188 0.366 0.522
RS1 Xej,%mol 0.004 0.0022 0.112 0.188 0.366 0.522 0.778
∆xj,%mol 0.004 0.018 0.09 0.076 0.178 0.156 0.256
Xij,%mol 0 0.008 0.044 0.224 0.376 0.732 1.044
RS2 Xej,%mol 0.008 0.044 0.224 0.376 0.732 1.044 1.556
∆xj, 0.008 0.036 0.18 0.152 0.356 0.312 0.512
 %mol
Xij,%mol 0 0.008 0.044 0.224 0.376 0.732 1.044
RS3 Xej,%mol 0.008 0.044 0.224 0.376 0.732 1.044 1.556
∆xj, 0.008 0.036 0.18 0.152 0.356 0.312 0.512
%mol
nEB,ij,kmol/h 382.75 363.5 344.05 323.686 302.595 280.68 257.94
5
nEB,ej,kmol/h 363.49 344.05 323.68 302.595 280.685 257.94 237.48
6 2
nST,ij,kmol/h 0.4712 19.609 38.746 57.884 77.022 96.159 115.29
nST,ej,kmol/h 19.608 38.746 57.884 77.022 96.159 115.29 130.60
7
nH2,ij,kmol/h - 20.062 41.681 70.664 105.407 146.72 194.70
2
nH2,ej,kmol/h 20.061 41.681 70.644 105.407 146.722 194.70 251.20
8 4
Ki,kmolEBtransf/kg 0.067 0.062 0.057 0.052 0.047 0.042 0.039
cat *h*atm
kp 0.449 0.4 0.358 0.317 0.279 0.241 0.215
r,kmolEB/kg*cat*h 0.006 0.005 0.0044 0.0033 0.003 0.002 0.002
∆zj,m 0.2 0.219 0.241 0.302 0.340 0.395 0.363
Hcat=2.06m Vzr=25.87 m3
 Bibliografie
1. Suciu, Gh. C., ș.a., Ingineria prelucrării hidrocarburilor. Volumul V, Editura Tehnică, București,
1999.
2. Măcriș, V., Benzen-Toluen-Xilen și derivații industriali. Partea I, Editura București, 1992.
3. Cîrloganu, C., Introducerea în ingineria reacțiilor chimice, Editura București, 1980.
4. Paulo Jardel P. Araujo, Manuela Souza Leite, Teresa M. Kakuta Ravagnant , Evaluation of the
parameters and conditions of process in the ethylbenzen dehydrogenation with application of
permselective membranes to enhance styrene yied, The Scientific World Journal, Volume 2016 ,
article ID 4949183 , 7 pages.
5. Nederlof, Christian, Catalytic dehydrogenations of ethybenzene to styrene, Thesis, Delft
University of Technology, 2012.
6. Movileanu, D., SUPORT CURS PETROCHIMIE 3
7. Vaughan, B. A., Webster-Gardiner, M. S., Cundari, T. R., Gunnoe, T. B., A rhodium catalyst for
single step styrene production from benzene and ethylene, Science, Vol. 348, Nr. 6233, 2015,
pag. 421-424;
8. Fujiwara, R., Noda, S., Tanaka, T., Kondo, A., Styrene production from a biomass-derived carbon
source using a coculture system of phenylalanine ammonia lyase and phenylacrylic acid
decarboxylase-expressing Streptomyces lividans transformants, Journal of Bioscience and
Bioengineering, Vol. 122, Nr. 6, 2016, pag. 730-735.