SEMIOLOGIA TUBULUI

DIGESTIV
Anamneza
Varsta
– dupa nastere: hernia congenitala
– copii: apendicita acuta, hepatita acuta
virala
 -adulti: ulcerul gastro-duodenal, hepatita
cronica, ciroza hepatica etanolica
Sex
– femei: litiaza biliara, colecistita
– barbati: gastrita cronica etanolica,
ulcer gastro-duodenal, ciroza
hepatica etanolica
Antecedente heredo-colaterale
– agregare familiala: ulcer duodenal (gr.
01 secretor), cancer gastric, polipoza
gastro-intestinala, megadolicocolon
– transmitere in cadrul familiei: hepatita
virala, lambliaza, viermii intestinali
Antecedente personale
– unele afectiuni se pot croniciza: hepatita virala B
si C evolueaza spre ciroza, neoplasm hepatic
– BPOC favorizeaza aparitia ulcerului gastro-
duodenal
– IRC in stadiul final se manifesta prin greturi si
varsaturi
– DZ duce la gastropareza
– obezitatea duce la litiaza biliara, artroza hepatica
– psihozele (bulimia, anoxeria)
Conditiile de viata si de munca
– sedentarismul poate da sindromul de constipatie
– activitatile stresante (pozitii de conducere, soferii de
tir) predispun la ulcer duodenal, colon iritabil
– modificari calitative ale alimentatiei dau esofagite,
ulcer gastro-duodenal, gastrita cronica
– consumul de alcool provoaca gastrite, ciroza hepatica
etanolica
Istoricul bolii
– debut
– acut: in toxiinfectia alimentara, HDS,
ocluzie intestinala, apendicita acuta
– lent: ulcer gastro-duodenal, cancer gastric,
hepatita cronica, ciroza hepatica
– inaparent: cancer gastric, cancer colorectal
SIMPTOMATOLOGIE
1. Durerea– abdominala:
- senzatie de disconfort data de suferinta unui organ abdominal
sau extraabdominal care iradiaza
– de origine: parietala sau viscerala
– durerea parietala: intensa, localizata, caracter continuu,
accentuata de tuse sau de miscare
– durerea viscerala: intermitent (colica), localizare imprecisa
(difuza), insotita de greturi, varsaturi, transpiratii, paloare
– descriem: localizare, iradiere, intensitate, caracter,
circumstante de aparitie, factori care influenteaza durerea,
durata si simptome asociate
1) Localizarea durerii
– poate indica organul suferind
– epigastru: hernie hiatala, ulcer gastro-duodenal, cancer gastric, afectiuni biliare, afectiuni
ale pancreasului
– hipocondrul drept: ficat, colecist (hepatita acuta, tumori hepatice, colecistite acute), colon
(unghiul drept), duoden (ulcer duodenal)
– hipocondrul stang: infarct splenic, ulcer gastric, cancer al colonului (flexura stanga), abces
subfrenic
– ombilical: pancreatita acuta si cronica, cancer de colon, (la copii) parazitoze intestinale,
apendicita acuta
– flancuri: litiaza ureterala, cancer al colonului (asecendent in dreapta, descendent in stanga)
– fosa iliaca dreapta: apendicita acuta, metroanexita acuta, sarcina extrauterina
– fosa iliaca stanga: cancer al sigmoidului, metroanexita acuta, sarcina extrauterina
– durere generalizata: o suferinta a peritoneului: peritonita acuta, peritonita secundara,
enterocolita acuta
2) Iradierea durerii
– ofera date despre organul afectat
– durerea din litiaza biliara iradiaza din hipocondrul drept in
umarul drept
– in colica renala durerea iradiaza pana la nivelul oraganelor
genitale externe, fata interna a coapsei
– pancreatita acuta – durerea iradiaza din epigastru in stanga
“in bara”
– apendicita acuta (la copii) – durerea initial este in epigastru
(insotita de greturi si varsaturi)
3) Intensitatea durerii
– relatare subiectiva
– se clasifica: mica, moderata,
accentuata, insuportabila
4) Caracterul durerii
– durerea colicativa
– produsa prin spasmul musculaturii netede
– debut brusc
– creste la o intensitate maxima, descreste lent, poate disparea (evolueaza in
crize)
– ex. colica biliara: localizata in hipocondrul drept, iradiaza in spate si in umarul
drept; asociata cu greturi, varsaturi bilioase (dupa mese copioase)
– senzatia de arsura epigastrica (pirozis)
– ulcer gastro-duodenal, esofagite, hernie hiatala
– tenesmele
– senzatie de tensiune dureroasa / corp strain intrarectal, insotita de senzatia
imperioasa de defecatie (insa cu rezultate minime)
– senzatia de “lovitura de pumnal”
– perforatia unui organ: perforatia gastrica, ulcer perforat
5) Circumstante de aparitie
– declansata de factori alimentari: colica biliara
(dupa alimente grase, colescitokinetice)
– ulceratiile: dupa condimente, afumaturi
– hernia hiatala: la decubit dorsal, schimbarea
pozitiei
– pancreatita acuta: consum de alcool, alimente
grase
– medicamente antiinflamatoare: durerea din ulcer,
gastrita hemoragica, HDS
6) Factori care influenteaza durerea
– durerea colicativa: influentata de medicatia
antispastica
– durerea din ulcer duodenal: medicatia antiacida,
alimente (absorb acidul)
– pozitii antalgice: decubit ventral – in faza
dureroasa din ulcerul gastric, bolnavul isi apasa cu
pumnul abdomenul (in criza de penetratie)
7) Durata durerii
– durerea colicativa are o durata limitata,
evolueaza ciclic, cu perioade de calmie
– in iritatia peritoneala avem durere
continua
– in cancere infiltrative, ce prind structura
nervoasa – durere permanenta, insuportabila
8) Simptome asociate
– colica biliara: greturi, varsaturi cu
caracter bilios
2. Greata
– o senzatie particulara care poate fi
insotita de varsatura, senzatie
dezagreabila
– atat in afectiunile psihice cat si in
afectiunile biliare, pancreatice,
parazitoze intestinale
3. Varsatura
– reprezinta expulzia brusca, fortata a continutului
gastric, precedata sau nu de senzatia de greata
– mecanismul de producere: central sau periferic
Varsaturile centrale
– pot fi produse de intoxicatii exogene, endogene, HT
intracraniana, sarcina, migrena
– varsatura din HT intracraniana are un debut brusc,
fara senzatia de greata, caracter exploziv, “in
jet”
Varsaturile periferice (reflex)
– stimulii care le provoaca pornesc de la organele
tubului digestiv, peritoneu, organe extradigestive
– cauze digestive: peritonita primara si secundara,
ulcer gastro-duodenal, pancreatita, hepatita
acuta si cronica, boli ale vezicii si cailor biliare,
ocluzie intestinala, enterocolita acuta
– cauze extradigestive: colica renala,
metroanexite
Caractere semiologice ale varsaturii
Frecventa
– rare, ocazionale: migrena, indigestie
– frecvente: disgravidii (sarcini patologice), ulcer gastro-
duodenal, intoxicatii, stenoza pilorica
(pacientul isi determina singur varsaturi, dupa care prezinta o
senzatie de confort)
Orarul
– varsaturi matinale: sarcina, etilismul cronic
– precoce, postprandial: stenoza pilorica
Cantitate
– mica: disgravidie
– mare: stenoza pilorica
Mirosul
– acid: ulcer gastro-duodenal
– fecaloid: in ileus, peritonita, fistutele gastro-
colice
Continutul
– apos: sarcina, cancergastric, alcoolism
– aspect bilios: diskinezia biliara, colecistita
– continut alimentar: toxiinfectii alimentare,
stenoza pilorica (resturi de 2-3 zile)
Hematemeza
– o varsatura cu continut sanghinolent
– in HDS
– aspect clasic de varsatura in “zat de cafea” (sange digerat)
– daca se produce imediat dupa hemoragie, sau in cantitate
mare, sangele va avea aspect proaspat
– cauze: ulcer gastro-duodenal, cancer gastric, gastrite
medicamentoase (antiinflamatoare), boli
hemoragipare (varice esofagiene)
– diagnostic diferential cu gingivoragii, epistaxis,
hemoptizii
Regurgitarea
– reprezinta revenirea alimentelor din stomac in gura,
fara efort de varsatura sau senzatie de
greata
– in hernia hiatala, diverticuli esofagieni, incontinenta
sfincterului esofagian inferior
Eructatiile
– reprezinta evacuarea de aer pe cale digestiva
superioara
– in aerofagia din gastrite
– cauze: stomatite, faringite, nevroze, consum excesiv
de bauturi carbogazoase
Disfagia
– dificultate de inghitire
– pacientul relateaza senzatia de oprire a bolului alimentar
– disfagia orofaringiana: in stomatite, angina, scleroza
multipla, sclerodermie
– disfagia esofagiana: in afectiuni ale esofagului (esofagita,
stricturi esofagiene dupa ingestia de substante caustice)
– disfagia paradoxala: ciudata, apare initial la lichide in timp
ce solidele pot fi inghitite.
Apare in cardiospasm, afectiuni neuropsihice
Apetitul si modificarile apetitului
– apetitul este dorinta si placerea de
a manca
– modificarile pot fi cantitative sau
calitative
Modificari cantitative
– hiperorexia: o crestere a apetitului de la polifagie pana la bulimie
– bulimie: nu se realizeaza senzatia de satietate (boli neuropsihice,
tumori cerebrale)
– polifagia: DZ, hipertiroidism, parazitozele intestinale, ulcer
duodenal
– anorexia: reducerea apetitului
– poate interesa toate alimentele: neoplasm al tubului digestivm IRC
(stadiul uremic), ICC
– anorexia selectiva (pt. Carne): in cancer gastric
– exista forme de falsa anorexie: ulcer gastric – postalimentar apare
senzatia de durere
– parorexia: un apetit viciat
– pita: var, creta – tulburari neurologice, sarcina
– malacia: consum exagerat de condimente
Tulburari ale tranzitului intestinal
Constipatia
– eliminarea de scaune reduse cantitativ, cu continut si
consistenta crescute
– in hiperdigestie, scaune ce apar la interval de cateva
zile
– cauze: ingestie redusa de alimente, absenta fibrelor
alimentare, consum scazut de lichide, tumori
sau stenoze la nivelul tubului digestiv, sedentarismul,
administrarea unor medicamente (antispastice,
analgezice, preparatele cu fier dau un scaun cu aspect
negru/albastrui)
 Constipatia primara
– datorata tulburarilor motilitatii tractului digestiv
– sarcina, varstnici, marii obezi, multipare (datorata scaderii tonusului
muscular)
– Constipatia secundara
– in obstructia ale lumenului intestinal (tumori), leziuni anorectale
(fisuri, stricturi anale,
hemoroizi durerosi)
– cauze: DZ, hipotiroidismul (mixedemul), colagenoza, intoxicatiile cu
plumb (saturnism –
lizereul gingival al lui Burton), medicamentoase (antispastice,
antidepresive)
– simptome: balonare, inapetenta, cefalee, tulburari neurovegetative
Sindromul diareic
– emisia frecventa de scaune de consistenta
scazuta, pana la apoasa, ce contin resturi
alimentare nedigerate
– mecanismul: accelerarea tranzitului intestinal
– cauze: tumori ale colonului sau rectului, fisuri
gastro-colice, infectioase (enterocolita acuta, boli
endocrine, metabolice (DZ))
Examenul obiectiv al aparatului
digestiv
– examenul abdomenului (impartit
prin 2 linii orizontale si si linii
verticale)
Inspectia
Inspectia de ansamblu
– tipul constitutional
– hiperstenic: mic, picnic, prezinta afectiuni
digestive, biliare
– astenic: inalt, slab, torace ingust, organele
interne pot fi ptozate
– normal
– starea de nutritie
Indicele de masa corporala (IMC): greutatea in kg / inaltimea in metri la patrat
– normal: valori intre 18 – 25
– supraponderal: 25 – 29,9
– obez: > 30
– obezitatea este cresterea in greutate pe baza tesutului adipos cu peste 20%
peste greutatea ideala
– obezitatea androida
– caracteristica sexului masculin
– dispunerea tesutului adipos preponderent in partea superioara a corpului
(torace, abdomen)
– sunt frecvente boli cardiovasculare, DZ
– obezitatea ginoida
– caracteristica la femei
– dispozitia tesului adipos la nivelul feselor, coapselor
 Scaderea ponderala
– scaderea greutatii cu peste 15% fata de greutatea
ideala pe baza tesutului adipos
– in ulcer gastric, cancer gastric, hepatita cronica,
ciroza hepatica, pancreatita cronica, DZ
dezechilibrat
– emacierea si casexia
– scadere extrema a greutatii (peste 30%)
– in cancere digestive
Faciesul
– hipocratic: paloare, obraji supti, ochi infundati in
orbite, nas ascutit, tegumente si mucoase
uscate, in peritonita, ileus, toxiinfectii alimentare
– hepatic: icter al tegumentelor si al sclerelor,
congestie la obraji, coloratia carminata a buzelor, +-
stelute vasculare
– cirotic: tegumente icterice, cu tenta teroasa, buze
carminate, par uscat, friabil
– in ciroza alcoolica: nas rosu, venectazii la nivelul
pometilor, +- stelute vasculare
Modificari ale fanerelor
– degete hipocratice
– cauze digestive: ciroza biliara
primitiva, polipoza intestinala,
rectocolita  ulcero-hemoragica
Modificari la nivelul ochilor
– inelul Kaiser-Fleischer – inel de culoare galbena-bruna
la limita dintre sclera-cornee: boala Wilson (depunere de
cupru; in ficat da ciroza hepatica)
– xantoame: lipide la nivelul pleoapelor, de obicei in
unghiul intern al pleoapei superioare (in dislipidemii)
– icter sau subicter scleral: afectiuni hepatice (bilirubina >
1,2 g%)a
Modificari la nivelul tegumentelor
– paloarea: anemia secundara unor procese neoplazice/
hemoragiei digestive
– rubeola diabetica: roseata la nivelul pometilor / fruntii
(la DZ)
– tegumente icterice: afectiuni hepatice
– masca biliara (afectiuni ale colecistului)
– hiperpigmentatia perioculara (in hemocromatoza)
– coloratie bruna la nivelul tegumentelor:
hemocromatoza
– hiperpigmentare la nivelul fetei: pancreatita cronica
Inspectia abdomenului
– in conditii de temperatura optima,
pacientul dezbracat pana la brau,
decubit dorsal, membrele
inferioare semiflectate, membrele
superioare dispuse pe langa corp
Forma si volumul
– nou-nascut, copil mic: globuloasa
– patologic: bombarea globala a
abdomenului (obezitate, sarcina,
anasarca, ascita, meteorism)
Colectiile lichidiene intraperitoneale:
-hipertensiune portala (ascita – hepatita cronica, ciroza
hepatica;
-anasarca – forma avansata de IC, edemele gambiene
progreseaza pana la nivelul abdomenului)
– colectiile peritoneale
– minore:inflamatii
– masive: aspect batracian, cu hernia ombilicala (“in
deget de manusa”)
Ocluzia intestinala poate determina o marire globala a abdomenului prin distensia
anselor intestinale deasupra zonei obstruate.

Bombarea asimetrica a abdomenului poate interesa diferite regiuni:

– hipocondrul drept: hepatomegalie (cancer hepatic, chist hidatic, hepatomegalia de
staza,marirea globala a vezicii biliare)
– hipocondrul stang: splenomegalie (leucemii, abces splenic, tumori
splenice)
– epigastru: stenoza pilorica, cancer gastric, tumori ale lobului stang al ficatului
– flancul stang: hidronefroza, tumori polichistice, tumori ale colonului
– regiunea ombilicala: hernie ombilicala, eventratii (postoperatorii)
– hipogastru: sarcina, chist ovarian, glob vezical
– retractia abdominala: in caz de emaciere cu topirea masei musculare (cancere
avansat, peritonita, la femei varstnice, multipare, abdomen in “desaga” - datorat
visceroptozei)
Aspectul tegumentelor
Culoarea:
– palida: anemie
– galbuie: icter
– palid lucios, tegumente intinse, subtiri: ascita
– hiperpigmentarea liniei mediane: boala Addison
– vergeturi albe, sidefii: sarcina, obezitate
– vergeturi cu tenta violacee: boala Cushing
Eruptii cutanate:
– febra tifoida: rozeole tifice (papule lenticulare de culoare rozacee – dipar la digitopresiune)
– pancreatita acuta (forma grava, ulcero-hemoragica): eruptii violacee periombilicale (semnul
lui Cullen)
– eruptii pe flancuri: semnul Gray-Turner
Alergii: eruptii papulo-veziculare, pruriginoase
Zona Zoster: eruptii caracterizate de vezicule cu aspect de ciorchine de strugure, dispuse pe
traectul unui plex nervos
Pilozitatea:
– reducerea/absenta: hipogonadism,
ciroza hepatica
– excesul/cu dispozitie masculina:
virilism
Reteaua venoasa subcutanata:
– circulatia colaterala de tip cavo-cav inferioara
Retea venoasa in partea inferioara a abdomenului si la
coapse
– datorata unui obstacol la nivelul venei cave inferioare
– circulatia porto-cava:
– in cap de meduza, periombilical
– in obstructia venei porte
– prototipul tipic in ciroza hepatica (CH)
Modificari motorii la nivelul peretelui abdominal
– in mod normal peristaltica nu este vizibila
– in stenoza pilorica apar miscari peristaltice vizibile din epigastru spre
hipocondru drept (stanga spre dreapta)
– in stenoza pilorica depasita apar unde antiperistaltice
In fazele:
– incipiente ale ocluziei intestinale se observa unde peristaltice ce incearca sa
invinga
obstracolul
– avansate, acestea dispar (se instaureaza pareze intestinala)
Prezenta undelor pulsatile – la pacientii slabi la care se observa pulsatii ale
aortei in insuficienta aortica, anevrismul de aorta si hipertiroidism.
– in epigastru se pot observa pulsatii ample datorate pulsatiilor ample ale
cordului hipertrofiat/dilatat (semnul lui Hatzer)
– in hipocondrul drept – pulsatii ale ficatului in insuficienta tricuspidiana
 In peritonita acuta (abdomen acut
chirurgical) avem contractura
musculara, aparare musculara pana
la aspectul de abdomen “de lemn” -
semn patognomonic pentru peritonita
acuta
Participarea abdomenului la miscarile respiratorii
– in mod normal, abdomenul participa la miscarile
respiratorii
– absenta: abces subfrenic, peritonita
– diminuarea: marirea globala de volum (ascita sau
meteorism)
– deoarece exista o diferenta in barbati si femei la tipul
respirator
-femei – tip costal-superior,
-barbati – tip costal-inferior)
INSPECTIE
Ombilicul (cicatricea ombilicala):
– se gaseste la jumatatea distantei dintre
apendicele xifoid si simfiza pubiana
– absenta se poate observa in urma unor interventii
chirurgicale (cu excizia ombilicului)
– in anasarca, ascita, obezitate: cicatricea
ombilicala ia aspect de degetar
– in ascita voluminoasa: aspect de “deget de
manusa”
Palparea
– palparea ganglionilor este importanta pentru diagnosticul
neoplasmelor digestive si a limfoamelor abdominale
– ganglionul supraclavicular stang: apare in metastaze ale cancerului
gastric (semn Virchow-Troisier)
– ganglionul supraclavicular drept: metastaze la nivelul tubului
digestiv
– ganglionii inghinali: inflamatii/tumori la organele peniene, rectului,
sigmoidului
– adenopatie generalizata
– in TBC, mononucleoza infectioasa, sifilis
– semnul lui Straus (neoplasm gastric)-ggl axila stg si prerectal
 Palparea abdomenului
– pacientul in decubit dorsal cu membrele
inferioare semiflectate
– se efectueaza o palpare pe toata suprafata
abdomenului, pronind dintr-o zona nedureroasa
catre
zona dureroasa, fara a omite nici o portiune
– tehinca: mono- si bimanuala, superficiala si
profunda
 Palparea superficiala
– metoda de palpare indicata in suferintele acute ale abdomenului
unde orice manevra brutala
poate modifica raspunsul parieto-visceral si sa dea false relatii
legate de patologie
– starea tegumentelor (calde sau reci, uscate sau transpirate) si
sensibilitatea cutanata
– pielea este infiltrata si ingrosata: celulita (aspect de “coaja de
portocala”)
– la multipare, emaciati: tegumente fara elasticitate, fermitate
(“carpe umede”)
– daca ligaturam pielea, aceasta nu isi revine repede la normal
 sensibilitatea tegumentara este foarte importanta: in
functie de zonele de hiperestezie vom
obtine informatii despre organele subdiacente inflamate
– hiperestezia cutanata:
– raspunsul cutanat exagerat obtinut la o atingere
usoara a tegumentelor cu un ac, baton de
vata
– se datoreaza stimularii terminatiilor nervoase,
determinata de afectiunea unui organ visceral
subdiacent
 starea tesutului celular subcutanat:
– prin metoda pliului cutanat
– da informatii despre starea de nutritie
– in anasarca, edeme prin infiltrarea tesutului subcelular cutanat (cu
godeu)
– palparea planului muscular permite obtinerea informatiilor
referitoare la tonusul muscular
– in caz de rezistenta la palparea abdomenului vom avea senzatia de
contractura musculara,
pana la abdomenul “de lemn” in peritonita generalizata
– daca perforatia este localizata (fosa iliaca dreapta), avem “bloc
apendicular” - o peritonita
perforata, localizata prin aglutinizarea anselor intestinale
 Palparea profunda
Tesutul celular subcutanat
– il masuram prin prinderea lui intre 2
degete = pliu cutanat
– putem pune in evidenta prezenta unor
tumori, daca sunt mobile fata de piele si
tesuturile
inconjuratoare
 Palparea muschilor
– se ofera date despre tonusul peretelui
abdominal care este suplu, elastic
– in mod patologic poate fi:
– flasc – la multipare si la cei care au slabit mult
– rezistent, rigid pana la contractura musculara =
aparare musculara (abdomen “de lemn”) - semn
caracteristic pentru abdomenul acut chirurgical
 apararea musculara este
– localizata – peritonita localizata –
corespunde organului topografic perforat
– in hipocondrul drept – colecistita acuta
– in fosa iliaca dreapta – apendicita acuta
– generalizata – abdomen “de lemn” - in
ulcer, apendicita perforata cu peritonita
secundara
durerea provocata prin palpare este valoroasa, daca nu este influentata de subiectivismul
pacientului
– ne intereseaza daca durerea tine de perete sau este datorata suferintei unui organ (viscer)
– durerea din colica saturnina (intoxicatia cronica cu Pb) este la palparea superficiala, dar
diminua la
palparea profunda
– in peritonita acuta – manevra Bloomberg: atentionam pacientul, ii descriem manevra si
executam o
presiune in profunzime pe zona dureroasa; il atentionam ca vom ridica brusc mana – daca la
decomprimarea brusca a peretelui abdominal durerea provocata este accentuata semnul este
pozitiv
– semn de peritonita acuta
– semnul clopotelului – provocarea unei dureri intense la atingerea usoara a tegumentelor cu
varful
degetelor sau cu un rulou de vata
– semnul clopotelului al lui Mendel – percutia usoara a peretelui abdominal cu varful
degetelor
determina o durere intensa
Punctele dureroase abdominale
1. Punctul xifoidian
– imediat sub apendicul xifoidian
– dureros in afectiuni ale stomacului,
ale cardiei (ulcerul)
2. Punctul epigastric
– se gaseste la linia xifo-ombilicala
la unirea treimii superioare cu cea
medie
– este dureros in ulcerul gastric si
duodenal
 3. Punctul solar
– pe linia xifo-ombilicala, la unirea
treimii inferioare cu cea medie
– corespunde plexului solar
– poate fi dureros in ulcer, in gastrita
si colecistita
 4. Punctul cistic
– se gaseste la intersectia dintre extremitatea
articulatiei coastei X in partea dreapta, cu
marginea
exterioara a muschiului drept abdominal
– corespunde polului inferior a veziculei
biliare
– este dureros in colecistita
 5. Punctul duodenal
– situat la 2 cm sub punctul cistic
– este dureros in ulcerul duodenal
 6. Zona pancreatica coledoceana
– este o zona triunghiulara cuprinsa intre
verticala care coboara prin ombilic si linia
oblica care
porneste de la ombilic si ajunge pana in axila
dreapta pe o distanta de aprox. 5-6 cm
– este dureroasa in calculul inclavat in
coledoc si cancerul de cap de pancreas
 7. Punctele mezenterice
(paraombilicale)
– dispuse pe orizontala ce trece prin
ombilic de o parte si de alta
– sunt dureroase in mezenterite,
epiploite
 8. Punctele apendiculare
– MacBurney
– este la jumatatea liniei ce uneste ombilicul de
spina iliaca anterioara superioara dreapta
– corespunde insertiei apendicului la nivelul cecului
– Morris – situat pe aceeasi linie la departare de o
latime si jumatate de police fata de ombilic
– Lanz – se gaseste la unirea treimii externe cu
treimea medie pe linia bispinala
 Manevra Rowsing
– medicul efectueaza o palparea profunda in fosa
iliaca stanga cu ambele maini, ridica succesiv o
mana pe care o muta in continuarea celeilalte de-a
lungul colonului descendent (transvers)
impingand gazele din interiorul colonului spre fosa
iliaca dreapta, spre cec – pe care destinde;
– distensia cecului cu apendicele inflamat
provoaca durere fara a fi palpata zona
 9. Punctele tubovariene
– se gasesc in cele 2 fose iliace, situate la
mijlocul perpendicularei ce coboara din
ombilic pe arcada
rurala
– sunt dureroase in anexite
– in partea dreapta se pot confunda cu
punctele apendiculare
10. Zona hipogastrica
– situata deasupra osului pubian
– dureroasa in afectiuni ale vezicii
urinare sau ale uterului
http://www.qreferat.com/referate/
medicina/Semiologia-aparatului-
digestiv655.php