Sunteți pe pagina 1din 17

Nume: BURCIU CONSTANTIN IOAN

Fiecare accident inseamna suferinte fizice si psihice, pierderi de venituri


s.a. pentru cei implicati - victime, familie, prieteni, dar si o pierdere de
timp de munca pentru firma in care are loc evenimentul si pentru
societate.
Baza reglementarilor privind accidentele de munca o constituie Legea
protectiei muncii nr.319/2006, cu normele metodologice privind
comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea si evidenta accidentelor
de munca.
Legea defineste cadrul organizatoric al protectiei muncii si
responsabilitatile privind coordonarea si controlul acestei activitati,
transpunnd Directiva cadru 89/391/CEE.
Legea protectiei muncii nr.319/2006 defineste accidentul de munca ca fiind
vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza
caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara
de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces.
Accidentele sunt evenimente neasteptate, neprevizibile si necontrolate
care au ca rezultat lezarea integritatii fizice a muncitorilor si/sau distrugeri
de bunuri materiale.

n conformitate cu Legea protectiei muncii, accidentele de munca, in raport cu urmarile


produse, se clasifica astfel:
1. accidente care produc incapacitate temporara de munca (ITM):
Accidentul de munca ce produce ITM determina intreruperea activitatii lucratorului pe o
anumita perioada, cu o durata de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata
prin certificat medical ca fiind urmare a accidentului produs.
2. Accident de munca ce produce invaliditate:
Accidentul de munca care produce INV determina pierderea totala sau partiala a
capacitatii de munca, confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de INV, emisa de
organele medicale in drept.
n situatia in care, la momentul producerii accidentului, consecinta acestuia este o
infirmitate evidenta (de exemplu: un brat smuls din umar), evenimentul va fi declarat ca
accident de urmari de INV, numai dupa emiterea deciziei de INV de catre organele
medicale;
3. Accident de munca mortal:
Accidentul de munca mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dupa un
interval de timp, daca acesta este confirmat, in baza unui act medico-legal, ca fiind
urmare a accidentului suferit;
4. Accident colectiv de munca - daca au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi
timp si din aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment.

1. dupa numarul persoanelor afectate: accident individual si


colectiv;
2. dupa urmarile asupra victimei: accidente care produc
incapacitate temporara de munca (max. 30 de zile), accidente
care produc invaliditate si accidente mortale;
3. dupa natura cauzelor directe: accidente mecanice, electrice,
chimice, termice, prin iradiere sau combinate;
4. dupa natura leziunilor: contuzii, plagi, intepaturi, taieturi,
striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputari, intoxicatii,
electrocutari, insolatii, leziuni multiple;
5. dupa locul leziunii: la cap, la trunchi, la membrele superioare
sau inferioare, cu localizari multiple;
6. dupa momentul in care se resimt efectele: cu efect imediat
sau cu efect ulterior.
Cauzele producerii accidentelor de munca pot fi de natura
tehnica sau organizatorica, ele pot proveni fie din conditiile de
munca fie datorate angajatului.

Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special in ingrijirea


medicala, trebuind sa rezolve prompt si competent, cazurile
care pun in pericol imediat viata accidentatului.
n conformitate cu legislatia actuala de protectie a muncii,
obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor
revine conducatorului unitatii.
n acest context, acesta are sarcina de a organiza si dota
punctele de prim ajutor in cadrul unitatii. n cazul in care in
unitate exista servicii de medicina de intreprindere, acestora le
revine sarcina principala de a acorda primul ajutor.
Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la
locul unde s-a produs accidentul de catre orice persoana care
este pregatita pentru aceasta.
Pentru personalul medico-sanitar, acordarea primului ajutor la
locul producerii unui accident constituie o obligatie
profesionala.

a)Masuri de prim ajutor in caz de ranire


b)Masuri de prim ajutor in caz de hemoragie
c)Masuri de prim ajutor in caz de luxatii si
fracturi
d)Masuri de prim ajutor in cazul accidentelor
electrice
e)Masuri de prim ajutor in caz de arsuri
f)Masuri de prim ajutor in caz de degeraturi
g)Masuri de prim ajutor de accidente chimice

RANA (PLAGA)= leziune a pielii insotita de o atingere a tesuturilor profunde


(muschi, oase, organe, nervi etc.)
1. CURATIREA SUMARA A PLAGII cu apa curata.
2. DEZINFECTIE cu tinctura de iod sau apa oxigenata.
3. PANSAREA consta in aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat
de vata, urmata de infasurarea ranii in totalitate.
- pansarea ranilor capului, ochilor, nasului, barbiei etc. = in forma de cruce,
de nod, in opt la ceafa;
- pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, organe genitale
etc.;
- pansarea membrelor = in forma de opt a mainii si piciorului, degetului,
cotului, genunchiului, bratului, coapsei.
Se oprete sngele n zona afectat prin aplicarea unui garou deasupra
rnii (tub din cauciuc elastic, n lipsa acestuia cu cravata, curea, sfoar) .
Se dezinfecteaz rana (cu ap oxigenat i cu tifon steril).
Se aplic pe ran cteva comprese sterile nct toat suprafaa s fie
acoperit.
Se va efectua n aa fel nct s impiedice circulaia sngelui.
Se va transporta la prima unitate spitaliceasc

Hemoragiile sunt scurgeri ale sangelui


in afara vaselor sanguine.Exista doua
tipuri de hemoragii: interne si externe.
Mai grave sunt hemoragiile interne
deoarece, in acest caz, sangele nu se
vede, scurgandu-se in interiorul
corpului uman.
Primul ajutor in caz de hemoragii:
- aplica o compresa sterila si apasa
constant asupra punctului de unde
curge sangele;
- ridica, daca e posibil, membrul ranit
deasupra nivelului inimii;
- aplica un bandaj dupa ce s-a oprit
sangerarea;
- calmeaza durerea daca e cazul prin
administrarea unui calmant cum ar fi
algocalminul;

Fracturile sunt leziuni determinate de


ruperea sau fisurarea oaselor.
Fracturile pot fi:
- inchise, caz in care pielea nu este
strapunsa de catre oasele fracturate;
- deschise, situatie in care osul
strabate pielea, putand fi vazut;
Primul ajutor in caz de fracturi:
- acopera rana si opreste sangerarea;
- imobilizeaza zona fracturata cu
ajutorul atelelor;
- transporta ranitul la spital/sau
anunta ambulanta

ELECTROCUTARE= trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are drept consecinte
contractiimusculare puternice, arsuri locale, pierderea cunostintei, oprirea respiratiei si inimii,
fenomene care pot deveni ireversibile,daca nu se intervine imediat.
Timpul dupa care se intervine (min)
1
2
3
4
5
8
Sanse de salvare (%)
95
90 74
50
25
0,51.
1) Se intrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de alimentare cu curent
electric, fie cu un lemn,topor cu maner de lemn sau clesti cu brate izolate.
ESTE INTERZIS:
SA SE ATINGA PARTILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MANA NEPROTEJATA.
SA SE FOLOSEASCA OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU INLATURAREA VICTIMEI SAUFIRELOR
ELECTRICE.
2. Se indeparteaza victima de la locul accidentului, fie cu o prajina, cu mana invelita intr-o haina
groasa si uscata sau cu manusi de cauciuc. In acest timp salvatorul va sta pe o scandura de lemn.
3. Daca victima mai respira sau prezinta o respiratie neregulata, se executa respiratie gura la
gura sau gura la nas simasaj cardiac, folosind metodele clasice de respiratie artificiala.
4. Dupa revenirea starii de constienta, victima este transportata de urgenta la cea mai apropiata
unitate sanitara cu serviciude reanimare.
5. Dupa executarea rapida a acestor operatiuni, victima va fi apucata de la spate cu mainile
impreunate la baza toracelui subforma de chinga sau luata de la spate, tinuta cu capul in jos si
scuturata de cateva ori.
6. Daca bolnavul nu si-a recapatat respiratia si pulsul se mai resimte inca, se recomanda
executarea respiratiei artificiale decatre o singura persoana sau chiar de doua (unul face
respiratie gura la gura iar celalalt apasa toracele cu palmele in ritmul respiratiei).
7. Se scoate accidentatul de sub aciunea curentului electric prin deconectarea poriunii din
instalaie n contact cu accidentatul (se ntrerupe curentul electric, se vor smulge firele
conductoare de curent).

ATENIE!

Se izoleaz i semnaleaz zona


afectat cu indicatoare de securitate i
se intervine cu materiale
electroizolante aflate la ndemn
(mnui, halat bumbac, salopet, lemn,
plastic, uscate, etc.). Se intinde
accidentatul pe un loc uscat, se trage
capul victimei i se introduce sub ceafa
un suport de haine (salopeta, halat).

Se desface cmaa, se elibereaz cile


respiratorii.

Se deschide gura, se elibereaz limba.

Se pune pe gura victimei o batist i se


ncepe respiraia gur la gur; n cazul
n care gura nu poate fi deschis
operaiunea de reanimare se face pe
nrile nasului victimei.

Dup executarea ctorva suflri (gur


sau nas) operaiunea de reanimare se
execut prin micarea braelor care se
duc n coul pieptului.

Operaiunea de reanimare se execut


pn la venirea personalului medical.

Supravegherea dup readucerea la


via a accidentatului este obligatorie
n aa fel, nct s se poat aciona n
caz de nevoie

Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv!!!

Arsura de gradul I si II

In cazul arsurilor usoare (gradul I si II) primul ajutor


se limiteaza la expunerea zonei afectate sub un jet
de apa rece (20 minute) dupa care se panseaza cu
comprese sterile. Se pot aplica eventual spray-uri
speciale pentru arsuri.
Arsura de gradul III si IV

In cazul arsurilor grave (gradul III si IV):


- in cazul arsurii cu flacara se va stinge cat mai
rapid flacara, de preferat prin culcarea victimei la
pamant si acoperirea cu o patura sau o haina; se va
impiedica victima sa alerge (aceasta fiind reactia
fireasca a unui om cuprins de flacari) deoarece
curentii de aer intretin focul
- nu se va dezbraca victima daca hainele sunt lipide
de pielea arsa
- se va stropi cu apa rece (sau cu zapada) si se vor
aplica comprese cu apa rece pe zonele lezate
- se va transporta victima la spital cat mai rapid
- nu se vor sparge flictenele si nu se vor aplica
creme sau alte substante pe leziuni.

Degeraturile sunt leziuni produse de actiunea frigului


asupra unei parti a corpului.
In functie de profunzimea zonei afectate putem deosebi:
- degeraturi superficiale;
- degeraturi profunde;
Simptome: frecvent senzatie de furnicaturi ale pielii,
urmate de o durere moderata, culoarea pielii devine
rosiatica, schimbandu-se mai apoi intr-una palida.
Primul ajutor in caz de degeraturi:
- incalzeste pielea degerata in contact cu pielea ta pana
ce zona afectata isi recapata culoarea normala si
simturile;
- acopera zona in cauza si protejeaza bolnavul impotriva
frigului;

In cazul arsurilor determinate de substante chimice primul


ajutor consta in limitarea contactului substantei chimice cu
tesuturile si diminuarea concentratiei substantei. In acest
scop:
- se indepartea rapid hainele imbibate in substanta nociva
- se spala suprafata afectata cu jet de apa timp de 20-30
minute
- exceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna
niciodata apa, deoarece varul se activeaza in prezenta apei.
In acest caz se tamponeaza doar cu un tampon uscat si abia
dupa ce varul a fost indepartat se poate spala cu apa.
De retinut!
Nu este indicat sa se incerce neutralizarea substantei chimice
deoarece in urma reactiei de neutralizare se elimina o mare
cantitate de caldura care poate agrava leziunile. Abia dupa
spalarea cu apa se poate eventual incerca aplicarea
antidotului: apa bicarbonatata in cazul arsurilor cu acizi sau
otet in cazul arsurilor cu baze .

Sa cunoasca competentele umane si toate mijloacele tehnice disponibile pentru a actiona


eficace in cazul producerii unui accident de munca si pentru a limita consecintele sale;

Sa efectueze instructaje periodice de protectie a muncii in scopul informarii si salariatii cu


privire la riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii respective,
detaliind pentru fiecare loc de munca in parte;

Sa formeze salvatori care sa intervina rapid si eficace in actiunile de urgenta la locul de


munca, pna la sosirea echipelor de specialitate;

Sa organizeze periodic actiuni de simulare a unor situatii specifice de accidentare, a acordarii


primului ajutor de catre colegii de munca formati ca salvatori si a transportului accidentatilor,
intruct simpla instruire teoretica nu este suficienta, fiind necesare aplicatii practice si
antrenamente repetate.

Scopul acordarii primului ajutor de catre salvator este de a preveni producerea mortii sau
inrautatirea starii accidentatului si aparitia de complicatii, pna la sosirea cadrelor medicale
specializate.

Competenta salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de cele mai multe ori suficienta.
Salvatorul de la locul de munca este de neinlocuit intruct el se gaseste la locul si in momentul
producerii accidentului si are cunostintele specifice necesare despre natura acestuia.
Cu ct numarul persoanelor instruite si formate ca salvatori pentru a acorda primul ajutor la
locul de munca este mai mare, cu att mai bine

Analiza situatiei: determinarea naturii accidentului prin interogarea


martorilor sau a victimei (daca este posibil), cercetarea elementelor
materiale semnificative;

Identificarea pericolelor imediate: daca acestea pot fi inlaturate, se va


implica sau va ruga pe altcineva sa o faca, iar daca nu, va interzice accesul
in zona periculoasa si va da alarma;

Examinarea victimei, identificarea riscurilor care persista si care pot


conduce la extinderea accidentarii, protejarea victimei;

Stabilirea actiunilor care trebuie realizate pentru inlaturarea riscurilor


precum si a materialelor necesare in acest scop, fara a pune in acelasi timp
in pericol securitatea salvatorilor sau a altor persoane; victima va fi
deplasata numai daca exista in continuare riscul de accidentare sau de
agravare a conditiei ei;

Anuntarea accidentului;

Acordarea primului ajutor;

Supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipelor de specialitate;

Participa la transportul accidentatului.

La organizarea si acordarea primului ajutor in cazul


unui accident de munca participa din interiorul
unitatii, in ordine: martorul accidentului sau prima
persoana anuntata, salvatorul (salvatorii), medicul de
intreprindere, asistente medicale, serviciul de
protectie a muncii, pompierii unitatii, conducerea
unitatii, comitetul de securitate si sanatate in munca,
detasamentul de interventie in caz de dezastre.

Din afara unitatii, vor fi implicate: serviciile de


ambulanta de stat sau particulare, pompierii, medici
de diferite specialitati, spitale si centre medicale
specializate (centre pentru arsi, chirurgie reparatorie,
intoxicatii), politia, jandarmeria, securitatea civila .

Evaluare