Emfizemul pulmonar este o boala pulmonara obstructiva (face parte din categoria bolilor pulmonare obstructive cronice, BPOC,

alaturi de bronsita obstructiva cronica si astm bronsic), care se caracterizeaza prin distensia parenchimului pulmonar datorita dilatarii pana la pocnire a alveolelor pulmonare. Aceasta afectiune apare de cele mai multe ori in urma unei bronsite cronice sau a unei bronsite obstructive cronice la fumatorii cu varsta peste 50 de ani. Emfizemul pulmonar este consecinta distrugerii arhitecturii tesutului pulmonar, adica a peretilor dintre alveole si caile aeriene mici. Cand boala este avansata, efortul expirator este atat de mare, incat simplul act al respiratiei poate conduce foarte usor la epuizare.

Cauzele emfizemului pulmonar

Cea mai frecventa cauza a emfizemului pulmonar este fumatul. Desi afectarea pulmonara specifica emfizemului este progresiva, majoritatea oamenilor cu emfizem produs de fumat incep sa acuze simptomele acestei boli intre 50 si 60 de ani. Cilii din mucoasa arborelui respirator au rolul de a curata caile aeriene si a preveni patrunderea in alveole a substantelor din aer, germenilor, iritantilor, poluantilor microscopici. In lipsa unor cili sanatosi, substantele iritante raman in caile aeriene si o parte patrund in alveole generand inflamatie. Alti factori de risc pentru emfizemul pulmonar sunt: - expunerea pasiva la fumul de tigara - expunerea profesionala la diferite substante chimice - ereditatea - deficitul mostenit de alfa 1 antitripsina este cauza de emfizem, mai ales inainte de 50 de ani, chiar daca persoana nu este fumatoare - infectia HIV - fumatorii infectati cu HIV au un risc suplimentar de a face emfizem fata de cei neinfectati - unele boli de tesut conjunctiv sunt asociate cu emfizemul.

Simptomele emfizemului pulmonar

Debutul emfizemului pulmonar este insidios, cu tuse, la inceput uscata, apoi cu expectoratie si dispnee de efort cu caracter expirator. Dispneea de repaus apare numai in stadiile avansate. Bronsitele repetate, care in

general apar iarna, constituie primul simptom al emfizemului pulmonar. Acestea se insotesc cu timpul, de dispnee si de respiratie suieratoare. Alte simptome ale emfizemului pulmonar sunt: - tuse cronica moderata - cand apare, este uscata, neproductiva (fara expectoratie) - scaderea apetitului - pierderea in greutate - oboseala In timp, simptomele devin atat de grave incat respiratia este dificila chiar si in repaus, iar infectiile pulmonare agraveaza si mai mult starea pacientului.

Diagnosticul emfizemului pulmonar

Diagnosticul emfizemului pulmonar se bazeaza pe debutul insidios, cu dispnee si episoade bronsitice periodice, pe aspectul toracelui fixat in pozitie inspiratorie si pe examenul radiologic. Radiografia pulmonara evidentiaza semnele indirecte de emfizem: - coastele orizontale - latirea spatiului intercostal - aplatizarea diafragmei, cu reducerea miscarilor respiratorii - transparenta marita a plamanilor pe filmul radiografic Cu ajutorul spirometriei se masoara volumele de gaz care intervin in respiratie si anumiti parametri functionali, care consolideaza diagnosticul si faciliteaza o clasificare precisa a bolii.

Tratamentul emfizemului pulmonar

Modificarile parenchimului pulmonar aparute in urma unui emfizem sunt ireversibile, astfel incat tratamentul vizeaza incetinirea evolutiei bolii si utilizarea cat mai eficienta a rezervelor existente. Terapia emfizemului pulmonar cuprinde: - bronhodilatatoare - steroizi inhalatori - suplimentare cu oxigen - antibiotice - vaccinuri pentru evitarea infectiilor In unele cazuri este necesar tratamentul chirurgical pentru inlaturarea zonele pulmonare distruse de emfizem si a bulelor de emfizem. Se recomanda evitarea susbtantelor iritante si tratarea consecventa si la timp a infectiilor respiratorii, iar intarirea musculaturii respiratorii se face prin fizioterapie.

Cea mai buna metoda de preventie a emfizemului pulmonar este evitarea fumului de tigara. Infectiile care pot sa apara in bolile obstructive cronice pot fi prevenite prin doua vaccinari - vaccin antigripal si vaccin antipneumococic.