Sunteți pe pagina 1din 7

Fibroza chistica

Fibroza chistica este o boala in care secretiile mucoase ale organismului au consistenta crescuta, sunt
uscate si aderente,acest mucus asemanator lipiciului se intareste afectand multe organe, in special
plamanii si pancreasul. Fibroza chistica sau mucoviscidoza este cea mai frecventa afectiune monogenica,
avand o incidenta de 1:2500-3500 nou-nascuti in randul populatiei de origine caucaziana.
Fenotip :patlologic,persoanele care au fibroza chistica au probleme respiratorii si afectiuni ale
plamanilor,deasemenea pot avea 1roblem cu nutritia sau digestia, cresterea si dezvoltarea.

Cauza bolii:
-mutatii in gena CFTR
Fibroza chistica apare cand un copil mosteneste cate o gena de la ambii parinti. Daca un copil
mosteneste gena CFTR de la un singur parinte, copilul nu va dezvolta fibroza chistica dar va fi purtator.

Gena responsabila
Gena :CFTR
Locus:7q31
Structura:gena CFTR contine aproximativ 250-280 kilobaze, fiind alcatuita din 27 exoni
Functii:
I-nivel molecular:codifica pentru sinteza unei proteine transmembranare CFTR;
II-nivel celular: trecerea normala a clorului ,sodiului si altor proteine cum ar fi glutationul prin
membrana celulelor epiteliale;
III-nivel de organism: functia normal a glandelor mucoase si seroase de la nivelul majoritatii organelor .



Proteina CFTR
Structura: . consta din 1480 aminoacizi, ce formeaza cinci domenii: 2 domenii transmembranare, fiecare
cu 6 deschideri in -helix, 2 domenii nucleotidice (NBD) in citoplasma, interconectate la regiunile
transmembranare si un domeniu reglator (R), care leaga intre ele domeniile transmembranare.
Functii: functioneaza ca un canal de clor la nivelul polului apical al membranei celulelor epiteliale. In
plus, proteina este implicata si in reglarea canalelor de sodiu, intervine in transportul HCO
3
-
prin
membranele celulelor epiteliale si poate actiona ca un canal pentru alte proteine, cum ar fi glutationul.
Mutatii in gena
Pina in prezent au fost descrise mai mult de 1500 mutatii diferite. Aproape toate sunt mutatii
punctiforme sau deletii mici (de la 1 la 84 bp), cea mai frecventa mutatie la nivel mondial, caracterizata
prin deletia fenilalaninei in pozitia 508 (F508 Phe508del).
Mutatiile genei CFTR pot fi grupate in 6 clase diferite, impartite in raport cu consecintele lor functionale
la nivel celular :
I Dereglarea sintezei proteinei CFTR datorit mutaiilor care determin formarea unei proteine
trunchiate (mutaii ce determin apariia unui codon stop, mutaii ce modific cadrul de lectura i
mutaii ale siturilor de matisare ale exonilor)(spre exemplu mutaiile G542X, W1282X, R553X,
621+1G>T)
II - Alterarea maturrii intracelulare a proteinei (procesare posttraducional i transport intracelular) al
proteinei CFTR datorit mutaiilor care modific sau deleteaza un aminoacid (spre exemplu mutaiile
F508del, N1303K, I507del)
III - Afectarea reglrii funciei canalului ionic datorit mutaiilor care modific un aminoacid n domeniul
de fixare al ATP-ului (spre exemplu mutaiile G551D, G1244E, S1255P)
IV Micorarea conductanei canalului ionic (diminuarea fluxului ionic sau modificarea selectivitii)
datorit mutaiilor care modific un aminoacid n regiunile transmembranare ce particip la formarea
canalului ionic (spre exemplu mutaiile R334W, R347P, R117H)
V - Reducerea numrului de molecule de ARN mesager datorit mutaiilor care determin formarea unui
ARN instabil (spre exemplu mutaiile 3849+10kbC>T, A455E, IVS8(5T), 1811+1,6kbA>G)
VI Alterarea stabilitii moleculelor proteice de la suprafaa celular (spre exemplu mutaia G551D)
Mutatiile din clasele I, II, III sunt mai frecvente si se asociaza cu insuficienta pancreatica, in timp ce
mutatiile din clasele IV, V si VI sunt mai rare, iar pacientii nu prezinta manifestari pancreatice
1
.


Consecintele mutatiilor:
I-nivel molecular:codifica pentru proteina CFTR defecta;
II-nivel celular:sinteza unui canal de Cl defect ,localizat la polul apical al celulelor epiteliale ale glandelor
exocrine;
III-nivel de organism:secretiile viscoase ale glandelor exocrine obtureaza structurile canaliculare si se
manifesta prin afectiuni grave ale plaminilor si pancreasului exocrin; la nivelul pielii apare o secretie
sudorala cu concentratie ridicata de sare.

Tabloul clinic

- plamani si sistemul respirator:acumulare de secretii groase si aderente care retin bacteriile,aceasta
este cauza infectiilor respiratorii frecvente si afectiuni pulmonare cronice
- pancreas si aparatul digestiv:primul simptom in cazul afectarii pancreatice si ale aparatului digestiv
poate fi dat de obstructia meconiala care impiedica eliminarea primului scaun al unui nou-nascut. In
primul an de viata un copil poate prezenta diaree persistenta sau scaune voluminoase cu multe lipide si
cu miros urat. Secretiile mucoase din fibroza chistica pot interfera cu functionarea pancreasului ceea ce
afecteaza absorbtia nutrientilor din mancare,ca rezultat, copilul nu creste in greutate, ba chiar poate
scadea.



- glandele sudoripare: pielea foarte sarata a copilului;fibroza chistica poate duce la deshidratare foarte
usor si nivele foarte scazute de saruri (electroliti) in sange.
- organele genitale:mai mult de 95% dintre barbatii cu fibroza chistica nu pot avea copii (sunt
infertili);femeile cu fibroza chistica pot duce la termen o sarcina dar pot avea dificultati la conceptie
- sistemul osos:persoanele cu fibroza chistica pot avea o fragilitate mai crescuta a oaselor decat alte
persoane deoarece oasele lor contin mai putine minerale,oasele fragile duc la fracturi, osteopenie
sau osteoporoza,fibroza chistica poate fi cauza articulatiilor dureroase si umflate (artropatie sau artrita).
Aceste probleme sunt mai frecvente la adulti decat la copii.
- hipocratism digital (deformarea extremitatilor degetelor, bombare si aplatizare)
- polipi (formatiuni tumorale) nazali si sinusali

Genetica bolii
Tip de transmitere:autosomal- recesiv
Penetranta incompleta deoarece aceasta afectiune se manifesta doar daca ambii parinti sunt purtatori
de mutatii in gena CFTR,daca numai un parinte este purtator de mutatie atunci descendentii sai nu pot
avea fibroza chistica
Expresivitate variabila invocate de factorii de mediu,tipul mutatiei ,virsta ,sex s.a.
Heterogenitate alelica reprezentata de mutatii diferite in aceeasi gena care produc fenotipuri
asemanatoare clinic,deosebite doar prin intensitatea de manifestare a bolii(are forme cu sau fara
insuficienta pancreatica).
Daca parintii au un copil cu fibroza chistica atunci ambii parinti prezinta cate o gena anormala existand
un risc de 25% ca urmatorul copil sa prezinte fibroza chistica, 25% sa fie sanatos si 50% sa fie purtator al
mutatiei.Daca numai unul din parinti este purtator atunci sansele sunt de 50% pentru copil sa fie
purtator si 50% sa fie sanatos

Diagnostic
Diagnostic molecular:
-Diagnoza prenatala a Fibrozei chistice-gena CFTR(vilozitati coriale,lichid amniotic)
-PCR

Diagnostic genetic:
-diagnosticarea in utero a fetilor cu risc ridicat;
-testarea prenatala a fetilor cu risc scazut, dar cu imagini ecografice sugestive pentru boala;
-screening-ul nou-nascutilor pentru mutatii ale genelor CFTR ;
-testarea sugarilor simptomatici (cu ileus meconial), care sunt prea mici pentru a produce un volum
adecvat de sudoare;
-testarea unei persoane simptomatice care are rude cu mutatii CFTR identificate.
- determinarea IRT (tripsina) in sange .

Testarea prenatala se efectueza pe celule fetale obtinute prin biopsia vilozitatilor coriale prelevate la
aproximativ 10-12 saptamani de gestatie sau prin amniocenteza, de obicei la circa 15-18 saptamani de
viata intrauterine.

Diagnostic clinic:
- un examen al scaunului pentru a observa cat de bine digera si absoarbe grasimile si celelalte
componente nutritive
- un examen al sputei, pentru examinarea secretiilor mucoase si a bacteriilor care dau infectii
- radiografie toracica, o poza a toracelui care include inima si plamanii
- analiza gazelor sangvine (ASTRUP) pentru a masura nivelul de oxigen si dioxid de carbon din sange care
reflecta functionarea plamanilor
- teste respiratorii pentru a determina afectarea plamanilor prin determinarea miscarii aerului in
expiratie si in inspiratie
- computer tomografie pentru identificarea unor boli deosebite ale plamanilor, pancreasului sau a altor
organe
- teste sanguine ca glicemia si testele hepatice pentru a identifica unele complicatii ale fibrozei chistice.

Tratamentul la domiciliu include:
- drenarea secretiilor respiratorii (clearance-ul cailor respiratorii)
- prevenirea infectiilor
- exercitii de respiratie profunda,ajuta la efectuarea expiratiei complete prin intarirea muschilor
abdominali folositi la respiratie
- tusea voluntara, este o metoda specifica de respiratie si tuse care ajuta la drenarea secretiilor din
plamani
- se recomanda alimentatia nutritiva si cu multe calorii
- consumul crescut de lichide
- adaosul de sare la mancare in special in timpul perioadei calduroase
- exercitii.
Tratamentul chirurgical poate fi necesar pentru corectarea unor complicatii ale fibrozei chistice.
Metodele de tratament pot include:
- drenajul toracic printr-un tub sau toracoscopia, pentru a trata colabarea plamanilor (pneumotorax)
- transplantul de plamani. Transplantul de plamani se poate face la persoanele care au boli severe ale
aparatului respirator
- rezolvarea unui intestin colabat sau rezectia obtructiei intestinale
- rezolvarea chirurgicala abdominala sau perineala a prolapsului rectal
- rezectia polipilor nazali.

Tratamentele descoperite recent s-au axat pe tratarea cauzei cat si pe tratamentul simptomatic al
fibrozei chistice. Oamenii de stiinta sunt ocupati in prezent cu o terapie bazata pe transfer de gene care
incearca rezolvarea defectului genetic care da fibroza chistica. Terapia prin transfer de gene consta in
introducerea unor gene sanatoase in genele plamanilor oamenilor cu fibroza chistica. Cercetatorii
studiaza si un tratament bazat pe o proteina ce repara sau pe o terapie cu o proteina ce asista. Aceasta
terapie implica administrarea cu medicamente care ajuta gene deficienta sa functioneze mai bine, sa
permita unei cantitati mici de sare si apa sa treaca prin membrana.
Terapiile bazate pe gene de transfer sau pe repararea proteica sunt inca in stadii experimentale si se fac
trialuri clinice.


Profilaxie
Fibroza chistica este o boala genetica care nu poate fi prevenita. Oricum, oamenii care au fibroza
chistica pot preveni aparitia unor afectiuni mai serioase ca infectiile pulmonare prin:
- imunizare curenta. Copiii cu fibroza chistica ar trebui sa aiba la zi toate vaccinurile recomandate pe
langa cel pentrupneumococ si gripa
- evitarea fumatului si a fumului de tigara
- utilizarea metodelor de clearance respirator ca drenajul postural si percutia toracelui
- alimentatia hranitoare si bogata in calorii
- controlul regulat, testarea freventa si respectarea tratamentului.
In concluzie, parintii unui nou-nascut diagnosticat cu fibroza chistica ar trebui sa trateze copilul la
domiciliu si sa evite plasarea sa la cresa cel putin pana dupa primele sase luni de zile daca este posibil.