UATCV ApaCanalPluvial PieseScrise MemoriiCaieteSarcini v4

Proiectant : Mlypterv Consulting Engineering Kft.
REABILITAREA INFRASTRUCTURII IN
STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA COVASNA"
REABILITARE REELE DE APA POTABILA,
CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA IN STATIUNEA
BALNEOCLIMATERICA COVASNA
rddu
.SFMY

ilAff
)
Chit
Oicr^Cu
Mare flu
Z-
yO"
1 tt T O oBarcari
ntorsura t BL)2Uui
PROIECT TEHNIC + CAIETE DE SARCINI + DETALII D

ÔR M. c
T / v
NP 158

&& /
2
E
EXECU|E
PIESE SCRISE
6
CUPRINS
A. PIESE SCRISE
1. Cuprins
2. Lista de semnaturi
3. Referate de verificare
4. Memoriu tehnic general
5. Programe pentru urmarirea calitatii lucrrilor
6. Caiete de sarcini
7. Antemasuratori
Nr. plana
Nume plana Scara
AC/A-01/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN "ENERAL DE SITUATIE
1#1000
AC/A-0$/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA ME%TE%U"ARILR PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
AC/A-0'/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA PET&I SANDR PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
AC/A-0(/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA 1 DECEM!RIE 1)1* PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
AC/A-0+/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA ",ER",E D-A PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
AC/A-0./00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA LI!ERTATII PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
AC/A-0//00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA !RA0ILR PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
!. PIESE DESENATE - re1ele 2e al3men4are cu apa
AC/A-0*/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA !TA0ILR PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
AC/A-0)/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA !RA0ILR PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/10
0
AC/A-10/00 REEA DE ALIMENTAR-E CU APA PTA!ILA 1#1000
PLAN STRADA !ERESEN5I PR&IL
LN"ITUDINAL
1:1000/100
AC/A-11/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA !R6I0ULUI PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-1$/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA -7A5 MR PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-1'/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA ARAN5 -ANS PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-1(/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA 7DAL5 0LTAN PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-1+/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA &R8IEI PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-1./00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA SECUIASCA PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-1//00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA AD5 ENDRE PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-1*/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA STE&AN CEL MARE PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-19/00
REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA STE&AN CEL MARE PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-$0/00 REEA DE ALIMENTARE CU APA PTA!ILA
PLAN STRADA CU0A 6DA PR&IL
LN"ITUDINAL
1#1000
1#1000/100
AC/A-$1/00 PIESA DE TRECERE ETAN%A
AC/A-$$/00 DETALIU !RAN%AMENT APA
AC/A-$'/00 DETALIU MNTARE CMDUCTA DISTRI!UTIE
AC/A-$(/00 DETALIU RACRD ,IDRANTI
AC/A-$+/00 DETALIU CAMINE DE 6ANE
AC/A-$./00 STATIE DE ,IDR&R
AC/A-$//00 STATIE DE ,IDR&R-9c:ema 4e:n;l;<3ca-
AC/A-$*/00 DETALII SU!TRA6ERSARI PARAURI= DN SI D-
Nr. plana
Nume plana Scara
AC/C-01/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN
"ENERAL DE SITUATE
1#1000
AC/C-0$/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA
ME%TE%U"ARILR
1#1000
1#1000/100
AC/C-0'/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA PET&I
SANDR
1#1000
1#1000/100
AC/C-0(/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA ",ER",E
D-A
1#1000
1#1000/100
C. PIESE DESENATE - re1ele 2e canal3>are mena?era
AC/C-0+/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA !ERESEN5I
1#1000
1#1000/100
AC/C-0./00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA !R6I0ULUI
1#1000
1#1000/100
AC/C-0//00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA STE&AN CEL
MARE
1#1000
1#1000/100
AC/C-0*/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA SECULASCA
1#1000
1#1000/100
AC/C-0)/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA &R8IEI
1#1000
1#1000/100
AC/C-11/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA CU0A 6DA
1#1000
1#1000/100
AC/C-1$/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA 1 DECEM!RIE
1)1*
1#1000
1#1000/100
AC/C-1'/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA LI!ERTATII
1#1000
1#1000/100
AC/C-1(/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA -7A5 MR
1#1000
1#1000/100
AC/C-1+/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA ARAN5
-ANS
1#1000
1#1000/100
AC/C-1./00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA 1#1000
PLAN SI PR&IL LN"ITUDINAL STRADA
7DAL5 0LTAN
1#1000/100
AC/C-1//00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA !RA0ILR
1#1000
1#1000/100
AC/C-1*/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA PLAN SI
1#1000
1#1000/100
AC/C-1)/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA STATIE DE
PMPARE APA U0ATA SPAU 1
1#1000
1#1000/100
AC/C-$0/00 REEA DE CANALI0ARE MENA-ERA STATIE DE
PMPARE APA U0ATA SPAU $
1#1000
1#1000/100
AC/C-$1/00 DETALIU P0ARE TU!URI P6C-7"EM
AC/C-$$/00 DETALIU TRECERE TU! P6C-7"EM PRIN
&UNDAIA C8MINULUI
AC/C-$'/00 DETALIU C8MIN DE 6I0ITARE
AC/C-$(/00 DETALIU RACRD TU!URI DE CANALI0ARE
AC/C-$+/00 DETALIU C8MIN RUPERE DE PANTA
D. PIESE DESENATE - re1ea 2e canal3>are plu@3ala
Nr. plana Nume plana Scara
AC/P-01/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN
"ENERAL DE SITUATE
1#1000
AC/P-0$/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA
ME%TE%U"ARILR
1#1000
1#1000/100
AC/P-0'/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA CU0A 6DA
1#1000
1#1000/100
AC/P-0(/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA STE&AN CEL
MARE
1#1000
1#1000/100
AC/P-0+/00 /a REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
1#1000
1#1000/100
AC/P-0+/00 / A REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
1#1000
1#1000/100
AC/P-0./00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA SECUIASCA
1#1000
1#1000/100
AC/P-0//00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA &R8IEI
1#1000
1#1000/100
AC/P-0*/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA AD5 ENDRE
1#1000
1#1000/100
AC/P-0)/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA PET&I
SANDR
1#1000
1#1000/100
AC/P-10/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA 1 DECEM!RIE
1)1*
1#1000
1#1000/100
AC/P-11/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA LI!ERTATII
1#1000
1#1000/100
AC/P-1$/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA ",ER",E
D-A
1#1000
1#1000/100
AC/P-1'/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA !ERESEN5I
1#1000
1#1000/100
AC/P-1(/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA !R6I0ULUI
1#1000
1#1000/100
AC/P-1+/00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA -7A5 MR
1#1000
1#1000/100
AC/P-1./00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA ARAN5
-ANS
1#1000
1#1000/100
AC/P-1//00 REEA DE CANALI0ARE PLU6IALA PLAN SI
PR&IL LN"ITUDINAL STRADA 7DAL5
0LTAN
1#1000
1#1000/100
AC/P-1*/00 DETALIU "URA DE SCUR"ERE
1#1000
1#1000/100
AC/P-1)/00 DETALIU P0ARE TU!URI P6C-7"EM
AC/P-$0/00 DETALIU TRECERE TU! P6C-7"EM PRIN
&UNDAIA C8MINULUI
AC/P-$1/00 DETALIU CAMIN DE 6I0ITARE
AC/P-$$/00 DETALIU C8MIN RUPERE DE PANTA
LISTA DE SEMNATURI
Pr;3ec4an4# Miypterv Consulting Engineering Kft.
9
SeB pr;3ec4# In<. T3Aer3u ";mA;9 C
Pr;3ec4a4# In<. Al3ce Pa4ru
6er3B3ca4# In<. 0eCe -an;9
RE&ERAT
fs
Date de de!t"#a$e% U F7<L? Q. / 5 Ar.
&$'e#ta!t (e!e$a)%........$$.................$$..............................................................................
: ES w wwfmw u c- r ' u"
3n@e9434;r#
A*&)a+a*e!t ,-de. / +ee"'$. .V:K. .T. 9?. . ?k.........)'#a)tate
St$........................................................................N$...............c;2 p;4al
Data &$e0e!t1$ &$'e#t-)- &e!t$- 2e$"#a$e%..
/i^JC CN 'A'jQ '5
=
4 M Sri A3
sr ^r f ^' ' v' Wf i ' A' Qe' ' " A^X/ ' r SG?' ' ^' r 'm^suî^cb A/ F^

2.
C'!"'$* $e(+t$-)- de e2de!.1
N-*e)e 3 &$e!-*e)e 2e$"#at'$-)- ate+tat D$.
!(. BANRABUR COST4CA Ad$e+a% B-#-$e3t
Se#t'$ 5, St$. A&-+-)- N$. 69 Te)e"'!% 7246574244,
*'8) 76292:6549
gf '/"" / A' J'!"'"#"'$/# #
9. D'#-*e!te #e +e &$e0!t1 )a 2e$"#a$e Te*a de &$'e#ta$e
Ce$t"#at-) de -$8a!+* !$ e*+ de%
A@3>e ;A13nu4e..

A-t'$0a.a de #'!+t$-$e !$................................................e*+1 de
Ra&'$t-) e;&e$t0e te<!#e = )a &$'e#te)e de &-!e$e >! +(-$a!.1 )a
a#.-!ea +e+*e)'$, $ea8)ta$ea te$*#1, e;t!de$, *'de$!01$ et#.?@ L/A Me*'$-)
e)a8'$ate de &$'e#ta!t >! #a$e +e &$e0!t1 +')-.a ad'&tat1 &e!t$-
$e+&e#ta$ea #e$!.e 2e$"#ate@ B/ A P)a!3e)e de+e!ate >! #a$e +e &$e0!t1
+')-.a #'!+t$-#t21@
N'te de #a)#-) >! #a$e +e "-!da*e!tea01 +')-.a &$'&-+1, &$'($a*-) de
#a)#-) 3 )+t!(A-@ /A A)te d'#-*e!te
. Q./GFG F" ^^^ !
:. C'!#)-0 a+-&$a 2e$"#1$%
aD In urma @er3B3cEr33 9e c;n932erE pr;3ec4ul c;re9pun>E4;r= 9emnFn2u-9e 3 4amp3lFn2u-9e
c;nB;rm Gn2rumE4;rulu3
H
Caracteristicile reelelor
de distributie apa potabila:
(material : eava PED, PE100 PN10, SDR17.6 )
1. Str. 1 Decembrie 1918 L=902m, Camine de vane=9
buc., Hidranti=5 buc.
44
cr3
B3ca4EI
3rB;3433
8? I! urm?7J@erGB3cFr33 9-c;n932erE ;c;3ec4ul c;re9pun>E4;r pBR4ru "
+e*!C!dDEe 3 4am;?Mn2u-9e c;nB33rm Gn2rumE4;rulu3 = aK urm3 '8)(atd$ a
" 3n4r;2uce >! &$'e#t &$! ($,a !2e+tt'$-)-, de cE4re pr"i#i
6. Str. Secuiasca
%. Str. Fratiei
8. Str. Ady Endre
&. Str. Libertii
1'. Str.Brazilor
11. Str. Kodaly Zoltan
1(. Str.Jokay Mor
(. Str. Stefan cel Mare (tronson ) L=1188m, Camine de vane=11 buc., Hidrant=6 buc
). Str, Meteugarilor L=218m, Camine de vane=2 buc., Hidranti=2 buc
*. Str. Petofi Sandor (intre intersectia cu str. Digului si str. G.Oosz Ella)
L=395m, Camine de vane=4 buc., Hidranti=2 buc
5. Str. Gheorghe Doja (intre Primrie si intersectia cu str. Kalvin)
L=428m, Camine de vane=4 buc., Hidranti=2 buc L=435m, Camine de
vane=4 buc.,Hidranti=2 buc L=240m, Camine de vane=2 buc., Hidranti=1
buc L=154m, Camine de vane=2 buc., Hidranti=0 buc L=371m, Camine de
vane=5 buc., Hidranti=2 buc L=1608m, Camine de vane=13 buc., Hidranti=8
buc
49
Caracteristicile reelelor de canalizare menajera:
(material : tuburi PVC KG Dn250,)
1. Str. 1 Decembrie 1918 L=870m, Cmine de vizitare = 24 buc.
(. Str. Stefan cel Mare (tronson ) L=1186m, Cmine de vane = 28 buc.,
). Str. Meteugarilor L=215m, Cmine de vizitare =5 buc.,
6. Str. Secuiasca
%. Str. Friei
8. Str. AdyEndre
&. Str. Libertii
1'. Str. Brazilor
1(. Str.Jokay Mor
L=325m, Cmine de vizitare =8buc.,
L=435m, Cmine de vizitare =11 buc., L=307m, Cmine de vizitare
= 9 buc., L=242m, Cmine de vizitare = 5 buc., L= 80m, Cmine
de vizitare = 4 buc., L=370m, Cmine de vizitare =11 buc.,
L=1568m, Cmine de vizitare = 41 buc., L=430m, Cmine de
vizitare =15 buc., L=255m, Cmine de vizitare = 7 buc., L=200m,
Cmine de vizitare =6 buc., L=100m, Cmine de vizitare = 3 buc.,
L=170m, Cmine de vizitare = 5 buc., L=1200m, Cmine de
vizitare = 37 buc.,Caracteristicile reelelor de canalizare pluviala:

1. Str. 1 Decembrie 1918
(. Str. Meteugarilor
). Str. Cuza Voda
*. Str. Stefan cel Mare
4F
+,-./"0-12 .343"0 P5C 67 D8(5'9D8)159 D"0*'':
5. Str. Brazilor
6. Str. Secuiasca
%. Str. Friei
8. Str. Ady Endre
&. Str. Petofi Sandor
1'. Str. Libertii
11. Str. Gheorghe Doja
1(. str. Beresenyi
1). Str. Borvizului
1*. Str. Jokay Mor
15. Str. Arany Janos
L=491m, PVC 0315,
Cmine de vizitare=14
buc., Guri de
scurgere= 26 buc.
L=212m, PVC 0250,
Cmine de vizitare=6
buc., Guri de
scurgere^ 12 buc.
L=1209m, PVC 0250,
Cmine de vizitare=37 buc.,
Guri de scurgere= 56 buc.
L=66Om/PVC025O,L=496m/PVC0315, Cmine de vizitare=28
buc., Guri de scurgere= 54 buc. L=9O9m/PVC025O,
L=664m/PVC0315, Cmine de vizitare=40 buc., Guri de
scurgere= 80 buc. L=303m, PVC 0250, Cmine de vizitare=10
buc., Guri de scurgere= 18 buc. L=208m, PVC 0250, Cmine
de vizitare=5 buc., Guri de scurgere= 10 buc. L=78m, PVC
0250, Cmine de vizitare=3 buc., Guri de scurgere= 8 buc.
L=327m, PVC 0250, Cmine de vizitare=8 buc., Guri de
buc., Guri de scurgere= 20 buc. L=431m, PVC 0400, Cmine
de vizitare=11 buc., Guri de scurgere= 22 buc. L=196m, PVC
0250, Cmine de vizitare=4 buc., Guri de scurgere= 8 buc.
L=130m, PVC 0250, Cmine de vizitare=4 buc., Guri de
Guri de scurgere= 12buc. u ^
L=202m, PVC 0250, Cmine de vizitare^ Guri de scurgere=
12buc. ;
$
LL')1 m/P6C0$+= LL'/m/P6C0'15, Cmine de vizitare=15 buc., Guri
de scurgfe
46
uc.r
*
rMEMORI TE!"IC
%&'(C)'* +( 'N*(S)/)'(, #RE$%ILIT$RE$ I"&R$'TRCTRII I"
'T$TI"E$ %$L"EOCLIM$TERIC$ CO($'"$)
* #Rea+ilitare re,ele -e ali.entare cu apa pota+ila/ canali0are .ena1era/
canali0are pluviala si rea+ilitare -ru.uri22 A
%eneficiar: PRIM$RI$ M"ICIPILI CO($'"$
Proiectant -e specialitate: MEL3EPTER( CO"'LTI"4 E"4I"EERI"4 Kft.
Proiect: nr. 567+is / 8669
&a0a : PT : ;E
- 2008MEMORI U TEHNI C
Din modul de evacuare a apelor uzate rezultate se apreciaz ca ntrvSrTi poluri ale factorilor de
mediu care sa afecteze solul si subsolul.
Se vor evita pierderile accidentale de carburani sau ulei de la funcionarea defectuoas a utilajelor,
printr-un management corect al reviziilor tehnice si a verificrilor in cadrul antierului.
Prin respectarea prevederilor proiectului i monitorizarea din punct de vedere al proteciei mediului
se minimizeaz efectele adverse asupra solului i subsolului n faza de construcie a obiectivului.
C-n./u0i1 fin2/3, Activitatea de execuie a lucrrilor proiectate pentru obiectivul "Reabilitarea
infrastructurii in statiunea balneoclimaterica Covasna", nu 42 "1n1r2 un i5p2.! n1"2!i4 asupra solului i
subsolului.
7. Protec,ia ecosiste.elor terestre si acvatice
n cazul de fa, prin realizarea proiectului "Reabilitarea infrastructurii in statiunea balneoclimaterica
Covasna", vor avea loc ocupri definitive de teren, precum i temporare. Din punct de vedere juridic,
terenurile ocupate de investiia propus aparin domeniului public i privat i se afl n administrarea
Primriei Municipiului Covasna. Terenurile se afl situate n intravilanul
municipiului Covasna i din punct de vedere al regimului economic sunt folosite i
destinate pentru strzi i prtie de schi.
Pentru protectia ecosistemelor terestre si acvatice se vor amplasa bariere fizice mprejurul
organizrilor de antier, bazelor de producie, pentru a nu afecta si alte suprafee dect cele necesare
construciei si de asemenea pentru a proteja vegetatia din zona. Tinand cont si de faptul ca prezentul
proiect prevede reabilitarea unor componente existente, iar amplasamentul acestui obiectiv este in
intravilanul municipiului Covasna, consideram ca impactul asupra ecosistemelor terestre si acvatice
naturale va fi unul redus
n condiiile respectrii condiiilor normale de funcionare nu exista surse de poluare pentru mediul
acvatic si/sau terestru, iar execuia obiectivului nu va genera un impact negativ asupra ecosistemelor din
zona.
<.Protec,ia a=e0>rilor u.ane =i a altor o+iective -e interes pu+lic
n afara aspectelor strict tehnice de construcie a obiectivelor presupuse de proiect "Reabilitarea
infrastructurii in statiunea balneoclimaterica Covasna", se vor avea n vedere i aspectele privind protecia
mediului, conservarea patrimoniului, politica de dezvoltare general a teritoriului, eliminarea
disfuncionalitilor existente.
Un element important care prezint interes n ceea ce privete protecia aezrilor umane l
reprezint adoptarea soluiilor tehnice i a msurilor operaionale pentru diminuarea impactului zgomotului
i vibraiilor pe durata de execuie a proiectului, n aa fel nct impactul asupra populaiei din zon s fie
minim.
Msuri propuse pentru protecia aezrilor umane:
pentru traficul de antier se vor alege trasee optime, pentru a evita blocarea cailor de comunicaie
in zonele dens populate;
se va alege un program de lucru de comun acord cu populaia din zon; se va acorda
o atenie sporit manevrrii utilajelor n apropierea zonelor locuite. 67.M2n2"151n!u/
81#1uri/-r "1n1r2!1 p1 25p/2s251n!
Generarea deeurilor in cantitati si volume remarcabile, in special pentru perioada de antier - execuia
lucrrilor de demolare, reprezint o sursa de impactsemnificativ asupra mediului din zona de
amplasament si zonele vecine.
Deeurile produse pe timpul executrii lucrrilor de construcii pot fi^
1. menajere sau asimilabile;
(. materiale de construcie; moloz, resturi de la dese urilor asfaltice
etc;
). deeuri de lemn inclusiv ambalaje;
*. acumulatori, anvelope i uleiuri (lubrefiani) uzate;
5. hrtie i deeuri specifice activitii de birou n cadrul org
6. capete de conducte PED, PVC ' V^
%. capete de conducte metalice
A
8. capete conductori (neferoase cu izolaii)
&. materiale de constructii n ceea ce privete deeurile menajere, acestea vor fi constituite din hrtie,
pungi, folii de
polietilena, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate din activitatile personalului de
execuie.
n conformitate cu reglementrile in vigoare, aceste deeuri vor fi colectate, transportate i depuse
la rampa de depozitare n vederea neutralizrii lor. Colectarea/evacuarea acestor deeuri se va face astfel:
1. n conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deeurilor, deseurile menajere i cele
asimilabile acestora vor fi colectate n interiorul organizrii de antier n puncte de colectare
prevzute cu containere tip pubel. Periodic vor fi transportate n condiii de siguran la o rampa de
gunoi stabilite de comun acord cu nspectoratul de Protecia
Mediului. Se va ine o strict eviden privind datele calendaristice, cantitile eliminate si
identificatorii mijloacelor de transport utilizate.
(. n baza !.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, acestea vor fi colectate i predate la
punctele de colectare.
). Deurile metalice vor fi colectate i depozitate temporar n incinta amplasamentelor i vor fi
valorificate obligatoriu la unitile specializate.
*. Deeurile materialelor de construcii (resturi de beton, mortar, mixturi asfaltice etc) nu ridic
probleme deosebite din punct de vedere al potenialului de contaminare. De aceea se propun
urmtoarele variante de valorificare/eliminare: valorificare local n pavimentul drumurilor de
exploatare, acoperirea intermediar n cadrul depozitelor de deeuri menajere din zon sau
depunerea n gropile de mprumut ajunse la cota de exploatare.
5. Deeurile lemnoase vor fi selectate i eliminate funcie de dimensiuni.
6. Acumulatorii uzai, materiale cu potenial toxic deosebit de ridicat, vor fi stocai i depozitai
corespunztor, urmnd s fie valorificai prin unitile specializate.
%. Anvelopele uzate reprezint una din principalele probleme ale unui antier. n baza H.G. nr.
170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, vor fi depozitate n locuri special amenajate iar
antreprenorul va gasi o soluie pentru eliminarea acestora. Se interzice arderea lor.
8. Deeurile de hrtie i cele specifice activitii de birou vor fi colectate i depozitate separat, n
vederea valorificrii.
Deeurile de tip menajer depozitate direct pe sol pot constitui o surs important de poluare a
apelor de suprafa i subterane.
Mecanismul de producere a polurii const n splarea deeurilor de ctre apele pluviale i
dizolvarea poluanilor din acestea, n urma acestui proces rezultnd levigatul care se nfiltreaza n sol i n
apele subterane din zon.
Construcia va produce numai deeuri solide netoxice de dou feluri: u Deeuri menajere rezultate din
activitatea curent; Deeuri organice.
Resturile vegetale (frunze, crengi, s.a.) vor fi colectate n containere separate de restul deeurilor.
Aparatele i echipamentele deutilizabile vor fi adunate i predate la punctele special de colectare a
echipamentelor electronice uzate. Colectarea deeurilor se va face n consecin n spaii separate pentru
cele dou tipuri principale de deeuri enumerate mai sus.
Deeurile solide neorganice vor fi pre-sortate prin asigurarea recipienilor pentru: hrtie, metal,
sticl, plastic.
Evacuarea acestora de pe amplasament se va face de ctre o firma de salubritate, pe baza unui
contract incheiat de antreprenor.
Deeuri nevalorificabile care pot fi genereate prin realizarea
o deeuri din demolri de diferite materiale componente ale sty ^forma
de moloz, materiale de construcie: cod deeu-17 01 07
o deeuri din pmnt excavat - cod deeu 17 09 04
o deeuri menajere - cod deeu 20 02 01
Deeurile specificate mai sus vor fi depozitate n spaii specR de ctre o unitate prestatoare de servicii de
salubrizare, pe baz'S antreprenor.
66. M2n2"151n!u/ su9s!2n:1/-r !-;i.1 si p1ri.u/-2s1
n perioada de construcie a obiectivelor, n cazul utilizrii substanelor de tipul vopselelor,
diluanilor precum i a altor substane periculoase, acestea vor fi depozitate, i manipulate n condiii de
maxim siguran.
II. LCR?RI ;E RE&$CERE / RE'T$R$RE $ $MPL$'$ME"TLI
Dup executarea lucrrilor proiectate "Reabilitarea infrastructurii in statiunea balneoclimaterica
Covasna" vor apare influene favorabile asupra factorilor de mediu dar si din punct de vedere economico
social.
Lucrrile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fa de situaia existent asupra solului,
microclimatului, apelor de suprafa, vegetaiei, faunei, peisajului sau din punct de vedere estetic. Nu sunt
afectate obiective de interes cultural sau istoric. Dup finalizarea lucrrilor de execuie se vor lua msuri
pentru reabilitarea ecologica a amplasamentului pe care a fost organizarea de antier. n cazul in care se
constat o degradare a terenului, vor fi aplicate msuri de reconstrucie ecologic. De asemenea, zonele n
care s-au depozitat materiale provenite din excavaii vor fi reamenajate la terminarea lucrrilor i vor fi
aduse la starea dinaintea inceperii lucrrilor.
Deeurile rezultate vor fi inute strict sub control printr-o depozitare corespunztoare. Se vor evita
potenialele efecte negative asupra factorilor de mediu sol i ape subterane.
Dup terminarea lucrrilor, se va asigura curaenia spaiilor de desfurare a activitilor.
Pentru desfurarea activitilor n condiii normale de eficien economic i siguran privind
protecia muncii se va realiza organizarea de antier care va cuprinde:
- realizarea graficelor de execuie a lucrrilor de construcie, ncrcare i transport deeuri; alegerea
cilor de acces i circulaie pentru utilajele i autobasculantele necesare transportului materialelor de
construcie, deeurilor; drumurile de acces vor fi marcate i semnalizate cu semne de circulaie
privind restriciile de vitez i prioritile de sens;
- asigurarea tuturor uneltelor i sculelor precum i a dispozitivelor, utilajelor i mijloacelor necesare
derulrii proiectului de investiie cu respectarea normelor de protecia muncii, msurilor i regulilor
de prevenire i stingere a incendiilor;
realizarea msurilor necesare prevenirii situaiilor de urgen, respee planurile PS, msurile de prevenire i
combatere a polurii acci^ msurilor de aciune n cazul fenomenelor meteorologice periculoa^fe.
III. PRE(E;ERI PE"TR MO"ITORI@$RE$ ME;ILI A
Monitorizarea pe parcursul execuiei i a exploatrii obiectivului, esl^ô^î deoarece astfel este inut sub
control procesul de verificare a msurilor n' impactului asupra mediului a obiectivului analizat. ^
Pe perioada execuiei lucrrilor este necesar a se desfura o actito^^tia ______
factorilor de mediu n scopul analizrii eficienei msurilor aplicate ct i pemif-â^m msuri corective n
cazul nencadrrii n normele specifice. n acest sens se propun urmtoarele msuri necesare a fi aplicate
de antreprenor:
dentificarea i monitorizarea surselor de poluare: localizare emisii i identificarea emisiilor specifice
de poluani.
Stabilirea unui program de msurtori pentru determinarea nivelului de zgomot pe durata execuiei
lucrrilor, att n incinta bazelor de producie, ct i pe traseul execuiei;
Urmrirea modului de funcionare a instalaiilor ce deservesc antierul (staiile de preparare a
mixturilor asfaltice, staia de betoane i de nisip stabilizat, cariere) pentru asigurarea randamentelor
maxime. n special, se recomand a se efectua msurtori la emisie pentru gazele i pulberile
rezultate de la staiile de asfalt. Principalii poluani evacuai n atmosfera la funcionarea staii lor
sunt: CO, C02, S02 si NOx;
Urmrirea modului de funcionare a instalailor de depoluare i msuri privind curirea lor periodic;
Verificarea periodic a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor defeciuni; Verificarea
periodic a etaneitii rezervoarelor de stocare a carburanilor sau substanelor toxice, dac este
cazul;
Gestionarea controlat a deeurilor rezultate att pe amplasamentul bazelor de producie,
organizrilor de antier, ct i n zona fronturilor de lucru;
Stabilirea unui program de intervenie n cazul n care indicatorii de calitate specifici factorilor de
mediu aer, apa, sol nu se ncadreaz n limitele impuse de legislaia n vigoare; Stabilirea unui
program de prevenire i combatere a polurii accidentale: msuri necesare a fi luate, echipe de
intervenie, dotri i echipamente pentru intervenie n caz de accident;
Organizarea unui sistem prin care populaia s poat informa constructorul asupra nemulumirilor pe
care le are, legate de poluarea din aceasta perioad, sigurana traficului etc. n acest sens, se
propune crearea unei linii telefonice n cadrul Organizrii de antier i desemnarea unei persoane
dintre angajaii Constructorului care s preia toate opiniile exprimate n apelurile primite, urmnd a
transmite un rspuns, dupa analiza situaiei. Monitorizarea factorilor de mediu pe durata execuiei
lucrrilor, precum i aplicarea msurilor de protecie propuse au drept scop asigurarea funcionrii
antierului n condiiile exercitrii unui impact minim asupra mediului natural.
Perioa-a -e func,ionare
t
Se recomand c dup realizarea lucrrilor de construcie s se aplice un program de monitorizare
al factorilor de mediu. Aer
Pentru protecia calitii aerului se recomand a se face msurtori. Poluanii specifici sunt cele
emise de courile de evacuare a gazelor arse; CO, C02l NOx, S02. Valorile determinate trebuie sa fie
inferioare celor prevzute de Ordinul nr. 592/2002.
Spaii plantate vor contribui la mbuntirea calitilor psiho-sanogene ale mediului prin
mbuntirea ambianei i reinerea particulelor aflate n suspensie.
Zgomot
Monitorizarea nivelelor de zgomot. Valorile msurate trebuie sa fie inferiogpi^jjtSPêvzute n STAS
10009/1988.
Se vor lua toate msurile pentru limitarea zgomotelor i anur Arborii de talie mare vor contribui la reducerea
nivelului dej fa de vecini.
Sol si subsol
Gospodrirea adecvat a deeurilor rezultate din activitatea ridicarea ritmic a deeurilor.
Pentru reducerea la maxim a acestui aspect, prin proiect este prevsK betonate pe care se vor amplasa
europubele pentru colectarea selectiv Evacuarea acestora de pe amplasament se va face de ctre o firma
de sal Se vor preleva probe de sol din zonele sensibile (ex. zona platformei de deeuri, determinrile vor fi
comparate cu CMA de Ord. MAPPM nr. 756/1984. Spaiile libere vor fi plantate i vor permite infiltrarea
apelor curate, de ploaie, n sol. Apa
Calitatea apei potabile trebuie sa fie conforma cu CMA din Legea 458/2002 modificat i
completat cu legea 311/2004.
Apele uzate de la cotele interioare cotei reelei edilitare urbane vor fi pompate pna cota necesar
deversrii.
Se vor face determinri periodice pe probe prelevate de la evacuarea apelor uzate menajere si se vor
compara cu limitele admise in HG nr. 188 modificat si completat cu HG nr. 352/2005, NTPA- 001.
Monitorizarea va avea drept scop urmrirea eficienei msurilor de protecie a mediului aplicate i
stabilirea de obiective n sensul remedierii problemelor n cazul n care acestea exist.
C%NCLU<'( F'NALA
Prezentul proiect va avea un impact pozitiv din punct de vedere al calitatii factorilor de mediu,
precum si din punct de vedere economic asupra zonei analizate, iar in ceea ce privete mediul nconjurtor
influentele au fost luate in considerare toate masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra
mediului
Dezvoltarea infrastructurii in zona va duce la imbunatatirea factorilor economici, iar toate aspectele
semnificative pentru mediul nconjurtor au fost luate in considerare de ctre titularul proiect ului atat pentru
perioada de constructie, cat si pentru perioada de exploatare a obiectivului propus prin prezentul proiect
"Reabilitarea infrastructurii in statiunea balneoclimaterica Covasna".
De asemenea, gradul de poluare atmosferica si sonora in municipiul Covasna se va reduce
semnificativ, prin realizarea acestui proiect, prin adoptarea unor soluii moderne pentru
imbracaminta asfaltica. n ceea ce privete accesul la utilitati, in urma realizarii acestui proiect,
populaia din zona va avea condiii imbunatatite si la nivelul standardelor europene.
B. ;E'CRIERE$ LCR?RILOR C
DB.C ;$TE 4E"ER$LE
Prezenta documentaie trateaz, la faza de PT+DE, reabilitarea sistemului de alimentare cu apa
potabila, canalizare menajera si canalizare pluviala, pe urmatoarele strzi din Municipiul Covasna.
Str. 1 Decembrie 1918
Str. Stefan cel Mare (tronson )
Str. Meteugarilor
Str. Petofi Sandor (intre intersectia cu str. Digului si str. G.Oosz Ella)
Str. Gheorghe Doja (intre Primrie si intersectia cu str. Kalvin) Str.
Secuiasca Str. Friei Str. Ady Endre Str. Libertii Str. Brazilor Str.
Kodaly Zoltan Str.Jokay Mor Str. Arany Janos Str. Borvizului Str.
Bercsenyi
E. 'IT$TI$ PROIECT$T$. ;E'CRIERE$
'OLFIILOR $;OPT$TE
GE.C REFE$$ ;E $LIME"T$RE C APA POT$%IL$ GGGGGGGGGGGGGGGGGGG
Reeaua de distributie cu apa potabila si stingerea incendiilor din oraul Covasna se va executa
din tevi din PED, PE100 PN10, SDR17.6, avand diametre cuprinse intre 110 mm si 315
Reeaua de alimentare cu apa va fi prevzut cu cmine de vane, din elemente prefabricate,
dimensiunile acestora variind in funcie de echiparea fiecrui cmin in parte.
Hidrantii subterani vor fi amplasai in trotuar la maxim 2m de marginea cailor de circulaie, iar
prin intermediul lor se va putea realiza si spalarea reelei de alimentare cu apa.
Racordarea hidrantilor la conducta de apa se va face prin intermediul unei conducte de PED,
pozata cu generatoarea superioara la limita adancimii de inghet.
Lungimile reelelor de distributie apa potabila pe fiecare din strzile tratate n acest volum sunt
urmatoarele :
1. Str. 1 Decembrie 1918 L=902m, Cmine de vane=9 buc., Hidranti=5 buc.
(. Str. Stefan cel Mare (tronson ) L=1188m, Cmine de vane=11 buc., Hidranti=6 buc
). Str. Meteugarilor L=218m, Cmine de vane=2 buc., Hidranti=2 buc
L=395m, Cmine de vane=4 buc., Hidranti=2 buc
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
6. L-428m, Cmine
de vane=4 buc.,
Hidranti=2 bucStr.
Secuiasca
%. Str. Friei
8. Str. AdyEndre
&. Str. Libertii
1'. Str.Brazilor
1(. Str.Jokay Mor
1). Str. Arany Janos
1%. buc.,Hidranti=2
buc 2 buc.,
HidrantM buc 2
buc., Hidranti=0
buc
18. buc., Hidranti=2
buc =13 buc.,
Hidranti=8 buc
1&. buc., Hidranti=1
buc
6. buc.,
Hidranti=1
buc
%. buc.,
Hidranti=1
buc 1 buc.,
Hidranti=1
buc 1 buc.,
Hidranti=1
buc =17 buc..
Hidranti=6
buc
u 38-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
L=435m, Cmine de vane-
L=240m, Camine de vane=
L=154m, Cmine de vane-
L=371m, Camine de vane=;
L=1608m, Camine de vane
L=1233m, Camine de vane

Conducta din PED
va fi pozata in partea
carosabila a drumurilor
urmnd ca sptur
pentru pozarea
conductelor reelei de
distributie sa se executa
atat manual cat si
mecanizat, iar umplutura si
compactarea se vor
realiza in straturi de 10-15
cm. Conductele se vor
aeza pe un pat din
material necoeziv (nisip)
avand granulometria intre
1-7mm si grosimea de 15
cm, deasemenea peste
generatoarea superioara
se va realiza un strat de
umplutura cu grosime de
15 cm din acelai material
necoeziv (nisip) cu
aceeai granulometrie. n
continuare se va folosi ca
material de umplutura
materialul rezultat din
sptur selectat.
u 39-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
Proba de presiune
se realizeaza, pe cat
posibil, inaintea umplerii
complete a transeei,
pentru a putea examina
efectiv tronsonul de
conducta supusa probei si
in special, toate mbinrile
care vor trebui sa ramana
descoperite. Proba
hidraulica de presiune a
unei reele constituie
examenul final: ea
permite, in special, sa se
verifice daca montajul
mbinrilor a fost bine
fcut si in mod corect. Ea
este realizata de
antreprenor pe masura
avansarii lucrrilor.
Lungimea tronsoanelor
supuse probei depinde de
configuraia antierului
(traseu, profil al
tronsonului supus probei).
Se recomanda sa nu se
depaseasca lungimi de
500 m: cu cat tronsonul
supus probei este mai
mare, ca atat este mai
dificila depistarea
eventualelor pierderi de
apa.
Daca s-au
respectat toate condiiile
de pozare, conductele vor
fi un excelent mijloc de
transport, sigur, economic
si durabil.
nainte de punerea
definitiva in funciune a
u 40-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
reelei de apa potabila, ca
si dupa orice reparaie
efectuata pe o conducta
de apa, se va dezinfecta
reeaua inainte de
distribuirea apei la
consumatori.
Dezinfectarea se poate
efectua fie cu clor, fie cu
permanganat de potasiu.
Ea se face imediat dupa
spalare, pe tronsoane
separate de restul reelei.
u 41-
STAS
La pozarea conductei se vor respecta prevederile SR 41
8591/97- Amplasarea in localitati a reelelor subterane.
De-a lungul reelei se vor amplasa:
Cmine de vane (CV) echipate cu vane, teuri, stut
Hidrant! subterani de incediu Dn80
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
Deasupra ntregii
reele de de alimentare cu
apa potabila la o inaltime
de 50 cm deasupra
generatoarei superioare a
conductei s-a prevzut
montarea unei grile
cjp^^^fffij^^din polietilena
de culoare albastra.
E.8 REFE$$ ;E
C$"$LI@$RE
ME"$HER$
n plan general,
nvestitia propusa in
Municipiul Covasna
contribuie la atingerea
obiectivului privind
coeziunea economica si
sociala, crend premisele
pentru creterea
capacitatii regiunii de
dezvoltare.
Se precizeaza ca
reeaua de
canalizare
se va
propune a
se realiza pe
strzi ce nu
dispun in
acest
moment de
aceasta
facilitate.
u 42-
1. Str. 1 Decembrie 1918
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
LHI67*, Ca*!e de 20ta$e H 2:
8-#
.
(. Str. Stefan cel Mare
{tronson ) L
). Str. Meteugarilor
L
*. Str. Petofi Sandor (intre
intersectia
L
5. Str. Gheorghe Doja
(intre Primrie
u 43-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
L
6.
%. Colectarea
apelor menajere de pe
strzile sus mentionate se
va face prin intermediul
unei reele de canalizare
alcatuita din tuburi din
PVC-KG Dn250 montate
sub adancimea de inghet,
adancimea variind in
funcie de panta
colectorului data astfel
incat sa indeplineasca
viteza de autospalare de
0.7m/s. De-a lungul reelei
de canalizare s-au
prevzut cmine de
vizitare, de racord si
cmine de intersectie. n
cazul de fata cminele de
forma circulara, vor fi
prefabricate, prevzute cu
gura de acces inchisa cu
un capac metalic de tip
carosabil, montat pe o
rama ncastrata in beton,
iar in interior vor fi o serie
de trepte metalice fixate in
peretele lateral. Cminele
de vizitare se vor realiza in
conformitate cu STAS
2448-82, din elemente
prefabricate. Racordarea
tubului PVC la cminul de
vizitare se face numai prin
intermediul unei piese
speciale de trecere care
asigura etansarea
corespunztoare. La
intersectia strzilor, acolo
u 44-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
unde colectoarele
principale vor prelua altele
secundare de pe aleile
colaterale, cat si la distante
de maxim 50 m, s-au
prevzut cmine de
control, cu posibilitatea de
interventie in caz de
colmatare (infundare).
8.
&. Dimension
area instalatiei de
canalizare se face conform
STAS 1846-1/2006 si
STAS 1478/90 pentru un
grad maxim de umplere a
conductelor de 0,8.
u 45-
(.
care sa
ariabile
). d
e

1
0
0

m
.
*. Pentru tuburile de canalizare menajera s-au
prevzut asigure viteza de autocuratire de 0,7 m/s.
Tuburile de canalizare la radier fata de cota
terenului amenajat.
5. Spturile vor fi executate cu perei verticali,
sprijinii, Sptur se va executa 90% mecanizat si
10% manual, pe cea canalizare.
6. so
ar
pl
or
de
f
%. ^
pe
to
at
a
eS
fe
cu
ta
di
n
nis
ip
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
1'. Tuburile din PVC se
vor monta pe un pat de
nisip de 10 cm, lungimea,
iar umplutura pana la 30
cm deasupra generatoarei
superi bine compactat. n
rest umplutura se va
executa dintr-un strat de
pamant rezultat din
sptur, sortat.
11. Apele
uzate menajere colectate
dupa aceste strzi sunt
dirijate ctre reeaua de
canalizare existenta, de
unde vor fi dirijate ctre
statia de epurare a
oraului. Datorita cotelor
terenului pe strzile 1
Decambrie si Cuza Voda
este necesar a se amplasa
cate o statie de pompare
ape uzate, ape ce vor fi
dirijate prin refulare tot la
reeaua existenta.
1(. Dupa
terminarea lucrrilor de
montaj, inainte de execuia
umpluturilor, se executa
ncercarea de etaneitate a
canalului, pe poriuni.
u 46-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
1). n
vederea ncercrii
care se face cu
apa, se prevd
urmatoarele lucrri
pregtitoare: -
umpluturi de
pamant pariale,
lasand mbinrile
libere;
u 47-
8. =1186m, Cmine de
vane = 28 buc., =215m,
Cmine de vizitare =5
buc., cu str. Digului si str.
G.Oosz Ella) =325m,
Cmine de vizitare
=8buc., si intersectia cu
str. Kalvin)
&. =435m, Cmine de
vizitare =11 buc., =307m,
Cmine de vizitare = 9
buc., =242m, Cmine de
vizitare = 5 buc.,
:
80m,
buc.,
:
370m, Cmine de
vizitare =11 buc., 1568m,
buc., 430m, Cmine de
vizitare = 5 buc., 1200m,
buc.,
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
1*.
1'. nchiderea etana a
tuturor orificiilor;
11. blocarea
extremitatilor canalului si a
tuturor punctelor sensibile
de deplasare in timpul
probei.
15. ncercarea
la presiune interna cu apa:
1(. tronsoanele de
conducte se umplu cu apa
intre doua cmine si se
menin cel puin 2 ore la
presiune medie de 2m
coloana de apa.
u 48-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
16. n cazul
cand rezultatele ncercrii
de etaneitate nu sunt
corespunztoare, se iau
masuri de remediere, dupa
care se reface proba.
1%. Toate
lucrrile de montaj ale
conductelor si tuturor
subansamblelor, se vor
executa numai in
conformitate cu prescripiile
din caietele de sarcini din
proiect si cu cele ale
furnizorilor de componente.
18. E.B REFE$$ ;E
C$"$LI@$RE
PL(I$L$
1&. Se
precizeaza ca reeaua de
canalizare pluviala ce se
propune a se realiza va fi
amplasata pe strzi ce nu
dispun in acest moment de
aceasta facilitate.
('. Lungimile si
caracteristicile colectoarelor
u 49-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
de ape pluviale pe fiecare
din strzile tratate in acest
proiect sunt urmatoarele :
(1.
((.
Gu
ri
de
sc
ur
ge
re
=
26
bu
c.
(). L=212m, PVC 0250,
Camine de vizitare=6 buc.,
u 50-
1'. 1. Str. 1 Decembrie 1918 L=491m, PVC 0315, Cmine de vizitare=14 buc.,
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
(*.
Gu
ri
de
sc
ur
ge
re
=
12
bu
c.
(5. L=1209m,
PVC 0250,
Camine de
vizitare=37 buc.,
(6.
Gu
ri
de
sc
ur
ge
re
=
u 51-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
56
bu
c.
(%. L=66Om/PVC025O,
L=496m/PVC0315,
(8.
Ca
mi
ne
de
viz
ita
re
=2
8
bu
c.,
Gu
ri
de
sc
ur
ge
re
=
u 52-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
54
bu
c.
(&. L=9
O9m/PVC02
5O,
L=664m/PVC
0315,
)'.
Ca
mi
ne
de
viz
ita
re
=4
0
bu
c.,
Gu
ri
de
sc
ur
u 53-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
ge
re
=
80
bu
c,
)1. L=303m,
PVC 0250,
Camine de
vizitare=10 buc.,
)(.
Gu
ri
de
sc
ur
ge
re
=
18
bu
c.
u 54-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
))._____________________________________________
L=
20
8
m,
PV
C
02
50
,
Ca
mi
ne
de
viz
ita
re
=5
bu
c.^MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
)*. 7. Str. Friei
u 55-
11.
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
)5. 8. Str. Ady Endre
)6. 9. Str. Petofi Sandor
11. Str. Libertii
L=372m, PVC 0315,
Cmine de vizitare=tP4t^
)%.
Gu
ri
de
sc
ur
ge
re
=
20
bu
c.
u 56-
Proiecta
nt:
Melyept
erv
Consult
ing
Enginee
ring Kft/
1(. Str. Gheorghe Doja
L=431m, PVC 0400,
)8. Guri de
scurgere=
22 buc
u 57-
1(. 2
.
S
t
r
.
M
e
t
e
u
g
a
r
il
o
r
1). 3
.
S
tr
.
C
u
z
a
V
o
d
a
1*. 4,
St
r.
St
ef
a
n
c
el
M
ar
e
15. 5.
St
r.
Br
a
zil
or
16. 6
.
S
t
r
.
S
e
c
u
i
a
s
c
a
)&. .L=196m, PVC 0250, Cmine de vizitare=4 buc.,
*'. Guri de scurgere= 8 buc.
*1. L=130m, PVC 0250, Cmine de vizitare=4 buc.,
*(. Guri de scurgere= 8 buc.
*). L=275m, PVC 0250, Cmine de vizitare=8 buc.,
**. Guri de scurgere= 12buc.
*5. L=202m, PVC 0250,
*6. Guri de scurgere=
12buc.
*%. L=391 m/PVC025O,
L=37m/PVC0315,
*8.
*&. Colectarea
apelor pluviale de pe strzile sus
mentionate se va face prin
intermediul unei reele de
canalizare alcatuita din tuburi din
PVC-KG Dn250, Dn315 si
Dn400, montate sub adancimea
de inghet, adancimea variind in
funcie de panta colectorului data
astfel incat sa indeplineasca
viteza de autospalare de 0.7m/s.
De-a lungul reelei de canalizare
pluviala s-au prevzut cmine de
vizitare, guri de scurgere si cmine de intersectie. n
cazul de fata cminele de forma circulara, vor fi
prefabricate, prevzute cu gura de acces inchisa cu un
1%. 12. str.
Beres
enyi
18. 13.
Str.
Borviz
ului
1&. 14.
Str.
Jokay
Mor
('. 15.
Str.
Arany
Janos
(1. 16.
Str.
Kodaly
Zoltan
((. Cmine de vizitare=15 43;.9 73"0 </ =;3"g/"/> (*43;.
capac metalic de tip carosabil, montat pe o rama
ncastrata in beton, iar in interior vor fi o serie de trepte
metalice fixate in peretele lateral. Cminele de vizitare
se vor realiza in conformitate cu STAS 2448-82, din
elemente prefabricate. Racordarea tubului PVC la
cminul de vizitare din beton se face numai prin
intermediul unei piese speciale de trecere care asigura
etansarea corespunztoare. La intersectia strzilor,
acolo unde colectoarele principale vor prelua altele
secundare de pe aleile colaterale, cat si la distante de
maxim 50 m, s-au prevzut cmine de control, cu
posibilitatea de interventie in caz de colmatare
(infundare).
5'. Dimensionarea instalatiei de canalizare
pluviala se face conform STAS 1846-1/2006 si STAS
1478/90 pentru un grad maxim de umplere a
conductelor de 0,8.
51. Pentru tuburile de canalizare pluviala s-
au prevzut pante minime admisibile care sa asigure
viteza de autocuratire de 0,7 m/s. Tuburile de canalizare
se pozeaza la adancimi variabile la radier fata de cota
terenului amenajat.
5(. Spturile vor fi executate cu perei
verticali, sprijinii, latimea spturii fiind de 1.00 m.
Sptur se va executa 90% mecanizat si 10% manual,
pe cea mai mare parte a tronsoanelor de canalizare.
5). Tuburile din PVC se vor monta pe un pat
de nisip de 10 cm, sub un unghi de 120, pe toata
lungimea, iar umplutura pana la 30 cm deasupra
generatoarei superioare se va executa din nisip bine
compactat. n rest umplutura se va executa dintr-un strat
de pamant rezultat din sptur, sortat.
5*. Apele pluviale colectate dupa aceste strzi sunt
dirijate existenta, de unde vor fi dirijate ctre statia de
epurare a oraului, montaj, inainte de execuia
umpluturilor, se executa ncercarea de poriuni.
55. n vederea ncercrii care se face cu apa, se
prevd urmatoan
1'. umpluturi de pamant pariale, lasand imbinarile
libere;
11. nchiderea etana a tuturor orificiilor;
1(. blocarea extremitatilor canalului si a tuturor
punctelor sensibili
56.
5%. probei
58. .
5&. ncercarea la presiune interna cu apa:
6'. - tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua cmine si se menin cel puin 2 ore la
presiune medie de 2m coloana de apa.
61. n cazul cand rezultatele ncercrii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau masuri de
remediere, dupa care se reface proba.
6(.
6). Toate lucrrile de montaj ale conductelor si tuturor subansamblelor, se vor executa numai in
conformitate cu prescripiile din caietele de sarcini din proiect si cu cele ale furnizorilor de componente.
64. 5. M$'RI ;E TE!"IC$ 'EIRIT$TII M"C!
65. 5.C M$'RI ;E 'ECRIT$TE$ M"CII $;OPT$TE PRI" 'OLFIILE ;I" PROIECT
66. Execuia , punerea in
funciune , exploatarea, intretinerea si reparaiile necesare se vor face de catre personal calificat
corespunztor, cunosctor al instructi si montaj ale instalaiilor si in conformitate cu prevederile actelor
pentru astfel de categorii de lucrri: /A/vy
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii;
6%. CQ
Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca ;
68. N
Normativul P118-99 privind sigurana la foc a constructiil^;
Regulamentul privind controlul de stat al calittii n construîîS^tfPprin HG. nr. 272/1994; '
^
Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin
H.G. nr. 273 /1994;
Normativul NP086-2005 privind proiectarea si execuia instalaiilor PS.
STAS 1478-90 si STAS 1795-87 privind instalatii de alimentari cu apa si canalizari.
6&. Prevederile stipulate in actele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul avand
obligaia sa adopte imediat masurile corespunztoare pentru a preveni si inlatura orice fel de accidente.
%'. Execuia va fi fcut de personal calificat avnd instructajul de protecia muncii, efectuat
conform metodologiei n vigoare, sub conducerea i supravegherea de personal care posed pregtirea
tehnic corespunztoare, stabilite de conductorul unitii constructoare.
%1. Constructorul (n execuie) i beneficiarul (n exploatare) vor lua orice msur, care s
previn producerea unor accidente de munc, fiind direct rspunztori de acest lucru.
%(. 6. CERN|E DE CALTATE St CRTER DE PERFORMANTASe vor respecta cerinele de
calitate si criteriile de performanta pentru lucrri de
Proiectant: Melyepterv Consulting Engineering Kft.
%). acest tip stipulate de Legea 10/1995 si STAS 12400/1,2.
%*.
%5. Sinteza soluiilor date pe cerinele de calitate si criterii de performanta este cuprinsa n
aceasta documentaie.
76. D 7. MO;L ;ERM$RIRE $ COMPORT?RII I" TIMP $ I"(E'TIFIEI
%%. Conform Legii 10/1995 pentru asigurarea durabilitatii, a
siguranei n exploatare, a functionalitatii si a calitatii investitiei, scopul
urmririi comportrii n timp a reelelor de alimentare cu apa potabila este
asigurarea aptitudinii lor pentru exploatarea pe toata durata de serviciu .
%8. Supravegherea curenta a strii tehnice are ca obiect depistarea si semnalizarea n faza
incipienta a situatiilor ce pericliteaz durabilitatea si sigurana n exploatare, n vederea lurii din timp a
masurilor de interventie necesare.
%&. Supravegherea curenta a strii tehnice are caracter permanent.
8'. Beneficiarul sau unitatile de exploatare are/au urmatoarele obligaii referitor la organizarea
supravegherii curente a strii tehnice a instalaiilor apa-canal din dotare:
- 67 u
81. -se vor efectua la timp lucrrile de intretinere si reparaii care le activitatea de urmrire n timp
a reelelor exterioare.
8(. -se va urmri ntocmirea si pastrarea Crtii tehnice a con instalaiilor sanitare.
8). Executantul lucrrii va intocmi Dosarul de Reele exterioare
84. 9/C PER'O"$L 'PECI$LI@$T
85. exploatarea instalaiilor edilitare. - servirea operativa si intretinerea curenta a reelelor;
23. 9. I"'TRCFI"I ;E EJPLO$T$RE/
K"TREFI"ERE 'I
(*. Beneficiarul va asigura personal specializat in
execuia Atributiile personalului sunt:
86. - execuia lucrrilor de revizie, reparaii si remediere a eventualelor avarii, pentru meninerea
instalaiilor in stare corespunztoare.
8%. Pentru desfasurarea corespunztoare a activitatii se impune ca personalul specializat sa fie
sntos fizic si psihic , fara infirmitati care l-ar stnjeni in activitatea profesionala. Personalul trebuie sa
posede cunostinte tehnice si de protectia muncii corespunztoare funciei pe care o indeplineste .
88. Pentru ncadrarea personalului intr-o activitate in care va lucra independent i se va face un
instructaj privind cunoaterea regulilor generale de exploatare tehnica a instalaiilor sanitare, a normelor de
protectia muncii si a instalaiilor pe care le va exploata sau repara.
8&. Semestrial comisii specializate vor verifica:
&'. - cunostintele profesionale si obligaiile ce-i revin personalului de intretinere din actele normative in
vigoare legate de activitatea desfasurata ;
- 69 u
&1.
- cunoaterea normelor de protectia muncii, a pericolelor de accidentare si a condiiilor de acordare a
primului ajutor;
- cunoaterea normelor de paza contra incendiilor, a posibilitilor de incendiu in instalaiile respective si a
mijloacelor de alarmare si stingere a incendiilor.
&(. Personalul fara drept de exploatare a instalaiilor sanitare este admis numai cu
permisiunea si sub supravegherea personalului calificat.
93. L9.8 "ORME O%LI4$TORII ;E 'ECRIT$TE$ M"CII I" EJEC FIE
&*. Executarea si exploatarea reelelor se fac conform prescripiilor tehnice in vigoare, astfel
incit persoanele care se afla in apropiere sa nu vina in contact direct cu elemente de instalatie care sunt
sau pot fi puse sub tensiune . Organizarea locurilor de munca trebuie sa asigure securitatea personalulului
angajat in executarea lucrrilor de exploatare , reparaii si montaj.
&5. Punctele in care pot avea loc accidente trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de protectie
si de avertizare.
&6. La toate locurile de munca si in special la locurile periculoase trebuie sa se monteze placi
avertizoare. n exploatare, instalaiile se pot considera tot timpul sub presiune. Prezenta presiunii in
instalatii se stabileste numai cu ajutorul indicatorului de presiune.
&%.
- 71 u
(5.
Proiectant 4eneral: Melyepterv Consulting Engineering Kft.
98. PRO4R$M
99. pentru ur.>rirea calit>,ii pe parcursul eMecu,iei lucr>rilor pentru re,ele eMterioare -e ali.entare
cu apa
1''. n conformitate cu prescripiile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 766/1997 i Normativul C56/2002 se
stabilete - de comun acord - urmtorul program pentru controlul calitii la execuia
1'1.
7 -in
CN
1'(. lucrrilor:
7 -in
CN
1. Coloana 4 se va completa la data ncheierii documentului prevzut n coloana
2
(. Antreprenorul va anuna SC nceperea lucrrilor de construcii, cu 10 zile
nainte
). Antreprenorul (Executantul ) va anuna, n scris, factorii interesai, pentru
pa naintea datei la care se va face verificarea;
*. SC este invitat sa propun i alte faze determinante;
5. La recepia la terminarea lucrrilor se va anexa un exemplar complet din
introducere n Cartea Construciei.
1').
Nr.
Crt.
104. Lucr>ri ce se vor
controla/ se vor verifica =i se vor
recep,iona calitativ =i pentru
care tre+uie Ontoc.ite
-ocu.ente scrise
105. ;ocu.entul scris
care se
106. OncPeie:
P(P$*Proces ver+al -e
pre-are a.plasa.ent
P(T'*Proces ver+al -e
107. trasare a lucr>rilor
P(L$*Proces ver+al -e
108. lucr>ri
ascunse P(RC*Proces
ver+al -e
109. recep,ie calitativ>
P(TL*Proces ver+al la
ter.inarea lucr>rilor
110. Cine
verific> =i
se.nea0a:
111. C *
Inspec,ie % *
%eneficiar $ *
$ntreprenor P *
Proiectant
112. "u.
>rul =i -ata
actului
11).
1.
11*. Predarea amplasamentului
115. P(P$ 116. %/$
11%.
118.
2.
11&. Trasarea lucrrilor, n plan
orizontal i vertical
120. P(T' 121. %/ $
1((.
7 -in
CN
1().
3.
1(*. Verificarea calitii utilajelor
i materialelor principale.
125. P(RC 126. %/ $
1(%.
1(8.
4.
1(&. Verificarea instalaiilor la
proba de etaneitate, pe tronsoane
de maxim 500 m, ntre cmine
130. P(RC
1)1. (Faz
determinant)
132. C/ %/ $/ P
1)).
1)*.
5.
1)5. Verificarea lucrrilor de
reele de ap potabil sub
presiune, ngropate n pmnt,
nainte de executarea umpluturii
136. P(L$ 137. %/ $
1)8.
1)&.
6.
1*'. Verificare reele alimentare
cu ap potabil, la proba de
141. P(RC 142. %/ $
1*).
7 -in
CN
funcionare
1**.
7.
1*5. Recepia la terminarea
lucrrilor
146. P(TL
1*%. (Faz
determinant)
148. C/ %/ $/ P
1*&.
15'.
151. "ot>:
7 -in
CN
6.
.
S
.
C
.
B
e
n
e
f
i
c
i
a
r
,
%. A
n
t
r
e
p
r
e
n
o
r
,
152. PRO4R$M
153. pentru ur.>rirea calit>,ii pe parcursul eMecu,iei lucr>rilor pentru re,ele eMterioare -e canali0are
.ena1era
15*. n conformitate cu prescripiile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 766/1997 i Normativul C56/2002 se
155. lucrrilor:
156.
Nr.
Crt.
controla/ se vor verifica =i se
vor recep,iona calitativ =i pentru
-ocu.ente scrise
care se
159. incPeie:
pre-are a.plasa.ent
161. lucr>ri
ascunse P(RC*Proces
ver+al -e
163. Cine
verific> =i
se.nea0a:
164. C * Inspec,ie
% * %eneficiar $ *
$ntreprenor P *
Proiectant
165. "u.
>rul =i -ata
actului
7 -in
CN
166.
1.
16%. Predarea amplasamentului
168. P(P$ 169. %/$/P
1%'.
1%1.
2.
1%(. Trasarea lucrrilor, n plan
173. P(T' 174. %/ $
1%5.
1%6.
3.
1%%. Verificarea calitii
utilajelor i materialelor principale.
178. P(RC 179. %/ $
18'.
181.
4.
18(. Verificarea instalaiilor la
183. P(RC
18*. (Faz
determinant)
185. C/ %/ $/ P
186.
7 -in
CN
18%.
5.
188. Verificarea lucrrilor de
reele de canalizare cu nivel liber,
ngropate n pmnt, nainte de
executarea umpluturii
189. P(L$ 190. %/ $/I/P
1&1.
1&(.
6.
1&). Verificare reele de
canalizare, la proba de funcionare
194. P(RC 195. %/ $
1&6.
1&%.
7.
1&8. Recepia la terminarea
199. P(TL
(''. (Faz
determinant)
201. C/ %/ $/ P
('(.
7 -in
CN
lucrrilor
(').
('*. .S.C. Beneficiar, Antreprenor,
Proiectant;
('5.
206. "ot>:
('%. Coloana 4 se va completa la data ncheierii documentului
prevzut n coloana 2; Antreprenorul va anuna SC nceperea
lucrrilor de construcii, cu 10 zile nainte;
('8. Antreprenorul {Executantul ) va anuna, n scris, factorii interesai, pentru participare, cu
minimum 3 zile naintea datei la care se va face verificarea; SC este invitat sa propun i alte faze
determinante;
7 -in
CN
('&. La recepia la terminarea lucrrilor se va anexa un exemplar compJ&fcdtfn p^t^progrth\ pentru
(1'. introducere n Cartea Construciei.
7 -in
CN
(11.
212. PRO4R$M
213. pentru ur.>rirea calit>,ii pe parcursul eMecu,iei lucr>rilor pentru re,ele eMterioare -e canali0are
pluviala
(1*. n conformitate cu prescripiile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 766/1997 i Normativul C56/2002 se
(15. lucrrilor:
216.
"r.
(1%.
Crt.
controla/ se vor verifica =i se
vor recep,iona calitativ =i pentru
-ocu.ente scrise
care se
220. incPeie:
pre-are a.plasa.ent
222. lucr>ri
ascunse P(RC*Proces
ver+al -e
224. Cine
verific> =i
se.nea0a:
225. I * Inspec,ie
% * %eneficiar $ *
$ntreprenor P *
Proiectant
226. "u.
>rul =i -ata
actului
7 -in
CN
((%.
1.
((8. Predarea amplasamentului
229. P(P$ 230. %/$/P
()1.
()(.
2.
()). Trasarea lucrrilor, n plan
234. P(T' 235. %/ $
()6.
()%.
3.
()8. Verificarea calitii utilajelor
i materialelor principale.
239. P(RC 240. %/ $
(*1.
7 -in
CN
(*(.
4.
(*). Verificarea instalaiilor la
244. P(RC
(*5. (Faz
determinant)
246. C/ %/ $ P
(*%.
(*8.
5.
(*&. Verificarea lucrrilor de
reele de canalizare cu nivel liber,
ngropate n pmnt, nainte de
executarea umpluturii
250. P(L$ 251. %/ $/I/P
(5(.
(5).
6.
(5*. Verificare reele de
canalizare, la proba de funcionare
255. P(RC 256. %/ $
(5%.
(58.
7.
(5&. Recepia la terminarea
260. P(TL
(61. (Faz
determinant)
262. C/ %/ $/ P
(6).
7 -in
CN
lucrrilor
(6*.
(65.
(66.
1. Coloana 4 se va completa la data ncheierii documentului prevzut n coloana !"
(. Antreprenorul va anuna SC nceperea lucrrilor de construcii, cu 10 zile nainte;
7 -in
CN
(8.
(6.
.
S
.
C
.
B
e
n
e
f
i
c
i
a
r
,
(%. A
n
t
r
e
p
r
e
n
o
r
,
(&. Not:
). Antreprenorul (Executantul ) va anuna, n scris, factorii interesai, pentru particjg^ naintea datei la care se
va face verificarea;
(6%.
(68.SC este invitat sa propun i alte faze determinante
7 -in
CN
)'.
)1. 5. La recepia la terminarea lucrrilor se va anexa un exemplar
complet din prazen introducere n Cartea Construciei.
269. Q
C$IET ;E
'$RCI"I
(%'.
271. Cap.C. ;$TE
4E"ER$LE
(%(. Prezentul
caiet de sarcini s-a ntocmit n
vederea materializrii pe teren
a lucrrilor de condcute PED
pentru alimentarea cu apa
potabila a statiunii
balneoclimaterice Covasna.
Caietul de sarcini s-a ntocmit
n conformitate cu:
Ordinul nr. 1013 -
873/2001 al M.F.P. i al
M.L.P.T.L.
u H.G. nr. 766/1997 -
Regulamente privind calitatea n
construcii;
)(.
H.G. nr. 272/1994
- Regulament
privind Controlul
de stat al calitii
n construcii;
u H.G. nr. 273/1994
- Regulament de
recepie a
lucrrilor de
Construcii i
instalaii
aferente
acestora;
Legea nr. 10/18
ianuarie 1995, privind calitatea n
construcii;
Legea nr. 90/23 iulie
1996, Legea proteciei muncii;
(%).
Legea nr.
50/1991 privind
autorizarea
executrii
construciilor i
Legea 453/2001
pentru
modificarea i
completarea
Legii nr.
50/1991.
(%*. n funcie de
eventualele situaii noi ivite n
timpul execuiei, pot fi fcute
unele modificri i completri
la prezentele caiete de
sarcini, pe baza propunerilor
proiectantului general i a
proiectantului de specialitate,
a beneficiarului sau a
constructorului.
)). s supravegheze execuia lucrrilor n strict
conformital tehnic;
)*.
Benef
iciarul
este
oblig
at:
(%5. Modificrile
vor intra n vigoare numai
dup avizare lor de ctre
proiectant i beneficiar, prin
comunicare oficial. n cazul
n care completrile i
modificrile la caietul de
sarcini vor antrena schimbri
de proiecte sau devize,
lucrrile suplimentare se vor
executa prin regimul notelor
de comand suplimentare.
(%6. Prevederile
caietelor de sarcini prezentate
sunt obligatorii pentru
asigurarea calitii lucrrilor.
(%%. Lucrrile care
nu sunt tratate n caietele de
sarcini se vor executa
conform standardelor i
normativelor n vigoare.
(%8.Pentru execuia
n cele mai bune
condiii tehnice a
lucrrilor se
stabilesc
urmtoarele
sarcini pentru
factorii
responsabili
(%&. :
(8'. s recepioneze lucrrile;
(81. s opreasc execuia lucrrilor, n prezena constructorului, dac
acestea nu se execut conform proiectului i caietului de sarcini;
(8(. s deconteze lucrrile real executate, conform tehnologiei din
docmnentie; s solicite prezena proiectantului pentru probleme speciale aprute
la execuie.
Constructorul este obligat:
(8). s execute lucrrile n conformitate cu proiectele i caietelor de sarcini;
s nu modifice soluiile date n proiect;
(8*. s obin avizul scris al proiectantului i beneficiarului nainte de a
ncepe execuia unor lucrri cu tehnologie modificat;
92
Proiectant : Melyepterv Consulting Engineering Kft.
(85. s in la zi, n scris, toat documentaia privind calitatea materialelor i
lucrrilor, prin organizarea unui compartiment de urmrire permanent;
(86. s efectueze toate verificrile suplimentare solicitate de proiectant sau
beneficiar; s opreasc lucrrile, la solicitarea scris a proiectantului i
beneficiarului, i s execute remedierile solicitate de acetia. Constructorul este
rspunztor de toate pagubele ce ar putea rezulta din aceste ntreruperi sau din
refacerea lucrrilor necorespunztoare din punct de vedere al calitii.
Proiectantul general Rrespectiv cel -e specialitateS este obligat: s
acorde asisten tehnic la solicitarea beneficiarului;
(8%. s urmreasc periodic execuia lucrrilor n conformitate cu
documentaia tehnic;
(88. s opreasc, n scris, execuia lucrrilor care nu corespund
documentaiilor; s stabileasc fazele de execuie determinante pentru lucrrile
proiectate i s participe pe antier la verificrile de calitate legate de acestea; s
analizeze operativ orice propunere a beneficiarului i constructorului cu privire la
mbuntirea soluiilor;
(8&. s aduc la cunotina constructorului orice schimbare de soluie;
93
(&'. Documentele de urmrire a calitii lucrrilor executate, ntocmite de constructor
i avizate de proiectant i beneficiar, vor fi incluse n cartea tehnic a construciei i vor fi
prezentate obligatoriu comisiilor de recepie a lucrrii. Aceste documente sunt:
(&1. procese - verbale de trasare a axei conductelor;
(&(. procese verbale de recepie a conductelor, fitingurilor i armturilor
folosite; procese - verbale cu probele de presiune pe conducte; procese - verbale
de recepie pariale i definitive
(&). Certificatele de calitate ale materialelor, produselor i pieselor puse n
oper
294. Cap. 8. ;E&I"IFII
(&5. Urmtoarele cuvinte i expresii vor avea nelesul specificat n continuare, n afara
cazului n care se specific altfel n Proiect:
94
- "linie de conducte" nseamna o conducta de o lungime apreciabil ce poate avea
ramificaii. Nu include sisteme de conducte, ca de exemplu conductele tehnologice din
instalaiile de tratare pentru potabilizarea apei;
- "lucrri de conducte" se refer la toate conductele excluse din definitia "conductei";
- "conducte" nseamna tuburi drepte din orice material, mbinate cu capt drept, cu muf
sau cu flane;
- "conducte sub presiune" nseamn conductele i alte lucrri aferente n care presiunea
intern de lucru depete presiunea atmosferic;
- "presiune de regim" nseamn valoarea presiunii necesare ntr-un sistem hidraulic pentru
a obine condiiile corespunztoare pentru a folosi apa;
- "fitinguri" nseamna coturi, teuri, reduqii, flane, cuplaje i alte articole similare care nu
sunt echipamente de control al debitului sau presiunii; cuplajele reprezint elemente de
schimbare a direciei sau diametrului conductei.
95
- "intern" nseamn acea parte din conducte i fitinguri care va fi n contact cu lichidul
transportat;
- "mbinri flexibile" nseamn mbinri fcute din materiale prefabricate, coliere, inele de
cuplare de cauciuc sau alte sisteme, care permit deplasarea unghiular ntre conducte;
- "cmine" nseamn construcii pe linia de conducte ce adpostesc conducte, fitinguri,
vane i alte piese, incluznd piesele de trecere prin pereii cminelor;
- "apa brut" reprezint apa preluat dintr-o surs nainte de a fi supus procesului de
tratare sau folosita;
- "sistem de alimentare cu ap" nseamn ansamblul de construcii i instalaii prin care apa
este preluat dintr-o sursa, este tratat, transportat, nmagazinat i distribuit utilizatorilor
n cantitatea i de calitatea cerute;
- "foraje" nseamn o serie de puuri verticale forate care sunt folosite la sursa sistemului de
alimentare cu ap pentru a colecta apa brut; .
96
296. )re,ea -e -istri+u,ie) Onsea.n> o parte a siste.ului -e ali.entare cu
ap>/ alc>tuit> -in con-ucte/ ar.>turi =i construc,ii aneMa prin care apa este
-istri+uit> tuturor utili0atorilor la calitatea =i presiunea cerute.Cap.B.
M$TERI$LE
(&%. Conductele din diferite pri ale lucrrilor vor fi fcute din urmtoarele materiale,
in afara cazurilor n care se specific sau se indic altfel n proiect:
(&8. Materialul conductei (&&. Clasa de
presiune
)''. Materialul
Fitingurilor
)'1. Polietilen de nalt Densitate (PED) - PE
80
)'(. PN 6, PN
10
)'). PE 100
35. T
a
b
el
nr
.
5
A
)'*. Oel zincat (OL Zn) pentru Dn < 100 mm )'5. PN 16 )'6. Font
zincat
)'%. Oel (OL) pentru Dn > 150 mm )'8. PN 16 )'&. Otel
carbon i
)1'. Policlorur de Vinii Neplastifiat (PVC) )11. PN 10, PN 16 (Tip
C)
)1(. PVC-G
A
)1). n unele cazuri se pot folosi i
fitinguri din
)1*.
3
olipropilen cu etanare prin compresiune
)15.
)16. conform DN 8076, BS 5114/75 sau echivalent, avnd presiuni nominale PN 10 i PN 16
(in funcie de utilizri).
317. Cap.E. PO@$RE$ CO";CTELOR
)18. Trasarea lucrrilor se face conform normativului 122-99 (art. 4.34- 4.58)
)1&. Pozarea tuburilor din PED n tranee se realizeaz cu ondulaii, cu scopul
compensrii i dilatrii acestora. Fundul traneei trebuie s asigure rezemarea uniform a
conductei, conform profilului longitudinal din proiect.
A
)('. nainte de coborarea n ant n vederea montrii, conductele, piesele de
mbinare, armturile etc. trebuie verificate n vederea depistri eventualelor deteriorri aprute
n timpul manipulrilor i nlturrii acestora de ctre personalul de specialitate.
)(1. La amplasarea conductelor reelelor de distributie a apei trebuie s se respecte
distanele minime ntre acestea i alte conducte i instalaii subterane conform SR 8591/1:1997.
)((. Schimbrile de direcie de pe traseul reelelor se realizeaz cu ajutorul
fitingurilor sau prin folosirea capacitii de curbare a conductelor de PED avnd diametrul
exterior De < 90
)(). Pe toat durata execuiei, conductele trebuie protejate mpotriva ptrunderii
impuritilor. La ntreruperea lucrului, toate deschiderile se protejeaz prin mijloace adecvate
(dopuri, acoperiri, flane oarbe) mpotriva ptrunderii apei sau nmolului. n cazul n care apar
totui impuriti n interiorul conductelor, acestea se vor cura.
)(*. Se vor lua toate msurile pentru a nu permite accesul n conducte al animalelor
(roztoare, erpi, broate, psri etc.) ce ar putea murdari infecta conductele n puncte greu
accesibile, sau ar putea rmne ngropate n reele, cu grave implicaii asupra salubrizrii
acestora.
A
)(5.Montarea armturilor ngropate sau n cmine se va face fr a supune conducta l
A
)(6. anici un fel de eforturi. Armturile ngropate se sprijin pe masive de rezemare, iar cele din
cmine pe supori metalici.
)(%. Trecerea conductelor prin pereii construciilor anexe ale reelei de distribuie sau
prin pereii cldirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigur protecia
conductelor.
)(8. Nu se utilizeaz cabluri sau lanuri neprotejate. Se recomand folosirea chingilor
late, evitndu-se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele
se pot folosi funii legate de capetele tubului.
)(&. Dup terminarea probei se realizeaz umplutura i zonele de mbinare, exact n
aceleai condiii cu cele avute n vedere la realizarea restului umpluturilor.
))'. mbinrile conductelor trebuie s asigure o perfect etaneitate, precum i
posibilitatea prelurii tuturor eforturilor statice i dinamice.
102
331. Cap.5. CO";CTE Tl &ITI"4RI ;I" POLIETILE"? ;E K"$LT?
;E"'IT$TE
))(. Reeaua de distribuie se execut din conducte de Polietilen de nalt Densitate
(PED), cu diametrele cuprinse, de regul, ntre De 63 mm (diametrul minim prevzut) i 315 mm.
n anumite cazuri speciale, cerute de condiiile locale (debite mari i foarte mari, pentru a avea
pierderi de sarcin ct mai mici etc.), se pot prevedea diametre de conduct mai mari, pn la De
315 mm, aflate n fabricaie curent, sau chiar mai mari.
))). Tuburile din Polietilen de nalt Densitate (PEP) corespund standardelor SR-SO
3607:1995 - |evi din PED - Tolerante la diametrele exterioare i grosimile de perei sau DN 8o74
- Conducte din PED - Dimensiuni.
))*. Fitingurile din Polietilen de nalt Densitate (PED) corespund standardului DN
16963 - Sisteme de mbinare i fitinguri pentru conducte din Polietilen de nalt Densitate (PED)
sub presiune.
))5. Tipurile de evi utilizate n cadrul acestui Contract i corespondenta dintre PE, SDR
(Standard Dimension Ratio = Raportul Dimensional Standard) i PN (Presiunea nominal) sunt
urmatoarele:
103
))6. Diametrul exterior ))%. De
(mm)
))8. 6
3,75
))&. 9
0
)*'. >
110
)*1. Observaii
)*(. Presiunea
Nominal
)*8. PN 6 )*&. S
DR
)5'. 1
7,6
)51. 2
1
)5(. 2
6
)5). PN 7,5 bar pt De 63 i 75
mm i PN 6,3 bar pr De 90
mm
)55. PE )56. 8 )5%. 8 )58. 1
104
36. T
a
b
el
nr
.
6
0 0 00
)6'.
)61. PN 10 )6(. S
DR
)6). 11 )6*. PN 10 bar
)66. P
E
)6%. 80
)6&.
105
)%'. Fitingurile din PED folosite n cadrul acestui Contract sunt din PE 80 - SDR 11 i
PE 100 - SDR 17, corespunztoare PN 10 bar (cu excepia pieselor a cu electrofuziune, care au
o Presiune Maxim de Lucru de 12,5 bar), i PE 100 - SDR 11, corespunztoare PN 16 bar.
371. 5.6 M2nipu/2r1= )r2nsp-r!= +1p-0i!2r1
)%(. Tuburile din PED sunt livrate n colaci, pe tamburi cu lungimea de 100 m pentru
diametrele de 63 i 75 mm i n bare cu lungimea de 13 m pentru diametrele mai mari de 90 mm.
)%). Tuburile din PED se transport orizontal, n colaci sau n pachete ambalate. n
timpul verii, tuburile, racordurile i piesele din PED se transporta acoperite cu prelate.
)%*. Manipularea i transportul tuburilor din PED se vor face cu atenie, pentru a le feri
de lovituri i zgrieturi. La ncrcarea, descrcarea i alte diverse manipulri n depozite i pe
antiere, tuburile din PED nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale.
)%5. Pentru transportul tuburilor se vor folosi camioane cu platforme, alese astfel nct
conductele s fie aezate pe ntreaga lor lungime, pentru a evita ndoirea i deformarea tuburilor.
106
n timpul transportului se recomand ca tuburile s fie protejate prin fixare, cu chingi sau alte
metode adecvate.
)%6. Sunt interzise trrea i rostogolirea tuburilor PED pe platforma vehiculului la
ncrcare sau descarcare i pe pmnt. Acestea se vor manipula numai prin ridicare.
)%%. n timpul transportului cu camionul, tamburul va fi aezat astfel nct s fie sprijinit
n patru puncte pe platforma i totodata, legat cu chingi pentru ca eforturile s se exercite asupra
prilor metalice ale tamburului i nu asupra tubului.
)%8. Legarea n chingi a tubului, realizat strat cu strat, se va pstra pn la utilizarea
pe antier. n caz de utilizare parial, extremitatea exterioar liber va fi ancorat solid nainte de
orice manevrare.
)%&. Tuburile, racordurile i piesele din PED se depoziteaz n magazii sau locuri
acoperite i ferite de soare, astfet nct s nu se deformeze i s nu fie contaminate cu pmnt,
noroi, ap uzat, substane petroliere, solveni etc. Tuburile vor avea prevzute la ambele capete
capace de nchidere, pentru a nu permite intrarea animalelor sau insectelor.
107
)8'. Temperatura recomandat de depozitare este ntre + 5 i + 30C; materialele
depozitate nu vor avea n apropiere surse de cldur. Racordurile i piesele de mbinare se vor
depozita n rafturi, pe sortimente i dimensiuni.
)81. Depozitarea se va face pe suprafee orizontale, betonate sau balastate i, pe ct posibil,
folosindu-se palei. n acelai timp, se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor
combustibile. Se recomand ca nlimea stivei de tuburi s nu depeasc 1 m.
)8(. Pe antier, tuburile vor fi stocate pe suprafee plane i amenajate (fr pietre ieite n
afar). Pentru o stocare mai lung, este bine s se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu,
paleti.
)8). Colacii vor fi stocai de preferin culcai. n acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui
s depaeasc nalimea de un metru. Se recomand s nu se dezlege colacii din chingi dect n
momentul utilizrii lor pe antier.
)8*. Chiar pe suprafee plane, este obligatorie sprijinirea de o parte i de alta a tamburului, att
pentru ambalajele pline, ct i pentru cele goale. Pe antier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu cu
ajutorul penelor sau al crmizilor.
108
385. 5.> ?59in2r12 !u9uri/-r 8in @('+
5.2.1 Prevederi generale
)86. Temperatura optim de prelucrare i montare a tuburilor din PED este cuprinsa ntre +5 ...
+30 C. La temperaturi mai mari, tuburile trebuie ferite de nsorire prin protejarea locului de depozitare i de
lucru cu corturi. La temperaturi sub -5 C, se sisteaza montarea tuburilor de PED, iar locul de depozitare a
tuburilor va fi inclzit cu aer cald.
)8%. Tuburile, racordurile i piesele de mbinare din PED gsite necorespunztoare se refuz la
recepie i nu se introduc n lucru. Tuburile, racordurile i piesele de mbinare se vor utiliza, de regula, in
ordinea livrrii.
)88. Deoarece conductele desfurate de pe tamburi sunt ovale, capatul conductei trebuie adus
la o seciune circulara inainte de realizarea sudurii, de exemplu prin incalzirea cu aer fierbinte (50 ... 100
C) sau prin prinderea n cleme rotunde.
)8&. De asemenea, indiferent de metoda de sudur, capetele conductelor ce se sudeaz trebuie
s fie libere de orice eforturi sau tensiuni pe toat perioada de sudur i de rcire.
109
5.2.2 mbinarea mecanic a conductelori fitingurilor din PEID
)&'. mbinrile mecanice se pot realiza cu adaptoare de flane, de regul pentru intercalarea
armturilor (vane de nchidere) n cmine sau pentru realizarea trecerii la un alt material - oel, font etc.
Pentru uurina montajului n cmin, se recomand pentru sudarea adaptorului de flane folosirea
manonului electrosudabil (mufa electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii nominale a
contraflanelor metalice corespunztoare adaptorului cu cea a armaturilor cu flane.
)&1. Un sit mod de a realiza mbinarea mecanic a conductelor din PED este cu piese de racord
prin compresiune, care realizeaz etanarea prin strngere i n consecin
)&(. comprimarea unei garnituri de cauciuc pe conduct. Acestea pot fi cuplate mecanice (coliere
metalice cu autostrangere) sau piese racord din polipropilen, respectiv coturi, teuri, cuplaje i reducii.
)&). .!." mbinarea prin sudur a conductelor i fitingurilor din PEID Sudura conductelor i
fitingurilor din PED se poate executa n doua moduri:
- cap la cap - cu disc (oglinda) cu rezisten, deci o sudur prin fuziunea capetelor;
110
- cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, reducii, piese a de
branament cu etc.).
)&*. Pentru a fi sudate cap la cap, conductele i fitingurile din PED trebuie s fie compatibile,
respectiv din acelai tip de polietilen PE 100 sau PE 80 i s aiba aceiai grosime de perete (SDR).
)&5. n cazul n care conductele i fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de
perei diferite sau au diametre mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu
mufe (manoane), teuri, coturi sau piese a de racord.
)&6. Sudura cap la cap este o metoda folosit n mod special pentru conducte cu diametrul
exterior mai mare sau egal cu 90 mm i se bazeaz pe fenomenul de polifuziune
)&%. &actorii -e .e-iu care infiuenteaz realizarea sudurilor i rezisten la presiunea
interioar sunt:
- temperatura exterioar, care poate influena sudura, respectiv prin timpul de sudura pentru cazul
temperaturilor > 5 C;
111
- n cazul temperaturilor < 5 C, prin necesitatea unei protecii (cort, prelat sau folie de plastic),
care trebuie s acopere aparatul de sudura i sudorul i care va fi nclzit cu ajutorul unui
generator de aer cald pentru a evita rcirea brusca, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
- n caz de temperaturi > 4o - 45 C i expunere direct la razele solare, protecia locului de
munca prin acoperire n scopul obinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar n
msura n care este posibil, extremitile opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru a reduce
ct mai mult posibil rcirea suprafeelor sudurii prin aciunea curenilor de aer i a vntului.
)&8. &actori -e eMecu,ie care condiioneaz calitatea sudurilor cap la cap sunt:
- gradul de instruire i nivelul de calificare al sudorilor, care vor trebui s fie atestai de o instituie
autorizat;
- respectarea parametrilor de sudur: presiune i timp de apsare a suprafeelor pentru topire,
durat maxim pentru ndeprtarea discului, precum i presiunea i timpul de rcire nainte de
ndeprtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de
112
)&&. poziionare.
*''. Calitatea sudurii este determinat de respectarea procedurii de sudare.
*'1. Pentru a preveni racirea conductei datorit curenilor de aer, captul conductei opus celui
sudat se va acoperi ermetic.
*'(. O sudur corecta cu elemente de electrofuziune se executa prin citirea corect a codurilor
de bare de pe piesele de electrofuziune cu cititorul aparatului de sudur i prin respectarea ntocmai a
indicaiilor afiate pe ecranul acestui aparat. Odata pornit aparatul i realizate conexiunile la bornele
elementului de electrofuziune, ntreg procesul de sudur este automat.
403. 5.2.# Elemente de e$ecu%ie
*'*. Calitatea lucrrilor este influenat de crearea condiiilor de sudur a conductelor sau a
conductelor cu racordurile i piesele de legtur din PED (cap la cap sau cu elemente de electrofuziune),
respectiv de atenia cu care se fac pregtirile pentru executarea acestei operaii. Astfel, tuburile, piesele
speciale i racordurile din PED trebuie verificate nainte de montare, n vederea depistrii eventualelor
deteriorri aprute n timpul manipulrii i transportrii acestora pe antier.
113
*'5. Desfaurrea colacilor de eava se va face fr a deteriora conducta.
*'6. La derulare se va avea n vedere ca flexibilitatea materialului depinde de temperatura
mediului ambient. Este interzis derularea colacilor la temperaturi exterioare sub + 5 QC. |evile cu
diametrul de 63 sau 75 mm trebuie nclzite dac se dorete derularea colacilor la temperaturi apropiate
de 0 C. nclzirea se va face circulnd prin conduct ap cald sau abur fr presiune ori aer cald la
temperaturi sub 100 C.
*'%. |evile i elementele de legtura trebuie s fie curate de pmnt, praf, noroi sau alte
murdrii nainte de instalare, iar prile distruse sau deformate vor fi nlturate.
*'8. La pregtirea elementelor de conduct se va ine seama de faptul c schimbrile de
temperatur produc modificarea lungimii evii. Astfel, trebuie avut n vedere ca un metru de tub din PED
se lungete sau se scurteaz cu 0,2 mm/C la creterea, respectiv scderea temperaturii.
*'&. Schimbrile de direcie ale evii se pot face prin folosirea avantajului flexibilitii materialului
(PED), pentru diametre de pn la 90 mm. Astfel, raza de curbura maxim admis este R = f x De, unde
coeficientul f este n funcie de SDR, conform tabelului de mai
114
*1'.
SDR
*11.
9
*1(.
11
*1).
3,6
*1*.
17
*15.
21
*16.
26
*1%.
f
*18.
12
*1&.
15
*('.
21
*(1.
25
*((.
25
*().
35
*(*. majora sau miora corespunztor, n funcie de temperatur.
*(5. Pozarea tuburilor n tranee trebuie s fie realizat n ondulaii largi, destinate s
compenseze contractarea i dilatarea (polietilena are o dilatare liniar care poate atinge 8 mm la
m pentru o diferen de temperatur de 40C).
115
37. T
a
b
el
nr
.
7
)8. Valorile de mai sus sunt aplicabile pentru temperaturi de cca. 20C, ele
urmnd a se
*(6.
Nr.
crt.
*(%. TP SUDURA
*(&. Sudur cap la cap *)'. Sudur cu termoelemente
*)(. Denumirea
operaiei
*)). Scule i
aparate
*)*. Denumirea
operaiei
*)5. Scule l
aparate
*)6.
1
*)%. Curirea prealabil *)8. Material moale *)&. Curirea **'. Material
moale i alcool
116
39. Tabel nr. & ' Tabel recapilativ privind
e$ecutarea sudurilor
a tubului i alcool metillc prealabil a tubului metilic
**1.
2
**(. Tierea la unghi de
90
u
a captului tubului/lor
**). Foarfec pt De
63 Ghilotin pt De > 63
***. Tierea la unghi
de 90 a captului
tubului/lor
**5. Foarfec pt
De
**6. 63
**%. Ghilotin pt
De > 63
117
**8.
3
**&. Se cur marginile
interioare ale tuburilor i
racordurilor de sudat
*5'. Cuit cu lam
dreapt sau rzuitor
*51. Se cur
marginile interioare ale
tuburilor i racordurilor
de sudat
*5(. Cuit cu lam
dreapt sau rzuitor
*5).
4
*5*. Degresarea
suprafeei de sudur, prin
tergerea tuburilor i
pieselor
*55. |estur textil
sau hrtie alb
absorbant mbibat
cu solvent
*56. Degresarea
suprafeei de sudur prin
tergerea tuburilor i
pieselor
*5%. |estur
textil sau hrtie
alb absorbant
mbibat cu solvent
*58.
5
*5&. Fixarea
dispozitivului de
poziionare (suprafee de
sudat s fie uscate i
neatinse cu mna) i
*6'. Dispozitiv de *61. Fixarea
dispozitivului de
poziionare (suprafee de
sudat s fie uscate i
*6(. Dispozitiv de
118
alinarea elementelor care
se sudeaz
poziionare neatinse cu mna) poziionare
*6).
6
-: Reglarea temperaturii
de sudare
4: Reglarea presiunii
(presrii) necesare sudurii
*6*. Aparat sudur
Dispozitiv
*65. Reglarea
temperaturii de sudare
*66. Post de
sudur {surs de
curent)
*6%.
*68. Amplasarea
termoelementului ntre
*6&. Aparat sudur
*%'. Aplicarea bornelor *%1. Post de
sudur (surs de
119
7
elementele de sudat i de sudur curent)
*%(.
*%). meninerea
lui conform
graficului de sudur
(timp nclzire)
*%*. *%5. *%6.
477. T
*%8. Extragerea
termoelementului
*%&. Aparat
sudur
*8'. Aplicarea
bornelor de sudur
*81. Post de
sudur (surs de
curent)
120
*8(. 8
*8). Executarea
sudurii prin presarea
suprafeelor de sudat
*8*. Aparat
sudur
*85. Executarea
sudurii
*86. Post de
sudur (surs de
curent)
*8%. 9
*88. Se ateapt
rcirea ansamblului
*8&.
*&'. Se ateapt
rcirea ansamblului
*&1.
*&(. 10
*&). Se
demonteaz
dispozitivul de
poziionare
*&*.
*&5. Se
demonteaz
dispozitivul de
poziionare
*&6.
*&%.
121
5.3 +isp-0i:ii fin2/1 p1n!ru p-02r12 .-n8u.!1/-r
*&8. n vederea asigurrii calitii mbinrilor sudate se vor executa urmtoarele controale:
- controlul calitii tuburilor i manoanelor, racordurilor;
- controlul suprafeelor prelucrate i geometria rosturilor de sudare;
- controlul parametrilor de sudare;
- controlul vizual al mbinrilor sudate;
*&&. La ncheierea lucrrilor este necesar ca Antreprenorul s prezinte "Cartea
Construciei" aferenta lucrrii executate.
122
5.4 C-n8u.!1 8in -!1/
500. i
501. .#.( )onducte din o%el *incat
5'(. Conductele din oel zincat utilizate n proiect au diametre pn la Dn 100 mm
inclusiv i sunt prevzute la instalaiile hidraulice din cadrul gospodriilor de ap, staiilor de
pompare, rezervoarelor, n cmine cu vane de reglaj, precum i n alte locuri prevzute n proiect,
unde este nevoie de o protecie anticoroziva adecvata.
5'). mbinarea conductelor din oel zincat se va face cu fitinguri din font maleabila
zincat, PN16, cu filete interioare sau cu filet interior (cilindric) i exterior (conic), dupa caz.
mbinrile fitingurilor cu conductele din oel zincat se vor etana cu cnep, ulei de in fiert i miniu
de plumb.
5'*. Fitingurile din font zincat vor fi conform:
- STAS 474-84 pentru coturi
123
- STAS 475-84 pentru mufe
- STAS 476-84 pentru teuri
- STAS 477-84 pentru reducii
5'5. - STAS 478-84 pentru nipluri
5'6. mbinarea conductelor din oel zincat se poate face i cu flane sudate.
507. .#.!. Protec%ia anticoro*iv a conductelor din o%el
5'8. I0ola,iile anticoro0ive eMterioare ale conductelor i pieselor de legtur din otel carbon
montate suprateran sau n cmine vor consta fntr-un strat de grund i dou straturi de vopsea. nainte de
nceperea izolrii, evile trebuie s fie absolut uscate, curate de praf, murdrie, rugina, grsimi, ulei si
aduse la luciul metalic.
124
5'&. I0ola,iile eMterioare anticoro0ive ale evilor si pieselor de legtur din otel carbon montate
in pamant vor consta dintr-o izolaie uoara (citomare) la care se adaug dou straturi de bitum n grosime
total de 4-6 mm, o nfurare de armare, dou straturi de bitum n grosime total de 3-4 mm i o
infaurare de protecie exterioar din folie de PVC sau mpslitur din fibre de sticla. .
51'. Protectia eMterioara anticoro0iv> a conductelor din oel zincat montate ngropat se va
realiza dintr-o izolaie uoar (citomare), la care se adaug dou straturi de bitum n grosime totala de 4-6
mm i o nfurare de protecie exterioar din folie de PVC sau mpslitur din fibre de sticla.
511. nfurarea de armare i cea de protecie exterioar se vor face cu folie din PVC sau cu
mpslitur din fibra de sticla.
51(. Tratarea anticoro0iva interioar> a conductelor metalice se va face cu materiale
performante care s ndeplineasc urmtoarele criterii de performan:
- asigurarea proteciei anticorozive;
- materialele de protecie sa fie ecologice i compatibile cu condiiile de transport al
125
51). apei potabile.
51*. Produsele folosite la tratarea anticoroziv interioar a conductelor metalice vor trebui sa fie
Agrementate Tehnic (n cazul in care sunt procurate din import) i sa aiba avizul sanitar al Ministerului
Sntii,
515. Suprafeele metalice trebuie s fie curatate de toti agenii de contaminare care pot slabi
aderenta produsului (grsimi, uleiuri, praf, rugina.).
516. Vopsirea interioar anticoroziva a conductelor metalice se va face cu vopsea epoxidic care
elimin o faz de execuie (grunduirea). Aceste tipuri de acoperire interioar cu autogrunduire se aplic n
dou sau trei straturi, dup indicaiile furnizorului.
51%. Lansarea evilor protejate anticoroziv se va face cu dispozitive de lansare cu chingi, pentru
ca deteriorarea izolaiei s fie exclus. Pentru lucrrile de protecie anticoroziv se vor
518. ntocmi procese verbale de lucrri ascunse.
126
519. .#." mbinarea conductelor din o%el carbon
5('. mbinarea conductelor i pieselor speciale din oel se va face prin sudur sau cu flane.
Pentru realizarea mbinrilor sudate preliminare sau definitive se va utiliza numai sudura electric.
5(1. Executarea sudurilor se va face numai de ctre -sudori calificai, n conformitate cu
instruciunile, D.G.M.S.T. - .S.C..R. C9 - 96 pentru autorizarea sudorilor care executa lucrri de sudura n
construirea, montarea i repararea instalaiilor mecanice sub presiune i a instalaiilor de ridicat. Fiecare
sudor va avea poanson distinctiv, pe care l va aplica n mod obligatoriu pe sudurile executate. La primirea
evilor pe antier se vor examina certificatele de calitate i se vor examina dimensiunile i caracteristicile
materialului. Pentru realizarea mbinrilor sudate se vor folosi electrozi special alei in funqie de certificatul
de calitate al materialului de sudat.
5((. Capetele evilor vor fi controlate nainte de sudare pentru ca:
- s fie curaate de rugin sau murdrie;
- planul de taiere a capetelor sa fie perpendicular pe axul conductei;
127
- s aiba anfrenul corespunztor.
5(). Nu se vor executa suduri n aer liber pe timp de ploaie, burnia, ninsoare sau la temperaturi
mai joase de + 5 C i mai ridicate de 30 C dect lundu-se msuri speciale.
5(*. Piesele cu grosimi mai mari de 20 mm se vor nclzi naintea sudrii, pentru a evita apariia
fisurilor i deformaiilor (n special cazul flanelor).
5(5. Controlul execuiei dup aspectul exterior al pieselor si cordoanelor de sudur se va efectua
vizual, iar rezultatele controlului vor fi consemnate n buletine de examinare i vor fi prezentate la recepiile
preliminar i final ale lucrrilor.
5(6. Defectele cordoanelor de sudur depistate la controlul vizual vor fi ndepartate cu mijloace
mecanice pn la materialul sntos, dup care vor fi resudate. Modul i condiiile de reparare vor fi
stabilite printr-o tehnologie de sudare omologat. Poriunile din mbinrile sudate reparate vor fi verificate
dupa remediere ca i sudurile iniiale.
128
5(%. Transportul, manipularea, depozitarea i pozarea conductelor din oel zincat i oel carbon
se vor realiza conform normelor in vigoare .
528. Cap. N. $RM?TRI Tl $CCE'ORII
529. A.6 F/2n#1
5)'. Materialul i modul de mbinare a flanelor vor fi n conformitate cu clauzele relevante ale
specificaiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, poziionarea i numrul golurilor de
trecere a uruburilor prin flane vor fi conform SO 7005-2, BS EN 1092- 2, DN 2501 sau echivalent, cu
scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete i accesorii.
5)1. Gama de presiuni nominale pentru flane va fi cel puin egal cu cea mai ridicat presiune a
conductelor i fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominala de cel puin PN 10.
6.2 G2rni!uri #i in1/1 81 1!2n#2r1
129
5)(. Garniturile i inelele de etanare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat
pentru utilizarea la ap potabil, cu o grosime de minimum 3 mm n conformitate cu STAS 1733-89, DN
3535 partea 3, BS 2494: 1990 sau echivalent i vor fi de dou tipuri:
- garnituri plate fr inserie metalica;
- garnituri cu inserie metalic.
5)). Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la ntuneric, ferite de nghe
sau supranclzire, libere de orice tensiune.
6.3 @iu/i:1= #2i91= #uru9uri
5)*. Suruburile folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR SO 4016:1994 sau
SR SO 4018:1994 - uruburi cu cap hexagonal parial, respectiv total filetate, Grad C.
130
5)5. Saibele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu SR SO 4759-3: 1996 - aibe
plate pentru uruburi i piulie cu diametrul nominal al filetului pn la 150 mm. Grade A... C.
5)6. Piuliele folosite la mbinarea flanelor vor fi n conformitate cu STAS 922-89 - Piulie
hexagonale. Clasa de execuie G sau echivalent.
5)%. Piuliele, uruburile i aibele vor fi zincate, iar nainte de strngere uruburile vor fi unse cu
vaselina grafitata.
5)8. Suruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puin o spir a filetului s depaeasc piulia
atunci cnd aceasta este stransa.
6.4 A82p!-2r1 #i .up/2j1
5)&. Adaptoarele i cuplajele se folosesc pentru uurina demontrii, Polietilena/PVC sau pentru
trecerea de la oel la PED/PVC i pot fi:
131
- adaptor universal cu flana;
- cuplaje flexibile (cuplaj universal);
- cuplaje flexibile de trecere de la otella PED/PVC;
- compensatoare de montaj cu burduf;
- compensatoare de montaj cu presetup.
5*'. Materialul din care sunt alctuite adaptoarele i cuplajele poate fi font ductil (conform DN
1693 sau BS 2789 - grad 420-12) sau otel (conform BS EN 10025:1990 - grad FE 430A), acoperite cu
vopsea sau rini epoxidice, astfel nct s poata fi montate atat in cmine, ct i ngropate.
132
5*1. Pregtirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi fcuta n conformitate cu
cerinele i tolerantele specificate de ctre productor.
542. A.5 *2n1 .u s1r!2r
5*). Vanele cu sertar vor fi, n funcie de utilizare, cu flane sau cu mufe. Vanele sertar cu flane
vor fi montate n cmine (incendiu, goliri, by-pass etc.), iar vanele cu mufe vor fi montate ngropat (vane de
linie pe reea etc.), presiunea precizat n proiect
5**. Presiunea nominal a vanelor cu sertar va fi cel puin egal cu cea mai nalt presiune de
pe conductele pe care sunt montate (PN 6, PN 10, PN 16).
5*5. Vanele cu sertar vor fi alctuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul i sertarul vor fi
fcute din font ductil, conform EN-1563, DN 1693, BS 2789 sau echivalent. Componentele intene, altele
dect sertarul, vor fi fcute din oel inoxidabil, bronz, alam nichelat sau alte materiale rezistente la
coroziune. Sertarul va fi nglobat n cauciuc (EPDM) vulcanizat.
133
5*6. Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor monta n cmine vor fi furnizate mpreun cu
roata de mn din fonta turnat, garnituri, piulie i uruburi.
6.5.1 +anele cu sertar cu flane
5*%. Vanele cu sertar cu flane vor avea dimensiunile ntre flane confom DN 3202 - partea 1 -
F4 (corp ngust) sau F5 (corp normal) i vor avea dimensiunile flanelor, poziionarea i numrul golurilor
de trecere a uruburilor confom SO 7005-2, BS EN 1092-2, DN 2501 sau echivalent.
6.5.2 +anele cu sertar cu mufe
5*8. Vanele cu sertar cu mufe vor avea dimensiunile conform DN 3352 - partea 4 i vor fi
adecvate montrii pe conducte din PEiD.
5*&. Pentru a mpiedica smulgerea conductei din polietilena din mufa vanei se va prevedea la
ramificaii (realizate cu piesa T/ piesa a de electrofuziune sau colier mecanic) un bloc din beton simplu (C
4/5- Bc 5) cu dimensiunile de 50 x 50 x 50 cm.
134
550. A.A *2n1 f/u!ur1
551. Vanele fluture vor fi de tipul acionate manual, vor fi montate ntre flane i vor avea guri
de centrare. Vanele vor fi livrate cu mner de acionare i n cazul vanelor cu reductor,
55(. cu mecanism de nchidere cu indicatoare care arat poziia discului.
55). Vanele fluture vor avea dimensiunile conform SO 5752, BS 5156, DN 3202-K1 sau
echivalent. Poziia gurilor de centrare va fi conform SO 7005-2, BS EN 1092-2, DN 2501 sau echivalent.
Toate vanele vor fi adecvate pentru ap potabil. Vanele vor fi livrate mpreuna cu piulie i uruburi.
55*. Presiune nominal va fi cel puin egal cu cea mai mare presiune de pe conductele i
fitingurile la care sunt conectate, dar cu o presiune nominal PN 10, PN 16.
555. Direcia de operare va fi n sensul acelor de ceasornic pentru a nchide robinetul. Vanele vor
fi prevzute cu plcue indicatoare pentru poziia inchis i cea deschis.
135
556. A.7 *2n1 81 r1"/2j
55%. Vanele de reglaj prevzute n proiect sunt automate i pot fi van de reducere a presiunii,
vana de reglare de debit i van de reducere a presiunii i reglare de debit. Vanele vor fi mbinate cu
flane, vor avea corpul din fant, prile interioare din materiale rezistente la coroziune (aliaje de branz, oel
inox etc.), iar prile de nchidere vor fi acoperite cu cauciuc (EPDM). Dimensiunile, poziionarea i numrul
golurilor de trecere a uruburilor prin flane vor fi conform 150 7005-2, B5 EN 1092-2, DN 2501 sau
echivalent. Precizia de reglaj a vanelor trebuie s fie n intervalul 2-5 %.
558. Vana de reducere a presiunii reduce, controleaz i menine constant o presiune aval
prestabilit, indiferent de variaiile de presiune i/sau de debit din amonte.
55&. Vana de reglare a debitului controleaz i menine n aval un debit maxim prestabilit,
indiferent de variaiile de debit i presiune dinn amonte ale sistemului.
56'. Vana de reducere a presiunii i de reglare a debitului reduce, controleaz i menine
constant o presiune aval prestabilit i n acelai timp controleaz i menine n aval un debit maxim
prestabilit, indiferent de variaiile de debit i/sau presiune din amonte ale sistemului.
136
561. Vanele de reglaj vor fi montate orizontal, de regul n cmine, vor fi prevzute cu conducta
de by- pass, iar vanele de reducere a presiunii (simple sau i cu reglare de debit) vor avea prevzut n aval
i un ventil de suprapresiune, pentru protecia conductelor din aval.
6.8 *2n1 sf1ri.1
56(. Robinetele sferice vor fi instalate pe conducte avnd pn la PN 16 bar, vor fi cu filet interior
i filet exterior, vor fi livrate cu mner de acionare i pot fi metalice sau din PVC, n funcie de utilizare (la
cminele de aerisire-dezaerisire robinetele sferice vor fi din PVC, iar la cminele de reducere a presiunii
sau reglare de debit vor fi metalice).
6.9 *1n!i/1 81 21risir1B81021risir1
56). Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aductiune) i de dezaerisire
(instalate n reeaua de distribuie) vor fi automate, i vor ndeplini urmtoarele condiii:
- s evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat n puncte nalte din
137
56*. conducte n condiii normale de funcionare;
- s permit intrarea aerului cnd presiunea din conduct scade sub Palm n timpul
565. golirilor;
566. Ventilele vor fi din material plastic de nalt rezisten (astfel nct s poat fi instalate pe
conducte PN16), vor fi de tipul cu filet exterior i vor fi cuplate la conducte prin intermediul colier i al unei
vane de nchidere {robinet sferic).
567. A.67 *1n!i/1 81 supr2pr1siun1fpr-!1.:i1 ?5p-!ri42 /-4i!urii 81 91r91.C
568. Pentru protejarea conductelor reelei de distribuie din aval de cminele cu vana reductoare
de presiune (n caz de defectare a vanei) i protejarea conductelor de aduciune mpotriva loviturii de
berbec, se vor instala ventile de suprapresiune.
138
56&. Ventilul de suprapresiune va aciona imediat i va elibera rapid apa rezultat din unda de
presiune. Pentru prevenirea inundrii cminului, ventilul va fi legat la exteriorul cminului printr-o eava din
oel carbon. Pentru uurina demontrii se va prevedea un robinet sferic cu filet interior-filet exterior.
5%'. Ventilul va avea corpul din fanta, celelalte materiale componente fiind aliajele de bronz,
oelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM).
5%1. Modul de mbinare va fi cu filet. nstalarea se va putea face fie vertical, fie orizontal.
nspeciile i ntreinerea se pot face fr a schimba presiunea prestabilit i fr a demonta ventilul
5%(. Ventilul va fi reglat n fiecare caz pentru a declana la o presiune mai mare cu 0,5 -1 bar
dect presiunea de regim a aduciunii sau dect presiunea redus aval (dupa vana de reducere de
presiune).
573. A.66 Sup-r:i 81 42n3
139
5%*. Pentru susinerea vanelor din cmine se vor prevedea supori metalici confecionai din
eava de oel i o plac ptrat din tabl groas la partea inferioar. nlimea suporilor se va stabili pe
antier, n funcie de distanele pe vertical din interiorul cminului.
5%5. Pentru a nu supune la solicitri conductele din PED n cazul blocrii vanei de golire, vanele
de golire se vor fixa de supori cu dou coliere de fixare, iar suporii de van vor fi fixai de radierul
cminului cu uruburi tip CON EXPAND.
5%6. Suporii vor fi protejati anticoroziv prin vopsirea dup confecionare cu un strat de grund i
un strat de vopsea epoxidica.
577. A.6> Di8r2n!i
578. t
5%&. Hidranii pot fi supraterani sau subterani, cu un diametru nominal de 80 mm i vor avea
presiunea minima PN 10 bar. Hidranii supraterani vor fi n conformitate cu STAS 3479- 80, DN 3222 sau
echivalent, iar hidranii subterani vor fi n conformitate cu STAS 695-80, DN 3221 sau echivalent.
140
58'. Hidranii procurai din import vor avea n mod obligatoriu, pe lng Agrementul Tehnic emis
de M.L.P.T.L., i Avizul .G.C.P.M. (nspectoratul General al Corpului de Pompieri Militari), in conformitate
cu C.G. nr. 60/1997 de aprobare a Legii nr. 212 referitoare la prevenirea i apararea contra incendiilor.
581. Din construcie, hidranii de incendiu vor avea o pierdere de sarcin minim, vor permite
demontarea completa i nlocuirea pieselor de schimb fr dificulti. Garnitura hidrantului va putea fi
schimbat fr dezgroparea hidrantului
58(. Pentru protectia mpotriva ngheului, hidrantul va avea prevzut la partea inferioar un
dispozitiv care asigur evacuarea automat a apei din corp n poziia ,nchis" a ventilului ntr-un imp scurt.
Volumul de ap rmas n interiorul hidrantului dup golirea complet nu trebuie s depaeasca 100 cm
3
.
58). Materialele pentru hidrani (supraterani sau subterani) vor fi dup cum urmeaz:
- corp, capac, corp ventil, cutie ventil, capac de manevra - fonta cenuie i/sau
58*. ductil;
141
- tija de acionare, ax prindere a corpului ventilului - oel inox, minim 11,5 % Cr;
- inel de etanare corp - bronz sau alama;
- garnitura ventil - cauciuc.
585. Toate suprafeele interioare (cu excepia celor din cauciuc, oel inox sau bronz), precum i
suprafeele exterioare vor fi protejate cu o vopsea epoxidica aplicat n mai multe straturi, cu o grosime
total minim de 250 microni. Protecia exterioar a hidranilor supraterani (partea situat deasupra solului)
va fi realizata cu vopsea de culoare roie RAL 3020, rezistent la razele ultraviolete.
586. Corpul fiecrui hidrant suprateran va fi prevzut cu dou guri de branare (racorduri) tip B -
STAS 701-74 i va avea un dispozitiv special de blocare n caz de coliziune.
58%. Hidrantul subteran va permite racordarea hidrantului portativ STAS 698-86 tip 2 (cu cot
dublu), cu racord tip B (STAS 701-74) i va fi actionat cu cheie pentru hidrant subteran STAg 696-80
142
588. Hidrantul subteran va fi procurat mpreun cu cutie l capac de protecie de form oval, cu
inscripia ,ur de Ap sau -idrant. conform ST AS 3226-80 sau echivalent. Suprafaa acesteia va fi
protejat cu grund de zinc i vopsea epoxidic cu gudron de culoare
58&. neagra.
5&'. Opional, pentru hidrantul subteran, n vederea asigurrii flexibilitii instalrii pe conducte
din oel se va procura i o lir pentru hidrant cu flane, avnd dimensiunile flanelor, poziionarea i
numrul golurilor de trecere a uruburilor conform 150 7005-2, BS EN 1092-2, DN 2501 sau echivalent.
5&1. n cazul prevederii de hidrani subterani, la fiecare 3 - 5 hidrani subterani instalai n
reeaua de distribuie se va prevedea un dulap metalic cu ui de sticl mat care va conine urmtoarele
accesorii i materiale necesare stingerii incendiilor:
- 2 furtune tip B (Dn 70 mm) n role de 2o m (inclusiv racorduri i garnituri de
5&(. asamblare);
143
- 2 evi de refulare tip B cu orificii de refulare Dn 20 mm
- doua chei pentru hidrani subterani ST S 696-80;
- 2 hidrani portativi STAS 698-86 - tip 2 (cu cot dublu) cu racord tip B.
5&). Dulapul metalic va fi instalat ntr-un loc sigur (de exemplu n curtea unei instituii publice),
ferit de intemperii i va fi inscripionat in mod vizibil cu cuvintele "N CAZ DE NGENDU SPARGE
GEAMUL".
5&*. Hidranii de incendiu vor fi amplasai n conformitate cu prevederile proiectului tehnic, pe
conducte cu diametrul minim de 110 mm. Astlel, hidranii se amplaseaz la o distanta de maximum 2 m de
la cile de circulaie, la minimum 5 m de zidurile cldirilor pe care le deservesc i la minimum 15 m de
obiectele care radiaz intens cldur n caz de incendiu.
5&5. Conform agrementului nr. 28514/28.o8.2ooo al Statului Majorai Corpului Pompierilor Militari,
hidranii de incendiu trebuie sa fie pozai riguros vertical, s se respecte adncimea de ngropare de 1,25
m n dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului i s se aeze talpa cotului pe o plata de beton
144
prefabricat avnd 30 x 30 x 15 cm. n jurul fundaiei hidrantului se va realiza o umplutura din nisip cu
dimensiunile de 0,50 x 0,50 x 0,50,m, pentru drenarea apei de golire de la hidrant. Pentru a uura accesul,
n jurul hidranilor supraterani, pe o suprafaa 1.5 x 1.5 m2 se va executa o betonare uoara.
5&6. Pentru reperare uoara, amplasamentul (poziia) hidranilor exteriori se va marca prin
indicatoare, conform SR SO 6309:1998 - Protecia mpotriva incendiilor. ndicatoare de securitate. Astfel,
pe plcu vor fi inscripionate litera H, direcia i distana (distanele) la care este amplasat hidrantul.
Plcu se va amplasa ntr-un lac vizibil.
5&%. Hidranii subterani care nu sunt montati pe strzi sau trotuare pavate se vor fixa n blocuri
din beton simplu.
598. A.63 C2p2.1 #i r251 p1n!ru .35in1
5&&. Accesul n cminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din
font. Ansamblul capac i rama va fi n conformitate cu STAS 2308-81 i va fi de tipul carosabil sau
necarosabil, in funcie de poziia cminului fa de drumurile existente. Rama capacului va fi inclus n
partea superioar a plcii cminului de vizitare.
145
600. Cap. 7. PRO%E ;E PRE'I"E $ CO";CTELOR
6'1. Reelele de distributie i de aduciune nou executate trebuie s fie supuse probei de
presiune nainte de darea n funciune. Scopul probei de presiune este verificarea etaneitii tuburilor,
mbinrilor acestora i a tuturor accesoriilor, precum i a stabilitatii tuburilor.
6'(. Proba de presiune a conductelor se realizeaz conform STAS 4163-3. Probarea
conductelor la presiune se face pentru fiecare tip de conducta, dup o splare prealabil.
6'). Nu se admite proba de presiune pneumatica (cu aer comprimat).
6'*. Proba de presiune pentru reelele din PED se face conform datelor productorului.
6'5. Umplerea tuburilor cu ap potabila se ncepe de la punctul cel mai de jos a tronsonului de
probat i numai dup montarea dispozitivelor ce asigur eliminarea aerului. n perioada de umplere se vor
deschide hidranii de incendiu i cimelele de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.
146
6'6. Dup umplere se recomand o aerisire final, prin realizarea unei uoare suprapresiuni
pn la eliminarea total a bulelor de aer din ap. Apoi se procedeaz la nchiderea dispozitivelor
deaerisire.
6'%. Ridicarea presiunii, dup umplere, se face n trepte, seciunile de mbinare i celelalte
seciuni specifice fiind sub permanent supravegherea personalului de specialitate. n cazul n care
aerisirea nu este fcut corespunztor, sesizat n raportul necorespunzator dintre cantitatea de ap
introdus i creterea presiunii, se procedeaz la reducerea presiunii, i o noua aerisire, dup care se
preia procesul.
6'8. Presiunea de proba se realizeaz i se msoar in punctul cel mai cobort al reelei. Se vor
utiliza numai pompe cu piston.
6'&. n cazul n care apar deplasri neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de ap
n timpul ridicrii presiunii, se poate continua ridicarea presiunii pn la presiunea de proba, dac acest
lucru nu genereaza efecte negative importante.
61'. Pentru conducte din otel carbon sau oel zincat, presiunea de proba este de 2 x Presiunea
de regim a tronsonului de conducta respectiv.
147
611. Durata probei de presiune este de 1 ora dup atingerea presiunii de prob. Proba de
presiune a conductelor din oel se va considera reuit dac scderile de presiune nregistrate pe perioada
de prob se ncadreaz n limita a 3 % din presiunea de prob i nu apar scurgeri vizibile de apa.
61(. Pentru conductele din PED sau PVC, presiunea pe durata pregtirii conductei pentru proba
este, de regula, 1,5 x PN, iar presiunea la nceputul perioadei de proba propriu-zise
61). trebuie sa fie de minimum 1 ,3 x PN.
61*. Deoarece conductele din material plastic au dilatri mari la creterea temperaturii (o
schimbare a temperaturii cu 10 C poate conduce la variaii ale presiunii cu 0,5 -1 bar), este foarte
important ca (n masura posibilitilor) proba de presiune s nceap i s se termine n perioade ale zilei
cu temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atenie sporit msurrii temperaturii eeterioare pe
toata durata probei de presiune. Este interzis efectuarea probelor de presiune n perioadele cu soare
puternic, ce poate provoca variati mari ale temperaturii conductelor.
615. n acelai timp, conductele din PED prezint deformaii datorate presiunii. Astfel, la o
presiune egal cu presiunea nominal i la temperatura apei de 20 C, creterea volumului conductei este
de cca. 2% fa de starea normal. Aceast cretere are loc n timp, dar se oprete dup 10-12 ore.
148
616. Lund in considerare cele de mai sus, este foarte important s se pregteasc n mod
corect tronsonul de conduct pentru proba de presiune. Aceast pregtire servete la stabilizarea variaiilor
datorate presiunii i temperaturii, asigurnd astlel o proba cu rezultate corecte.
61%. Pregatirea pentru proba de presiune se realizeaz ridicnd presiunea apei din tronsonul de
proba i meninand-o timp de 10 ore. Citirile i coreciile necesare (ridicarea presiunii la 1,5 x PN) se fac
din 2 n 2 ore, ultima corecie facndu-se dup 10 ore. Se recomand ca proba de presiune propriu-zis s
inceap dup dou ore de la ultima corecie a presiunii, cu condiia ca presiunea din conducta s fie de cel
puin 1,3 x PN.
618. Pornind de la presiunea nregistrat la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corecie a
presiunii se vor citi presiunile din or in or, pe perioada de proba propriu-zis, care pentru conductele din
PED/PVC este de 3 ore.
61&. Proba de presiune a conductelor din PED/PVC se va considera reuit dac scderile de
presiune nregistrate din or n or pe durata perioadei de prob nu depesc n medie 0,1 bar/ora i nu
apar scurgeri vizibile de ap.
6('. Scaderea presiunii, dup ncheierea probei, se face n trepte. mbinrile neetane se taie i
se reia intreg procesul de sudura.
149
6(1. Desfurarea probei de presiune, cu toate datele din msurrile efectuate se nscriu n
fiele speciale, care fac parte integrant din documentaia necesar la recepia lucrrilor. Aceste fie
trebuie s cuprind i toate constatrile pe perioada probei i remedierile efectuate.
622. Cap.9. 'P?L$RE$ Tl ;E@I"&ECT$RE$ CO";CTELOR
6(). Dup ncheierea probei de presiune i refacerea eventualelor mbinri neetane, se
procedeaz la splarea i dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3.
6(*. Spalarea se face de ctre Antreprenor cu ap potabil, pe tronsoane de 100 - 500 m.
Spalarea conductelor se va face pe tronsoane prin deschiderea hidranilor, asigurndu-se un debit care sa
realizeze o viteza minima de 1,5 m/s. Durata splrii este determinat de necesitatea ndeprtrii tuturor
impuritilor din interiorul tubului. n cazul in care se spal mai multe tronsoane succesive, splarea se va
face dinspre amonte in aval.
6(5. Dezinfectarea se face imediat dup spalare, pe tronsoane separate de restul reelei i cu
branamente nchise. Dezinfectarea se face de regul cu clor sau cu o alt substan dezinfectant, sub
forma de soluie, care asigur n reea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 apa.
150
6(6. Soluia se introduce in reea prin hidranti sau prin prize special amenajate i se verific
dac a ajuns in ntreaga parte de reea supusa dezinfectrii. Verificarea se face prin hidrani sau cimele
,de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerat terminat n momentul n care soluia
dezinfectanta apare n toate puncte de verificare, n concentraia dorita.
6(%. Soluia se menine in reea n timp de 24 h, dup care se evacueaz prin robinetele de
golire sau prin hidrani i se procedeaza la o nou spalare cu ap. Splarea se consider terminat n
momentul n care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se nscrie n limitele admise de normele
sanitare.
6(8. Dup terminarea splrii este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice i
bacteriologice. Se recomand ca evacuarea apei provenind da la dezinfectarea reelei n reeaua de
canalizare s se fac cu luarea msurilor necesare de neutralizare a clorului.
6(&. Operaiunea de dezinfectare se repeta ori de cte ori este necesar pn cnd trei analize
bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arat c apa ndeplinete condiiile de
potabilitate.
6)'. n cazul n care ntre dezinfectarea i darea n exploatare a reelei trece o perioad de limp
mai mare de trei zile sau n cazul n care, dup dezinfectare, apa transportat prin tronsonul respectiv nu
ndeplinete condiiile bacteriologice i biologice de calitate, dezinfectarea se repet.
151
631. Cap. <. RECEPFI$ LCR?RILOR ;E CO";CTE
6)(. Recepia lucrrilor se face in conformitate cu 122-99 Cap. 6 (art. 6.8-6.11), cu prevederile
prezentului caiet de sarcini i cu regulamentul n vigoare privind efectuarea recepiei obiectivelor de
investitii elaborat de M.L.P.T.L.
6)). Recepia reelelor i conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale
de constatare a urmtoarelor elemente:
(. recepia materialelor privind certificatele de calitate i verificare a dimensiunilor;
). asigurarea etaneitii conductelor constatat prin procesele verbale ncheiate la
6)*. probele de presiune;
152
*. recepia pe parcurs a izolaiei anticorozive (unde este cazul).
6)5. La recepie se verific i se consemneaz asistena i corecta funcionare a tuturor
armturilor i dispozitivelor prevzute n proiect precum i a traseelor, cminelor de vane etc.
6)6. Verificrile se refer att la elementele de construcii, ct i la instalaiile hidraulice,
mecanice, electrice etc. i se fac cu respectarea standardelor i actelor normative n vigoare.
637. Cap. C6. M$'RI ;E PROTECTI$ M"CII 'I ;E P$@$ CO"TR$
I"CE";IILOR
6)8. n scopul executrii lucrrilor de construcii n condiii de siguran i igiena a muncii
precum i de prevenire a incendiilor se fac urmtoarele recomandri obligatorii, n conformitate cu
"Regulamentul privind protecia i igiena muncii n constructii" (conform cu HG nr. 795/1992 i aprobat
de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Construciilor nr. 5-8 din anul 1993)
precum i cu legea nr. 32/1968 l HG nr. 51/1992 privind normele de paza contra incendiilor.
639. /suri de Protectia /uncii i de Pa*a contra Incendiilor
153
6*'. Se atrage atenia n mod deosebit asupra respectrii prevederilor urmtoarelor
reglementari:
5. Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu apa ale localitilor i
pentru nevoi tehnologice i Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate,
aprobate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat in Monitorul Oficial al
Romniei, Partea nr. 11/1996;
6. Norme unice privind protecia muncii la producerea, transportul, depozitarea i folosirea
clorului lichefiat i gazos, aprobate de Ministerul muncii i Proteciei Sociale prin ordinul Nr. 42/78 i de
ctre Ministerul Sntii prin ordinul Nr. 96/78;
6*1. La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile din "Normele
republicane de protecia muncii", aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu ordinele nr.
34/1975 i 60/1975 i "Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj" aprobate de M.
C. nd. cu ordinul nr. 1233/0 1980.
6*(. Se interzice cu desvrire focul n spturile cu perei sprijinii, fie pentru dezghearea pmntului
fie pentru nclzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foc asprijinirilor ar putea da natere la surparea
pereilor i la accidente grave.
154
6*). Att pentru prevenirea ct i pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe antierele
unde se executa lucrri de terasamente se vor respect prevederile specifice ale normelor n vigoare.
6**. Antreprenorul este obligat s instruiasc angajaii si la locul de munca i s in seama de
calificarea profesionala i de modul cum fiecare muncitor poate s-i nsueasc noiunile din instructajul
fcut, nct sa poat folosi fr pericol instalaiile, utilajele, sculele i uneltele la locul de munca unde este
repartizat, insistnd n special asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dndu- se
exemple concrete.
6*5. Nu se va primi la lucru nici un angajat fr a avea instructajul de protecie a muncii i
prevenirea incendiilor, fcut i nsuit. Obligaia efecturii instructajului o au cei ce organizeaz,
controleaz i conduc procesele de munca.
6*6. Ori de cate ori un angajat este numit de la un loc de munca la altul i se va face instructajul
la noulloc de munca, chiar daca este aceeai unitate,
6*%. nstructajul se va efectua n trei etape:
155
%. nstructajul introductiv general (8 ore pana la 2 zile cu verificri in fia de instructaj):
8. nstructajul la locul de munca efectuat de ctre ctre conductorul locului de munc (inginer,
maistru, ef de echip) durata fiind de cel puin 8 ore cu verificarea efului ierarhic superior, celui care a
fcut instructajul, dupa care angajatul este admis sa lucreze.
&. nstructajul periodic se face la locul de munca cel puin o dat pe lun de conductorul locului de
munca. nstructajele angajailor (introductiv general, la locul de munca i periodic) se vor consemna in mod
obligatoriu in fia individuala de instructaj.
6*8. Conform catalogului de dispozitive i elemente tipizate pentru protecia muncii la lucrrile de
constructii montaj editate de M.C. nd., project PCT nr. 7088/1975, Antreprenorul va folosi dispozitivele
indicate in acest catalog i anume:
1'. Subgrupa 1- Dispozitive de proteqcie a muncii pentru lucrri de sptur (simbol catalog
nr. 122, 108,107);
156
11. Subgrupa - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri la nlime (simbol nr. 201, 203,
205,206,207,209,210,212,213,216);
1(. Subgrupa - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri de sudur (simbol nr. 301,
303, 304, 306, 307);
1). Subgrupa V - Dispozitive de protecie a muncii pentru lucrri electrice de joas i nalt
tensiune (simbol nr. 401,402,403,404,405,406,407);
1*. Subgrupa V - Dispozitive de protecie a muncii la confecionarea prefabricatelor din beton
armat i beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);
15. Subgrupa V - Semne convenionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801,
157
6*&.
65'. Se atrage atenia c prevederile din prezentele msuri nu au caracter limitativ, n sensul c
Antrepenorul, in plus, va trebui s in seama de prevederile tuturor instruciunilor i legilor n vigoare i s
ia msurile pe care le va considera necesare n vederea asigurrii securitii muncii, evitrii accidentelor i
prevenirii incendiilor.
651. Se va acorda o atenie deosebit la prelucrarea NPC 1974 i a instruciunilor de prevenire
i combatere a incendiilor precum i lucrrilor de sudur avnd n vedere eliberarea perimetrului de foc la
locurile de munc cu materiale inflamabile (reziduri petroliere, construcii de gradul V i V rezisten la foc,
executate din elemente combustibile).
65(. Antrepenorul va prelucra cu angajaii si msurile enumerate mai sus mpreun cu alte
msuri pe care le gsete necesar a fi luate n vederea asigurrii executrii lucrrilor n bune condiii de
calitate, fr accidente sau incenfii
65). ntocmit ng. Alice Patru
158
*'.
654. LI'T$ 'T$";$R;ELOR 'I "ORM$TI(ELOR ;E RE&ERI"F$
655. Lucr>ri -e con-ucte
II STAS 10898-85 Alimentri cu ap i canalizri. Terminologie
(. STAS 1342-91 Ap potabil
). STAS 1343/0-89 Determinarea canlitilor de ap potabil. Prescripii Generale
*. SA 1343/1 :95 Determinarea cantitilor de ap potabila pentru localltati
5. STAS 1343/2-89 Determinarea cantitatilor de ap potabila pentru unitati industriale
6. STAS 1343/3-5-86 Determinarea cantitatilor de ap potabil, pe specifice
%. STAS 10110-85 Staii de pompare. Prescripii generale de proiectare
8. ST AS 9295-88 Staii de deferizare - demanganizare. Prescripii de studii i proiectare
&. ST AS 9296-88 Staii de dozare a clorului gazos pentru dezinfectarea apei
1'. SR 6819:1997 Aduciuni. Studii, prescripii de proiectare i execuie
III SA 8591:1997 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare
1(. STAS 9312-87 Subtraversari de ci ferate i drumuri cu conducte
1). STAS 6819-82 Alimentri cu ap. Aduciuni
1*. SA 4163/1-95 Alimentri cu spa. Reele exterioare de distribuie. Proiectare
15. SA 4163/1-96 Alimentri cu ap. Reele exterioare de distribuie. CalculSA 4163/3-96 Alimentri cu
spa. Reele exterioare de distribuie. Execuie i exploatare
16. STAS 8591/1-91 Amplasarea n localiti a reelelor subterane amplasate n sptura
1%. STAS 2308-81 Alimentari cu apa i canalizri. Capace i rame pentru cmine de vizitare
18. STAS 7656-90 |evi din oel sudate longitudinal pentru instalaii
1&. STAS 6898/1-2-90 |evi din oel sudate elicoidal pentru uz general
162
('. STAS 503/1-87 |evi din otel fr sudura laminate la cald
(1. STAS 695-80 Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran Pn 10
((. STAS 3479 Hidrani de suprafa
(). ST AS 706-80 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri
(*. 14-78 Normativ pentru protecia anticoroziv a construciilor metalice ngropate
(5. 112-79 Normativ pentru efectuarea ncercrilor de presiune la conductele tehnologice
163
(6. C 15-77 Prescripii tehnice pentru conducte sub presiune
656.
164
*1.
65%.
658. > Actualul caiet de sarcini se va consulta mpreun cu instruciunile furnizorului
65&. de tuburi
66'. PVC tip KGEM, referitoare la:
4. Transportul tuburilor i pieselor de legtur din PVC;
;. Stocarea i manipularea lor, pe amplasamentul zonei de montaj;
<. Operaiile de pregtire a tuburilor, pieselor de legtur i a garniturilor de cauciuc, pentru
montare;
*(.
*). Not
im
Act
ual
ul
CN -in CN %eneficiar : Pri.aria Municipiului Covasna
/. Lansarea n tranee i montarea propriu-zis a tuburilor i pieselor speciale;
f. Proba de etaneitate i funcionare a colectoarelor de canalizare din tuburi din PVC;
g. nstruciuni pentru condiii speciale (de calitate a terenului de fundaie, de pante accentuate,
etc.).
661. > Se recomand specializarea personalului care va lucra la montarea acestor tuburi, fie la furnizorul
de tuburi i piese de legtur din PVC tip KGEM, fie sub asistena tehnic direct, a unor specialiti
de la firma furnizoare.
662. C$P. II TePnologia .ont>rii In tran=ee
66). Aceasta comporta urmatoarele faze si operaiuni: a. Faze premergtoare:
66*. Pregatirea traseului colectorului de apa uzata
(eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea
materialelor);
665. Marcarea traseului si fixarea de repere n afara amprizei lucrrilor, in vederea executrii
acestora;
666. Recepia, sortarea si transportul tuburilor si a celorlalte materiale necesare.
**.
45. C$P. I 4eneralitati
*6.
47. C$IET ;E
'$RCI"I
66%.
;. Faza de execuie:
4. Saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicaiilor din proiect;
668. Pregatirea patului de pozare a tuburilor;
;. Lansarea, cu atentie, a tuburilor si fitingurilor necesare, cu utilaje specializate;
<. Curatarea capetelor tuburilor, centrarea si mbinarea acestora cu mufa si inel
66&. de cauciuc;
6%'. Umplerea pariala a transeei cu pamant (lasand mufele descoperite);
/. Executarea cminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
;. Faza de probe si punere in funciune (dupa terminarea lucrrilor de montaj si dupa ce betonul si
mortarul au ajuns la rezistenta proiectata):
f. Prevederea lucrrilor pregtitoare pentru proba de etaneitate;
g. Efectuarea probei de etaneitate, executata in conformitate cu prevederile
6%1. legale;
?. nlaturarea defeciunilor (n caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei;
0. Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a mbracamintii rutiere (conform
destinatiei sale);
@. Proba de funcionare la parametrii proiectati;
A. Punerea n funciune;
l. Recepia generala a reelei de canalizare executata. C$P. III Caracteristicile
.aterialelor principale folosite
6%(. Tuburile de PVC tip KG, sunt fabricate utiliznd tehnologia de turnare sub presiune,
care este n continua dezvoltare si reprezint o tehnologie de varf in fabricaia conductelor din
materiale noi, neconvetionale.
673. L2 f29ri.2r12 pr-8us1/-r @*C s1 pr1p2r2 un 251s!1. .-r1spun03!-r= .2r1= p1
/2n"2 pu/91r12 @*C= .-n:in1 8if1ri:i 2810i4i si 52!1ri2/1 2u;i/i2r1 n1.1s2r1 un1i
pr1/u.r3ri -p!i51 E.un-s.u! fiin8 f2p!u/ .2 f1/u/ si .2n!i!2!12 28i!i4i/-r inf/u1n!1202
pr-pri1!3:i/1 pr-8usu/uiC.Proiectant 4eneral: Melyepterv Consulting Engineering Kft. 666.6. B
@r-pri1!3:i/1 !u9uri/-r si pi1s1/-r 81 /1"3!ur3 8in @*C
> Densitatea............................................................................................. 1,38 - 1,53 g/cm
z
;
> Rezistenta la inconvoiere........................................................................90- 100 N/mm
2
;
> Coeficientul de dilatare lineara...................................................................0,08 mm/mC;
> Coeficientul de transmitere a cldurii..............................................................0,15 W/mK;
> Modulul de elasticitate................................................................................ ~ 3000 N/mm
2
;
> Alungirea la rupere.............................................................................................. 10 - 60 %;
> Rezistenta la rupere..................................................................................... 45 - 55N/mm
2
;
> Duritatea de suprafaa (metoda Brinell)...........................................................120 N/mm
2
;
6%*. Proprietile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura. La viteza mica
de deformare, (incarcare treptata) PVC-ul se comporta plastic, iar la viteza mare de deformare (incarcare
cu ocuri) ca un material cu comportare elastica. n privina termodependentei PVC-ului, se poate afirma
ca acesta are o comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la temperaturi joase.
6%5. Limita inferioara a temperaturii de utilizare este +1C (sub aceasta temperatura, PVC-ul
dur este casant, devenind sensibil la solicitri mecanice, sub forma de lovituri).
6%6. Limita superioara a temperaturii de utilizare este de 60 C. ntre 40C si 60C
caracteristicile mecanice scad. Peste 60C poate fi solicitat 2 - 3 minute, iar peste 80C, PVC-ul dur
devine moale.
6%%. Rezistenta la intemperii : cateva luni produsele de PVC dur pot fi depozitate in aer liber,
dar ferite de razele soarelui.
6%8. Tuburile de PVC nu sunt atacate de bacterii sau de alte microorganisme si nici de
rozatoare. Acestea sunt rezistente fata de sruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri, (vegetale,
animale sau minerale) rezistenta la agenii chimici depinznd de temperatura.
679. '''.>. B C2r2.!1ris!i.i/1 !u9 uri/-r 81 .2n2/i02r1 si pi1s1/-r 81 /1"3!ur3 8in @*C
> Durata de viata :
68'. n cazul unei utilizri optime, durata de viata garantata, este de 50 ani.
> Greutatea :
681. Fiind de 20 de ori mai uor dect betonul, se poate transporta si manevra mai
68(. uor.
> Montare rapida :
68). Datorita greutatii mici si simplitatii mbinrii, se pot executa n timp scurt reele de
canalizare, fara a fi necesara o calificare superioara. > Lungimi mari de montare:
68*. Datorita greutatii mici si lungimii de 5-6 m, se pot finaliza foarte rapid tronsoane lungi de
canalizare.
685. Colectoarele de canalizare din tuburi PVC, realizeaza mbinri perfect etane la infiltratii
din stratul freatic si rezistente la patrunderea rdcinilor copacilor din zona respectiva.
686. Tuburile de PVC au o foarte buna rezistenta chimica la substantele aflate in componenta
apelor uzate si freatice.
68%. Datorita valorii foarte mici a rugozitatii pereilor tuburilor de PVC, capacitatea de transport
a acestor colectoare este mult mai mare si depunerile de pe pereii acestora sunt mult mai mici,
comparativ cu tuburile de beton sau azbociment.
688. 666.3. B )u9uri si pi1s1 81 /1"3!ur3= p1n!ru .2n2/i02r1= 8in @*C !ip FGM. M-8 81
pr101n!2r1 si 8-51nii 81 u!i/i02r1
68&. Tuburile de canalizare executate din PVC tp KG, au rolul de a colecta si evacua
apele uzate menajere si/sau pluviale.
6&'. Gama de diametre pentru realizarea reelei de canalizare, cu scurgere gravitaionala sau
sub presiune, (pre. max. 4 bar) este foarte mare, intre Dn 100 mm - 500 mm.
6&1. Tuburile din PVC, pentru canalizare, se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1,2,3, 5 sau 6 m
pentru diametre pana la 500 mm. Sunt realizate cu mufa de turnare la un capat, iar etansarea lor se
executa cu garnituri de cauciuc elastomeric ( inele de etansare profilate pentru Dn < 200 mm si inele de
etansare si fixare pentru Dn > 200 mm).
6&(. Colectoarele de canalizare executate din tuburi de PVC tip KG, mpreuna cu garniturile de
etansare, au o rezistenta foarte buna la aciunea electrochimica a substanelor aflate in apele uzate si a
celor din stratul freatic respectiv. 666.G @r1/u.r2r12 !u9uri/-r 8in @*C
6&). La montarea tuburilor din PVC, este necesara, de multe ori, prelucrarea acestora:
694. 666.G.6.@r1/u.r2r12 prin 2s.Hi1r1,
6&5. > Pilire pentru rectificare
6&6. Tuburile din PVC se pot prelucra bine cu scule atat manual cat si mecanic. La prelucrarea
manuala se poate folosi, cu bune rezultate, pila, in timpul operaiei de pilire, impunandu-se curatarea
suprafeei conductei, de bavura. Operaiile de pilire si rectificare se pot executa cu maina de rectificat,
cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turatie de circa 300-400 rot/min, in condiii asemanatoare prelucrrii
metalelor uoare. Trebuie evitata apasarea puternica a evii pe piatra.
6&%. > Debitarea cu fierstrul Tuburile din PVC se pot debita, atat manual - cand se
poate folosi fierstrul cu panza pentru metale (bomfaierul) - pentru diametre mici - cat si mecanic.
D'. G.>. +1f-r52r12 /2 .2/8
6&8. Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului,
care, in urma solicitrilor mecanice la o temperatura mai mare dect cea de vitrificare, se deformeaza
plastic, ireversibil. Cu aceasta metoda se realizeaza largirea capetelor evilor si curbarea evilor drepte.
6&&. Temperatura optima pentru deformare la cald este ntre 130C si 140C. Daca
temperatura de deformare este sub aceasta valoare, sau neomogena, iau natere tensiuni in seciunea
evii, care o deterioreaz in aceste zone. Se recomanda ca aceste operaii sa fie executate de firma
productoare sau sa se preia tehnologia de execuie cu prescripiile corespunztoare. 5.G.3. Lipir12
%''. Cea mai buna metoda de mbinare nedemontabila a evilor PVC dur, este lipirea. La
montare evile PVC se asambleaza mpreuna cu piesele de legtur fara lipire si se marcheaza intre ele,
iar pe o axa paralela cu axa conductei se vor marca lungimile de intrare. n acest fel se controleaza
lungimea de intrare a capatului evii si zona de ungere cu soluia de lipit. nainte de asamblare, capatul
evii se va taia n unghi drept, se va curata de bavuri, iar muchiile se vor tesi la 45. Se vor indeparta
impuritatile de pe suprafaa exterioara a capatului evii si se va degresa cu vata mbibata n solveni
organici uscai (dicloretan, toluen, etc). Dupa evaporarea soluiei de degresat, se va unge cu adeziv atat
interiorul piesei de legtur cat si capatul evii, ungerea facandu-se, cu pensula n direcia axului,
eliminandu-se astfel pericolul formarii de noduri (Se va folosi doar pensula din par natural si coada de
lemn, pentru evitarea deteriorrii acesteia n contact cu solventul organic din adeziv). Suprafeele unse
cu adeziv trebuie asamblate repede, naintea evaporarii solventului din soluie. Dupa ungere, cele doua
piese unse cu adeziv, se vor monta dupa semnele fcute nainte, prin introducere directa, fara rotire,
pana cand se atinge umrul mufei si se tine in poziie fixa, nemicata cateva secunde. Apoi soluia in
exces, ramasa in exterior, se va terge cu vata. Se va proceda cu atentie sporita ca pe parcursul acestor
operaii, cele doua suprafee care se asambleaza sa fie perfect uscate, deoarece umiditatea poate
periclita perfeciunea mbinrii. n funcie de tipul adezivului folosit, indicat de furnizorul pieselor din PVC,
mbinarea, ajunsa la maturitate, poate fi supusa verificrilor vizuale, mecanice si hidraulice. Dupa
terminarea operaiilor de lipire la mai multe ansambluri, pensula folosita se va curata de adeziv cu vata si
solvent organic uscat. Condiii de executare a lipiturilor:
1: Lipirea conductelor din PVC la temperaturi sub 5C este interzisa;
(: Operaiile de lipire trebuiesc executate in atmosfera cu umiditate normala;
): n adeziv nu trebuie sa ajunga apa, deoarece, n aceste condiii acesta se depreciaza;
*: Este interzisa reducerea timpului de lipire prin ncalzirea ansamblului;
5: Este interzisa ungerea cu un strat prea gros de adeziv, deoarece dupa imbinare si "uscare", surplusul
de adeziv ramas n interiorul evii, va micora seciunea evii si va conduce la depunerea de sedimente n
zona respectiva;
6: Cutiile cu adeziv se vor tine deschise atata timp cat se va lucra cu ele (cat mai scurt cu putinta)
pentru evitarea evaporarii solventului, ingrosarea acestuia si chiar deteriorarea calitatilor sale.
701. C$P. I( Transport si -epo0itare
%'(. n timpul transportului tuburile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice
incarcarea lor folosind piese cu muchii ascutite.
%'). n cazul depozitarii tuburilor si fitingurilor in aer liber, pe o perioada mai mare de 2-3 luni,
acestea se vor proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac, inaltimea de aezare
in stiva nu va depasi 1,5 m. La depozitarea tuburilor, trebuie asigurata aezarea acestora pe toata
lungimea lor.
%'*. |evile din PVC - KG sunt uor inflamabile, (clasa C4) ard incet, dar se autosting. Se
recomanda ca produsele sa nu fie depozitate in apropierea substanelor inflamabile sau care iau foc
repede.
%'5. Garniturile de etansare, din cauciuc elastomeric, se vor depozita in locuri uscate si ferite de lumina
soarelui si se vor proteja impotriva contactului cu substantechimice, precum uleiurile sau combustibilii.
%'6. Produsele din PVC sunt livrate in ambalaj special de proiecie, recomandandu-se
depozitarea lor pe suprafee plane si rigide.
707. C$P. ( Trasare si nivel.ent
%'8. Stabilirea traseului reelei de canalizare si fixarea reperelor de nivelment a cminelor
de trecere, camerelor de intersectie, cminelor de rupere de panta, cminelor de racord, cminelor de
spalare si cminelor de control a apelor, se va efectua impreuna cu inspectorul de antier, din partea
beneficiarului si cu responsabilul cu calitatea, din partea executantului. Operaia de trasare se va
executa n urmatoarea ordine :
(: Se picheteaza axul canalului;
): Se executa nivelmentul de precizie in raport cu reperele topografice permanente (capace
cmine, constructii, etc.)
*: Se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului;
5: Se monteaza o rigla de nivelment (scandura), deasupra fiecrui cmin fixata prin doi stlpi
batuti in pamant, verificandu-se din cand in cand respectarea cotelor de nivel fixate.
%'&. Dupa montarea riglelor, se fixeaza pe acestea axul canalului, printr-un cui btut in ele.
n cazul in care sptur transeelor se face cu utilaje , fixarea riglelor se face dupa terminarea
lucrrilor mecanizate, dar naintea nceperii finisajului spturii, care se va executa manual.
%1'. Tot in cadrul operaiunii de trasare se va materializa - prin tarusi - si poziia interseciilor
canalului care se executa, cu alte reele existente sau noi, din zona. Pentru identificarea traseelor
exacte ale reelelor existente, se vor executa sondaje in prezenta deintorilor de reele, conform
avizelor.
%11. n timpul executrii canalului se vor respecta ntocmai - de ctre antreprenor - condiiile
prevzute in avizele deintorilor de reele, din zona lucrrilor, pentru a se evita deteriorarea acestora
sau producerea de accidente.
712. C$P. (I EMecutarea terasa.entelor *'.6
+1sf2.1r12 si r1f2.1r12 p/2!f-r51/-r,
%1). Starea, natura si caracteristicile platformelor (carosabile sau pietonale) se %eneficiar :
Pri.aria Municipiului Covasna
%1*. vizualizeaza de ctre constructor, dirigintele de antier si reprezentantul proprietarului
amplasamentului pe care se afla reeaua noua de canalizare, stabilindu-se totodata si masurile care
trebuiesc luate pentru refacerea lor dupa terminarea lucrrilor de montaj a reelei noi de canalizare.
%15. Refacerea acestor platforme se va executa conform proiectului de specialitate.
716. *'.>. (;1.u!2r12 s3p3!uri/-r,
%1%. Spturile se vor executa in tranee deschise, taluzarile verticale se vor sprijini, acolo
unde va fi cazul.
%18. Sptur se va executa la cote corespunztoare, astfel incat sa se asigure adancimile
pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv.
%1&. Traneele vor fi mprejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc in loc se vor
prevedea podee metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
720. C$P. (II Montarea colectoarelor
%(1. Dupa executarea spturilor la cotele din proiect, radierul sntului trebuie sa fie neted,
fara pietre sau rdcini; in continuare se va realiza patul de pozare pentru canal cu nisip, granulatie 1...7
mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad de compactare 90% PROCTOR). Grosimea
stratului de nisip va fi de minim 100 mm sub generatoarea inferioara a tubului de PVC.
%((. Dupa aezarea si montarea definitiva a tubului de PVC, acesta se va acoperi, dupa
efectuarea probelor, cu un strat de nisip de 300 mm grosime, avand aceeai granulatie, deasupra
generatoarei superioare.
%(). Astuparea transeii si compactarea pamantului se vor face de la o acoperire de peste 1 m
deasupra generatoarei superioare a tubului PVC. Deoarece rezistenta tuburilor de canalizare, montate
subteran, precum si deformatia, sunt influentate de modul cum sunt ngropate, se recomanda ca unghiul
de ngropare sa fie ntre 90 si 180. Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de pozare este
prevzut pentru un unghi de ngropare de 120.
%(*. Dia
m. tub
D(mm)
%(5. Lat.
sapat. <m)
%(6. Hnis
ip
%(%. H=
0,4+D /4
(m)
%(8. Voi. nisip
V=(0,4+D) x - 3,14 x D
2
/4
(m
3
/m)
%(&. 16
0x3, 6
%)'. 0,8 %)1. 0,
44
%)(. 0,43
%)). 20
0x4, 5
%)*. 0,8 %)5. 0,
45
%)6. 0,45
%)%. 25
0x6, 2
%)8. 0,9 %)&. 0,
46
%*'. 0,59
%*1. 31 %*(. 0,9 %*). 0, %**. 0,71
5x7, 7 48
%*5. 400
x 9,8
%*6. 1,0 %*%. 0,
5
%*8. 0,93
%*&. 500
x 12,2
%5'. 1,1 %51. 0,
53
%5(. 1,1
%5).
%5*.
%55.
%56. Montarea tuburilor se va face -in aval spre a.onte, mufele tuburilor asezandu-se spre
amonte, n contra sensului de scurgere a apei. Tuburile se pot asambla si pe marginea transeii, coborarea
executandu-se cu ajutorul feselor textile (din canepa). Nu se vor tara sl nici nu se vor rostogoli pe pamant.
%5%. mbinrile ntre tuburi se vor realiza cu ajutorul mufelor si garniturilor de etansare. Capatul
tubului care se introduce n mufa, este teit din fabrica. Daca la montaj este" necesara scurtarea unui tub
pentru potrivirea la poziie, taierea se va realiza cu un fierstru cu dinii mici. Capatul debitat se teete
cu ajutorul pilei, respectandu-se unghiul de atac al sanfrenului.
%58. La capatul tubului, lungimea de introducere n mufa va respecta valorile precizate de
furnizorul tuburilor. Garnitura de etansare cat si pereii interiori ai mufei vor fi curatati bine, cu atentie,
dupa care, garnitura de cauciuc se va introduce n canelura mufei. Se va unge cu un strat subire de
spun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate ale ieiului). Capatul tubului pregtit se introduce
pana la semn, n mufa cu garnitura (tuburile vor fi coaxiale). Pentru diametre ale tubului Dn 200 - 500 mm
se va putea folosi si dispozitivul de mbinare (cricul cu prghie).
48. U!&) -t , $! '/ e &'
T
a!t
*&.
%5&. Pe canalele publice se vor prevedea cmine de vizitare, din tuburi din beton, STAS 2448 -
1982, la schimbarea pantei, diametrului sau direciei, sau la o distanta maxima de 60 m (conform art.
2.3.6.a) din STAS 3051 - 1991). Racordarea tubului la cminul de vizitare, din beton, se va face numai
prin intermediul unei piese speciale din PVC, care va asigura o etansare corespunztoare. Suprafaa
exterioara a "piesei de acces la cmin" (careia i s-a mrit rugozitatea la exterior) va face priza cu betonul,
iar ntre suprafeele interioare ale piesei si tubului, etaneitatea se va asigura cu inel de cauciuc. Aceasta
piesa va asigura si o deviaie de max 3 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie n
acelai plan cu peretele interior al cminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
%6'. Racordarea construciilor la reeaua de canalizare din tuburi PVC, se va realiza prin
intermediul ramificaiilor la 45, 6730' sau 8730\ egale sau reduse, cu doua mufe.
761. C$P. (III Oncercare a la etan=eitate
%6(. Dupa terminarea lucrrilor de montaj si dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la
rezistenta proiectata, nainte de executarea umpluturilor, se va efectua ncercarea la etaneitate a
canalului, pe poriuni.
%6). nainte de proba propriu-zisa, care se face cu apa, se vor executa urmatoarele operaiuni:
u umpluturi pariale peste tub, lasandu-se mbinrile libere;
u nchiderea etana a tuturor orificiilor;
u blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare
%6*. n timpul probei.
%65. Tronsoanele de canal din PVC se umplu cu apa ntre fiecare doua cmine si se menin cel
puin 2 ore, la o presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa 2 ore seva masura cantitatea de apa
scursa, efectiv, n 15 minute si se va compara cu valorile calculate cu urmatoarea formula :
%66. Vcal.e = a d +1,3 x
%6%. unde :
%68. Vcai.e - este cantitatea de apa scursa, in dm
3
;
%6&.a - constanta, care depinde de materialul conductei si de felul montrii
%%'. (pentru conducte din PVC, a=0,5)
%%1. d - diametrul interior al evii, in m;
%%(. - lungimea conductei ncercate, in km;
%%). x - numrul cminelor aflate pe tronsonul ncercat.
%%*. n cazul cand rezultatele ncercrii de etaneitate nu vor fi corespunztoare, se vor lua
masuri de remediere, iar apoi se va reface proba.
%%5. Dupa ce rezultatele probei se vor ncadra n condiiile impuse, intre executant si
inspectorul de antier se va ncheia un proces verbal de proba de etaneitate, conform prevederilor
legale in vigoare.
776. C$P. IJ EMecutarea u.pluturilor
%%%. Dupa montarea canalului si realizarea cminelor de vizitare de la capetele tronsonului,
executarea umpluturilor se va efectua n doua etape, dupa cum urmeaza
1: Etapa - umplutura pariala n straturi de 15 - 20 cm grosime, compactate (modul de
compactare si gradul de compactare au fost prezentate la pct. 7.4.) pentru a nu produce deplasari ale
corpului canalului, pana la o nlime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu
lasarea descoperita a mufelor de mbinare, n vederea efecturii probei de etaneitate;
(: Etapa a.ll.a - dupa efectuarea probei de etaneitate se va executa umplerea totala a
transeei, n straturi de 20-30 cm grosime, bine compactate, pana la nivelul de realizare a refacerii
sistemului rutier al zonei.
%%8. Umplutura se va executa cu pamant maruntit, neadmitandu-se bulgari de pamant sau
bolovani.
779. C$P. J Recep,ia lucr>rilor
%8'. Recepia lucrrilor pentru canalul colector din tuburi de PVC, se va face in conformitate
cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini, precum si cu prescripiile prevzute in :"Regulamentul de
recepie a lucrrilor de constructii si instalatii",
%81. aprobat prin H.G.nr. 273/14.V. 1994 si publicat n M.O.nr. 193, partea /28.V1.1994.
C$P. JI Masuri -e protec,ia .uncii
%8(. Pe parcursul execuiei se va urmri respectarea urmtoarelor acte si normative
legale n vigoare:
(: Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si Normele metodologice de aplicare;
): Norme generale de protectia muncii. Ediia 1996;
*: Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii.
%8). Prin proiect au fost prevzute, in principal, masuri speciale de protectia muncii la
lucrrile de terasamente si montare conducte n sptur n spatii limitate, si anume:
sprijinirea si protejarea transeelor n care se vor monta colectoarele din eava PAFS;
parapete de mprejmuire a spturilor deschise si podee de trecere pietonala;
capace la cminele de vizitare;
scri de acces n cmine.
%8*. n timpul execuiei lucrrilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectia
muncii pentru evitarea accidentelor, avand n vedere factorii de risc ce pot apare pe
parcursul execuiei lucrrilor. Dintre factorii de risc ce pot apare n diferitele stadii fizice,
enumerm :
%85. Stadiu fizic
%86. Factori de risc (conf. Normativ cadru de acordare si
utilizare a echipamentului individual de protectie)
%8%. - terasamente %88. 1,2,5,7,9,16,17,18,22,23,26,27,30,32,34
%8&. - montare tuburi canalizare %&'. 1,2,3,5,7,9,16,17,18,19,22,27,30,32,34
%&1. - lucrri cu betoane (inclusiv
demolri, desfaceri, refaceri drumuri)
%&(. 1,2,3,5,6,7,9,16,17,18,19,22,23,24,26,30,32,34
%&).
%&*. Antreprenorul va dota echipele care vor executa lucrrile cu echipamentul
adecvat, conform Ord. nr. 225/21 .V.1995, pentru diferitele momente ale fiecrui stadiu fizic.
%&5. Resposabilul cu lucrrile (din partea antreprenorului) va urmri respectarea urmtoarelor
norme care reglementeaz activitatea de protectia muncii, pentru care va face instructajul ntregului
personal, conform Normelor Generale de protectia muncii, cap. 1, pct. 13, care se va ocupa de
executarea si urmarirea lucrrilor:
1. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
(. Norme generale de protectia muncii - 1996;
). Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populaie si
din procesele tehnologice - Cod 19/1995;
*. nstruciuni pentru selecionarea si utilizarea mijloacelor de protectie a fetei si ochilor - Cod
2/1995;
5. Norme specifice de protectia muncii pentru mbunatatiri funciare si irigaii - Cod 71/1998;
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de zidrie, montaj prefabricate si finisaje
n constructii - Cod 27/1996;
%. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern - Cod 6/1996;
8. Norme specifice pentru gospodaria comunala si salubritate publica - Cod 31/1996;
&. Normativul cadru de acordare si utilizarea Echipamentului ndividual de Protectie;
1'. nstruciuni pentru selecia si utilizarea Mijloacelor ndividuale de Protectie - Cod 2/1995;
%&6. Normele specifice vor tine seama si de normele conexe, colaterale, specifice fiecrei
activitati n parte. Toate echipamentele care vor fi folosite, vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la
factorii abilitat! din cadrul M.M.P.S.
797. C$P/ JII Mo-ul -e ur.>rire a co.port>rii in ti.p a lucr>rilor
%&8. Urmarirea n timp a funcionarii reelei se va face, de ctre beneficiar, n conformitate cu
prevederile legale din Normativul P 130-1999.
799. C$P. JIII EMploatarea re,elelor -e canali0are
8''. n cadrul exploatarii reelelor de canalizare, in conformitate cu prescripiile ,Normativului
pentru exploatarea instalaiilor sanitare" 9/1-1996, se vor efectua urmatoarele operaiuni:
(. Controale si revizii curente;
). Reparaii curente;
*. Reparaii capitale;
5. Reparaii accidentale.
801. C$P. JI(.C. Controlul si revi0ia curenta
8'(. La reelele de canalizare este necesar sa se efectueze un control exterior, o data pe
luna. Acest control consta n parcurgerea traseului reelei de ctre echipa de control, verificandu-se;
- daca s-au ivit tasari;
- daca lipsesc capacele la cmine;
- daca s-au depozitat diverse materiale pe traseul colectorului sau pe cmine. O data pe an se
efectueaza controlul interior al reelei de canalizare. Se va verifica :
- starea interioara a cminelor;
- daca circulaia apei uzate este satisfacatoare.
8'). Observaiile echipei de control se vor meniona in scris, prin procese verbale, iar
remedierile necesare se efectueaza imediat.
804. C$P. JI(.8 Repara,iile curente
8'5. Reparaiile curente reprezint efectuarea remedierilor constatate cu ocazia controalelor
curente. n cadrul reparaiilor curente se fac;
- nlocuiri de capace de cmine (lipsa sau uzate);
- fixarea treptelor dislocate din cmine;
- nlocuiri de tuburi pe poriuni scurte;
- reparaii la zidaria cminelor.
806. C$P. JI(.B Repara,iile capitale
8'%. Reparaiile capitale se fac in cazul n care se constata o deteriorare majora a reelei de
canalizare si constau n nlocuirea unor tronsoane de reea, cu refacerea pariala s-au integrala a
cminelor.
808. C$P. JI(.E. Repara,iile acci-entale
8'&. Aceste reparaii se fac ori de cate ori apar deteriorri, defeciuni sau avarii. Dupa efectuarea
oricrui tip de reparaie este obligatorie aducerea terenuluila starea iniiala (anterioara ivirii defeciunii).
81'.CAP. XV Standarde si normative de referin
811.
81(. STAS 1481 / 86 STS 1846 /1,2 - 90
5'. a
81). STAS 2308 /
81 STAS 2448 / 82
STAS 3051 /91 de
81*. SR 8591 / 97
executate n sptur. Legi
si nor.ative Legea nr.
10/1995 N.R.P.M./1993
815. P 7/1992
816. P 118/1999 9/1994
81%. 14/1976
818. 22/1999
81&. de
8('. canalizare.
8(1. NP 001/1996
8((. NTPA 002/97
8(). 9- 94
8(*. - Canalizan. Retele exterioare.
- Canalizan exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare.
- Capace si rame pentru
camine de vizitare.
- Canalizan. Camine de
vizitare.
- Canale ale reelelor
exterioare de canalizare.
Prescripii proiectare.
- Amplasarea n localitati a
reelelor edilitare subterane
- Legea calitatii in
constructii.
- Norme republicane de protectia muncii. Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii.
- Normativ privind proiectarea si executatea construciilor fundate pe
pamanturi sensibile la umezire.
- Normativ de sigurana la foc a construciilor.
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor sanitare.
- Normativ pentru protectia contra coroziunii construciilor metalice
ngropate.
8(5. - Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor
aductiune si a reelelor de alimentare cu apa si
- nstruciuni tehnice
pentru proiectarea si
executarea construciilor
fundate pe pamanturi cu
umflaturi si contractii mari.
8(6.Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n
reelele de canalizare ale localitatilor. Normativ pentru
proiectarea si executarea instalaiilo
- rNormativ pentru proiectarea si executarea conductelor
aductiune si a reelelor de apa si canalizare ale
- Normativ pentru verificarea calitatii si recepia lucrrilor
8(%. constructii aferente.
- Procedura de control a calitatii execuiei lucrrilor de
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii n
- Norme generale de protectie mpotriva incendiilor la
8(8. si realizarea construciilor si instalaiilor.
8(&. - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe
8)'. executrii lucrrilor de constructii si instalatii
aferente
8)1.
6'.
51. s
a
n
it
a
r
e
.
2
2
-
9
9
d
e
5(. l
o
c
a
li
t
a
ti
l
o
r.
C

5
6
-
8

UATCV ApaCanalPluvial PieseScrise MemoriiCaieteSarcini v4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UATCV ApaCanalPluvial PieseScrise MemoriiCaieteSarcini v4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectant : Mlypterv Consulting Engineering Kft.

S-ar putea să vă placă și