E_, n rc j

i rcl I rol pl erd li la i

Iil[r
Autori:
Clive Gifford, Susan Kennedy
si Philip Parker

Consultant:
Jack Challoner

(E
Kreativ
Cuprins
F/ // //
in urmd cu 3 m.a.-800 e.n. 800-1545 1545-1790
inaintea primelor Noi idei Epoca
descoperiri gtiinlifice descoperirilor
B In ulma cu 3 m.a.-8000 i.e.n. 34 800-945 62 1545-1570
10 inceputulagicultuii 36 Anatomia 64 Mdsuatoi
12 8000 3000 i.e.n. 38 945-1045 66 1570-1590
14 Pictuile rupestre 40 Medicina medievala 68 Galileo Galilei
16 3000-2000 i.e.n. 42 1045-11,45 70 1590 1610
18 Prelucrareametalelor 44 Astronomia 72 Cai pe cer
20 2000-1000 i.e.n. 46 1145-1245 74 1610-1630
22 Stonehenge 48 Roger Bacon 76 Vindecareabolnavilor
24 1000 i.en.-l e.n. 50 1245-1345 78 1630-1650
26 Arhitectura antica 52 Istoda prafului de pusca 80 Cat e ceasul?
28 1 800 e.n. 54 1345-1445 82 1650-1670
30 Aristotel 56 1445-1545 84 Pivind indeaproape
58 Leonardo daVinci 86 1670 1690
88 Isaac Newton
90 1690-1710
92 Calato i pdn lume
94 1110-1730
96 Atlasul ceresc
98 1730,1750
1,00 fl54-1770
102 Cum va fi vremea?
104 Mica era ghciara
1,46 1170-1790

Calehrie in timp
Cele mai vechi evenimente prezentate in aceasta carte au ar,rt loc in urmd cu foarte mult timp.
Vei vedea anumite pedoade marcate cu litere, cunl ar fl l?r. a. o prescufiare de la milbare
de anr. Aite pedoade sunt urmate deier. Si en. prescufidd de la inajntea erei noastrc si
era noasffa. En noastra este considerata pedoada care a inceput odata cu nasterea lui Iisus
Hdstos. Cend nu se cunoa$te data exactd a unui eveniment, se foloseste dda prescurtarea
cuvantului latin ctca. Acesta insearrind in jur de si alala cA data este aproxima va.
 // //
1790-1895 1895-1945 1945-prezent
Descoperiri Epoca nucleard Stiinta modernd
revolu!ionare
110 1790-1805 158 1895-1900 196 1945 1950
112 Calatodi pdn natura 160 1900 1905 198 ADN;codul vietii
114 1805-1815 162 Spre cer 200 1950 1955
116 Studierea fosilelor 164 1905-1910 202 Rachel Carson
118 1815 1825 166 1910-1915 204 1955-1960
120 intelegerea evolutiei 168 Povestea atomulul 206 1960-1965
1,22 1,825 1,835 170 1915-1920 208 Cu urechea pe Univerc
124 Masini de calcul 172 Alben Einstein 210 1965-1970
126 1835 1845 fi4 rc24-rc25 212 Cursa spatiala
128 Locomotiva lui Stephenson 176 La volan 214 1970 1975
130 Povesteamotoarelor 178 1925-1934 216 1975-1980
132 1945-1855 180 Made Cude 218 1980 1985
134 Charles Darwin 182 1930 1935 220 Clima in schimbare
136 Studierea lumlnii 184 Detalii marirc 222 I9B5-r990
138 1855-1865 186 1935 1940 224 Stephen Hawking
140 Curentul electric 1BB Tabelul periodic 226 1990 1995
142 Louis Pasteur 190 1940 1945 228 O lume conectata
144 1865-1875 192 Testul Tdnity 230 Imagini din spaliu
146 Studierea chimiel 232 1995 200A
148 1875-1885 234 Robotica
150 Comunicauile 236 2000-2005
152 Bobina Tesla 238 2045-24rc
154 1885 1895 240 Acceleratorul
de pafiicule
242 201,4-2015
244 Nanotehnologia
246 2015-prezenl

250 Glosar
252 lndex
255 Multumii
 t

cu 3 m.a.>8ooo i.e.n.
^/f"urmd Vanatoarea cu sulige
Cele mai vechi instrumente in aceasld pelioadd, primii vanAto
incepeau sa loloseascA bele din lemn
muzicale descoperite pe post de sulile. Aceste unelte cu varf
tpa'- pAnd acum sunt ni$te ascufit puteau fi infipte in prada sau
chiar aruncate de la distanla. in jurul
fluiere fdcute in urmd anului 200.000 i.e.n., sulitele aveau
cu mai bine de 40.000 deja varfuri de piatrd, ceea ce Ie
idcea mult mai eficiente.
de ani din oase de pasdre
si fildeg de mamut.
Cele mai vechi sulitre din
lemn au fost descoperite
la Schiiningen,
iD Germania.

Prima intrebuingare a focrrlui

Este posibil ca str;mosii nottri sd n ;tiut cum sa facA 5i
sd controleze focul chiar Si in urma cu 1,5 milioane de ani. Cele
mai timpurii dovezi ale existenlei focurilor casnice le reprezintd
urmele de lemn ars de Ia situl cesher Benot Ya'aqov din Israel,
care dateaza din anul 790.000 i.e.n. Cu ajutorul focului oamenii
puteau gati, hrdnindu se astfel cu mai multe ieluri de mancare.

in urme
cu 3 m.a, 400.000 125.000

cca 2,6 m.a.-250.000 i.e.n. T'NEI,TE DIN PIATRA

Primele obiecte fdurite de sfAmogii
nogtri au fost uneltele din piatrd.
Cele mai vechi au fost descoperite
in Lacul Tlrrkana din Kenya gi
daleazd din urmd cu 3,3 m.a.
Megtegugarii preistorici
ciopleau o piatrd lovind-o
cu o altd piatrd pane ce cepeta
o muchie ascutitd. Uneltele
fAurite ?n acest fel apa4in
stilului numit Oldowan.
Arcuri $i sdgeti
Micile varfuri de sdgefi din
piatrd descoperite in Africa
de Sud dovedesc cd oamenii
au invalat sa facd arcuri 5i
sdgeli in jurul anului 71.000
i.e.n. Aceste arme erau
mai eficiente decat sulitele
deoarece omul putea lua la
Unealta Ohowan
vandtoare foarte multe sAgeli,
din piatre
reusind sa doboare prada
de la o distanlA mai mare.

Topoare din piatra

Uneltele Oldowan din piatrd erau destul Tehnica Levallois
de nefnisate, a$a cd, in urma cu cca 1,76 m.a., ln urmd cu cca 325.000 de ani,
a apdrut o noud metodd de prelucrare a pieirei, mesteiugaii au inceput sd
cunoscutd sub denumirea de Aclreulean. Aceasta foloseascd tehnica ce poartd
constS in rdzuirea unei pietre pe dou5 p5rli astazi denumirea de levalJois,
pentru obFnerea unei margini duble, urmate care presupune cioplirea pietrei
de cioplirea pA4ii de dedesubt ca sd fre ugor intr o anumitd formd urmand
de apucat. Aceste un€lte se numesc topongti. un model stabilit dinainte.
ToporiEc.i Acheulean Vad piimitiv de sdqeata
 Oldritul
Primele vase au fost ldcute din lut. oamenii
le dadeau o formd ti intareau apoi lutul in
cuplor. Vasele oblinute se fo]oseau la g;tit
sau la pdstrarea alimentelor. Cele mai vechi
datedza din jurul anului 18.000 i.e.n. si au
fost descoperite in china. in anul 14.000
ResDairca fiLitelar .l in
,a i.e.n., poporul japonez denumit Jomon
le face mai tezistente se ocupa deja de olArit la scara larga.

Primele fibre de in
Fibrele rAsucite de in gdsite
intr-o pe$terd din ceorgia,
in regiunea caucaziand dintre
Europa $i Asia, sunt dovada
ci oamenii au invdtat sd
foloseascd nbrele plantelor
ca si obfine franghii Si funii
in jurul anului 34.0001.e.n. Domesticirea animalelor
Unele dintre acestea au fost in loc sa le vaneze pur si simplu. primii
vopsite ca sd fie mai colorate. fermieri au inceput sd strengd animalele
in jurul gospodariei Fi sa le imperecheze.
Primele specii domesticite ln acest fel
au fost oile gi caprele, acestea ofefind
o sursa sigura de hranii

I3b.ooo
Ace inwste c\ vafini
aso)tite pentru staprngerc a
pieitot de animate
ACe de CUSUT
in aceasE perioadd au inceput
sa se raspandeasca acele din oase
asculite, ceea ce sugereazi ca
oamenii inv;traserd deja sd coasa.
Existi dovezi cA acele simple din
os erau folosite incd din anul
63.000 i.e.n. in China, Aftica 5i
anumite pdti ale Europei, insa
nu se cunoatte scopul exact
alintrebuintirii lor.
soooD
Cultivarea plantelor
Plantele au inceput sd ne cultivate
cand locuitorii asezarii Abu
Hurelra din Siria au inceput
sa semene secard sdlbaticd si
alac (specie de grau). oamenii
intrebuintau aceste cereale
ca sursa suplimentara de hrani,
acestea putand f, stranse fdra
sA ne necesara o caldtorie lunga.

Prima barcd
11De la terase vede cAmpurile plaltate
gi culese, eleqteele qi livezile. tt
Este posibil ca oamenii sa fi
?rsreattul en cioplit asifel incet ajuns cu barcile in Australia in
e)ii sa se poata aFeza inaun'Iu. jurul anului 50.000 i.e.n., dar cea
Epopeea tui chilgamer., poem epic din Mesopotamia (astdzi - Irak), mai veche barcd p5strata pand
scris in iurul anului 2000 i.e.n. astazi este o canoe carc dateazl
din anul 8000 i.e.n. 5i care a fost
descoperitd ln Olanda. ln fel ca
numeroase alte ambarcaliuni
primitive, a fost fdcua dintr un
bu$tean cioplit in a$a fel incat
sA se obfna o suprafata
adancitA inAunhul c;reia
gedeau oamenii-

Barcile primitive semenau loarte mult

cu aceasta canoe lolositd in fiecut de amedndieni. s7

Inceputul agriculturii
in jurul anului 8500 i.e.n., oamenii din sud-vestul Asiei au inceput
sa cultive cereale in apropierea locuinlelor 1or, nemaifiind astfel
nevoili sd petreacd mult timp in cautdrile lor. Aproximativ in aceeasi
perioadd, acesti primi fermieri au inceput sd domesticeascd porci,
capre, oi gi vaci, alegdnd cele mai bune exemplare ca sd le
inmulteascd. Astfel, au obtinut o sursi de carne, lapte gi piele.
Porc mistret (salbatic)
DX
Porc domestic din zilele noaste
Cartofi mai gustoti
Slldmo5ii cartofilor din zilele
noastre au inceput sd fie cultivali
in Peru cu cca 8000 de ani in urme.
La lnceput acestia erau amari, dar
cultivarea repetata a diferitelor specii
le a imbundtdiit treptal gustul.
Evenimente importante
23.500-22.500 i.e.n.
Vandtorji culegdtod din Orientul
Mijlociu strangeau o planta salbatica
denumiiA anne. (un soj de gr6u
primiliv), dar riorz, fistic simasline.
Ace$tia mArunleau cerealele
cu ajutorul mojarului
ruto
t
t
' -. 800G-3000 i.e.n.
Ardei, avacada, potunb,
dovlecel, f asale, butulrac,
rosii, curcati, nte
Rdspandirea agriculturii
CreFterea plantelor ti domesticirea
animalelor a inceput aproape ln aceiasi
Teosinte, Irmp. rnsa ln colluridiler.re dle globulu.
porumb sdlbatic Porumb din
pamantesc: vestul si estul Asiei, America
zilele noastre
Centrala gi de Sud, estul Americii de Nord,
diferite parli ale Africii ti lndia. Agricultura
Porci mai blanzi s a rdspandit apoi in intreaga lume.
Primii crescatori de porci au fosl
vandtorii din vestul Asiei_ in jurul
anului 7500 i.e.n., aceslia au inceput
sa lina in captivitate mistre[]i pe care
I prindeau. jnmultindu ide-a lungu]
timpului, au obfinut porcul domestic,
un animal mai mic gi mai docil.
Unelte pentru
strangerea recottei
Pentlu retezarea tulpinilor
rezistente, fermierii
foloseau diverse unelle,
mai ales seceri cu lame
curbate. pdmele astfel
Cartofi sabatici de lame erau fdcute din piatrd
Cartofi din
din Peru zilele noastre tlefuitii, dar pe mdsurd ce
prelucrarea metalelor evolua,
au incepul s; apard cele
Unelte pentru agdculture cu lame din aramd, bronz gi fier.
din bronz (stanga) si ner (dreapta)
14.000 i.e.n. 13.000 i.e.n.
Vas€le d€ htinldrjte in cuptor, amr Primul an 1ma1 domesiicir vreo
de jmportante pentru viitorii lelmieri, data a fost lupul, acesh nind
au aprru!pentru pdma oalain china, s!.amosul tuturor cainilor Este
insa in jurul anulul I 4 000 i.e.n., popu- loarlc probabil ca domesricirea
laliaJdmon dinJaponia era deja lidera lupuluisa n avut locin mai multe
in producerea vas€lor de inalh catitat€. locuriln acelatitimp.
 Inaintea primelor descopedri Stiintifice

€' ,r--$

EUROPA

iA -*- OCEANUL PACIFIC

CIIINA
--- ?ooo-6soo i.e.n.
Mei, varzA, oez, gain' porci,

3500-2000 i.e.n.
Bab (plantA), Drechi de eietant
@lafia), igname, napi, lici (fruct),
OCEANIJL
-- - baaane, testie de zahar
INDIAN
\.
PERU
6000-4500 i.e.n.
Cartofr, quinoa,
porc\qofi de Guineea,
lame, alpaca Legenda .|
Terenuri agricole
Y
OCEANUL ATLANTIC
(10.500 r000 i.e.n) )

t
Fermieri sedentari
Datoriti progreselor tehnicii
in domeniul agriculturii,
popoarele au renunial la viafa
:rmad; ii s au stabilit in at€zdrj
omenegti. Sursele mai sigure
de hrand ofe te de plantele
cultivate si de animalele
domesticite au dus Ia cregterea
populaliilor. oamenii lncepeau
astfel sd iii organizeze viala
in funclie de ciclul anua]
al perioadelor de semAnat
9i de strengere a recollei-

10.000 i.e.n. 8500 i.e.n. 4300 i.e.n. 3500 i.e.n.

Bourii, bovine salbatice de talie mare,
au lost dom€sticiti ln vestul lurciei
peniru came $i lapte De a lungul
timpului, imperech€rea aceslora a dus
Ia aparilla unor animale maimiciri
mai docile. asemAnAbar€ vitelor din
Primii lennieri au semanat emmer
$i alac (specii de grau salbatic)
La slrangerea recoltej, ace$lia
pastau cele mai bune scminte ri
le semanauin anululmdtor. De a
Iungultimpului, recollele lor au
dev€njt din ce in ce maibogatc.
Primele lanuri lnundate
de orez ar aparutin china,
dar aceste plante erau deja
cultivate de cnca aeimilenii
Printr€ putjneLe ani ale din
America de sud a ciror crestere
€ra convenabilii se numdrau
la'na riruda sa apropiatA, alpaca,
dar Si porcusorul de cuineea

tt ir''
 I
Cuptor
de
de ohrit
torul
Cuptorul ol:
)rul de olddt
oldd

8000>300 0, l.l.e. Il. se folosea la .a intdrire:

intdrirea vaselor
fost in\
din lut 9ii a fosr inve
\
inventat

^a in I\4esopotamia

de cr.lptor, lutul
de
e sursa or
ltamia
)otamia
de astazi). intr-un
ll se asaza
de caldurd.
tldura.
(lli
(trakul
(lrak
lntr un astfel
astf
as
agazd deDarte
d(
ecest iucnr
ldurd. Acest
Ace
r
;E
permite
:rmite cca lemDeratura
impe(atura
npe(atura fidicatd
sd ie menIinuta
sdner llinutd
finutd mai nmultd
weme, vasele
b(d sele
rezistente
ele fiind asu
te3 decat cele
astfel mai
al
ce arse
Arhitectura llodt cere a oragului Caralhityiik
Reproducere prinl metode mai mai
Fin antiGe
pe baza
baza excavatiilor
excav pdmitive.
m

Go Vezi Paginile

s;
-(u
59
.adl?'
gs;
oE9 Primul ora$
ConstruiL pe o movila din
E$ E
.E..E,H
sudul Turciei de asLazi,
qatalhdylik a fost primul
orag din lume, gazduind
EsH intre 3500 Si 8000
ur5 (U de locuilori, care traiau
X5o) in gospodAriiinghesuite
tr] ir6 din chilpici. intre case
nu existau deloc cardri,

t
rrtl iar oamenii se deplasau
pe acoperisuri sau
folosindu-se de scari.

ffl sooo 7000 6000

Topirea cuprului Plugul primitiv

Obiectele din arama, a c;ror
forma se obtrinea prin lovirea
cuprului cu un ciocan, erau deja
destul de rdspandite ln aceaste
pe oada, f,indcd oamenii au
inceput sd prelucreze acest metal
incA din jurul anului 9000 i.e.n.
Primele dovezi ale topirii cuprului
9i amestecArii acestuia cu alte
subslante au fost gasite in Turcia
si dateazA din jurul anului 5500
i.e.n. (vezi pagina 18).
Primii fermieri au lucrat pAmantul Fusul
cu unelte manuale, lolosind rapalig, in jurul anului 5000
cu lame ca sa facd in pdmant gauri l.e.n., popoarele dln Orientul
in cale sa planteze <eminle. Mai tarziu. Mijlociu au invelat st facd
acestia au fixat aceste sApdligi pe o Fseturi tragand si nisucind
scandurd lungd cu o cormand, oblinand flre de hniA sau de bumbac
primul plug primitiv din lemn, care cu ajuton-rl unui befitor lung
permitea ararea si dezmiri$tirea unor ti subtire denumitrfus.
Inlepenind capetul de jos
terenuri mult mai intinse. P ma astfel intr o rotilii ca un disc,
de unealta a fosl la(uta rn N4esopolamia. reugeau sb loarc;
mai repede.

Primele canale de irigagie

Fermierii care locuiau ln asezarea Choga
Mami din estul lrakului de astazi au sdpal
canale ce conduceau apa raului Tigru
pe campudle lor cultivate. Aceste canale
de irigatrie faceau posibila cultivarea
plantelor in zone sarace ln precipitatrii.

Pictuld dintr-un mormant din Egiptul antic,

cu un plug primitiv ttas de boi
\"

rr5000,ry4000
",tt-j
Megaliti in Europa
Popoarele din vestul Europei
au inceput sd construiasca
structufi uria$e din piatra,
denumite megd,liFr. Cel
mai probabil, acestea erau
monumente funerare sau
religioase. cercurile de la
Stonehenge (sudul Angliei),
sirudle de la Camac (Franta)
si morminteleimprejmuite
sau construite cu pietre de la
Newgrange(lrlanda) toate
acestea sunt megalili.
Siruri de pietre de la Cahac,
Machetd din lemn a unei berci
egiptene cu panze
Inventarea rotii
Este posibil ca roata sd fi lost
inventata dintr un simplu buFtean
rotund. Rolile din lemn solid,
asemEndtoare celei din imaginea
alaturate, au fost inventate in
Polonia, in regiunea Balcanilor si
in Mesopotamia. Acestea erau 6xate
pe dru[e cu ajutorul unei osii de
lemn cu fusuri la cele doua capete. mult mai dur decat cuprul, deci mai bun
tttfr.
Primele orase
ln jurul acestui an,
micile sate Si cet5trile
din Mesopotamia au
inceput si se dezvolte,
formand importante
centre de adminislralie
si de negol. UriaFele
palate ti temple sunt
vestigiile acestor
orage primitive 5i pot fi
vdzute in situdle
de la Ur si de la Uruk,
in Irakul de astazi.
.rl inaintea primelor clescoperiri Stiinlifice
Primele b5rci crr pdnze
Primele bArci care inaintau mai degrabd
datorita panzelor decat vaslelor au aparut
in Egipt. Cu toate ca aveau incA vasle ca
sA poatd circula impotriva curenlilor sau
cand nu b;tea vantul, aceste bdrci
se puteau deplasa iute datoritd
vantului care umflA panzele.
Pdmele astfel de ambarca-
tiuni erau ficute din
scanduri legate
intre ele.
Prima oblinere
a bronzului adevdrat
Din amestecul metalelor rezulu un aliaj,
care este adesea mai rezistent decat cele
doue metale care intrA in compozitie.
Mestesugarii din sud-vestul Asiei
au amestecat cupru topit cu cositor,
iar astlel a aparut bronzul, un metal
pentru realizarea armelor Si armurilor-
3oooroI
cca 3200 i.e.n. PRIMELE SCRIERI
Scrisul a apdrut in jurul anului 3200 i.e.n., in Egipt
gi in Mesopotamia. Pe mdsura ce oragele qi cedlile
deveneau din ce in ce mai diflcil de administrat,
scrisul le permitea funclionarilor oficiali sA nu
se mai bazeze doar pe memorie in pdstrarea
cu exactitate a datelor din acte.
Scrierea cuneiforme
Sumerienii. ',echiul popor al Mesopotamiei,
au inventat sc erea cuneifome. Aceasta
constd ln imagini Si simboluri in formd
de cuie sau ace, obfinute p n apdsarea
unei unelte ca un fel de penild primitivd
intr-o tdblil5 de lut moale.
Hieroglifele egiDtene
Egiptenii au inventat un sistem
complicat de sc ere pe baza
de simbolu denumite hiercgllfe.
Acestea puteau fi sculptate 1n piatrd,
in lut sau pictate pe papirus (material
asemdnetor cu hartia, oblnut dintr o
plantd acvatica asemdndtoare trestiei).
il :r
-IN
I IiRMA CU 9000 DE AffI, tW nnegmu,ungg

t4
 "n- .jtf

Inaintea primelor descoperiri Stiintifice

t
'' :''';

Picturile rupestre
Oamenii au incepuL si picteze pe pcreiii pesterilor
l:.' cel putin in urmi cu 35.000 40.000 de ani, in tinrpul

t'' -'-.r i
''*
l;r. :. -
epocii de piatrS. Acest exemplu vechi de 9000
de ani se afld in Cueva de 1as Manos (in spanLola
,ii,-. ,";.11.'p,-^
":""' Pestera mainilor) din Argentina. Artistii stravcchi
puneau mdna pe perete, ca un ;ablon, si slropcau
.ii:.;-,:-'. i' "'',-. cu rropsea ln jurul acesteia. Uneori, pe peretri lnar
moi ai pesterilor se sculptau imagini folosindu-se
unelte de cremene. Pentru vopsele se loloseau
pigmenti minerali: oxidul de fier ro;u, oxidul
de mangan sau lignitul negru, iar din alte minerale
se obtineau culorile gaJben si maro. printre tehnicile
folosite la crearea picturilor rupestre se numdrd
pjclatul cu degetele sau cu ajutorul unor pensule
obLirluie dhr pal de aninral sau din f,bre vegetale.

'i

,Fie in picturi rupestre, fie in cele

I mai recente intrebuintdri ale
Internetului, fiintele umane si-au
povestit mereu istoriile gi
adevdrurile prin parabole si fabule. '

ilaaltarn llr,.lrat! raliircr,i: claiie3t ii3 ilrrr

, iii'i"t:d,:L: ar!J1l ::i!

Pictura cu maid de copii si adulti din Cueva de las Manos

(Peslera mainilor). Santa Cruz. Argentina
15
 I

^/gooo>2ooo i.e.n. Prima hartd

Greutdti standard
Pe mdsura ce ora$ele cregteau, se dezvolta
$i cometul - atat cel local, cat si cel intre
alte orate. ln Mesopotamia (trakul de astdzi)
au aparut astfel greutatile standard, care
impiedicau negusto i sa insele cumpdratorii.
Acestea erau bazate pe grau sau pe orz,
cereale cu o greulate similarA.
Mice machete a unei vechi ambarcaliuni
egiptene. Cea originala a tost dezgropata
Suport penftu vasle
in apiopiere de Marea Ptuamida din ciza.
a unei asezdri
Cea mai veche harti cunoscutd
pand in prezent a fost descoperitd
in Mesopotamia gi infdliseazi un
Leren dintre doud dealuri. Tdblita
de lut din aceastd imagine este
cea mai veche harta stradalA,
infa $and asezarea sumedana
Nippur si raul Euftat, zidurile
cetEiii, precum $i un templu.
Table6 a strddutelor din agezarea
Nippu4 cca 1500 i.e.n.
CArmele
Ambarcafiunile din Egipt erau carmuite cu una sau
doua vasle fixate pe un pilon vertical. Mai tarziu,
aceste perechi de vasle au fost unite printr-o bari,
rezultand astfel prima carma propriu-zisa.

PrcrA indta,
c\rbata in sus
Adapast pentru echipaj

ry3oooryzeoorezooo
Egiptenii ii spuneau faianlei
tjehnet, ceea ce inseamnd Piramida in trepte Pietrele
orbitor de sclipitor. a lui Dioser de la Stonehenge
Cele mai vechi morminte egiptene, Popoarele neolitice au ridicat
cunoscuLe ca mdstabqle, erau cercul central din blocuri
structuri dreplunghiulate fdcute de piatrd de la Stonehenge
din cdrdmizi de lut. Mormantul (vezi paginile 22-23) in sudul
faraonului Djoser (2630 2611 Marii Britanii. Cel mai probabil,
i.e.n.) a fost construit din mai acesta este un monument
multe mastabale suprapuse, religios cu ro1 calendaristic.
fiecare dintre acestea fiind ceva Importanla istoricd a ansamblului
mai micA decat cea de dedesubt. Stonehenge este recunoscutd
Aceasta suucturd in trepte a fost de cateva sute de ani. Munca
Faianta egipteand p ma piramidA construitd ln Egipt. la acest monument a inceput
Egiptenii au perfectrionat in jurul anului 3100 i.e.n.
tehnica obtinedi faiantrei, o pastd cu inAllarea unor grinzi ti
fdcuti dintr-un amestec de cuar[ blocud de piatrd in jurul
si piatrd de var. AtragAtoarele sale Vechi cotier egiptean unui banc de nisip.
culori albastru Si turcoaz erau din margele de faiantA,
arul 2000 i.e.n.
obfinute prin addugarea de oxizi
ai anumitor metale. La cdldurA,
faianla poate f, modelat5 la fel ca
lutul, pentru oblinerea unor statuete
;i alte obiecte. De asemenea, aceasta
poate n turnatA peste alte materiale,
oblinandu-se astfel smaltul.

\tu
 2550 i.E.N. MARILE PIRAMIDE
in jurul anului 2550 i.e.n., ca morminte pentru faraoni,
Piata din veirl piramide\
denumila ptamidion :,i egiptenii au inceput sd construiascd piramide mult mai
mari decAt cele de pAnd atunci. Spre deosebire de cele
in trepte, acestea aveau laturile netede si erau alcAtuite
din milioane de blocuri de piatrA acoperite cu un invelig
neted de calcar. Prima a fost Marea Piramidd din ciza,
, a faraonului Khufu. in urmetorii 300 de ani au fost
construite in jur de I O0 de piramide.
Marea Galeie,lunga de 50 de meftj, dvce
spre camera martuara a tegelui,

Ptaniida cenEteste peste cinci

miliaane de tone.

Construirea Diramidei
Marea Pirdmrda din Ciza esle al(atuiu
din doua mil'oane de blocutide pidtra
calcarul fiind extras din desertul din
aprooiere. Pietrele au fosl inp:nse pan.;
) la Giza pe bugLeni rotunjili, iar piramida
a fosr.onstruiLa nivel Lu nivel. Cel mai
probabil, pentru transportul blocurilor
de piatra la nivelele superioare au fost
folosite rampe.

2400 2200 2000

Inventarea cumpenei Aparilia calendarului

Cumpdna, o unealtd de scos din fantana apa folositd
Ia irigalii, a fost invenlata in MesopoLamia ti folosiLa mai
tarziu Fi in Egipt. Aceasta era alcdtuiLa dintr-un cadru
vertical cu o prajina la capatul careia se fixa o galeald.
Fermierii coborau prdjina pentru a scoate o gdleatd
cu apd, apoi roteau cumpana Si goleau apa in uluce
care o duceau de a lungul canalelor de irigalii.
Cel maj vechi calendar cunoscut pand in prezent este cel
din Umma, al regelui Shulgi, pus la punct de sumerieni
(locuitod din sudul lrakului de astdzi). Avea 12 luni a cate
29 sau 30 de zile, deci 354 de zile in total. Ca sa coincidA
cu un calendar solat de 365,25 de zile, sumerienij adaugau
cale o luna dupa cativa ani.

Marele Zigurat de la Ur

Construirea ziguratelor
Mesopotamienii au construit primele zigurate: temple
uriate in formh de piramidd, alcdtuite din mai multe
nivele unite prin terase in trepte. Acestea gdzduiau
altare de inchinare la zei, iar Ia construirea
lor se foloseau cantitdli uriate de materiale
Pidura pe zid infdfi+and un laran care scoate apa de construclie, dar $i numeroti muncitori.
c! o cumpand, cca 1200 i.e.n.
"r7