CURSANT : FILOTE

FIBROZA CHISTICĂ VIOLETA, ANUL III ,GRUPA

D

 Fibroza chistică afectează aproximativ

1 din 2500-3500 de nou-născuţi
caucazieni. Este mai rară la rasa
neagră (1 din 17000 de nou-născuţi) şi
rasa galbenă (1 din 31000 de nou-
născuţi), cei mai afectaţi fiind nord
europenii
Ce este fibroza chistică?

Fibroza chistică sau mucoviscidoza este o afecţiune genetică ce se caracterizează prin

afectarea plămânilor, ficatului, pancreasului, intestinului şi a multor alte organe. Ea
este determinată de disfuncţia unei proteine ce reglează conţinutul de apă al
secreţiilor organismului. În fibroza chistică secreţiile sunt sărace în apă, devin
vâscoase şi stagnează în căile de eliminare ale glandelor.

 Afecţiunea este diagnosticată la scurt timp după naştere datorită lipsei eliminării
meconiului, dar cel mai frecvent datorită malnutriţiei copilului în pofida unei
alimentaţii corespunzătoare. Persoanele cu fibroză chistică au o mortalitate
ridicată datorită afectării pulmonare, pancreatice, hepatice, dar supravieţuirea a
crescut în ultima perioadă datorită progreselor în medicină, în prezent fiind în
jurul vârstei de 50 de ani.
 În populația europeană fibroza chistică are o incidență de aproximativ ½.500 nou-
născuți, ceea ce ar corespunde unei frecvențe a heterozigoților de 1/25. Boala are
o transmitere de tip autosomal recesiv. Părinții unui copil bolnav sunt heterozigoți
(poartă o variantă – alelă – mutantă și una normală a genei CFTR și sunt
sănătoși). Riscul de recurență în familie, după nașterea unui copil afectat de
această boală este de 25%.
Manifestarea bolii
Boala se poate manifesta sub trei forme de gravitate variabilă. Gravitatea bolii
depinde, în principal, de tipul de mutații ale genei CFTR.
 În unele cazuri, chiar dacă mutațiile în gena CFTR sunt identice, se pot observa
diferențe în manifestarea bolii. O concordanță semnificativ mai mare a severității
bolii a fost observată la gemenii monozigoți (care sunt identici din punct de
vedere genotipic) decât la gemenii dizigoți (care au în comun doar 50% din alele
și care pot suferi influențe variabile ale mediului înconjurător). Cand proteina
CFTR este defecta, celulele epiteliale nu pot regla modul în care clorul (care face
parte din sarea numita clorura de sodiu) trece prin membranele celulare. Acest
lucru perturba echilibrul esential al sarii si apei, necesar pentru a mentine o
captuseala normala subtire de fluid si mucus in interiorul plamanilor, pancreasului
si al cailor de trecere din alte organe. Mucusul devine gros, lipicios si greu de
deplasat.
Fibroza chistică afectează mai multe organe şi sisteme:
Afectarea pulmonară:- în fibroza chistică se produce o secreţie vâscoasă a căilor
pulmonare ce se acumulează în căile respiratorii favorizând apariţia de infecţii şi
inflamaţii care în timp conduc la alterarea ţesutului pulmonar prin formarea de
chisturi şi fibrozarea sa. Din acest motiv schimburile de oxigen şi dioxid de carbon
sunt îngreunate.
 Afectarea pancreatică: datorită vâscozităţii crescute a secreţiei pancreatice
enzimele produse de acesta nu ajung să fie eliminate în intestin şi sunt activate în
interiorul pancreasului producând autodigestia pancreasului, inflamaţia acestuia şi
în final distrugerea organului. Afectarea cuprinde la un moment dat şi celulele
responsabile de secreţia de insulină pacienţii dobândind diabet.
Fibroza chistica este o boala genetica, iar un copil poate sa mosteneasca fibroza
chistica de la parinti. Asta nu inseamna ca toti parintii care sufera de fibroza chistica
vor transmite afectiunea mai departe. In realitate, un copil poate mosteni boala doar
daca atat mama, cat si tatal sunt purtatori ai genei defective. Iar in aceasta situatie, in
care ambii parinti sunt purtatori ai genei, exista o sansa de 25% ca acestia sa
transmita boala. In 50% din cazuri copiii se nasc purtatori ai genei, dar nu vor
dezvolta afectiunea. De asemenea, exista si o sansa de 25% ca un copil sa nu fie nici
macar purtator al genei defective.
Se estimeaza ca pana la 10 milioane de oameni pot fi purtatori ai unei gene a fibrozei
chistice, fara sa fie constienti de acest lucru.
 Testele genetice sunt cea mai buna modalitate de a determina daca o persoana este
purtatoare a genei ce provoaca patologia.
Simptomele fibrozei chistice

 Semnele si simptomele fibrozei chistice variaza, in functie de severitatea bolii.

Severitatea bolii este data de mutatiile aparute in gena CFTR. Este posibil ca unii
copii cu fibroza chistica sa nu prezinte simptome pana la adolescenta sau pana la
varsta adulta. De obicei, doar unul din 10 copii cu fibroza chistica prezinta
simptome inca de la nastere, dar pentru cele mai multe persoane cu fibroza
chistica semnele si simptomele incep sa apara in primii doi ani de viata. Adultii
diagnosticati cu fibroza chistica pot avea simptome atipice, precum: pancreatita,
infertilitate (la barbati absenta congenitala a vaselor deferente poate fi singura
manifestare a bolii) si pneumonie recurenta.Persoanele cu fibroza chistica au un
nivel de sare in transpiratie mai mare decat cel normal. Majoritatea celorlalte
semne si simptome ale fibrozei chistice afecteaza sistemul respirator si sistemul
digestiv.
Semne si simptome respiratorii ale fibrozei chistice
Mucusul gros si lipicios asociat cu fibroza chistica infunda caile respiratorii. Acest
lucru poate provoca semne si simptome precum:
Tuse persistenta care produce mucus gros (sputa)
Respiratie suieratoare
Intoleranta la exercitii fizice
Infectii pulmonare repetate
 Caile nazale inflamate sau senzatia de nas infundat, sinuzite cronice
Semne si simptome digestive ale fibrozei chistice
Mucusul gros poate bloca si tuburile care transporta enzimele digestive din pancreas la
intestinul subtire. Fara aceste enzime digestive, intestinele nu vor putea sa absoarba complet
nutrientii din alimente. Prin urmare, simptomele resimtite pot fi:
Scaune mirositoare si grele (scaune steatoreice – grasimi care nu au fost digerate in scaune)
Crestere lenta in greutate si inaltime
Blocaj intestinal, in special la nou-nascuti (meconium ileus sau obstructie meconiala)
Pancreatita
 Constipatia severa poate provoca prolaps rectal (o parte din rect, capatul intestinului gros,
iese in afara anusului). Acesta poate fi un semn al fibrozei chistice la copii. Prolapsul
rectal la copii poate necesita uneori o interventie chirurgicala.
Diagnosticul fibrozei chistice

 Diagnosticarea fibrozei chistice este un

proces care se desfasoara in mai multe
etape. O evaluare completa va include pe
langa anamneza, examen fizic si
examene de laborator: examene de
screening pentru purtatori sanatosi,
examene de screening la nou-nascuti si
diagnostic prin testare genetica.
Pentru a diagnostica fibroza chistica, medicul pneumolog poate efectua mai
multe teste:
Teste de screening la nou-nascuti:
 IRT (trypsinogen imunoreactiv): Aceste analize se bazeaza pe detectarea nivelului
de tripsinogen imunoreactiv, o enzima fabricata de pancreas care se gaseste in
cantitati reduse in sange. Testul poate sa dea rezultate pozitive si in diverse situatii
asociate cu prematuritatea sau complicatiile de la nastere. Daca se obtin rezultate
pozitive, se recomanda efectuarea testelor genetice.
 Testul de transpiratie pentru verificarea nivelului de sare in transpiratie. Acesta
reprezenta standardul in diagnosticarea fibrozei chistice (inaintea testarii
genetice), deoarece persoanele cu fibroza chistica pierd o cantitate mare de sare
prin transpiratie, in comparatie cu persoanele care nu au boala. Testele de
transpiratie sunt utile pentru diagnosticarea bolii, dar nu pot fi utilizate ca metoda
pentru a prognoza cum va evolua afectiunea. De asemenea, nu se pot utiliza si
pentru a depista persoanele purtatoare ale mutatiei.
 Teste de diagnostic prenatal pentru a diagnostica fibroza chistica la un copil
nenascut. Este nevoie de o manevra invaziva (proba de lichid amniotic, sau
biopsie de vilozitati coriale) pentru a identifica eventualele mutatii genetice

 Teste genetice postnatale pentru detectarea mutatiilor din gena CFTR. Testele se
efectueaza fie dintr-o proba de sange periferic, fie din celule recoltate din
cavitatea bucala, urmand ca apoi sa fie analizate intr-un laborator de genetica
moleculara. Aceste teste pot confirma un rezultat pozitiv al testului de screening si
al testului de transpiratie.
Factori de risc pentru fibroza chistică:

Factorii de risc pentru apariţia fibrozei chistice sunt exclusiv genetici.

 Fibroza chistică este determinată de mutaţii ale genei CFTR situată în locusul
7q31.2. Această genă codifică o proteină din membrana unor celule secretorii (ce
produc mucus, sudoare, salivă, lacrimi şi enzime digestive) şi are rol în transportul
apei la nivel celular. Mutaţia genei CFTR determină formarea unei proteine
anormale, având ca rezultat scăderea concentraţiei apei din secreţii.
Peste 1000 de mutaţii ale acestei gene sunt responsabile de apariţia fibrozei chistice.
Cea mai frecventă mutaţie, denumită delta F508 (ΔF508) este prezentă la 68-75% din
persoanele afectate din toată lumea.
 Afecţiunea se transmite autozomal recesiv, un individ afectat având două copii ale
genei CFTR alterate pe care le-a moştenit de la fiecare părinte care este purtător
sănătos al bolii.
Tratamentul fibrozei chistice

 Fibroza chistica nu poate fi vindecata, iar scopul tratamentului este de a usura

simptomele si de a reduce complicatiile. Managementul fibrozei chistice este
complex, pacientul necesitand o abordare multidisciplinara
Tratamentele actuale urmăresc scăderea simptomelor și reducerea complicațiilor:
scăderea vâscozității mucusului și eliminării acestuia din bronhii
prevenirea și tratamentul infecțiilor respiratorii
dilatarea căilor respiratorii și scăderea inflamației acestora
prevenirea și tratarea blocajului secrețiilor digestive (secreții pancreatice, bilă) și
substituția de enzime pancreatice pentru creșterea absorbției alimentare a grăsimilor
asigurarea nutriției corespunzătoare prin suplimente alimentare
 pacienții care au anumite mutații genetice vor beneficia în curând și în România
de medicamente noi Kalydeco (Ivocaftor) sau Orkambi (Ivocaftor + lumicaftor)
care pot îmbunătăți funcția respiratorie și reduce riscul de exacerbări.
 Kinetoterapia respiratorie și drenajul bronșic sunt cele mai eficiente mijloace de
eliminare a mucusului din căile respiratorii, putând îmbunătăți funcția respiratorie
și preveni infecțiile; tehnicile de fizioterapie respiratorie includ exerciții fizice,
tapotaj bronșic și folosirea unor dispozitive care ajută la desprinderea și
eliminarea secrețiilor (dispozitive vibratorii – flutter, vestă vibratorie, cough
assist).
Obiectivele tratamentului includ:
Prevenirea si controlul infectiilor care apar in plamani
Indepartarea mucusului din plamani
Tratarea si prevenirea blocajului intestinal
Asigurarea unei nutritii adecvate
 In 2019, FDA a aprobat primul medicament in combinatie tripla
(elexacaftor/ivacaftor/tezacaftor) pentru tratamentul pacientilor cu cea mai
frecventa mutatie a genei CFTR. Este aprobat pentru copiii peste 12 ani care au
cel putin o mutatie F508del in gena CFTR, care se estimeaza ca apare la peste
90% din pacienti.
 Profilaxia complicațiilor include imunizarea, inclusiv vaccinul antipneumococic și
antigripal, evitarea fumatului, control regulat și respectarea strictă a tratamentului
recomandat.
Cat de mare este riscul de a mosteni fibroza chistica?

 Este bine de stiut ca fibroza nu este o afectiune contagioasa. Este o afectiune

genetica mostenita, care apare in momentul in care ambii parinti sunt purtatori ai
unei gene mutante a fibrozei chistice. Este o boala autosomal recesiva, ceea ce
inseamna ca pot sa fie afectati atat baietii, cat si fetele. Daca gena mutanta are
pereche o gena normala, persoana cu aceasta mutatie va fi purtatoare, dar nu va
face boala. Persoana purtatoare a mutatiei nu are semne sau simptome si nu
dezvolta afectiunea
 Daca ambii parinti sunt purtatori ai genei mutante, exista riscul pentru copil de a
mosteni ambele gene mutante, situatie care va determina aparitia bolii. Totusi, nu
toti copiii nascuti din parinti purtatori vor dezvolta afectiunea. Cand ambii parinti
sunt purtatori, fiecare copil are o probabilitate de 25% de a nu fi purtator si de a
nu avea fibroza chistica, o probabilitate de 50% de a fi purtator, dar fara sa faca
fibroza chistica si o probabilitate de 25% de a avea fibroza chistica.
 Pentru ca testarile genetice sunt din ce in ce mai accesibile, iar frecventa
purtatorilor sanatosi pentru fibroza choistica este 1/50, este recomandat ca toate
persoanele sa se testeze pentru a depista purtatorii. Pentru persoanele care stiu ca
printre rudele de sange au avut persoane afectate de fibroza chistica, testarea este
recomandata in situatia in care doresc sa devina parinti. De asemenea, la
depistarea unei persoane cu fibroza chistica, se recomanda testarea fratilor si
surorilor, pentru ca identificarea precoce a bolii duce la posibilitatea inceperii
tratamentului, cu imbunatatirea calitatii vietii si prelungirea supravietuirii. Chiar si
rudele de radul II, precum verii primari, ar trebui sa se testeze, in urma unei
consultatii gnetice si efectuarea arborelui familial.
 Persoanele purtatoare de gene mutante care nu doresc sa aiba un copil afectat de
aceasta boala pot sa ia in considerare varianta fertilizarii in vitro cu diagnostic
preimplantatoriu, deoarece embrionul poate fi testat inainte de a fi implantat in
uterul mamei.
 Bibliografie:
 www.scribd.com
 www.wikipedia.com
VĂ MULȚUMESC!