In continuare vom face o mica analiza a hotarirei CEDO in cauza Ziliberberg vs.

Moldova aplicarea art. 6 din Conventie in procedura contraventionala si penala.

Analizid procedura contraventionala observam ca:

26. Reclamantul pretinde faptul c dreptul su la un proces echitabil garantat de

prevederile articolului 6 1 al Conveniei a fost inclcat.

Articolul 6 1 al Conveniei prevede urmtoarele:

1. Orice persoan are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public i intr-un
termen rezonabil a cauzei sale, de ctre o instan independent i imparial, instituit de
lege

A. Aplicabilitatea articolului 6 1 al Conveniei

1. Reclamantul a declarat c acuzaiile aduse lui pot fi considerate ca fiind cu caracter

penal in scopurile articolului 6 al Conveniei. El a notat faptul c contraveniile
administrative au fost examinate de ctre colegiile penale ale instanelor de judecat i c
in sistemul legal francez aciuni de acest gen sunt condamnate in baza prevederilor
Codului Penal. In continuare el pretinde faptul c a fost reinut de ctre poliie la 18
aprilie 2000 timp de cinci ore i jumtate, timp in care a fost interogat de ctre ofi erii de
urmrire penal. Reclamantul a mai declarat faptul c, in afara amenzilor, CCA
reglementeaz msuri procedurale ca reinerea, percheziia corporal, percheziia
bunurilor i arestul administrativ. Dac o amend nu este achitat, sanciunea poate fi
schimbat in arest administrativ (pentru fi ecare 18 MDL durata arestului este de 10 zile).
Prin urmare, dac reclamantul nu ar fi avut mijloace s achite amenda, el ar fi fost arestat
pentru 20 de zile. El a declarat c bursa sa lunar de student era de 50-60 MDL, in
dependen de performana sa academic, i c prin urmare amenda impus lui a
constituit mai mult de jumtate din venitul su lunar.

2. Guvernul a declarat faptul c acuzaiile aduse reclamantului au fost de natur

administrativ i nu penal. El a subliniat necesitatea de a diferenia contraveniile
administrative de sistemul de justiie penal, i consider c intre acuzaiile de ordin
penal i disciplinar trebuie trasat o linie divizorie intr-o manier care s fi e conform
articolului 6 al Conveniei. Guvernul a declarat faptul c aplicarea sanciunii
administrative pentru contravenia svarit de reclamant nu a fost de natur penal, ci a
avut un scop educaional i preventiv. Sanciunea prevzut de CCA pentru
contravenia respectiv variaz intre 36 MDL 90 MDL, reclamantului fi ind-i aplicat
amenda cu valoare minim. In conformitate cu declaraiile Guvernului, amenda a
constituit aproximativ 10% din salariul mediu lunar in Republica Moldova la acea
perioad de timp i nu a fost schimbat in arest administrativ. Guvernul a mai declarat
faptul c nu a existat riscul ca amenda aplicat reclamantului s fi e schimbat in arest
administrativ.
3. Curtea noteaz c prile nu au disputat faptul c aplicabilitatea articolului 6 al
Conveniei trebuie evaluat in baza a trei criterii enunate in hotrarea Engel (Engel i alii
c. Olandei, hotrare din 8 iunie 1976, Seria A nr. 22, 82 i 83). In acest context,
Curtea reamintete c pentru a determina dac o contravenie poate fi calificat ca avand
un caracter penal in sensul prevederilor Conveniei, prima chestiune care trebuie
determinat este dac textul normei de drept care definete contravenia aparine, in
sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinat natura
contraveniei i, in sfarit, natura i gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicat
persoanei care se face vinovat de comiterea contraveniei. Toate aceste aspecte trebuie
examinate, luand in consideraie obiectul i scopul articolului 6 al Conveniei, sensul
termenilor articolului respectiv, precum i, legislaia Statelor Contractante (vezi, printre
altele, Garyfallou AEBE c. Greciei, hotrare din 24 septembrie 1997, Rapoartele
Hotrarilor i Deciziilor 1997-V, p. 1830, 32).

4. Prile nu au disputat faptul c, contravenia pentru care reclamantul a fost

pedepsit nu este reglementat in domeniul dreptului intern ca fiind de natur
penal. Totui, reglementrile dreptului intern al statului reclamat au o valoare
relativ (vezi Kadubec c. Slovaciei, hotrare din 2 septembrie 1998, Rapoarte 1998-
VI, 51).

5. Este, prin urmare, necesar de a examina contravenia prin prisma celui de-al doilea i al
treilea criteriu menionate mai sus. In acest sens, Curtea reamintete c aceste criterii
sunt alternative i nu cumulative: pentru ca articolul 6 al Conveniei s fi e aplicat,
este suficient ca contravenia respectiv s fi e de natur penal din punct de
vedere al Conveniei, sau ar trebui ca persoanei declarate vinovate de comiterea
contraveniei s-i fi e aplicat o sanciune care prin natura i gradul de severitate, s
se refere la sfera penal (vezi, printre altele, Lutz c. Germaniei, hotrare din 25
august 1987, Seria A, nr. 123, p. 23, 55). Acest lucru nu exclude s fi e luat in
consideraie aspectul cumulativ al criteriilor, in cazul in care o analiz separat a fi
ecrui criteriu nu face posibil elaborarea unei concluzii clare cu privire la existena
unor acuzaii de natur penal (vezi, Janosevic c. Suediei, nr. 34619/97, 67,
CEDO 2002-VII).

6. Cu privire la natura contraveniei comise de ctre reclamant, Curtea noteaz c acesta a

fost acuzat in baza articolului 174/1 alineatul 4 al CCA de participare la o manifestare de
protest neautorizat. Aceast prevedere legal reglementeaz contraveniile comise
impotriva ordinii publice i a fost adoptat pentru a reglementa modul in care
manifestrile de protest ar trebui s se desfoare. Prin urmare, norma legal inclcat de
ctre reclamant se adreseaz tuturor cetenilor i nu unui grup anume care s posede un
statut special. Caracterul general al normei de drept este in continuare confirmat de
prevederile articolelor 1 i 12 ale CCA care prevede faptul c responsabilitatea
administrativ survine la varsta de 16 ani, toi cetenii trebuie s respecte normele de
drept i drepturile altor ceteni i persoane juridice (vezi Ozturk c. Germaniei, hotrare
din 21 februarie 1984, Seria A nr. 73, 53). In plus, Dl Ziliberberg a fost condamnat de
instanele judectoreti la plata unei amenzi. Amenda nu a fost stabilit ca o compensaie
material pentru prejudiciul cauzat, dar a avut un caracter punitiv i de descurajare (a se
vedea, mutatis mutandis, hotrarea Bendenoun c. Franei din 24 februarie 1994, seria A
nr. 284, 47). In acest context este relevant articolul 22 al CCA. Curtea reamintete c,
caracterul punitiv este o msur care deosebete sanciunile penale de celelalte
sanciuni (a se vedea hotrarea Ozturk menionat mai sus, 53). Curtea reitereaz
faptul c, in principiu, caracterul general al CCA i scopul pedepselor, care are un
caracter de prevenire i pedepsire, este suficient pentru a dovedi faptul c
reclamantul a fost gsit vinovat de infptuirea unor aciuni cu character criminal in
sensul articolului 6 al Conveniei (vezi, Lauko c. Slovaciei, hotrare din 2 septembrie
1998, Rapoarte 1998-VI, 58).

6. Caracterul penal al contraveniei este de asemenea dovedit i de faptul c reclamantul a

fost luat de ctre poliie fi ind reinut pentru mai multe ore i interogat de ctre ofierii de
urmrire penal. Mai mult, CCA conine prevederi cu privire la chestiuni ca participarea
la manifestri neautorizate, precum i circumstanele agravante ale acestor aciuni,
responsabilitatea pentru tentativa de comitere a unei contravenii, precum i legitima
aprare (vezi paragraful 22 de mai sus) care indic de fapt natura penal a contraveniilor
administrative. Este important de a nota faptul c cauzele cu privire la contraveniile
administrative sunt examinate de ctre colegiile penale ale instanelor de
judecat. Curtea reitereaz faptul c lipsa gravitii pedepsei aplicat reclamantului
nu pot priva o contravenie de caracterul su inerent penal (vezi hotrarea Ozturk,
menionat mai sus, 54). In cauza respectiv, totui, severitatea pedepsei actuale i
poteniale poate in principiu fi considerat ca un alt argument in favoarea aplicabilitii
articolului 6. In acest sens, trebuie notat faptul c reclamantul a fost amendat cu 36 MDL
(echivalentul a 3.17 EURO la acea perioad), care a constituit mai mult de 60% din
venitul su lunar, in acelai timp lui i s-ar fi putut aplica pedeapsa maxim care constituia
o amendin valoare de 90 MDL (echivalentul a 7.94 EURO la acea perioad). Mai mult,
dac el nu ar fi achitat amenda impus, lui i s-ar fi aplicat pedeapsa sub form de arest
administrativ, in circumstanele prevzute de articolul 26 alineatul 4 al CCA, pentru o
perioad de douzeci de zile (vezi paragraful 22 de mai sus). Este important de notat
faptul c in conformitate cu prevederile Codului cu privire la procedura civil in vigoare
la acea perioad, omisiunea de a executa hotrarile judectoreti civile nu putea duce la
detenia unei persoanei. Luand in consideraie legislaia actual a Republicii Moldova
precum i, practica judiciar prezentat Curii de ctre ambele pri, Curtea nu poate s
conchid dac, reieind din circumstanele specifice ale cauzei respective reclamantului i-
ar fi putut fi aplicat pedeapsa sub form de arest administrativ in conformitate cu
articolul 26 alineatul 4 al CCA. Totui, chiar dac amenda nu ar fi putut fi schimbat
in arest in acest caz, acest lucru nu putea fi decisiv pentru clasificarea unei
contravenii ca avand un caracter penal in sensul articolului 6 al Conveniei
(vezi, Janosevic c. Suediei, citat mai sus, 69).

6. In urma analizei aspectelor variate ale cauzei, Curtea noteaz preeminena acelor
care sugereaz c acuzaiile aduse reclamantului au fost de natur penal. Dei nici
una din ele nu este decisiv, cumulativ ele determin caracterul penal al
acuzaiilor aduse reclamantului, in sensul articolului 6 1 al Conveniei.
36. Considerand cele menionate, Curtea consider c articolul 6 1 al Conveniei este
aplicabil in cauza respectiv.

B. Corespunderea cu prevederile articolului 6 1 al Conveniei

7. Reclamantul se plange de faptul c nu a fost citat corespunztor pentru a se prezenta la

audierea apelului su din 4 mai 2000 la Tribunalul municipiului Chiinu, i ca urmare,
nu a putut fi prezent. Cu referire la tampilele de pe plic (vezi paragrafele 16-17 de mai
sus), el a declarat faptul c citaia a fost expediat la 3 mai 2000, reclamantul primind-o
la 4 mai 2000, ora 10.00.

8. Guvernul a contestat cele declarate de reclamant. Conform susinerilor Guvernului,

citaia a fost expediat reclamantului la 2 mai 2000 i ar fi trebuit s ajung la reclamant
la 3 mai 2000. In acest sens, Guvernul a transmis Curii o copie a registrului de
inregistrare a corespondenei (registru scris de man) a Tribunalului municipiului
Chiinu, conform creia citaia a fost expediat reclamantului la 2 mai 2000. Cu privire
la tampilele de pe plic, Guvernul le consider ilizibile.

9. Curtea noteaz c la 4 mai 2000 la ora 10.00, Tribunalul municipiului Chiinu a

audiat apelul reclamantului in absena acestuia (vezi paragraful 14 de mai sus). Curtea
consider c tampila de pe plic, aplicat de ctre ofi ciul potal de expediere (i anume,
primul ofi ciu potal la care a fost depus citaia pentru a fi expediat reclamantului)
indic clar data de 3 mai 2000. Numai tampila aplicat de ctre oficiul potal de
destinaie nu este pe deplin lizibil. In consecin, citaia a fost transmis de ctre
Tribunalul municipiului Chiinu numai cu o zi inaintea audierii apelului reclamantului,
astfel, Curtea conchide c reclamantul nu a fost informat inainte de data respectiv despre
data i ora audierii apelului su.

10. Articolul 6 al Conveniei, analizat in intregime, garanteaz dreptului invinuitului s

participe efectiv la examinarea procesului su penal. Acest lucru include, printre altele,
dreptul nu numai de a fi prezent, dar i de a urma toate procedurile in faa instanei (vezi,
drept exemplu, Stanford c. Regatului Unit al Marii Britanii, hotrare din 23 februarie
1994, Seria A nr. 282-A, 26; i Jabardo c. Spaniei, hotrarea din 6 decembrie 1988,
Seria A nr. 146, 78). Acest drept face implicit parte din noiunea de principiu al
contradictorialitii i poate s derive din garaniile coninute in literele c), d) i e) ale
articolului 6 3 dreptul acuzatului de a se apra el insui, de a solicita audierea
martorilor acuzrii i s obin citarea i audierea martorilor aprrii in aceleai condiii
ca i martorii acuzrii i s fi e asistat in mod gratuit de un interpret, dac nu inelege
sau nu vorbete limba folosit la audiere (vezi, Colozza c. Italiei, hotrarea din 12
februarie 1985, Seria A nr. 89, 27). Este dificil de a vedea in acest caz modul in care
reclamantul ar fi putut s-i exercite aceste drepturi fr a fi prezent.

11. Curtea in continuare noteaz c in hotrarea Kremzow c. Austriei din 21 septembrie

1993, Seria A nr. 268-B i in hotrarea Kamasinski c. Austriei din 19 decembrie 1989,
Seria A nr. 168, a stabilit principiul conform cruia prezena fi zic a persoanei acuzate la
audierea apelului unde cauza se examineaz in drept nu este considerat ca fi ind
crucial. Curtea consider c prezentul caz trebuie difereniat de acele cazuri. In
cauzele Kremzow i Kamasinski, persoanele acuzate au fost reprezentate de ctre avocaii
acestora i, in principiu, acestea au avut posibilitatea de a-i asigura aprarea. In prezentul
caz, reclamantul pur i simplu nu a avut posibilitatea de a face acest lucru deoarece nu a
fost anunat inaintea datei audierii.

12. Prin urmare, reclamantul nu a avut parte de un proces echitabil in sensul articolului 6
1 al Conveniei

Ceea ce tine de cauza Ziliberberg contra Moldova - Contravenie Materie penal si

Aplicabilitatea art 6 CEDO putem extinde urmatoarele idei:

Caracterul penal al faptei este subliniat i de intervenia poliiei n procedur.

Reclamantul a participat la o demonstraie neautorizat n faa primriei din Chiinu
contra reducerii privilegiilor de transport pentru studeni. Dup ce mai muli demonstrani
au aruncat cu ou i roii n cldirea primriei, poliia a intervenit i a reinut mai muli
demonstrai, ntre care i reclamantul. La sediul poliiei a fost amendat pentru
contravenia de tulburarea ordinii publice cu o amend care, n caz de neplat, se putea
transforma ntr-o sanciune privativ de libertate. Reclamantul a contestat n instan
amenda, ns cererea sa a fost respins, fr ca reclamantul s fie prezent la judecat i
audiat din cauza greitei citri a sale.
Art. 6 1. Domeniul de aplicabilitate. Curtea a constatat c, n dreptul intern, fapta
comis de ctre reclamant constituie contravenie i nu intr n materie penal. Curtea a
amintit totui c ea nu este inut de calificarea din dreptul intern. Lund n calcul criterii
stabilite anterior pentru a determina caracterul penal al unei acuzaii: natura faptei, scopul
i duritatea sanciunii, Curtea a constatat c fapta viza ordinea public, scopul sanciunii
nu era unul reparator al unei prejudiciu, iar duritatea sanciunii era ridicat, dat fiind c se
putea transforma n nchisoare. n plus, caracterul penal al faptei este subliniat i de
intervenia poliiei n procedur. De aceea, art. 6 este aplicabil.
Echitabilitatea procedurii. Curtea a amintit faptul c audierea persoanei acuzate n
materie penal de ctre instan este una dintre garaniile fundamentale ale unui proces
penal echitabil. De aceea, n spe, exist o violare a art. 6.