O, călătorule,

Spune-mi unde te grăbești?

O, nu vezi
Pe ce drumuri grele rătăcești?
Nu vezi calea asta încărcată cu spini?
Vin’la Isus și se va preface-n trandafiri
 Ascultă glasul care te cheamă,
Vino la Domnul, suflete iubit;
Vino în grabă, suflete dragă,
Ca să fii mântuit și-n veci fericit.
Chemarea-ceasta e pentru tine,
O, călătorule nefericit,
Pe drumul lumii nu-ți este bine,
Deci, vino la Isus să fii mântuit.
 Pentru tine El a pătimit,
Și pe cruce Domnul s-a jertfit.
Azi prin jertfa Lui ești mântuit,
De păcat azi poți fi curățit.
 Vin’ la Domnul,
Vin’ acuma suflet rătăcit!
Vin’ la Domnul,
Vin’ acuma să fii mântuit,
Călătorule, călătorule nefericit!
În viața-aceasta întristări te-nconjoară,
În lumea asta vrăjmașul se bucură,
Te zbați întruna
În păcatul cel mai greu.
Plângi totdeauna chinuit de gândul rău.
/:O, dar fii treaz, roagă-te pentru-ajutor
Vin’ acum la al tău Mântuitor!:/
Când viața se pare atât de amară
Apleacă genunchii umil la pământ.
Îți spune durerea grea ce te doboară,
Te roagă cu lacrimi, te roagă plângând.
 Orice grijuri te vor apăsa,
Domnul Isus te va mângâia.
La El afli pace, iertare,
Numai la El afli mântuire.
Iar tu când odată în cer vei ajunge
Acolo nici grijuri n-or mai exista.
Acolo nici un suflet nu va mai
plânge
Căci Domnul pe-ai Săi nu îi va lăsa.
 Isus zice: ”O, vino la Mine
Să-ți dau pacea și iertarea Mea”
La El afli pace, fericire,
Pentru suflet mântuirea ta.
”Eu sunt Calea, Adevărul, Viața”
Numai prin El azi te poți salva
În călătoria grea din viață
Domnul te va ajuta.
 Fii voios, suflet drag,
Dacă-n El tu ai crezut;
Iar de nu, ești pribeag
Și în veci pierdut.
Vino acas’ suflete pribeag,
Vin’ la Isus!