Biotoxinele marine

Intoxicațiile cu fructe de mare și pește

Prof. Dr. Daniela-Saveta Popa

Disciplina de Toxicologie
Facultatea de Farmacie
Str. Pasteur, nr.6, et. III
1
 BIOTOXINELE MARINE
n Sunt ficotoxine produse de microalge marine
n Caracteristici:
¨ Compuşi chimici cu masă moleculară mică
¨ Metaboliţi secundari ai algelor, sintetizaţi în timpul înmulţirii lor
(“înflorirea algelor”)
¨ Concentraţiile maxime se ating în perioada “mareelor roşii”
 BIOTOXINELE MARINE
n Responsabile de intoxicațiile cu fructe de mare și pește
¨ Problemă de sănătate publică
n Proliferarea algelor microscopice dăunătoare (Harmful
Algal Bloom - HAB)
¨ Factori fizici: salinitate, temperatură, lumină
¨ Factori chimici: prezența nutrienților (azot, fosfor, acid humic)
→ eutrofizarea coastelor
¨ Practicile de acvacultură

n Toxicitatea HAB:
¨ Consumul de fructe de mare contaminate
¨ Contactul pielii cu apa contaminată
¨ Inhalare de biotoxine aerosolizate
3
 BIOTOXINELE MARINE
n Sunt ficotoxine care contaminează alimentele:
¨ Direct – în cazul moluştelor bivalve (acestea nu sunt sensibile la
toxicitatea ficotoxinelor)
¨ Indirect – prin intermediul altor specii care intervin în lanţul trofic
(ex. gastropode, peşti consumaţi ulterior de către om)
n Unele ficotoxine pot fi secretate şi de anumite specii de
peşti:
¨ Ex. tetrodotoxina

4
 BIOTOXINELE MARINE
n Clasificare:
¨ Hidrosolubile ¨ Liposolubile
n Saxitoxina n Acidul okadaic
n Acidul domoic n Pectenotoxinele
n Tetrodotoxinele n Yessotoxinele
n Palitoxinele n Brevetoxinele
n Ciguatoxinele
n Azaspiracidele

5
 BIOTOXINELE MARINE
n Principalele sindroame produse de biotoxinele marine:
SINDROMUL TOXINELE FRECVENŢĂ
RESPONSABILE
Intoxicaţia paralizantă cu fructe de mare (IP) Saxitoxina În toată lumea
Intoxicaţia diareică cu cu fructe de mare (ID) Acidul okadaic În toată lumea
Intoxicaţia neurotoxică cu fructe de mare (IN) Brevetoxine SUA, Caribe,
Noua Zeelandă
Intoxicaţia amnezică cu fructe de mare (IA) Acidul domoic America de Nord
Intoxicaţia cu toxine ciguaterice (IC) Ciguatoxina (CTX) Regiunile tropicale şi
subtropicale
Intoxicaţia cu tetrodotoxină Tetrodotoxina Japonia, Sudul
(TTX) Pacificului

6
BIOTOXINELE MARINE

7
 INTOXICAŢIA PARALIZANTĂ
n Sursa: dinoflagelate marine din genul Gonyaulax
n Toxine:
¨ SAXITOXINA (SXT), NEOSAXITOXINA
¨ GONYAUTOXINE
n Incidență:
¨ În regiunile apelor temperate din Pacific
și Atlantic
n Alimente de origine marină:
¨ Moluşte bivalve (scoici, moluşte, stridii)
¨ Crustacee (crabi)
¨ Peşti
Organismele marine sunt
insensibile la aceste toxine!!!
8
 INTOXICAŢIA PARALIZANTĂ
n Mecanism de acţiune
¨ Saxitoxina scade permeabilitatea canalelor de sodiu voltaj-
dependente membranare la nivelul nervilor periferici şi
musculaturii scheletice
→ afectare neurologică motorie și senzorială
→ paralizie, deprimare respiratorie, insuficienţă circulatorie,
deces

n Mortalitate: 6%
n DL: 0,5-1 mg

9
 INTOXICAŢIA PARALIZANTĂ
n Debut: după 15 min – 3 ore
n Simptomatologie
¨ Tulburari gastrointestinale (g, v, d)
¨ Parestezii la nivelul feţei (senzaţie de furnicături, apoi amorţire în
jurul buzelor, gingiilor şi limbii)
¨ Stare de plutire
¨ Disfonie, ataxie, miastenie
¨ După 4-6 ore: Parestezii (amorţire) la nivelul degetelor şi
urechilor, cu extindere spre braţe, gât → paralizie
¨ Letalitate în 2-12 ore prin paralizie respiratorie
n Durată: câteva zile
¨ Simptomele neurologice pot persista până la 2 săptămâni

10
 INTOXICAŢIA PARALIZANTĂ
n Diagnostic:
¨ Clinic
¨ Biotestul pe șoarece
¨ HPLC
n Tratament:
¨ Epurare gastrică
¨ Simptomatic – suport respirator
¨ Ventilație mecanică

n Limita tolerată:
¨ 80μg STX/100g carne de moluște

n SXT – este considerată armă chimică

11
 INTOXICAŢIA DIAREICĂ
n Sursa: dinoflagelate din genul Dinophysis
n Toxine:
¨ Acidul okadaic şi derivaţi
¨ Pectenotoxine
¨ Yessotoxine

n Alimente de origine marină:

¨ scoici

12
 INTOXICAŢIA DIAREICĂ
n Mecanism de acţiune
¨ Acidul okadaic modifică proteinele de fosforilare din muşchii
netezi, care induc contracţia musculară
n Doza toxică: 48 μg AO/adult

n Debut: după 30 min

n Simptomatologie: tulburări GI moderate
¨ Diaree (92%)
¨ Vomismente (79%)
¨ Dureri abdominale (33%)
¨ Frisoane (10%)
n Durată: câteva ore, rar >12 ore
n Recuperare în 3 zile
n Tratament: de suport
13
 INTOXICAŢIA NEUROTOXICĂ
n Sursa: dinoflagelate - Gymnodinium breve (Florida)
n Toxine:
¨ BREVETOXINELE
¨ Sunt termostabile

n Apare frecvent în Caraibe

n Alimente de origine marină:
¨ Scoici, stridii

14
 INTOXICAŢIA NEUROTOXICĂ
n Mecanism de acţiune
¨ Deschid canalele de sodiu → afectează transmiterea influxului
nervos → efecte neuroexcitatoare
¨ Cauzează intoxicaţii, adesea letale, la peşti şi păsări
¨ Nu cauzează decese umane

n Debut: de la 15 min la 18 ore

n Simptomatologie:
¨ Greață, vomă, diaree, arsură rectală
¨ Parestezii (față, trunchi, membre), inversare a senzației
cald/rece
¨ Ataxie, vertij, mialgii, tremor
¨ Disfagie, bradicardie, diminuarea reflexelor și midriază
n Durată: câteva zile
n Tratament: de susținere 15
 INTOXICAŢIA AMNEZICĂ
n Sursa: diatomee
n Toxine:
¨ ACIDUL DOMOIC

n Alimente marine:
¨ Scoici, alte fructe de mare
¨ Hering
n Limita tolerată:
¨ 2 mg/100 g carne de moluște

16
 INTOXICAŢIA AMNEZICĂ
n Mecanism de acţiune:
¨Agonist pe receptorii glutamatului din SNC
→ creşterea calciului intracelular → moarte neuronală
→ necroza celulelor neuronale din hippocampus

n Debut: de la 15 min la 38 de ore

n Simptomatologie:
¨ Tulburări GI (la 24 de ore după ingerare)
¨ Amnezie anterogradă (la 48 de ore după ingerare) (25%)
¨ Alte simptome: dureri de cap, parestezii, vertij, confuzie și
dezorientare, letargie, convulsii, deprimare respiratorie
¨ Apare şi la păsări
n Durata: ani
n Tratament: suport respirator
17
 INTOXICAŢIA CU TOXINE
CIGUATERICE
n Sursa: Gambierdiscus toxicus
n Toxine:
¨ CIGUATOXINA – rezistentă la căldură,
acizi, uscare, sărare, afumare
¨ MAITOTOXINELE
¨ SCARITOXINELE

n Alimente marine:
n Peşti mari de recif
¨ Chihlimbar, baracudă, snapper roșu,
papagal, biban de mare
¨ În ficat, gonade, muşchi, țesut adipos

18
 INTOXICAŢIA CU TOXINE
CIGUATERICE
n Mecanism de acţiune:
¨ Crește permeabilitatea canalelor de sodiu voltaj-dependente
¨ Produce depolarizare membranară în ţesutul nervos şi muscular

n Doza toxică:
¨ >0.1 ppm (mg ciguatoxină/kg carne de peşte)

19
 INTOXICAŢIA CU TOXINE
CIGUATERICE
n Intoxicaţia = CIGUATERA
¨ Apariţie sporadică şi locală, în regiunile tropicale şi subtropicale
¨ Peste 400 de specii de peşti vectori potenţiali identificaţi
n Debut: 2-30 ore
n Simptomatologie:
¨ Afectare gastrointestinală
n Diaforeză, crampe abdominale, greață, vomă, diaree apoasă,
disurie
n Durează aproximativ 24 h
¨ Afectare neurologică
n Parestezii la nivelul extremităţilor, ataxie, prurit (efecte
persistente), inversare a senzațiilor cald/rece
n Dureri articulare
n Slăbiciuni ale membrelor

20
 INTOXICAŢIA CU TOXINE
CIGUATERICE
n Simptomatologie:
¨ Afectare cardiovasculară – bradicardie, hipotensiune
¨ Moarte în cazurile grave prin colaps circulator sau insuficienţă
respiratorie (<1%)
n Durată: luni sau ani
n Diagnostic:
¨ Clinic
¨ Biotestul pe șoarece
¨ ELISA, HPLC
n Tratament:
¨ De susținere, suport respirator
¨ Manitol i.v. – ↓ simptomele neurologice
¨ Antihistaminice H1 – pentru prurit
¨ Amitriptilină – pentru prurit, disestezii (25 mg, 2x/zi, oral)
21
¨ Gabapentin sau pregabalin
 INTOXICAŢIA CU TOXINE
CIGUATERICE
n Regiunile cu frecvenţă ridicată de “ciguatera”

22
 INTOXICAŢIA CU
TETRODOTOXINĂ

n TETRODOTOXINA = toxina peştelui lună

n Intoxicația – în regiunea tropicală a Pacificului (Asia SE)
¨ În Japonia – 30-50/an
n Surse:
¨ Peştele lună (China şi Japonia), peștele fugu (porcul de
râu) (Japonia)
n Se concentrează în ficat, piele şi gonade
n Peştii femele > peştii masculi
n Peştele lună de crescătorie nu conţine tetrodotoxină!!!
¨ Caracatiţe cu inele albastre (sudul Australiei), tritoni, stele
de mare, ouă de crab potcoavă
¨ Salamandre (America), broaşte
23
 INTOXICAŢIA CU
TETRODOTOXINĂ
n Mecanism de acţiune
¨ Blochează activitatea canalelor de sodiu voltaj-dependente
¨ Induce intoxicaţie gravă, cu mortalitate ridicată
¨ DL la om = 2 mg
¨ >0.2 mg cauzează simptome

24
 INTOXICAŢIA CU
TETRODOTOXINĂ
n Debut: 15 min. - ore
n Simptomatologie:
Gradul 1:
¨ +/- Tulburări gastrointestinale (crampe, vomă)
¨ → Parestezii ale extremităţilor (limbă, buze)
Gradul 2:
¨ Amorțeală a limbii, a feței, apoi distal
¨ Ataxie, paralizie motorie, dizartrie
Gradul 3:
¨ Paralizie flască generalizată, dispnee, afonie, midriază (pacientul
este conștient)
Gradul 4:
¨ Hipotensiune evidentă, bradicardie, insuficiență respiratorie
¨ Deces prin paralizie respiratorie 25
 INTOXICAŢIA CU
TETRODOTOXINĂ
n Durată: zile
n Diagnostic:
¨ Clinic
¨ Teste imunochimice
n Tratament:
¨ Suport respirator
¨ Nu există antidot
¨ Neostigmina pentru miastenie – eficiență modestă
¨ Vasopresoare, fluide i.v. pentru instabilitatea cardiovasculară
¨ Sedare
¨ Ventilație mecanică în insuficiența respiratorie

26
 Intoxicația cu histamină sau
Scombroidoza
n Surse alimentare:
Pești cu concentrație mare de histidină:
¨ Peștii scombroizi: macroul, pălămida, tonul, peștele spadă
¨ Pești non-scromboizi: mahi-mahi și amber-jack

n Concentrații în histamină:
¨ Peștele pregătit corect: < 0,1 mg histamină/100 g carne de pește
¨ Peștele (gătit, afumat, conservat sau crud) pregătit
necorespunzător atinge rapid concentrații mari de histamină
(100 mg / 100 g carne de pește în 12 ore)

27
 Intoxicația cu histamină sau
Scombroidoza
n Debut: min. - ore
n Simptomatologie:
¨ Parestezii, senzație de arsură a gurii, disfagie
¨ Durere de cap
¨ Eritem difuz intens al gurii, care se extinde pe față, gât, partea
superioară a trunchiului
¨ Hipotensiune
¨ Rareori: prurit, urticarie, angioedem, bronhospasm
¨ Posibil: greață, vărsături, amețeli, palpitații, dureri abdominale,
diaree și prostrație
n Durată: revenire în câteva ore
28
 Intoxicația cu histamină sau
Scombroidoza
n Nivel toxic:
¨ > 50 mg histamină/100 g carne de pește (FDA)
¨ Inhibitorii DAO agravează starea de intoxicație

n Diagnostic:
¨ Nivelul histaminei în ser sau urină
n Tratament:
¨ De susținere
¨ Epurare gastrointestinală cu cărbune activat
¨ Antihistaminice H1 și H2
¨ Epinefrină și Beta2 agoniști (Albuterol) – numai în caz de
bronhospasm sau hipotensiune refractară
¨ Corticosteroizi – numai în caz de bronhospasm sever și
angioedem 29
 Tratamentul intoxicațiilor –
retrospectivă generală
n Tratament de susținere
n Decontaminare gastrointestinală cu cărbune activat în
primele 4 ore de la ingestie
¨ Acidul okadaic prezintă circuit enterohepatic
n Lavaj orogastric sau nasogastric (dacă este necesar) în
prima oră de la ingestie
¨ Cu NaHCO3 soluție izotonică (pH-ul alcalin scade toxicitatea
biotoxinelor marine)
n Rechilibrare hidroelectrolitică
n Suport respirator
¨ La cel mai mic semn de compromitere a respirației –
management agresiv al căilor respiratorii 30
 Controlul şi prevenirea
intoxicaţiilor cu biotoxine marine
n Caracteristici ale biotoxinelor marine:
¨ Termostabile → Gătirea obişnuită (ex., fierbere, aburi, prăjire)
nu are niciun efect asupra nivelurilor toxinei
¨ Procesul normal de conservare industrială reduce semnificativ
nivelurile de toxine prezente în crustacee, dacă nivelul iniţial de
toxină este relativ scăzut
¨ Purificarea şi ozonarea nu sunt eficiente şi nu sunt utilizate în
reducerea nivelurilor de toxine în moluşte
n Controlul alimentelor:
¨ Biotestul pe șoarece (inoculare i.p la şoareci)
¨ Imunochimic
¨ Chimic (HPLC)
n Limite acceptate în Uniunea Europeană:
¨ < 300 μg/100 g aliment (CE, 1996)
31
 Cazul clinic 1
n O tânără de 30 de ani s-a plâns de greață, vomă și diaree,
care s-au declanșat la aproximativ 6 ore după ce a
consumat macrou prăjit. A semnalat de asemenea senzație
de arsură la urinare. S-a tratat acasă până în ziua
următoare, în momentul în care a băut un pahar cu vin rece.
Atunci a remarcat că atingerea și ținerea paharului rece în
mână i-a cauzat durere cu furnicături. A solicitat prompt
asistență medicală.

32
 Cazurile clinice 2 și 3
n O femeie de 30 de ani și soțul ei de 32 de ani, care se aflau
în vacanță în Puerto Rico, au luat o cină locală constând din
orez, fasole, un snapper roșu mare, fructe conservate în
casă și vin. În acea noapte, la aproximativ 5 ore după cină,
s-au trezit cu disconfort abdominal și greață. Aceste
simptome au fost urmate de vărsături și diaree. Deși nu erau
siguri de ordinea evenimentelor, a urmat o durere de cap
pulsatilă, respirație rapidă, amorțeală a brațelor, picioarelor
și gurii. Fiecare pacient a descris senzația de dureri osoase
și dentare ca „dureri profunde la nivelul articulațiilor”. Femeia
a declarat că atunci când a întins mâna după o cârpă caldă
pentru a-și freca „pielea înghețată”, a simțit prosopul cald ca
fiind rece.

33
 Cazurile clinice 2 și 3
n Acest simptom supărător al perceperii greșite a temperaturii a
durat 2 zile. Vărsăturile au scăzut în primele ore ale dimineții,
dar greața și diareea au continuat câteva zile. Durerea
abdominală ușoară, cu crampe, a persistat aproximativ 4 zile.
În dimineața următoare, cuplul a vorbit cu unii dintre locuitorii
locali. Mulți dintre ei au descris simptome similare după ce au
mâncat un pește mare, ca bibanul de mare, snapper roșu,
grouper sau baracuda.
n Pentru că atât de multe persoane au avut aceleași simptome,
cuplul nu a cerut ajutor medical. La întoarcerea lor pe
continent, 10 zile mai târziu, nu au mai avut nicio afectare
clinică sau fizică.

34
 Cazurile clinice 1-3
n Care dintre următoarele toxine sunt responsabile de
aceste simptome? Argumentați răspunsul.
¨ Acidul okadaic
¨ Brevetoxinele
¨ Acidul domoic
¨ Tetrodotoxina
¨ Ciguatoxinele

35
 Cazul clinic 3
n Un bărbat de 35 de ani s-a prezentat la Urgențe acuzând
greață, crampe abdominale și dureri de cap, după ce a
consumat la un restaurant pește mahi-mahi, spanac sote și
cartofi prăjiți. Nu a vomat și nu a avut diaree. La examinare a
spus că îl mânca fața și partea superioară a trunchiului, care îi
erau roșii.
n Cărui tip de intoxicație îi corespunde simptomatologia?
Care este tratamentul recomandat în acest caz?

36