Sunteți pe pagina 1din 15

Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor.

Deoarece zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala. Dupa cum au stabilit savantii When Ehringer si Hornykiewic in anul !"# boala este o dezordine a creierului cauzate de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina $ substanta neurotransmitatoare responsabila cu capacitatea organismului de a isi controla miscarile % nivelul acestia din creier scazind cu circa &#' fata de valorile normale, principala arie afectata fiind situata profund, in substanta cerebrala, fiind numita si (substantia nigra) *substanta neagra+. Dopamina actioneaza ca un mesager chimic care trimite semnale altor parti ale creierului, jucand un rol important in controlul miscarilor si echilibrului. Doar ocazional boala se intalneste in aceeasi familie, teoria sustine ca ,arkinsolul s%ar transmite prin intermediul unui defect din genele mitocondriilor. -ulburarile legate de boala ,arkinson apar cel mai adesea intre .# si /# ani0 varsta medie de aparitie a bolii este de ./ ani. 1a inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de imbatranire, dar pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine

evident. ,acientii diagnosticati la varste tinere, intre & si 2# de ani, sufera de asa%numita boala ,arkinson cu debut precoce 3oala ,arkinson are o evolutie progresiva, iar semnele si simptomele se acumuleaza in timp. Desi aceasta afectiune este potential invalidanta, ea evolueaza lent astfel incat majoritatea pacientilor beneficiaza de numerosi ani de viata activa dupa stabilirea diagnosticului. 4ai mult, spre deosebire de alte afectiuni neurologice grave, boala ,arkinson este tratabila. -ratamentul este

medicamentos si chirugical dar poate consta si in implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului. Semne si simptome: 5u toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii0 boala se manifesta fosrte diferit de la o persoana la alta. 6imptomele devin mai evidente pe masura ce boala evolueaza. 7ele trei semne cardinale ale bolii ,arkinson sunt8 tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, doua sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. 9nstabilitatea posturala este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dupa : ani de evolutie a bolii. 9n /#' din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mainilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom si se manifesta in special in repaus si in perioadele de stres. -remorul este diminuat in timpul miscarilor si dispare in somn, este accentuat de stres si de oboseala. -remorul devine mai putin evident pe masura evolutiei bolii.
2

;igiditatea se refera la cresterea rezistentei la mobilizarea pasiva a muschilor si este mai evidenta la miscarile voluntare ale membrului contralateral. 3radikinezia se refera la lentoarea miscarilor, dar include si scaderea miscarilor spontane si scaderea amplitudinii miscarilor. 3radikinezia este vizibila prin micrografie *scris de mana mic, ilizibil+, hipomimie *diminuarea miscarilor mimice+, clipit rar si hipofonie *voce diminuata+. 9nstabilitatea posturala se refera la tulburarile de echilibru si coordonare. <paritia sa este o etapa importanta in evolutia bolii, deoarece instabilitatea posturala este dificil tratabila si este o sursa comuna de invaliditate in stadiile avansate ale bolii. -ulburari de echilibru si coordonare, datorate faptului ca se altereaza sau dispar refle=ele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul0 aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt e=trem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere. Dementa survine tardiv in evolutia bolii ,arkinson si afecteaza .' $ >#' din pacienti. 4ai e=ista si alte simptome care nu au legatura cu miscarea8 -ulburari ale somnului Depresie

Dificultati la deglutitie Dificultati de vorbire 6ialoree *salivatie abundenta+ 4icrografie *scris mic, ilizibil+ Hipofonie *voce diminuata, monotona+ si dificultati la articularea cuvintelor 9ncontinenta urinara si constipatie, datorita alterarii functiei intestinului si vezicii 7onfuzie, pierderea memoriei -ulburari ale mersului, cu pasi mici, tarsiti0 tendinta accentuata spre cadere prin pierderea refle=elor posturale ,ierderea balansului bratelor in timpul mersului Hipotensiune ortostatica Dermatita seboreica 4odificari ale personalitatii. ,ozitie garbovita cu umeri lasati si capul cazut Tipuri de parkinson

6indromul akinetic rigid $ caracterizat prin intepenire si lipsa


mobilitatii, incluzand degenerarea corticobazala, atrofia sistemica multipla si paralizia supranucleara progresiva.

6indromul hiperkinetic $ asociat cu mobiliatate e=cesiva


respectiv tremurul.

Degenerarea corticobazala $ are similitudini cu paralizia


supranucleara, avand pe langa simptomele clasice si afectarea memoriei, perceptiei vizuale, vorbirii, comportamentului.

Dementa cu corpi 1ewy $ simptomatic prezinta caracteristici


atat sindromul <lzaheimer cat si a bolii ,arkinson.

,arkinsonul indus medicamentos $ se manifesta la /' dintre


pacienti, apare dupa tratamentul cu anumite medicamente.

-remurul esential $ diferit de tremurul in repaus, fiind un


tremur de actiune, el devine evident cand partea respectiva este folosita. 3oala se manifesta progresiv.

,aralizia

progresiva

supranucleara

apar

dificultati

in

mobilitatea ochilor, vorbire, deglutitie, echilibru.

,arkinsonul vascular $ apare ca urmare a unor atacuri mici de


apople=ie intr%o parte a creierului. Cauze 7auza pierderii progresive a neuronilor in boala ,arkinson ramane insa necunoscuta. ?amenii de stiinta indica o asociere dintre factorii de mediu si cei genetici. @actorii de mediu8 e=punerea precoce sau prelungita la substante poluante chimice sau la pesticide *ierbicide si insecticide+0

consumul unui drog *4,-,+ poate cauza semnele si simptomele bolii ,arkinson $ drogul are un efect similar pesticidelor0 medicamente neuroleptice *fenotiazina+ sau substantele care blocheaza receptorii de dopamina0 into=icatia cu mono=id de carbon sau cu mangan0 hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburarile idiopatice degenerative0 @actorii de mediu8 toate cauzele genetice cunoscute e=plica mai putin de .' din cazurile de ,arkinson Scala HOEHN si YAHR modi icata ;ealizatA in !"/, este o scalA puBin sensibilA, dar fiabilA,

permite evaluarea globalA Cn 3oala ,arkinson, clasificDnd%o Cntr%o evoluBie de la la .. cuprinde semne unilaterale care nu antreneazA

6tadiul

handicap Cn viaBa cotidianA, simptome deranjante dar invalidante0 tremor la nivelul unui membru.

6tadiul & cuprinde semne cu predominanBA unilateralA, care


antreneaza un oarecare handicap, simptomele sunt bilaterale0 disabilitatea motorie este minima0 afectarea mersului Ei posturii0 afectare bilateralA uEoara recuperare a echilibrului.

6tadiul > cuprinde semne care atestA atingere bilateralA, cu o


anumitA instabilitate posturalA, bolnavul rAmDnDnd totuEi

independent0

Cncetinirea

semnificativA

miEcArilor

corpului0

afectarea precoce a echilibrului Cn timpul mersului sau ortostatiunii0 disfuncBie generalizatA de severitate medie.

6tadiul 2 cuprinde semne care antreneazA un handicap sever Ei


pierderea parBialA a autonomiei, simptome severe0 mersul este posibil doar pe distanBe limitate0 rigiditate Ei bradikinezie severA0 incapabil sA trAiascA singur0 tremorul poate fi mai diminuat decDt Cn stadiile precoce.

6tadiul . Cn care, bolnavul este Cn scaun rulant sau la pat, fArA


autonomie, necesitA Cngrijire permanentA, invaliditate completA. Tratament initial 1a inceput, pacientii cu boala ,arkinson pot sa nu aiba nevoie de tratament, daca simptomele sunt usoare. 4edicul va putea amana momentul prescrierii tratamentului pana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. 4etodele de

tratament aditionale cum ar fi e=ercitiile fizice, fizioterapia si terapia ocupationala ,ot fi de ajutor in toate stadiile bolii ,arkinson, mai ales in mentinerea tonusului, mobilitatii si independentei. Daca este nevoie de tratament medicamentos, e=ista citeva optiuni, respectiv levodopa si agonisti dopaminergici medicul curant impreuna cu specialistul ce supravegheaza pacientul bolnav de ,arkinson il pot indrum pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatia medicala, specifice acestei afectiuni. <cestea sunt importante pe intregul parcurs evolutiv al bolii.
7

Tratament de intretinere ,e masura ce boala evolueaza, simptomele devin din ce in ce mai suparatoare. 4ajoritatea pacientilor dezvolta un tremor de la usor la moderat. 4iscarile sunt lente si limitate datorita rigiditatii musculare si incetinirii sau pierderii refle=elor automate

*bradikinezie+. -ratamentul in acest stadiu este cantarit in functie de severitatea simptomelor 6imptomele si bolii de se efectele schimba pe adverse masura ale ce

medicamentelor.

afectiunea trece prin diferitele stadii evolutive.

1epodova este cel

mai cunoscut medicament folosit in tratamentul bolii ,arkinson, dar poate avea efectee adverde in doze mari sau dupa un tratament indelungat. <pomorfina este un agonist dopaminergic cu actiune rapida si poate fi folosit in perioadele de imobilitate. Este primul medicament care poate fi injectat atunci cand apare rigiditatea musculara si bolnavul nu se mai poate ridica de pe scaun sau nu si poate efectua activitatile zilnice. Tratament in cazul a!ra"arii #olii ? persoana care se afla inre%o faza avansata a bolii este private de libervatea de miscare si efectuarea ectivitatilor zilnice.

6imptomele se pot modifica de la o zi la alta. Este foarte important ca pacientul sa respecte cu strictete recomandarile medicului. ? dieta echilibrata, odihna, suportul emotional si practic din partea familiei pot fi de mare ajutor
8

Tratamentul c$irur!ical Este luat in considerare cand medicamentele nu mai pot controla simptomele bolii sau cand efectele adverse sunt severe si afecteaza activitatile de zi cu zi ale pacientului. 1eziuni ablative sauFsi stimularea cerebrala profunda la8 talamus, globus pallidus intern, nucleul subtalamic. -ransplant de8 mezencefal fetal uman, mezencefal fetal porcin, celule stern sau celule din corpul carotidian. %inetoterapia si orto onia Ginetoterapia este un adjuvant terapeutic important care consta in e=ercitii fizice zilnice si gimnastica, reeducare functionala, refacerea echilibrului. ?rtofonia permite tratarea disartriei

*tulburari de vorbire+, datorate unei articulatii dificile.

<5<45EH<8 5ume8 I. ;. Iarsta8 .> 6e=8 masculin Domiciliu8 mediu rural <ntecedente heredocolaterale8 tatal a decadat la "2 ani in urma unui infarct miocardic, a suferit de diabet zaharat <ntecedente personale patologice8 rujeola la " ani, apendicita la &> 7onditii de viata8 sta la casa, detine > camere, baie si bucatarie, in care locuiesc > presoane. 1a locul de munca8 stres, solicitare fizica medie, program prelungit in picioare, mediu to=ic. ?biceiuri nocive8 fumeaza # tigariFzi, alcool consuma doar la ocazii, cafea Fzi dimineata, medicamente doar la prescriptia medicului. 9storicul bolii8 oboseala accentuata, incetinirea mersului, voce scazuta in intensitate, stare de neliniste.

10

4odul de debut8 boala a debutat la 2! de ani lent, progresiv si insidios, cu evolutie lenta. 6e afla in stadiu & care consta in tremurat bilateral si mici tulburari de echilibru E"aluare somatoscopica !lo#ala ,acientul este dezbracat si se apreciaza8 6tatura8 5ormostatural 6tare de nutritie8 normoponderal <titudinea globala a corpului8 trunchiul este usor inclinat inainte si la mers prezinta usoare tulburari de echilibru <titudinea capului si gatului8 capul inclinat inainte, gatul in semifle=ie ,ozitia umerilor8 coborati si adusi inainte ,ozitia membrelor superioare8 lipite pe langa corp, prezinta usoare trenuraturi ale mainilor ,ozitia genunchilor8 fle=ati 7oncordanta intre varsta biologica si cea cronologica8 se constata o inbatranire accentuata. Evaluarea somatoscopica se poate face cu firul cu prulm, cadru antropometric sau e=amen radiologic. Evaluarea din spate, se va face cu ajutorul cadrului

antropometric si se va urmari8 1inia biacromiala, spinele omoplatilor *trece ptin ->+, varfurile omopltilor *trece prin -/+, crestele iliace, trohanterele mari, maleolele tibiale. 1a e=aminarea din fata se va urmarii8
11

1inia biacromiala, bispinoasa, bitrohanteriana, bimaleolara. E"aluarea somatometrica 6e vor masura dimensiunile longitudinale imaltimea si greutatea, perimetrul toracelui in repaus, inspir si e=pir, perimetrul abdominal, frecventa si ritmul cardiac, tensiunea arteriala, prehensiunea. ,acientul are forta musculara @2, mobilizeaza segmentul inpotriva unei rezistente cu valoare medie spre mica

,rogram de recuperare ?biective mentinerea autonimiei inbunatatirea circulatiei reeducare respiratorie mentinerea tonusului muscular mentinerea mobilitatii articulare corectarea tulburarilor de mers corectarea si constientizarea posturii educarea si reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii 4ijloace si tehnici8 e=ercitii de incalzire e=ercitii de mobilitate si coordonare e=ercitii de echilibru e=rcitii de mimica
12

posturari e=ercitii cu obiecte gimnastica respiratorie plimbari pe iarba, pietris si nisip pentru a stimula reactiile de echilibru terapie de grup hidrokinetoterapie 9ncalzirea # min . in ortostatism, picioarele departate la o latime de umeri, mainile pe solduri se realizeaza rotatii, inclinari si circumductii ale gatului0 &. din aceeasi pozotie rotirea bratelor inainte si inapoi0 >. din aceeasi pozotie ridicarea bratelor cu arcuirea trunchiului si indoirea pana se atinge solul cu degetele J.0 2. din aceeasi pozotie ridicarea si coborarea unerilor J #0 .. din aceesi pozitie, mainile prinse la nivelul segmentului cervical se realizeaza deschiderea coatelor cat mai mult si se mentin . sec0 ". inchidera si deschiderea pumnilor cu mentinerea pumnilor inchisi si strangere0 ,orgram porpriu zis &. % ># min 1. din decubit dorsal, mainile pe saltea se realizeaza ridicarea bazinului cu inspiratie si coborarea ci e=piratie J #0 2. decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa corp, se ridic bazinul si se duce calcaiul pe genunchiul opus *e=pir+ revenire cu inspir0
13

3. decubit dorsal, fle=ia genunchilor la piept ajutandu%se de membrele superioare0 4. decubit dorsal, genunchii flectati, se face abductia genunchilor, cu fetele plantare alipite0 5. in ortostatism, bastonul la nivelul omoplatilor se fac e=tensii pe inspir si fle=ii pe e=pir0 6. in ortostatism, bastonul la nivelul omoplatilor se fac abductii si adductii ale membrelor superioare si rotatii ale capului pe directia de miscare J # 7. in ortostatism membrele superioare intinse inainte se flecteaza genunchiul drept si se atinge cu mana stanga. 6e revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte membre. J # 8. mers pe loc cu coordonarea miscarilor brat $ picior0 9. mers cu un obiect in mana, mutarea obiectului dintr%o mana in alta pe ritmul pasilor0 10. mers lateral cu pas incrucisat0 11. mers peste obstacole0 12. asezat pe scaun, genunchii si picioarele lipite, se ridica varfurile picioarelor, se coboara talpa pe sol, se ridica calcaiele si se revine pe sol J &#0 13. din ortostatism ridicari pe varfuri0 14. e=ercitii de mimica8 ridicarea fruntii, strangerea ochilor, aratarea dintilor, strambarea nasului, zambete, umflarea obrajilor

14

alternativ, deplasarea limbii pe arcadele dentare, deplasarea gurii la dreapta si stanga0 ;evenire . $ # min 1. mers cu ridicarea si coborarea bratelor pe inspir%e=pir0 2. mers cu mainile la spate0 3. mers cu mainile sus0 4. mers pe calcaie0 5. mers pe varsuri0 6. e=ercitii de respitatie0 1. masaj0

15