Educație pentru sănătate

Curs 1
INTRODUCERE

Putem considera educaţia pentru sănătate ca fiind o componentă a instrucţiei generale,

o ramură a culturii umane, una din bazele sănătăţii, cu rol în influenţarea modului de viaţă
modern spre conţinut favorabil sănătăţii, în realizarea de generaţii care să aibă un
comportament sanogen şi în formarea voinţei politice pentru acordarea de către forurile
decidente a adevăratului rol ce se cuvine sănătăţii.

Definiții ale sănătății

Organizația Mondială a Sănătății (O.M.S.) a propus în 1946 definiția următoare:

„Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența
bolilor sau a infirmităților”.

Mai târziu a fost inclusă în această definiție și

„capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.

Aşa cum reise din definiţia OMS, modelul de abordare a sănătaţii este unul holistic,
ecologic, care are în vedere atât dimensiunile sale multiple cât şi determinismul complex.

Conceptul de boală

Pentru limba română, termenul de boala este de origine slavonă şi semnifică în

accepţiunea curentă, laică, “o abatere de la starea de sănătate”.

 Boala este definită în mod diferit dar după Dicţionarul medical român reprezintă:
„deviere de la starea de sănătate din cauza unor modificări ale mediului intern sau
ale acţiunii unor agenţi din mediul extern” sau „este o deviaţie sau o abatere de la
normal cu consecinţe nedorite asupra confortului personal şi activităţii sociale”.

 Boala acută – un episod de durată destul de scurtă la sfârşitul căreia pacientul îşi reia
activitatea normală.

1
Educație pentru sănătate

 Boala cronică – o boală de lungă durată care generează incapacitatea permanentă,

parţială sau totală, este o alterare organică sau funcţională care obligă bolnavul să-şi
modifice modul său normal de viaţă şi care persistă mai mult timp

Definirea bolii în literatura anglo-saxonă

Illness – se referă la realitatea subiectivă a bolii
Disease – se referă la realitatea biofizică a bolii
Sikness – se referă la a treia dimensiune a bolii, respectiv la realitatea socioculturală a bolii

Boala presupune nu doar tratament medical dar şi îngrijire umană, datorită faptului
că boala (stare obiectivă) este acompaniată de cele mai multe ori şi de suferinţă personală
(stare subiectivă).
Pentru a putea delimita şi respectiv defini ştiinţific conceptul de boală ar fi necesară
definirea sau, mai exact, aprecierea corectă a conceptului de normalitate şi diferenţierea lui
faţă de conceptul de boală, însă, la fel ca şi starea de boală, starea de sănătate, de “fiziologic”
este greu de încadrat într-o definiţie riguros exactă.

Boala, ca şi sănătatea, este definită în mai multe moduri, în funcţie de perspectiva din
care este privită:

 formă particulară de existenţă a materiei vii

 abatere de la normă
 consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
 semne, simptome, disfuncţii
 manifestarea eşecului în adaptare

Termenul de boală (ca şi condiţie obiectivată şi diagnosticată de medic) se relaţionează cu alte

concepte:

 deficienţă: orice pierdere sau deviaţie datorată unei boli sau traume în funcţionarea
fizică şi psihică optimă a individului
 dizabilitate: orice restricţie în îndeplinirea sarcinilor cotidiene şi în abilităţile de auto-
îngrijire
 handicap: orice dezavantaj social indus de deficienţă şi dizabilitate
 suferinţă: experienţă subiectivă a simptomelor
Caracteristicile esentiale ale stării de boală

2
 Educație pentru sănătate

În accepţiunea actuală orice încercare de delimitare a conceptului de boală trebuie să

urmărească precizarea a cel puţin câtorva trăsături esenţiale ale acestei categorii, valabile
pentru orice stare patologică.
Aceste caracteristici trebuie să se bazeze pe analiza următoarelor elemente:
- cauzele şi condiţiile ce duc la instalarea bolii;
- natura, caracterul şi modul de producere al modificărilor structurale şi funcţionale ce
caracterizează starea de boală;
- modul în care aceste modificări se reflectă asupra relaţiilor dintre organism şi ambianţă;
- particularităţile, semnificaţia şi importanţa elementelor pozitive sau negative restante după
lichidarea bolii, ca factor de modificare ulterioră a terenului etc

Relaţia dintre educaţia pentru sănătate și promovarea sănătăţii

Educaţia pentru sănătate este cea mai eficientă modalitate de prevenire a
îmbolnăvirilor, de îmbunătăţire şi de menţinere a stării de sănătate

Trecerea de la educaţia pentru sănătate la promovarea sănătăţii

Educaţia pentru sănătate implică mai multe etape :

1. Conştientizare ( a f a p t u l u i c ă a n u m i t e c o m p o r t a m e n t e r e p r e z i n t ă u n r i s c
p e n t r u sănătate)
2. Cunoştinţe (oferirea de informaţii despre comportamentele de risc)
3. Atitudine (schimbarea atitudini de acceptare a comportamentelor de risc)
4. Persuasiune (informaţii şi mesaje pe diferite canale şi în momente diferite
pentru a menţine atitudinea de respingere a comportamentelor de risc şi de
adoptare a măsurilor de schimbare de comportament)
5. Comportament (practicarea comportamentelor sanogene)
6. Menţinere (a comportamentelor sanogene)
7. Prozelitism (zel in convingerea altor persoane de beneficiile adoptării
comportamentelor sanogene)