Dr.

Mădălina Georgescu
I.F.A.C.F. – O.R.L. Bucureşti
 Componente:
◦ Ureche externă
◦ Ureche medie – cavum tympani
◦ Ureche internă - capsula otică se află în grosimea
stâncii temporale

25.03.2019 2
 Cavum tympani: volum = 2 cm3
◦ lanţ osicular (volum = 0,5-0,8 cm3)
◦ tendonul m. tensor tympani
◦ tendonul muşchiului scăriţei
◦ nervul coarda timpanului
 Blocul pneumatic mastoidian

25.03.2019 3
 UE + UM: transmit mesajul sonor
spre urechea internă prin
mecanism mecanic
 UI: mecanism neurofiziologic de
decodare a informaţiei mecanice în
impuls nervos
1. Transformă vibraţiile aeriene în variaţii
presionale
2. Adaptor de impedanţă
3. Protecţia urechii interne
opoziţia de
fază dintre FO
şi FR
2. Adaptor de
impedanţă
 la interfaţa aer-lichid se
transmite doar 1/1000
din energia acustică (se
pierd 30dB)
TM

FO
2. Adaptor de impedanţă
◦ amplificare de forţă (pârghia
lanţului osicular): coeficient =
1.3
◦ amplificare de presiune
(Stimpan/SFO = 17/1)

◦ 1.3*17 = 22 = 27 dB
3. Protecţia urechii interne – REFLEX STAPEDIAN
◦ Limitează energia sonoră transmisă spre urechea
internă datorită reflexului stapedian
3. REFLEXUL STAPEDIAN
a) creşte câmpul dinamic al auzului (energia
sonoră tolerată de sistemul auditiv)
• la sunete intense, contracţia m. stapedian diminuă
creşterea semnalului care ajunge la cohlee

➢ Protejează cohleea de sunete intense

➢ Scade oboseala auditivă
➢ Evită lezarea celulelor ciliate
 Audigrama tonală liminară – ATL
◦ Rinne audiometric prezent pe frecvențele grave

25.03.2019 13
 Dr. Mădălina Georgescu
I.F.A.C.F. – O.R.L. Bucureşti
 Factor care traduce opoziţia unui sistem la un
transfer de energie
 În cazul fenomenelor continui, singura forţă care
se opune acţiunii este FRECAREA
 În cazul fenomenelor vibratorii intervine şi
REACTANŢA (care variază în funcţie de frecvenţă)
 Reactanţa depinde de frecvenţa sunetului:
◦ modificarea masei afectează sunetele acute
◦ modificarea rigidităţii afectează sunetele grave
 Deoarece patologia urechii medii se repercută
asupra rigidităţii
 Sunetul sondei va fi un sunet de tonalitate gravă
(220 Hz)
 Convențional: ton de sondă de frecvență joasă (226Hz)
◦ Măsurătorile impedansmteriei reflectă în principal rigiditatea
lanțului osicular, care este parametrul cel mai des afectat de
patologia de ureche medie

Energia stimulului

Energia reflectată E. transmisă

 Sugari sub 6 luni – ton de sondă de 1000Hz

◦ Din cauza rezistenței mai mari a lanțului osicular la tonul de sondă
de frecvență gravă
◦ Mezenchim rezidual în urechea medie, lanț osicular imatur
 Impedanţa acustică
◦ statică (absolută) Fără valoare clinică
 suprapunerea valorilor pe
mai multe categorii nozologice

◦ dinamică (relativă)
 timpanograma Utilizabilă clinic
 pragul RS
 timpanometrie

 măsurarea complianţei statice

 declanşarea reflexului stapedian acustic (RSA)

 măsurarea volumului fizic

 CASCĂ (identică cu cea de la
audiometru)

 SONDA care conţine

◦ casca
◦ microfonul
◦ tubulatura pt. modificarea presiunii în CAE
 se introduce presiune pozitivă în CAE:
+200daPa (1daPa = 1,02 mmH2O)
 se scade treptat presiunea: complianţa creşte
până la un maxim (presiunea la care se obţine
aceeaşi presiune pe cele 2 feţe ale timpanului)
 se scade presiunea din CAE până la -200daPa:
se rigidizează sistemul din nou = complianţă
mică
◦ “A” vârf bine
definit între
-100 / +100 daPa

◦ “B” modificări
minime ale
complianţei în
funcţie de
presiune

◦ “C” vârf situat în

zona presiunilor
negative
 Contracție reflexă bilaterală a
mușchiului stapedian după stimularea
sonoră intensă (ton pur de 85dB SL;
65dB SL BBN) – barbituricele, curara,
clorpromazina pot crește pragul și
latența RS

Contracție Contracție
reflexă CL reflexă IL
Stimul
sonor
 Muşchiul stapedian se contractă în mod reflex sub
acţiunea unui stimul sonor suficient de puternic.
Contracţia este bilaterală, deşi stimularea se poate face
la o singură ureche.

 Intensitatea stimulului trebuie să fie de 70 – 90 dB SL

(85 dB SL în medie) pentru tonuri pure şi de 65 dB SL
pentru zgomot alb.

 Metodele electroacustice de măsurare a impedanţei

măsoară modificarea bruscă a presiunii determinată de
scăderea complianţei sistemului UM pe durata
contracţiei muşchiului stapedian.
 Contracția mușchiului
stapedian rigidizează
sistemul de transmisie al
urechii medii, crescând
impedanța:
◦ Durează pe durata stimulării =
răspuns monofazic ( b)
◦ Inversat ( e) – artifact? (doar în
stimularea IL)
 Fixare completă a scăriței în
fereastra ovală
 Hipoacuzie neurosenzorială
profundă
 Paralizie facială
 Dacă RS este prezent:

◦ calea aferentă - sonoria la urechea stimulată este

suficientă pentru declanşarea RS

◦ la nivelul trunchiului cerebral, căile de legătură între

nucleul acustic şi nucleul facial contralateral sunt normale
 Dacă RS este prezent:
◦ UM efectoare este normală
◦ Calea eferentă – nervul facial este funcţional
cel puţin până la emergenţa ramului pentru
muşchiul stapedian

Prezenţa RSA are relevanţă clinică mai mare decât

absenţa sa.
 Pragul reflexului
stapedian este
cea mai mică
intensitate
sonoră care
determină o
modificare
vizibilă a
complianţei
 Normal la
70-90 dBSL
 simpla cunoaştere a pragurilor stapediene este
INSUFICIENTĂ pentru a avea o idee precisă
despre pragurile de auz
 totuşi, pe plan medico-legal:
◦ când un subiect se pretinde cofotic şi refuză sistematic
să răspundă la ATL, apariţia RSA face dovada simulării
◦ dacă pragul ATL se suprapune pe RSA: imposibilitate
fiziologică (max. 25dB)
◦ absenţa RSA confirmă existenţa unei surdităţi profunde
(sigur că absenţa RSA nu se datorează altei cauze
stimulare ipsilaterală)
 Diagnostic diferenţial HT vs. HNS

 Diagnostic diferenţial HT

 Diagnostic diferenţial în HNS (leziune

cohleară vs. retrocohleară)

 Cuantificarea hipoacuziei

 Evaluarea integrităţii căilor reflexe auditive

la nivelul trunchiului cerebral

 Topodiagnostic leziune nerv facial

 Evaluarea funcţionalităţii IC