Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Afecţiunea este diagnosticată la scurt timp după naştere datorită lipsei eliminării
meconiului, dar cel mai frecvent datorită malnutriţiei copilului în pofida unei
alimentaţii corespunzătoare. Persoanele cu fibroză chistică au o mortalitate
ridicată datorită afectării pulmonare, pancreatice, hepatice, dar supravieţuirea a
crescut în ultima perioadă datorită progreselor în medicină, în prezent fiind în
jurul vârstei de 50 de ani.
În populația europeană fibroza chistică are o incidență de aproximativ ½.500 nou-
născuți, ceea ce ar corespunde unei frecvențe a heterozigoților de 1/25. Boala are
o transmitere de tip autosomal recesiv. Părinții unui copil bolnav sunt heterozigoți
(poartă o variantă – alelă – mutantă și una normală a genei CFTR și sunt
sănătoși). Riscul de recurență în familie, după nașterea unui copil afectat de
această boală este de 25%.
Manifestarea bolii
Boala se poate manifesta sub trei forme de gravitate variabilă. Gravitatea bolii
depinde, în principal, de tipul de mutații ale genei CFTR.
În unele cazuri, chiar dacă mutațiile în gena CFTR sunt identice, se pot observa
diferențe în manifestarea bolii. O concordanță semnificativ mai mare a severității
bolii a fost observată la gemenii monozigoți (care sunt identici din punct de
vedere genotipic) decât la gemenii dizigoți (care au în comun doar 50% din alele
și care pot suferi influențe variabile ale mediului înconjurător). Cand proteina
CFTR este defecta, celulele epiteliale nu pot regla modul în care clorul (care face
parte din sarea numita clorura de sodiu) trece prin membranele celulare. Acest
lucru perturba echilibrul esential al sarii si apei, necesar pentru a mentine o
captuseala normala subtire de fluid si mucus in interiorul plamanilor, pancreasului
si al cailor de trecere din alte organe. Mucusul devine gros, lipicios si greu de
deplasat.
Fibroza chistică afectează mai multe organe şi sisteme:
Afectarea pulmonară:- în fibroza chistică se produce o secreţie vâscoasă a căilor
pulmonare ce se acumulează în căile respiratorii favorizând apariţia de infecţii şi
inflamaţii care în timp conduc la alterarea ţesutului pulmonar prin formarea de
chisturi şi fibrozarea sa. Din acest motiv schimburile de oxigen şi dioxid de carbon
sunt îngreunate.
Afectarea pancreatică: datorită vâscozităţii crescute a secreţiei pancreatice
enzimele produse de acesta nu ajung să fie eliminate în intestin şi sunt activate în
interiorul pancreasului producând autodigestia pancreasului, inflamaţia acestuia şi
în final distrugerea organului. Afectarea cuprinde la un moment dat şi celulele
responsabile de secreţia de insulină pacienţii dobândind diabet.
Fibroza chistica este o boala genetica, iar un copil poate sa mosteneasca fibroza
chistica de la parinti. Asta nu inseamna ca toti parintii care sufera de fibroza chistica
vor transmite afectiunea mai departe. In realitate, un copil poate mosteni boala doar
daca atat mama, cat si tatal sunt purtatori ai genei defective. Iar in aceasta situatie, in
care ambii parinti sunt purtatori ai genei, exista o sansa de 25% ca acestia sa
transmita boala. In 50% din cazuri copiii se nasc purtatori ai genei, dar nu vor
dezvolta afectiunea. De asemenea, exista si o sansa de 25% ca un copil sa nu fie nici
macar purtator al genei defective.
Se estimeaza ca pana la 10 milioane de oameni pot fi purtatori ai unei gene a fibrozei
chistice, fara sa fie constienti de acest lucru.
Testele genetice sunt cea mai buna modalitate de a determina daca o persoana este
purtatoare a genei ce provoaca patologia.
Simptomele fibrozei chistice
Teste genetice postnatale pentru detectarea mutatiilor din gena CFTR. Testele se
efectueaza fie dintr-o proba de sange periferic, fie din celule recoltate din
cavitatea bucala, urmand ca apoi sa fie analizate intr-un laborator de genetica
moleculara. Aceste teste pot confirma un rezultat pozitiv al testului de screening si
al testului de transpiratie.
Factori de risc pentru fibroza chistică:
Fibroza chistică este determinată de mutaţii ale genei CFTR situată în locusul
7q31.2. Această genă codifică o proteină din membrana unor celule secretorii (ce
produc mucus, sudoare, salivă, lacrimi şi enzime digestive) şi are rol în transportul
apei la nivel celular. Mutaţia genei CFTR determină formarea unei proteine
anormale, având ca rezultat scăderea concentraţiei apei din secreţii.
Peste 1000 de mutaţii ale acestei gene sunt responsabile de apariţia fibrozei chistice.
Cea mai frecventă mutaţie, denumită delta F508 (ΔF508) este prezentă la 68-75% din
persoanele afectate din toată lumea.
Afecţiunea se transmite autozomal recesiv, un individ afectat având două copii ale
genei CFTR alterate pe care le-a moştenit de la fiecare părinte care este purtător
sănătos al bolii.
Tratamentul fibrozei chistice