CURSANT : FILOTE VIOLETA, ANUL III,

GRUPA D

Îngrijirea bolnavului cu miocardită

acută
Miocardita este o afecțiune care conduce la inflamarea
mușchiului inimii, adică a miocardului, lucru care poate să afecteze
capacitatea inimii de a pompa sânge în corp. Miocardita cauzează în
cele mai multe cazuri durerea în piept, respirație dificilă, rapiditatea
ritmului cardiac sau aritmii. Două boli ale inimii, miocardită și
pericardită, apar, în cele mai multe cazuri, în urma contractării unor
infecții sau pe baza unor boli autoimune.
 Conform Fundației Myocarditis, miocardita este o afecțiune a inimii
care vizează copiii de toate vârstele, inclusiv sugarii, precum și adulții
tineri și pe cei mai în vârstă. Studiile în domeniu au depistat o
prevalență mai mare a miocarditei în rândul persoanelor sănătoase,
tinere și atletice, iar categoria de risc este reprezentată de persoane cu
vârste cuprinse de la pubertate și până la 30 de ani. Datele arată că
miocardita reprezintă o boală a inimii care afectează bărbații de două
ori mai des decât femeile, această afecțiune fiind pe locul 3 în rândul
cauzelor de deces subit în rândul copiilor și tinerilor.
Diagnosticul de miocardită poate să apară atunci când organismul
este afectat de anumite infecții bacteriene sau de alte tipuri de infecții,
o serie de medicamente și substanțe chimice administrate sau o altă
cauză a miocarditei poate să fie și o afecțiune care generează inflamație
la nivelul întregului corp. Există situații în care cauza apariției acesteia,
cauzele miocarditei nu sunt depistate.
 Exista numeroase cauze potentiale, dar, din fericire, riscul de
aparitie a miocarditei este destul de mic.
• Virusuri. Exista multe virusuri frecvent asociate cu miocardita:
adenovirusuri, SarsCov2, virusul hepatitei B si C, parvovirusuri,
precum si herpes simplex, virusul ce cauzeaza herpesul.
Mai putin frecvente, dar totusi posibile, sunt miocarditele cauzate
de virusurile ce dau infectii gastrointestinale (ecovirusuri),
mononucleoza infectioasa (virusul Epstein-Barr) si virusul rubeolei.
Miocardita poate aparea si ca si complicatie in cazul persoanelor cu
SIDA, deci in cazul infectiei cu HIV.
Bacterii. Unele bacterii pot duce la miocardita, precum stafilococul sau
streptococul, bacteria cauzatoare a difteriei, precum si cea responsabila de boala
Lyme. Acestea pot cauza strict miocardita sau pot cauza infectii cu alt punct de
plecare, ce se raspandesc si duc la miocardita.
Paraziti. Printre acestia se numara paraziti precum Taxoplasma, dar si alti paraziti
specifici transmisi prin intermediul insectelor.
Fungi. Infectiile fungice, precum infectia cu candida (candidoza), infectia cu
aspergillus si alti fungi, deseori regasiti in mediul animalelor si pasarilor, pot
produce uneori miocardita, in special in randul oamenilor cu un sistem imun
deprimat.
• Pe langa factorii etiologici, exista si cativa factori de risc ce vor creste sansa de
imbolnavire.
 Printre factorii de risc ai miocarditei se numara și :
Unele medicamente sau substante chimice pot cauza reactii alergice si
toxice. Acestea includ medicamentele folosite in tratamentul
cancerului, antibiotice precum penicilina, dar si sulfonamidele; unele
medicamente anticonvulsivante, dar si unele substante de abuz
precum cocaina. Consumul excesiv sau nepotrivit al acestor substante
poate duce la inflamatia miocardului.
• Expunerea la radiatii sau substante chimice. Prin expunerea la
substante precum monoxidul de carbon, pe langa riscul inalt de deces
posibil, exista riscul de inflamatie acuta-miocardita. Radiatiile
repetate pot, de asemenea, favoriza aparitia radioterapiei.
Alte afectiuni. Miocardita poate aparea in cadrul altor afectiuni,
precum lupusul, granulomatoza Wegener, arterita.
 De-a lungul pandemiei au fost descoperite aproximativ 1000 de cazuri
de miocardită care au putut să fie corelate cu vaccinul împotriva COVID-
19, afecțiunea fiind depistată la câteva zile după administrarea
vaccinului, cu precădere după cea de a doua doză, prevalența fiind mai
mare în rândul bărbaților tineri și în rândul adolescenților.
Majoritatea pacienților s-au recuperat rapid după tratament, însă
perioada de vindecare variază în funcție de reacția organismului la
tratament, dar și de tipuri de miocardită.
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ÎN
MIOCARDITĂ
Educația pentru sănătatea bolnavului urmărește combaterea factorilor de
risc prin măsuri de profilaxie secundară asupra bolnavului reducând incidența
miocaditei prevenirea complicațiilor și apariția recidivelor care sunt deseori
fatale pentru bolnav.
Combaterea factorilor de risc are în vedere următoarele aspecte:
- Tratamentul corect al miocaditei
- Evitarea efortului fizic
-Suprimarea alcoolului și afumatului
-Dietă hiposodată,mese cantitativ reduse
. Se urmărește bolnavul asupra noului regim de viață după externare:
-Să ducă o viață ordonată evitând suprasolicitarea
- Să respecte regimul hiposodat
- Să consume alimente în mese mici și dese (5 ori/zi)
-Se interzice alcoolul și fumatul
 -Bolnavul să combată sedentarismul prin antrenament fizic efectuat
cu regularitate prinin mișcare, gimnastica,sporturi ușoare
- Prezentarea la control periodic
-Urmărirea efectului tratamentului să evite stresurile inutile,
emoțiile care ar putea influența negativ procesul evolutiv favorabil al
bolii
- Se va încerca să se restabilească la acești bolnavi încrederea în sine, readucerea la
capacitatea lor de muncă anterioară îmbolnăviri
-Evitarea persoanelor cu infecție virală inclusiv gripa până se recuperează
-Respectarea unei igiene adecvate, spălatul regulat pe mâini poate ajuta împotriva
răspândirii bolilor
-Reducerea expunerii la căpușe ,se recomandă purtarea unor bluze cu mâneci lungi și
pantaloni lungi celor care petrec mult timp în zone infestate cu căpușe
- Vaccinarea conform recomandărilor, inclusiv împotriva covid-19, rubeolei și gripei, boli
care pot cauza miocardita
O bună educație a bolnavului ridică șansele unei decompensări sau agravări a bolii .