TEMA PROIECTULUI DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

A. Date de proiectare

1 Destinaţia clădirii : Depozit;

2. Localitatea : FOCȘANI;
3. Orientarea intrării principale : SUD;
4. Elementele delimitatoare ale clădirii studiate:
a) pereţii exteriori sunt monostrat tip 1;
b) acoperisul este terasa tip 1;
c) ferestre termopan K=2,8 W/m2K;
5. Numărul ocupanţilor : 6 persoane
6. Putere instalată : 35W/m2;
7. Alte degajari nocive : -
8. Incaperile studiate : D-I ;4–6;
9. Sistemul de ventilare : anemostate;
10. Alte date: -

B. CUPRINSUL PROIECTULUI

1. Piese scrise
a) Borderoul de piese scrise și desenate
b) Tema proiectului în original
c) Memoriu explicativ-justificativ
d) Note de calcul amănunțite și complete
2. Piese desenate
a) Plan introducere și evacuare, plan centrală de ventilare, sc 1:50
b) Secțiuni longitudinale și transversale prin instalație, sc. 1:50
c) Secțiuni prin centrala de ventilare și climatizare, sc. 1:50

Bibliografie:
 D. Enache, A. Damian, I. Colda, M. Zgavarogea “Instalații de ventilare și
climatizare”, îndrumător de proiectare, vol. I. Matrix 2005;
 I. Zgavarogea-’’Instalații de ventilare și climatizare’’, Ed. Printech 2009;
 M. Zgavarogea, I. Zgavarogea “Instalații de ventilare și climatizare”, 1998;
 I. Zgavarogea-’’Instalații de climatizare’’, Ed. Printech 2004;
 Enciclopedia Tehnică de instalații- Manualul de instalații, Ed. Artecno 2010;
 Normativul pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de
ventilare și climatizare I5-2010
 SR 1907-1,2:2014
 SR 6648/1-2014, Calculul aporturilor de căldură; 91,140,30
 SR 6648-2: 2014- Instalații de ventilare și climatizare. Parametri climatici
exteriori
 STAS 1253-80, Aerul umed.
 C. ETAPELE ELABORĂRII PROIECTULUI

1. Studierea planurilor de arhitectură puse la dispoziție și copierea lor.

Stabilirea elementelor de construcție precizate la planurile de arhitectură.
2. Stabilirea parametrilor climatici de calcul ai aerului interior pentru încăperile
studiate și vecine (vara, iarna).
3. Bilanțul termic de vară al încăperilor ventilate (aporturi de căldură din
exterior, degajări de căldură de la oameni și de la alte surse interioare).
4. Bilanțul termic de iarnă al încăperilor ventilate (pierderi de căldură, degajări
de căldură de la oameni și de la surse interioare).
5. Bilanțul termic al încăperilor ventilate, vara și iarna.
6. Calculul debitului de aer.
7. Reprezentarea proceselor de tratare complexă a aerului în diagrama h-x,
vara și iarna.
8. Alegerea gurilor de introducere a aerului,
9. Alegerea centralei de climatizare.
10. Amplasarea centralei de ventilare sau climatizare, a prizei de aer și a gurii de
evacuare a aerului din exteriorul clădirii.
11. Proiectarea constructivă și trasarea canalelor de aer.
12. Detalierea soluției adoptate pentru centrala de ventilare sau climatizare
(secțiuni, detalii).
13. Redactarea finală a aerului.
 Parametrii aerului exterior și interior

Situația aerului exterior vara (iulie):

-Temperatura aerului exterior

tev=tem+Az,unde:
- tem-temperatura exterioara medie a lunii iulie, corespunzătoare localității în care este
amplasată cladirea și gradul de asigurare; [°C]
- Az-amplitudinea oscilației zilnice a temparaturii exterioare; [°C]
1. Alegem gradul de asigurare 95%.
2. Valorile t em şi A z sunt date conform STAS 6648/1-1982. Pentru localitatea Focsani,
A z=6 [ ° C ] şi t em=25,67 [° C ] tem=26,2[°C].

Variaţia diurnă a temperaturii aerului exterior:

Temperatura exterioară are o variaţie diurnă importantă, între valoarea maximă

şi cea minimă realizându-se o diferenţă de 2 ∙ A z .
Valoarea temperaturii te pentru un moment de timp dat, se poate calcula
folosind relaţia:
2π
t e =t em +c 1 ∙ A z cos ( τ−τ max )
24
sau simplificat:
t e =t em +c ∙ A z
unde:
τ max – ora la care temperatura exterioară este maximă (ora 15)
c1 – coeficient de corecţie a curbei sinusoidale
2π
c=c1 ∙ A z cos ( τ −τ max ) – coeficient de reducere a amplitudinii de temperatură.
24
Valorile pentru produsul c ∙ A z sunt luate din STAS, după care am calculat t e şi
sunt prezentate în următorul tabel:

ORA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
c*Az -4.2 -4.8 -5.4 -5.8 -6 -5.6 -4.5 -1.8 0.6 2.7 4.1 5
te 22.3 21.7 21.1 20.7 20.5 20.9 22 24.7 27.1 29.2 30.6 31.5

Ora 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
c*Az 5.5 5.8 6 5.8 5.2 4.2 2.6 0.5 -1 -2.1 -2.9 -3.5
te 32 32.3 32.5 32.3 31.7 30.7 29.1 27 25.5 24.4 23.6 23

Pentru tratarea aerului pe timp de vară se utilizează temperatura exterioară de calcul:

tev=tem+Az =>tev=26,2+6=32,2 °C
Radiaţia solară:

Radiaţia solară are o variaţie anuală, lunară şi zilnică determinate de poziţia

soarelui pe bolta cerului. Radiaţia este recepţionată la sol sub formă de radiaţie directă
şi radiaţie difuză.
Pentru determinarea sarcinii termice de vară a încăperilor se vor considera
valori de calcul corespunzătoare lunii iulie, pentru latitudinea de 45°.
Intensitatea radiaţiei solare directe I D [W/m2] va fi luată în considerare în
funcţie de oră şi de orientarea elementului de anvelopă.
Intensitatea radiaţiei difuze Id [W/m2] se stabileşte în funcţie de oră, fiind
considerată aceeaşi pentru toate orientările.
Radiaţia solară globală I [W/m2] se calculează însumând valorile radiaţiei
directe şi difuze:
I =a 1∗a 2∗I D + I d
a1 – coeficient ce ține seama de altitudine
a2 – coeficient ce ține seama de gradul de nebulozitate a atmosferei S-a considerat
a1=a2=1.

Ora 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 medie
Id 53 80 103 123 136 146 147 146 136 123 103 80 53 59
N ID 53 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 53 5
I 106 83 103 123 136 146 147 146 136 123 103 80 106 65
E ID 383 568 575 498 338 144 0 0 0 0 0 0 0 105
I 436 648 678 621 474 290 147 146 136 123 103 80 53 164
V ID 0 0 0 0 0 0 0 144 338 498 575 568 383 105
I 53 80 103 123 136 146 147 290 474 621 678 648 436 164
S ID 0 0 41 159 316 354 394 354 316 159 41 0 0 89
I 53 80 144 282 452 500 541 500 452 282 144 80 53 148
Oriz 89 241 381 523 647 711 734 711 647 532 381 241 89 247

Continutul de umiditate al aerului exterior:

Se alege din tabelul 3.1 xcl=12,00 conform oraşului Focșani.

Entalpia aerului umed:

he=cpa∙tev+(cpv∙t+r0)xcl
unde :
cpa=1 kj/kg °C
cpv=1,86 kj/kg °C
r0=2500 kj/kg
he=tev+(1,86∙tev+2500)xcl
he=32,2+(1,86∙32,2+2500)∙12,00∙10-3
he=62,91 kj/kg

Umiditatea relativa φe.

Se determina conform diagramei h-x a aerului umed functie de ceilalti 3

parametri=>φe=40%.

Situaţia aerului exterior iarna

Pentru iarnă, temperatura de calcul a aerului exterior tei se consideră în funcţie

de localitate, cu valoarea dată în STAS 1907/1 şi se poate determina din harta cu zona
climatică a României. Deoarece stabilirea sarcinii termice de calcul pentru iarnă se face
considerând un regim staţionar de transfer de căldură (conform STAS 1907/1), nu este
necesară variaţia diurnă a temperaturii aerului exterior
Pentru localitatea Tărgu Jiu, aflată în zona climatică II, alegem din STAS
valoarea temperaturii exterioară de calcul t e =−18[° C ] şi conţinutul de umiditate al
aerului exterior x=0,6 [g /kg].
La stabilirea sarcinii termice de calcul pentru iarnă nu se ia în considerare
radiaţia solară deoarece ar rezulta o dimensionare nesatisfăcătoare a capacităţii de
încălzire a sistemului de încălzire/climatizare.
Cu datele din STAS, se stabileşte un punct pe diagrama h-x şi se determină
entalpia şi umiditatea aerului, astfel încât se obţin următoarele valori:
-Entalpia aerului umed
hei=tei+(1,86∙tei+2500)x
hei=-18+(1,86∙(-18)+2500)∙0.6∙10 -3
hei=11,59 kj/kg
-Umiditatea relativa φei.
Se determina conform diagramei h-x a aerului umed φei=80%.

Situaţia aerului interior de vara:

Temperatura aerului interior este un parametru al confortului termic care

influenţează schimbul de căldură între om şi mediul înconjurător şi poate fi controlat cu
ajutorul instalaţiilor de climatizare sau ventilare.
Valoarea temperaturii aerului interior este corelată cu cea a aerului exterior şi
se determină funcţie de tipul instalaţiei de ventilare/climatizare.
Valoarea temperaturii adoptată în situaţia de vară, nu trebuie să fie foarte
mică din motive economice sau fiziologice. O valoare mică a temperaturii aerului
interior va conduce la obţinerea unei sarcini de răcire foarte mare şi deci, o instalaţie
neeconomică, dar poate crea senzaţia de rece şi apare riscul de şoc termic.
Temperatura aerului interior se determină cu relaţia:
tiv=10+0,5∙tev
tiv=10+0.5*32,2=26,1[° C ]
-Alegem valoarea umidității relative φiv=50%
-Conținutul de umiditate:
Se determină conform diagramei h-x a aerului umed : xiv=10,3 g/kg
-Entalpia aerului umed
hiv=tiv+(1,86∙tiv+2500)x
hiv=26,1+(1,86∙26,1+2500)∙10,3∙10 -3
hiv=52,35kj/kg

Situația aerului interior iarna:

-Temperatura interioaă iarna:

Se alege din STAS 1907 conform localității: tii=20°C
-Alegem valoarea umidității relative egală cu situația de vară
φii= φiv=50%
-Conținutul de umiditate:
Se determină conform diagramei h-x a aerului umed xi=7,2 g/kg
-Entalpia aerului umed:

hii=tii+(1,86∙tii+2500)x
hii=20+(1,86∙20+2500)∙7,2∙10 -3
hii=38,26kj/kg

Se întocmeşte tabelul centralizator:

Parametrii Exteriori Parametrii Interiori

Vara Iarna Vara Iarna
t °C 26.2 -18 26.1 20
x [g/kg] 12,00 0,6 10.3 7.2
h [kJ/kg] 57 -15 52.35 38,26
ϕ [%] 56 100 48 50
 Cap 2. Sarcina termica de vara a incaperilor ventilate sau climatizate

Sarcina termica de vara e egala cu suma aporturilor si degajarilor.

QV=QAP+QDE [W];

2.1.Aporturile de caldura prin pereti

Datorită fenomenului de acumulare termică, prin pereţii exteriori apare un

fenomen de amortizare şi defazare între fluxul termic recepţionat pe faţa exterioară a
peretelui şi fluxul termic pătruns în încăpere, astfel că acesta din urmă are o valoare mai
mică.
Aportul de căldură primit din exterior se determină cu formula:
Qpe = S · qpe, unde:

Qpe - aport de căldură din exterior prin perete;

S - suprafaţa peretelui din care s-a scăzut suma suprafeţelor vitrate;
qpe - flux de căldură transmis prin perete.
Fluxul termic transmis prin perete din exterior se calculează în funcţie de
orientarea peretelui şi de ora la care se face calculul.
Acesta se calculează cu formula:

qpe = kPE · (tsm– ti) + η · αi · (ts– tsm) , unde:

kPE - coeficient global de transfer termic prin perete;

tsm - temperatura medie a aerului însorit;
ti - temperatura interioară de calcul în perioada de vară;
η - coeficient de amortizare pentru perete. Se determină în funcţie de
rezistenţa termică a elementului de construcţie şi de coeficientul de
asimilare a căldurii;
ts - temperatura aerului însorit.

Aporturile de caldura prin pereti se aleg in functie de diferenta de temperatura

intre aerul exterior si interior vara (Δt) si in functie de tipul peretelui.
Δt=tev-ti=33.2-27=6.2 [°C];
Aleg Δt=6[°C];

Tipul peretelui- Multistrat Tip 8;

Valorile aporturilor de căldură prin pereti sunt calculate şi centralizate în următoarele

tabele:
S peNE=23.6 m 2
S peNV=11.48m2
S terasa=63.8m 2
ora 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
qpe NV 0.18 0.19 0.31 0.53 0.83 1.18 1.62 2.21 2.93 3.7 4.35 4.64 4.59
Qpe NV 2.0664 2.1812 3.5588 6.0844 9.5284 13.5464 18.5976 25.3708 33.6364 42.476 49.938 53.2672 52.6932

ORA 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
qpeNE 1.28 1.74 2.07 2.31 2.53 2.76 2.98 3.19 3.34 3.43 3.44 3.37 3.2
QpeNE 30.208 41.064 48.852 54.516 59.708 65.136 70.328 75.284 78.824 80.948 81.184 79.532 75.52

ora 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
qterasa 7.98 7.97 8.21 8.69 9.37 10.19 11.09 11.97 12.77 13.41 13.84 14.04 14.04
Qterasa 509.124 508.486 523.798 554.422 597.806 650.122 707.542 763.686 814.726 855.558 882.992 895.752 895.752

2.2.Aporturile de caldura prin ferestre

Principalii factori care dau aceste aporturi sunt intensitatea radiaţiei solare şi
temperatura. Intensitatea radiaţiei solare este influenţată şi de calitatea geamului, de
existenţa unor mijloace de ecranare a ferestrei, de tipul ferestrei folosite, de orientarea
ferestrei.

QFe=QI+QT [W];

QI- fluxul de caldura patruns prin fereastra datorat intensitatii radiatiei solare;
QT-fluxul de caldura patruns prin fereastra datorat diferentei de temperatura;

Q I =ct⋅f⋅m⋅( S i⋅c p⋅I max max

D +S⋅I d ) [ W ] , unde:

 Ct– coeficient în funcţie de tipul de tâmplărie, ct=1

 f–factor solar,depinzând de calitatea geamului şi a ecranării ferestrei;

 cp – coeficient pentru puritatea atmosferei;

 m – coeficient de acumulare termică. Se determină în funcţie de S med,

orientarea ferestrei, ora la care se face calculul şi tipul protecţiei;
  Si – suprafaţa însorită a ferestrei de latime B si inaltime H:

S i=( B−b u )⋅( H −h u )

[m2];

bu =c u 1⋅δ1 , bu-lungimea benzii umbrite;

hu =c u 2⋅δ 2 −h1 , h -inaltimea benzii umbrite;
u

B, H, δ1 , δ2 şi h1 au semnificaţia din figură, respectiv:

 δ1 şi δ2 sunt retragerile ferestrei faţă de elementele de umbrire;
 h1 distanţa dintre fereastră şi elementul orizontal de umbrire;
 cu1 si cu2 sunt coeficienti de umbrire determinati functie de unghiul de azimut
solar β si unghiul de inaltime solara i;

Având determinaţi toţi termenii din formula suprafeţei însorite S i, am calculat şi

centralizat valoarea acesteia pentru fiecare orientare şi oră:
max

ID - intensitatea radiaţiei solare directe maxime pentru orientarea
respectivă;
W
I max (I )
max
d =147
 d -intensitatea radiaţiei solare difuze m2 .
QT =u f⋅S⋅( t e −t i ) [W ]
 Tip fereastra: Termopan k=2,1[w/m2*C];
Valuarea coeficientui de puritate cp este 0,93;
Aleg factorul solar conform tipului ferestrei cu elemente de umbrire interioara-
jaluzele orizontale (venetiene) medii f=0,35;

Valorile aporturilor de căldură prin ferestre sunt calculate şi centralizate în următoarele

tabele:

Pentru orientarea Nord-Vest:

ora 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
te 24.1 26.9 29.4 31 32 32.6 33 33.2 33 32.3 31.1 29.2 26.8
Qt -14.616 -0.504 12.096 20.16 25.2 28.224 30.24 31.248 30.24 26.712 20.664 11.088 -1.008
m 0.16 0.22 0.25 0.28 0.3 0.31 0.37 0.53 0.66 0.73 0.67 0.47 0.27
ct*f*m 0.056 0.077 0.0875 0.098 0.105 0.1085 0.1295 0.1855 0.231 0.2555 0.2345 0.1645 0.0945
c1 - - - - - - 5.67 2.05 1.28 0.87 0.6 - -
c2 - - - - - - 8.27 2.35 1.14 0.61 0.29 - -
hu - - - - - - 0.567 0.205 0.128 0.087 0.06 - -
bu - - - - - - 0.827 0.235 0.114 0.061 0.029 - -
Si 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 0.721209 1.767675 2.038792 2.174607 2.26224 2.4 2.4
Qi 70.00358 96.25493 109.3806 122.5063 131.2567 135.6319 80.60484 188.0345 257.5703 297.8615 281.0626 205.6355 118.131
Qfe 55.38758 95.75093 121.4766 142.6663 156.4567 163.8559 110.8448 219.2825 287.8103 324.5735 301.7266 216.7235 117.123
n 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
n*Qfe NV 166.1628 287.2528 364.4298 427.9988 469.3702 491.5678 332.5345 657.8474 863.4308 973.7206 905.1797 650.1706 351.3691

Sfe=2.4 Ct=1 f=0.35 Cp=0.93 H=1.5 B=1.6s’1=s’2=0.03 m

Idmax=402 Idmax=147

Tabel centralizator cu aporturile de caldura prin pereti si ferestre:

 ora 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Qpe NE 30.208 41.064 48.852 54.516 59.708 65.136 70.328 75.284 78.824 80.948 81.184 79.532 75.52
Qpe NV 2.0664 2.1812 3.5588 6.0844 9.5284 13.5464 18.5976 25.3708 33.6364 42.476 49.938 53.2672 52.6932
Qterasa 509.124 508.486 523.798 554.422 597.806 650.122 707.542 763.686 814.726 855.558 882.992 895.752 895.752
n*Qfe NV 166.1628 287.2528 364.4298 427.9988 469.3702 491.5678 332.5345 657.8474 863.4308 973.7206 905.1797 650.1706 351.3691
Qpe+Qfe 707.5612 838.984 940.6386 1043.021 1136.413 1220.372 1129.002 1522.188 1790.617 1952.703 1919.294 1678.722 1375.334

2.3.Aporturile de caldura de la incaperi vecine

Qiv=Spi*kpi*(ta-ti);
kpi=coeficientul global de transfer termic;

kpi=1/(1/αi+∑б/ λ+1/αi);

unde: αi=3.5 [W/m2K];

б =grosimea peretelui=0.2[m];
ta-ti=2 pentru N;
ta-ti=3 pentru E;
ta-ti=4 pentru S;
ta-ti=5 pentru V;

Alegem λ =0.27[W/m2C];
Valorile lui б si λ sunt pentru perete interiorMULTISTRAT TIP 8 ales de catre proiectant.

Pentru Nord-Vest:
S=4,1*2,8=11,48 [m2];
kpi=1/(1/3.5+∑0.2/ 0.27+1/3.5)=0,4;
ta-ti=2;
QivN-V=11,48*0,4*2=9,18[W];
Pentru Sud-Est:
S=5,8*2,8=16,24 [m2];
kpi=1/(1/3.5+∑0.2/ 0.27+1/3.5)=0,4;
ta-ti=2;
QivS-E=16,24*0,4*2=13 [W];
Pentru Nord-Est:
S=11*2,8=30,8 [m2];
kpi=1/(1/3.5+∑0.2/ 0.27+1/3.5)=0,4;
ta-ti=2;
QivN-V=30,8*0,4*2=24,64 [W];
QAP = QPE+QFE+QIV [W];
QAP =1952,7+46,82=1999,52 [W].

2.4.Degajari de caldura de la oameni

Qom=N*qom [W];
unde: N=numar de oameni din incapere=13 persoane;
qom=degajarea specifica de caldura pentru o persoana;
qom se alege din anexa rezulta qom=145 [W];
Qom=13*145=1885 [W].

2.5.Degajarile de caldura de la sursele de iluminat electic

Qil=Nil*B [W];
unde: Nil=puterea instalata a surselor=35 [W/m2];
B=coeficient care tine seama de partea de energie electrica transformata in
caldura;
Alegem iluminat fluorescent rezulta B=0.9;
Suprafata totala a incaperilor climatizate e de 63,8 [m2];
Nil=63,8 *35=2233 [W];

Se considera 60-70% din puterea instalata pentru ca in anumite ore nu avem ilumianat
artificial;
Nil=60/100*2233=1339,8 [W];
Oil=1339.8*0.9=1205,82 [W].

Degajarile de caldura sunt formate din degajari de la oameni si de la sursele de iluminat

electic.
QDE=QDE-OM+QDE-IL [W];
QDE=1883+1205.82=3088,82 [W].

Sarcina termica de vara e egala cu suma aporturilor si degajarilor.

Q=QAP+QDE [W];
QVARA=1999,52+3088,82=5088,34 [W].

Cap 3. Sarcina termica de iarna a incaperilor ventilate sau climatizate

 Qi= -Qp+Qdeg [W];
unde: Qp=pierderi de caldura a incaperilor;
Qdeg=suma degajarilor de caldura de la sursele interioare;

3.1. Degajarile de caldura de la sursele interioare:

Qdeg=Qom+Qil+Qcs [W];
unde: Qom=degajarile de caldura de la oameni;
Qil=degajarile de caldura de la iluminat;
Qcs=degajarile de caldura de la corpurile statice;

3.2. Degajarile de caldura de la oameni:

Qom=N*qom [W];
unde: N=numar de oameni din incapere=13persoane;
qom=degajarea specifica de caldura pentru o persoana;
qom se alege din anexa, rezulta qom=145 [W];
Qom=13*145=1885 [W].

3.3 Degajarile de caldura de la sursele de iluminat electic

Qil=Nil*B [W];
unde: Nil=puterea instalata a surselor=35 [W/m2];
B=coeficient care tine seama de partea de energie electrica transformata in
caldura;
Alegem iluminat fluorescent rezulta B=0.9;
Suprafata totala a incaperilor climatizate e de de 63,8 [m2];
Nil=63.8*35=2233 [W];

Se considera 60-70% din puterea instalata pentru ca in anumite ore nu avem iluminat
artificial;
Nil=60/100*2233=1339,8 [W];
Oil=1339,8*0.9=1205,82[W].

3.4. Degajarile de caldura de la corpuri statice:

Qcs=Qp*∆t’/∆t [W];
∆t’=tG-te;
∆t=ti-te;
unde te=temperatura exterioara=-15 [°C];
ti=temperatura interioara = 22 [°C];
tG=temperatura de garda tG=5…10 [°C]. Alegem tG=5 [°C];

Qp=pierderile de caldura;
Qp=Vincapere*qp [W];

unde qp=indice pierdere de caldura=25…40 [W/m3]. Alegem qp=30 [W/m3];

Vincapere=volumul incaperii;
Vincapere=S*h;

unde S= suprafata cladirii;

h=inaltimea unei incaperi;

Sincapere=63,8[m2];
Vincapere=63,8*2,8=178,64[m3];
Qp=Vincapere*qp
Qp=178,64*30=5359.2 [W];
Qcs=5359.2*[5-(-15)]/[22-(-15)]=2896,86 [W];

Qdeg=Qom+Qil+Qcs [W];
Qdeg=1885+1205,82+2896,86=5987,68 [W];

Qi=-Qp+Qdeg
Qi=-5359.2+5987,68=628,48 [W].

Cap 4. Degajari de umiditate:

4.1. Degajarile de umiditate vara:

Gom=N*qom [kg/s];
unde: N=numarul de persoane=13;

qom=degajarea specifica de umiditate;

qom=qI/(hv*1000) [kg/s pers];
unde: qI=degajarea de caldura latenta a omului conform activitatii executate;
hv=entalpia vaporilor de apa la temperatura corpului uman tom=37 [°C];

hv=1.86*tom+2500 [kj/kg];
hv=2569,82 [kj/kg];
Alegem din anexa qI=80[W];
qom=80/(2569,82*1000) [kg/s pers];
qom=3.11*10-5 [kg/s pers]=3.11*3600*10-5 [kg/h pers];
qom=0.1120 [kg/h pers];
Gom=13*0.1120=1,456 [kg/h].

4.2. Degajarile de umiditate iarna:

Gom=N*qom [kg/s];
unde: N=numarul de persoane=13;
qom=degajarea specifica de umiditate;
qom=qI/(hv*1000) [kg/s pers];
unde: qI=degajarea de caldura latenta a omului conform activitatii executate;
hv=entalpia vaporilor de apa la temperatura corpului uman tom=37 [°C];
hi=1.86*tom+2501 [kj/kg];
hi=2569,82 [kj/kg];

Alegem din anexa qI=80 [W];

qom=80/(2569,82*1000) [kg/s pers];
qom=3.11*10-5 [kg/s pers]=3.11*3600*10-5 [kg/h pers];
qom=0.1120 [kg/h pers];Gom=13*0.1120=1,456[kg/h].

Cap 5. Bilantul de substante nocive

YCO2=N*yCO2 [g/h];
unde N=numarul de persoane din incapere;
yCO2=degajarea specifica a unei personae;

Alegem din anexa conform activitatii ce se desfasoara in incinta pentru munca usoara:
yCO2=35 [g/h];
YCO2=13*35=455 [g/h]=0,455[kg/h].

Cap 6. Calculul debitului de aer

Se calculeaza pe baza bilanturilor de nocivitati si in primul rand prin diluarea

caldurii si a umiditatii;
L=Qv/(hi-hc)=Gv/(xi-xc) [kg/s];
unde: Qv=sarcina termica de vara=5088,34 [W]=5,088[kW].
hi=entalpia aerului interior;
hc=entalpia aerului climatizat;
Gv=debit umiditate vara=1,456 [kg/h]=4.04*10−4 [kg/s];
xi=continutul de umiditate al aerului interior;
 xc=continutul de umiditate al aerului exterior;
εv=Qv/Gv [kj/kg];
εv=5,088/4.04*10−4=12594,05 [kj/kg];
Ducem pe diagram h-x a aerului umed pentru situatia de vara o paralela la raza
procesului prin punctual I.
Tc=ti-∆tc
unde ∆tc’ se alege conform tipului sistemului de ventilare.
Pentru sistemul anemostate ∆tc=4..8°C .
Δtc 4 6 8
tc 23 21 19
hc 50 47.5 44
Δh 4.64 7.14 9.64
xc 10 10.2 9.5
Δx 0.4 1 1.2
L[kg/s]=Qv/Δh 1.096552 0.712605 0.527801
L[ ݉ ଷ/h] 3289.655 2137.815 1583.402
n[ ݄ିଵ] 18 12 9

Alegem ∆tc=8[°C]. Se alege din diagram h-x a aerului umed punctual Cv cu urmatoarele
caracteristici:

tCv=19[°C];
xCv=9.5 [g/kg];
hc=44[kj/kg];
φ =68[%];
Rezulta L=0,52 [kg/s] calculat la o densitate a aerului de 1.2 [kg/m 3] şi un număr de
schimburi orare n=9.
Pentru situaţia de iarnă se recalculează hC şi xC cu formulele (debitul rămânând
constant):
hc=hi-QI/L;
xc=xi-GI/L;
hc=43-(0.628/0,52);
hc=41.8 [kj/kg];
xc=8.5-(4.04/0,52);
xc=7.76 [g/kg].

Dacă instalaţia foloseşte atât aer interior cât şi cel exterior trebuie stabilită
proporţia . Aceasta se stabileşte din două condiţii:

1) diluarea continutului de CO2 de la oameni:

 L1=YCO2/yadco2-yrco2
unde –YCO2 e bilantul de substante nocive calculat mai sus
YCO2=0,455[kg/h]=455[g/h];
-yadco2 este concentratia admisibila de CO2 in aerul incaperilor; pentru o
incapere pentru copii si bolnavi este de 1.00 [g/m 3];
-yrco2 este concentratia de CO2 in aerul exterior; pentru un oras mare este
de 0,75[g/m3];

L1=455/(1-0,75);
L1=113,75 [m3/h].

2) Conditiile igienico-sanitare:

L2=N*Is unde N=numarul de persoane=13;

Is=debit de aer proaspat;
Is=20 [m3/h] unde nu se fumeaza;
L2=13*20=260 [m3/h].

Debitul de aer proaspat introdus in incapere este maximul dintre cele doua
debite rezultate din cele doua conditii.Deci debitul de aer proaspat introdus in incapere
este egal cu Lmin=260[m3/h]=0,086 [kg/s];
Cantitatea de aer recirculata va fi egala cu LR=Linst-Lmin;
LR=1583-260 [m3/h];
LR=1323 [m3/h]=0,441[kg/s].

Cap 7. Tratarea complexa a aerului

7.1. Iarna
Orice instalatie are in componenta o camera de amestec a aerului proaspat cu
aer recirculat.
Parametrii aerului rezultat in urma amestecului iarna dintre aerul exterior si
aerul interior sunt calculati cu relatia:
hM=(Lmin*hE+LR*hI)/(LR+Lmin¿
xM=(Lmin*xE+LR*xI)/(LR+Lmin¿
hM=[0.086*(-13,02)+0.441*43]/(0.441+0.086)
hM=33,85 kj/kg
xM=(0.086*0.8+0.441*8.5)/(0,441+0.086)
xM=7,24 g/kg

Etapele trasării procesului de tratare sunt următoarele:

-se amplasează punctele cunoscute în diagrama h-x
-se determină raza procesului şi se trasează această dreaptă în diagrama h-x şi apoi o
paralelă la această dreaptă prin punctul Ii
-se amplasează punctul C în diagrama h-x la intersecţia lui x c cu hc şi se verifică dacă
aceasta se află pe dreapta paralelă la εi ,dusă prin punctul Ii
-se determină parametrii aerului amestecat M şi se amplasează în diagrama h-x, la
intersecţia celor doi parametrii verificându-se ca punctul să se afle pe dreapta care
uneşte punctele Ii şi Ei
-se determină punctul P la intersecţia lui tc cu xM
-se unesc punctele M, P şi C obţinându-se procesul de tratare, care este compus din
următoarele procese simple:
-Ii+Ei=M -proces de amestec
-M P -proces de încălzire
-P C -proces de umidificare izotermă
-C I -proces de încăpere.

SITUAŢIA DE IARNĂ

Ii Ie M C P
t[0C] 22 -15 14 23 23
x[g/kg] 8,5 0.8 7,24 7,76 7,24 7.2. Vara
h[kj/kg] 43 -13.02 33,85 41,8 40.5
Racirea
aerului φ[%] 50 85 63 44 40 vara se
0
face prin intermediul unei baterii de racire; temperatura bateriei de racire este de 10 C.

Parametrii aerului rezultat in urma amestecului vara dintre aerul proaspat si

aerul interior sunt calculati cu relatia:

hM=(Lmin*hE+LR*hI)/(LR+Lmin¿
xM=(Lmin*xE+LR*xI)/(LR+Lmin¿
hM=(0.086*61,89+0.441*54,64)/(0.441+0.086¿
xM=(0.086*11,2+0.441*11)/(0.441+0.086¿
hM=55.82 kj/kg; xM=11.03 g/kg;

Procesul se va trasa astfel:

-se amplasează punctele cunoscute Iv, Ev, C în diagrama h-x
-se determină parametrii aerului amestecat
-se determină punctul R la intersecţia dreptei xc cu curba φR =90%
-se uneşte punctul M cu punctul T aflat la intersecţia curbei φ=100% cu temperatua
medie a bateriei de răcire tBR
-se determină punctul U la intersecţia dreptei MT cu dreapta hR
-se unesc punctele U, R şi C obţinându-se procesul de tratare, care are în componenţă
următoarele procese simple de tratare:
-Ve+Vi=M -proces de amestec
-MU -proces de răcire cu uscare
-UR -proces de umidificare adiabatică
-RC -proces de reîncălzire
-CI -proces de încăpere

SITUAŢIA DE VARA
Ve Vi M C R T U
t[0C] 32.9 26 27 19 15 10 15
x[g/kg] 11.75 12 11.03 9.5 9,5 7.8 8,8
h[kj/kg] 62.99 57.04 55,82 44 39 29 37
φ[%] 38 55 46 68 90 100 81

Cap 8.Alegerea centralei de climatizare

Se alege o centrală de climatizare tip 6/3, 4,5T-440, debit de 1711 m 3/h cu următoarele
dimensiuni: BxH=610x305.
Viteza aerului prin centrală este de 4m/s.
Celelalte componente ale instalaţiei sunt:

Tip
Lungime
Lcentrală=305+610+3 agrega 05+305*2+610+61
(mm)
0=3050 mm t
Camera amestec M1 305
Ventilator V 610
Filtru FH3 305
Cap 9. Alegerea 2*Baterie de anemostatelor
H3 305
Încălzire
Debitul de Camera de umidificareSRB 610 aer introdus in
incapere este de Baterie de răcire K6 610 1497m3/h. Prin
tema am ales anemostate
pentru fiecare camera in parte cu urmatoarele dimensiuni:

Camera cu S1=56,84 m2:

178,64 m3…………………. 1711 m3
56,84 m3 ………………….. x m3/h
Rezulta x=544,4m3/h prin urmare alegem 1 anemostate ALE 400 cu dimensiunile
LxB=375mmx375mm viteza aerului pentru a nu crea disconfort este de 3.5m/s ce
debiteaza 700 m3/h;
Camera cu S2=53,59 m2:
178,64 m3…………………. 1711 m3
53,59 m3 ………………….. x m3/h
Rezulta x=513,28m3/h prin urmare alegem 1 anemostat ALE 400 cu dimensiunile
LxB=375mmx375mm viteza aerului pentru a nu crea disconfort este de 3.5 m/s ce
debiteaza 700m3/h;

Camera cu S3=71,45 m2:

178,64 m3…………………. 1711 m3
71,456 m3 ………………….. x m3/h
Rezulta x=684,4m3/h prin urmare alegem 1 anemostat ALE 400 cu dimensiunile
LxB=375mmx375mm viteza aerului pentru a nu crea disconfort este de 3.5 m/s ce
debiteaza 700 m3/h;

CAP.10 Calculul canalelor de aer

Pentru calculul canalelor de aer se întocmeşte schema izometrică , după care se

întocmeşte următorul tabel de calcul:

DIMENSIONARE CANALE AER REFULAT

Nr. Debit Lungime Viteză Suprafată axb

tronson (m) (m/s) (m2) (mm)
m3/h m3/s
GR 700 0.19 - 1.35 0.14 375x375
1 684.4 0.19 3.8 0.05 250x200
2 1197.6 0.33 5.54 0.06 300x200
3 1711 0.47 6.78 0.07 350x200
PA 1323 0.3675 4.5 0.08 400x200
 DIMENSIONARE CANALE AER EVACUAT

Nr. Debit Lungime Viteză Suprafată axb

tronson (m) (m/s) (m2) (mm)
m3/h m3/s
GA 700 0.19 - 1.35 0.14 375x375
1 684.4 0.19 3.8 0.05 250x200
2 1197.6 0.33 5.54 0.06 300x200
3 1711 0.47 5.94 0.07 350x200