Semiologia hepatică

12.05.2015
 Obiectivele cursului

• Recunoaşterea simptomelor şi semnelor clinice

revelatoare pentru o suferinţă hepatică.

• Cunoaşterea investigaţiilor complementare necesare

diagnosticului specific.

• Identificarea sindroamelor clinice şi biochimice.

ANATOMIA şi FIZIOLOGIA HEPATICĂ
 FUNCŢIILE HEPATICE
• Metabolică
- Sinteză: bilă, proteine, glucide, lipide, hematii fetale
- Detoxificare: hormoni, toxice, medicamente
- Stocare: glucoză; vitamine A, D, B12; Fe
• Filtrare si purificare
- macrofagele din capilarele sinusoide –fagocitoza toxice
• Regenerarea masei hepatice
 ANAMNEZA
Vârsta
• Nou-născut: icter nuclear (incompatibilitate Rh materno-
fetală, ictere infantile cu hiperbilirubinemie neconjugată).

• Copilărie:
- tulburări metabolice în captarea, conjugarea şi
excreţia bilirubinemiei (s. Gilbert, s. Criggler-Najjar, S.
Dubin-Johnson şi Rotor).
- tumori benigne, malformaţii congenitale.
- hepatita acută cu virus A, cu evoluţie favorabilă (nu se
cronicizează)
 ANAMNEZA
Vârsta
• Adolescenţi şi adulţi:
- hepatita virală (HVA, HVB cu virus delta, HVC,
mononucleoza, v. citomegalic).
- vârsta de debut influenţează evoluţia hepatitei virale, la
vârste mai înaintate tabloul clinic fiind mai sever, cu
cronicizare mai frecventă.
• Vârstnici: cancerul primitiv şi metastatic al ficatului.

!!! Suferinţele cronice hepatice: hepatita cronică şi ciroza

hepatică se pot manifesta la orice vârstă.
 ANAMNEZA
Sexul
• Femei:
- predispoziţie pentru suferinţele hepatice de tip colestatic
primitive sau secundare datorită particularităţile hormonale ale
femeii (ciclul menstrual, sarcina).
- hepatita epidemică la gravide are o evoluţie severă.
• Bărbaţi:
- ciroza alcoolică şi neoplasmul hepatic primitiv.
 ANAMNEZA
Antecedente familiale

• Transmitere mendeleană:
- icterele familiale prin deficite enzimatice
- colestaza recurentă familială
- ficatul polichistic
• Coabitarea:
- hepatitele epidemice (A, E – transmitere fecal-orală) +
(B, C – trasmitere parenterală şi sexuală)
- diverse toxiinfecţii alimentare (intoxicaţii cu ciuperci)
• Transmiterea pe verticală: hepatite virale
 ANAMNEZA
Antecedente personale patologice

• boli infecţioase acute

- hepatita virală acută (B, C, Delta)
- leptospirozele
- febra tifoidă, toxiinfecţii alimentare
- septicemiile
• boli infecţioase cronice
- supuraţii pulmonare amiloidoza hepatică
- osteomielita→ amiloidoza hepatică
- boli infecţioase specifice: TBC, sifilis  afectare hepatică
 ANAMNEZA
Antecedente personale patologice

• boli digestive satelite

- suferinţele VB + căi biliare : hepatite cronice colestatice
- hepatite cronice colestatice  ciroze biliare secundare
- boala inflamatorie nespecifică a intestinului (rectocolita
hemoragică, b. Crohn)
- boala ulceroasă, pancreatitele  hepatite satelite
• boli cardiovasculare însoţite de stază cronică hepatică,
(ciroza „cardiacă")
 ANAMNEZA
Antecedente personale patologice

• intoxicaţiile voluntare sau involuntare pot determină:

- hepatite acute, unele cu evoluţie fulminantă
- hepatite cronice
 toxice medicamentoase (anestezice, hidrazida,
tetraciclina, eritromicina, alfa metil Dopa, paracetamol)

 ciuperci, organofosforice, metale grele, tetraclorura de C

• intervenţii chirurgicale, transfuzii, tratamente parenterale,
tatuaje
 ANAMNEZA
Profesia şi stilul de viaţă
• Profesia
-medici + personal sanitar (expuşi la infecţii virale hepatice).
-anesteziştii: intoxicaţii cu Halotan.
-muncitorii din industria lacurilor şi vopselelor, pielăriei, marochinăriei.
-muncitorii din zootehnie: leptospiroze, antropozoonoze (chist hidatic).

• Colectivitatea (şcoli, internate, cazarma), favorizează apariţia micilor

epidemii de hepatită virală.

• Consumul cronic de alcool (40-60 g/zi) determină apariţia cirozei în 15-20

ani, femeile având o sensibilitate mai mare.
 ANAMNEZA
Profesia şi stilul de viaţă

• Călătorii în ţări din Asia, Africa (contractarea unor boli

tropicale : schistostomiaza, fascioloza, leishmanioza).

• Condiţii precare de trai (locuinţa insalubră), posibilităţi

materiale limitate, (promiscuitate) reprezintă factori
favorizanţi pentru apariţia hepatitelor.

• Medicamentele:
- îndelungate cu droguri cu potenţial hepatotoxic.
- cronicizarea unei hepatite virale (corticoterapia).
 SIMPTOME

1. Hepatalgia
- Mecanism: prin distensiei capsulei lui Glisson,
destinderii foiţei parietale a peritoneului sau
inflamaţiei seroasei peritoneale ce înveleşte ficatul.

- Sediul : în hipocondrul drept şi în epigastru.

- Iradiere : la baza hemitoracelui drept posterior şi în

regiunea subscapulară dreaptă.
 SIMPTOME
a. Hepatalgia spontană :
• hepatite acute: durere difuză, de intensitate moderată, cu caracter
continuu, localizată în epigastru şi cu iradiere în bară.
• hepatite cronice, stază cronică hepatică: durere difuză, cu caracter de
apăsare şi jenă în hipocondrul drept, se accentuează după alimentaţie sau
în timpul efortului fizic.
• abcesul hepatic durere iniţial difuză, apoi în hipocondrul drept, cu
iradiere în umărul drept, intensitate mare prin iritaţiei peritoneala,
asociate febră, frisoane şi transpiraţii abundente.
• cancerul hepatic iniţial durerea are caracter difuz, apoi devine continuă şi
capătă caracter lancinant pe măsură ce boala progresează.

b. Hepatalgia de efort: durerea care se poate accentua la efort sau

poate debuta la efort (staza hepatică).
 SIMPTOME
2. Dispepsia:
– gust amar
– intoleranţă, anorexie la alimente grase
– greţuri, vărsături
– balonări postprandiale
– flatulenţă
– inapetenţă
– tulburări de tranzit: diaree sau constipaţie.
 SIMPTOME
3. Simptome nespecifice

– Astenie fizică marcată şi progresivă

– Somnolenţă, confuzie
– Scăderea capacităţii de concentrare
– Tulburări de comportament: agitaţie, depresie,
euforie, apatie
– Dezorientare temporo-spaţială
 SIMPTOME
4. Simptome extrahepatice
– erupţii cutanate, prurit cutanat
– dureri articulare la debutul hepatitelor virale acute
– dureri precordiale, tulburări de ritm în ciroza
hepatică
– manifestări endocrine: amenoree, tulburări de
libido, ginecomastie, atrofie testiculară
– manifestări pleuro-pulmonare: pleurezie la baza
hemitoracelui drept
 EXAMENUL OBIECTIV
Faciesul:
• Faciesul hepatic: roşeaţa pomeţilor + sclere subicterice-icterice
- hepatite acute şi cronice
- ciroze hepatice
• Faciesul alcoolic: eritem, venectazii ale pomeţilor, parotide
hipertrofiate, asociate cu etiologia etanolică a hepatopatiei
- buze carminate, glas stins : ciroză hepatică
- cheiloza, glosita: ciroza hepatică
• Faciesul peritoneal (supt, pământiu) – neoplazii
FACIESUL ALCOOLIC
 EXAMENUL OBIECTIV
Tegumente şi mucoase:
Icterul sclerotegumentar secundar depunerii de bilirubină în exces
(leziune hepatocelulară sau obstrucţie a căilor biliare).
– Asocierea cu leziuni de grataj, consecutiv pruritului in
colestazei (icterului mecanic).
– Nuanţa şi intensitatea icterului pot sugera tipul de icter:
• icter puţin intens, FLAVIN = icter hemolitic
• icter cu nuanţă roşcată, RUBIN = icter hepatitic
• icter intens cu nuanţă verzuie, VERDIN = icter colestatic
• icter cu nuanţă teroasă, MELAS = neo de cap de pancreas
ICTER SCLERO-TEGUMENTAR
 EXAMENUL OBIECTIV
Tegumente şi mucoase:
• Xantalasma şi xantoame la femei = ciroza biliară primitivă
• Leziuni de grataj (consecutiv pruritului) = forma colestatică
• Eritroza palmo-plantară - hiperestrogenism
• coloraţia roşiatică a palmelor la nivelul eminenţelor tenare şi
hipotenare, vârfurile degetelor, precum şi-a plantelor

• tegumente fine, catifelate (asociată cu hepatita alcoolică)

XANTELASMA
ERITROZA PALMARĂ
 EXAMENUL OBIECTIV

Tegumente şi mucoase: semne de insuficienţă hepatică

Angiomul stelat = localizat de elecţie în teritoriul cav superior :
faţă, gât, torace anterior, posterior, antebraţe şi mâini;
• consecutiv ectaziei arteriolare, dispare la vitro/digitopresiune
• are caracter pulsatil
• reumplerea post-presiune, se face de la centru la periferie
• apar brutal (caracter exploziv), în puseu de activitate a bolii
• caracter de gravitate şi semnificaţie prognostică negativă.
ANGIOAMELE STELATE
 EXAMENUL OBIECTIV

Tegumente şi mucoase: semne de insuficienţă hepatică

Manifestări hemoragipare
• epistaxis, gingivoragii
• purpură, peteşii (trombocitopenie, hemoliză, hipersplenism)
• echimoze, hematoame (spontane sau iatrogene la locul puncţiei)

!!! Expresia decompensării parenchimatoase a hepatopatiilor

cronice (ciroze hepatice, ictere colestatice)
ECHIMOZE
PURPURA
 EXAMENUL OBIECTIV

Modificări ale fanerelor:

Hipopilozitate cu dispoziţia ei de tip feminin (tipul Chwosteck)
Modificări ale patului unghial:
1. Hipocratismul digital - hipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei
falange însoţită de modificări unghiale (CH, CHC):
• 1.degete cu aspect de „onicogripoză” (cioc de papagal sau sticlă
de ceasornic) prin accentuarea convexităţii plăcii unghiale
• 2.degete cu aspect de „băţ de tobă” când predomină hipertrofia
părţilor moi
2. Unghiile lui Terry
 Modificări trofice unghiale

Hipocratismul digital

Unghiile lui Terry

 EXAMENUL OBIECTIV
Ţesutul celular subcutanat:
• Edemul hepatic
• Adenomegalia- boala limfoproliferativă; metastaze
neoplasm digestiv
• Starea de nutriţie:
- caşexie - în neoplazii, ciroze hepatice
- obezitate - hepatopatiile alcoolice
• Ginecomastia, atrofia testiculară (hepatopatii alcoolice)
EDEMUL HEPATIC
GINECOMASTIA
 EXAMENUL OBIECTIV
Aparatul locomotor:
• Atrofia musculaturii scheletice, asociată cu diminuarea, până
la dispariţie a ţesutului celular subcutanat, realizează un aspect
contrastant, discordant cu abdomenul voluminos consecutiv
ascitei → aspect caricatural “om păianjen”
• Dureri osoase :
1.-osteoporoza din : ictere hemolitice congenitale/ colestatice
2.-metastaze osoase la un bolnav cu neoplasm hepatic

• Deformări articulare - osteoartropatie hipertrofică = sindrom

paraneoplazic
• Contractura Dupuytren - alcoolici
CONTRACTURA DUPUYTREN
 EXAMENUL OBIECTIV
Examenul ochiului:
• - subicterul-icterul : coloraţia gălbuie a sclerelor.
• - inelul Kayser-Fleischer (brun, pericornean, evidenţiabil la
examinarea specială cu lampă cu fantă) în boala Wilson.
• - xantelasma : caracteristică colestazei cronice.
Examenul SNC:
• - starea de conştienţă:
- păstrată - hepatite
- alterată - ciroză hepatică, hepatite acute fulminante
• - tulburări de comportament
• - scăderea randamentului intelectual
• - flapping –tremor (asterixis)
Inelul Kayser-Fleischer
 EXAMENUL OBIECTIV
Aparatul respirator
• Dispnee consecutiv:
- tulburărilor complexe de ventilaţie şi perfuzie
- fibrozei pulmonare (hepatite autoimune, ciroze hepatice)

• Conformaţia toracelui:
-conoid în distensiile abdominale prin meteorism sau ascită
-astenic cu dispariţia ţesutului musculo-adipos (denutriţiei)

• Revărsat pleural bazal drept sau bilateral cu deformare unilaterală

mai vizibilă la denutriţi.Uneori apare în anasarcă.
 EXAMENUL OBIECTIV
Aparatul cardiovascular
• Bradicardie - ictere intense.
• Tulburări de ritm (cardiomiopatie asociată în cadrul etilismului
cronic, hemocromatoză).
• Sufluri în zona pulmonară în caz de hipertensiune pulmonară
din ciroza hepatică cu hipertensiune portală severă.
• Hipotensiune arterială (hipovolemia consecutivă
hipoproteinemiei).
• Tromboflebite migratorii = sindrom paraneoplazic
 EXAMENUL OBIECTIV
Examenul cavităţii bucale:
• Buze: roşii, carminate (hepatopatii).
• Ragade ale comisurilor bucale (hipovitaminoză).
• Limbă: roşie, depapilată, glosita din CH (hipovitaminoză).
• Gingiile: gingivite, paradontopatie.
• Edentaţie în grade variabile.
• Foetorul hepatic = halenă caracteristică : respiraţie de tip
particular, determinată de prezenţa metilcarptanului de origine
intestinală rămas neactivat de către ficatul insuficient.
 EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia abdomenului:
• Modificarea conformaţiei abdominale
- bombarea prin meteorism ireductibil ca
o consecinţă a sindromului dispepsiei
gazoase asociat HT portale
- bombarea prin ascită= acumularea de
lichid în cavitatea abdominală:
- „obuz” = proeminent anterior spre
ombilic,în ascitele recente sub presiune
- „batracian” = abdomen revărsat pe flancuri
în ascitele vechi
 EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia abdomenului
• Cicatricea ombilicală
- hernie a cicatricii ombilicale →
“deget de mănuşă”
 EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia abdomenului:
Tegumentul abdominal:
• - edemaţiat (coajă de portocală);
• - alteori subţiate, lucioase, cu
vergeturi pe flancuri;
• - la pacienţii denutriţi, cu ascită în
cantitate mică, se poate evidenţia
bombarea localizată a hipocondrului
drept, sugerând o hepatomegalie
(CHC pe fondul unui ficat cirotic);
 CIRCULAŢIE COLATERALĂ

-circulaţia colaterală (HTP) de tip:

-porto-cav = în “cap de meduză” (caput medusae), periombilical;
-cavo-cav = flancuri şi toraco-abdominal;
-repermeabilizarea venei ombilicale (sindrom Cruveilhier-Baumgarten);
 EXAMENUL OBIECTIV
Palparea hepatică:

Mono-manual
EXAMENUL OBIECTIV

Bi-manual
 Palparea ficatului
Furnizează informaţii importante privind :
• -volumul;
• -consistenţa;
• -suprafaţa;
• -marginea inferioară;
• -sensibilitatea;
• -mobilitatea cu respiraţia

-În mod normal doar lobul hepatic stâng (LHS) este

accesibil palpării.
-Obezitatea, ascita şi meteorismul pot îngreuna
explorarea prin palpare a ficatului.
 Modificări de volum

Hepatomegalie difuză:
• boli ale parenchimului hepatic: hepatite cronice, acute, ciroze.
• boli cardio-vasculare: insuficienţa cardiacă, tromboza de venă
cavă inferioară, suprahepatice (hepatomegalie de stază).
• boli sistemice (colagenoze, tulburări metabolice -
tezaurismoze, amiloidoză).
• boli hematologice (leucoze, limfoame).
 Modificări de volum

Hepatolmegalie regională (interesează un segment/lob hepatic):

– chist hidatic

– abces hepatic

– neoplasm primitiv sau metastatic

Atrofie hepatică în cirozele hepatice avansate

 Modificări ale marginii anterioare

În mod normal marginea anterioară a ficatului este îngustă şi netedă

Modificări patologice :

• -rotunjită : hepatita cronică, ficatul de stază

• -neregulată, tăioasă : CH, HCC

 Modificări ale consistenţei hepatice

Normal consistenţa ficatului este moale.

• -consistenţă de organ: steatoza hepatică, hepatita acută;
• -consistenţa uşor ↑: hepatite cronice, ficat de stază;
• -consistenţa extrem de ↑ = dură ca piatra = HCH;
• -consistenţa elastică (mingea de tenis) = chist hidatic;
 Modificări ale suprafeţei

Normal: netedă, regulată.

• În practica medicală putem decela hepatomegalii:
• -cu suprafaţă regulată : hepatite acute, hepatite cronice;
• -cu suprafaţă neregulată: CH, HCH, chist hidatic;
-mici: micronodulare;
-mari: macronodulare;
 Modificări ale sensibilităţii

HEPATOMEGALII:

• -nedureroase: hepatite cronice, steatoze, ciroze;

• -dureroase: hepatita acută, ficatul de stază, CHC,

abces hepatic, chist hidatic suprainfectat
 Modificări ale mobilităţii ficatului

Normal mobil, cu mişcările respiratorii;

• -absenţa mobilităţii = perihepatită (inflamaţia

ţesutului perivisceral), abces subfrenic drept;
 EXAMENUL OBIECTIV
Percuţia hepatică:
Deplasarea matităţii hepatice
• Hepatoptoză :femei multipare, stări
de denutriţie.
• Deplasarea “în sus” a matităţii
hepatice se produce în meteorism,
ascită, sarcină, TU abdominale.
• Deplasarea “în jos” a matităţii
hepatice se produce în cauze toracice
(pleuro-pulmonare, cardiace)
Dispariţia matităţii hepatice :
• pneumoperitoneu, meteorism
accentuat, sindrom Chilaiditi
(interpoziţia diafragmatică a
colonului).
 EXAMENUL OBIECTIV
Auscultaţia hepatică:
utilitate redusă;

• -în anumite situaţii utilă:

- perceperea unei frecături

în aria hepatică (CHC, infarcte
hepatice, în boli hematologice,
tromboză de venă portă);

-sufluri datorită
neoangiogenezei tumorale:
hemangioame subcapsulare, CHC
 EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ
HEPATICĂ

• Sindromul hepatocitoliză

• Sindromul hepatopriv

• Sindromul de colestază

• Sindromul inflamator

• Sindromul imunologic
 1. Sindromul hepatocitoliză (1)

Cauza = hiperpermeabilitate membranară şi/sau citoliză hepatică

– ASAT/TGO/GOT - aspartataminotransferaza
• 5 - 45 UI/ml; citoplasmă + mitocondrii ; ficat + inimă,
muşchi scheletici;
– ALAT/TGP/GPT - alaninaminotransferază
• 3 - 40 UI/ml; citoplasmă; mai ales ficat
• coeficient Rittis - ASAT/ALAT = 1,3 - 1,6 –
>2 = hepatita alcoolică, hepatocarcinom;
<1 = hepatite virale;

 HAV fulminantă;  intermitent HC; N sau  ciroza avansată; 

steatoza hepatică, hepatomegalia de stază, adenocarcinom hepatic
 Sindromul hepatocitoliză (2)

– LDH - lactatdehidrogenaza
• 150-420 UI/ml ; ubicuitară; izoenzima hepatica - LDH5;
•  HAV, pusee de citoliză in HC
– vitamina B12 - ciancobalaminemia
– Fe - sideremie
• 80 - 120 micrograme% F (90 - 140 micrograme % B);
• în general în corelaţie cu aminotransferazele - inconstant,
mai târziu, mai puţin intens, depinde de mulţi alţi factori;
•   HAV, hemocromatoză;  pusee HC

!!! Valori normale nu exclud hepatopatia - ciroza, insuficienţa hepatică

 2. Sindromul hepatopriv (1)

Cauza = deficit de sinteză hepatică - proteine, factorii coagulării

dependenţi de vitamina K, metabolismul glucidic şi lipidic,
detoxifiere, epurare.
–  albuminemia
• v.n. - 4 - 5 g% (48 - 53 % din Pt); ↓↓ boli hepatice
cronice ; ↓ hepatite acute
–  timp Quick - timp de protrombină
• v.n. - 11 - 16s (IP - 70 - 120%); f. sensibil la deficit de
factori coagulare II, V, VII, IX prin defect sinteză;
• ! Uneori poate însemna obstrucţie - vitamina K
 Sindromul hepatopriv (2)
–  fibrinogenemia - f tardiv, numai în insuficienţa hepatică;

–  (pseudo)colinesteraza serică

• v.n. > 150 micromoli; enzimă secretată de ribozomii

hepatici;

•  HAV prelungite ! evoluţia spre cronicizare; HC

pusee;   insuficienţa hepatică
 Sindromul hepatopriv (3)
– metabolism lipidic
•  indice de esterificare = raport colesterol
esterificat/colesterol total - v.n. = 0.8;
•  LCAT - lecitincolesterol acil transferaza 
– metabolism glucidic
• ↑ glicemie - diabet hepatogen? scăderea toleranţei la glucoză;
• testul galactozemiei (galactozuriei) - Gal metabolizată
exclusiv hepatic - Gal iv - valoare serică, eliminare urinară
•
– probe de detoxifiere şi cleareance hepatic
• amoniemia (<95 μg/dl) – encefalopatia portală
• testul antipirină - metabolizată hepatic
• testul verde indocianină
• testul BSP (bromsulfonftaleină) - inj iv se dozează în ser la 45
si la 120 min
 3. Sindromul bilioexcretor
–  BR totală
• v.n. - 0,5 - 1 mg% (predominaţa BD); icter > 2 mg%;
• colestază  icter (hiperbilirubinemie)
• -↑neconjugată: hemoliză, deficit de captare/conjugare hepatică
(Sindrom Gilbert, Crigler Najjar)
• -↑conjugată: deficit de excreţie hepatică (sindrom Rotor, Dubin
Johnson )
• -↑mixtă: hepatită acută, cronică, ciroză, ficat de stază, colestază
intrahepatică
–  acizi biliari - preluaţi în celula hepatică şi retrimişi în circulaţie sau
uneori nepreluaţi;
 4. Sindromul de colestază
–  FA - fosfataza alcalină - enzime hepatocitare şi excretate biliar;
• VN: <280 mg/dl
• creşte moderat (de 1-2 ori) în leziuni parenchimatoase;
• creşte mult (de 3-10 ori) în colestază; boli osoase - copii, gravide

–  GT - glutamiltransferaza
• VN: 40-60 mg/dl

• foarte sensibilă - în obstacole incipiente;

• creşte şi în colestaza focală (! BR nu creşte);

• alcool-indusă (! indică consumul recent de alcool - sevraj)

 Sindromul de colestază (2)

• Crestere FA asociata cu cresterea GGT= origine hepatica

– Ciroza biliara primitiva, colangita sclerozanta, obstructie CBP
– Tumori hepatice, metastaze
– Hepatite acute colestatice (virus A, medicamente), hepatite/ciroze forme colestatice
(ex Virus D, autoimune)
– Boli hepatice infiltrative: amiloidoza,abcese leucemie
– Insuficienta cardiaca

• Crestere izolata GGT

– boli hepatice sau pancreatice
– consum de alcool- 1/3 au valori normale ale GGT
– diabet zaharat
– medicamente-carbamazepina
 5. Sindromul inflamator şi etiologic
1. Sdr inflamator: VSH, leucocite, PCR, gamma-globuline

2. Markeri etiologici:
• - A: IgM anti-HAV (hepatită acută), IgG (imunizare naturală, vaccinare)

• - B: AgHBs, AgHBe (marker de replicare virală), ADN-HBV (viremie), AcHBs

(vindecare, vaccinare eficientă), AcHBc, AcHBe

• - C: Ac-anti-HCV, ARN-HCV

• - D: AgHDV, Ac anti-HDV

• - CMV (citomegalovirus)
 Sindromul inflamator şi etiologic (2)
3. Markeri de autoimunitate:
1. SMA (smooth muscle antigen), LKM (liver kidney microsoma), ANA
(antinuclear antibody) – hepatita autoimuna
2. AMA (antimitochondrial antibodies)-ciroza biliara primitiva
3. IgM (ciroza biliara primitiva), IgA (consum de alcool), IgG (hepatopatie virala)
4. pANCA: colangita sclerozantă primitivă

4. Alti markeri etiologici:

– cuprul seric şi urinar, ceruloplasmina: boala Wilson
– crioglobuline: crioglobulinemia din hepatita cronică C
– fierul, transferina: hemocromatoză
– alfa1-antitripsina (A1AT): ciroza hepatică prin deficit de A1AT
– teste genetice: fibroza chistică
– markeri tumorali: alfa-fetoproteina-AFP (sunt cazuri de HCC cu AFP negativă),
des-gama-carboxi-protrombina (HCC), Ca19-9 (CCC)
 Ecografia abdominală

Eco/EcoDoppler furnizează informaţii :

• formă, dimensiune, contur, poziţie
• structură : -omogenă
-neomogenă → proceselor înlocuitoare de spaţiu:
solide; -lichide; -mixte
• viteza şi direcţia de deplasare a sângelui
• vasele hepatice:artera hepatică, vena portă, hepatice, cavă inf

Poate fi practicată:
-transabdominal
-intraoperator
-ecoendoscopia -EUS
Ecografia abdominală
Ecografia Doppler vase abdominale
• Tumora hepatică
 Computer tomografia (CT)
• Tumoră hepatică

-informaţii : -anatomice (morfologice)

 Angio-IRM

AngioIRM furnizează date privind particularităţile circulaţiei hepatice

(utilă preoperator : tumori hepatice , transplant)
Scintigrafia hepatică

-în hepatitele active:

transformare pătrată a formei
de organ, cu fixare
extrahepatică (splină);

-în CH: structură neomogenă

hepatică (noduli) cu captare
de SRH extrahepaticcă
(splină, măduvă);
 Explorarea morfologică hepatică (PBH)

Indicaţii PBH:
- oarbă (sp.VIII-IX intercostal drept, pe linia axilară medie, în
plină matitate hepatică)→ hepatopatiile difuze: hepatite
cronice, steatoze, CH, tezaurismoze, amiloidoză;
-ghidaj (laparoscopic, eco, CT) → leziuni circumscrise: CHC,
meta hepatice;

Contraindicaţii :
-IP < 60 %, Tr. < 60.000 – 80.000 /mmc;
-colestază: dilatarea căii biliare principale (CBP) sau căilor
biliare intrahepatice ( CBI) → risc de fistulă biliară;
-ficat mic, ascită;
-pacienţi agitaţi, necooperanţi;
-refuzul pacientului;
Explorarea morfologică hepatică (PBH)
 Alte explorări complementare
• Ecografia intraoperatorie şi ecoendoscopie în colestaza şi în tumorile
hepatice mici.

• Tomografia prin emisie de pozitroni (PET) cu 18-FDG (fluoro-deoxi-

glucoză) în decelarea metastazelor hepatice.

• Angioscintigrafia hepatică pentru arterializărea perfuziei hepatice în

neoplaziilor. Angiografia hepatică selectivă pt tumorilor hepatice.

• Elastografia hepatică (fibrotest ) pentru gradul fibrozei hepatice.

• Laparoscopia diagnostică pt biopsie şi examen anatomopatologic

• Endoscopia digestivă superioară pt. HTP (varice esofagiene, gastrice)

 Quiz 1
Bărbat, 40 ani , şofer, ASAT=3xN,
ALAT=1xN, FA=N, GGT=3xN

Ce analize mai cereţi ?

Albumine, INR,ecografie abdominală normale

AgHBs, Ac VHC=N
Colesterol, TG=N
VEM=105

IgG=N, IgA= crescut, IgM=N

Dg= Steatohepatită alcoolică

Vă mulţumesc!