PATOLOGIA ESOFAGULUI

STENOZELE SAU STRICTURILE ESOFAGULUI

Stenoza esofagiana - ingustarea lumenului esofagian datorita oricarui mecanism  cu exceptia

cicatrizarii vicioase 
Structura = cicatrizare vicioasa 
Etiopatogenie 
- leziuni mecanice - corpi straini 
- esofagite in cursul bolilor infectioase (angina difterica, febra tifoida, etc.)
- ingestie voluntara sau accidentala de substante caustice (cauza cea mai frecventa)
- ulcerul peptic esofagian 
- sifilisul, etc. 
Simptomatologie 
- disfagia - progresiva, la inceput pentru solide, apoi semisolide si lichide - este semnul cel  mai
frecvent 
- regurgitatia si varsaturile insotite sau nu de dureri retrosternale - sunt caracteristice: - in stricturile
superioare - regurgitatia este imediata cu alimente nedigerate; -in stricturile joase - regurgitatia
este tarzie si fetida. 
- scadere ponderala pana la casexie
Diagnostic - se stabileste prin: 
1. anamneza corecta 
2. examenul radiologic - apare un traiect esofagian filiform, neregulat 
3. esofagoscopie cu biopsie 
Tratament - se face in functie de faza evolutiva a leziunilor esofagiene 
1. In faza de esofagita cronică - tratamentul conservator prin dilatatia stenozelor, de 2 ori /saptamana,
cu dilatatoare de calibru 20-22 la adulti si 15-17 pentru copii, insotite de  controlul periodic al
rezultatelor 
2. In faza de stenoza organica - tratamentul chirurgical care urmareste: 
- crearea unei posibilitati de alimentare, ca urmare a suprimarii tranzitului  esofagian - gastrostomia,
jejunostomia (cai temporare) 
- restabilirea tranzitului oro-gastric prin esofagoplastii (inlocuirea esofagului  patologic cu un segment
al tubului digestiv); materialul folosit poate fi: stomac, jejun, colon  
a. Esofagoplastiile cu stomac - cel mai practic si mai folosit procedeu este procedeul DAN  GARILIU-
consta in confectionarea unui tub gastric din marea curbura, folosind  vascularizatia splenica 
b. Esofagoplastia cu ansa jejunala - procedeul HERZEN - utiliz. ansa jejunala izolata 
c. Esofagoplastia cu colon — se utilizează cand stomacul are leziuni ce-l fac inapt pentru
esofagoplastie; se pot folosi: 
-colonul transvers – procedura KELLING 
-colonul ascendent - procedura ROITH 
-colonul descendent + transvers – procedura ORSONI

CANCERUL ESOFAGIAN

Este o afectiune frecventa si grava, reprezentand 80-86% din bolile esofagului. Este de 4 ori mai des
intalnit la barbati, intre 50-60 ani. 

1
Etiopatogenie 
-leziunile iritative cancer esofagian
-leucoplazii luetice 
-cicatricile dupa arsuri prin substante caustice 
-ulcerele peptice, tumorile benigne esofagiene 
-diverticulii esofagului
Simptomatologie 
Disfagia - primul semn - initial minora, pentru alimente solide, apoi pt. lichide
Durerea - cu 2 forme: 
1. la deglutitie - in leziunile esofagului superior - este provocata de trecerea alimentelor
2. permanenta - retrosternala sau mediastinala - inleziunile jos situate
3. sialoreea - secundara afectarii nervilor vagi - in cancerele situate superior
4. regurgitatiile si halena fetida - mai putin importante 
Alte semne de vecinatate: 
-raguseala (prin paralizia nervului laringeu recurent) 
-crize de dispnee 
-aritmii cardiace 
-casexia 
Investigatii 
-examenul radiologic baritat al esofag care releva rigiditatea peretelui esofagian; incontinenta  cardiei;
imagine lacunara in lumen; imagine de ulceratie maligna; dilatatia esofagului  supraiacent obstacolului;
imagine de stenoza filiforma 
-esofagoscopie cu biopsie 
Tratament - este prin excelenta chirurgical 
a.Metode paliative- 
-gastrostomia - indicata in stadia avansate, la tarati si batrani 
-anastomozele esogastrice paliative - in cancerele jos situate, inoperabile
b.Metode de exereza - la pacientii cu stare generală buna cand tumora nu este extinsa la  organele
vecine, excizia trebuie sa fie larga, sa treaca mult deasupra tumorei (min. 5 cm) 
- esogastrectomie polara superioara - in cancerul esofagian abdominal si toracic inferior 
- esofagectomie largita - in cancerele 1/3 medii a esofagului; continuitatea tranzitului se face fie  cu o
ansa jejunala izolata, fie cu stomacul ascensionat in torace, fie cu colonul 
- esofagectomia totala - in cancerele 1/3 medii esof. 

2
VARICELE ESOFAGIENE 
Sunt dilatatii permanente si deformante ale venelor din reteaua esofagului.
Etiopatogenie 
- hipertensiunea portala - se reflecta in regiunea inferioara a esofagului si a cardiei, unde  exista una din
comunicantele anatomice ale sistemului porto-cav, prin dilatatiile  varicoase ale venelor esofagiene.
- tumori mediastinale pe segmentul cavei superioare 
Simptomatologie 
- tabloul clinic al cirozei decompensate, 
- aparitia varicelor preceda ascita, 
- singurul semn este hemoragia produsa de ruptura acestora. 
Investigatii 
- examenul radiologic baritat in strat subtire 
- endoscopia digestive superioara 
Tratament 
- scleroza endoscopica a varicelor cu diferite subst. (de ex. alcool absolut) 
- chirurgical - in varicele rupte cu hemoragie - hemostaza prin ligature (bandari) ale  acestora

HERNIILE HIATALE 
Definitie - Acele hernii care se produc prin hiatusul esofagian largit anormal. 
Etiopatogenie 
- factorul congenital 
- hipoplazia orificiului esofagian si a struct. conjunctive periesofagiene - sarcina, obezitatea, efortul 
Clasificare 
1.Hernii paraesofagiene – rare - cardia este in pozitie normala si hernia se produce  lateral de esofag
prin migrarea marii tuberozitati gastrice, de obicei inaintea si in stanga  esofagului 

3
2.Hernii cardio - esofagiene prin alunecare - cele mai frecvente - in care cardia insotita  de o
portiune de stomac aluneca in mediastinul posterior 
3.Hernii mixte 
Simptomatologie 
- durere egigastrica si retrosternala, cu iradiere in spate, apare frecvent dupa mese  copioase sau in
decubit lateral drept noaptea 
- pirozisul si regurgitatiile postprandiale cu caracter acid 
- refluxul esofagian accentuat in pozitie aplecat inainte sau semnul „siretului” – in herniile
voluminoase: palpitatii, dispnee, crize anginoide 
- anemia de tip feripriv
Investigatii 
- examenul radiologic - prin pasaj baritat in ortostatism si in pozitia Trendelenburg (semnul”siretului”) 
- endoscopia 
Complicatii 
- esofagita peptica 
- hemoragia digestiva 
- complicatii mecanice - compresiuni ale plamanului, inimii, strangularea sau  incarcerarea herniei cu
sau fara perforatia pungii herniare. 
Tratament 
- unele hernii mici, fara semne functionale, nu necesita trat. 
- trat. Medical - priveste esofagita de reflux: regim igieno-dietetic, postural (evitand  decubitul
postprandial), alcaline, antispastice 
- trat. Chirurgical - reducerea herniei si ingustarea hiatasului largit prin sutura pilierilor cu  fibre
neresorbabile