Sunteți pe pagina 1din 67

CUPRINS

MOTIVATIA LUCRARII
SCURT ISTORIC AL AFECTIUNII
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie

CAPITOLUL II
Infarctul Miocardic Acut
Definitie
Etiologie
Fiziopatologie
Anatomie patologica
Tablou clinic
Forme clinice
Investigatii
Diagnostic
Diagnosticul diferential
Tratament
Tratament profilactic: igieno-dietetic, medicamentos,chirurgical
Evolutia si prognostic
Complicatii

CAPITOLUL III
1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu IMA
2. Rolul propriu- asigura conditiile de specializare
3. Rolul asistentei medicale in examinarea clinica a pacientului
4. Supravegherea pacientului
5. Rolul asistentei medicale in alimentatia pacientului

1
6. Rolul asistentei medicale in aducarea sanitara a pacientului
7. Rolul delegat- rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica
8. Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului
9. Descrierea a doua tehnici in functie de afectiune

CAPITOLUL IV
Studiu de caz I ( plan de ingrijire , foaia de temperatura si epicriza)
Studiu de caz II
Studiu de caz III

CONCLUZII
PROPUNERI SI NOUTATI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

2
MOTIVATIA LUCRARII

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul anilor de


practica si din literatura de specialitate.In perioada acestor ani am reusit sa acumulez
cunostintele necesare despre aceasta afectiune astfel fiind pus in situatia de a acorda
ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile infarctului miocardic
sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestuia in cel mai scurt timp familiei si societatii.

Astfel sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in profesia de asistent medical
pentru a fi apt in orice situatie de a preveni o recidiva a bolii si daca este posibil, chiar sa
ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice pentru ca riscul de recidiva a bolii sa fie
cat mai scazut.

Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa datorita conditiilor
sociale,factorilor de stres ,factorilor favorizanti si pune probleme grave asupra sanatatii
individului

Lucrarea de fata este structurata in patru capitole, primele trei teoretice, iar ultimul
capitol a luat in considerare trei studii clinice.
S-a pornit de la anatomia arborelui coronarian normal, morfopatologia si fiziopatologia
modificarilor coronariene si a miocardului in I.M.A., realizandu-se totodata si o
clasificare a tipurilor de infarct miocardic. Partea a doua a urmarit in detaliu elementele
legate de ingrijirea pacientilor cu I.M.A. In acest demers, s-a avut in vedere o serie de
aspecte privind diagnosticul clinic si diferential, simptomatologia, examenul general
precum si investigatiile, tratamentul si ingrijirile in I.M.A.
Ultimul capitol al lucrarii, cel mai extins, a avut in vedere analiza a trei studii de caz
reprezentative ale unor pacienti internati la Spitalul judetean Sfantul Ioan Cel Nou de la
Suceava in Sectia de cardiologie, avand varste si medii socio-profesionale diferite,
respectiv o tipologie si manifestare diferita a infarctului miocardic, fapt ce a necesitat
alegerea anumitor tratamente si ingrijiri specifice.

3
ISTORICUL I IMPORTANA BOLII

Ultimele secole de civilizatie - al XIX-lea si al XX-lea - au determinat, o dat cu


destinul politic si social al planetei, si destinul genetic al omenirii. Industrializarea, aparitia
automobilului, razboiul modern, dezvoltarea societatilor capitaliste sunt doar cateva date
care aparent tin numai de istorie. Toate aceste 'evenimente' au influentat sanatatea, viata,
moartea. Cu alte cuvinte, indicii traditionali ai epidemiologiei - natalitatea, mortalitatea,
incidenta, prevalenta - reprezinta efectul a cel putin doua secole de progres.
Infarctul miocardic acut reprezint cea mai important cauz de deces. n diferite
statistici decesul prin infarct reprezint 15-20% din totalitatea deceselor.
n Romnia, in anul 2005 , din 100 de decese, 48 s-au datorat bolilor
cardiovasculare , din care 25 au fost ca urmare a unui infarct miocardic. n aceeasi perioad
, rata standardizat a mortalitatii prin boli cardiovasculare a fost, pentru Romania de peste
120 la 100.000 locuitori, faa de o medie de 80 pentru Europa.
n ultimii 20 ani incidenta complicatiilor aterosclerozei a sczut constant in Europa
de vest datorit eficacitii masurilor de preventie primar si secundar. Aceste msuri sunt
aplicate incomplet sau partial in Europa de est, inclusiv Romania i ca urmare incidenta
bolilor cardiovasculare crete continuu.
Mortalitatea acut in infarct miocardic s-a redus spectaculos in ultimii 30 ani
datorit progreselor n terapia de urgent. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronarian a
redus n ultimii 10 ani mortalitatea acut n spital a infarctului de miocard sub pragul de 10
%.
Infarctul miocardic este unul din cele mai frecvente diagnostice la pacienii spitalizai n
rile industrializate, n Statele Unite se produc n fiecare an aproximativ 1,5 milioane de
infarcte miocardice. Rata mortalitii prin infarct acut este de aproximativ 30%, mai mult de
jumtate din decese producndu-se nainte ca individul afectat s ajung la spital. Dei rata
mortalitii dup spitalizare pentru infarct miocardic a sczut cu aproximativ 30 de procente de-a
lungul ultimelor dou decade, aproximativ l din fiecare 25 de pacieni care supravieuiesc la
spitalizarea iniial moare n primul an dup infarctul miocardic. Supravieuirea este marcat
redus la pacienii vrstnici (peste vrsta de 65 de ani), a cror rat de mortalitate este de
20% la l lun i de 35% la l an dup infarct.
Mai frecvente la brbai, aceste afeciuni se transmit adesea din tat n fiu. Dac,
n parte, aceasta se poate explica prin factori de risc comuni (regim bogat n grsimi,
sedentarism), medicina a constatat i importana factorilor genetici.
Pronosticul pacienilor cu boal coronarian a fost mbuntit de progresele
nregistrate n tratamentele cardiovasculare, totui aceasta rmne prima cauza de
mortalitate, n Romnia decednd zilnic prin infarct miocardic 40 de oameni, potrivit
studiilor prezentate la congresul de cardiologie.
Previziunile Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) arat c boala coronarian
v rmne tot principala cauz de deces pentru urmtorii 20 de ani, reprezentnd 12,2 la
sut din mortatitalitea general, naintea celor provocate de cancer, accidente rutiere,
HIV/SIDA i bolile hepatice. n 2010, aproape 30 la sut dintre pacienii cu insuficien

4
coronarian prezint risc de mortalitate de trei ori mai mare dect la cancer. Jumtate
dintre bolnavi mor la patru ani de la depistarea bolii, iar unu din patru se reinterneaz la
trei luni de la primul episod. Numai n Statele Unite ale Americii, la fiecare 26 de
secunde cineva sufer de un eveniment coronarian, de exemplu infarct miocardic i la
fiecare minut cineva moare din aceast cauz. n Romnia, datele statistice arat c la
sfritul anului 2006 erau nregistrai aproape un milion de pacieni cu boal coronarian
ischemic. n Statele Unite se produc n fiecare an aproximativ 1,5 milioane de infarcte
miocardice. n Romnia, bolile cardiovasculare stau la baza a 63% din totalul deceselor
din ara noastr, n timp ce n Europa procentul este de 37%.
Rata mortalitii prin infarct acut este de aproximativ 30%, mai mult de jumtate
din decese producndu-se nainte ca individul afectat s ajung la spital. Dei rata
mortalitii dup spitalizare pentru infarct miocardic a sczut cu
aproximativ 30 de procente de-a lungul ultimelor dou decenii, aproximativ l din fiecare
25 de pacieni care supravieuiesc la spitalizarea iniial moare n primul an dup
infarctul miocardic. Supravieuirea este marcat redus la pacienii vrstnici (peste vrsta
de 65 de ani), a cror rat de mortalitate este de 20% la o lun i de 35% la l an dup
infarct.
Tromboliza este cea mai la ndemn metod de reperfuzie miocardic n multe
centre medicale unde angiografia nu este la ndemn i se iniiaz n termen optim de 6
ore (maxim 12 ore) de la debutul durerii. Se poate ncepe chiar i din faza pre-spital, dar
este preferat administrarea n spital, unde sunt la ndemn metode de intervenie de
urgen.
Angioplastia este o metod de tratament n cazul infarctului, fiind n proporie de
95% eficient. Romnia beneficiaz doar de un sfert de angiografe pe cap de locuitor.
Anual, 13.000 de ceteni romni sufer un infarct, rata mortalitii atingnd cote
ngrijortoare.

5
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a
aparatului
Cardiovascular

6
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Inima este un organ situat n mediastin, orientat cu vrful la stnga n jos i


nainte, cu baza n sus la dreapta i napoi. Din punct de vedere anatomic i fiziologic se
deosebete inima dreapt (atriul i ventricul drept) i inima stng (atriul i ventricul
stng).
Inima stng este alctuit din atriul i ventriculul stng, separate prin orificiul
atrioventricular. Atriul stng primete snge arterial, care vine din plmn prin cele patru
vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stng sau mitral este prevzut cu doua valve
care l nchid n timpul sistolei i l las deschis n timpul diastolei. Vetriculul stng
primete n diastol sngele care vine din atriul stng iar n sistol l evacueaz n artera
aort prin orificiul aortic, prevzut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoid
aortic). Orificiul mitral i cel aortic constituie sediul de elecie al cardiopatiilor
reumatismale (stenoza mitral i insuficiena aortic).
Inima dreapt este alctuit din atriul i ventriculul drept, separate prin orificiul
atrioventricular drept.
Atriul drept primete snge venos din marea circulaie, prin orificiile venei cave

7
superioare i ale venei cave inferioare.

Artera pulmonara

Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera


pulmonara porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara.
Ea se indreapta in sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara
dreapta, mai lunga e mai mare (are trei ramuri lobare), si artera pulmonara stanga (cu
doua ramuri lobare).

8
Vena pulmonara

In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in


auriculul stang, in care aduc sangele oxigenat in plaman.
Camerele inimii
Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul)
drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de
vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe
puternice. Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp.

Atriul drept

9
Primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest singe ,
trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera
pulmonara ajunge la plamini unde va fi oxigenat;

Ventriculul drept

Are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are acceaiasi forta de
contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara;

Atriul stang
In el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul sting prin
valva mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si valva
mitrala in ventriculul sting;

10
Ventriculul stang

Este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a
inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie expulzeaza
singele din ventriculul in aorta , in timpul sitolei;
Muschii papilari
Sunt muschii de la nivelul valvelor cardiace; au rol in inchiderea si deschiderea
valvulara.
Cordaje tendinoase

Pe marginile si suprafetele inferioare ale valvelor tricuspida si mitrala se insereaza


numeroase structuri tendinoase subtiri de colagen cordajele tendinoase - care au traseu
descendent catre muschii papilari, care se proiecteaza de pe peretii musculari in
cavitatea ventriculara.
Aceste cordaje actioneaza ca niste cabluri de ancorare a valvelor si impiedica

11
cuspidele sa se deschida sau sa bombeze in interior ca o umbrela, din cauza presiunii
crescute pe care o are sangele in cursul contractiei ventriculare. Cordajele atasate pe
cuspide invecinate actioneaza si in scopul mentinerii acestor cuspide strans legate una
de alta in cursul contractiei ventriculare, astfel incat sangele sa nu poata regurgita
printre ele, cand sunt inchise.

Valvele

Valva tricuspida

12
Face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita
septala, anterioara si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectat
in atriul drept sa curga in ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva pulmonara
in artera pulmonara.
Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian si
inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii papilari.
Inelul valvular tricuspidian include:
a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului,
b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept,
c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si una
posterioara, ce pornesc de la trigonul fibros drept, si
d) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre
varfurile celor doua fila.
Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de
acest inel fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel,
inelul fibros nu va corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial -
endocard valvular.
Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara si
posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare foita
este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colage-noasa care
se continua la baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule divergente din
cordajele tendinoase

Valva mitrala
Face legatura intre atriu si ventriculul sting; este formata din vala anterioara si
posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul
miocardului . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate in atriul stang sa
curga in ventriculul stang. fortandu-l sa iasa prin valva aortica in aorta.
Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea
tricuspidiana. Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau
fibros, foitele (cuspele), cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral este

13
format din elemente conjunctive dense de consistenta diferita care sunt in continuitate cu
laminae fibrosae ale cuspelor valvulare mitrale.
Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si posterioara),
separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana continua atasata la
inelul fibros. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii, dintre care doua sunt mai
adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate. Varfurile celor doi muschi
papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile antero-laterala si posteromediala ).
Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii
marginale putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic intre
conul de influx si cel de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost denumita si
"tamponul aortic\" . Astfel, in timpul umplerii ventriculare pasive si al sistolei atriale, fata
sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin spre varful trabeculat al ventriculului stang.
Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei mitrale, partea clara (neteda) a
fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina subaortica. in acest mod,
aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros al vestibulului subvalvu-lar
aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului stang.
Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar are
o insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi
muschi papilari puternici ai ventriculului stang. Acestia sunt papilarul antero-lateral si cel
postero-medial. Fiecare cuspa primeste cordaje de la ambii muschi papilari.

Valva pulmonara
Este originea arterei pulmonare, care duce singele neoxigenat la inima; se bifurca
in artera pulmonara stinga si dreapta, care se distrbuie celor doi plamini.
Valva pulmonara, valva de ejectie a ventriculului drept, continua infundibulul
ventricular. Ea este situata la oarecare distanta de celelalte trei valve cardiace si antero-
superior de ele. ul sau priveste superior, spre stanga si usor posterior.
Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se insera prin baze convexe pe o
ingrosare fibroasa din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor
proemina in lumenul vascular. Fiecare cuspa este o plica endocardica in interiorul careia

14
se gaseste o lamina fibrosa. Central la nivelul fiecarei margini libere se gaseste o
ingrosare cola-gena numita nodulus (Arantii). De-o parte si de alta a nodulului se gasesc
lunulele, unde stratul de colagen este mult subtiat .
La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezinta trei sinusuri
(Valsalva), al caror perete este mai subtire decat restul peretelui arterial pulmonar. Este
foarte important ca inchiderea si deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de
asemanatoare cu cele ale valvei aortice.

Valva aortica

Se afla la nivelul ventriculului sting si reprezinta originea principalului vas de singe


al inimii, din care iau nastere toate celelalte vase importante din organism; este alcatuita
din trei cuspe: dreapta, stinga, noncoronariana;
Valva aortica are in mod normal trei cuspe. Ea are o structura similara cu a valvei
pulmonare, dar o constructie mai solida. Cele trei componente esentiale sunt scheletul
fibros solid, cuspele (foitele) valvulare fine si sinusurile Valsalva. Aceste trei elemente
formeaza trei structuri cupuliforme care constituie intregul mecanism valvular. Cuspele
valvulare fine sunt plici de endocard care contin in interior laminae fibrosae cu o
rezistenta deosebita, data in special de distributia fibrelor colagene, in straturi circulare si
radiare alternative . Cuspele au o structura similara cu cele ale valvei pulmonare, dar mai
solida. Ocazional lunulele sunt fenestrate in apropierea comisurilor . Lunulele formeaza
aria de coaptatie din timpul inchiderii valvulare.

15
Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente decat cele pulmonare. Ele
reprezinta dilatatii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Limita superioara a
sinusurilor depaseste marginea libera a cuspelor valvulare. Dinspre lumen aceasta limita
formeaza proeminenta supravaivulara. Arterele coronare se deschid de regula din aorta in
apropierea acestei proeminente. La jumatatea sinusurilor aorti-ce grosimea peretelui
arterial este de aproximatidoua ori mai mica decat a peretelui aortic obisnuit, iar
diametrul vascular este de aproximatidoua ori mai mare.
Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronariene, artera coronara stanga si
artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui
inimii stangi, cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele
ventriculului drept.
Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii drepte, o
parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.
Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul
drept. Prin venele coronare, sinusul coronar corecteaza cea mai mare parte a sangelui care
circula prin inima.

16
Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.

CAPITOLUL II
Infarctul miocardic acut

17
Definitie
Infarctul miocardic acut este denumirea data necrozei zonale a muschiului cardiac
datorita inschemiei acute a teritoriului respectiv. In caz de supravietuire a episodului
acut, necroza este inlocuita in urmatoarele cateva saptamani de o cicatrice fribroasa.
Etiologie
A. Factori determinanti
In 90-95% din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza
coronariana.
5-6% din cauze noaterosclerotice multiple,cele mai frecvente amintim:
a) boli coronariene obstructive neaterosclerotice
- arterite, lues, PAN colagenoze.
- Ingrosare parietala: amiloidoza, mucopolozaharidoze, consum de iradiere.
- Compresie extrinseca: tumori
b) Embolii coronariene: endocardita bacteriana subacuta, prolaps de valva
mitrala, embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.
c) Traumatisme : disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul
angioplastiei si coronarografiei.
d) Anomalii congenitale coronariene
e) Tromboze coronariene: trombocitoza, coagulare intravasculara diseminata
f) Spasme coronariene

18
Pactientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila, multiplii factori
cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.
B. Factori favorizanti
Factori care cresc alura ventruculara : stres, afrot fizic, efort digestiv, consum de
droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardica simpatomimetice
In timpul unor afectiuni acute severe: accident vascular cerebral, pneumonii severe la
varstnici, tromboembolii pulmonare.
In aproximativ 50% din cazuri nu se pot identifica factori precipitanti.
Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de
hipercatecolaminemie motivata.

Fiziopatologie
Necroza cardiaca reprezinta studiul final si cel mai grav al evolutiei unei ischemii
miocardic. Fiziopatologia infarctului miocardic cuprinde majoritatea elementelor
cascadei ischemice. Particularitatile rezultand din progresia ischemiei pana la
necroza apar in special in domeniul manifestarilor mecanice si hemodinamice si
al celor electrice.
Functia sisolica si functia diastolica a cordului
Disfunctia sistolica. Tipul si gradul disfunctiei sistolice sunt variabile in primele zile si
saptamani de la infarct, urmand etapele evolutiei histologice. Tipurile elementare de
disfunctie sistolica mecanica ischemica sunt :
a) dissincronia disocierea sincroniei de contractie intre segmentele miocardice
adiacente;
b) hipokinezia reducerea amplitudinii conntractiei;
c) akinezia lipsa contractiei;
d) diskinezia expansiunea sistolica paradoxala a conturului ventricular;

Fiziopatologia modificarilor coronariene in I.M.A.

Etapele care conduc de la formarea placii la accidentul trombotic si apoi la infarctul


miocardic acut sunt:

19
- modificarea reactiilor vasomotorii dependente de endoteliu, a carei importanta este
conditionata de nivelul de colesterol, fumat si severitatea leziunilor aterosclerotice

- fragilizarea placii de aterom prin incarcarea cu lipoproteine si celule inflamatorii:

- activarea etapelor initiale de coagulare devenite explozive prin disfunctia endoteliala


in timpul ruperii placilor:

- aparitia unui defect la nivelul fibrinolizei fiziologice care nu poate sa opreasca


aparitia trombului.

Fiziopatologia modificarilor miocardului in I.M.A.

Ocluzia coronariana determina diminuarea contractilitatii miocardice si cresterea


volumului telesistolic (disfunctie sistolica). De asemenea, este afectata complianta
venticulara cu deplasare spre stanga a curbei diastolice presiune-volum (disfunctie
diastolica). Aceste doua disfunctii determina cresterea presiunii de umplere ventriculara
cu aparitia simptomelor de insuficienta ventriculara stanga (I.V.S.).

Ocluzia coronariana asociaza unele forme de miocard: ischemic, necrozat, reperfuzat,


siderat, hibernant, preconditionat si miocard remodelat.

Infarctul miocardic poate fi descris pe baza mai multor criterii:

- clinice

- electrocardiograma (ECG)

- biochimice

- morfopatologice

OMS recomanda anterior definirea I.M. prin intrunirea a doua din urmatoarele criterii:

- clinic: durere toracica tipica de I.M.

- crestere enzimatica semnificativa

- ECG cu aspect tipic de I.M.

In ultima perioada, progresele in practica clinica, studiile epidemiologice,


identificarea unor noi markeri biochimici senzitivi si specifici, dezvoltarea tehnicilor

20
imagistice au permis cunoasterea precisa a I.M. Prin metodele actuale de explorare se
poate identifica la pacientii cu angina pectorala severa stabila sau instabila ca avand un
mic I.M.

Documentul de redefinire a I.M. elaborat in 1999 la conferinta expertilor ESC


(European Society of Cardiology) si ACC (American College of Cardiology), stipuleaza
ca termenul de infarct miocardic trebuie folosit impreuna cu aprecieri ale caracteristicilor
acestuia care se refera la:

- marimea infarctului (cantitatea de miocard pierdut)

- circumstantele de aparitie (spontan sau provocat)

- intervalul de timp intre debutul necrozei si diagnostic

Tipuri de infarct miocardic

- IMA anterior

- IMA anterolateral

- IMA inferior

- IMA posterior

IMA anterior

21
IMA anterolateral

22
IMA inferior

IMA posterior

23
Anatomie patologica
Aspectele anatomopatologice ale IMA cuprind doua domenii:
1) Obstructia coronariana si toate problemele conexe ce duc la oprirea fluxului
coronarian
2) Modificari propriu-zise morfopatologice miocardice, macroscopice si histologice.

A.D.A. prezinta trei segmente principale:

- proximal, de la bifurcatia T.C.S. pana la originea primei perforante septale;

- mijlociu, distal de prima perforanta septala si apexul cardiac;

- distal, dincolo de segmentul mijlociu pana la apex, pe care uneori in si inconjoara.

Artera coronara circumflexa (A.Cx.) incepe de la nivelul bifurcatiei sau trifucatiei


trunchiului coronarei stangi si trece prin santul atrioventricular stang. Are o lungime
medie de 90 mm si un diametru in prima treime de 3 mm.

24
Circulatia coronariana dreapta

Artera coronara dreapta (A.C.D.) are ostiumul in sinusul coronar drept, deasupra
cuspei aortice coronariene drepte si urmeaza un traiect de aproximativ 3 mm in directia
santului atrioventricular drept. A.C.D. masoara

in traiectul ei aproximativ 110 mm lungime si un diametru de 4 mm in treimea


superioara. A.C.D. prezinta trei segmente:

- orizontal-proximal, intre ostiumul coronarian drept si jumatatea distantei intre ostium


si marginala cordului;

- vertical-mijlociu, pana la marginea acuta a cordului;

- orizontal-distal, in santul atrioventricular drept posterior, de la marginala acuta a


cordului pana la originea descendentei posterioare.

Irigarea structurilor anatomice ale inimii

Artera coronara dreapta asigura vascularizatia exclusiva a atriului drept si iriga


aproape integral peretele anterior al ventriculului drept.

Artera coronara stanga iriga atriul stang atat prin ramurile sale atriale si prin cele ale
arterei circumflexe, cat si prin artera coronara dreapta.

Morfopatologia arterelor coronare in I.M.A.

Leziunile aterosclerotice complicate sunt substatul morfologic obisnuit al I.M.A. in


marea majoritate a cazurilor. U neori, I.M.A. are etiologie nonaterosclerotica. Orice
stadiu al leziunilor aterosclerotice poate evolua rapid si se poate complica. Obstructia
coronariana care conduce la I.M.A. se produce cel mai frecvent la nivelul stenozelor
coronariene subcritice decat la nivelul stenozelor semnificative.

La 40% din pacientii cu ocluzie coronariana acuta se evidentiaza existenta circulatiei


colaterale, care variaza considerabil la 1-2 saptamani dupa I.M.A

Morfopatologia miocardului in I.M.A.

Leziunea de infarct devine vizibil macrosopic dup 8-12 ore de la instalarea


ischemiei miocardice acute. Evoluia necrozei are loc n mod progresiv, n timpul

25
primelor 6-12 ore de la debutul ocluziei coronare, expresia sa clinic fiind durerea
persistent sau recurent. Cam dup o sptmn de la debut infarctul apare net conturat.
Faza de cicatrizare ncepe din sptmna a treia si se perfecteaz n circa 6 sptmni, n

locul zonei de necroz fiind acum cicatricea fibroas i retractil.


ANATOMIE PATOLOGIC
Leziunea specific este necroza miocardului, care apare fie n urma ocluziei acute i
complete a unei artere coronare prin tromboz, fie mai rar, datorit hemoragiei peretelui
arterei coronare sau ramolirii unei plci de aterom.
Tromboza coronarian d natere la o form de necroz de 1-2cm n diametru a
crei localizare frecvent reprezint ventriculul stng i septul interventricular.
Scderea brusc a oxigenrii miocardice determin alterri progresive ale tuturor
structurilor miocardice concomitent cu:
suprimarea metabolismului aerob
activarea metabolismului anaerob
apariia acidozei
scderea cantitii de ATP (adenozin trifosfat)
alterarea contraciei miocardice.
Un interval variabil de timp (cteva zeci de minute, mai rar ore) de la instalarea
ischemiei acute severe modificrile sunt, cel puin parial, reversibile.
Dac ischemia sever se prelungete, modificrile devin ireversibile i apre necroza
miocardic.
Nu tot esutul miocardic este lezat uniform. Unele zone sunt mai puin lezate, n
timp ce altele sunt deja necrozate.
Exist posibilitatea ca zonele miocardice mai puin lezate s nu ajung la necroz,
mai ales dac se intervine activ. Zona subendocardic, mai predispus i mai vulnerabil la
ischemiere este prima care se necrozeaz. Zona subepicardic, mai bine irigat, este mai
susceptibil de a fi salvat de necroza ischemic.
TOPOGRAFIE
Infarctul miocardic acut poate fi localizat:
anteroseptal
anteroapical
anterolateral
anterior ntins
poateroinferior
poaterolateral
septal profund

Tablou clinic
n evoluia infactului miocardic acut se deosebesc mai multe perioade i anume:

26
perioada prodromal
perioada de debut
perioada de stare
perioada de convalescent
1.Perioada prodromal
Preced cu cteva zile instalarea infactului miocardic i se caracterizeaz prin
accentuarea duratei i frecvenei acceselor dureroase la un vechi anginos sau prin apariia la
un bolnav fr antecedente anginoase a unor accese de angin pectoral de efort de mare
intensitate. De cele mai multe ori perioada prodromal lipsete, debutul fiind brusc, brutal,
adeseori n repaos sau somn.
2. Perioda de debut
n 50% din cazuri durerea apare brusc i brutal, n plin sntate, fr nici o cauz
aparent.
n 40% din cazuri apare la vechi anginoi , durerile preexistente crescnd n
intensitate, frecvent u durat.
n 10% din cazuri apare datorit diverilor factori stresani declanatori: efort fizic,
emoie puternic, mas copioas, hemoragie sever, tahicardie paroxistic.
Semne clinice
Durerea este simptomul principal care sugereaz existena unui IMA. Este o
durere de tip anginos care de obicei este intens, prelungit (poate dura de la mai puin de
jumtate de or la cteva ore) i nu cedeaz la nitroglicerin i determin agitaia
bolnavului. Intensitatea durerii este variabil, de la o simpl jen pn la insuportabil. Este
expresia anoxiei miocardice.
Sediul durerii este retrosternal. Uneori durerea are sediu in epigastru, n partea
superioar a acestuia. Durerea mai poate fi localizat extratotacic n epigastru, abdomen,
brae, antebrae, coate, pumni. De asemenea, durerea poate iradia n epigastru, hipocondrul
drept sau stng.

Durerea poate lipsi la diabetici datorit neuropatiei diabetice sau la vrstnic datorit
aterosclerozei.
Durerea este nsoit de:
anxietate extrem
senzaie de moarte iminent
grea, vrsturi, mai rar diaree

27
distensia abdominal, senzaia de plenitudine epigastric
tranpiraii reci, adinamie, astenie, ameeli
Scderea tensiunii arteriale este o manifestare frecvent a IMA. Scderea variaz
de la hipotensiune uoar pn la oc. Este expresia insuficienei de pomp, nsoit de
scderea debitului cardiac. Sedarea bolnavului i combaterea durerii constituie unul din
principalele obiective terapeutice, pentru c anxietatea i senzaia de durere cresc secreia
de catecolamine i induc reflexe hipertensive. Hipotensiunea arterial este un sindrom
clinic caracterizat prin scderea valorilor tensionale sub 100mmHg pentru tensiunea
sistolic i sub 65mmHg pentru cea diastolic i este nsoit de regul de tahicardie.
Frecvent se constat hipotensiune arterial i uneori oc cardiogen, la nceput
compensat caracterizat prin:
tahicardie
cianoz unghial
oligurie
mai trziu caracterizat prin:
prbuirea tensiunii arteriale
puls slab
apatie
anurie.
Creterea temperaturii este a treia manifestare frecvent a IMA i apare la 12-24
ore de la apariia durerii. De regul creterea este moderat, n jur de 38C, dar poate exista
uneori o stare subfebril sau o febr pronunat peste 39C. n general dureaz 5-10 zile.
Alte simptome care apar n perioada de debut sunt: greuri i vrsturi, aprute n
special la cei cu dureri intense, apoi palpitaii, oligurie, simptome neuropsihice (anxietate,
agitaie, ameeli, oboseal, etc.).
2 .Perioada de stare dureaz aproximativ o lun. Primele 10 zile sunt caracteristice
printr-o persisten a febrei i rareori de un angor de efort. n aceast perioad persist de
obicei o stare de astenie, hipotensiunea arterial, VSH accelerat. n urmtoarele 20 zile, n
cazul unei evoluii favorabile, bolnavii nu mai au nici dureri, nici febr. Persist totui o
mare astenie i VSH accelerat.
3. Perioada de convalescen dureaz aproximativ 2 luni. Bolnavul ctig treptat
n for fizic. n timpul convalescenei o deosebit importan o au problemele de
readaptare.

Investigatii
In infarctul miocardic acut pot fi folosite diverse terhnici imagistice, ecografice,
radiologice, comventionale, radioizotopice, si prin rezonanta nucleara.

Electrocardiograma in infarct miocardic ECG

In cazul suspiciunii de infarct miocardic acut este esentiala efectuarea unei


electrocardiograme cat mai rapid. Diagnosticul se pune cand exista supradenivelare de
segment ST in cel putin doua derivatii concordante de cel putin 1 mm. In derivatiile

28
controlaterale pot apare subdenivelarile in oglinda. Modificarile segmentului ST le puteti
observa in imaginea de mai jos:

Markerii serici

Dupa un anumit interval de timp de la debutul ischemiei miocardice pot fi detectati in


sange markerii serici. Cei mai utilizati sunt troponinele cardiaca T si I si CK-MB
(izoenzima MB a creatin-kinazei).

Alte investigaii paraclinice


Ecocardiografia a devenit o metod curent de evaluare a bolnavilor cu IMA. Este
util pentru diagnosticul pozitiv, diagnosticul complicaiilor mecanice i pentru aprecierea
funciei ventriculare stngi. Cele mai valoroase informaii se obin prin tehnicile Eco-2D i
Eco-Doppler.
Fonocardiografia este o metod care nregistreaz grafic zgomotele i suflurile
produse de inim cu ajutorul unui microfon aezat n diferite focare de ascultaie. Se
nregistreaz de obicei simultan cu electrocardiograma. Fonograma normal prezint
grupuri de vibraii care reprezint zgomotele 1 i 2, uneori chiar i zgomotele 3 i 4.
Sfigmografia const n nscrierea grafic a pulsului arterial, n special a celui radial.
Se poate nregistra i pulsul carotidian.
Flebografia nregistreaz pulsaiile venei jugulare.

29
Cateterismul inimii este o metod de explorare a cordului care const n
introducerea unei sonde radioopace speciale prin sistemul vascular periferic, permind
recoltri de snge i nregistrri de presiuni n cavitile inimii.

Diagnosticul infarctului miocardic acut

Diagnosticul pozitiv

Diagnosticarea infarctului miocardic se bazeaz pe trepiedul bine cunoscut: durere


retrosternal, modificri EKG, modificri enzimatice.
Diagnosticul clinic evideniaz:
durerea precodial sau retrosternal de origine ischemic
hipotensiunea arterial
Modificrile EKG evideniaz semne de leziune:
ischemie
necroz
Modificrile enzimatice:
enzime miocardice crescute.
Diagnosticul de infarct miocardic este sigur cnd dou din cele trei elemente sunt
prezente i cnd durerea este tipic. Chiar dac celelalte dou elemente sunt absente.
Diagnosticul diferenial
Exist o serie de afeciuni care au o simptomatologie asemntoare cu cea din
infarctul miocardic acut, uneori fiind greu de precizat diagnosticul cert.
Diagnosticul diferenial se face cu urmtoarele afectiuni:
angina pectoral
angor de tip Prinzmetal
pericardit acut
sindrom Dressler
embolia pulmonar
anevrismul disecant al aortei
ruptura spontan a esofagului
emfizemul mediastinal spontan
tahiaritmiile.

TRATAMENT

30
Infarctul miocardic acut reprezint o urgen medical, ce trebuie privit cu toat
seriozitatea, avnd n vedere mortalitatea important care o greveaz. Intervenia rapid
nc din primele momente ale debutului durerii precordiale permite limitarea zonei de
infarct i recuperarea unei cantiti ct mai mari de miocard.
Tratamentul iminenei de infarct
n cazul n care a fost depistat aceast stare de preinfarct, trebuie luate msuri
serioase, similare cu cele din tratamentul IMA, pentru a preveni apariia infarctului propriu-
zis. Pacientul este internat, de preferat ntr-o unitate de terapie intensiv coronarian i se
aplic urmtoarele msuri:
repaus la pat favorizeaz limitarea dimensiunilor IMA
vasodilatatoare coronariene:
Nitroglicerin sublingual
Papaverin i.m.
analgetice, la nevoie opiacee
anticoagulante
blocani adrenergici, cu rol n controlul durerii ischemice
oxigenoterapie
Tratamentul infarctului miocardic acut are dou etape:
1. etapa prespitaliceasc care const n acordarea primului
ajoutor i a asistenei medicale la domiciliu i n timpul
transportului la spital;
2. etapa spitaliceasc ce const n totalitatea metodelor de
tratament i ngrijire care se fac n spital, de obicei n unitatea
de terapie intensiv coronarian.
Obiectivele urmrite n etapa prespitaliceasc sunt n numr de 4:
sedarea bolnavului se folosete frecvent Diazepam.
combaterea durerii cu Morfin sau Mialgin s.c., evitndu-se dozele mari care pot
deprima respiraia i favorizeaz colapsul.
prevenirea morii subite prin aritmii sau blocuri. Pentru aceasta se administreaz:
Atropin s.c. dac bolnavul este bradicadic sau
Xilin i.m. dac bolnavul este tahicardic.
n caz de stop cardio-respirator se face resuscitare.
transportul ct mai urgent la spital, cu o ambulan dotat cu mijloace de
resuscitare.
Ca msuri generale, pacientul este aezat pe o targ n poziie semieznd; i se scot
hainele strmte care i-ar putea jena micrile respiratorii; i se instaleaz o cale intravenoas
de acces, iar pe timpul tranportului i se monitorizeaz traseul EKG, tensiunea arterial,
pulsul i respiraia de ctre medicul i asistentul de pe ambulan.
Obiectivele tratamentului intraspitalicesc sunt:
calmarea durerii i anxietii prin administrarea de analgetice i anxiolitice
prevenirea aritmiilor ventriculare severe prin administrare de Xilin
limitarea zonei de necroz prin administrare de nitrii, beta-blocante, oxigen, soluie
repolarizat GIK
prevenirea trombemboliilor prin administrare de anticoagulante
recanalizarea arterei trombozate prin trombolitice i angioplastie transluminal

31
mobilizarea precoce a pacientului.
Tratamentul medical
Unica terapie etiologica raional a infarctului miocardic acut este restabilirea
urgent a permeabilitii arterei coronare afecate, cu ajtorul trombolizei sau al angioplastiei
primare cu balon i n fereastra de timp a primelor 6-12 ore, perioad n care necroza
miocardului nu a devenit complet.
Tratamentul medical const n administrarea de antialgice, sedative, oxigen,
antiaritmice preventiv, anticoagulante, nitrii, beta-blocante, soluie repolorizant,
trombolitice. De asemenea se practic metode de cardiologie intervenional (angioplastie
transluminal) i metode chirurgicale de revascularizare (by-pass). Analgeticele folosite
sunt din clasa opiaceelor: morfina i.v., mialgin i.v. sau fortral i.m. pot da efecte adverse,
mai importante la morfin: depresie respiratorie, hipotensiune arterial, bradicardie, greuri
i vrsturi, constipaie. Sedative care se pot folosi sunt: diazepam i.v sau i.m. Bolnavii
trebuie sedai i au nevoie de suficiente ore de somn, aceasta influend favorabil evoluia
bolii.
Oxigenoterapia pe sond nazal sau pe masc este util n primele 24 ore. Se face
cu un debit de 6-8 litri/minut i ofer protecie antiischemic miocardic.
Tratamentul cu anticoagulante are ca obiective: s previn extinderea trobozei
coronariene i s evite formarea trombilor murali intraventriculari i a celor venoi
periferici. n urma acestui tratament scad mult complicaiile tromboembolitice ale
infarctului miocardic acut. Tratamentul cu anticoagulante se ncepe cu heparin, care se
administreaz intravenos timp de 2-3 zile. Dup 24 de ore de la nceputul tratamentului cu
heparin, ncepe administrarea de anticoagulante orale, cum ar fi Trombostop. Controlul
tratamentului cu heparin se face prin determinarea timpului de coagulare (care n cazul
unor doze eficace, dar nepericuloase, este dublu fa de timpul de coagulare normal), iar
tratamentul cu anticoagulantele orale prin determinarea constantei protrombinei. Durata
tratamentului anticoagulant este de 3-4 sptmni. n asociere cu anticoagulantele se
administreaza i antiagregante plachetare, cum ar fi de exemplu acidul acetil salicilic.
Tratamentul cu nitrai (nitroglicerin) este foarte eficient, protejnd miocardul, aflat
n ischemie acut. Dintre aceste preparate, nitroglicerina administrat n perfuzie
intravenoas, este cea mai activ. Se face timp de 48-72 ore, dup care se continu cu nitrii
administrai pe cale oral. Efectul benefic al nitriilor se bazeaz pe reducerea muncii
inimii, prin aceasta reducnd consumul miocardic de oxigen.
Betablocantele adrenergice reduc consumul de oxigen miocardic prin efectul lor
bradicardizant, de reducere a tensiunii arteriale i de deprimare a contractilitii. Cele mai
folosite sunt cele beta-1-selective. (metoprolol i.v., atenolol i.v.), precum i propanolol i.v..
Soluia repolarizat (GIK = glucoz, insulin, potasiu) poate reduce zona de
necroz i preveni aritmiile. Soluia conine 100g glucoz, 80mEq clorur de potasiu si
20ui insulin la 1000 ml ap i se administreaz prin perfuzie intravenoas.
Tratamentul cu trombolitice (fibrinolitice) produce liza trombusului coronarian i
repermeabilizarea arterei coronare afectate. Cele mai folosite substane sunt streptokinaza
(aciune trombolitic i anticoagulant cu efecte antiplachetare i diminu vscozitatea
sanguin) i urokinaza. Pentru prevenirea retrombozrii se practic angioplastia sau by-
pass-ul aorto-coronarian dup ce s-a efectuat coronarografia.
Tratamentul intervenional

32
Angioplastia coronarian transluminal percutan (ACTP) este o metod de
cardiologie intervenional introdus n 1982. Poate fi aplicat ca msur primar de
reperfuzie sau consecutiv trombolizei. Nu este o metod de rutin, fiind rezervat
pacienilor cu risc crescut (infarct ntinse, oc cardiogen, etc.).
Definiie: este o metod paleativ de dilatare a arterei coronare afectat de
ateromatoz, prin fisurarea plcii ateromatoase, cu ajutorul unui dispozitiv cateter introdus
percutanat prin artera brahial sau artera femural.
Este o metod mai eficient dect tromboliza, dar nu poate fi aplicat la toi
bolnavii datorit complexitii. Este ns mai simpl, mai ieftin i mai puin traumatizant
pentru bolnav dect intervenia chirurgical (operaia de by-pass). In IMA in 90-95% din
cazuri se obtine succes.
Avantaje:
Spitalizare pe timp scurt 2-4 zile;
Reluarea activitii profesionale la 2 sptmni dup intervenie.
Contraindicaii:
Obstrucia arterei coronare stangi
IRC sever
Pacient incapabil de a coopera;
Restenozri anterioare dup alt angioplastie.
By-pass-ul aorto-coronarian (BPAC)
Reperfuzia chirurgical prin by-pass aorto-coronarian se poate realiza cu caracter de
urgen sau dup o temporizare de 4-5 zile de la debutul IMA, cu bolnavul stabilizat
hemodinamic i fr durere precordial. Avantajul metodei este c asigur o revascularizare
miocardic aproape complet, iar dezavantajele in de faptul c se poate aplica unui numr
relativ limitat de bolnavi, necesitnd condiii tehnice deosebite i prezint riscul oricrei
intervenii chirurgicale.
Tratament igieno-dietetic
Msura terapeutic principal este repausul la pat asociat cu mobilizarea precoce.
Repausul la pat reduce la minimum a muncii inimii evitnd apariia unor complicaii. ns
repausul absolut la pat, timp de cteva sptmni, crete riscul tromboemboliilor, al
constipaiei, al insuficienei cardiace congestive i influeneaz defavorabil psihicul
bolnavului. Pacientul va sta n decubit dorsal semiezand, iar dac nu exist complicaii
importante poate ncepe s fac micari active nc din primele 24-48 ore, n special la
nivelul membrelor superioare, dar i la membrele inferioare. La sfritul primei sptmni
bolnavul trebuie s-i asigure singur poziia in pat prin micri active i de asemenea s
execute singur activiti precum: alimentaia, splatul pe fa i dini, etc. n urmtoarele 2
sptmni se poate ridica la marginea patului i poate ncepe s mearg prin camer.
Ulterior poate face exerciii de gimnastic ale membrelor superioare i inferioare, precum i
la nivelul gtului. Cnd evoluia este bun, bolnavul poate fi externat n a 4-a sptmn,
cu indicaia de a continua la domiciliu programul de exerciii fizice.
Un alt element important este dieta. n primele 2-3 zile sunt permise numai lichide
(dieta hidro-zaharat) cum ar fi: ceai indulcit, compoturi, sucuri de fructe, etc. mprite n
6 mese mici. Aportul hidric i caloric este constituit din alimente semilichide (supe, pireuri,
gri au orez cu lapte, oua fierte moi) ce se adaug treptat, n mese mici i frecvente, fr a
se depi raia caloric de 1200 calorii/zi, innd seama de eforturile minimale.

33
n cazul n care exist semne, chiar discrete, de insuficien cardiac, dieta va fi
hiposodat. Ulterior, pe msura relurii unei activitai fizice, alimentaia va fi variat i mai
consistent, dar sunt excluse alimentele greu digerabile sau cele care reprezint factori de
risc cardiovascular (prjeli, mezeluri, varz, carne afumat i brnzeturi grase).
De asemenea, importante sunt combaterea constipaiei i a reteniei de urin. Efortul
de defecaie este deseori periculos, putnd precipita edemul pulmonar acut, embolia
polmonar i chiar oprirea inimii. De aceea acest efort trebuie diminuat prin administrarea
de laxative, regim hidric, clisme i mobilizare precoce. Facilitatea miciunilor la bolnavii
vrstnici, prostatici se poate face prin aezarea bolnavului la marginea patului sau pe
plosc, lnga pat. n cazuri extreme, se plaseaz o sond vezical permanent.
Evolutie

Din punct de vedere clinic, n evoluia infarctului deosebim:


perioada prodromal
perioada de stare i
perioada de convalescen.
Perioada prodromal este prezent numai la o parte dintre bolnavi (aproximativ 40-
60%). Simptomele din acest perioad sunt ncadrate n tabloul clinic denumit iminen de
infarct sau stare de preinfarct. La un vechi anginos ea se traduce prin crize anginoase
mai frecvente i mai intense, ce apar la eforturi mai mici, n repaus sau noaptea i care
cedeaz mai greu i incomplet la nitroglicerin. La un neanginos, perioada prodromal
const n apariia unor accese de intensitate mare, cu durere prelungit, rezistente la terapia
uzual, nsite uneori de extrasistole.
Perioada de debut este cea mai important i se desfoar n primele 3-5 zile.
Modalitile de debut pot fi diferite:
debutul dureros (hiperalgic) este cea mai caracteristic form de debut i cel mai
des ntlnit;
debutul prin insuficien ventricular stng acut se manifest prin edem
pulmonar acut;
debutul prin stare de oc cardiogen;
debutul prin tulburri de ritm i conducere sau debut prin trombembolii;
debut fr dureri.
Manifestrile clinice cel mai frecvent ntlnite n debutul infarctului miocardic acut
sunt: durerea, scderea tensiunii arteriale i febra.
Perioda de convalescen ncepe dup 5-6 sptmni i se caracterizeaz, din punct
de vedere anatomic, prin formarea unei cicatrice fibroase, iar din punct de vedere clinic
prin restabilirea lent a capacitii de munc.

Prognosticul

Se poate vorbi despre un prognostic imediat i un prognostic


ndeprtat.

34
Prognosticul imediat se rezum la primele 4-6 sptmni de evoluie. El este
agravat de prezena urmtorilor factori: oc cardiogen, insuficiena cardiac, aritmii grave,
embolie pulmonar, febr important, leucocitoz mare, durere foarte intens care cedeaz
doar la opiacee sau dureaz peste 24 ore, infarct miocardic acut anterior, hipertensiune
arterial, diabet zaharat, sedentarism.
Prognosticul ndeprtat se adreseaz bolnavilor care au supravieuit, depind 6
sptmni de la debutul bolii. El depinde de importana sechelelor i de riscul recidivelor.
Factorii care agraveaz prognosticul ndeprtat al infarctului miocardic sunt: hipertensiune
arterial, diabetul zaharat, ca i prezena semnelor de insuficien ventricular stng, a
crizelor de angin pectoral, a tulburrilor de ritm i de conducere.
Complicatii

Complicaiile pot apare att n perioada de debut, ct i n perioada de stare sau


convalescen. Sunt att de frecvente, nct, unui cardiologi nu le mai consider
complicaii. De multe ori IMA debuteaz sub forma unei complicaii.

Complicaii precoce

Insuficiena cardiac principala complicaie precoce, dar i tardiv. De asemenea este


cea mai frecvent cauz de deces.

Tulburri de ritm i conducere apar foarte precoce la majoritatea infarctelor. Pot


surveni aproape toate varietile de aritmii i blocuri, dar gravitatea lor difer,
prognosticul cel mai defavorabil avndu-l tulburrile de conducere i aritmiile
ventriculare (extrasistole, tahicardii paroxistice i n special fibrilaia). Prin identificarea
rapid i tratamentul promt, reducerea mortalitii prin aritmii este apreciabil.

ocul cardiogen este o complicaie grav, cu mortalitate mare (80%), aprnd atunci
cnd necroza miocardic depete 40% din masa ventricular stng.

Ruptura inimii este o complicaie grav, de obicei fatal.

Trombembolii au sczut ca frecvent, odat cu introducerea tratamentului anticoagulant.


Se pot manifesta ca embolii sistemice (cerebrale, intestinale, periferice, etc.), caz n care
embolusul este un tromb migrat din ventriculul stng sau pot fi embolii pulmonare, mai
rare i aprute la un bolnav cu tromboflebit de membru inferior concomitent sau
anterioar IMA.

35
Moartea subit poate surveni instantaneu sau n primele 24 ore de la apariia
simptomelor. Are, de obicei, la baz o aritmie grav i mai rar este cauzat de ruptura
inimii.

Complicatii tardive

O parte din complicaiile precoce, pot apare i tardiv: insuficiena cardiac, aritmiile i
blocurile, dar unele complicaii apar cu precdere la mai mult de o lun de la debut.

Anevrismul ventricular stng apare mai ales la pacienii cu IMA ntins, cu HTA
important i care se mobilizeaz precoce. Diagnosticul se pune pe baza radiografiei,
ecocardiografiei, electrocardiografiei, angiografiei. Are de obicei prognostic sever, dar
dac este diagnosticat la timp poate fi corectat chirurgical.

Sindromul post-infarct (sindrom DRESSLER) se manifest prin febr, durere


retrosternal, frecturi pericardice, aprute la 4-6 sptmni de la debut. Rspunde bine la
terapia cu aspirin sau alte antiinflamatorii nesteroidiene.

Sindromul umr-mn apare pe partea stng i se manifest prin durere i impoten


funcional la nivelul umrului i minii. Se trateaz prin corticoterapie i mobilizarea
precoce a minii i umrului.

36
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu infarct miocardic acut

37
Ingrijirea bolnavilor cu infarct miocardic cere din partea asistentelor medicale un volum
mare de cunostinte profesionale, aptitudini tehnice si un nivel inalt de constiinciozitate.
Viata bolnavilor cu infarct miocardic este in pericol pentru o durata
relativ lunga de timp, cu posibilitatea instalarii unui numar mare de complicatii, foarte
grave. De aceea operativitatea asistentelor medicale bazata pe cunostinte profesionale
temeinice poate contribui in mare masura la recuperarea acestor bolnavi.
Urgenta deosebita a infarctului cere de la asistenta daca nu chiar
recunoasterea dar suspectarea infarctului in cazurile corespunzatoare si anuntarea
imediata a medicului.

Asistenta va avea grija ca alimentatia sa fie fractionata in


cantitati mici, repetate. In primele zile va administra bolnavului lichide si pireuri, date cu
lingura, cat mai incet, ceaiuri,compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi, pireuri de
cartofi. Mai tarziu, cand se largeste regimul alimentar, se vor evita alimentele
meteorizante sau care intarzie tranzitul intestinal.

Componentele ingrijirilor de baza

1.Respiratie

Fiecare asistenta medicala trebuie sa stie sa acorde respiratie


artificiala, sa manipuleze aspiratoarele si sa faca resuscitarea functiei
cardiace pentru salvarea vietii. Ca parte integranta a functiei mentionate,
ea trebuie sa fie capabila sa explice pacientului constructia respiratorului,
partile sale componente, principiile sale de functionare.

2.Alimentatia- ajutarea bolnavului sa manance si sa bea. Asistentele


trebuie sa fie capabile sa dea sfaturi privind greutatea unui individ in
functie de inaltime sau cerinte in privinta nevoilor alimentare si al
pregatitirii mancarii.

3. Eliminare. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca toate caile de


eliminare, variatiile considerate normale in ceea ce priveste frecventa si
cantitatea eliminatorilor pe cale renala sau pe cale digestiva, ea trebuie sa
stie ce este normal in ceea ce priveste transpiratia si sudatia prin
eliminare pe cale pulmonara cat si menstruatia normala. In plus, este
important ca ea sa fie capabila sa judece functia de eliminare prin
caracterele produselor de excretie.

38
4.Functia sistemului motoric ajutarea bolnavului de a-si pastra o
postura dezirabila in mers, sezut, culcat si sa-si modifice pozitia.

Importanta mecanicii corpului omenesc in ingrijirile de baza


(nursing) a fost recent stabilita in diverse moduri. Asistentele medicale
specializate au accentuat importanta pastrarii pozitiei prin utilizarea
metodelor propice de lucru pentru schimbarea sau ridicarea pacientului, ca
si prevenirea deformarilor la bolnavi si proasta functionare a organelor in
timpul bolii. Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se va face prin
modificarea frecventa a pozitiei si prin curatenie.

5. Odihna si somnul ajutarea bolnavului sa se odihneasca si sa


doarma.

Somnul reprezinta unul din misterele vitii. Asistenta medicala poate din
propria sa initiativa sa reduca nevoia de hipnotice si narcotice. Tot ceea ce
ea poate face este sa-i faca bolnavului ziua cat mai placuta, sa-i creasca
senzatia de bine, sa-i ajute sa se gandeasca la faptul ca ziua a decurs
normal.

6.Imbracamintea ajutarea bolnavului in alegerea hainelor la


imbracare, dezbracare.

Ingrijirile de baza includ ajutorul dat pacientului pentru a-si alege


imbracamintea pacientului reprezinta o prelungire a personalizarii
acestuia. Sa invete bolnavul sa-si recapete independenta in aceasta
activitate cotidiana, aceasta reprezentand o secventa din planul de
recuperare.

7.Temperatura corpului ajutarea bolnavului in pastrarea temperaturii


in limite normale.

39
Asistentele trebuie sa cunoasca principiile fiziologice privind
producerea si pierderea de caldura si sa fie capabila sa recurga la unul
dintre acestea, atat prin modificarea temperaturii, gradului de umiditate si
a circulatiei aerului, cat si prin sfatul ce le da sensul sporirii sau diminuarii
activitatilor bolnavului, pentru modificarea alimentatiei sau acoperirea in
functie de temperatura. Asistenta trebuie sa fie capabila sa sugereze sau sa
recurga la diferite sisteme de imbaiere,impachetare sau alte aplicatii din
care rezulta cresterea sau reducerea temperaturii corpului .

8.Igiena corporala ajutarea bolnavului in pastrarea igienei corporale si


sa-si protejeze tegumentele.

Modul in care se prezinta o persoana reprezinta manifestarea starii sale


generale, ca si tinuta sa de altfel. Acordand imbaierea, spalat pe dinti,
periat parul, curatenia unghiilor si terminand toaleta unui bolnav, asistenta
medicala, ca si pacientul,este satisfacuta atat de aparenta modificare in
bine cat si de reducerea unor disconforturi minore. Frecventa toaletei
generale este stabilita in functie de nevoile somatice si de dorintele
bolnavului. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa-i
asigure bolnavului o infatisare curata.

9. Masuri de protectie ajutarea bolnavului in a evita pericolele in


mediul inconjurator si a proteja alte persoane de orice pericol potential din
partea pacientului, cum ar fi infectia sau violenta.

Asistentele medicale vad in aprovizonarea, pastrarea medicamentelor si


cooperarea cu alti membri ai echipei din care face parte, modul de a
controla stapani infectiile, spalarea mainilor, utilizarea manusilor, a
halatului, a materialelor dezinfectante sau sterile, aspecte ale protectiei
pacientului.

10. Comunicarea ajutarea bolnavului in a comunica cu alte persoane,


in a-si exprima sentimente si nevoi.

40
Un rol mai dificil de interpretare pentru asistenta medicala este acela de a
ajuta bolnavul sa inteleaga, sa modifice conditiile care l-au facut sa se
imbolnaveasca si sa le accepte pe cele care nu pot fi schimbate. Cu cat
asistenta intelege in mai mare masura aceasta cu atat este mai capabila sa
ajute bolnavul, sa depaseasca unele defecte psihologice ale imbolnavirii
respective.

11.Religia ajutarea bolnavului in practicarea religiei sale conform


conceptiei sale a ceea ce este drept si nedrept.

Cu cat asistenta medicala este mai informata asupra diverselor religii,


cu atat credinta este mai mare in ceea ce priveste puterea de vindecare a
acestora, cu cat viata sa spirituala este mai intensa si are o mai mare
toleranta religioasa, cu atat va fi mai sa aduca bolnavilor ajutorul si
incurajarea pe care bolnavii le asteapta de la ea.

12. Ocupatie, recuperare ajutarea bolnavului in munca si activitati


productive. Asistenta medicala care ajuta bolnavul sa-si planifice ziua,
poate incuraja orice activitate care il intereseaza prin a-i crea conditii care
sa-l invite la o activitate productiva. Recuperarea cuprinde in definitiv
reintoarcerea bolnavului la o slujba productiva si cat perioada de
inactivitate va fi mai scurta, cu atat recuperarea va fi mai facila.

13. Activitati recreative ajutarea bolnavului in activitati recreative.


Asistele sunt pregatite pentru a organiza pacientului programare
recreative, dar de cele mai multe ori contribuie la acest program sesizand
ceea ce ii pace bolnavului astfel incat acesta isi petrece in fiecare zi o parte
din timp cu activitati recreative.

14. Informare, educare ajutarea bolnavului sa invete.

Responsabilitatea asistentei medicale de a da sfaturi in domeniul sanatatii


este incontestat. Ea educa prin propriul sau exemplu si prin raspunsurile ce le da

41
intrebarilor. Este obligatia sa de a educa. Ea o poate face constient sau inconstient poate
planifica aceasta activitate sau o poate face.

III.2. Rolul propriu asigura conditiile de specializare

Asistentul medical are un rol foarte important n asigurarea unui regim de via echilibrat i
susinerea psihic care este extrem de important pentru pacient.
Pentru a putea crea aceste condiii , asistentul medical i poate oferi un confort special
att din punct de vedere psihic ct i fizic .Pacientul internat n cadrul unui spital trebuie s
beneficieze de un climat ct se poate de prielnic.Pentru aceasta trebuie s evite glgia i vorbitul
pe un ton ridicat pe coridoare i n saloane .
De asemenea, salonul in care este internat pacientul trebuie sa fie spatios, luminos, cu o
temperatur medie de 20 -20 grade C, cu posibilitatea de a se efectua o aerisire .
Salonul trebuie sa fie prevazut cu un pat comod, cu somiera mobil , usor transformabil
in tip fotolui , care s poata asigura pacientului o pozitie favorizanta pentru respiratie in timpul
crizelor de dispnee. Pozitia pacientului in pat trebuie lasat la alegerea acestuia, asistentul
medical explicadu-i care poziii ar fi mai indicate pentru starea in care se afla. Mobilizarea
pacientului la pat se va efectua numai la indicatia medicului, pacientul putand efectua miscari
simple de flexie si extensie a membrelor, de indata ce starea de sanatate permite acest lucru.
O imobilizare prelungit pe o perioad mai mare de timp poate determina complicaii
vasculare care pot genera emboli care se pot deplasa in circulatie. De aceea , pentru mobilizere
sunt premise miscari usoare, iar daca fenomenul trombotic s-a constituit mobilizarea se opreste
deoaece miscarile active sau passive pot active emboli la distan.
Igiena pacientului se va realize prin baie partiala sau total, la pat, cu o apa incalzita la o
temperatura de 36 - 37 oC
Regimul igieno dietetic
Organismul uman are nevoie de hran n cantitate suficient i de bun calitate, pentru a-i
asigura creterea, a tri, a-i menine starea de sntate i homeostazie. Cantitatea i natura
alimentelor nutritive sunt n funcie de: sex, vrst, greutate nlime, activitatea depus, starea
de sntate sau de boal.
O alimentaie sntoas trebuie s conin trei factori necesari meninerii vieii i asigurrii
tuturor funciilor organismului n condiii normale i patologice:
1. Lipide- au un rol energetic dar pe lng acest rol ele intr n compoziia esutului
nervos i a stomei eritrocitare, ca form de deposit, ele dein rezerve de energie a organismului i
esuturilor prntru organele interne. Necesarul este de 1-2 grame pe kilogram/corp n 24 de ore.
2. Glucide- sunt principala surs energetic.
-necesarul este de 4-6 grame pe kilogram corp n 24 de ore.
3. Proteine- reprezint materia prim pentru hormoni i fermeni.
- necesarul este de 4-6 grame pe kilogram corp n 24 de ore.
4. Vitaminele- sunt importante i necesare pentru meninerea metabolismului normal al
organismului.Vitamina C-necesar 150 mg; Vitamina B1-necesar 25 mg; Vitamina B6-necesar 6
mg; Viamina PP-necesar 8 mg; Vitamina K-necesar 20 mg
5. Apa i srurile minerale
-necesarul de ap 2500-3000 ml pe zi
-necesarul de sruri minerale n 24 de ore: Na:4 grame; K:3-4 grame; Ca-2 grame; Mg:0,15
grame; Fe:18 grame; Cl:6 grame.

42
Pentru a nu se ajunge la un dezechilibru hidromineral satisfacerea nevoii de ap i sruri
minerale trebuie s se fac n mod echilibrat.Asistentul medical are rolul de a calcula necesarul
de calorii pe 24 de ore n funcie de vrst:
- plus 20-30 % pentru copii ; - minus 10-15 % pentru vrstnici n funcie de activitate:
n repaus 25 calorii pe kg corp n 24 de ore;
n activitate uoar 35-40 calorii pe kg corp n 24 de ore
n activitate medie 40-45 calorii pe kg corp n 24 de ore
n activitate mare 45-60 calorii pe kg corp n 24 de ore.
Asistentul medical calculeaz raia alimentar echilibrat:
asigur echilibrul ntre elementele energetice i cele neenergetice;
n funcie de vrst i activitate;
asigur echilibrul ntre produsele de origine animal i vegetal: 60% proteine de origine
vegetal, 40 % de origine animal; 65 % lipide de origine vegetal, 35 % de origine anoimal.
n cazul unui pacient care a suferit un infarct miocardic trebuie sa se urmeze o dieta
hipocaloric, hiposodat.
Mesele vor fi fracionate , masa de seara fiind sarac n lichide i va fi servit cu 2-3 ore nainte
ca pacientul sa se culce.
Asistentul are rolul de a se informa despre gusturile pacientului i deprinderile alimentare.Dac
pacientul nu suport un aliment nu se va insista pe acela, el fiind nlocuit cu un altul care s
acopere cantitatea de elemeni nutritivi pe care i deine, tinand cont insa de recomadarile
medicului privind alimentele premise .
Se va supraveghea tranzitul intestinal , la nevoie efectundu-se clisme evacuatorii.

III.3. Rolul asistentei medicale in examinarea clinica a pacientului cu infarct


miocardic acut.

Electrocardiograma (EKG) reprezint nregistrarea grafic a rezultantei


manifestrilor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, cu ajutorul unor aparate foarte
sensibile numite electrocardiografe. Acestea au rolul de a amplifica manifestrile electrice
de un potential redus ale miocardului i de a le nregistra. De fapt electrocardiograma
reprezint nregistrarea grafic a diferenelor de potential electric care se stabilesc ntre
dou regiuni unde s-au aplicat electrozii. Electrocardiografele au rolul de a capta
biocurenii cu doi electrozi plasai n dou puncte diferite i ai amplifica. Ele pot funciona
cu 1-2-3-6-8 i 12 canale ceea ce permite nregistrarea a tot attea conduceri n acelai
timp. Aparatele moderne permit nregistrarea i a altor curbe: pulsul arterial venos i
fonocardiograma.
Legatura dintre aparat i pacient se face cu ajutorul unui cablu de pacient i a
electrozilor care se fixeaz pe suprafaa corpului la oarecare distan de miocard.
Tehnica inregistrarii E.K.G.
nregistrarea EKG se face n laboratorul de electrocardiografie:

43
bolnavul trebuie s fie n repaus fizic i psihic absolut; pentru EKG trebuie s se
odihneasc 10-15 minute nainte, temperatura optim a camerei 20-21C.
poziia n decubit dorsal comod pe canapeaua de examinare; bolnavul trebuie s fie
relaxat fr s-i ncordeze musculatura;
Cablul de pacient are conducte prevzute special pentru fiecare membru marcate n
culori diferite. Astfel pentru:
braul drept cablul de culoare roie
braul stng cablul de culoare galben
gamba stng cablul de culoare verde
gamba dreapt cablul de culoare albastr sau neagr
pentru torace cablul de culoare alb marcat la extremiti n culori diferite (rou
V1, galben V2, verde V3, maro V4, negru V5, violet V6) pentru derivaiile
precordiale.

Electrozii sunt nite plcue metalice inoxidabile de form rotund sau


dreptunghiular care se fixeaz pe extremitile pacientului n regiuni fr pilozitate
desupra musculaturii, iar locul se va degresa cu alcool. Electrozii se vor nveli ntr-un strat
de tifon mbibat ntr-o soluie electrolitic (o lingur de sare la un pahar de ap sau ser
fiziologic).
Derivaiile standard sunt:
derivaia I (DI) conducerea n braul drept la polul negativ al galvanometrului i n
cel stng la polul pozitiv;
derivaia II (D II) conducerea n braul drept (pol negativ) i piciorul stng (pol
pozitiv);
derivaia III (D III)- conducerea n braul stng (pol negativ) i piciorul stng (pol
pozitiv);
Derivaiile unipolare ale membrelor se conecteaz la polul pozitiv al
galvanometrului din aparat pe rnd.

44
Se deosebesc trei derivaii unipolare:
conducerea unipolar a braului drept aVR (R - right)
conducerea unipolar a braului stng aVL (L - left)
conducerea unipolar a piciorului stng aVF (F - foot)
nregistrrile electrozilor precordiali sunt derivaii unipolare avnd electrozi aezai
n apropierea cordului. Convenional fiind notate V1-V6 sau marcate n culorile spectrului.
Montarea se face astfel:
V1 n spaiul 4 intercostal la marginea dreapt a sternului
V2 n spaiul 4 intercostal la marginea stng a sternului
V3 la mijlocul distanei V2-V4
V4 n spaiul 5 intercostal pe linia medioclavicular
V5 n spatiul 5 intercostal pe linia axilar anterioar
V6 n spatiul 5 intercostal pe linia axilar medie.
Se mai pot nregistra derivaiile V7 n spaiul 5 intercostal pe linia axilar
posteroar si V8 n spaiul 5 intercostal n dreptul vrfului scapulei stngi.
Conducerile:
V1-V2 exploreaz ventriculul drept
V3-V4 septul interventricular
V5-V6 ventriculul stng.
Electrocardiograma se nscrie grafic pe o band de hrtie sub forma unor succesiuni
de unde care corespund fazelor unui ciclu cardiac. Undele sunt notate convenional cu
litere: P, Q, R, S, T. ntre dou cicluri cardiace se nscrie linia de zero potenial. Undele de
deasupra acestei linii sunt pozitive iar cel dedesubt sunt negative.

45
Unda P i segmentul PQ reprezint activitatea electric atrial. Undele Q, R, S
(complexul QRS), segmentul ST i unda T reprezint rezultanta electric a activitii
ventriculare. Unda R reprezint sistola ventricular, corespunde zgomotului I sistolic, iar
unda T diastola i zgomotul II.
Analiza sensului, amplitudinii, formei, duratei precum i a intervalelor dintre ele
furnizeaz date importante pentru diagnostic i pentru stabilirea tratamentului.

III.4. Supravecherea pacientului cu infarct miocardic acut

Asistenta medicala trebuie sa supravegheze bolnavul cu o atentie deosebita,


deoarece in cursul infarctului miocardic pot sa apara numeroase complicatii. Ea va urmari
frecventa si ritmicitatea pulsului, T.A., culoarea fetei si a tegumentelor, starea generala a
bolnavului.
Sistemul de alarma al aparaturii de monitorizare nu scade
obligatiile asistentei de a sesiza din timp prodromul sau instalarea complicatiilor: socul
cardiogen, insuficienta cardiaca globala, edemul pulmonar acut,tulburarile de ritm si de
conducere, sau oprirea inimii. La cea mai mica suspiciune, asistenta instiinteaza medicul si
indeplineste dispozitiile directe si momentane ale acestuia cu tehnicile obisnuite cunoscute.
Asistenta medicala are un rol principal in crearea pentru
bolnav a unui mediu psihologic favorabil. Ea trebuie sa inspire bolnavului incredere in
tratament si insanatosire. Trebuie evitate vizitele lungi si obositoare din partea
apartinatorilor precum si incarcarea bolnavului cu grijile familiale si ale locului de munca.

III.5. Rolul asistentei medicale in alimentatia pacientului cu infarct miocardic


acut

III.6. Rolul asistentei medicale in educatia sanitara a pacientului cu infarct


miocardic acut
Sntatea este definit de O.M.S. ca o complet bunstare fizic,
mental i social, care nu const n absena bolii sau a infirmitii i presupune o
interaciune dinamic i o interdependen ntre condiia fizic a individului, manifestrile
sale mintale, reaciile emoionale i ambiana social n care triete.
Educaia pentru sntate cuprinde dou funcii: funcia sanogenic si funcia
profilactic. Funcia sanogenic vizeaz optimizarea sntii personale si comunitare,
mplinirea idealului de sntate. Funcia profilactic vizeaz profilaxia primar, secundar
si teriar.
Prevenirea apariiei IMA (profilaxia primar) i prevenirea recidivelor (profilaxia
secundar) se face prin combaterea factorilor de risc.
Suprimarea fumatului i a hipertrigliceridemiei reprezint o alt msur de
profilaxie, confirmat i prin studii de angiografie. Ea se realizeaz prin normalizarea
ponderal i regim alimentar srac n grsimi saturate i dulciuri. n cazurile n care nivelul
colesterolului nu scade dup aceste msuri, se asociaz i medicamente
hipocolesterolemiante.

46
Tratarea corect a diabetului zaharat, cnd acesta este prezent, deoarece el are rol
aterogen prin hiperlipidemia asociat.
Tratamentul hipertensiunii arteriale are rol major att n prevenirea IMA, ct i a
recidivelor.
Exerciiul i antrenamentul fizic, efectuate cu regularitate prin micare, gimnastic
i sporturi uoare care combat sedentarismul, au rol nsemnat n profilaxia secundar i
amelioreaz evident prognosticul.
Alte msuri cu efecte n prolilaxia secundar a IMA sunt administrarea de beta-
blocante, nitrai, antagoniti ai calciului i antiagregante plachetare.
Internarea n spital este un prilej de a reduce ritmul i felul de via al bolnavului i
de anumite deprinderi duntoare. Regimul de via intraspitalicesc trebuie s fie
individualizat dup natura bolii i starea bolnavului; el este hotrt ntotdeauna de ctre
medic i aplicat i supravegheat de ctre asistent. Asistenta va ajuta bolnavul s-i exprime
sentimentele propri i s discute despre ele: imaginea de sine, relaii familiale, probleme
sexuale, fric, depresie, gnduri suicidare, etc.
Bolnavul va fi informat n legatur cu boala sa, complicaiile i tratamentul acesteia.
La externare i se va exlica clar modul de administrare a medicamentelor ct i regimul de
via i alimentaia care trebuie repetate. Pacientul va intra ntr-un program de supaveghere
medical care const n efectuarea unor examene clinice i paraclinice la diferite intervale.
Reinseria familial i profesional a pacienilor post-infarct este foarte important att
pentru pacient ct i pentru apropiai, un rol important n acest reinserie avnd sfaturile acordate
de medic i asistenta medical.

III.7. Rolul delegat rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica a


pacientului cu infarct miocardic acut
Scopul reabilitrii unui bolnav cu IMA este de a-l readuce la capacitatea sa fizic i
psihic anterioar mbolnvirii. Reabilitarea presupune rectigarea autoncrederii
bolnavului n posibilitile sale fizice i psihice n vederea realizrii activitilor avute
anterior sau cu program redus.
Obiectivele reabilitrii:
Medicale:
prevenirea morii subite;
scderea mortalitii prin infarct de miocard;
ameliorarea simptomelor: angin, dispnee;
creterea capacitii de efort.
Psihologice:
restaurarea ncrederii n sine;
ameliorarea depresiei i anxietii;
adaptarea la stress;
revenirea la viaa sexual normal;
ameliorarea anxietii la partener i anturaj.
Sociale:
revenirea la lucru;

47
independena n activitile zilnice la vrstnici.
Serviciilor de sntate:
reducerea costurilor medicale;
externare precoce i reabilitare precoce;
scderea medicaiei
diminuarea internarilor.
Reabilitarea bolnavului cu infarct miocardic acut se mparte n 3 perioade:
Faza acut: este perioada de spitalizare care dureaza 3-4 sptmni.
dup primele 3-4 zile la bolnavii fr complicaii se ncep micri gradate care
constau n micri pasive i active ale membrelor, schimbri de postur, repaus n fotoliu i
autongrijire;
dupa prima sptmn bolnavul se va plimba n camer i va merge la toalet;
se vor urmri n acest timp: frecvena cardiac i tulburrile de ritm.
Perioada a-II-a: dureaz pn la 3 luni de la debut. Programul de reabilitare se face
la domiciliu:
se recomand mrirea progresiv a ritmului de mers i se recomand bolnavului s
ncetineasc efortul dac frecvena pulsului ajunge 120/minut.
Perioada a-III-a: ncepe la 3 luni de la debutul infarctului miocardic i se
urmarete creterea capacitii de efort. n acest perioad bolnavul se poate interna n
servicii de recuperare specializate unde supravegherea trebuie fcut sistematic la 3 luni n
primii 3-4 ani. n mediul rural bolnavul este sftuit s-i mreasc distana de mers pe jos la
2-3 km de 2 ori/zi i prezentarea la control.

48
CAPITOLUL IV

CAZURI PRACTICE

49
Pacient A.I.
Interviu A
Nume i prenume: A.I
Data internrii: 30.03.2007
Identificare Vrst: 35 ani
a persoanei Sex: masculin
Greutate: 65 kg
nlime: 1.74
Starea civil: cstorit
Copii: doi
Relaia cu copiii: bun
Mediul
Frai, surori: apte
familial
Relaia cu fraii, surorile: bun
Persoane care pot fi anunate: soia
Adresa, telefon: jud. Suceava
Mediu Profesie: X
profesional Loc de munc: X
Naionalitate: romn
Mediul
Religie: ortodox
social
Relaii cu exteriorul: a primit vizite din parte familiei, rudelor
Motivele internrii: durere retrosternal cu iradiere n ambele membre
superioare, atroce cu debut la ora 2.00
Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative
Istoricul bolii: pacientul relateaz apariia n urm cu 2 luni a durerilor
anginoase cu durat de 5-10 minute survenite iniial la efort, iar n ultima
Starea de
sptmn inclusiv n repaus,simptomatologie ce a culminat cu instalarea marii
sntate
crize anginoase n cursul nopii la ora 2.00.
Diagnostic: INFARCT MIOCARDIC ANTERO-EXTENSIV ACUT
Alte probleme cu sntatea:
Tratament n curs: nu urmeaz
Alergii cunoscute: nu are
Alcool: consumator ocazional
Tutun: mare fumtor (2 pachete igri/zi)
Repaos: somn 10-11h/zi
Obiceiuri
Obinuine alimentare: normale
Exprimare: greoaie
Grad de informare: nu este interesat de boal ci doar de vindecarea ei.
Psihologia Gradul de informare al anturajului: din relatrile medicului
n raport cu boala Convorbire cu medicul: termeni obinuii.

50
Nevoi fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei
Henderson
Nr. MANIFESTRI DE MANIFESTRI DE SURSA DE
NEVOIA
Crt DEPENDEN INDEPENDEN DIFICULTATE
Dispnee de repaos cu
Afeciunea: infarct
A respira i a ortopnee instalat
miocardic acut
avea o bun brusc
1 antero-extensiv
circulaie Necesit
oxigenoterapie
Alimentarea i
hidratatarea prin
A se alimenta i Consum de lichide n
2 perfuzie. Durere
a se hidrata funcie de nevoi
Se impune regim
desodat
Miciuni fiziologice
Diureza 1200ml/24
3 A elimina Tranzit intestinal
ore
fiziologic
A se mica i a
Imobilitate Micri active i Piedici n micare
4 menine o
Poziie inadecvat pasive ale membrelor Durere
postur corect
Insomnie Poziie incomod
A dormi i a se
5 Stare de disconfort Somn 6-7 ore Afeciunea
odihni
Oboseal Anxietatea
Imposibilitatea de a Durerea ca o senzaie
A se mbrca i Vestimentaia curat
6 se mbrca i a se de arsur, ghear
a se dezbrca i adaptat situaiei
dezbraca Imobilizare la pat
A menine
temperatura
7 Afebril 36,6C
corpului n
limite normale
Se realizeaz toaleta
A fi curat, Are cunotine Afeciunea nu
zilnic, ct bolnavul
ngrijit i a avea igienice, este ngrijit permite efectuarea
8 este imobilizat, de
tegumentele i cu tegumentele toaletei de ctre
ctre asistenta
protejate curate pacient
medical
Cunoate modul de
A evita Stare generala
9 prevenire a Durere
pericolele alterat
accidentelor
Comunicare eficient Verbal, gesturi
10 A comunica Durerea
la internare Pacient cooperant
11 A aciona Imposibilitatea de a Libertatea de a Situaia de criz

51
conform practica, realiza i de
aciona conform Durerea
credinelor i a participa la
propriilor credine Imobilitatea
valorilor sale practicele religioase
Sentiment de
A fi preocupat
inferioritate i Prezint motivaie n
12 n vederea Constrngere fizic
pierdere a imaginii de cele ce face
realizrii
sine
Stare general
13 A se recreea Inactivitate Destindere
afectat
Nesiguran i fric Pacientul prezint
de necunoscut. interes fa de
Neobinuin n problemele legate de Frica
14 A nva
abordarea anumitor sntate i acord Stresul
aciuni pentru interes educaiei
redobndirea sntii pentru sntate

Data T.A Puls Resp. Diureza Scaun


TC
2015
14.02 160/120 85 19 36,6 1250 ml
N
82 17 36,8
15.02 150/100 78 17 37,7 1300 N
79 16 37 ml
16.02 140/80 74 18 36,9 1350 N
73 17 36,8 ml
17.02 110/70 73 17 36,9 1450 N
70 17 37 ml
18.02 115/70 69 18 36,6 1400 ml N
69 18 36,8

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

52
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare
1.Dificultate in a Pacientul sa Pentru ca pacientul sa respire liber pe In urma
respira datorita durerii prezinte o nas voi umezi aerul din salon interventiilor
si anxietatii manifestat respiratie cu administrez oxigen pe masca,bron- pacientul respira mai
prin dispnee,bradi- frecventa normala. hodilatatoare si antialgice la indicatia usor,dispneea se
pnee si hipoventilatie. medicului,a-sigur pozitia reduce.
semisezanda
2.Circulatie deficitara Pacientul sa Masor si notez zilnic in foaia de In urma
datorita alterarii prezinte un ritm temperatura T.A.,pulsul, interventiilor
muschiului cardiac si cardiac in limite respiratia, pacientul prezinta u
pere- normale. temperatura,diureza,scaunul.Efectuez ritm cardiac normal
tilor arteriali masaj si miscari pasive si active ale si tegumente normal
manifestat prin membrelor.Administrez medicatia colorate.
bradicardie si indicata de medic si urmaresc efectul
tegumente usor acesteia.
cianotice.
3.Deficit de volum Pacientul sa fie Supraveghez Pacintul este
lichidian datorita echilibrat volemic pulsul,T.A.,apetitul,semnele de echilibrat
transpiratiilor reci in decurs de 2-3 deshidratare,scaunul,greutatatea volemic,nu prezinta
manifestat prin zile. corporala.Fac bilantul zilnic intre semne de
adinamie,neli- lichidele ingerate si cele deshidratare.
niste. eliminate.Administrez pe cale
parenterala solutii perfuzabile
prescrise de medic.
4.Dificultate in a se Pacientul sa aiba Respect orele de somn ale Pacientul prezinta un
odihni datorita un somn odihnitor bolnavului,aerisesc salonul,asigur o somn odihnitor.
anxietatii,durerii si din punct de temperatura adecvata,admi-
dispneei manifestata vedere calitativ si nistrez la indicatia medicului
prin insomnie. cantitativ. somnifere.
5.Alterarea integritatii Pacientul sa-si Voi schimba pozitia bolnavului in pat Pacientul prezinta o
fizice si psihice recapete indepen- la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe stare buna si
datorita efectului bolii denta de regiunile predispuse la colaboreaza activ.Nu
manifestata prin miscare,in- escare.Linistesc bonavul cu privire la prezinta escare de
durere,limita- credere in starea sa. decubit,se
rea miscarilor, personalul deplaseaza fara
frica. medical.Sa nu ajutor.
prezinte
escare de decubit.

53
Pacient B.A
Interviu B.A
Nume i prenume: B.A
Data internrii: 26.03.07
Identificarea Vrst: 77 ani
persoanei Sex: F
Greutate: 62 kg
nlime: 162cm
Starea civil: cstorit
Copii: nu are
Mediul
Frai, surori: nu are
familial
Persoane care pot fi anunate: soul
Adresa, telefon: jud. |Suceava
Mediu Profesie: X
profesional Loc de munc: pensionar
Naionalitate: romn
Mediul social Religie: ortodox
Relaii cu exteriorul: a primit vizite din parte familiei, rudelor
Motivele internrii: durere precordial cu caracter constrictiv, cu iradiere
toracico-anterioar i n ambele brae, nsoit de tranpiraii i grea, cu debut
n urm cu 7 ore.
Antecedente heredo-colaterale: mama decedat la 84 ani afeciune cardiac;
tatl decedat 82 ani afeciune prostatic
Istoricul bolii: pacient 77 ani, veche hipertensiv cu valori maxime cunoscute
Starea de de 200/100mmHg, cu angin pectoral de efort de aproximativ 2 ani, descrie de
sntate cteva zile crize anginoase care au culminat cu o mare criz anginoas cu debut
n jurul orei 14 nsoit de senzaii de grea i tranpiraii reci, fr ameliorare la
administrarea de NTG sl.
Diagnostic: INFARCT MIOCARDIC ACUT INFERO-LATERAL
Alte probleme cu sntatea: ulcer duodenal vechi, anemie feripriv
Tratament n curs: nu urmeaz
Alergii cunoscute: nu are
Alcool: nu consuma
Tutun: nefumtoare
Repaos: somn 6-7h/zi
Obiceiuri
Obinuine alimentare: normale
Exprimare: greoaie
Grad de informare: nu este interesat de boal ci doar de vindecarea ei.
Psihologia n Gradul de informare al anturajului: din relatrile medicului
raport cu boala Convorbire cu medicul: termeni obinuii.

54
1.1.1 Nevoi fundamentale dup modelul
conceptual al Virginiei Henderson
Nr. MANIFESTRI DE MANIFESTRI DE SURSA DE
NEVOIA
crt INDEPENDEN DEPENDEN DIFICULTATE
Afeciunea: infarct
miocardic acut
A respira i a avea o bun antero-extensiv
1 Necesit oxigenoterapie
circulaie Dispnee de repaos cu
ortopnee instalat
brusc
Alimentarea i
Consum de lichide n hidratatarea prin
2 A se alimenta i a se hidrata Durere
funcie de nevoi perfuzie.

Miciuni fiziologice
3 A elimina Diureza 900ml/24 ore Tranzit intestinal
fiziologic
A se mica i a menine o Micri active i pasive Piedici n micare
4 Senzaia de neputin
postur corect ale membrelor Durere
Insomnie Poziie incomod
5 A dormi i a se odihni Somn 6-7 ore Stare de disconfort Afeciunea
Anxietatea
Durerea ca o
Vestimentaia curat i Imposibilitatea de a se senzaie de arsur,
6 A se mbrca i a se dezbrca
adaptat situaiei mbrca i a se dezbraca ghear
Imobilizare la pat
A menine temperatura corpului
7 Afebril 36,6C
n limite normale
Se realizeaz toaleta Afeciunea nu
Are cunotine igienice,
A fi curat, ngrijit i a avea zilnic, ct bolnavul permite efectuarea
8 este ngrijit i cu
tegumentele protejate este imobilizat, de ctre toaletei de ctre
tegumentele curate
asistenta medical pacient
Acuitate vizual, Vulnerabilitate fa de Stare generala
9 A evita pericolele
auditiv pericole alterat
Verbal, gesturi Comunicare ineficient
10 A comunica Durerea
Pacient cooperant la internare
Imposibilitatea de a
Libertatea de a aciona Situaia de criz
A aciona conform credinelor i practica, realiza i de a
11 conform propriilor Durerea
valorilor sale participa la practicele
credine Imobilitatea
religioase
Sentiment de
A fi preocupat n vederea Prezint motivaie n
12 inferioritate i pierdere Constrngere fizic
realizrii cele ce face
a imaginii de sine
Stare general
13 A se recreea Destindere Inactivitate
afectat
14 A nva Pacientul prezint Nesiguran i fric de Frica

55
interes fa de necunoscut.
problemele legate de Neobinuin n
sntate i acord abordarea anumitor Stresul
interes educaiei pentru aciuni pentru
sntate redobndirea sntii

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare


1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei Pacientul sa fie echilibrat Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul Pacientul este echilibrat
din cauza complicatiilor bolii circulator si respirator. temperatura din 2 in 2 ore.Asigur circulator si respirator.Nu au
manifestate prin dispnee,hipotensiune pozitia semisezanda pt.favorizarea aparut complicatii.
arteriala,transpiratii reci. respiratiei.ef-ectuez EKG.
2.Anxietate din cauza necunoasterii Pacientul sa fie echilibrat Educ pacientul sa aiba o viata Pacientul este echilibrat psih
prognosticului bolii manifestata prin psihic,sa fie informat ordonata,echilibrata,port discutii
ingrijorare ,teama. asupra regimului de viata linistitoare.
si de alimentatie care
trebuie respectat.
3.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze durerile Asigur repaus fizic al bolnavului Durerile se amelioreaza la
muschiului cardiac manifestat prin in 2-3 ore de la in perioada dureroasa.Administrez administrarea medicatiei,dar
dureri retrosternale fara cedare la NTG. admin.medicatiei de medicatia indicata de medic. dispare in totalitate.
urgenta.
4.Alterarea mobilitatii fizice legate de Pacientul sa-si recapete Asigur pozitia semisezanda in Pacientul reuseste sa realizez
deficitul motor si senzorial manifestata indepen- repaus absolut la pat a obiectivele impuse devenind
prin impotenta funcionala. denta de miscare afectata bolnavului.Mobilizez pacientul la optimist.
relativ. 2 ore.Efectuez masaj al
membrelor timp de 10
min.Supraveghez miscrile active
ale bolnavului.
5.Dificultate in a dormi si a se odihni Pacientul sa beneficieze Se va favoriza odihna din timpul Pacientul prezinta un somn
datorita durerii,anxietatii, de confort fizic si psihic zilei prin creearea unui climat de odihnitor.
sressului manifestat prin pentru a se odihni. liniste.Se vor administra sedative
insomnie,oboseala. la indicatia medicului.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun


10.04 82 19 145/95 36,6 1000 ml N
81 20 36,4
11.04 80 17 130/80 37,5 1100ml N
75 18 37,2
12.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N
73 18 36,8
13.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N
65 18 37
14.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N
72 17 36,7
15.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N
78 18 36.7

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/23 VSH=1-10/h

56
Na3,8%,1,6 ml sange VSH=7-15/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc
Hemoglobina degetului,2ml sange pe Hgb=14g% Hgb=14-16g/ml
Trombocite cristale de EDTA T=220000 T=150-400000mmc
Hematocrit Htc=45% Htc=40-45%
Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180MG% F=200-400mg%
3,8%,4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=110mg% G=80-120 mg%
florura de Na
Uree 5-10 ml sange prin U=27mg% U=20-40MG%
Acid uric punctie venoasa A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%
Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%
Enzime 5-10 ml sange prin GOT=52 GOT=2-20 UI
punctie ven. GPT=31,3 GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR

Perioada Alimente premise Alimente interzise


Primele 24-48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente hipersodice si
hipercalo-
rice
Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte Fainoase in cantitati
mari,NaCl
A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- Vor fi evitate elimentele car
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei produv gaze sau intarzie
tranzitul intestinal
A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din Grasimi,prajeli,varza
55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de
activitate.

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen


10.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
RTG toracic modul de desfasurare a speciale.
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se face
in camere linistite la
20C,bolnav in repaus 20
min.
11-15.04 EKG
RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

57
10.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Xilina 200mg iv
Heparina 140u/h iv
Propranolol 1mg iv
Fortral 30mg iv
11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb
Diazepam 0-0-1 tb seara
Propranolol 1mg iv
Trombostop -1/2-o tb
12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb
Propranolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Dipiridamol
14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

58
Pacient C.D
Interviu C.D
Nume i prenume: C.D
Vrst: 46 ani
Identificarea Data internrii: 18.04.07
persoanei Sex: M
Greutate: 81 kg
nlime: 1,72cm
Starea civil: cstori
Copii: doi
Mediul familial Relaia cu copiii: bun
Persoane care pot fi anunate: soia
Adresa, telefon: jud. Iai
Profesie: X
Mediu profesional
Loc de munc: X
Naionalitate: romn
Mediul social Religie: ortodox
Relaii cu exteriorul: a primit vizite din parte familiei, rudelor
Motivele internrii: dureri retrosternale violente, fr iradiere aprute n jurul orei 1 care l-au
trezit pe pacient din somn, cu cretere n intensitate progresiv, nsoite de transpiraii profuze.
Antecedente personale: apendicectomie, hernie inghinal
Antecedente heredo-colaterale: mama, 73 ani, HTA; tata 75 ani, astm bronic;
Istoricul bolii: pacient cu factori de risc coronarieni )fost fumtor, sindrom dislipidemic,
oscilaii tensionale, prezint de aproximativ o lundureri cu caracter anginos, aprute n
condiii de efort i la temperaturi sczute cu durata de 10 minute ce au cedat spontan la
Starea de sntate
oprirea eforturlui.Nu a urmat nici un tratament ambulator pn pe 18,.04.07 ora 1 cnd o
durere retrosternal violent l-a trezit din somn, cu cretere progresiv n intensitate motiv
pentru care se prezint la spital unde se documenteaz IMA.
Diagnostic: INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT
Alte probleme cu sntatea: sindrom dislipidemic
Tratament n curs: nu urmeaz
Alergii cunoscute: nu are
Alcool: consumator ocazional
Tutun: fost fumtor 30 igarete/zi
Repaos: somn 10-11h/zi
Obiceiuri
Obinuine alimentare: normale
Exprimare: greoaie
Grad de informare: este interesat de boal i de vindecarea ei.
Psihologia n raport Gradul de informare al anturajului: din relatrile medicului
cu boala Convorbire cu medicul: termeni obinuii.

59
Nevoi fundamentale dup modelul
conceptual al Virginiei Henderson
Nr. MANIFESTRI DE MANIFESTRI DE SURSA DE
NEVOIA
crt INDEPENDEN DEPENDEN DIFICULTATE
Afeciunea: infarct
A respira i a avea o bun Necesit
1 miocardic acut
circulaie oxigenoterapie
anterior
Alimentarea i
Consum de lichide n hidratatarea prin
2 A se alimenta i a se hidrata Durere violent
funcie de nevoi perfuzie.

Miciuni fiziologice
3 A elimina Diureza normal Tranzit intestinal
fiziologic
A se mica i a menine o Micri active i pasive Piedici n micare
4 Senzaia de neputin
postur corect ale membrelor Durere
Afeciunea
5 A dormi i a se odihni Somn 6-7 ore Stare de disconfort
Anxietatea
Durerea ca o
Imposibilitatea de a se
Vestimentaia curat i senzaie de arsur,
6 A se mbrca i a se dezbrca mbrca i a se
adaptat situaiei ghear
dezbraca
Imobilizare la pat
A menine temperatura corpului
7 Afebril 36,6C
n limite normale
Se realizeaz toaleta
Afeciunea nu
Are cunotine igienice, zilnic, ct bolnavul
A fi curat, ngrijit i a avea permite efectuarea
8 este ngrijit i cu este imobilizat, de
tegumentele protejate toaletei de ctre
tegumentele curate ctre asistenta
pacient
medical
Acuitate vizual, Vulnerabilitate fa de Stare generala
9 A evita pericolele
auditiv pericole alterat
Verbal, gesturi Oboseal
10 A comunica
Pacient cooperant Durerea
Imposibilitatea de a
Libertatea de a aciona Situaia de criz
A aciona conform credinelor i practica, realiza i de
11 conform propriilor Durerea
valorilor sale a participa la
credine Imobilitatea
practicele religioase
Sentiment de
A fi preocupat n vederea Prezint motivaie n inferioritate i
12 Constrngere fizic
realizrii cele ce face pierdere a imaginii de
sine
Stare general
13 A se recreea Destindere Inactivitate
afectat
14 A nva Pacientul prezint Nesiguran i fric Frica
interes fa de de necunoscut. Stresul
problemele legate de Neobinuin n
sntate i acord abordarea anumitor
interes educaiei pentru aciuni pentru

60
sntate redobndirea sntii

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare


1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din Pacientul sa fie echilibrat Supraveghez temperatura,T.A. Pacientul este echilib
cauza complicatilor bolii manifestata prin circulator si respirator. respiratia,pulsul la intervale egale circulator si respirato
dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala. de timp.Efectuez EKG,asigur
pozitia semisezanda pt favorizarea
respiratiei.
2.Anxietate,senzatie de "moarte iminenta" din Pacientul sa prezinte o Port discutii linistitoare si Starea generala a
cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata stare generala buna. incurajatoare cu bolnavul.il educ bolnavului s-a imbun
prin agitatie si teama. cu privire la mentinerea unui mod tatit.
de viata sanatos.
3.Proces inflamator datorita focarului de Pacientul sa prezinte o Administrez antipiretice: Pacientul nu prezinta
necroza manifestat prin sufebrilitate. temperatura in parametri paracetamol modifica-ri ale curbe
normali. termice.
4.Disconfort din cauza alterarii muschilui Sa se amelioreze durerile Asigur repausul fizic si psihic al Durerile se ameliorea
cardiac manifestat prin dureri precordiale cu in 2-3 ore de la admini- pacientului in perioada la admini-
caracter constrictiv. strarea trat. de urgenta dureroasa.Ad- strarea medica-
ministrez medicatia indicata de Tiei.
medic.Efectuez EKG.
5.Dificultatea in a se odihni din cauza Bolnavul sa declare ca La indicatia medicului se vor Pacientul prezinta un
durerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihna are un somn odihnitor administra sedative si somn odihnitor,linisti
insuficiente. dupa 2-3 zile. somnifere,se va diminua dupa 2 zile.
anxietatea prin discutii
incurajatoare.se va asigura
confortul de noapte.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun
05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N
75 18 36,8
06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N
65 19 37
3
07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N
68 17 37,1
08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N
73 18 37,4
09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N
76 19 37
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de 6/14 1/10mm/h
Na3,8%,pe 1,6 ml sange 7-15mm/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc
Hemoglobina degetului.se recolteaza 2 Hgb=13g% Hgb=14-16g%
Trombocite ml sange pe cristale de T=200000 T=150-400000mmc
Hematocrit EDTA Htc=39,4% Htc=40-45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=170mg% F=200-400mg%
Na3,8%,pe 4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=115mg% G=80-120mg%
florura de Na.

61
Uree 5-10 ml sange prin U=26mg% U=20-40mg%
Creatinina punctie venoasa C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%
Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%
Colesterol 5-10 ml sange punctie 260mg% C=180-280mg%
venoasa
Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025
Enzime 5-10 ml sange punctie TGO=25U/L TGO=2-20 UI
venoasa TGO23,5U/L TGP=2-16 UI

Perioada Alimente premise Alimente interzise


05.04 Ceaiuri,compoturi,supe Alimente care contin NaCl,calorii s
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane. ca consistenta
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza Grasimi,prajeli,varza,fainoase in ca
topita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne slaba mare,alimente hipersodate si hiperc
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
INVESTGATII PARACLINICE.
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.
O5.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
RTG toracica modul de desfasurare a speciale.
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se face
in camere linistite,la
20C,bolnav in repaus 20
min
O6-09.04 EKG
RTG toracica
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare
05.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Propanolol 1mg iv
Xilina 200 mg iv
Heparina 1400 u/h iv
Diazepam 1 tb seara
Mialgin 2 ml iv
06.04 Aspirina 3*1/zi
Dipiridamol 0-0-1 tb
Propanolol 1 mg iv
NTG 0-1-1 S.L
Trombostop 1 tb/zi
07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza
09.04 Propanolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Trombostop Nifedipin 1tb/zi
0-1-1 SL

62
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a


muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze
cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul
spitalizarii dar in faza prespital deosebit de important in evolutia bolii.

Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca


simptomatologia,etiopatogenia,formele clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile
paraclinice si de laborator,prognosticul.

Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu


IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor
de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea faciesului si a
functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea
probelor de laborator si investigatii paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.

Capitolul 4 Pacienta A.I. in varsta de 35 ani se prezinta de urgenta la spital


acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior
stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si
paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si a
tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit,parametrii functiilor vitale si culoarea
tegumentelor se normalizeaza,starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Pacienta B.I. in varsta de 77 ani,nefumatoare, prezinta tabloul clinic al


IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se
reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si
nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.

Bolnavul C.D in varsta 46 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu


durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste 30 min
care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune
diagnosticul de IMA anterior.

63
64
BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu Manual de medicin intern


pentru cadre medii, Editura All, Bucureti, 1995
2. Georgescu I.M. Georgescu, Arsenescu Ctlina
Tratamentul raional al bolilor cardiovasculare majore Editura
Polirom, Iai, 2001
3. Ionescu D.D., Macarie Cezar Urgene cardiace
diagnostic i tratament. Editura Militar, Bucureti, 1989
4. Mogo Gheorghe Mic enciclopedie de boli
interne, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986
5. Mogo Gheorghe Urgene n medicin intern,
Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1983
6. Moze Carol Tehnica ngijirii bolnavului
Editura Medical, Bucureti, 1997
7. Pun Radu Tratat de medicin intern bolile
cardiovasculare, partea I, Editura Medical, Bucureti, 1988
8. Pun Radu Tratat de medicin intern bolile
cardiovasculare, partea III, Editura Medical, Bucureti, 1992
9. ueanu tefan Diagnosticul i tratamentul
bolilor interne, volum I, Editura Medical, Bucureti, 1982

65
ANEXE

GHID PENTRU DIETA IN UNITATILE CORONARIENE

1. Kilocalorii si proteine: 30-35 kcal/kgc; dieta trebuie initial planificata sa


asigure kilocaloriile si proteinele adecvate pentru mentinerea greutatii
initiale a pacientilor. Reducerile calorice pot fi initiate daca este necesara
reducerea greutatii.

2. Grasimi: alimentele bogate in colesterol si grasimi saturate trebuie


interzise. Pot fi administrate unul sau doua oua pe saptamana daca se
solicita si/sau sa asigure un aport proteic adecvat

3. Carbohidratii: trebuie sa reprezinte 50-55% din caloriile totale

4. Fibre: dieta trebuie sa contina fibre asociate cu o alimentatie diversificata,


incluzand fructe proaspete si legume, paine din faina integrala si cereale.
Alimentele ce pot determina intoleranta gastrointestinala trebuie eliminate
pe baze individuale

5. Este recomandata o dieta fara adaugare de sare

6. Potasiu: consumul alimentar cu continut crescut de potasiu trebuie


incurajat, cu exceptia pacientilor cu insuficienta renala

7. Cantitatea: trebuie recomandate individual mese mici si dese

8. Lichide: nu trebuie interzis consumul obisnuit de cafea

9. Educatia: obtinerea si mentinerea unei greutati corporale ideale si aderarea


la modificarile dietei recomandate de catre medic

10. Repaos fizic si emotional, utilizarea unor sedative usoare si asigurarea


unei atmosfere linistite care pot reduce frecventa cardiaca, un determinant
major al consumului miocardic de oxigen

11. Oxigenarea arteriala trebuie adusa la normal la pacientii cu hipoxemie

12. Daca este necesar, se administreaza bronhodilatatoare si expectorante

13. Anemia severa trebuie corectata prin administrarea atenta de masa


eritrocitara in asociere cu un diuretic, daca exista semne de IVS

66
14. Alte afectiuni asociate, in special infectiile asociate cu tahicardie, febra si
necesar crescut de oxigen necesita o rezolvare imediata

15. Nu trebuie permisa variatia tensiunii arteriale sistolice cu peste 25-30


mmHg fata de valorile uzuale ale pacientului in afara HTA severe inaintea
IMA

16. Bradicardia sinusala marcata (sub 50 b/min) trebuie tratata prin manevre
posturale (pozitia Tredelenburg), pentru a creste volumul sanguin central
si cu Atropina si pacing electric, dar nu cu izoproterenol

17. Toate formele de tahiaritmie necesita tratament promt, deoarece cresc


necesarul miocardic de oxigen

67