Toate Tehnicile Practica

CUPRINS
1.
MSURAREA RESPIRAIEI...................................................................................... 4
2.
MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI......................................................................7
3.
MASURAREA SI NOTAREA T.A..............................................................................10
4.
MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII............................................................12
5.
MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI....................................................................16
6.
MASURAREA SI NOTAREA SCAUNELOR................................................................19
7.
Observarea si notarea varsaturilor.....................................................................22
8.
INJECTIA INTRAMUSCULARA (I.M.).......................................................................25
9.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA.........................................27
10. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA....................................29

11. INJECTIA INTRADERMICA ( I.D.)..........................................................................31
12. INJECTIA SUBCUTANATA( S.C. )..........................................................................33
13. INJECTIA INTRAVENOASA (I.V.)...........................................................................34
14/15.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SONDA NAZOGASTRICA....................37
16. PERFUZIA INTRAVENOASA................................................................................... 38
17. IDR LA TUBERCULINA.......................................................................................... 43
18. VACCINAREA BCG................................................................................................ 45
20. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE TEGUMENTE..........................................51
21. DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE...............................................................54
22. TESTE DE COMPATIBILITATE................................................................................55
23. EFECTUAREA TRANSFUZIEI DE SANGE................................................................58
24. ADMINISTRAREA OXIGENULUI..............................................................................65
25/26/27 INSTILATII................................................................................................... 67
28. ASPIRATIA ORO - FARINGIANA:............................................................................71
29. CLISMA EVACUATOARE SIMPLA........................................................................... 74
30. CLISMA BARITATA................................................................................................ 77
1
31. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE.....................................................................79

32. SONDAJ GASTRIC................................................................................................. 80
33. SPLTURA GASTRIC......................................................................................... 85
34. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE............................................................................87
35. SONDAJUL VEZICAL LA BRBAT...........................................................................90
36. SPLTURA VEZICAL......................................................................................... 92
37. SPALATURA OCULARA.......................................................................................... 93
38. SPALATURA AURICULARA...................................................................................95
39. SPLATURA VAGINAL(IRIGAIA VAGINAL)........................................................97
40.ALIMENTATIA PRIN SONDA NAZO-GASTRIC........................................................99
41. ALIMENTATIA PRIN GASTROSTOM...................................................................101
42. SCHIMBAREA POZIIEI BOLNAVULUI IN PAT.........................................................102
43. MOBILIZAREA BOLNAVULUI............................................................................... 106
44. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE...................................108
45. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE.............................111
46. RECOLTAREA SANGELUI PRIN PUNCTIE CAPILARA.............................................116
47. PUNCTIA ARTERIALA.......................................................................................... 118
48. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HEMOCULTURA..............................................120
49. RECOLTAREA URINEI PENTRU TESTUL ADDIS HAMBURGER...............................122
50. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN BACTEOROLOGIC..................................123
51. RECOLTAREA URINII DIN 24 DE ORE DIUREZA...................................................125
52. Recoltarea materiilor fecale pentru reactia Adler..............................................126
53.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURA..............................127
54. RECOLTAREA SPUTEI......................................................................................... 128
55. RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN...............................................................130
56. RECOLTAREA SECREIILOR PURULENTE............................................................132
57.TESTUL DE TOLERANTA LA GULCOZA.................................................................134
2
58. EFECTUAREA PANSAMENTELOR........................................................................135

59. INGRIJIREA PLAGILOR........................................................................................ 139
60/61/62/63/65 EFECTUAREA TIPURILOR DE BANDAJE............................................140
66. Imobilizarea fracturilor inchise de tibie si peroneu............................................143
67. IMOBILIZAREA FRACTURILOR INCHISE DE FEMUR.............................................143
68. IMOBILIZAREA FRACTURILOR INCHISE DE HUMERUS........................................144
69. IMOBILIZAREA FRACTURILOR INCHISE DE RADIUS SI CUBITUS..........................144
70. IMOBILIZAREA FRACTURILOR COSTALE.............................................................145
71. PREGATIREA, EFECTUAREA EKG......................................................................145
72. Hemostaza provizorie in hemoragie la nivelul membrului inferior....................148
73. HEMOSTAZA PROVIZORIE IN HEMORAGIE LA NIVELUL BRATULUI, ANTEBRATULUI
................................................................................................................................ 149
74. PUNCTIA PLEURALA (TORACOCENTEZA)...........................................................149
75. SUPORTUL VITAL DE BAZ LA ADULT................................................................153
76. PUNCTIA OSOASA.............................................................................................. 157
77. PREGATIREA PREOPERATORIE/INGRIJIRI POSTOPERATORII................................160
TEHNICI NURSING
Cand se masoara functiile vitale:

Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca
Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
Inainte si dupa interventii chirurgicale
Inainte si dupa adm. med. care au efect asupra sistemului respirator si cardiovascular
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
Sa pregateasca psihic pacientul
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
3
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
1. MSURAREA RESPIRAIEI
A respira=nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar proceselor de
oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon,rezultat din arderile celulare .
Scop:
- evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii , al apariiei unor
complicaii i al prognosticului.
Elemente de apreciat
-Tipul respiraiei
-Amplitudinea micrilor respiratorii
-Ritmul
-Frecven
-Zgomotele respiratorii
-Simetria miscarilor respiratorii
Materiale necesare
-Ceas cu secundar
-Creion de culoare verde / pix cu past verde
-Foaie de temperatura
Interveniile asistentei
-Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat
-Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
-Numrarea inspiraiilor timp de un minut
-Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare linie orizontal a
foii reprezint o respiraie)
-Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei
-in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea ob., ct i caracteristicile respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale f. resp.se face prin simpla observare a micrilor respiratorii.
Interpretare
Frecventa respiratiei(numarul de respiratii pe minut):
la nou nascut-30-50r/min
la 2ani-25-35r/min
la 12 ani-15-25r/min
adult-16-18/min
varstnic-15-25/min
Frecv. miscarilor resp. variaza in f. de sex,varsta,pozitie,mediul ambiant,clima,loc de munca.
4
In stare fiziologica curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si pulsului.

Amplitudinea -este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare
respiratie.Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficial.
Ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii;respiratia este ritmica
Zgomotele respiratorii -normal respiratia este linistita;in somn devine mai zgomotoasa
Simetria miscarilor respiratorii -ambele emitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si
coborare in timpul inspiratiei si expiratiei.
Tipuri de respiratie:
-costal superior-intalnit la femeie,prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice,datorita maririi
diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
-costal inferior,intalnit la barbat,prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
-abdominal-la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice
Repiratie normala
Patologic:
Dispnee =dificultate de a respira, sete de aer (modificarea unuia sau mai multor parametri
respiratori:frecventa,ritm,amplitudine)
Dupa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deosebim urmatoarele tipuri de
dispnee:
Tahipnee -dispneea cu acelerarea ritmului respirator ,frecventa respiratorie peste limita normala
Bradipnee dispneea cu rarira ritmului respirator,frcventa respirarorie sub limita normala
Dispneea Cheyne Stokes se caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine,
cu apnee care poate dura 10-30de secunde(creste amplitudinea si frecventa ajungand pana la
maxim,apoi scad treptat urmata de apnee si ciclul se reia) Apare in ateroscleroza sistemica,
hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.
Dispneea Kussmaul-este o respiratie in patru timpi egali (inspir-pauza-expir-pauza)-inspiratie
ampla profunda,zgomotoasa
urmata de expiratie sacadata si ciclul se reia;apare in starile de acidoza diabetica
Dispneea Biot-se caracterizeaza prin miscari respiratorii normale intrerupte periodic de apnee-530sec.;este intalnita in septicemii,meningite
NOTARE PE FOIA DE TEMPERATURA
REPREZENTAREA GRAFIC A RESPIRATIEI
Socotii cate o respiraie pentru fiecare linie orizontala din F.T.

Nota i grafic valoarea inregistrat printr-un punct de culoare albastr aezat direct pe
linia orizontal din rubrica corespunztoare pentru diminea (D) sau sear (S);
Unii primul punct, printr-o linie cu sgeat, de rubrica respiraiei aflat in partea dreapt
a sistemului de coordonate din F.T.:
Obinei curba respiraiei prin unirea punctului iniial cu celelalte valori ale msurtorilor
efectuate ulterior.
Oximetria determina saturaia n oxigen a sngelui periferic i frecvenei (eventual formei)
pulsului periferic. SaO2= raportul dintre coninutul total n O2al hemoglobinei i capacitatea
potenial maxim a Hb de transport a oxigenului
Normal Sa O2= 97 - 100 %
sub Sa O294% = hipoxemie; pacientul necesit oxigenoterapie

5
Sa O2= 88 83% = hipoxemie medie

Sa O2<83% = hipoxemie grav
2. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan osos i este sincron
cu sistola ventricular.
Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in
timpul sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Elemente de apreciat:
ritmul
amplitudinea
frecvena
celeritatea
Locuri de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comp. pe un plan osos:
Artera :temporala superficial (la copii)
carotida
regiunea apical (vrful inimii)
humeral
radiala
femural
poplitee(n spatele genunchiului)
tibial
pedioas
carotida
Humerala
femurala
Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar
foaie de temperatura
Tehnica
radiala
poplitee
pedioasa
tibiala
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
spalare pe maini
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la perceperea
zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare
linie orizontal reprezint 4 pulsaii.
se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei.
in unele documente se noteaz cifric.
Interpretare:
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
Modificri de ritm al pulsului:
-90 pulsatii/minut puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauz
Amplitudinea (volumul)
este determinat de cantitatea de snge existent n vase
este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim
la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
Modificri de amplitudine a pulsului:
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena
Nou nascut 130-140 pulsatii/minut
copil mic
100-120 pulsatii/minut
la 10 ani
adult
vrstnic
>80
Sfigmograma=inregistrarea grafica a pulsului
a)anacrota b)catacrota c)inflexiune dicrota
Modificri de frecven a pulsului
tahicardie = creterea frecvenei pulsului peste valoarea normal
bradicardie = scderea frecvenei pulsului sub valoarea normala
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.
puls celer se caracterizeaza prin aparitia si disparitia undei pulsatile cu rapiditate
puls tard-aparitia si disparitia undei pulsatile cu intarziere
7
3. MASURAREA SI NOTAREA T.A.

TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare
Factorii care determina tensiunea arteriala:
-debitul cardiac
-forta de contractie a inimii
-elasticitatea si calibrul vaselor
-vascozitatea sangelui
Elemente de evaluat
tensiunea arterial sistolic(maxim)
tensiunea arterial diastolic(minim)

Loc de msurare
-artera humeral;
-artera radial(electronic)
Materiale necesare
-tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
-stetoscop biauricular
-tampon de vat
-alcool
-pix de culoare roie
-oscilometru Pachon
Metode
-auscultatorie
-palpatorie
Tehnic metoda ascultatorie
-pregtire psihic
-repaus timp de 15 minute
-se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului,sprijinit si in extensie
-se fixeaz membrana stetoscopului la niv arterei humerale sub marginea inferioar a manetei
-se introduc olivele stetoscopului n urechi
-se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia
zgomotelor pulsatile
-se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se aude primul
zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime).
-se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea
arterial minim)
Interpretare
Optim sub 120 / 80
Normal 120-129/ 80-84
Normal nalt 130-139 /85-98
HTA grad I (uoar) 140-159/ 90-99
HTA grad II (moderat) 160-179/ 100-109
HTA grad III (sever) peste 180 /110
8
Notare
-se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala de culoare rosiesocotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat
-n alte documente medicale se noteaz cifric: Ex.TA=120/80mmHg.
Metoda palpatorie
-determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii;
-se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
-valorile se determin nregistrnd valoarea indicat pe cadranul manometrului n momentul n
care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tensiunea maxima.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:

TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor peretelui arterial cu
ajutorul oscilometrului Pachon.
4. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a conserva o
temperatura la un grad aproximativ constant,pentru a-si mentine starea de bine.
Termoreglare =echilibrul dintre temogeneza si termoliza
Termogeneza =producere de caldura
Termoliza =pierdere de caldura
SCOP
Descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corpului.
Locuri de masurare
cavitati semideschise: axila, plica inghinala, cavitatea bucala,
cavitati inchise:rect, vagin
Materiale necesare
-termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
-tampoane de vata si comprese sterile
-tava medicala
-lubrefiant
-alcool medicinal
-ceas
Interventiile asistentei
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge termometrul cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila
se asaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
9
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de
catre asistenta
termometrul se mentine timp de 10 minute(pentru termometrul maximal)
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad
mai joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
se mentine termometrul timp de 5 min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la cei
cu afectiuni in cavitatea bucala;
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de
determinarea temperaturii
pentru masurarea rectala
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i
intimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
se mentine termometrul 3 min
copiii mici sunt asezati in decubit dorsal, cu picioarele ridicate sau in decubit ventral
dupa terminarea timpului de mentinere a term. acesta se scoate,se sterge cu o compresa
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
se scutura,se spala se dezinfecteaza si se pastreaza in ambalajul sau.
temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade
masurarea temp. in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale
* pentru masurarea in vagin
se urmaresc aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in vagin
este contraindicata in bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o
compresa sterila
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
se spala termometrul, se scutura
se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
REPREZENTAREA GRAFIC A TEMPERATURII
- Socotii pentru fiecare linie orizontal din foaia de temperatur cate 2 diviziuni de grad;
10
- Notai grafic valoarea inregistrat, printr-un punct de culoare albastr aezat direct pe
linia orizontal din rubrica corespunztoare pentru dimineaa (d) sau seara (s) pentru
cifrele cu so (pare); exemplu: 36,2; 37,4; 38,6; etc.
- Notai grafic valoarea inregistrat printr-un punct de culoare albastr aezat in mijlocul
ptratului din rubrica corespunztoare (d sau s) dac cifrele sunt fr so (impare),
exemplu: 36,1: 36,5; 37,3; etc;
- Unii primul punct cu rubrica pentru temperatura aflat in partea dreapt a sistemului de
coordonate din foaia de temperatur;
- Obtineti curba termica prin unirea punctelor care indic valorile temperaturii msurate
bicotidian pe parcursul zilelor de supraveghere i ingrijire
in alte documente medicale se noteaza cifric
VALORI NORMALE
n.n. i copil mic -36,1-37,8 C
adult - 36-37 C n axil
vrstnic - 35-36 C
In mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele 18-19.
Pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre
electronice
Temp. este influentata de varsta,alimentatie,activitate,variatie diurna ,sex, clima, anxietate,
emotii.
-in timpul activitatii musculare foarte intense temp. corpului poate creste cu 2,2-2,7 grade C
-ingestia de alimente,in special proteinele ridica temperatura corpului
-temperatura corpului variaza in functie de ora zilei;este minima intre orele 3-5
dimineata(remisiune matinala)datorita diminuarii proceselor metabolice in timpul somnului;este
maxima seara intre orele 18-23(exacerbare vesperala;valorile matinale sunt cu 0,5 grade C mai
mici decat vesperale.
-la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 gradeC in a doua jumatate a ciclului
menstrual,in timpul ovulatiei.
-emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale.
-climatul cald determina cresterea temperaturii corporale,climatul rece determina scaderea
temperaturii corporale.
VALORI PATOLOGICE
hipotermie scaderea temperaturii corpului sub valorile normale(sub 36 grade C la adult)

hipertermie-cresterea temperaturii peste valorile normale(peste 37 grade C la adult):
- 37-38 C subfebrilitate
- 38-39 C febr moderat
- 39-40 C febr ridicat
- Peste 40 C hiperpirexie
Tipuri de febra
Febra continua=mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste

37gradeC ,cu diferenta de sub 1 grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara.
11

Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara
in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C .
Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara,in

perioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C (septicemii,supuratii
pulmonare)
Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 46zile,trecerile facandu-se brusc.
Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu per. afebrile,trecerea facandu-se lent.
Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat cea
vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si inflamatii cavitare.
Termometrul tip suzeta.
Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici. Termometrul se va
folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita. Se apasa pe butonul de
pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura copilului. Temperatura
se va citi dupa 3 minute. Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire
5. MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI

Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.
Urina =solutie apoasa prin care sunt eliminate din organism substante rezultate din metabolismul
intermediar proteic,inutile si toxice pentru organism.
Mictiune=act fiziologic constient de eliminare a urinei.
Scop:
-obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra altor mbolnviri
-cunoaterea volumului diurezei
-efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total de urin emisa
-urmrirea bilanului lichidian(ingesta excreta).
Materiale necesare
-se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat
(pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri pe
care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast
-se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului
-colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la aceeai or
Pentru o determinare corect
1. Pac. urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la prima emisie, se arunc
2. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi, la aceeai or,
pstrndu-se i urina de la ultima emisie.
-golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare
-pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat, cristale de timol
-recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat, se ine la
rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei
-se trimit la laborator un esantion de 100 ml,notand pe bilet volumul total de urina pe 24
12
ore,data,analizele cerute.
-dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor
Notarea diurezei
-se noteaza graphic cu albastru sub forma unei coloane care se hasureaza in partea superioara
-pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100ml urina
-la un grad de temperatura coresund 500 ml
-cifric se noteaza in rubrica corespunzatoare diurezei
Caracteristici normale ale urinei :
frecventa:-nou nascut-mictiuni frecvente
-copil-4-5/zi
-adult-5-6/zi
-varstnic-6-8/zi
cantitatea
-nou nascut=30-300ml/24h
-copil:500-1200ml
-femei:1000-1400 ml/ 24 ore;
- barbati: 1200-1800 ml/24 ore;
culoare
normal :galben deschis -urina diluata;
brun inchisa urina concentrate
miros
-de bulion urina proaspata
-amoniacal in fermentatia alcalina
aspectul
- clar transparent;
densitate:1015-1025
Ph-ul:4,5-7,5 usor acid
Interpretarea aspectelor si valorilor patologice:
Tulburari de cantitate:
-poliurie = peste 2500ml/24 ore
-oligurie = se definete ca moderat (cu valori de 700-800 ml/zi) sau sever (cu valori n jur de
500 ml/zi)
-anurie = absenta urinei in vezica;<50ml
Tulburari de mictiune:
-polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
-ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;
-disurie = eliminarea urinei cu dificultate si durere;
-enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu tulburari
nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
-nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina
emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
13
-incontinenta de urina=pierderea de urina inconstient si involuntar

Tulburari calitative :
- hematurie-prezenta sangelui in urina
-albuminurie-prezenta albuminei in urina
-glicozurie prezenta glucozei in urina
-piurie-puroi in urina
-hiperstenurie-densitate crescuta a urinei(urina concentrate)
-hipostenurie-densitate mica(urina diluata)
-izostenurie-urina cu densitate mica se mentine in permanenta la aceeasi valoare indif. de regim
6. MASURAREA SI NOTAREA SCAUNELOR

Scaunul = resturile alimentare supuse procesului de digestive eliminate din organism prin anus, prin actul
defecatiei.
Scop:
-obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei bolilor tubului
digestive si glandelor anexe
Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: - observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in
foaia de temperatura.
Elemente de observatie:
1. Frecventa :
Valori normale
1-2 scaune/zi = normal
Valori patologice :
3-6 scaune/zi = diaree in enterite si enterocolite
20-30 scaune/zi = sindrom dizenteric
scaun la 2-4 zile = constipatie
suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ILEUS
2. Orarul
Normal-ritmic :la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare
Pathologic -pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree
3. Cantitatea
Normal - zilnic:150=200 g de materii fecale
Pathologic :
marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de natura aclorhidrica); poate
ajunge la cateva kilograme (in anomalii de dezvoltare a colonului);
redusa (in constipatie)
foarte redusa, de numai 10-15 g (in dizenterie)
4. Consistenta:
Normal -pastoasa, omogena
Pathologic :
Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti - in constipatie);
consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special dupa purgative saline;
14
consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de o cantitate de scaun semilichid sau lichid)
5. Forma :
Normal -cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila
Pathologic :
de panglica sau creion (in cancer rectal);
filiforma (in spasme ale regiunii rectale);
bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie),
bile conglomerate, multiglobale(in cazul cand materiile fecale au stagnat mult timp in rect)
6. Culoarea(este data de stercobilina):
Normal-bruna
Pathologic :
Galben-aurie (in diaree);
verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros;
mai inchisa (in constipatie);
albicioasa ca argila (icter mecanic),
brun-inchis (icter hemolitic);
neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unor hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv MELENA);
rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv).
7. Mirosul :
Normal-fecaloid
Pathologic :
acid (in caz de fermentatie intestinala);
fetid (in caz de putrefactie);
miros ranced foarte patrunzator (in cazul cand in scaun se gasesc grasimi nedigerate);
foarte fetid (in cancerul colonului si rectului).
8. Aspectul :
Pastos-omogen (normal)
Pathologic :
de zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida);
de zeama de orez (in intoxicatii, sau holera)
9. Elemente patologice :
-mucus, puroi, sange (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie);
resturide alimente nedigerate (in pancreatite cronice);
grasimi nedigerate-steatoree
paraziti intestinali,cazurile vor fi imediat raportate medicului
Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale
-Normal=I (linie verticala)
-Moale=/ (linie oblica)
-Diaree (apos)= - (linie orizontala)
-Mucus=X
-Puroi=P
15
-Sanguinolent=S
-Grunjos =Z
-Melena =M
Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,se noteaza numarul total urmat de semnul
conventional respective.
7. Observarea si notarea varsaturilor

Voma (varsatura)=act reflex prin care se elimina brusc,prin gura continutul stomacal
Scop = obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului si
bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.
Pregtire materiale
tavita renala (doua),
pahar cu apa,
foaie de temperatura,
pix albastru,
musama,
aleza,
prosop.
Pregatire pacient
- psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii
- fizic: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii (sezanda,
semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat).
- se aeaz un prosop sau n jurul gtului
- se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza
Executie
se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
i se ofer tvia renal sau o susine asistenta
sprijin fruntea bolnavului
dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i comprime uor cu
palma plaga operatorie
dup vrstur se ndeprteaz tvia
i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).
ngrijirea ulterioar a pacientului
se terge gura pacientului
se ndeprteaz materialele folosite
se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
se aerisete salonul
se supravegheaz pacientul n continuare
16
Pregtirea produsului pentru examen de laborator

se completeaz buletinul de recoltare
se trimite produsul la laborator
Observarea varsaturilor
Frecventa:
-ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute);
-frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese);
-incoercibile (graviditate si unele boli psihice)
Orarul
-matinale -dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide)
-postprandiale -precoce dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavul consuma alimentele(la
nevropati) -tardive -la 2-6 ore de la alim. (in ulcer si cancer gastric complicatcu stenoza pilorica)
Cantitatea:
- In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate reduce
la cativa zeci de ml.
Continutul:
alimentare- (alimente mai mult sau mai putin digerate)
fecaloide - (in ocluziile intestinale)
mucoase, apoase (la etilici si gravide)
biliare (in colecistopatii)
purulente (in gastrita flegmonoasa)
sanguinolente (Hematemeza)
Culoarea:
galbena sau verzuie (in varsaturile bilioase)
rosie, cu sangele nedigerat (in ulcer gastro-duodenal)
galbuie, murdara (in ocluzie intestinala)
bruna, ca zatul de cafea (in cancer gastric)
Mirosul:
fad, acru (in hiperclorhidrie)
fecaloid (reflux al continutului intestinal in stomac = Ileus)
unt ranced (in fermentatie gastrica)
Forta de proiectie:
brusc,
in jet,
fara efort,
fara legatura cu alimentarea,
fara greata;
Simptome care insotesc varsatura :
durere abdominala,
greata,
salivatie
17
cefalee
transpiratii reci,tahicardie
deshidratare
Notarea varsaturilor in foaia de observatie:
Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica speciala a
foii de temperatura:
- varsatura alimentara: culoare albastra
- varsatura bilioasa: culoare verde
- varsatura sanguinolenta: culoare rosie
daca sunt foarte frecvente se va nota numarul lor in ziua respectiva
8. INJECTIA INTRAMUSCULARA (I.M.)

Definitie Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adnac in tesutul muscular.
Scop terapeutic
Locul injectiei:
regiunea supero-externa a fesei deasupra marelui trohanter ;
fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
fata externa a bratului, in muschiul deltoid

Solutii administrate : solutii izotone; solutii uleioase ; solutii coloidale cu densitate mare.
Resorbtia incepe imediat dupa administrare ; se termina in 3-5 min ; mai lenta pentru sol
uleioase.
Materiale necesare:
- medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie
- seruri pentru dizolvat
- seringa+ ac(sterile)
- ac pentru dizolvat si aspirare a medicamentului
- manusi
- comprese
- paduri alcoolizate
Pregatirea pacientului :
-se informeaza
-se recomanda sa se relaxeze musculatura
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral ,decibit lateral, sezand(pacienti dispneici)
Pregatirea echipamentului:
se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa.
apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
18
daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de

cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul
cu cel pentru injectia intramusculara
alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija. Acest loc
poate fi muschiul deltoid ( se poate localiza foarte usor pe parea laterala a bratului, in
linie cu axila), cadranul superoextern al fesei( poate fi usor localizat impartind imaginar
fesa in patru cadrane(cadranul superior si exterior) si muschiul de pe fata antero-externa a
coapsei( vastus lateralis).
Administrarea:
se confirma identitatea pacientului
se explica procedura pacientului
se asigura intimitate
se spala mainile, se pun manusile
la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare
uzul fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare
se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
se lasa pielea sa se usuce
se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante
se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa
simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
se introduce printr-o singura miscare, repede , acul prin piele , tesut subcutanat, pana in
muschi 4-7cm
se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine
sange. Daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent
dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub
care a fost introdus
se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului
se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa
eventualele sangerari sau reactii locale
daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora
administrarii
nu se va recapisona acul
se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic 5-10 minute
Reorganizare se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
19
Incidente si accidente
Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a :-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta
unor ramuri ale sale
zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic
-se evita prin respectarea zonelor de electie a
injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
se scoate acul si se injecteaza in alta parte
-ruperea acului
-extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-se previne prin folosirea unor ace suficient
de lungi pentru a patrunde in masa
musculara
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a -se previne prin verificarea pozitiei acului
solutiilor uleioase
-flegmon,abces,prin deficiente grave in tehnica de -respectarea asepsiei
lucru,
-iritatie periostala-injectarea substantei
-acul trebuie retras in muschi
medicamentoase aproape de os
-necroza tesuturilor-introducerea de solutii
-respectarea caii de administrare a solutiei
medicamentoase cu cale strict intravenoasa
medicamentoase
FLEGMON inflamatie acuta sau subacuta a tesutului conjunctiv subcutanat sau profund. Un
flegmon, de origine infectioasa, provoaca distrugerea tesuturilor si formarea de puroi. El poate

ramane difuz si sa continue sa se intinda sau sa se transforme in abces. tratamentul sau consta in
luarea de antibiotice si, in caz de abces din ablatia sa chirurgicala
ABCES -colectare de puroi, bine delimitat de tesuturile din jur, format n urma dezintegrrii
tesuturilor, de obicei sub actiunea unor agenti microbieni sau parazitar
9. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA

Deoarece med.cu cale de adm.orala sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine si mai
convenabile ca mod de adm., o mare parte din tratam. medicamentoase se adm. pe aceasta cale.
Forme de prezentare:-tablete, -capsule, -siropuri, -elixiruri, -pudre, -suspensii, -uleuri, -granule
Unele necesita preparare specifica inainte de adm.: uleiurile, suspensiile, granulele.
De cele mai multe ori, medicatia orala este prescrisa in doze mai mare decat echivalentul
sau parenteral, deoarece, dupa absorbtia in tractul gastrointestinal, o parte din medicatie este
distrusa de ficat si eliminata inainte de a intra in circulatia sistemica.
Dozele med. orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un varstnic.
Contraindicatii
- Pac. inconstienti, celor care prezinta varsaturi, cat si celor care din diverse motive nu pot
inghiti.
Scop; Terapeutic
Mat. necesare
-medicatia prescrisa
-recipient pentru medicamente
20
-pahar apa sau suc pentru copii

Preg. Pacientului
=Psihica pac. este informat asupra efectelor urmarite prin adm. med. respective si a
eventualelor efecte secundare.
=Fizica i se adm. in pozitie sezanda daca starea lui o permite
Administrare
-se verifica cu atentie med. prescrisa de medic si se compara cu cea primita de la farmacie
-se spala mainile;
-se verifica data expirarii med.
-se confirma identitatea pac.
-se verifica starea pac. (constienta) si semnele vitale. O schimbare in starea acestuia poate
justifica schimbarea sau anularea medicatiei (de exemplu, nu se vor mai adm. antihipertensive la
un pac. care prezinta hipotensiune)
-se adm. med.impreuna cu apa sau alt lichid adecvat
-siropul nu se adm. cu apa pentru a nu-i diminua efectul
-daca este necesar, se vor sfarama tabletele pentru a facilita inghitira lor
-se va sta langa pac. pana cand acesta va inghiti med. si daca este nevoie, se va verifica
deschizandu-i gura.
-Se va reveni pentru verificarea starii pac. in maxim 1 ora
Consideratii speciale
-asistenta se va asigura ca are med. scrisa de medic. Nu se va adm. niciodata med. prin
indicatie verbala
-se va anunta medicul pentru orice medicatie neadm. din diverse motive sau efecte adverse
-med. lichide necesita atentie sporita la dozare
-nu se va adm. niciodata un med. dintr-un flacon neetichetat. Nu se va eticheta niciodata un
flacon decat de catre farmacist
-daca pac. cere detalii despre medicatia sa, se va verifica din nou prescriptia medicului si i se
vor oferi detaliile cerute. Pac. va trebui sa fie informat despre orice schimbare survenita in
schema sa de tratam.
-Pac. va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i se va cere sa anunte echipa de
ingrijire despre orice schimbare in starea sa
-se vor adm. preparatele lichide pe baza de fier, de exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a
preveni afectarea dentara
-tot cu un pai se pot adm. si lichidele cu gust neplacut, deoaree in acest fel vor intra in contact
cu acesta mult mai putine papile gustative
-daca pac. nu poate inghiti o tableta sau capsula, aceasta se va sfarama daca este posibil, sau se
va cere medicului si farmacistului sa ofere o varianta lichida a aceluiasi med. Capsulele se pot
deschide si adminstra pulberea dinauntru
Adm. med. pe cale bucala si sublinguala
Anumite med. sunt adm. bucal, sublingual pentru a evita transformarea sau distrugerea lor
in stomac sau intestinul subtire.Aceste med. adm. pe aceste cai actioneaza rapid deoarece
mucoasa orala este bogat vascularizata si permite trecerea med. direct in circulatia sistemica.
21
Med. adm. pe cale bucala includ nitroglicerina, metiltestosteronul. Sublingual se

administreaza isosorbid dinitratul, nitroglicerina, ergotamina.
Mat. necesare
-recipient pentru medicamente
Preg. Pacientului
=Fizica i se adm. in pozitie sezanda daca starea lui o permite
Administrare
-se verifica medicatia prescrisa si se compara cu cea ridicata de la farmacie
-se spala mainile
- se explica pacientului modul de administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se verifica data de expirare a medicamentelor
-In adm. pe cale bucala, med. se plaseaza intre obraz si gingie
-pentru adm. sublinguala, med. se plaseaza sub limba pac.
-se explica pac. sa tina tableta la locul plasat pana cand se dizolva in totalitate pentru a fi
absorbita in intregime
-nu trebuie atinsa tableta cu varful limbii sau mestecata pentru a nu fi inghitita
-Pac. nu trebuie sa fumeze pana cand med.nu s-a dizolvat complet deoarece nicotina are
efecte vasoconstrictoare care incetinesc absorbtia
Consideratii speciale
-nu se vor da lichide sa bea pac.dupa adm. de med. pe cale bucala, deaorece unele necesita
aproape o ora pentru a fi absorbite in totalitate. De asemenea, nu trebuie nici sa-si clateasca gura
pana la absorbtia completa a med.
-unii pac. care iau frecvent nitroglicerina sublingual pot simti furnicaturi la locul de adm.
Se poate alterna locul de adm. pentru a nu provoca iritatii.
10. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA
Def; Reprezinta introducerea med. pe cale rectala cu rezorbtie la nivelul mucoasei rectale
Forme de prezentare :
Supozitoarele sunt med. solide, mici, de cele mai multe ori sub forma de con, constituite pe baza
de unt de cacao sau glicerina care se topesc la temp.corpului.
Clisme medicamentoase cu solutii izotone
Microclisme-substanta med. dizolvata in ser fiziologic sau ser glucozat 5%-10-15ml
Clisma picatura cu picatura-adm. in 24h-100-2000 ml solutie medicamentoasa
Indicatii de administrare
-evitarea circulatiei portale
-pac.cu intoleranta digestiva(greata,varsaturi,hemoragii)
-pac.cu tulburari de deglutitie
-pac.cu interv.chirurgicale la niv.tubului digestiv superior
22
-pac.care refuza calea orala

Contraindicatii
-afect.rectale sau anale
-diaree,interv.chirurgicale rectale sau anale
Scop; purgativ si terapeutic
Efecte locale:
-golirea rectului-efect purgative;
-diminuarea durerilor
-atenuarea peristaltismului intestinal; -ameliorarea proceselor inflam. locale
Efecte generale
-antiemetic; -antitermic; -antiinflamator
Mat.necesare:
-supozitoarele rectale sau tubul de unguent cu un aplicator special
-manusi; -lubrefiant; -comprese ; - aplicator
Preg.echipamentului:
supozitoarele se vor pastra la frigider pana in momentul adm. deoarece ele se topesc la
temp.camerei si se inmoaie fiind dificil de introdus
Preg.pacient
=Fizica se aseaza pac. in DL, cu membrele inf. in semiflexie, asigurandu-i intimitatea
-copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
Administrare:
-se verfica med. prescrisa de medic ca sa corespunda cu cea ridicata dela farmacie
-se verifica data de expirare a med.
-se spala mainile
-se confirma identitatea pac.
-se explica procedura
-se asigura intimitatea
Adm.supozitoarelor:
-pac.este pozitionat in DL stang cu piciorl stang intins in spate si dreptul flectat si se acopera
expunandu-i doar zona fesiera
-se pun manusile, se scoate supoz.si se lubrefiaza cu un lubrefiant pe baza de apa
-se ridica fesa dreapta cu o mana pentru a expune anusul
-se indica pac.sa respire profund pe gura pentru a relaxa sfincterul anal si a-i reduce anxietatea si
disconfortul in timpul insertiei
-folosind indexul de la cealalta mana se va introduce supoz.pana trece de sfincterul anal intern
-se indica pac.sa stea in aceeasi pozitie si sa incerce sa tina cat mai mult supoz. (un supoz.adm.
pentru stimlarea defecatiei treb. tinut cel putin 20 de minute pentru a-si face efectul)
-daca este cazul se preseaza pe anus cu comprese pana cand urgenta de defecatie trece
Consideratii speciale:
-deoarece ingestia de lichide si mancare stimuleaza peristaltismul, supoz.pentru combaterea
constipatiei trebuie adm. cu 30 de minute inainte de masa pentru a facilita defecatia
23
-pac.va fi invatat sa se abtina de la a expulza supoz.

-se asigura ca butonul de alarma este la indemna pac., deoarece unii pac. (cei cu hemoroizi) nu-si
pot suprima senzatia de urgenta de defecare si nu pot retine supoz.mult timp
-pac.trebuie informat ca anumite supozitoare pot schimba culoarea scaunului urmator
Adm. de unguente perianal si intrarectal
-se pun manusile
-ptr.aplicatii externe, in zona anala, se folosesc manusi si comprese pentru a aplica unguentul
-ptr.adm.intrarectala se ataseaza aplicatorul la tub si se lubrefiaza
-pac.este pozitionat in DL stang cu piciorl stang intins in spate si dreptul flectat si se acopera
expunandu-i doar zona fesiera
-se ridica fesa dreapta cu o mana pentru a expune anusul
-se indica pac.sa respire profund pe gura pentru a relaxa sfincterul anal si a-i reduce anxietatea si
disconfortul in timpul insertiei
-se introduce cu blandete aplicatorul lubrefiat directionanadu-l spre ombilic
-se preseaza incet pe tub pentru a elibera unguentul
-se scoate aplicatorul si se plaseaza comprese interfesier pentru a absorbi excesul de unguent
-se detaseaza aplicatorul si se spala bine cu apa calda si sapun (a se folosi doar la acelasi pac)
11. . INJECTIA INTRADERMICA ( I.D.)
Def. Prin inj. ID se intelege introd. unei subst. medicamentoase de concentratie izotonica, cu
ajutorul unui ac in stratul dermic (in piele)
Scop
terapeutic- anestezie locala; desensibilizarea organismului in cazul alergiilor;
vaccinare BCG la sugari
explorator intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
regiuni lipsite de foliculi pilosi : fata anterioara a antebratului ; fata externa a bratului
si a coapsei ; orice regiuni in scop de anestezie
Solutii administrate : - solutii izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia foarte lenta.
Materiale necesare :
- medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie
- manusi
- seringa(1ml) si ac
se verifica medicatia,data de expirare a medicatiei
se spala mainile
se alege zona de injectare
24
se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in

testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a
testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)
Executarea:
se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu fata anterioara expusa
spala mainile,se pun manusile
se aspira substanta in seringa
se elimina aerul
se schimba acul
se verifica locul de injectare sa nu aiba leziuni , edeme, echimoze
se dezifecteaza locul injectiei
se lasa sa se usuce alcoolul
se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
se prinde seringa intre policele si degetul mijlociu al mainii drepte si se patrunde cu bizoul
acului indreptat in sus in grosimea dermului pana ce acesta dispare complet
se observa,locul de injectare,formarea unei papule cu apectul cojii de portocala,avand un
diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm la 0,1ml solutie injectata.
se retrage brusc acul,nu se tamponeaza locul injectiei;
se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se sti apoi cat de mult se
modifica marginile semnului care trebuie citit
pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
testul se va citi dupa 10-15 minute;24 -48 -72 ore, in functie de substanta injectata.
Incidente
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului in
grosimea dermului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de coaja de portocala ),cauza-patrunderea solutiei
sub derm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
- reactie intensa pana la necroza din cauza distensiei puternice
De stiut
Injectia id.se face pe orice suprafata a corpului in scop anestezic
Se pregatesc medicamente de urgenta(adrenalina,efedrina,hemisuccinat de hidrocortizon cand
injectia are drept scop testarea sensibilitatii la diferite alergene
De evitat dezinfectia pielii cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina ,adm. insulinei.
12. INJECTIA SUBCUTANATA( S.C. )
Definitie: introducerea unor substante medicamentoase (izotone,nedureroase) prin intermediul
unui ac in tesutul celular subcutanat( regiuni bogate in tesut celular lax,extensibil)
25
Scop terapeutic injectarea insulinei la diabetici

- tratament anticoagulant(clexane,fraxiparina)
Locul injectiei:
- regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
- fata externa a bratului,
- fata supero-externa a coapsei;
- supra- si subspinoasa a omoplatului;
- regiunea subclaviculara;
- flancurile peretelui abdominal(regiunea periombilicala)
- regiunea deltoidiana
Materiale necesare:
- medicatia prescrisa de medic si comparata cu cea ridicata de la farmacie
- manusi
- seringa,ac
- comprese
verificarea medicatiei si dozelor prescrise
se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte adm. primei doze
se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care
au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
se alege locul de injectare
Efectuare
se explica procedura pac. pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce
anxietatea
se asigura intimitate
se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
se spala mainile,se pun manusile
se dezinfecteaza locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei
alese spre exterior prin miscari circulare
se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in
timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
se incarca seringa,se schimbaacul(nu in cazul seringilor preumplute)
se face o cuta a pielii cu indexul si policele mainii stangi(pliul il formam avand mana stg.
Situata superior acestuia.),care se ridica de pe planurile profunde
se patrunde cu acul brusc la baza pliului de-a lungul axului longitudinal al cutei in
profunzimea stratului subcutanat,2-4 cm profunzime (la un unghi de 45 )
se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce subbstanta in tesutul sub compresie si a
nu se irita fibrele nervoase
26
se mentine pliul cutanat pe toata perioada injectarii in cazul anticoagulantelor,insulina(se

efectueaza in unghide 90grade)
se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina, insulina
se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare,
sub acelasi unghi sub care a fost introdus
se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru
a facilita absorbtia medicamentului (nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina
sau anticoagulante ( heparina,fraxiparina,clexane)
se indeparteaza compresa si ,se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau
echimoze
dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a
se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare
nu se administreaza subcutanat Clorura de Na, compusi ai metalelor
nu se administreaza subcutanat sunbstante uleioase (doar exceptional)
nu se administreaza subcutanat -in zone infectate (furuncul, foliculita),zone cu modificari
dermatologice
Accidente
Interventii
-durerea violenta prin lezarea unei terminatiuni -se retrage acu putin spre suprafata
nervoase ;
-durere la administrareaNaCl
-nu se adm sc
-ruperea acului
-extragerea manuala sau chirurgicala a acului
-hematom prin lezarea unui vas mai mare
-injectite,abces sau flegmon
-necroza tesuturilor prin injectare de solutii
iritante cum ar fi compusii metalelor cu
greutate moleculara mare ca bismut,iod,mercur
-se previne prin verificarea pozitiei inainte de

injectare
-prin nerespectarea asepsiei
13. INJECTIA INTRAVENOASA (I.V.)

Definitie: introducerea solutiilor medicamentoase(izotone sau hipertone) in circulatia venoasa.
Locul injeciei :
v. de la plica cotului (cefalica si bazilica care se anastomozeaza si formeazaun M venos
v. antebraului
v. de pe faa dorsal a minii
v. maleolare interne
v. jugulara
v. epicraniene la sugari si copii mici
27
orice vena accesibila

Se evita regiunile care prezinta piodermite,exeme,nevralgii,traumatisme.
Soluii administrate:
- izotone;
- hipertone
Resorbia: instantanee
Scop: - explorator se administreaz substane de contrast radiologic
- terapeutic
Materiale necesare:
-tava medicala
-manusi
-seringi cu ambou excentric+ace( sterile)
-branule
-ac steril de aspiratie
-ser pentru dizolvat
-garou
- paduri alcoolice
-comprese sterile
-bandaj adeziv
Pregatirea pacientului :
-se informeaza
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie (in venele de la plica cotului -decubit dorsal,mana in
extensie si abducie)
-se verifica medicatia prescrisa
-se verifica data expirarii
-se trage solutia in seringa ,se dilueaza daca e necesar
Administrare:
asistenta i spal minile,pune manusile
se alege locul punciei
se leaga garoul
se dezinfecteaz locul punciei
se execut puncia venoas :
se fixeaz vena cu policele minii stngi, la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o
uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizolul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul degetelor
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul n direcie oblic (unghi de
30 de grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd
acul nainteaz n gol
28
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei

se controleaz dac acul este n ven
se ndeparteaz staza venoas prin desfacerea garoului
se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se apas
pe piston
se verific, periodic, dac acul este n ven
se retrage brusc acul, cnd injectarea s-a terminat;
la locul puncieiseaplictamponulmbibatnalcool, bandaj compresiv
ngrijirea ulterioar a pacientului
- se menine compresiunea la locul injeciei 3-5minute
- se supravegheaz n continuare starea general
Reorganizare :se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare.
Incidente i accidente
injectarea soluiei n esutul perivenos,
manifestat prin tumefierea esuturilor, durere
flebalgia produs prin injectarea rapid a soluiei
sau a unor substane iritante
valuri de cldur, senzaia de uscciune n
faringe
hematom prin strpungerea venei
ameeli, lipotimie, colaps
embolie gazoasa ,grasoasa-prin introducere de
aer in cantitate mare sau solutii uleioase-duce la
decesul pacientului
hipotensiune pe cale reflexa prin injectarea prea
rapida a solutiei medicamentoase
punctionarea si injectarea unei artere produce
necroza totala a extremitatilor cu urmatoarea
siptomatologie:durere exacerbata pana la albirea
mainii si degete cianotice
Intervenii
se ncearc ptrunderea acului
n lumenul vasului,
continundu-se injecia sau se
ncearc n alt loc
injectare lent
injectare lent
se ntrerupe injecia
se anun medicul
se intrerupe de urgenta injectia
De stiut:
- n timpul injectrii se va supraveghea locul punciei i starea general (respiraia, culoarea
feei)
- vena are nevoie pentru refacerede un repaos de cel puin 24 de ore , de aceea nu se vor repeta
injeciile n aceeai ven la intervale scurte
-
dac pacientul are o singur ven accesibil i injeciile trebuie s se repete, punciile se vor face
totdeauna mai central fa de cele anterioare
De evitat:ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru c acesta , prin

volumul su deplaseaz traiectul obinuit al venei.
29
14/15.ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR
NAZOGASTRICA SI GASTROSTOMA
PE
SONDA
Pe langa faptul ca ofera o alternativa in alimentatia pacientului, montarea sondei nazogastrice

cat si gastrostomia permit si adminstrarea medicamentelor pe aceasta cale.
Inaintea adminstrarii medicamentelor pe aceasta cale, trebuie verificata cu atentie pozitia si
permeabilitatea sondei.
Adminstrarea medicamentlor uleioase este contraindicata pe acesta cale deoarece ele se lipesc
de peretii sondei si mixeaza cu alte lichide adminstrate, obstruand-o astfel.
Materiale necesare:
-aleza
-seringa de 50-60 ml
-comprese
-recipient pentru mixarea medicamentelor daca este necesar
-apa
-leucoplast
-pensa pentru clampat
-tub de pentru gastrostoma si palnie daca este necesar
Pregatirea materialelor:
-lichidele care se administreaza trebuie sa fie la temperatura camerei. Administrarea de lichide
reci pe sonda nazogastrica poate da crampe abdominale
Administrare:
-se verifica medicatia
-se spala mainile
-daca medicatia prescrisa este sub forma de tablete aceasta trebuie sfaramata pentru a pute fi
dizolvata intr-un lichid.
-se explica procedura pacientului si i se asigura intimitate
-se protejeaza lenjeria pacientului pacientul
-se ridica patul astfel incat pacientul sa stea cu capul usor ridicat
-se clampeaza sonda si se ataseaza seringa
-se declampeaza sonda si se aspira pentru a verifica pozitia sondei
-daca apare lichid gastric , sonda este bine pozitionata
-daca nu apare lichid gastric, sonda cel mai probabil este in esofag si trebuie repozitionata
-daca se intalneste rezistenta la aspirare se va opri procedura. Rezistenta la aspirare poate fi
cauzata de o sonda nefunctionala (obstruata , de exemplu) sau de o proasta pozitionare a sondei.
De asemenea, trebuie stiut ca sondele de calibru mic se pot colaba la aspirare
-dupa verificarea pozitiei sondei si repozitionarea ei daca este necesar, se clampeaza si se lasa
capatul liber pe comprese
30
-se amesteca medicamentul cu apa sau alt lihid de adminstrare. Daca este tableta se va verifica ca
este suficient de sfaramat astfel incat sa poata trece fara sa obstrueze sonda, daca este capsula se
va scoate invelisul si se va dizolva continutul
-se amesteca bine pentru omogenizare medicamentul cu lichidul in care se dizolva
-se reataseaza seringa, de data aceasta fara piston si se declampeaza sonda
-medicamentul preparat se pune in seringa cate putin si se controleaza rata de curgere prin
ridicarea sondei lent
-daca med. curge fara probleme se va adauga putin cate putin pana la terminarea intregii doze
-daca medicatia curge greu se va mai dilua , vascozitatea putind fi unul din motive, sau se va opri
procedura pentru a reverifica pozitia sondei.Nu se va forta introducerea medicatiei
-se va supraveghea pacientul in timpul adminstrarii. Daca se observa semne de disconfort se va
opri procedura imediat
-dupa admistrarea intregii doze, se va spala sonda cu 30-50 ml apa pentru a preveni obstruarea
acesteia cu resturile de medicament. La copii se va spala doar cu 15-20 ml apa
-dupa spalarea sondei se clampeaza rapid sonda si se detaseaza seringa montandu-se un capacel
in capatul sondei si fixand-o intr-o pozitie cat mai comoda pentru pacient
-se indeparteaza aleza
-pacientul este pozitionat pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la
adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul
gastro-esofagian
-administrarea medicatie pe gastrostoma necesita pregatirea pacientului si a materialelor necesare
ca la administrarea pe sonda nazogastrica
-se verifica pielea din jurul stomei pentru a observa eventualele iritatii. Daca acestea exista, va fi
anuntat medicul
-se indeparteaza compresle de pe capatul tubului, se ataseaza seringa si se declampeaza tubul
-se introduc aproximativ 10 ml apa pentru a verifica permeabilitatea stomei
-daca apa curge greu sau deloc se va se va anunta medicul
-se adm. medicatia avand grija sa nu se goleasca seringa de tot pentru a evita patrunderea aerului
-dupa adminstrare se va spala cu 50 ml apa
-se clampeaza din nou, se acopera cu comprese si se fixeaza bine cu leucoplast
-se pozitioneaza pacientul pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la
adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul
gastro-esofagian
-pentru a preveni administrarea unei cantitati prea mari de lichide odata (mai mult de 400 ml la
adulti), se va evita sa se adminstreze medicatia la ora mesei
-daca totusi trebie adminstrata si medicatia si hrana in acelasi timp, se va administra intai
medicatia
-daca sonda nazogastrica este atasata la o punga colectoare sau sistem de aspirare acesta trebuie
oprit si sonda clampata cel puti 30 de minute dupa administrare
-daca pacientul necesita tratament administrat pe aceasta cale timp indelungat, va fi invatat sa-si
adminstreze singur acasa in mod corect
31
16. PERFUZIA INTRAVENOASA

Definiie: calea intravenoasa denumita LINIA VIETII,consta in introducerea solutiilor
medicamentoase pictur cu pictur in circulatia sanguine pentru reechilibrarea
hidroelectrolitic i volemic a organismului.
Scop:
-hidratarea i mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;
-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala
Pregatirea materialelor
- material pentru punctia venoasa
- perfuzor,branula,fluturas
- seringi si ace de unica folosinta
- solutie perfuzabila
- romplast, fixator transparent pentru cateter
- stativ
Locuri de administrare
la aduli sunt preferate venele de la plic cotului (cefalica, bazilic i median cubital);
evitai vena dureroas la palpare; selectai venele bine dilatate;
la btrni, dac este posibil evitai, venele dorsale ale minii braul dominant pentru
puncie venoas deoarece aceste locuri interfer mult cu independena vrstnicului;
examinai calitatea i starea venelor.
se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)

se agata solutia in stativ
se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea
unde va fi introdus perfuzorul
se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru
este indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau entru
a-l pastra steril
se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga intr-un pahar sau in
tavita pana cand nu mai este nici o bula de aer
daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa
curga.
se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la
ac/branula
32
se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.
-se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod,cu membrul in care se va efectua
perfuzia in abductie
Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptizeaza plica cotului cu pad alcoolizat
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de pielea pac.
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
-daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l
la temperatura corpului.
-inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea
aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
-se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se
petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou
viteza de perfuzat a lichidului
-inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate
cu un tampon imbibat in alcool si printr-o miscare brusca, se extrage acul din vena in directia
axului vasului,se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.
Calcularea ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)
Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora
Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
Formula 3: total solutie x factor picurator : nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml
Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in 6 ore
Picaturi/minut=1000 x 15 : 6 x60=aprox 42
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-se aseaza bolnavul confortabil in pat
-se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-se supravegheaza bolnavul.
33
Reorganizarea
Notare in foaia de observatie
-se noteaza data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Incidente, Accidente
hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut:
tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiotonice.
embolie gazoasaprin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea
aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a
flaconului
nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introd. pe lumen a sol. de heparina
revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a
lungul venei-se anunta medicul
lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se
verifica presiunea lichidului
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
Rezultate ateptate/dorite:
- Evaluarea rspunsului pacientului la administrarea soluiilor perfuzabile la fiecare or arat c:
- Administrarea soluiei este corect, pacientul primete volumul de lichide corect
- Linia venoas rmne accesibil - se asigur perfuzarea soluiei n spaiul i.v.
Rezultate nedorite/Ce facei
- Debitul de curgere al soluiei este incorect
- Verificai permeabilitatea branulei
- Verificai presiunea de scurgere a lichidului, modificai la nevoie nlimea
- Micai puin acul pentru a ndeprta bizoul acului de peretele venei
- Pacientul primete mai puin sau mai mult din cantitatea de soluie prescris
- Respectai cantitatea perfuzabil prescris
17. IDR LA TUBERCULINA

Def: Intradermoreacia la tuberculin este metoda cea mai rspndit pentru diagnosticul infeciei
cu micobacterii
Pregatire materiale
- Tav medical/crucior
- Substana sau med. prescris
- Seringi sterile de 1 ml cu dozaj corespunztor
- Ace sterile fine, cu bizoul scurt
- Comprese sau tampoane cu alcool
- Recipiente pentru colectarea deeurilor
Pregatire pacient
a) Psihica
- Informai i explicai pac.procedura
- Explicai scopul injeciei, efectele dorite i nedorite
34
- Obinei consimmantul informat

b) Fizica
- Asigurai intimitatea pac.
- Cercetai zonele de elecie:
- Stabilii locul pentru inj.evitand zonele pigmentate, decolorate sau infectate
- Poz.pac.in funcie de locul selectat i de starea sa: DD, poziie ezand sau semiezand
LOCURI DE ELECTIE:
- faa anterioar a antebraului stng,

- la unirea treimii medii cu cea superioar
- se verifica data de expirare a medicatiei
- se spala mainile
- se alege zona de injectare
- se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie (in testele alergenice
trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea pac. la
med. respectiv)
Efectuarea tehnicii
-se confirma identitatea pac
- se comunica pac.zona aleasa pentru injectare
- se indica pac.sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
- se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pac.cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata
de antebrat, iar acul va ptrunde aproape tangent la suprafaa antebraului, avnd bizoul
ndreptat n sus, se introduce pn ce acesta dispare n derm.
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
- se va simti o mica rezistenta la adm. si va aparea o papula cu aspectul cojii de portocala,
diametru 5-6mm, inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua
tehnica de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza
locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul adm. cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica marginile
semnului care trebuie citit
-Pac.este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de
substanta injectata
Pentru injectare se utilizeaz seringi cu volum de maximum 1 ml (de tipul celor utilizate
pentruinsulin) i ace pentru injectare intradermic de unic utilizare. Zona de administrare se
gsete pe faa anterioar a antebraului stng, la unirea treimii medii cu cea superioar, iar acul
35
va ptrunde aproape tangentla suprafaa antebraului, avnd bizoul ndreptat n sus, se introduce
pn ce acesta dispare n derm. Seinjecteaz 0,1 ml i se produce o bul cu margini bine
delimitate, cu aspect de coaj de portocal.
Citirea rezultatului se face dup 72 de ore. Pentru citire este necesar o bun iluminare a
zonei examinate i se apreciaz tactil zona de infiltraie. Se msoar diametrul maxim, pe direcie
transversal fa de axul antebraului.O alt metod de apreciere a dimensiunilor induraiei este
cu ajutorul pixului. Dimensiunea obinut se noteaz n mm. Se mai apreciaz intensitatea
infiltraiei dermice cu ajutorul scalei Palmer. Interpretarea testului se realizeaz pe baza
dimensiunilor induraiei
Reorganizarea locului
- se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice
Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat ,sa nu comprime locul injectiei -se citeste reactia in
cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente, accidente
-revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
in grosimea dermului
-lipsa aspectului caracteristic (papula), cauza patrunderea solutiei sub derm
-lipotimie, stare de soc-in caz de testare a unor alergeni
-necrozarea tegumentului din jurul injectiei
18. VACCINAREA BCG

Def: = reprez.adm.vaccinului antituberculos pe cale i.d (foarte rar pe cale pe cale bucala sau
prin scarificare. Se effect. n maternitate tuturor n.n cu greutatea mai mare de 2500 gr, ncepnd
din ziua 4-5 pn la vrstade 60 zile. Nu se recomanda revaccinarile .
Scop; profilactic
Materiale necesare
-sering de 0,5-1ml cu ac intradermic, 5 ml cu ac intramuscular sterile-fiola de vaccine BCG i
solvent
-mnui de unic folosin
-pense anatomice mici; casoleta mica; tampoane de vata; comprese sterile
-alcool sanitar sau eter
-cimp de mat. plastic sau tifon
Prepararea suspensiei de vaccin
-Se ia fiola de vaccin si cea de solvent
-Se dezinfecteaza gatul fiolelor cu tinctura de iod si se pileste usor
-Se deschide fiola de solvent
-Se trece la deschiderea fiolei de vaccin dupa ce i nfauram gtul in foita de material plastic ce
se gaseste inambalaj;deschiderea se face lent pentru a evita risipirea continutului prin patrunderea
brusca a aerului (ele fiind conditionate in vid)
-Cu seringa de 5 ml se aspira 2 ml solvent si se trec in fiola de vaccin
36
-Aspiram de 2-3 ori lichidul in seringa pentru omogenizare.Suspensia astfel obtinuta contine 0,10
mg bacili/0,1 ml si se utilizeaza cat mai curand ( dupa cel mult o ora ) fiind tot timpul protejata de
lumina directa si de caldura.
Tehnica vaccinarii
- Se spala mainile
- -Se examineaza fiola, se inveleste fiola in foita de mat. plastic din ambalaj,
- -Se rupe gatul fiolei cu atentie astfel incat aerul sa inlocuiasca treptat vidul din fiola
-Cu ajutorul seringii de 5 ml cu ac i.m se aspira 2 ml de solvent si se dizolva vaccinul
(suspensie incolora omogena si usor opalescenta)
-Se injecteaza in 1/3 medie pe fata postero externa a bratului stg.
-Se dezinf. teg. si se lasa sa se usuce
-Cu seringa de 1 ml se aspira solutia si se inj. i.d 0,1 ml, formandu-se o papula de 6-7 mm;
- -Dupa extragerea rapida a acului se tamponeaza locul cu o compresa sterile
-Se spala pe maini
Ingrijiri ulterioare; -supravegherea copilului
Incidente, Accidente
Suspensia se fereste de lumina; Vaccinul se utilizeaza in maxim o ora de la deschiderea fiolei
Contraindicaiile vaccinarii BCG
-IDR pozitiv, tuberculoz activ, imunodeficine congenitale
-SIDA, boli febrile, convalescena dupa boli infectioase
-6 luni dupa hepatita virala
-Afectiuni dermatologice acute, leucemii, limfoame, boli maligne
-Greutate < 25oo gr la nastere
Observaii:
-papula dispare in aprox. 30 minute
- dupa 24-48 ore ,in jurul punctului de inoculare apare un eritem care persista 2-3 zile (fara
semnificatie)
-intre a7-a si a14-a zi dupa vaccinare se formeaza un nodul mic care creste in dimensiuni timp
de 1-2 saptamani, usor indurate cu supraf. luioasa si rosie in centru si roz-pal spre periferie
-nodulul se subtiaza formand un orificiu prin care se elimina continutul nodulului dupa care se
form. o crusta central inconjurata de o zona rosie, care se elimina dupa cateva saptamani
-local ramane o cicatrice depigmentara
19. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR
DEF: Tratam. anticoag. reprez. medicam. sau ansamblul de medicamente administrate cu scopul
impiedicarii coagularii intravasculare a sangelui, prin actiunea asupra unui factor de coagulare
SCOP:
a. PROFILACTIC:
in cazul in care pericolul trombozelor este evident (in profilaxia trombozei venoase si
emboliei postoperatorii la P cu episoade de coagulare intravasculara in antecedente sau la
P supusi interventiilor chirurgicale pelvine sau abdominal, urmate adesea de tromboze
postoperatorii si emboli, uneori fatale)
37
la P cu mari traumatisme ale bazinului si ale membrelor inferioare;

in chirurgie vasculara
b.CURATIV:
In tromboflebite si flebotromboze constituite, pt impiedicarea extinderii trombozei,

limitarea riscului aparitiei emboliei si evitarea sindromului posttrombotic cu insuficienta
venoasa cronica consecutiva;
- in infarct miocardic, pt evitarea trombozelor parietale intracardiace in vecinatatea zonei
necrozate, pentru prevenirea extinderii trombozelor la vasele coronariene, pt evitarea
tromboflebitelor la membrele inferioare si a emboliilor pulmonare
- in cursul emboliilor pentru a preveni extinderea si repetarea lor
- in alte afectiuni cardiovasculare (trombangeita obliteranta, insuficienta cardiac
congestive
- in cursul explorarilor functionale intravasculare si cardiace
in coagulopatia intravasculara diseminata sau coagulopatia de consum (apare in socul
endotoxic, in caz de incetinire a fluxului sangvin in vasele mici, in unele infectii virale)
CONTRAINDICATII:
din cauza scaderii exegerate a coagulabilitatii sangelui, in:

diateze hemoragice
insuficienta hepatica
hipertensiune maligna
UGD florid
endocardite bacteriene
in sarcina, cu exceptia heparinei, care nu traverseaza bariera placentara si nu are effect asupra
coagulabilitatii sangelui fetal
LOCURI DE ELECTIE
administrarea intravenoasa (HEPARINA)

venele de la plica cotului,
venele antebratului,
venele de pe fata dorsal a mainii,
venele femurale,
venele maleolare interne,
venele epicraniene si jugulare la copil si sugarul mic
administrare subcutanata
fata externa a bratului,
fata superoexterna a coapsei,
fata supra si subspinoasa a omoplatului,
regiunea subclaviculara,
flancurile peretelui abdominal
admninistrare intramusculara
regiunea superoexterna a fesei,
fata externa a coapsei, treimea mijlocie,
fata externa a bratului, muschiul deltoid
administrare orala (PRODUSELE DE CUMARINA SI INDANDIONA)
PREGATIREA MATERIALELOR
38
pentru administrare intravenoasa

o materiale de protectie: perna elastic pt sprijinirea bratului, musama, aleza, manusi de
protectie
o materiale pentru dezinfectia tegumentului: tampon imbibat cu alcool
o materiale sterile: ace, seringi de capacitate, pense, eventual perfuzor, branula
o alte materiale: garou sau banada Esmach, fiole cu subst anticolgulante, solutii
perfuzabile, tavita renala, etc
pentru administare subcutanata:
o materiale sterile: ace, seringi de capacitate
o alte materiale: fiole cu subst anticolgulante de injectat, tavita renala, manusi de
protectie, etc
pentru administrare intramusculara
o materiale sterile: ace, seringi de capacitate
o alte materiale: fiole cu subst anticolgulante de injectat, tavita renala, manusi de
protectie, etc
pentru administrare orala
o lingura, lingurita, pahar gradat, ceasca cu apa, ceai
o servetel pentru sters
forma de administare orala a medicamentelor anticoagulante
PREGATIREA PACIENTULUI:
PSIHICA
se informeaza P asupra necesitatii administrarii acestui tip de medicamente si I se explica

riscurile implicate (hemoragie)
se informeaza P asupra caii de administrare alese de medic, in ce consta procedura
se explica P ca trebuie sa adopte un regim de viata care sa-l fereasca de traumatisme si cu
risc cat mai mic de provocare a hemoragiei
se obtine consimtamantul
FIZICA
Se pozitioneaza P in functie de modul de administrare

a. Pentru administrare intravenoasa: P in pozitie confortabila, atat pentru el, cat si pentru
persoana care efectueaza punctia, se examineaza starea venelor, se aseaza bratul pe
pernita si musama, in abductie si extensie maxima, se pozitioneaza garoul astfel incat
sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera, se recomanda P sa stranga
pumnul pentru ca venele sa devina trugescente
b. Pentru administrare subcutanata: sezand, la marginea patului, sau in DD, se
dezinfecteaya tegumentul
c. Pentru administrare intramusculara: DL sau DV, se dezinfecteaza tegumentul
Pentru administrare orala: sezand sau semisezand
EXECUTIA TEHNICII:
Pentru administrarea iv:

- Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis--vis de bolnav
39
Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos a tegumentului
- Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta,
intre police si restul degetelor
- Se patrunde cu acul, traversand, in ordine, tegumentul, in directie oblica (unghi de 30),
apoi peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastic, pana cand acul inainteaza in gol
- Se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei
- Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa
- Se desface garoul
- Se injecteaza solutia din seringa
- Pentru perfuzie, se ataseaza perfuzorul la ac
Pentru administrarea subcutanata:
- Asistenta isi spala mainile, isi pune manusile de protective
- Dezinfecteaza locul injectiei
- Se prinde seringa pregatita, ca pe un creion, in mana dreapta
- Se face o cuta a pielii cu indexul si policele mainii stangi, care se ridica dupa planurile
profunde
- Se patrunde brusc, cu forta, la baza cutei, longitudinal, 2-4 cm
- Se verifica pozitia acului prin retragerea pistonului (se verifica daca nu s-a patruns intr-un
vas sangvin)
- Se injecteaza lent Solutia anticoagulanta, prin apasarea pistonului cu policele mainii
drepte
- Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei, masand usor, pentru a
favoriza cirulatia si resorbtia medicamentului
Pentru administrarea intramusculara:
- Asistenta isi spala mainile, pune manusile de protective
- Se dezinfecteaza locul injectiei
- Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea
cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa
- Se verifica pozitia acului prin aspirare (daca nu s-a nimerit intr-un vas sangvin)
- Se injecteaza lent
- Se retrage brusc acul si se dezinfecteaza locul
- Se maseaza usor locul punctiei pentru a active circulatia, favorizand resorbtia
Pentru administrarea orala:
- Se ofera P un pahar cu apa sau ceai
- Se ofera P medicamentul anticoagulant sub forma de comprimate
Dupa ce P a inghitit medicamentul, se ofera pacientului un servetel
INCIDENTE SI ACCIDENTE:
Vezi incidente si accidente PV, injectia SC si IM

Manifestari hemoragice minore in cursul tratamentului cu anticoagulante, gen epistaxis,
gingivoragie, menstruatie aparuta in afara ciclului, hematurie, melena, modificari ale
hemoleucogramei (se verifica sedimentul urinar zilnic, iar in materiile fecale de 2-3 ori/sapt
se verifica prezenta sau absenta sangelui) = se amana administrarea dozei urmatoare si se
informeaza medicul, care, dupa caz, va indica reducerea dozei sau suprimarea totala a
administrarii
40
Hemoragii cauzate de administrarea heparinei = se administreaza SULFAT DE PROTAMINA

1% iv (contracareaza rapid efectul heparinei)
Hemoragiile cauzate de preparatele cumarinice si indandionice = se administreaza
VITAMINA K, ce corecteaza timpul de protrombina in 3-4 ore, i-l normalizeaza in 8-14 ore
Hemoragiile aparute in timpul tratamentului cu enzime defibrinate = se administreaza ser
antiveninos, administrat iv + transfuzie de sange, deoarece trebuie inlocuit si fibrinogenul
degradat
INGRIJIRI DUPA EFECTUAREA TEHNICII:
Se aseaza bolnavul in pozitie comoda

Se supravegheaza P pentru a vedea daca nu apar eventuale efecte secundare
Efecte secundare ale medicatiei anticoagulante:
Coloratie anormala a urinei
Manifestari toxice si alergice
Rush-uri cutanate
Tulburari de transit
Febra
NOTARE SI INTERPRETARE
Se noteaza ora la care s-a administrat tratamentul

Se noteaza eventuale efecte secundare
Se noteaza interventiile efectuate in caz de reactii adverse, la indicatia medicului
Se efectueaza teste de laborator pentru a controla eficacitatea tratamentului anticoagulant la
indicatia medicului
timp de coagulare (urmarind dublarea, apoi mentinerea lui la acest nivel),
testul de tolerant la heparina pentru preparatele cumarinice, se verifica timpul de
protrombina, urmarind reducerea sa la 20-25%
OBSERVATII:
TIPURI DE ANTICOAGULANTE:
Heparina cu actiune prompta, dar de scurta durata

Se administreaza, de regula , iv, avand actiune imediata, prin impiedicarea actiunii
trombinei asupra fibrinogenului
Efectul dispare in cateva ore = se repeat la 4, max. 6 ore
Se administreaza si IM sau SC sub forma de heparina calcica sau sodica = resorbtie mai
lenta si actiune mai indelungata
Heparina lipocalcica se administreaza pe cale orala
Pentru mentinerea niv constant de heparina in sange e preferata adm iv sub forma de
perfuzii lente, continue
Derivatele cumarinice si indandionice, cu actiune mai lenta, dar prelungita
Se administreaza mereu pe cale bucala, cu effect dupa o perioada de latenta de 6-12 ore
Actiune: crestere importanta a timpului de protrombina in urma inhibarii sintezei
hepatice a protrombinei si a altor factori de coagulare. E actiune de lunga durata, de la
cateva zile la 2 saptamani = ritm de administrare mai lent
Enzimele defibrinate, extrase din unele veninuri de sarpe, cu actiune anticoagulanta rapida
Actioneaza anticoagulant prin degradarea fibrinogenului circulant
41
Se utilizeaza cand se impune necesitatea unei anticoagulari rapide sau daca bolnavul
prezinta intolerant la heparina
IMPORTANT:
grupele de substante anticoagulante = se utilizeaza, de obicei, impreuna; se incepe cu

heparina, cu efect rapid, repetand injectiile sub control ul probelor de coagulabilitate, la
4-6 ore; a doua zi, dupa determinarea timpului de protrombina, se asociaza si derivatul de
cumarina sau indandiona, administrate pre os
dozele si ritmul de administrare tin cont de timpul de protrombina
durata tratamentului e hotarata de medic (de la cateva sapt la cateva luni)
intreruperea se face treptat, pentru ca efectul anticoagulant sa se estompeze in 5-7 zile
timp de ani , in caz de infarct miocardic si tromboflebite recidivante, sub controlul periodic al
timpului de protrombina
FORME DE PREZENTARE
Injectabile
Iv: HEPARINA SODICA (se administreaza, de regula, in perfuzie iv)
Sc: heparine fractionate FRAXIPARINA, CLEXANE, CALCIPARINA,
CLIVARIN, FRAGMIN
Orale
Cumarinice: TROMBOSTOP, SINTROM
Antiagregate plachetare: ASPIRINA, DIPIRIDAMOL
DE RETINUT:
inaintea instituirii tratamentului cu anticoagulante se efectueaza coagulograma (TS, TC,

TQuick, THowell, fibrinogen, nr. De trombocite)
- exista medicamente ce potenteaza efectul anticoagulantelor (il sporesc):
PARACETAMOL, unele LAXATIVE
- exista medicamente care diminueaza efectele anticoagulantelor: pansamentele gastrice,
medicamentele antiacide, unele tranchilizante
- alcoolul potenteaza efectul anticoagulant (produce vasodilatatie)
- fumatul diminueaza efectul anticoagulant (produce vasoconstrictie)
ANTICOAGULANT =scade vascozitatea sangelui, impiedicand coagularea
HEMOSTATIC =medicament destinat opririi sangerarii
20. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE TEGUMENTE

OBIECTIVELE PROCEDURII
Obinerea unui efect local asupra tegumentelor,

Stimularea circulaiei
Diminuarea efectului medicamentului printr-o absorbie msi lent.
PREGTIREA MATERIALELOR
- Medicamentele, prescrise (lichide, pudre, unguente, alifii, mixturi, plasturi)

- Mnui de cauciuc
- Comprese, tampoane, spatul
- Pense porttampon, spatul
42
- Material pentru protecia patului

- Tav sau carucior pentru medicamente
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Informai pacientul asupra efectului medicamentului
- Explicai pacientului metodele de administrare a medicamentelor: badijonare,
pudraj, comprese medicamentoase
- Informai pacientul asupra senzaiilor pe care le poatle simi
- Informai asupra eventualelor alergii
b) FIZIC:
- Asigurai imunitatea
- Asigurai poziia adecvat in funcie de zona pe care urmeaz s se aplice medicamentul
- Sftuii pacientul s stea relaxat
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Pregatii materialele pe o tav sau un crucior

- Verificai recomandarea medical
- Identificai pacientul; identificai eventualele leziuni care contraindic administrarea
- Asigurai intimitatea
- Aezai pacientul in poziie adecvat
- Splai mainile
- Imbrcai mnui de cauciuc
a) Aplicarea unguentelor i alifiilor
- Scoatei medicamentul din tub prin apsare sau din cutie cu ajutorul spatulei
- Intindei cu blandee un strat subire cu mana imbrcat in mnu sau cu spatul.
- Protejai pielea cu un pansament dac e necesar, astfel incat medicamentul s nu fie indeprtat
- Curai supraf. pielii intre dou aplicri cu excepia situaiilor in care medicul recomand astfel.
b) Aplicarea lichidelor
- Intindei soluia medicamentoas cu ajutorul unui tampon
- Lsai pielea s se usuce
- Protejai cu un pansament dac soluia folosit e colorat
- Curai supraf. pielii intre dou aplicri cu excepia situaiilor in care medicul recomand altfel;
c) Aplicarea medicamentelor vasodilatatoare
- Puneni mnui de cauciuc pentru a preveni absorbia medicamentelor de propriile tegumente
- Aplicai plasturele pe toracele anterior sau pe alt zon a corpului indicat de medic
- Alternai locurile la fiecare doz medicamentoas
INGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezai pacientul in poziie comod

- Observai eventualele reacii locale
- Instruii pacientul/familia dac este nevoie de continuarea tratamentului la domiciliu
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Punei medicamentele in locul de pstrare i asigurai-v c exist condiii adecvate

- Indeprtai compresele, tampoanele folosite
- Splai minile
43
Notai:
- Data, ora, medicamentul, modul de administrare, numele nursei
- Orice observaie legal de starea pacientului, aspectul local al tegumentelor
- Reacia pacientului la procedur
- Ce a invat pacientul din informaiile furnizate
NOTAREA PROCEDURII
- Medicamentele au fost administrate fr incidente
- Pacientul exprim stare de confort, nu acuz reacii neplcute
- Pacientul este cooperant i demonstreaz inelegerea informaiilor primite
Rezultate nedorite /Ce facei ?
- Pacientul acuz efectuarea cu brutalitate a manevrelor
- Linitii pacientul (v cerei scuze i explicai, dac este cazul, c
manevra in sine poate fi dureroas)
- Pacientul acuz senzaii neplcute: usturime, inepturi
- Explicai pacientului, dac este cazul, c senzaiile fac parte din efectul medicamentelor
- Pe suprafaa tratat apare inroirea sau alte semne de alergie
- Observai starea, anunai medicul i transmitei informaiile prin raportul de activitate
21. DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

In sngele uman se gasesc anticorpi =aglutinine (, ) si respectiv antigene =aglutinogene (A, B)
Perechile compatibile cu viata sunt; , ; A,B; A, ; B, ;
Denumirea gr. Sangvineeste data de prezenta sau absenta aglutinogenelor in sange
Determinarea grupelor sanguine se face prin 2 metode:
METODA BETH-VINCENT (DIRECTA )
Materiale necesare:
serul test
sange de la p.obtinut prin p.v.sau capilara
materiale ptr. p.v. sau capilara
lame de sticla, baghete de sticla
Tehnica:
o pe o lama de sticla se aseaza 3 pic.de ser test in urmatoarea ordine de la stanga la
dreapta:O1,A2,B3.
o langa picatura de ser test se aseaza o picatura de sange de la p. care trebuie sa fie de 10 ori mai
mica decat picatura de ser test
o cu ajutorul unor baghete de sticla se omogenizeaza fiecare picatura(3 baghete)
Interpretare:
daca nu se prodece aglutinarea in nici o picatura , sangele de cercetat este de grup O
daca se produce aglutinarea in picaturile marginale stg.-dr. Sg. De cercetat este de grup A2
daca se produce aglutinarea in picatura din stg.si centru sg. De cercetat este de gr. B3
44
daca se produce aglutinarea in toate picaturile sangele de cercetat este de grupa AB4
METODA SIMONIN (INDIRECTA) PV
Materiale necesare:
Eritrocite test;
Ser de la pacient obtinut prin pv ( nu punctie capilara)
Materiale pt pv
Lame sticla, baghete sticla.
Tehnica:
Pe o lama de sticla se pun doau picaturi de ser de la pacient langa care se aseaza cate o
picatura de Eritrocit Test, care trebuie sa fie de 10 ori mai mica decat serul pacientului.
Cu ajutorul unor baghete de sticla se omogenizeaza fiecare picatura.
Interpretare:
- Daca se produce aglutinarea in ambele picaturi, sangele de cercetat este de grupa O1;
- Daca se produce aglutinarea in picatura din dreapta, sangele de cercetat este de grupa A2;
- Daca se produce aglutinarea in picatura din stanga, sangele de cercetat este de grup B3;
- Daca aglutinarea nu se produce, sangele de cercetat este grup AB4.
Determinarea Rh
Rh= este un aglutinogen legat de eritrocit, independent de sistemul AB.
Materiale necesare:
Pentru efecturea punctiei venoase si capilare;
Ser anti-Rh;
Lame sticla si bachete de sticla.
Tehnica:
Pe o lama de sticla se aseaza o picatura de ser anti-Rh si o picatura de sange de la pacient,
care trebuie sa fie de 10 ori mai mica decat picatura de ser;
Se omogenizeaza cu o bagheta de sticla;
Se asteapta 30 de minute pentru interpretare.
Interpretare:
-Daca se produce aglutinarea in picatura sangelui de cercetat, Rh pozitiv;
-Daca nu se produce aglutinarea in picatura sangelui de cercetat, Rh negativ.
SCOPDEF
22. TESTE DE COMPATIBILITATE(TRANSFUZIA)

Transfuzia reprez. adm. unei cantit. de sange de la donator la primitor dupa o faza
intermediara de prelucrare.
PROBA IN VITRO (JEANBREAU) sau in exteriorul organismului. Este proba de
verificare a compatibilitatii sangelui ce urmeaza a fi transfuzat
45
LOCURI DE
ELECTIE
PREGATIRE
MATERIALE
EXECUTIE PACIENTPREGATIRE
INTERPRETARE
-refacerea masei eritrocitare;

-aport de subst. nutritive;
-stimularea eritropoezei;
-asigurarea circulatiei periferice;
-corectarea unor imunodeficiente;
-corectarea coagulabilitatii sangelui;
-depuratia organismului prin inlocuirea partiala sau totala a sangelui
v.superficiale de la plica cotului (cefalica si bazilica care se anastomozeaza
formand unM venos
venele antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii
venele de pe fata dorsala a piciorului
venele epicraniene, jugulare la copii mici, sugari
vene profunde mari (subclavicular, femural n situaia cnd venele
superficiale nu sunt vizibile sau sunt colabate
-mat. pentru efect. punctiei venoase
-mat. pentru determ. Gr. sangvine si a Rh
-transfuzor
-preparate din sange (concentrat eritrocitar si trombocitar, sange integral,
plasma)
-medicam. de urgenta
-sursa de Oxigen
PSIHICA:
se informeaza pac. sau apartinatorii asupra necesitatii aplicarii tehnicii

se explica in ce consta tehnica
FIZICA
- Pac. a jeune (nu trebuie sa manance)

Pozitia: DD cu bratul in hiperextensie si supinatie
asistenta se spal pe mini, mbrac mnuile sterile
recolteaz snge prin puncie venoas
introduce sngele la centrifug
pune o pictur din plasma primitorului pe o lam peste care adaug
eritrocite de la donator
respect proporia de 1/10 ntre globule i ser (ser 10, sange 1)
omogenizeaza cu o bagheta de sticla
citete rezultatul dup 5 minute, la rece
Daca se produce aglutinare in picatura, sangele nu este compatibil si nu se
poate efctua transfuzia
Daca nu se produce aglutinare in picatura, atunci sangele este compatibil si
poate fi transfuzat
46
NOTARE
INGRIJIRE
POST
TEHNICA
REORGANIZARE
SCOPDEF
LOCURI DE
ELECTIE
PACIENTPREGATIRE PREGATIRE MATERIALE
Se face toaleta locala a tegumentului

Se schimba lenjeria daca este murdara
Se asig o poz confortab
Se suprav pac.
Se noteaza in F O rezultatul probei, data si ora, persoana care a efectuat proba

Se reorganizeaza locul de munca
Se arunca acele la containerul de taietoare-intepatoare
Se arunca deseurile contaminate in recipientul inscriptionat Pericol
biologic
Se arunca ambalajele la deseuri menajere
Se spala si se pregatesc pentru sterilizare materialele care nu sunt de
unica folosinta (daca e cazul)
PROBA IN VIVO (OELECKER), sau in interiorul organismului.Este proba de verificare a
compatibilitatii sangelui ce urmeaza a fi transfuzat

verificarea, n plus, dar obligatorie, a felului n care prirnitorul reacioneaz fa de sngele ce i
se introduce intravenos, prin transfuzie
v. superficiale de la plica cotului (cefalica si bazilica care se anastomozeaza formand
unM venos, venele antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii
venele de pe fata dorsala a piciorului; venele epicraniene, jugulare la copii mici, sugari
vene profunde mari (subclavicular, femural cnd venele superficiale nu sunt vizibile
sau sunt colabate
instrumentele i materialele necesare efecturii unei transfuzii (materiala pentru
punctia venoasa, transfuzor)
sangele de transfuzat
medicatie de urgenta, sursa de oxigen
PSIHICA:
se informeaza P sau apartinatorii asupra necesitatii aplicarii tehnicii

FIZICA
- P a jeune (nu trebuie sa manance)

Pozitia: DD cu bratul in hiperextensie si supinatie
47
EXECUTIE
INGRIJIRE
POST
TEHNICA
OBSERVATII
NOTARE
asistenta se spal pe mini

mbrac mnui sterile
instaleaz aparatul de transfuzie
las s se scurg prin picurtor primii 20 ml de snge
regleaz ritmul de scurgere la 10-15 picturi/minut, timp de 5 minute
supravegheaz foarte atent pacientul timp de 5 minute
dac apar semnele incompatibilitii de grup (senzaie de frig , frison, cefalee,
dureri lombare, tahicardie, urticarie, congestia feei), ntrerupe transfuzia i
anun medicul
dac nu apar semnele incompatibilitii de grup, introduce din nou 20 ml snge
n ritm mai rapid dup care regleaz ritmul Ia 10-15 picturi/minut
supravegheaz din nou pacientul timp de 5 minute
dac nu apare dispnee, cianoza, dureri lombare sau stare generala alterata se
continu transfuzia n ritmul prescris de medic cam 30 pic/minut.
In cazul in care compatibilitatea este buna, se continua transfuzia de sange
In cazul in care transfuzia se intrerupe
- Se face toaleta locala a tegumentului
- Se asig. o poz .confortab
- Se suprav pac.
Se noteaza in FO rezultatul probei, data si ora, persoana care a efectuat proba
Se continua transfuzia in cazul in care s-a confirmat compatibilitatea sangelui de
transfuzat
DE STIUT
- n stabilirea incompatibilitii de grup se vor observa simptomele obiective i
sesizrile spontane ale pacientului

DE EVITAT:
- A se pune ntrebri frecvente pac. ce ar sugera anumite simptome, ngreunnd orientarea

n faa cazului.
ACCIDENTE
-Soc hemolitic prin incompatibilitate de grup si Rh;

-Transfuzarea de sange alterat
cu germeni virulenti - ractiile apar in primele 12 ore posttransfuzare;
cu hiv sida reactiile apar dupa cateva luni;
- Embolie pulmonara cu cheaguri sau aer;
-Stop cardiac prin hipotermie (neincalzirea sangelui la temp. corpului);
INCIDENTE
-Infundarea acului cu cheaguri;

-Perforarea venei;
-Adm. sangelui paravenos
48
23. EFECTUAREA TRANSFUZIEI DE SANGE

DEF: administrarea unei cantitati de sange de la donator la primitor, atat direct cat si dupa o faza
intermediara de conservare intr-un flacon de sticla sau punga de plastic

SCOP: TERAPEUTIC
restabilirea masei sangvine si asigurarea numarului de globule rosii necesare pt transportul

oxigenului in hemoragii, anemii, starii de soc; asigurarea sau imbunatatirea circulatiei
periferice, reducerea anoxemiei si mobilizarea sangelui de rezerva al organismului
aport de substante nutritive: substante proteice, vitamine, hormone, saruri munerale (Fe)
hipoproteinemie, anemie
stimularea hematopoezei, prin transfuzii mici si repetate
stimularea reactiilor metabolice ale organismului, intensificarea schimburilor celulare
marirea capacitatii de coagulabilitate a sangelui in vederea hemostazei, orin introducerea in
sangele primitorului a unor elemente necesare procesului de coagulare in hemofilie,
trombocitopenie, coagulopatie intravenoasa diseminata, scorbut sau hemoragii repetate,
inaccesibile tratamentului chirurgical
corectarea unor imunodeficiente
corectarea unor deficiente plasmatice congenitale depuratia organismului prin inlocuirea
partiala sau totala a sangelui incarcat cu substante toxice (autogene sau exogene)\stimularea
reactiilor antitoxice si antiiinfectioase prin actiunea sangelui transfuzat asupra sistemului
reticulo-endotelial, cand se administreaza sange de la convalescent, dupa boala respectiva
LOCURI DE ELECTIE:
in mod obisnuit: venele superficiale de la plica cotului (cefalica si bazilica care se

anastomozeaza formand unM venos, venele antebratului sau venele de pe fata dorsala a
mainii
sugari si copii venele epicraniene, eventual vena jugularala bolnavii cu vene superficiale
greu accesibile, la cei ce au primit transfuzii repetate si venele s-au sclerozat, la bolnavii
socati, in colaps periferic, la copii, la bolnavii agitati sau la cei cu arsuri intinse se utilizeaza
vena subclavicuara, ce ramane umpluta cu sange chiar si atunci cand celelalte vene sunt
complet colabate
PREGATIRE MATERIALE:
materiale pentru perfuzia iv:

manusi sterile, 2-3 pense sterile, tampoane cu alcool, comprese sterile,
garou sau banda Esmach
tavita renala,
materiale de protectie (musama, aleza),
romplast, foarfeca
trusa de perfuzat sange cu filtru in picurator, ambalata steril cuprinde: tub de perfuzie
prevazut cu acul de flacon si portacul pentru venopunctie, interrupt de vizor si prevazut cu
prestub; picuratorul prezinta filtru
sange izo-grup, izo-Rh
material necesare controlului grupei sangvine
stativ,
49
invelitoare pentru bolnav

casoleta cu campuri sterile
aparat pentru administrare O2
PREGTIREA ECHIPAMENTULUI:
se verifica integritatea pungii (intact, ermetic inchisa, fara fisuri)

se verifica corespondenta datelor (cele de pe eticheta si talonul de control trebuie sa
corespunda ce cele de pe cerere) + eticheta validat culori conventionale:
grupa OI: rosu
grupa A2:verde
grupa B3: galben
grupa AB4: albastru
Rh+: fond alb
Rh-: fonf negru
Se verifica termenul de valabilitate data recoltarii e mentionata pe eticheta. Termenul
de expirare a sangelui scade prin transport
Se verifica aspectul macroscopic al sangelui din punga. Sangele pastrat cateva ore la
frigider cu punga suspendata, se sedimenteaza in trei straturi:
Stratul inferior: masa eritrocitara, este vascos, siropos, de culoare rosu inchis
Stratul mijlociu:o pelicula fina, albicioasa, formata din leucocite si trombocite
Stratul superior: limpede, omogen, de culoare galben verzui = plasma
Aspectul macroscopic al sangelui se modifica in urmatoarele situatii:
Infectarea sangelui = plasma este tulbure, apoasa-murdara, contine flocoane, pelicule sau
cheaguri.
Sangele recoltat dupa mancare = prezinta picaturi fine de grasime (incalzit la 38 grade,
acest sange isi recapata aspectul normal prin topirea si dispersarea particulelor de grasime
Hemoliza = plasma este de culoare rosie, pt ca hemoglobin, eliberata din globulele rosii
distruse, se raspandeste si in plasma. Culoarea plasmei depinde de gradul hemolizei
Colagularea sangelui = apar cheguri de sange. Daca sunt in numar redus, sangele poate fi
folosit , intercaland in aparatul de transfuzat un filtru de matase, numai dupa aprobarea
prealabila a medicului.se va evita s fie sngele inut mai mult de 30 de minute nainte de
administrare (de aceea se va ridica de la centrul de transfuzii doar dup ce s-au fcut toate
pregtirile necesare transfuzrii)
PSIHICA:
se informeaza P sau apartinatorii asupra necesitatii aplicarii tehnicii si asupra riscurilor

se obtine consimtamantul P; daca acesta refuza transfuzia, aceasta nu se efectueaza, iar
apartinatorii nu au drept de decizie
FIZICA
Pac. a jeune (nu trebuie sa manance). Daca pac. nu poate sa raman pe stomacul gol, se
permite administrarea unui ceai sau a altor lichide cu putina paine inaintea transfuziei.
In caz de urgent, nu se va lua in considerare starea de plenitudine a stomacului sau
perioada digestiei
50
Pozitia:
Pentru punctia venelor de la plica cotului sau de pe fata dorsal a mainii - DD,
comod, cu bratul in hiperextensie si supinatie;
pentru punctia venei subclaviculare, DD cu capul rotit puternic in partea opusa

- Bolnavul trebuie invelit bine in timpul transfuziei, frigul putand provoca frison, c ear
putea fi interpretat gresit ca reactive adverse la transfuzie, ducand la intreruperea acesteia
daca pac. prezinta teren allergic sau sufera de anumite boli alergice, este bines a fie anterior
pregatitcu medicamente antialergice
EXECUTIE:
se msoar semnele vitale ale pacientului

se verific de ctre dou asistente data expirrii i aspectul sngelui sau derivatelor care
trebuie administrate si se va compara numele, grupul de snge i seria de identificare de
pe pung cu cele ale pacientului
MONTAREA FLACONULUI
o
o
o
o
o
o
AM spala mainile cu apa si sapun

Imbraca manusi sterile
Efectueaza proba de compatibilitate directa Jeanbreau pt fiecare flacon
Indeparteaza dopul de parafina
Dezifecteaza cu tinctura de iod
Monteaza aparatul de prefuzat cu filtru in picurator
EVACUAREA AERULUI DIN APARAT
o Se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, care se ridica

deasupra nivelului sangelui din flacon
o Se deschide usor prestubul si se lasa sa se scurga sange in dispozitivul de transfuzie, cu
picuratorul in pozitie orizontala
o Se coboara progresiv portacul, pana cand tot tubul s-a umplut cu sange si s-au
eliminate complet bulele de aer; se ridica picuratorul in pozitie vertical si se inchide
prestubul. Aparatul ramane agatat de stativ avand grija sa nu atinga nimci in jur pentru
a pastra steriliatea
EFECTUAREA PUNCTIEI VENOASE
o Se alege o vena si se punctioneaza

o Se indeparteaza garoul si se ataseaza amboul aparatului de transfuzat la ac
EFECTUAREA PROBEI BIOLOGICE OELEKER
EFECTUAREA TRANSFUZIEI
o Daca in urma acestei probe, P nu prezinta semnele incompatibilitii de grup (senzaie

de frig, frison, cefalee, dureri lombare, tahicardie, urticarie, congestia feei), se
continua transfuzia in ritmul indicat de medic, supraveghind, in continuare P inca 15
min.
o Dac reaciile adverse nu apar n primele 15 minute se va regla rata de adminstrare n
funcie de timpul recomandat de medic pentru transfuzie (un concentrat eritrocitar, de
exemplu poate fi transfuzat ntr-un interval de timp cuprins ntre 1 i 4 ore)
o AM supravegheaza, in continuare, pacientul si ritmul de scurgere la nivelul
picuratorului
o Se pregateste flaconul urmator, daca este cazul
INCHEIEREA TRANSFUZIEI
51
o AM imbraca manusi sterile (de protective)

o Retine, in fiecare flacon, 5-6 ml sange, pt verificari ulterioare, in caz de accidente
posttransfuzionale tardive (unele centre cer s fie returnat mpreun cu cardul de
compatibilitate pentru a fi pstrat nc 24-48 de ore n centru)
o Inchide prestubul, aplica o pensa intre ambou si tubul de control
o Retrage acul si comprima vena cu un tampon steril
Aplica pansament steril la locul punctiei si fixeaza cu romplast
RITMUL DE ADMINISTRARE:
In jet continuu, in cazuri de urgent, cand patul vascular trebuie umplut repede = transfuzie
de sange
Lent, picatura cu picatura, in general = perfuzie de sange
Nr de picaturi/min poate fi de 30-60, pana la 80
Nu se depaseste niciodata acest ritm, fara dispozitia expresa a medicului

ACCIDENTE:
a.incompatibilitatea de grup n sistemul OAB, manifestat sub forma ocului hemolitic

= se ntrerupe transfuzia la apariia semnelor precoce (frison, tahicardie, dispnee, cianoz, stare
general alterat, dureri lombare, retrosternale)
b.transfuzarea unui snge alterat
infectat cu germeni viruleni care provoac frisoane puternice la 1-2 ore dup transfuzie;
se nclzete pacientul cu pturi, buiote i se administreaz buturi calde, se ncepe
antibioterapie masiv, dup antibiograma sngelui infectat
infectat cu virusul hepatitei epidemice, cu plasmodiul malariei, spirochete sau brucele
- manifestrile apar dup trecerea perioadei respective de incubaie
c.prezena substanelor piretogene provoac frison, cefalee, febra
d.embolie pulmonar
cu cheaguri, manifestat prin agitaie, cianoz, dureri toracice, tuse chinuitoare,
hemoptizie, febr
cu aer, manifestat prin alterarea brusc a strii generale, cianoz, dispnee, tensiunea
arterial sczut, puls filiform; se iau msuri antioc de ctre medicul anestezistreanimator
e.transfuzia sngelui nenclzit poate provoca hemoliza intravascular cu blocaj renal, oc
posttransfuzional, acidoz metabolic, stop cardiac prin hipotermie
INCIDENTE:
nfundarea aparatului cu cheag - se schimb aparatul

sngele poate conine cheaguri sau pelicule de fibrin ce se depun pe filtru - se schimb
flaconul i perfuzorul
ieirea acului din ven
perforarea venei
coagularea sngelui venos refulat n ac - se schimb acul
PERICOLE ALE TRANSFUZIEI MASIVE
hipotermie
intoxicatie cu citrat scade calcemia
hiperpotasemie (pana la 7-8 mEq/l)
52
modificari ale pH-ului, in sens de acidoza = la cantitati mari de sange transfuzat, la

dispozitia medicului se tamponeaza administrarea sangelui cu solutie bicarbonatata de
10mEq la 250 ml in vederea evitarii acidozei si tulburarilor de ritm cardiac
modificari ale coagularii si fibrinolizei
accidente serologiceaciidente de izoimunizare
INGRIJIRE POST TEHNICA
Se face toaleta locala a tegumentului, se aseaza comod P, se acopera

Se asigura temperatura camerei cu 1-2 grade mai ridicata
Se reevalueaz starea pacientului, se msoar semnele vitale
Se schimba lenjeria daca este murdara
Se ofera pacientului lichide calde (daca este permis)
Se alimenteaza p duoa 2 ore de la terminarea transfuziei (daca este permis)
NOTARE REORGANIZARE
Se noteaza in FO cantitatea de sange transfuzata, data si ora, persoana care a efectuat

transfuzia
Se reorganizeaza locul de munca
Se arunca acele la containerul de taietoare-intepatoare
Se arunca deseurile contaminate in recipientul inscriptionat Pericol biologic
Se arunca ambalajele la deseuri menajere
Se spala si se preg. pentru sterilizare materialele care nu sunt de unica folosinta (daca e cazul)
COMPLICATII:
dei metodele de testare a sngelui donat sunt din ce n ce mai precise i variate, reaciile
transfuzionale nc ocup un loc important n riscurile terapiei transfuzionale. Astfel, un virus
contactat prin transfuzie poate fi detectat uneori dup sptmni sau luni de la infectare (de
asemenea, dac un donator a contactat un virus care va putea fi depistat prin teste de laborator
dup luni de zile, poate trece verificrile obinuite facute donatorilor i poate dona snge
infectat care se va transmite altor primitori). Virusul hepatitei B sau C pot determina rezultate
fals negative i pot fi astfel transmise prin transfuzie. Centrele de transfuzii mai verific
sngele donat pentru depistarea contaminrii sale cu sifilis, citomegalovirus, HIV
alte complicaii postransfuzionale pot fi: ncrcare circulatorie, alergie, febr
OBSERVATII
cnd se adminstreaz mai multe uniti de snge n ritm rapid, sub presiune, se va utiliza
aparatul de nclzit pentru a evita hipotermia;
dac trebuie adminstrate mai multe unitti consecutiv i prima unitate se termin nainte de a
o primi pe a doua, ntre ele se va adminstra soluie normal salin la o rata moderat pn cnd
se va intra n posesia urmtoarei uniti de transfuzat ; este indicat, la administrarea unor
cantitati de sange mai mari, sa se lucreze cu untransfuzor in Y, astfel incat, pana la
schimarea flaconului de sange, sa se adm. ser fiziologic sau solutie glucozata, ptr. a preveni
infundarea acului in vena. Se poate faceacest lucru si cu o seringa obisnuita de 10-20 ml
pentru a completa urgent volumul de snge circulat pierdut, trebuie adminstrat snge sub
presiune (de exemplu i o manet de tensiune dac situaia este o urgen major i necesit
improvizaii), dar fr a crete foarte mult presiunea, deoarece sparge vasul i sngele va
extravaza formnd hematom i hemoliza
53
dac n timpul administrrii sngelui apare hematom n jurul venei puncionate se va opri
imediat transfuzia, se va ndeprta cateterul, se va anuna medicul, se va aplica local ghea
intermitent n primele 8 ore i apoi comprese cu ap cldu
DE STIUT:
la aparitia reactiilor posttransfuzionale se returneaza preparatul transfuzat la laboratorul

imunohematologic si se recolteaza posttransfuzional 10 ml de sange simplu si 5 ml de
EDTA pentru determinari serologice
operatiile de efectuare a transfuziei se vor face in conditii de perfecta asepsie
evidentierea hemolizei intravasculare se face prin depistarea Hb libere in ser
DE EVITAT:
permeabilizarea acului infundat cu cheag prin presiune sau cu mandrinul;

incalzirea sabgelui in apa fierbinte
incalzirea sangelui peste temperatura corpului
incalzirea sangelui deasupra surselor de caldura
agitarea sau scuturarea flaconului
pierderea unei cantitati importante de sange la eliminarea aerului din aparat
umplerea picuratorului cu sange (nu se mai poate urmari ritmul
24. ADMINISTRAREA OXIGENULUI

Scop: = terapeutic
-asigurarea aportului de oxigen necesar
- hipoxiei si hipercapniei
-sustinerea functiei respiratorii
Administrarea oxigenului prin sonda nazala
- este metoda cea mai frecvent utilizata
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45%
- poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
- nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale
Administrarea oxigenului prin masca
prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)
- permite administrarea oxigenului in concentratie de 40%-60%
- este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
- accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
- poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
- nu se va utiliza la pacientii cu arsuri la nivelul fetei
Administrarea oxigenului prin ochelari de oxigen
sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
se utilizeaza la copii si pacienti agitati
sunt mai bine tolerate de pacienti
Cortul de oxigen
frecvent utilizat la copii
concentratia oxigenului nu poate depasi 50%
54
copiii vor fi supravegheati permanent

Administrarea oxigenului hiperbar - Camera hiperbara
Administrarea oxigenului prin masca simpla si sonda nazala
- asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil: pozitie semisezand, care
favorizeaza expansiunea pulmonara)
- asamblarea echipamentului
- dezobstruarea cailor respiratorii
- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
- umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii mucoasei
- introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast
- daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura pacientuiui si se
va fixa cu o curea in jurul capului
- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii tegumenteior,
masurarea respiraiiei si pulsului)
- supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor
complicatii
- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc)
- mobilizarea periodica a sondei
- scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara
Incidente si accidente
- daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui poate fi impins de oxigen in
caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l;
- in cazul utilizarii prelungite a O, in concentralii mari sau la presiuni ridicate, pot aparea:
- iritare locala a mucoasei
- congestie si edemul alveolar
- hemoragie intraalveolara
- atelectazie
- patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala
DE RETINUT:
- administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii

- inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie
- pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si echipamentul de administrare
(manometrul de presiune si indicatorul de debit)
Administrarea oxigenului prin canule nazale:
- este modalitatea prin care pac. primeste oxigen prin doua canule de plastic atasate la narile pac.
- avantaje: simplu de folosit, fara riscuri, confortabile, usor de tolerat, eficiente pentru pacientii
care necesita o adminstrarea de oxigen in concentratii scazute, ofera libertate de miscare,
alimentare, comunicare, nu au costuri ridicate
- dezavantaje: nu poate oferi o cantitate de oxigen cu concentratie mai mare de 40%, nu pot fi
folosite in obstructiile nazale complete, adminstrarea pe acesta cale poate produce dureri de cap si
uscarea mucasei nazale, pot aluneca usor
55
- se verifica permeabilitatea cailor nazale. Daca sunt permeabile, se conecteaza tubul cu canulele
nazale la sursa de oxigen, apoi se agata prin spatele urechilor pana sub barbie, canulele fiind
fiecare in dreptul narinelor pac. Se ajusteaza la marimea potrivita securizand tubul sub barbie.
25/26/27 INSTILATII
INSTILATIA reprezinta tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o mucoasa, sau
un organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezica urinara). Instilatia nazala, oculara, in conductul auditiv
extern, sunt executate de asistenta.
PREGATIREA INSTILATIEI
Materiale
pipeta, tampoane, comprese sterile,
materiale de protectie- prosop;
solutia medicamentoasa;
tavita renala.
PACIENT : - pregatire psihica :
se informeaza pacientul asupra tehnici; este instruit cum sa se comporte in timpul si dupa instilatie
- pregatire fizica :
pacientul se asaza in in decubit dorsal, sau pozitie sezand cu capul in hiperextensie,
pentru instilatia nazala si oculara
decubit lateral ( pe partea sanatoasa ), pentru instilatia in conductul auditiv extern.
EXECUTARE
INSTILATIA OCULARA
- se detaseaza capacul picuratorului daca este necesar si se trage solutie in pipeta. Se va avea in
vedere sa nu se contamineze capatul picuratorului
- inaintea administrarii se va invata pacientul sa priveasca in sus si in departare. Astfel corneea va
fi intr-o pozitie care sa minimalizeze riscul de a fi atinsa daca pacientul clipeste involuntar in
timpul administrarii
- se poate sprijini mana cu picuratorul pe fruntea pacientului fara a a atinge capatul acestuia, iar
cu cealalta mana se va trage in jos cu blandete pleoapa inferioara si se va instila medicamentul in
sacul conjunctival
- se va evita sa se aplice picaturile direct pe globul ocular pentru a nu provoca disconfort pac.
- daca se vor adminstra mai multe medicamente , se va astepta cel putin 5 minute intre instilari
-se vor numara cu atentie picaturile administrate pentru a nu gresi doza indicata
- dupa administrare se da drumul cu blandete pleoapei inferioare si se cere pacientului sa
clipeasca pentru distribuirea uniforma a medicamentului administrat
- daca se adminstreaza un unguent oftalmic se aplica un strat subtire de-a lungul sacului
conjunctival dinspre interior spre exterior. Se roteste tubul cu unguent pentru a finaliza aplicarea
- dupa administrare si eliberarea pleoapei inferioare se cere pacientului sa inchida ochii si sa-si
roteasca globii oculari pentru o distributie uniforma a medicamentului
56
- daca se aplica mai multe unguente oftalmice se va astepta cel putin 10 minute intre administrari
INSTILATIA AURICULARA
- se spala mainile
- se verifica identitatea pacientului
- se va verifica medicamentul care trebuie administrat, dozajul si ne asiguram ca stim exact care
este urechea afectata
- se asigura intimitate pacientului
- se aseaza pacientul culcat pe partea opusa urechiei afectate
- se pozitioneaza canalul auditiv (la adult se trage ureche in spate si in sus, la copil in spate si in
jos) pentru o mai buna patrundere a medicamentului
- se va sterge orice secretie observata cu aplicatorul cu capat de bumbac, deoarece orice colectie
poate reduce efectul medicamentului
- se verifica medicamentul care trebuie adminstrat ca data de expirare si se compara inca o data
cu indicatia medicului
- cu urechea corect pozitionata se aplica numarul indicat de picaturi tinand in asa fel picuratorul
incat picaturile sa fie aplicate nu direct pe timpan ci pe peretele canalului auditiv, pentru a dimuna
disconfortul pacientului
- se mentine urechea in acceasi pozitie pana cand medicamentul dispare cu totul in interiorul
canalului auditiv, apoi este eliberata in pozitia obisnuita.
- se cere pacientului sa ramana culcat inca 5-10 minute pentru a lasa medicamentul sa fie absorbit
si se poate pune un dop de bumbac pentru a impiedica scurgerea medicamentului, avand grija sa
nu fie introdus prea adanc pentru a nu crea presiune in canalul auditiv
- se curata si usuca ureche externa
- daca este indicat se va repta aceeasi procedura in cealalta ureche dupa cel putin 10 minute
- se spala mainile
Consideratii speciale: -Canalul auditiv este in mod normal foarte sensibil, iar atunci cand are
anumite afectiuni, aceasta sensibilitate creste, de aceea se recomnda o blndete deosebita in
efectuarea manevrelor
- Se vor spala mainile inainte si dupa efectuarea instilatiilor cat si intre aplicatii daca se indica
adminstrarea la ambele urechi
- Pentru a preveni ranirea timpanului, nu se va introduce niciodata aplicatorul cu capat de
bumbac dincolo de punctul care se poate vedea cu ochiul liber
- Daca se indica administrare de picaturi si unguent, se vor aplica intai picaturile
- Daca necesita continuarea tratamentului acasa, pacientul trebuie invatat cu atentie metoda
corecta de adminstrare
- Daca pac. prezinta vertij, se vor ridica barele de protectie ale patului in timpul adm. si se va
evita ridicarea brusca sau grabita dupa terminarea procedurii, pentru a nu-i accentua vertijul.
- Pac. trebuie supravegheat pentru a observa eventualele reactii adverse ca: vertij, greata, colectii,
durere etc
INSTILATIA NAZALA
- Pregtii materialele pe o tav sau un crucior pentru tratamente
57
- Identificai pacientul
- Rugai pacientul s nu se mite
- Splai mainile cu ap i spun
- Asigurai lumina adecvat
- Aezai pacientul intr-una din cele trei poziii pentru a permite medicamentelor s ajung in zona
afectat:
a) In DD cu capul uor inclinat spre zona afectat pentru trompa lui Eustachio
b) In DD cu umerii sprijinii pe o pern, cu capul in extensie pentru sinusurile etmoidal i
sfenoidal
c) In DD cu umerii sprijinii pe pern, cu capul in hiperextensie intors spre partea afectat pentru
sinusurile frontale i maxilare.
- Dai pacientului erveele
- Aspirai in pipet cantitatea de medicament necesar
- Introducei varful pipetei exact in nar
- Instilai cantitatea necesar numrand picturile
- Instruii pac.s menin poziia timp de 5' pentru a preveni scurgerea inafar sau spre gat a
medicam.
- Absorbii excesul de medicamente i explicai pacientului s nu sufle nasul

- Observai starea pacientului
- Informai pacientul in cat timp se instaleaz efectul;
- Instruii pacientul/familia cum s procedeze dac va trebui s continue tratamentul la domiciliu
- Punei medicamentele i pipeta in locul de pstrare

- Asigurai-v c sunt condiii optime pentru pstrarea medicamentelor (sticluelor) deschise
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII Notai:
- Data, ora, medicamentul, doza, calea de administrare, numele nursei care a
administrat
- Orice observaie legat de starea pacientului sau aspectul local
Transmitei informaiile semnificative in scris i verbal la schimbul de tur
- Medicamentele au fost administrate fr incidente
- Pacientul respir pe nas, cu uurin
28. ASPIRATIA ORO - FARINGIANA:

Definitie: Aspiratia orofaringeala reprezinta manevra prin care sunt indepartate secretiile din
faringe cu ajutorul unei sonde de aspiratie intodusa prin cavitatea bucala a pacientului sau printr-o
58
nara. Aceasta procedura ajuta pacientii care nu pot sa tuseasca si sa expectoreze eficient. Manevra
trebuie efectuata ori de cate ori este nevoie, in functie de starea pacientului.
-Aspiratia oro-nazo-faringeala necesita echipament si tehnica sterila.
MATERIALE NECESARE:
-aspirator de perete sau portabil;

-recipient colector;
-solutie normal salina;
-sonda de aspiratie sterila potrivita ca marime (numarul 12 sau 14 pentru adulti, numarul 8 sau 10
pentru copii);
-manusi sterile;
-manusi nesterile
-pipa Guedel(pentru aspirari frecvente) alcool 70%;
PREGATIREA ECHIPAMENTULUI:
-inainte de aspirare se verifica semnele vitale ale pacientului, si se evalueaza abilitatea pac.de a
tusi si a respira adanc
-se efectueaza anamneza privind deviatia de sept, polipi nazali, obstructii nazale, traumatisme
nazale, epistaxis;
-daca nu exista nici o contraindicatie se pregatesc materialele si se pun la indemana ;
-se verifica aspiratorul;
EFECTUAREA TEHNICII:
-se explica procedura pacientului chiar daca nu este total constient

-se spala mainile si se pune echipament de protectie
-se aseaza pacientul in pozitie semisezanda
-se poate administra oxigen inainte de administrare
-se deschide aspiratorul de perete, se seteaza ( de obicei intre 80 si 120 mm Hg)
-folosind tehnica sterila, se desface sonda de aspiratie si manusile
-se pun manusile si se considera sterila mana dominanta si nesterila nondominanta
-cu mana dominanta (sterila) se va lua sonda de aspiratie si se va conecta la prelungirea
aspiratorului din perete
-se cere pacientului sa tuseasca si sa respire adanc de cateva ori inainte de a incepe aspirarea
(tusea ajuta la mobilizarea secretiilor iar respiratia adanca minimalizeaza sau previne hipoxia)
De stiut!
Pentru insertia nazala a sondei de aspiratie:
-se ridica o nara a pacientului cu mana nondominanta pentru a usura insertia sondei de aspiratie
fara a da drumul la aspiratie se introduce cu blandete sonda in nara pacientului, rotind sonda intre
degete pentru a-i usura trecerea se va continua introducerea sondei pana la 12-15 cm pana cand
intalneste secretiile sau pacientul incepe sa tuseasca;
Pentru insertia orala a sondei de aspiratie:
-se spala mainile fara a porni aspiratorul, se introduce cu blandete sonda in gura pacientului intre
7-10 cm pana cand se intalnesc secretiile sau pacientul incepe sa tuseasca folosind aspirare
intermitenta ( manevrand valva de aspirare a sondei cu mana nondominanta) se retrage sonda
printr-o miscare de rotatie continua pentru a preveni invaginarea mucoasei in sonda;
-se va efectua fiecare aspiratie cate 10-15 secunde o data pentru a minimaliza leziunile tisulare
59
intre retrageri, se va infasura sonda in jurul mainii dominante pentru a preveni infectarea
daca secretiile sunt abundente si groase, se va spala sonda introducand-o in recipientul cu apa
sterila si se va aspira;
-se va repeta procedura de aspiratie a bolnavului pana cand nu mai sunt secretii si respiratia nu
mai este zgomotoasa;
-dupa aspirare se descarca echipamentul in recipientele de colectare specifice se va spala tubul de
conectare de la aspirator cu solutie normal salina sau apa;
-daca pacientul are probleme nazale se va alterna nara pe care se va face aspirarea daca se face
nazofaringian;
-pentru pacientii care necesita aspirari repetate se poate introduce o pipa in gura pe care se poate
face aspirarea fara risc de leziuni sau o sonda nazofaringeala pe care de asemenea, se poate aspira
fara a mai solicita mucoasa nazala de fiecare data;
-pacientul va fi supravegheat dupa aspirare pentru a evalua eficienta acesteia si imbunatatirea
respiratiei frecventa si durata aspiratiilor va fi in functie de starea pacientului;
29. CLISMA EVACUATOARE SIMPLA
Definitie
Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in intestinul
gros(prin anus,in rect si colon).
Scop
1.
evacuator
evacuarea continutului intestinului gros
pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop
interventii chirurgicale asupra rectului
2.
terapeutic
introducere de medicamente
alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare
clisme alimentare hidratante
dupa efect
clisme baritate cu scop explorator
clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj,uleioase,purgative
clisme terapeutice medicamentoase cu efect local,anestezice
60
Materiale
necesare
de protectie: paravan, musama, aleza, invelitoare, manusi;

sterile : canula rectala, comprese, para de cauciuc pentru copii;
nesterile : stativ pentru irigator, irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si
Pregatirea
pacientului
Efectuare
10 mm diametru, tavita renala,bazinet, apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml

pentru adulti,250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari),
sare(1 lingurita la un litru de apa)
ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-glicerina(40g la500ml), sapun(1 lingurita rasa la
1 l), medicamente solutii medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de
medic, substanta lubrifianta(vaselina)
psihic
-se anunta si i se explica tehnica
-se respecta pudoarea
fizic
-se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza
-se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- DD, cu membrele inferioare usor flectate
- D L stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat
- genupectorala
-se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea
clisma evacuatoare simpla
-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
-se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
-se umple irigatorul
-se evacueaza aerul si prima coloana de apa
-se fixeaza irigatorul pe stativ
-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de protectie
-indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
-introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata
subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare.
-dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se
indreapta varful in axa ampulei rectale.
-se introduce 10 12 cm
-se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la aproximativ 50 cm de suprafata patului pacientului.
-pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa
retina solutia 10 15 min ute
-se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de
scurgere.
-se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala
-pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a
usura patrunderea apei la o adancime mai mare.
61
-se capteaza scaunul la pat sau la toaleta

clisma inalta :
-se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor
microbiene de pe suprafata mucoaselor in parezele intestinale, ocluzia intestinala
-se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din
cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi
-se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor)
-se umple palnia cu apa calda la 35 C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa aierul
-se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid
-se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei
-inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va
reintoarce in palnie
-se goleste palnia intr-un recipient
-se repeta operatia de 5 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curate
clisma uleioasa :
-se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in
baia de apa
-introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlouit cu
o palnie sau cu ajutorul unei seringi
-se introduce la presiune joasa aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min
-se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina
dimineata un scaun moale nedureros)
-se indica in constipatii cronice, fecalom
clisma purgativa :
-evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica)
-se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg
SO4), care prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii
intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent
-se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care
are actiune stimultanta asupra peristaltismului intestinal
30. CLISMA BARITATA ( IRIGOSCOPIA)

DEF: Examinarea radiologic a intestinului gros se efectueaz dup administrarea unei substane
de contrast pe cale oral sau pe cale rectal.
Tranzitul baritat este examenul radiologic cu administrarea substanei de contrast sulfat de
bariu suspendat n ap, pe cale oral.
Irigoscopia este examenul radiologic al colonului cu administrarea substanei de contrast
sulfat de bariu n suspensie ( 300-500 g BaSO4 n 1000-1500 ml ap la 37 C sau 200 g sulfat de
bariu amestecat cu 300 g bolus alba n ap la 37 C), pe cale rectal, prin clism. Examenul se
mai numete i clism baritat.
62
TEHNICA TRANZITULUI BARITAT:
~ Se anun pacientul cu 2 zile nainte, se explic tehnica, necesitatea i importana ei pentru

diagnosticarea bolii
~ Se anun pacientul ca dimineaa s nu mnnce i s nu fumeze.
~ Se administreaz cu 1-2 zile naintea examenului, un regim alimentar, neflatulent i uor de
digerat, format din supe, ou, pine prjit, unt, finoase, produse lactate
~ Seara dinaintea examinrii se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare.
~ n dimineaa examenului, pacientul este condus la serviciul de radiologie, aezat sub ecranul
radiologic unde i se ofer cana cu suspensia baritat (pregtit nainte).
~ La indicatia medicului, pacientul va nghii sulfatul de bariu suspensie amestecat cu o lingur
de lemn.
~ Dup terminarea examinrii, pacientul se mbrac i este condus la pat. Va fi readus la serviciul
de radiologie (conform indicaiilor medicului), dup 24 ore pentru a se urmri umplerea
colonului:
o La 2 ore de la nceperea examenului pacientul poate s mnnce.
o Normal dup 6-8 ore, suspensia de bariu se gsete n cec i colonul ascendent, stomacul fiind
complet golit.
o Dup 16 ore suspensia baritat se gsete n colonul transvers.
o Dup 24 ore suspensia baritat se gsete la nivelul sigmoidului, n ampula rectal sau este deja
parial sau total evacuat.
~ Dup tehnic se administreaz purgativ (o lingur ulei de ricin sau parafin).
~ Pacientul va avea scaunul colorat n alb datorit sulfatului de bariu eliminat.
~ Contraindicaiile tranzitului baritat: pacieni caectici, pacieni n stare grav, adinamia,
tromboze, ileus, perforaia tubului digestiv, peritonita acut, gravide n prima jumtate a sarcinii.
TEHNICA IRIGOSCOPIEI
- Se anun pacientul cu 2-3 zile nainte, explicndu-i tehnica i necesitatea.

- Se administreaz regim alimentar de cruare neiritant, neexcitant, nefermentascibil i neflatulent
format din brnz de vaci, smntn, ou fierte, carne slab fiart, orez fiert, pine uscat.
- Cu o zi naintea examinrii, se administreaz un regim hidric cu piureuri.
- Se efectueaz, dup mas, o clism evacuatoare, i apoi, se administreaz 2 linguri de ulei de
ricin (clisma singur elimin numai resturile de materii fecale din rect i sigmoid).
- Se conduce pacientul la serviciul de radiologie unde va fi ajutat s se dezbrace i va fi aezat pe
masa de examinare unde se face clisma baritat, dup tehnica obinuit a clismei la indicaia
medicului radiolog.
- Se ntrerupe curentul de lichid ori de cte ori bolnavul are senzaie de defecare sau la indicaia
medicului (clisma se execut sub ecran radiologic).
- Se ntrerupe introducerea substanei de contrast cnd bariul a ajuns n cec, se nchide rectul cu
sonda Strauss, dup insuflarea de aer cu pompa i dup introducerea substanei opace.
- Medicul examineaz radiologic modificrile anatomice ale colonului.
- Dup tehnic se solicit pacientului s elimine substana de contrast (dup terminarea
examinrii) sau se face o clism evacuatoare.
- Se face toaleta regiunii perianale, se mbrac pacientul i se conduce la pat.
63
- Irigoscopia se completeaz la nevoie cu irigografia.

Metoda Fis cher examenul radiologic cu dublu contrast
~ Colonul mai poate fi explorat i prin metoda cu dublu contrast Fischer.
~ Cnd colonul se umple prin clism baritat (dup terminarea acesteia) pacientul va fi solicitat
s evacueze parial substana de contrast sau , nchiznd rectul cu sonda Strauss, al crei balon
introdus n rect va fi umplut cu aer; se introduc apoi n colon 100 ml aer, cu presiune moderat,
controlat sub ecran radiologic.
~ Atenie! Aerul introdus sub presiune poate perfora colonul.
Observaii:
~ Irigoscopia i irigografia pun n eviden n rectocolita ulcerohemoragic lipsa de haustraii
colice, ngustarea calibrului colic i aspectul de tub rigid, imagini lacunare datorit prezenei
polipilor sau imagini de plus de umplere n ulceraiile mari.
~ De asemenea se pot observa uneori stenoze colice, unice sau multiple.
31. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

DEF: Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30-35 cm lungime i 8-12 mm diametru,
cu marginile extremitilor rotunjite.

SCOP: eliminarea gazelor din colon n caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a evacua
gazele n mod spontan)
MATERIALE NECESARE
- de protecie
- muama, alez, nvelitoare
- paravan
- sterile
- tubul de gaze
- comprese
- substana lubrifiant (vaselina boricat)
PREGATIRE PACIENT
- psihic: se anun i i se explic tehnica

- fizic:
- se izoleaz patul cu paravan
- se protejeaz cu muamaua i aleza
- se dezbrac pacientul i se aeaz n poziie ginecologic
TEHNICA:
- asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz

- unge tubul cu vaselin boricat
- deprteaz fesele pacientului cu mna stng, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus n
rect i de aici n colon, prin micri de rsucire i naintare" pn la o adncime de 15-20 cm
- acoper pacientul cu nvelitoare
- menine tubul maximum 2 ore
- se ndeprteaz dup degajare
- la nevoie se repune dup 1-2 ore (dup ce se restabilete circulaia la nivelul mucoasei)
64
INGRIJIREA ULTERIOAR A PACIENTULUI
- se efectueaz toaleta regiunii anale

- se aeaz pacientul comod, se nvelete
- se aerisete salonul
REORGANIZAREA
- instrumentele folosite se cur, se dezinfecteaz, se pregtesc pentru sterilizare
DE EVITAT:
- meninerea tubului de gaze mai mult de 2 ore (poate produce escare ale mucoasei rectale)
- folosirea tampoanelor de vat pentru lubrifierea tubului (firicelele de vat introduse n rect pot
irita mucoasa)
32. SONDAJ GASTRIC
INTRODUCEREA SONDEI
- Introducerea unei sonde in stomac pentru evacuarea coninutului sau aspiraie continu
- Introducerea alimentelor in stomac sau a medicamentelor
- Efectuarea unor teste diagnostic
- Tav medical sau crucior ;

- Sonde din cauciuc sau din material plastic sterile ;
- Sering de 20 ml; sering Guyon steril; stetoscop;
- Tvi renal;
- Soluie pentru lubrefiere (aqua gel);
- Mnui de unic folosin
- Vas colector pentru lichidul evacuat sau pung colectoare
- Leucoplast
- Pahar cu ap
- Prosoape, erveele din hartie
a) PSIHIC:
- Explicai pacientului scopul i necesitatea tubajului;

- Obinei consimmantul i colaborarea ;
- Informai pacientul privind modul de desfurare a procedurii i a duratei
acesteia;
b) FIZIC
- Indeprtai proteza dentar dac exist i plasai-o intr-un pahar cu ap;

- Rugai pacientul s-i sufle nasul sau curai nasul dac este necesar;
- Alegei nara cea mai funcional punand pacientul s respire alternativ pe o nar i pe cealalt;
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand
- Alegei i verificai materialele in funcie de obiectivul stabilit;

65
- Verificai recomandarea medical;

- Identificai pacientul i transportai materialele in salon
- Instruii pacientul cum s inghit
- Aezai pacientul in poziia aleas i plasai sub brbia acestuia un prosop.
- Splai mainile i imbrcai mnuile
- Estimai lungimea necesar pentru ca sonda s ajung in stomac procedand astfel:
- Msurai distana dintre lobul urechii i varful nasului i apoi de la varful nasului pan la
apendicele xifoidian
- Insemnai locul celor dou msurtori cu benzi subiri de leucoplast sau notai distanele dac
sonda este gradat
- Lubrifiai sau umezii varful sondei pentru a asigura inaintarea, pentru a reduce friciunea i
iritaiile
- Plasai o tvi renal sub brbia pacientului eventual s o menin singur sau apelai la ajutor
- Introducei sonda cu delicatee prin nara selectat indreptand-o spre spate i in jos inaintand
incet pan ajunge in faringe
- Avansai cu sonda rugand pacientul s inghit pan ajunge la primul semn. Favorizai inghiirea
sondei dand pacientului cantiti mici de ap cu paiul (dac este cazul)
- Supravegheai starea pacientului deoarece pot apare: cianoza, tulburri respiratorii, situaie in
care sonda a ajuns in trahee
- Rugai pacientul s inghit incet pan la al doilea semn
- Controlai poziia sondei prin una din urmtoarele metode;
- Conectai o sering la captul liber al sondei i coninutul stomacal
- Conectai o sering la captul liber al sondei i introducei 30 cm3 de aer ascultand cu
stetoscopul plasat pe epigastru, zgomotele produse de intrarea aerului
- Introducei captul liber al sondei intr-un pahar cu apa.
Nu trebuie s ias bule de aer.
- Verificai radiologic dac este cazul
- Fixai sonda pe nas cu leucoplast astfel incat s nu impiedice vederea i s nu preseze nasul
- Fixai eventual partea liber a sondei avand grij s lsai o bucl (de la nas pan la locul fixrii)
care s-i permit pacientului micarea lejer a capului
- Aezai pacientul intr-o poziie comod
- Continuai tubajul conform obiectivului urmrit
- Clampai sonda sau aplicai un dop intre dou folosiri, ataai punga colectoare in funcie de
obiectivul tubajului
- Observai faciesul i respiraia pacientului

- Asigurai igiena oral, mucoasa s fie curat i umed
- Observai nrile i evetualele semne de iritaie
- Verificai permeabilitatea sondei
- Redai pacientului proteza, dac nu exist alte recomandri ale medicului
- Indeprtai materialele folosite

66
- Golii recipientele (dac este cazul) i curai

- Aezai materialele in dulapuri sau in alte locuri destinate pstrrii
NOTAREA PROCEDURII Notai :
- Data, ora efecturii/introducerii sondei, tipul tubajului, durata i mrimea sondei folosite
- Tolerana pacientului la procedur
- Metode folosite pentru control
- Cantitatea, culoarea, consistena, mirosul lichidului extras
- Prezena unor semne de iritaie i dificulti in introducerea sondei
REZULTATE ATEPTATE/DORITE:
- Pacientul este colaborant i demonstreaz inelegerea informaiilor;

- Sonda este introdus fr dificultate;
- Sonda este permeabil;
- Pacientul nu acuz disconfort major .
REZULTATE NEDORITE/CE FACEI?
- Pacientul nu colaboreaz
- Explicai-i cu rbdare importana procedurii i la nevoie anunai medicul
- Folosii un spray anestezic, dac medicul recomand, pentru a indeprta senzaiile neplcute
- Sonda nu inainteaz la nivelul orificiului nazal
- Este posibil o obstrucie; retragei sonda i incercai din nou cu rbdare
- Pacientul tuete, se cianozeaz, prezint tulburri respiratorii pentru c sonda a ajuns in trahee
- Retragei uor sonda, lsai pacientul s se liniteasc i incercai din nou manevrand sonda cu
blandee
- Pacientul acuz disconfort, iritaie, senzaie de vom, grea
- Sftuii pacientul s respire profund pentru a combate greaa
- Ajutai pacientul s-i susin sau susinei tvia renal, in caz de vom
- Anunai medicul in caz de iritaie i aplicai msurile stabilite de acesta
- Sonda se incolcete in stomac
- Apreciai corect prin msurtori profunzimea la care va fi introdus sonda
- Retragei puin sonda pan la diviziunea 55-60 sau pan la al doilea marcaj
INDEPRTAREA SONDEI
OBIECTIV
- Indeprtarea sondei folosite pentru tubajul nazogastric

PREGTIREA MATERIALELOR NECESARE
- Tav sau msu pentru materiale

- erveele (prosop) de hartie
- Tvia renal
- Alez, prosop
- Muama pentru protecia lenjeriei pacientului i a patului
- Pahar cu ap
- Verificai indicaia medicului pentru retragerea sondei

67
- Aducei materialele lang patul pacientului

- Explicai procedura
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand in funcie de starea acestuia
- Punei muamaua i aleza pe pieptul pacientului
- Splai mainile, imbrcai mnui
- Inchidei sonda
- Indeprtai leucoplastul cu blandee de pe nas
- Instruii pacientul s inspire i s rman in apnee
- Apucai sonda cu o man, presai i retragei incet cu o micare uoar, pan aproape de faringe,
apoi mai rapid
- Ghidai sonda cu cealalt man folosind un prosop de hartie i prinzand captul sondei pe
msur ce este retras
- Rugai pacientul s respire normal
- Oferii pacientului un pahar cu ap pentru a-i clti gura
- Observai faciesul pacientului

- Aezai pacientul intr-o poziie comod
- Curai nrile i observai eventualele iritaii
- Indeprtai materialele folosite

- Msurai (dac este cazul) lichidul eliminat
- Indeprtai mnuile, splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:Ora indeprtrii sondei i comportamentul pacientului, cantitatea, aspectul lichidului

EVALUAREA PROCEDURII
REZULTATE ATEPTATE
- Indeprtarea sondei a decurs fr incidente

- Pacientul exprim stare de confort
REZULTATE NEDORITE/ CE FACEI?
- Pacientul exprim discomfort din urmtoarele cauze:

- Sonda nu a fost inchis i pensat, coninutul s-a scurs in faringe
- Prevenii prin executarea corect a extragerii;
- Prezint iritaii din cauza lezrii mucoasei prin compresiune sau a asperitilor varfului sondei
- Prevenii prin controlul repetat al aspectului mucoasei
- Folosii sonde de dimensiuni corespunztoare varstei pacientului, scopului i recomandrii
medicale
33. SPLTURA GASTRIC

DEF: Spltura gastric vacuarea coninutului stomacal i curirea mucoasei exsudate de
substane strine depuse.

Splarea gastric este o msur terapeutic care trebuie aplicat inainte, mai ales in primele 4 ore
de la indigestia
68
alimentului.
SCOP:
~ Terapeutic.
~ Evacuator.
CONTRAINDICAII:
~ Perioada dureroas a ulcerului gastric.

~ Cancer gastric.
~ Intoxicaii cu substane caustice.
~ Hepatite cronice.
MATERIALE NECESARE:
~ 2 oruri de cauciuc sau material plastic.
~ Sond gastric Faucher.
~ Sticl cu diametru de 20-25 cm.
~ Can metal sau sticl de 5L, cu ap la temperatura 25-26C.
~ Recipient pentru captarea lichidului evacuat.
~ Palnie.
~ Prosoape.
PREGTIREA FIZIC I PSIHIC A BOLNAVULUI
~ Se anun bolnavul i se explic necesitatea efecturii tehnicii.

~ Bolnavul este rugat s coopereze, s urmeze intocmai instruciunile primite.
~ Se aeaz bolnavul pe un scaun cu speteaz, cu spatele cat mai drept.
~ Se imbrac bolnavul cu unul din oruri pentru protejarea hainelor.
~ Dac bolnavul prezint protez dentar mobil, aceasta se indeprteaz.
~ Se aeaz tvia renal sub brbia bolnavului pentru a capta saliva, solicitandu-l s-o menin in
aceast poziie.
TEHNICA SPLTURII GASTRICE:
~ Splarea pe maini cu ap i spun.

~ Asistenta va imbrca cellalt or i ii va pune mnuile.
~ Sonda se umezete pentru favorizarea alunecrii prin faringe i esofag.
~ Asistenta se aeaz in dreapta bolnavului fixandu-i capul cu mana stang, inandu-l intre man
i torace.
~ Cu mana dreapt, se apuc extremitatea rotunjit a sondei intocmai ca pe un creion.
~ Se cere bolnavului s deschid gura larg, s respire adanc i se introduce captul sondei cat mai
aproape de rdcina limbii, invitand bolnavul s inghit.
~ Pentru a ne asigura c sonda a ajuns in stomac (i nu in trahee), introducem captul liber al
acesteia intr-un pahar cu ap: apariia bulelor de aer confirm ptrunderea in cile respiratorii i
se indeprteaz sonda.
~ Odat ajuns in stomac , se adapteaz la captul sondei o sering Guyon, plin cu ap potabil.
Apa se introduce in stomac i apoi se va aspira coninutul gastric (pentru determinri toxicologice
de laborator).
~ Se coate seringa i se adapteaz o palnie prin care se toarn ap cldu (la care se poate aduga
o lingur de sare i o suspensie de crbune medicinal 4-6 linguri la un litru de ap).
69
~ Se introduce odat 300-500ml i se provoac vrstura prin micarea tubului in sus i in jos. Se
repet administrarea unei noi cantiti de lichid, urmat de extragerea acestuia, pan se ajunge la
o cantitate de 3-5 litri.
~ Se extrage sonda printr-o micare hotrat, dar cu precauie.
INGRIJIREA BOLNAVULUI DUP TEHNIC:
~ Cltirea gurii cu un pahar ap cldu.

~ Se terg mucozitile de pe fa i de pe brbie.
~ Se indeprteaz tvia renal i orul de cauciuc.
~ Se aeaz bolnavul comod in pat.
~ Reorganizarea locului de munc:
~ Se spal instrumentele folosite, se dezinfecteaz i se dau la sterilizare.
ACCIDENTE I INCIDENTE:
~ Cand apare senzaia de vom i grea se inltur sonda indicand respiraie profund.
~ Sonda poate ptrunde in laringe apare tusea, faciesul bolnavului se cianozeaz se
indeprteaz imediat sonda.
~ Sonda se nfund cu resturi alimentare desfundarea se face prin insuflare de aer.
~ Se pot produce bronhopneumonii de aspiraii.
34. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE

Introducerea unei sonde urinare in vezica urinar pentru a facilita scurgerea

urinii in vederea:
- Obinerii unei mostre de urin pentru examene de laborator
- Evacurii coninutului vezicii cand aceasta nu se produce spontan sau in caz de
incontinen
- Splturii vezicale
- Tav pentru materiale

- Sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni
- Tvi renal
- Mnui sterile i mnui de unic folosin
- Soluii dezinfectante, tampoane i comprese sterile
- Seringi
- Ser fiziologic sau ap steril
- Soluii sterile pentru lubrifierea sondei
- Pungi colectoare
- Materiale pentru toaleta organelor genitale
- Muama, traverse
- 1 -2 eprubete sterile, 1 - 2 eprubete curate i uscate
PREGTIREA PACIENTEI
a) PSIHIC:
- Informai pacienta cu privire la necesitatea sondajului

70
- Obinei consimmantul i colaborarea acesteia

b) FIZIC:
- Aezai pacienta in poziie ginecologic

- Asigurai intimitatea pacientei prin izolare cu paravan
- Identificai pacienta
- Protejai patul cu alez i muama
- Indeprtai perna i pliai ptura
- Lsai accesibil numai regiunea vulvar
- Splai mainile i imbrcai mnui de unic folosin
- Efectuai toaleta regiunii vulvare cu ap i spun sau dezinfectai organele genitale folosind 6
tampoane: tampoanele 1 i 2 - pentru labiile mari, tampoanele 3 i 4 - pentru labiile mici,
tampoanele 5 i 6 - pentru meatul urinar
- Indeprtai materialele folosite pentru toalet i aezai intre coapsele pacientei tvia renal
- Schimbai mnuile de unic folosin cu cele sterile
- Evideniai meatul urinar
- Dezinfectai orificiul uretral de sus in jos, folosind 2-3 tampoane
- Prindei sonda intre degetele mediu i inelar ale mainii dominante
- Lubrifiai in intregime cu ulei steril
- Orientai varful sondei in sus, inand-o ca pe un creion in timpul scrisului
- Introducei sonda in uretr la o adancime de 4-5 cm
- Continuai sondajul in funcie de scopul propus: evacuare, recoltare, splatur
- Ajutai pacienta s se imbrace

- Reaezai perna i invelii pacienta
- Aezai pacienta in poziie comod,
- Verificai dac pacienta acuz disconfort
- Colectai deeurile in recipiente speciale

- Indeprtai mnuile
- Splai i dezinfectai mainile
- Data, ora, scopul sondajului
- Numele persoanei care a efectuat procedura
- Aspectul i cantitatea urinii eliminate / colectate
- Pacienta exprim stare de confort

- Sondajul s-a efectuat fr incidente
REZULTATE NEDORITE / CE FACEI:
- Sonda nu se poate introduce

- Alegei sonda mai subire
71
- Controlai dac poziia sondei este corect

- Verificai dac pacienta nu are malformaii ale meatului urinar
- Sonda a fost desterilizat in timpul manevrelor
- Schimbai sonda
- Pacienta acuz dureri, sangereaz
- Anunai medicul
- Sonda este infundat cu cheaguri de sange sau mucus
- Incercai s desfundai prin aspirare
- Schimbai sonda
35. SONDAJUL VEZICAL LA BRBAT

Introducerea unei sonde urinare in vezica urinar pentru a facilita scurgerea urinii in vederea: obinerii unei mostre de urin pentru examene laborator
- evacurii coninutului vezicii cand aceasta no se produce spontan sau in caz de
incontinen- - efecturii splaturii vezicale
- Tav pentru materiale

- Sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni
- Tvi renal
- Mnui sterile i mnui de unic folosin
- Soluii dezinfectante, tampoane i comprese sterile
- Seringi
- Ser fiziologic sau ap steril
- Soluii sterile pentru lubrifierea sondei
- Pungi colectoare
- Materiale pentru toaleta organelor genitale
- Muama, traverse
- 1-2 eprubete sterile, 1-2 eprubete curate i uscate
a) PSIHIC:
- Informai pacientul cu privire la necesitatea sondajului

- Obinei consimmantul i colaborarea pacientului
- Asigurai intimitatea cu ajutorul uni paravan
b) FIZIC:
- Aezai pac. in DD, cu picioarele intinse i uor deprtate, cu o pern tare sub bazin
- Aezai pacientul in poziia recomandat
- Protejai patul cu alez i muama
- Splai mainile i imbrcai mnui (de unic folosin)
72
- Efectuai toaleta glandului cu ap i spun

- Dezinfectai glandul i meatul urinar folosind 3 tampoane, cu ser fiziologic i soluie antiseptic
- Folosii al patrulea tampon pentru a dezinfecta inc o dat numai meatul urinar
- Indeprtai materialele folosite pentru toalet
- Schimbai mnuile de unic folosin cu cele sterile
- Evideniai meatul urinar
- Prindei sonda cu mana dominant i lubrifiai in intregime cu ulei de parafin steril
- Prindei extremitatea liber a sondei intre degetul mic i inelar
- Introducei sonda in uretr la o adancime de 10-15 cm, inand, cu cealalt man, penisul cat mai
bine intins
- Continuai sondajul in funcie de scopul propus: evacuare, recoltare, spltur
- Recalolai prepuul la sfaritul procedurii
- Ajutai pacientul s se imbrace

- Verificai dac pacientul acuz disconfort
- Colectai deeurile in recipiente speciale

- Indeprtai mnuile
- Splai i dezinfectai mainile
- Data, ora, scopul sondajului
- Numele persoanei care a efectuat procedura
- Aspectul i cantitatea urinii eliminate / colectate
- Pacientul exprim stare de confort
- Sondajul s-a efectuat fr incidente
Rezultate nedorite / Ce facei:
- Sonda nu se poate introduce
- Alegei sonda mai subire
- Controlai dac poziia sondei este corect
- Verificai dac pacientul nu are malformaii/stricturi ale meatului urinar
- Sonda a foist desterilizat in timpul manevrelor
- Schimbai sonda
- Pacientul acuz dureri, sangereaz
- Anunai medicul
- Sonda este infundat cu cheaguri de sange sau mucus
- Incercai i desfundai prin aspirare
- Schimbaji sonda
73
36. SPLTURA VEZICAL

- Introducerea printr-o sond a unei soluii medicamentoase in vezica urinar, pentru indeprtarea
exudatelor patologice i pentru pregtirea in vederea unor explorri (cistoscopic, pielografie);
- Profilaxia i tratamentul complicaiilor in cazul sondei a demeure.
Pregtii:
- Materialele pentru sondajul vezical;
- Soluie pentru spltur 1l, recomandat de medic (Rivanol 0,1-2%, nitrat de Ag 1-4%
- Seringa Guyon
- Se face ca la sondajul vezical (vezi fiele 7.4. i 7.5.)

- Executai paii de la sondajul vezical evacuator (vezi fiele 7.4. i 7.5.)

- Adaptai la sond seringa Guyon i introducei 80- 100ml soluie inclzit la 37 cu o presiune
moderat
- Detaai seringa i lsai lichidul s se scurg
- Repetai operaia de cateva ori pan cand lichidul eliminat este limpede
- La fel ca la sondajul vezical

- Inchidei sonda Foley sau adaptai o pung colectoare dac pacientul are sonda
permanent
NOTAREA PROCEDURII
- Data, ora, soluia folosit, aspectul lichidului;

- Comportamentul pacientului in timpul procedurii;
- Pacientul exprim stare de confort, nu acuz dureri;

- Nu sunt semne de infecie urinar, urina este limpede;
REZULTATE NEDORITE / CE FACEI
- Infundarea sondei cu exudate sau cheaguri de sange;

- Insufla i aer sau ca iva ml solu ie dezinfectant;
- Lezarea uretrei i posibil infecie
- Observai aspectul meatului urinar i aspectul urinii
- Msurai temperatura corpului
- Anunai medicul dac constatai vreun semn de infecie
- Recoltai o prob de urin pentru a fi examinat la laborator
37. SPALATURA OCULARA

INDICATII
-In tratamentul conjunctivitelor mucopurulente abundente

74
-In tratamentul arsurilir chimice

-In caz de corpi straini conjunctivali
-In arsuri chimice imediat dupa accident
SOLUTII UTILIZATE
-Apa de la robinet in caz de arsuri

-Ser fiziologic
-Solutii sterila pregatita in farmacie si ambalata in flacoane de 1oml(de unica folosinta)
-Solutie Ringer,solutie salina,solutie glucozata
recipient picurator
seringa cu canula
comprese sterile
tavita renala
solutie pentru spalatura
materiale de protectie
PREGATIRE PSIHICA SI FIZICA
se anunta pacientul,se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii

se aseaza in pozitie sezinda , cu capul intors lateral ( pe partea ochiului bolnav )cu tavita
renala in dreptul ochiului
se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila uscata
se protejeaza cu un sort de plastic in jurul gatului
daca starea generala nu permite pozitia sezand,pacientul va sta in decubit dorsal sau
lateral cu capul aplecat inapoi
EFECTUARE
se spala cu apa si sapun mainile

se introduce solutia in picurator si se verifica temperatura solutiei (37 grade )
se deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stingi care se
sprijina pe fruntea pacientului cu marginea cubitala se toarna solutia incet in sacul
conjunctival , de la o distanta de 5-6 cm .
i se cere sa roteasca ochiul in toate directiile
se repeta tehnica pina solutia este curata
se sterge excesul de solutie cu o compresa uscata
se indeparteaza compresa de pe ochiul sanatos
se aseaza in pozitie comoda
In arsuri grave se face irigatie continua timp de 15-30min, cu ajutorul unui flacon la care se
adapteaza un tub dela perfuzor pentru a dirija jetul de lichid
In caz de arsura chimica se continua irigarea pana se constata neutralizarea Ph-ului
conjunctival(testat cu banda de hartie speciala)
REORGANIZARE
Colectai materialele folosite in recipiente speciale, mai ales dac secreiilesunt purulente
75
Indeprtai mnuile si splai mainile
38. SPALATURA AURICULARA

DEF-introducrea in conductul auditiv extern(CAE) unui jet de lichid
SCOP : TERAPEUTIC:indepartarea secretiilor (puroi,cerumen), corpilor straini, tratamentul
otitelor cornice
materiale de protectie-sort de plastic

seringa Guyon,para pentru copii
lichid de spalatura(37grade C;apa sterilizata)
substante pentru dizolvarea dopului de cerumen ,sau pentru favorizarea extragerii corpului
strain
tavita renala
comprese sterile
PREGATIREA BOLNAVULUI
-se anunta bolnavul si i se explica tehnica

-otoscopic se verifica existenta si natura corpului strain cu ajutorul speculului auricular
-in cazul dopului de cerumen vechi -se instileaza in CAE cu 24 h inaine-solutie de bicarbonat de
sodiu in glicerina1/20 de 3ori pe zi ;apa oxigenata calduta
-in dop epidermic-se instileaza solutie de acid salicilic 1% in ulei de vaselina
-corpi straini hidrofili(boabe de fasole,legume cereal -alcool
-insecte vii-alcool
-se aseaza pacientul in pozitie sezand pe scaun
-se protejeaza cu sortul de plastic
-se aseaza tavita sub urechea pacientului care va inclina capul spre tavita
TEHNICA
-Se spala mainile, se pun manusi de protectie

-se verifica temperatura solutiei (37 grade )si se aspira in seringa Guyon ,
-solicita pacientul sa deschida gura
- se trage pavilionul urechii inapoi si in jos (copii sub 3 ani ) sau in in sus si inapoi(peste 3 ani )
pentru a largi conductul auditiv
- se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit sevede cu ochiul liber si se injecteaza
lichidul spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea
lichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulbarari vestibulare sau perforarea
timpanului ,
-se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat
-se sterge regiunea auriculara si se introduce in conduct un tampon uscat
- se aseaza pacientul in decubit dorsal timp de 1 ora
-se reorganizeaza locul de munca
-se noteaza tehnica si rezultatul spalaturi
INGRIJIRI DUPA TEHNICA
76
-se elimina apa din ureche prin aplicarea unui tampon de vata hidrofila si prin aplecarea capului
de partea respectiva
-se sterge pacientul cu prosopul,se aplica tampon de vata uscat in conductul auditiv
INCIDENTE,ACCIDENTE: traumatisme timpanice, varsaturi, lipotimie,vertij.
Precautii
Temperatura apei sa nu fie prea ridicata
Jetul de apa sa nu fie directionat spre timpan deoarece produce ameteala,vertij,risc de
traumatizare a timpanului
Forta jetului sa fie sacadata si usor crescuta
Aspirarea secretiilor
din CAE se poate efectua cu ajutorul aparatelor de
aspiratie(aspirator special) dupa ce s-a inmuiat dopul de cerumen sau epidermic
39. SPLATURA VAGINAL(IRIGAIA VAGINAL)

- Curirea regiunii de secreii

- Indeprtarea mirosului
- Prevenirea iritaiei i escoriaiei
- Prevenirea infeciei
- Promovarea confortului.
- Canula vaginal cu duza perforat (pentru reducerea presiunii lichidului)

- Soluie la temperatura corpului (cantitatea i tipul recomandate de medic)
- Irigator curat
- Pens
- Gel pentru lubrifiere
- Tub de cauciuc cu pens sau tub din material plastic cu clem
- Tampoane de vat
- Stativ pentru suspendarea irigatorului
- Alez, muama
- Pled
- Mnui sterile
a) PSIHIC:
- Instruii pacienta i explicai procedura i motivele pentru care s-a recomandat

- Instruii pacienta s stea linitit i relaxat, s comunice eventualele
senzaii neplcute
- Obinei consimmantul
b) FIZIC:
- Instruii pacienta s-i goleasc vezica
- Asigurai poziia corect (ginecologic)
77
- Asamblai echipamentul i verificai temperatura lichidului

- Identificai pacienta
- Explicai desfurarea procedurii
- Verificai dac pacienta i-a golit vezica
- Aezai pacienta pe masa ginecologic
- Invelii pacienta cu un pled i aezai muamaua i aleza sub pacient
- Splai mainile
- Clampai tubul i punei in irigator soluia la temperatura corpului
- Declampai tubul, evacuai aerul i reclampai
- Imbrcai mnui sterile
- Splai perineul cu tampoane de vat umezite cu ap cald
- Incepei curirea dinspre partea anterioar spre spate, folosind tamponul o singur dat
- Lubrifiai canula cu gel sau vaselin
- Agai punga/irigatorul in stativ la o inlime de 50-70 cm de la simfiza pubian
- Indepartati cu o mana labiile iar cu cealalta introducei canula in vagin, inclinand-o spre fa
apoi spre spatele pacientei; introducei aproximativ 8 -10cm (la 10 -11cm se atinge fundul de sac
vaginal)
- Indeprtai pensa i permitei soluiei s curg sub fora gravitaiei; rotii cu blandee canula in
timpul irigaiei
- Clampai tubul inainte de terminarea lichidului i indeprtai canula cu blandee
- Permitei pacientei s stea pe mas cateva minute pentru a elimina lichidul in totalitate
- Splai regiunea vulvar cu ap i spun i uscai bine cu un prosop
- Examinai aria perineal
- Examinai aspectul lichidului; dac lichidul conine mucus, puroi sau sange
prezentai medicului
- Indeprtni mnuile
INGRIJIREA PACIENTEI
- Conducei pacienta la pat i aezai-o intr-o poziie confortabil

- Verificai dac pacienta are dureri
- Instruii pacienta cum s-i fac singur spltura dac este nevoie
- Dezasamblai materialele
- Splai materialele folosite i aezai-le in dulap
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, soluia folosit, numele persoanei care a efectuat irigaia
- Orice observaie legat de starea pacientei sau aspectul local; durere,
iritaie, scurgeri
- Dac pacienta a ineles informaiile
78
- Spltura s-a desfurat fr incidente, pacienta se simte bine
- Pacienta este cooperant i demonstreaz inelegerea informaiilor primite
- Pacienta este capabil s-i efectueze spltura
Rezultate nedorite / Ce facei:
Pacienta acuz senzaii neplcute, durere
- Verificai: temperatura soluiei, presiunea i viteza de scurgere
- Verificai dac pacienta i-a golit vezica
- Scadei presiunea prin coborarea irigatorului sub 50cm
40.ALIMENTATIA PRIN SONDA NAZO-GASTRIC

Introducerea alimentelor in stomac folosind sonda nazo-gastric la:
- Pacienii incontieni,
- Pacienii cu tulburri de deglutiie,
- Pacienii cu negativism alimentar, cu intoleran sau hemoragii digestive,
- Pacienii operai pe tubul digestiv i organele anexe,
- Pacienii cu stricturi esofagiene i ale cardiei, care impiedica ptrunderea bolului alimentar din
cavitatea bucal in stomac
Pe o tavi medical se vor pregti:

- Sonda gastric, sonda duodenal Einhorn, sonde intestinale din cauciuc sau sondedin polietilen
- Palnie, tub de cauciuc, prestub
- Soluie de cocain 2%
- Glicerin sau ulei de vaselin pentru lubrefiere
- Leucoplast- Seringi-Aparat de perfuzie a alimentelor
-Tava medical, muama
- Raia de lichide alimentare
- Amestecuri alimentare: ou crude, lapte, zahr, cacao, sare, vitamine, unt,smantan
- Splai mainile i imbracai mnui

- Introducei sonda gastric, verificai poziia acesteia i fixai extremitatealiber a sondei cu
leucoplast de faa i urechea pacientului (vezi tubajul nazogastric)
- Controlai coninutul gastric i la nevoie aspirai staza
- Folosii amestecurile preparate pentru alimentarea pe sond, lipsite de grunjisau alte
conglomerate, care ar putea astupa sonda (vor fi strecurate prin tifonimpturit in 8 straturi)
- Pregtii aparatul de perfuzie, umplei rezervorul picuratorului, eliminaiaerul din tubul de
legtur i racordai perfuzorul la sond
- Introducei raia zilnica in 4-6 doze, foarte incet, cu aparatul de perfuzieataat la extremitatea
liber a sondei
- Inclzii lichidul alimentar la temperatura corpului
79
- Verif. viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de200-250 ml intr-o or

- Administrai pe sond 200-300 de ml de ap pentru splarea perfuzorului i asondei, apoi
insuflai puin aer, pentru a o goli complet i inchideiextremitatea liber cu o clam Hoffmann
sau o pensa Pean, impiedicand picurarearmielor de lichid din sond in faringe i laringe,
acestea putand fi aspiratede bolnavul incontient, lipsit de reflexul tusei.
- Asigurai-v c pac. primete raia adecvat, cantitativ i calitativ i ise asigur necesarul de
lichide
- Aezati pacientul intr-o pozitie comoda

-Urmrii pacientul pentru a sesiza apariia greurilor, vrsturilor, balonrii,crampelor, diareei
- Indeprtai sonda cand se termin indicaia de alimentare artificial,respectand paii de la
tubajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic(2-3 zile - sondele de cauciuc, 4-7 zile sondele de polietilen)
- Lasai un interval liber de 6-8 ore pe timpul nopii pan la montarea unei noisonde, pentru
refacerea circulaiei la nivelul mucoasei i, dac nu exist ocontraindicaie, schimbai nara
- Mobilizai sonda rmas pe loc pentru a evita lezarea mucoasei- Verificai dac senzaia de
foame a disprut sau a diminuat
- Indeprtai mnuile i materialele folosite in containere speciale;

- Splai-v mainile
RECOMANDRI- Sondele de cauciuc pot fi lsate pe loc 2-3 zile, meninerea lor peste
acesttermen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale
- Sondele de polietilen pot fi meninute i tolerate mai mult, pan la 4-7 zile.
- Este recomandabil ca sonda s fie mobilizat de mai multe ori in cursul zilei,favorizand prin
aceasta circulaia sanguin normal la nivelul suprafeelor apsate de ea;
- La 3-5 zile, sonda trebuie indeprtat pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dupcare se va putea
reintroduce, ins prin nara de parte opus.
- Este important ca alturi de aportul caloric i vitaminic, pacientul s primeasc i raia
corespunztoare de lichide pentru acoperirea necesitilor hidrice care trebuie calculate exact.
41. ALIMENTATIA PRIN GASTROSTOM

SCOP:
- Punerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidental sau voluntar de
substane caustice.
- Asigurarea aportului hidric i nutriional inaintea interveniei pentruesofagoplastie
- O palnie din plastic

- Recipientul cu lichid alimentar (sup, ceai)
- Regimul de stenoz esofagian: alimente solide tocate mrunt i pasate
- Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sond
80
a) PSIHIC:- Oferii pacientului informaii clare, accesibile despre modul de alimentare pestoma
pentru a-i reduce teama i a obine colaborarea sa- Incurajai pacientul s se alimenteze singur
pentru a-i recpta autonomia
b) FIZIC:- Asezai pacientul in poziie ezand, pe marginea patului sau pe un scaun cusptar,
astfel incat sonda s fie meninut in poziie vertical, paralel cutoracele
Explicai pacientului care se alimenteaz singur:

- s-i spele mainile- s indeprteze dopul de la sond
- s adapteze palnia la captul sondei meninand-o in poziie vertical
- s introduc pe rand felurile de mancare din regimul de stenoz, astfel:
- lichidul s-l toarne incet pe palnie, nu mai mult de 100 ml o dat pentrua nu destinde brusc
stomacul
- alimentul solid pasat s-l verse in palnie i s-l imping pe sond cuajutorul baghetei de plastic
sau lemn
- s adauge din cand in cand lichid alimentar, pentru a uura inaintarea alimentului pasat
- s nu introduc la o "mas" mai mult de 400 g de alimente pasate datorittulburrilor de digestie
i de absorbie existente
- s termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spla lumenul sondei
- s astupe captul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc
- s fixeze sonda in poziie vertical, paralel cu toracele
- s evite poziia de decubit dorsal dup mas intrucat favorizeaz"regurgitarea" coninutului pe
sond
- s-i spele mainile dup mas
42. SCHIMBAREA POZIIEI BOLNAVULUI IN PAT

Schimbrile de poziie ale bolnavului pot fi :
-active (le execut pacientul singur);
-pasive (pacientul necesit ajutor);
Schimbrile pasive se efectueaz la pacieni : adinamici, imobilizai, incontieni, paralizai, cu
aparate gipsate etc.
Principii de respectat:
sunt necesare 1-2 asistente
asistenta trebuie s adopte o poziie potrivit pentru a putea ridica pacientul cu mai mult
uurin i cu un efort fizic mai mic
prinderea pacientului se face precis i sigur cu toat mna , aeznd palma pe suprafaa corpului
pacientului astfel incat suprafaa de contact s fie ct mai mare
aezarea asistentei ct mai aproape de pat (de pacient)cu picioarele deprtate pt.a avea o baz
de susinere ct mai mare genunchii flectai, coloana vertebral uor aplecat (aceasta pozitie
asigur protejarea col.vertebrale a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor
intravertebrale i asupra corpului vertebrei, permind asistentei s utilizeze fora coapsei i a
gambei, impulsionnd toat energia ei spre picioare; prin flectarea genunchilor, automat centrul
81
de greutate coboar, asa ncat poziia este mult mai convenabil pt.a efectua mai uor un efort cu
membrele sup.i inf.).
Miscari pasive mai frecvente
ntoarcerea bolnavului din DD n DL i napoi;
aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului;
readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe pern; ntoarcerea bolnavului din DD
n DL i napoi
Asistenta se aeaz la marginea patului spre care va fi ntors bolnavul:
ndoaie braul bolnavului din partea opus peste toracele acestuia,apoi aseaza membrul inferior
din partea opusa peste celalalt;
asistenta se aeaz cu faa n dreptul toracelui bolnavului avnd piciorul dinspre cptiul
patului aezat mai naintea celuilalt;
i flecteaz uor genunchii, se apleac i prinde cu mna umrul din partea opus, iar cu
cealalt mn prinde oldul bolnavului;
asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai n fa nspre membrul
aflat mai n spate i ntoarce bolnavul spre ea;
in timpul acestei micri asistenta i flecteaz bine genunchii.
Readucerea n DD se face de ctre 2 asistente:
ambele asistentese aeaz de aceeai parte a patului n spatele pacientului;
asistenta aezat la capul pacientului prinde pacientul sub axil, cea mai apropiat de suprafaa
patului i ii sprijin capul pe antebra;
cealalt asistenta introduce o mn sub bazinul pacientului;
cu minile rmase libere ele ntorc pacientul
Aducerea bolnavului n poziie eznd la marginea patului
Exist 3metode:
1) Asistenta se aeaz la marginea patului cu faa spre pacient:
-plaseaz piciorul care se afl lng pat mai n urma celuilalt;
-braul dinspre pat al asistentei rmne liber pn n momentul ridicrii pacientului;
-cellalt bra, l trece peste umrul pacientului i plaseaz mna (palma) ntre omoplaii acestuia;
-pentru a ridica pacientul ,asistenta i basculeaz greutatea corpului dinspre piciorul aflat n fa
spre piciorul plasat mai n spate, flectnd genunchii n acelai timp;
-cu braul liber i fixeaz ca punct de sprijin marginea patului.
Astfel centrul de greutate al asistenta contrabalanseaz greutatea pacientului.
2) Asistenta se aeaz la marginea patului:
cu mna dinspre extremitatea distal a patului prinde regiunea axilar a pacientului, iar cu
cealalt mn l mbrieaz din spate, sprijinindu-i capul pe antebra
dac starea pacientului i permite se poate sprijini de braul asistentei sau de gtul acesteia,
mbrind-o
3)pacient n stare grav
asistentele se aeaz de o parte i de alta a patului
ele ncrucieaz antebraele n regiunea dorsal a pac., aeznd palmele pe omoplaii pac.
82
cu cealalt mn prind pacientul sub axil

la comanda uneia dintre ele ridic pacientul n poziie eznd, cu o singur micare.
Ridicarea pacientului pe pern
= se execut de ctre 2 persoane aezate de o parte i de alta a patului, cu faa uor ntoars spre
capul patului:
= i lrgesc baza de susinere prin deprtarea picioarelor i plasarea acestora unul n faa
celuilalt (cel dinspre extremitatea distal a patului fiind plasat mai n spate)
= braele pacientului flectate pe abdomen
= introduc mna dinspre capul patului sub omoplaii pacientului cu palma n sus
= cealalt mn o introduc sub regiunea fesier a pacientului, unde minile celor dou persoane
se unesc
= i flecteaz genunchii
= la comanda uneia dintre ele se ridic pacientul, folosind forta memrelor inferioare prin trecerea
greutatii de pe un picior pe altul
= pentru a uura efortul de ridicare cele 2persoane se pot sprijini cap n cap
= readucerea pacientului pe pern se poate face i de ctre o singur persoana dac pacientul
poate s se ajute flectndu-i genunchii i mpingnd cu picioarele sprijinite pe suprafaa patului
pentru uurarea micrii pacientului este important balansarea corpului asistentei de pe un
picior spre cellalt n direcia mobilizrii pacientului (transfernd greutatea prin mpingere)
explicm ntotdeauna pacientului clar ce se face cu el i ce colaborare ateptm de la el
urmrim atent pacientul n tot timpul manoperei, asigurndu-ne c se afl n poziie
confortabil
43. MOBILIZAREA BOLNAVULUI

micarea pacientului pentru a preveni complicaiile ce pot aprea din cauza
imobilizrii rectigarea independenei
SCOP:
OBIECTIVE:
o
o
o
o
o
o
normalizarea tonusului muscular

meninerea mobilitii articulare
asigurarea strii de bine i de independen a pacientului
stimularea metabolismului
favorizarea eliminrilor de urin i fecale
stimularea circulaiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor,
contracturilor.
PRINCIPII DE RESPECTAT
Mobilizarea se face n funcie de:

natura bolii
starea general
tipul de reactivitate a pacientului
perioada de exerciii pasive i active pentru refacerea condiiei musculare i anvergura de
micare trebuie nceput ncet, mrindu-se treptat, n funcie de rspunsul fiziologic al pacientului
(creterea frecvenei pulsului, semne de slbiciune muscular, diaforez)
83
exerciiile se fac nainte de mese

pacientul trebuie nvat s intercaleze exercitiile de micare cu exercitii de repiratie
momentul n care se ncep mobilizarea i scularea din pat, precum i ritmul vor fi hotrte de
medic
n funcie de tipul de micare impus se pregtesc

= halat ,
= papuci,
= fotoliu,
= crje.
se informeaza pacientul despre procedeu, scop etc

se msoara pulsul, TA, se observ starea pacientului, expresia feei (coloraia
tegumentelor, respiraia).
se poate determina gradul de flexie a articulaiei cu goniometrul.
Mobilizarea bolnavului se face progresiv,crescand treptat gama de miscari;se incepe cu:
micarea capului,
degetelor, articulatiilor(mainii,gleznei
micarea i schimbarea de poziie a membrelor superioare i inferioare,miscari de flexie si
extensie,pacientul pstrnd poziia de decubit.
1.Mobilizarea bolnavului n poziie eznd la marginea patului:
- asistenta se aeaz la marginea patului cu picioarele deprtate i cu genunchii flectai
- introduce o mn la spatele pacientului sub omoplat, iar cealalt mn sub regiunea poplitee
- bolnavul se poate ajuta, fie sprijinindu-se de marginea patului, fie mbrind gtul asistentei
- odat cu ridicarea pacientului n poziie eznd, asistenta va roti picioarele bolnavului ntr-un
unghi de 90 urmrind poziia coloanei acestuia
2. n cazul pacienilor care nu se pot sprijini sau prinde cu minile:
asistenta aeaz braele pacientului peste abdomen
membrul inferior dinspre asistent l trece peste cellalt din partea opus
asistenta aeaz o mn sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalt sub genunchii
acestuia
ridic pacientul n poziie eznd, rotindu-i n acelai timp picioarele ntr-un unghi de 90
urmrind poziia coloanei vertebrale a acestuia
bolnavul nu trebuie meninut mult timp n aceast poziie; prima aezare pe marginea patului s
fie numai cteva minute
dac el devine palid sau cianotic sau se plnge c are ameeli va fi imediat aezat napoi n pat,
controlndu-i-se pulsul
durata ederii la marginea patului n ziua urmtoare se poate prelungi cu cteva minute.
Aezarea n fotoliu
asistenta aeaz fotoliul cu marginea lateral lipit de marginea patului
pune un pled pe fotoliu
mbrac pacientul cu halat i ciorapi
84
aduce pacientul n poziie eznd la marginea patului

se aeaz n faa pacientului i introduce minile sub axilele acestuia
pacientul se sprijin cu minile pe braele sau umerii asistentei
asistenta ridic pac. n picioare i, ntorcndu-l cu spatele ctre fotoliu, l aeaz ncet n fotoliu
l acoper cu pledul
sub picioare se poate aeza un scunel
Cnd aezarea n fotoliu se face de ctre 2 asistente, acestea se aeaz de o parte i de alta a
pacientului care st n poziie eznd la marginea patului, introduc mna de lng pacient sub
axila acestuia i-l ridic n picioare, apoi, rotindu-l l aeaz n fotoliu i-l acoper
Ridicarea n poziie ortostatic:
1. Dup ce pacientul este aezat n poziie eznd, pe marginea patului, asistenta de lng pacient
st cu spatele la pat, sprijin pacientul de sub ambele axile i-l ridic.
Se poate menine , la prima ridicare , cteva minute.
2. Asistenta se aeaz n faa pacientuluicare st n poziie eznd la marginea patului
-fixeaz cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu minile l ine de sub axile
-pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gtul acesteia
-prin mpingere n genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboar, crescnd astfel
fora de ridicare a pacientului
44. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

- Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicrii msurilor competente

in timp util in cazul modificrilor patologice
- Tav medical / crucior

- Seringi i ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajut la separarea mai rapid a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Soluie dezinfectant (alcool)
- Tampoane de vat
- Garou, muama; - Tvi renal
- Recipiente speciale pentru colectarea deeurilor
a) PSIHIC:
- Informai i explicai pacientului procedura

- Incurajai i susinei pacientul
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul s nu mnance i s stea in repaus fizic cel puin 12 ore

- Poziionai pacientul in funcie de starea sa (ezand sau decubit dorsal) cu mana sprijinit ca
pentru puncie venoas
- Alegei vena cea mai turgescent
a) prin metoda clasic

85

- Dezinfectai mainile
- Imbrcai mnui de unic folosin
- Fixai acul la sering
- Aplicai garoul
- Puncionai vena
- Recoltai 5 - 7 ml de sange
- Dezlegai garoul
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitai o presiune moderat asupra tamponului 2 -3' fr ca pacientul s indoaie cotul (rugai
pacientul eventual s fixeze tamponul)
- Repartizai sangele in eprubet conform protocolului de recoltare
- Aezai eprubeta in stativ
b) prin metoda vacuette
- Splai mainile / dezinfectai / imbrcai mnui de unic folosin
- Montai acul special la holder prin inurubare
- Indeprtai cauciucul de pe partea superioar a acului
- Aplicai garoul; - Puncionai vena
- Fixai tubul vacuette destinat recoltrilor pentru examene biochimice (glicemie, creatinin, uree,
acid uric, calcemie, etc)
- Umplei pan la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Retragei acul dup aplicarea tamponului cu alcool i exercitai presiune asupra acestuia 2-3'
- Aplicai o band adeziv non alergic deasupra tamponului

- Observai faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- Colectai deeurile in recipiente speciale conform PU

- Indeprtai mnuile
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire

PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetai eprubeta sau vacutainerul pentru laborator

- Completai fia de laborator
- Transportai imediat produsul la laborator in condiii de siguran
- Prelevarea se face fr incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezint stare de confort
ACCIDENTE:
- Hematom prin infiltrarea esutului paravenos

- Ameeli, paloare accentuat, posibil lipotimie
- Sange hemolizat
45. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Sedimentarea:Aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul eprubetei din snge
necuagulabil lsnd n repaus (fenomen fizic).Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.)
rapiditatea cu care se produce depunerea lor.
86
Pregtirea pentru V.S.H.

a)
Materiale:
sterile:
- sering de 2 mm uscat;
- soluie de citrate de Na 3,8%;
- ace pentru puncia venoas;
nesterile:
- stativ i pipet Westergreen;
perni muama;
eprubete
- tavi renal;
- garou;
- vat;
soluii dezinfectante: alcool 70 grade.

b) Pregtirea bolnavului:
pregtirea psihic:
I se explic cu 24 ore nainte necesitatea efecturii examinrii;
pregtirea fizic:
- se anunt s nu mnnce;
se pstreaz repaos fizic.
EXECUIA:
asistenta se spal pe mini cu ap i spun;

imbrac mnui de cauciuc sterile;
aspir n sering 0,4ml citrat de Na 3,%;
puncioneaz vena fr garou i aspir snge pn la 2ml;
retrage acul i aplic tamponul cu alcool;
scurge amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent;
aeaz eprubeta n stativ;
ngrijirea pacientului;
Pregtirea produsului pentru laborator:
se completeaz buletinul;
se eticheteaz produsul;
se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradaia 200 i se aeaz n stativ pe dopul de
cauciuc, n poziie strict vertical (cnd examenul se face la patul bolnavului).
HEMATOCRIT:
Recoltarea singelui pentru determinarea hematocritului se face prin puncie venoas. Se

recolteaz 2 ml de snge pe cristale de E.D.T.A. (acid etilen diaminotetracetic 1%) 0,5 ml
soluie, uscat prin evaporare.
Rezistena globular:
se recolteaz sngele pentru obinerea globulelor roii;
se evit emoliza i cuagularea sngelui;
sngele recoltat (5-6ml) se trece imediat ntr-un balon Erlenmyer de 100ml n care s-au
pus 5-10 perle de sticl;
se agit uor balonul timp de 5-10 minute cu micri circulare;
sngele se defribineaz i nu mai coaguleaz;
87
se trimite imediat la laborator.

De reinut:
un frotiu bun este fr goluri, cu un strat regulat;
frotiul de snge se face numai cu snge proaspt;
recoltarea VSH-ului se face numai cu seringa si acul uscat i numai sering de 2 ml;
pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas;
se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 2-3 picturi ct mai apropiate ntre ele;
cu colul unei lame lefuite se amestic picturile, formnd o par circular cu diametrul
de aproximativ 1 cm;
se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei
difribinri complete;
uscarea frotiului se face prin agitarea lamei;
numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se acriu direct pe lam cu un creion
dermatograf;
pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor, maladiilor.
Hemoleucograma completa( HGL)

Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:
RBC (eritrocite sau hematii) Numarul de globule rosii din sange
WBC (leucocite ) Numarul de globule albe din sange
HGB (hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange
PLT (platelete sau trombocite) Numarul de trombocite
HCT ( hematocrit) Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in
procente
numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
o neutrofilele(NEU)
o eozinofilele(EOS)
o limfocitele(LY)
o monocitele(MO)
o basophile(BAS)
indici eritrocitari :
Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in
hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii:
volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV);
hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH);
concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);
largimea distributiei eritrocitare (RDW)
Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA;
Eritropoieza - formarea globulelor rosii
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o prob care exprim grosimea statului de
depunere a eritrocitelor (hematiilor), exprimat n milimetrii [mm], n eprubet, ntr-un interval
88
de o or [1h], 2 ore [2h] sau o zi [24h] .

Dup cum se tie, n plasm, eritrocitele se afl n suspensie. Dup recoltarea unei probe de
snge i depunerea ei ntr-o eprubet mpreun cu o substan anticoagulant, are loc o
sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care const n depunerea lor la fund, proces ce are loc
simultan cu limpezirea, clarificarea probei n partea ei superioar..
Mod de recoltare punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru sau
seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;
pipete Westergreen cu stativul corespunzator;
citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;
materiale necesare recoltarii sngelui prin punctie venoasa.
Tehnica
se aspira n seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa, retinndu-se 0,4ml;
se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira snge n seringa pna la 2 ml;
continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;
proba se trece apoi ntr-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pna la diviziunea
0, astfel nct coloana de snge sa fie continua;
Metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un suport gradat
milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora; in unele teste este
citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare
se plaseaza pipeta n stativ n pozitie perfect verticala;
citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima n mm coloana de plasma separata de
eritrocite n decurs de o ora (mm/ora).
Valori normale:
barbat: 1 10 mm/ora;
femeie: 2 13 mm/ora;
Variatii fiziologice:
la femei, V.S.H.-ul creste n timpul menstruatiei;
la femei, V.S.H.-ul creste n sarcina (mai ales n ultimele luni).
Variatii patologice:
Cresterea V.S.H.-ului apare n boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii, rheumatism
articular acut, tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), n anemii, infarct miocardic,leucemii,
neoplasme, etc.
Scaderea V.S.H.-ului apare n poliglobulii, etc.
46. RECOLTAREA SANGELUI PRIN PUNCTIE CAPILARA

SCOP=Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS,TC,grup sanguin,Rh
MATERIALE NECESARE
lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica folosinta

antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)
tampoane sterile
89
pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),

hartie de filtru
lame de sticla,lamele(pentru frotiu)
benzi de testare
manusi de protectie,
tavita renala
LOCURI DE ELECTIE :
pulpa degetului inelar sau mediu

lobul urechii,
fata plantara a halucelui si calcai, la copil
PREGATIRE PACIENT
Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul
sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corect
TEHNICA
se spala mainile
se imbraca manusile
se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
se asteapta evaporarea alcoolului
cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanate
se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru
se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se
pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de
sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;
pentru determinari hematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza pipeta Potain
EFECTUAREA UNUI FROTIU
la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru
se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin
capilaritate)
lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat
pictura fr s o fragmenteze
se agit lama pentru uscare
se eticheteaz i se trimite la laborator
un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat
Examenul in picatura groasa
pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas
se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 3 picturi ct mai apropiate ntre ele
cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de
aproximativ 1,5-2 cm
se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei defibrinri
complete
uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
90
numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion

dermatograf
pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face
n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).
TS Este o analiza care determina capacitatea de hemostaza a sangelui. Cu un ac se inteapa usor
lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange apoi se cronometreaza timpul care trece pana
cand intepatura nu mai sangereaza vn :3- 4 min
TC Pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea
unei operatii chirurgicale. Se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o
lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui vn : 8- 12 min
47. PUNCTIA ARTERIALA

Sangele arterial se obtine prin punctia percutanata a arterei brahiale, radiale sau femurale. O
data recoltat, sangele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sangelui arterial.
Analiza gazelor sangvine reprezinta eficacitatea ventilatiei masurand pH-ul sangvin si presiunea
partiala a oxigenului (PaO2) si a dioxidului de carbon arterial(PaCo2). PH-ul sangvin arata
balanta acido-bazica din sange. PaO2 indica cantitatea de oxygen pe care plamanii o trimit in
sange , iar PaCO2 indica capacitatea plamanilor de a elimina dioxidul de carbon. Gazele arteriale
pot deasemenea masura concentratia si saturatia de oxigen cat si valorile bicarbonatului.
De obicei , analiza gazelor arteriale se recomanda pacientilor cu boli obstructive pulmonare,
edeme pulmonare, tulburari respiratorii acute, infarct miocardic, pneumonie. Se recolteaza de
asemenea dupa interventiile chirurgicale cardiace (bypass-uri), resuscitari in caz de stop cardiac,
anestezii intraoperatorii prelungite, etc.
Materiale necesare:
seringa de 2ml sau 5ml
fiola de heparina
manusi
paduri alcoolizate
comprese tifon
punga gheata ( buiota)
etichete
formular cerere analize
bandaj adeziv
Pregatirea materialelor:
=se heparinizeaza seringa (se deschide fiola de heparina si se trage pana cand se umple seringa,
apoi se va goli incet toata seringa, permitand heparinei sa spele toata suprafata sa).
Heparinizarea seringii previne coagularea sangelui in seringa. Totodata , excesul de heparina in
seringa poate altera valorile pH-ului si PaO2 sangvin.
Recoltarea
=confirmarea identitatii pacientului , se ia consimtamantul
91
=se comunica pacientului procedura si va fi informat in ce consta, pentru a-i reduce anxietatea si
a ne asigura de cooperarea sa
=se spala mainile si se pun manusile
=se localizeaza artera si se palpeaza pulsul
=se desinfecteaza locul punctiei
=se asteapta sa se usuce locul dezinfectat
=se palpeaza artera cu indexul si degetul mijlociu al unei maini in timp ce seringa este tinuta in
cealalta mana deasupra locului ales pentru punctie
=pentru punctia arterei radiale , acul se orienteaza in unghi de 30-45 grade
=daca se punctioneaza artera brahiala se va orienta in unghi de 60 grade
=se punctioneaza pielea si peretele arterial printr-o singura miscare
=seringa se va umple automat cu sange
=dupa recoltare se preseaza ferm cu comprese pana cand se opreste sangerarea (cel putin 5 min).
Daca pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburari de coagulare se va mentine
compresia 10-15 min. Daca nu se reuseste sa se aplice compresie ferma, se va forma un hematom
dureros.
=se va verifica seringa san nu aiba bule de aer ( daca are, se vor scoate cu grija)
=se va atasa la proba de sange cererea de analize completata corect si va fi trimisa la laborator
intr-un recipient cu gheata
=se va atasa un bandaj adeziv dupa oprirea sangerarii
=se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburari de
circulatie ca: paloare, durere, hematom, sangerare la locul punctionarii.
=daca pacientul primeste oxigen se va astepta cel putin 15 minute de cand incepe sa-l primeasca
pana la recoltare
=nu se va intrerupe administrarea de oxigen in timpul recoltarii decat daca se indica acest lucru in
mod special. Daca nu se opreste administrarea de oxigen, se va specifica pe formularul de analize
cantitatea si tipul de oxigenoterapie pe care il primeste pacientul
=daca pacientul nu este sub oxigenoterapie se va specifica si acest lucru pe formularul de cerere
analize
=daca pacientul tocmai a fost pus pe ventilator se va astepta 20 min pana la recoltare
=pe formularul de cerere analize pentru laborator se vor mai specifica: temperatura pacientului,
cel mai recent nivel al Hb, rata respiratorie, iar daca pacientul este ventilat se vor specifica in
plus: fractiunea de oxigen inspirat , frecventa ventilatorie
=nu se vor face mai mult de 2 incercari de punctionare in acelasi loc, deoarece se pot produce
lezari ale arterei si ale nervului radial
Complicatii:
perforarea arterei traversand cu acul si celalalt perete ( se va retrage putin acul pana cand
sangele apare in seringa)
aparitia spasmului arterial (se va schimba acul cu unul mai mic si se va incerca din nou
92
48. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HEMOCULTURA

DEF: Recoltarea sangelui pentru hemocultura reprezinta: introducerea sangelui pe mediu de
cultura pentru examen bacteriologic, identificarea bacteriilor prezente in sange cand se

suspecteaza:
O septicemia cu stafilococ, meningococ, bacil Koch (bolnavul are febra ridicata cu
oscilatii mari, frison, stare generala alterata)
Se face o antibiograma pentru a examina rezistenta bacteriilor la antibiotic si chimioterapice.
O bacteriemie- febra tifoida ,bruceloza, endocardita maligna subacuta
MATERIALE NECESARE:
-garou
-manusi sterile,masca faciala
-paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
-seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil
-camp decupat steril
-3 sau 4 ace sterile
-recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru)
-formular cerere analize laborator
-recipient pentru transportat analizele
-comprese
-bandaj adeziv
-etichete
-tavita renala
PREGATIREA ECHIPAMENTULUI: se va verifia data de expirare a recipientelor cu mediile de
cultura.
RECOLTAREA:
-confirmarea identitatii pacientului ,se ia consimtamantul

-se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea
si a ne asigura de cooperarea sa. I se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la
intervale diferite de timp.
-se spala mainile bine si se pun manusi
=se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie
=se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat.
-nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul
neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod.
-dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
-se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil
-se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura
-se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
-se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil
-se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele
medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei
antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.
93
-Se reorganizeaza locul de munca

-se transporta proba imediat la laborator
fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite
se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara
de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.
49. RECOLTAREA URINEI PENTRU TESTUL ADDIS HAMBURGER

Scop
studiul cantitativ al elementelor figurate din urinahematiilor, leucocitelor si a
cilindrilor din urina .

Pregatirea
informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea consimtamantului
se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei
bolnavului
dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora ;aceasta urina se arunca
psihica si
din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore
fizica
nu consuma lichide in tot acest timp
Pregatire
se pregateste recipientul pentru recoltare
se preg. materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externe
materialelor
Recoltarea
dupa 3 ore se ef. toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun
se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul
urinei
se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta
caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumul urinar colectat
Interpretare
normal se elimina 0-1000hematii/min si 1000-2000leucocite/min
patologic eliminare>100000elemente/min
hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/min
Proba celor trei pahare
Se pune bolnavul s urineze n trei pahare diferite. n primul pahar se colecteaz urina de la
nceputul miciunii, n cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei, iar n cel de-al treilea urina de .la
sfritul miciunii.
Hematurie prezent numai n primul pahar (hematurie iniial)presupune o hemoragie de
origine prostatic sau uretral.
Hematurie prezent numai n ultimul pahar (hematurie terminal) sugereaz o
hemoragie vezical.
Se presupune c este vorba de o hemoragie reno-uretral cnd hematuria este prezent
n toate cele trei pahare (hematurie total).
50. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN BACTEOROLOGIC

UROCULTURA cerceteaz prezena bacteriilor n urin deaceea se impune ca recoltarea urinei s
se fac n condiii de asepsie ntr-o eprubet steril cu dop steril.

Urocultura se face prin emisie spontan; se recolteaz urina de diminea dup o prealabil
toalet a organelor genitale.
94
SCOP explorator : informeaz asupra strii funcionale a rinichilor, ct i a ntregului organism

MATERIALE
- urinar sau plosc

- muama, alez
- materiale pentru toaleta organelor genitale externe
- eprubete sterile sau alte recipiente n funcie de examenul cerut
- lamp de spirt i chibrituri
PSIHIC
- se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului

- s tie s utilizeze numai recipientul gol i curat
- s urineze fr defecaie
- s verse imediat urina n vasul colector
- s nu urineze n timpul toaletei
FIZIC
se protejeaz patul cu muama i alez

- se aeaz plosca sub pacient
- se face toaleta organelor genitale externe
- se ndeprteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat
LA FEMEI recoltarea necesit o toalet atent:
se spal cu ap i spun, se cltete cu soluie antiseptic de permanganat de K sau ceai
de mueel sau ap fiart i rcit, se terge cu o compres steril sau cu un prosop curat
clcat cu fierul ncins nainte de folosire.
Se introduce un tampon steril intravaginal , dac este cazul, pentru a evita ca urina s fie
contaminat cu scurgere vaginal.
Se recolteaz jetul mijlociu direct n eprubeta steril; dopul se ine n mn fr a atinge
poriunea ce intr n eprubet
LA BRBAI recoltarea este mai simpl:
Se recolteaz jetul mijlociu, dar se iau toate msurile pentru ca urina s nu fie contaminat
cu germeni oportuniti de pe tegumentele vecine
Se face toaleta glandului , a prepuului prin splare, cltire , tergere steril i apoi
antisepsia glandului cu alcool
Transportul trebuie s fie asigurat n curs de 1h de la prelevare deoarece urina este un
excitant mediu de cultur; astfel sunt necesari civa germeni pentru a obine n scurt
timp o contaminare masiv
Urina poate fi pstrat la frigider cteva ore (la 4 C 2-5h)
Cantitatea de urin pentru urocultur este de 5ml(n eprubet)
Nu se administreaz antibiotice 10 zile nainte de recoltare
Bolnavul nu va consuma lichide timp de 12-24h nainte de recoltare
Nu va urina 6h nainte de recoltare
Recoltarea se face de preferin dimineaa la ridicarea din pat
-
95
-se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea
anterioara
-se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea
acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii
-cu 12ore inainte nu va consuma lichide
-nu va urina cu 6 ore inainte
-se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun
urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril
-se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 510ml din jetul mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de
tegumente sau lenjerie
Pentru sugari
-Se spal zona urogenital cu ap i spun i se tamponeaz cu, comprese sterile pentru a
se usca.
-Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor adezive n jurul orificiului urinar.
-Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n interiorul acesteia.
-Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita
scurgerea urinei pe lng pung i contaminarea acesteia.
-Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul copilului i cele dou benzi adezive se
lipesc ntre ele asigurndu-se astfel nchiderea pungii.
=normal urocultura este negativa
=pathologic-prezenti germeni patogeni

RECOLTAREA URINEI PRIN SONDAJ VEZICAL
- se utilizeaz atunci cnd recoltarea la jumtatea miciunii nu este posibil i cnd

puncia vezical nu este dorit
- se folosesc sonde (catetere) cu o singur cale unidirecional (exist risc de infecie
extern)
- se face toaleta organelor genitale cu atenie (vezi sondajul vezical)
- n caz de sond vezical permanent, nu se recolteaz urina din punga colectoare, ci

numai prin puncie n poriunea proximal a sondei dup o dezinfectare atent a suprafeei
acesteia
RECOLTAREA UROCULTURII LA PACIENTII CU SONDA VEZICALA
-se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei
-se pun manusile;
-daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va
dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli
in recipientul steril
-daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din
cateter;
se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de
drenaj;
-se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce
96
-apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;

-se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)
-recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este
cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul
-nu se recolteaza din sacul colector
-nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchis
RECOLTAREA URINEI PRIN PUNCIE VEZICAL
- se face numai n caz de vezic plin, cnd nu se poate recolta urina la jumtatea
miciunii sau prin sondaj vezical
- se execut puncia vezicii urinare
- se repartizeaz urina recoltat n recipiente n funcie de scop
51. RECOLTAREA URINII DIN 24 DE ORE DIUREZA

DEF: Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.
SCOP:
Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra altor

mbolnviri
Cunoaterea volumului diurezei
Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total de urin
emis
Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul (intrri ieire).
MATERIALE NECESARE
se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap

distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza orice
borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast
se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului
colectarea ncepe dim., la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la aceeai or
Pentru o determinare corect
3. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la prima emisie, se
arunc
4. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi, la aceeai or,
pstrndu-se i urina de la ultima emisie
De reinut
golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare
pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat, cristale de
timol
recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat, se ine
la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei
dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor
pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore
97
pentru examene chimice-se recolteaz 100ml de urin

Precizare. Pentru determinarea toleranei la glucide, 100 ml de urin se vor recolta din cantitatea
total de pe 24 de ore
NOTAREA DIUREZEI
Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului

prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei respective
spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 ml de urin
cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500 ml.
52. Recoltarea materiilor fecale pentru reactia Adler

Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test des utilizitat pentru
screeningul sangerarilor digestve.
MATERIALE NECESARE:
-manusi
-recipient colector de sticla
-apasator de limba sau orice alt instrument specific de recoltare pe care il are laboratorul
-substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare)
RECOLTARE:

-se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaun
-se va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta intocmai
prospectul de utilizare
-se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat
-se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testului
CONSIDERATII SPECIALE:
- ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica apoi
o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului .
- testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul
gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal
poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului.
- se va verifica data expirarii kitului de testare
- pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii
etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea
testului.
- de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta
rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi).
- timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-regim alb
- nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste
medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare
- nu se fac extractii dentare inainte de recoltare
98
- se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals

pozitive
53.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURA

DEF: Materiile fecale scaunul cuprinde resturile alimentare supuse procesului de digestie i
eliminate din organism prin defecaie.

SCOPUL : Explorator depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnviri digestive.
~ Depistarea purttorilor de germeni.
~ Depistarea tulburrilor de digestie alimentar.
~ Stabilirea diagnosticului.
MATERIALE NECESARE:
~ Bazinet.
~ Tub recoltor cu linguri.
~ Tampoane sterile.
~ Coprocultor.
~ Sond Nelaton i sering de aspiraie.
~ Purgativ salin.
~ Eprubete cu medii de cultur.
~ Spatul de os sau baghet din lemn lustruit.
~ Muama i alez pentru protecia patului.
~ Mnui de protecie.
PREGTIREA BOLNAVULUI:
Pregtirea psihic:
o Se anun bolnavul i se explic tehnica i necesitatea ei.
Pregtirea fizic:
o Cu o sear nainte se poate administra un purgativ salin (sulfat de Mg 20-30 g).
o Se golete vezica urinar.
o Se instruiete pacientul cum s foloseasc recipientele de recoltare.
RECOLTAREA SCAUNULUI PENTRU COPROCULTUR:
~ Se face din scaun spontan sau provocat captat n recipient steril.

~ Direct din rect cu tampon steril.
~ Prin rectoscop direct din colon.
~ Scaunul recoltat este depozitat pe medii
54. RECOLTAREA SPUTEI

DEF: Sputa
- produs de secreie provenit din cile respiratorii i eliminat pe gur prin

expectoraie prin efort de tuse.
SCOP:
~ Explorator.
~ Stabilirea diagnosticului.
EXAMENE EFECTUATE:
~ Macroscopic.
99
~ Citologic.
~ Bacteriologic.
~ Parazitologic.
MATERIALE NECESARE:
~ Pahar conic.
~ Recipient cu capac steril.
~ Cutie Petri.
~ Scuiptoare steril.
~ Tampoane pe porttampon sterile.
~ Vas gradat.
METODE DE RECOLTARE:
~ Prin expectoraie n urma unui efort de tuse.

~ Prin spltur gastric din stomac la bolnavii care nu expectoreaz, ci nghit sputa.
~ Prin spltur bronic la bolnavii care nu expectoreaz sau cu tuberculoz cavitar.
~ Prin frotiu faringian de ctre medic (se ptrunde sub controlul laringoscopic direct n laringe
unde se recolteaz cu tampon).
~ Se anun i se explic tehnica i necesitatea ei.

~ Se instruiete s nu nghit sputa.
~ Se educ bolnavul: s tueasc cu gura nchis, s nu scuipe n jurul su, s nu arunce
corpuri strine n
scuiptoare, s nu expectoreze n batist sau erveel, s nu expectoreze sput cu saliv.
~ Se ajut bolnavul s aib o poziie care s nu-l oboseasc n timpul expectoraiei.
~ Se cere bolnavului s-i clteasc gura i faringele cu ap, naintea recoltrii.
EXECUTAREA RECOLTRII:
~ Se ofer bolnavului vasul de colectare.

~ Se cere s expectoreze dup un efort de tuse provocat.
~ Se colecteaz sputa (n funcie de examenul cerut) matinal sau din 24 de ore.
1. Recoltarea sputei prin spltur gastric:
~ Se introduce sond Einhorn n stomac, dimineaa, pe nemncate.
~ Se introduc pe sond 200 ml ap distilat, bicarbonatat i se extrage cu seringa.
~ Lichidul recoltat se trimite imediat la laborator.
~ Dac recoltarea se face pentru NSMNARE sucul recoltat se neutralizeaz cu
bicarbonat de sodiu.
2. Recoltarea sputei prin spltur bronic:
~ Se introduc n recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml teofilin 3% cu 1 ml soluie
de stricnin 1.
~ Pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii profunde, repetate, urmate de expiraii scurte.
~ Se face o scurt pauz de 4-5 secunde i se repet pn la terminarea ntregii cantiti de
soluie de aerosoli.
~ Dup aspiraii bolnavul tuete (chiar dac nu a tuit nainte).
100
~ Sputa expectorat se recolteaz n recipient steril.

~ Recoltarea se repet timp de 4 zile n vase separate.
ngrijirea bolnavului dup recoltare:
~ Se cltete gura cu ap.
~ Se spal i se dezinfecteaz minile.
Pregtirea produsului pentru laborator:
~ Se acoper vasul de colectare.
~ Se eticheteaz.
~ Se completeaz biletul de analiz cu datele bolnavului i examenul solicitat.
55. RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

- Identificarea agenilor patogeni la purttori sntoi i bolnavi

- Efectuarea antibiogramei
- Tav medical/crucior;
- Spatul lingual steril;
- Eprubet cu tampon faringian steril;
- Mnui de unic folosin;
- Masc de protecie;
- 1-2 tvie renale
a) PSIHIC:
- Informai i explicai procedura pacientului/aparintorului (dac este copil)

- Incurajai i susinei pacientul
b) FIZIC:
- Atenionai pacientul sau aparintorul s nu inceap nici un fel de tratament; s nu mnance,

s nu bea ap, s nu fac gargar, s nu se spele pe dini, s nui instileze picturi in nas in
dimineaa recoltrii
- Aezai pacientul pe scaun sau in pat in poziie ezand
- Avertizai aparintorul c va trebui s-i susin copilul in brae pentru recoltare
- Verifica i dac pacientul a respectat recomand rile privind procedura

- Imbrcai mnui de unic folosin
- Folosii masca de protecie
- Invitai pacientul s deschid larg gura
- Deschidei eprubeta; scoatei tamponul faringian
- Apsai limba cu spatula lingual steril
101
- tergei depozitul faringian i amigdalian (dac este cazul dezlipii i o poriune din falsa
membran)
- Retragcei tamponul faringian far a atinge: dinii, limba, obrajii
- Inchidei repede eprubeta cu dopul
- Realizai un frotiu folosind alt tampon conform recomandrii medicului)
- Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedur.

Dac are senzaie de gre i vom nu mnanc i nu bea imediat dup recoltare
- Colectai deeurile in recipiente speciale, conform P.U.

- Splai i curai instrumentele folosite
- Indeprtai mnuile/masca
NOTAREA PROCEDURII
- Notai procedura in dosarul/planul de ingrijire;

- Data i ora recoltrii;
- Notai reacia pacientului, aspectul local
PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetai recipientul in care s-a fcut recoltarea

- Completai fia de laborator
- Transportai imediat produsul la laborator
- Comunicai laboratorului dac pacientul a luat medicamente i care sunt acelea
Rezultate ateptate:
- Recoltarea s-a fcut fr incidente
- Produsul nu a fost suprainfectat
Rezultate nedorite/ce facei?
- Se pot obine rezultate eronate atunci cand in timpul recoltrii tamponul faringian se imbib
cu saliv sau se ating dinii, limba
- Repetai recoltaren folosind alt tampon
- Pacientul poate prezenta senzaie de grea, voma prin atingerea luetei
- Rugai pacientul s inspire adanc i apoi s stea nemicat in timpul recoltrii
56. RECOLTAREA SECREIILOR PURULENTE

- Colectarea de secreii purulente dintr-o leziune deschisa pentru identificarea prin examene de
laborator a microorganismelor ce provoac infecia in vederea precizrii diagnosticului
- Pense
102
- Comprese
- Soluii dezinfectante
- Mnui sterile
- Recipiente sterile pentru colectat produsul (eprobete sterile)
- Tampoane sterile
- Ansa de platin
- Pipeta Pasteur
- Lame de laborator, lampa de spirt
- Leucoplast
- Tav medical/crucior medical
a) PSIHIC:
- Informai i explicai procedura pacientului/clientului

b) FIZIC:
- Poziionai pacientul/clientul in funcie de locul leziunii (plag chirurgical cu supuraie
parietal, plgi septice, abces, flegmon deschis, vezicule, pustule)
- Asigurai intimitatea pacientului/clientului
- Verificai prescripia medical
- Splai mainile
- Imbrcai mnui sterile
- Curai suprafaa leziunii
- Recoltai din secreie:
prin aspiraie cu pipeta Pasteur steril
cu ans de platin sterilizat in prealabil prin inclzire la rou
cu tampon steril
- Realizai 2-3 frotiuri avand grij s intindei uniform secreia
- Introducei produsul aspirat sau tamponul cu care ai recoltat intr-o eprubet steril
- Etichetai i trimitei la laborator in timp util
- Pansai leziunea folosind o tehnic adecvat dac este nevoie

- Supravegheai aspectul pansamentului
- Monitorizai funciile vitale
- Colectai compresele, mnuile in recipiente speciale pentru materiale cu poten ial infec ios
respectand P.U.
NOTAREA PROCEDURII
Notai procedura in planul de ingrijire :

103
- Data, ora recoltrii i numele persoanei care a recoltat

- Aspectul secreiei
- Aspectul leziunii i al tegumentelor din jur
Rezultate ateptate:
- Pacientul nu acuz durere
- Recoltarea s-a fcut in condiii de asepsie, nu exist risc de suprainfectare
Rezultate nedorite/Ce facem ?
- Acuz durere i produce sangerare
- Lucrai cu blandee
- Suprainfectare cu ali germeni
- Respectai cu strictee asepsia i antisepsia
- Rezultatul nu este corect pentru c produsul nu s-a trimis in timp util la laborator
57.TESTUL DE TOLERANTA LA GULCOZA

Pe langa recoltarea de sange capilar, testul de toleranta la glucoza oralapoate oferi informatii
privitoare la modul de functionare si tendintele metabolismului glucidic al pacientului.
Testul toleranei la glucoz oral:
= se face dup de 3 zile de activitate fizic i diet obinuite, fr restricie de glucide;
= cu 12 ore nainte de test pacientul nu mai mnnc nimic, nu fumeaz, nu bea cafea;
=dimineaa se recolteaz o prob de snge pentru determinarea glicemiei bazale;
= se administreaz oral, 75 g glucoz pulbere dizolvat n 200 ml ap, timp de 5-10 minute;
= 2 ore pacientul st linitit, la pat;
= se recolteaz probe de snge la 1 or i la 2 ore;
Testul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot ingera glucoza (pacienti cu
boli de malabsorbtie, gastrectomii). Testul masoara nivelul glucozei in sange dupa administrarea
i.v a unei perfuzii cu glucoza 50% in timp de 3-4 minute..Testele glicemice se vor recolta la 30
minute, 1 ora, 2 ore, si la 3 ore de la administrarea glucozei..Dupa o crestere imediata de pana la
300-400mg/dl a nivelului glicemiei ( insotita de glicozurie) nivelul glicemiei va reveni la normal
in timp de 1 ora, 1 ora si un sfert. Daca de la 2-3 ore de la administrarea de glucoza, nivelul
acesteia nu a revenit la normal, se confirma suspiciunea de diabet.
58. EFECTUAREA PANSAMENTELOR

CONDIIILE UNUI BUN PANSAMENT:
a) S fie fcut n condiii aseptice

Folosii materiale de protecie i instrumente sterile
Splai i dezinfectai minile, mbrcai mnui sterile
Servii materialele folosind pense
Nu introducei n casolet sau n trusa de instrumente pensa cu care ai lucrat n plag
Nu folosii aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
Asigurai absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
104
Folosii comprese de tifon i vat hidrofil

c) S fie protector
Acoperii plaga cu comprese sterile i vat
Asigurai-v c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm
Dac zona este expus microbilor, protejai plaga cu un strat mai gros de tifon i vat
d) S nu fie dureros
Acionai cu blndee i rbdare
Administrai un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
Splai plaga prin turnare i absorbii surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
Nu fixai pansamentul prea strns pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
Asigurai limitarea micrilor n acea zon dac exist indicaii n acest sens
e) S fie schimbat la timp
Verificai indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului
Schimbai ct mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cnd se menine curat i
uscat
n cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cte ori este nevoie
Anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr
alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie.
TIMPII PANSAMENTULUI
a) Crearea cmpului operator

Degresarea tegumentelor din jurul plgii pentru a ndeprta urmele de adeziv de la
pansamentul sau sebumul,
ndeprtai compresele de la pansamentul vechi cu blndee, umezindu-le cu soluie
antiseptic dac sunt lipite
Dezinfectai tegumentul cu o soluie antiseptic (ncepnd dinspre plag spre periferie,
schimbai frecvent tamponul)
b) Tratarea plgii
Acionai n funcie de recomandarea medicului, de natura i evoluia plgii;
Splai plaga cu un jet slab de soluie antiseptic dac prezint secreii
ndeprtai tubul de dren, ndeprtai firele i ajutai medicul dac este o plag recent
Aplicai medicamente conform prescripiei medicale
c) Acoperirea (protecia plgii)
Aplicai comprese sterile care s depeasc marginile plgii cu 1-2 cm
Nu aplicai un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
La plgile care secret, acoperii compresele cu strat nu prea gros de vat pentru a nu
permite, stagnarea secreiilor n contact cu tegumentul favoriznd iritaia i macerarea
d) Fixarea pansamentului :
Alegei o metod de fixare adecvat regiunii prin nfare sau cu substane adezive
Verific pansamentul pentru a nu jena circulaia de ntoarcere sau dac asigur repausul n
cazul n care este limitat micarea
Verificai dac pansamentul jeneaz micarea
OBIECTIVE:
Favorizarea vindecrii rnilor

Prevenirea infeciei
Aprecierea procesului de vindecare
Protecia plgii mpotriva factorilor mecanici
NECESAR MATERIALE:
Se face n funcie de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)

105
Carucior pentru pansamente

Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale,
chiurete, etc.(in functie de specialitatea chirurgicala)
Comprese sterile
Tuburi de dren sterile
Mnui sterile
Ochelari de protecie, masc
Alez absorbanta
Soluii antiseptice: - pentru tegumente
- pentru plag
Medicamente: pulberi, unguente
Materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv,
Tvia renal
ETAPE:
a) PREGTIREA PSIHIC
Informai pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului

Explicai modul de desfurarea al procedurii
Obinei consimmntul
b) PREGTIREA FIZIC
Poziionai pacientul n funcie de segmentul ce trebuie pansat

Alegei poziia de decubit pentru a evita lipotimia
Asigurai intimitatea pacientului dac este cazul
c)EFECTUAREA PROCEDURII:
Alegei materialele necesare n funcie de tipul pansamentului

Verificai prescripia medical privind tratarea plgii
Identificai pacientul
Evaluai starea pac. pentru a stabili dac pansam. se face la pat sau la sala de pansamente
Punei masca, acoperii prul, splai minile i dezinfectai-le cu alcool
mbrcai mnui sterile, luai din trus 2 pense sterile
ndeprtai pansamentul vechi dac este cazul, fr s producei durere. Dac este lipit
umezii cu ap oxigenat sau ser fiziologic; observai plaga
Curai tegumentul din jurul plgii cu alcool sau tinctur de iod
tergerea se va face de la plag spre periferie schimbind des tampoanele pentru a evita
contaminarea
Splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din
soluiile dezinfectante recomandate
Absorbii secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
Curai din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i
tergei apoi cu un tampon uscat
Efectuai n continuare tratamentul plgii n funcie de natura i evoluia acesteia, aplicnd
medicamente dac sunt recomandate
Acoperii cu comprese de tifon sterile care s depeasc marginea plgii cu 1-2 cm i
aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar
Fixai prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat
regiunii (circular, n spiral, n evantai, cu fa rsfrnt, n spic)
d)NGRIJIREA PACIENTULUI
Aezai pacientul n poziie comod i punei regiunea lezat n repaus
Observai faciesul i comportamentul la durere

106
Observai aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
e)REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
Colectai deeurile cu potenial infecios (comprese, mnui, tuburi de dren, fei) n

recipiente speciale
Curai instrumentele i pregtii-le pentru sterilizare
Dezbrcai mnuile
Splai minile
f)NOTAREA PROCEDURII
Notai tipul de pansament, aspectul i evoluia plgii data, ora
Notai informaiile care trebuie transmise n legtur cu pansamentele urmtoare

g)EVALUAREA PROCEDURII: bilant pozitiv:
Pacientul nu acuz durere
Pansamentul este bine fixat i curat
Plaga este n curs de vindecare
Bilant negativ-interventii:
Pacientul acuz durere, tegumentele sunt roii, edemaiate, plaga secret
Anunai medicul i efectuai ngrijirile recomandate
Tegumentele i schimb culoarea, pot apare furnicturi
Pansamentul este prea strns. Refacei bandajul
Pansamentul se umezete din cauza secreiilor
Aplicai un strat protector i absorbant de vat
Montai tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
Schimbai pansamentul de cte ori este nevoie
TIPURI DE PANSAMENTE
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV:
Acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag

operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter
venos) pentru a realiza protecie fa de mediul nconjurtor
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV:
Acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
ATENTIE:
Supravegheai pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dac infiltreaza
Dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV:
Diminuarea edemului inflamator
ATENTIE:
Aplicai comprese umede reci mbibate n soluii recomandate de medic (Rivanol,

Cloramin, etc.)
Fixai
Reumezii din timp n timp (maxim la 5-10 min) sau schimbai compresele deoarece se
nclzesc i produc un efect contrar.
Indicatii unui Bandaj sunt:
fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati,
regiune cefalica, plagi periarticulare);
107
fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n timpul activitatii
(mna, picior);
efectuarea unui pansament compresiv;
imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii, fracturi).
59. INGRIJIREA PLAGILOR

Definiie: Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi
cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet
medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod
corespunztor se cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
Prim ajutor la locul accidentului:
hemostaza provizorie
aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitar
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
INGRIJIREA PLGILOR RECENTE CARE NU AU DEPIT 6 ORE DE LA ACCIDENT
calmarea durerii
toaleta si dezinfectia tegumentului
- dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de
marginea plgii
- se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa si sapun ,apoi cu ser fiziologic
- se dezinf. cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior
toaleta plagii:
- curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa
oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod
mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
- tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face tamponare cu vata;nu se
toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale
dezinfectia din nou a tegumentului
- dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tinctura de iod apoi cu alcool
- acoperirea plagii
- acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care treb. sa depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm
fixarea pansamentului
108
- se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de eventualele

complicatii
profilaxie antitetanica-anatoxina tetanica (ATPA ) 0,5ml intramuscular in muschiul deltoid.
60/61/62/63/65 EFECTUAREA TIPURILOR DE BANDAJE

BANDAJAREA= metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si
latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata.

MATERIALE NECESARE
= Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)

= Fee elastice
= Foarfece
= Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta
= Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
= Se deruleaza de la stanga la dreapta
= Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
= Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
= Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei
venoase
= Se evita miscarile inutile
= Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului
= Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
= Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj
= sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
= sa fie elastic,suficient de strans
= sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare
= se aplica oblic sub pansament
= se intersecteaza cu o tura circulara
= se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
= primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor
cand nu este posibil acest lucru)
= terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament
Tipuri de bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
INFASAREA CIRCULARA
Se supapun turele de fasa una peste alta

Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
INFASARE IN SPIRALA
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin

tehnica numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse
INFASARE IN FORMA CIFREI8
109
Se incepe cu ture circulare sub articulatie

Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu turecirculare
Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
INFASAREA IN SPIC DE GRAUSAU SPICA
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn

Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei
Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termina cu ture circulare
INFASAREA IN EVANTAI
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)

Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in
plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub
articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
BANDAJAREA PE REGIUNI
INFASAREA CAPULUI- CAPELINA
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul

fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture
circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii
pansate
BANDAJAREA PLAGILOR GTULUI.
a. Plasati o compresa peste plaga.

b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opusa
INFASAREA NASULUI-PRASTIA
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm

nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se
fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie
INFASAREA BARBIEI-CAPASTRUL
se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm

nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile
INFASAREA OCHILOR (MONOOCULAR,BINOCULAR)-PRIN TURE SUCCESSIVE OBLICE
SI CIRCULARE
BANDAJAREA GATULUI-CIRCULAR
110
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma
in 8,degetele in spic
Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in
8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3 ture
trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de
unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou
circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau
nfaarea cu o fa.
Se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa anteroposterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte
cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
= Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
= Esarfa
= Tesaturi tubular elastice
= Material adezive
66. Imobilizarea fracturilor inchise de tibie si peroneu

- fracturile de gamba implicand unul sau ambele oase se intalnesc frecvent in sport dar ele se pot
produce si la locul de munca. Fracturile capetelor distale (inferioare) ale acestor oase pot fi
confundate cu glezna luxata.
In plus fata de semnele si simptomele generale, la fracturile gambei pot aparea deformari
accentuate, strambarea sau rotirea gambei.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.
Imobilizarea cu atela 'naturala':
Daca piciorul valid este utilizat ca atela, se pozitioneaza la inceput bandajele sub piciorul ranit,
apoi se aseaza fasa de-a lungul piciorului.
Se aduce piciorul valid langa cel ranit si se infasa ambele picioare impreuna, in ordinea
urmatoare:
-un bandaj ingust la glezne de forma cifrei 8;
-un bandaj lat la coapse;
-bandaje inguste deasupra si sub fractura
111
67. IMOBILIZAREA FRACTURILOR INCHISE DE FEMUR

Se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale.
Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se intinde de deasupra
oaselor bazinului pana la calcai. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se intinde de la
regiunea inghinala pana la calcai.
Cand femurul este fracturat in apropierea genunchiului imobilizarea se poate realiza folosind o
singura atela trecuta prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera pana la calcai.
68. IMOBILIZAREA FRACTURILOR INCHISE DE HUMERUS

Se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fracturii drept atela putem folosi
chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei esarfe.Imobilizarea fracturii
de humerus se mai poate realiza cu ajutorul atelelor de lemn:
-Se pune o atela in axila (subsuoara) care va depasi in jos linia cotului;
-Cea de a doua atela va fi fixata in partea externa, depasind linia umarului si cotului;
-Se rigidizeaza cele doua atele cu ajutorul a doua fesi amplasate spre extremitati;
-Se sustine bratul impreuna cu antebratul indoit la 90 cu ajutorul unei esarfe, de gat sau se
fixeaza de torace cu ajutorul a 2-3 fesi ori cu o bucata de panza. In cazul fracturilor localizate la
partea distala (in apropiere de cot), care se manifesta prin tumefiere accentuata a cotului, cea mai
buna imobilizare se asigura printr-o atela de sarma care poate fi modelata in unghi drept la
nivelul cotului.
Imobilizarea fracturilor humerale:
Ghips toraco-brahial;
Orteze;
Esarfa triunghiulara.
69. IMOBILIZAREA FRACTURILOR INCHISE DE RADIUS SI

CUBITUS
Fracturile de antebrat pot implica fie radiusul, fie cubitusul sau ambele oase si pot include si
articulatia cotului sau incheietura mainii (pumnului). Fractura capatului distal (inferior) al
radiusului (numita fractura lui Colles) deformeaza incheietura mainii ca o furculita rasturnata;
acest tip de fractura este mai frecventa si se produce ca urmare a sprijinirii pe mana in momentul
unei caderi, alunecari etc.
Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.
Imobilizarea se poate realiza si cu ajutorul a doua atele de lemn care cuprind si articulatiile
cotului si pumnului. Antebratul indoit la 90 se fixeaza cu ajutorul unui bandaj triunghiular de
panza ale carui capete se leaga dupa gat.
Fracturile oaselor mainii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete. Daca degetele sunt
zdrobite, se aseaza pansament moale intre degete.
Imobilizarea fracturilor antebratului:
Atela ghipsta;
112
Atela Cramer;
ghips circular.
70. IMOBILIZAREA FRACTURILOR COSTALE

Acestea nu se imobilizeaza, exceptie face voletul costal (dubla fractura la 2 coaste invecinate).
Imobilizarea se face prin infundarea zonei respective impiedicand astfel, miscarile segmentelor la
acest nivel.
Pentru scaderea durerii sunt indicate: comprese cu gheata la locul de fractura, medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene de tipul Ibuprofenului sau medicamente antialgice de tipul
Algocalminului sau Tylenol cu codeina.
Este indicat ca cel putin o data pe ora, pacientul sa tuseasca sau sa efectueze o inspiratie profunda
pentru a permite oxigenarea plamanilor. Acest lucru va reduce riscul de aparitie a pneumoniei sau
a atelectaziei (colaps al tesutului pulmonar).
Este indicat ca dupa o lovire a toracelui sau o cazatura urmata de durere la nivelul peretelui
toracic, neinsotite de afectari ale capului sau gatului, pacientul sa fie asezat pe partea afectata.
Acest lucru permite portiunii neafectate a plamanului sa se extinda suplimentar in timplul
inspiratiei.
Imobilizarea se face cu ajutorul fesei elastice; iar in cazul voletului costal fixarea se face prin
compresiune manuala; fie cu fese rulate aplicate pe volet, totul se fixeaza apoi cu benzi adezive
care sa cuprinda numai hemitoracele corespunzator.
71. PREGATIREA, EFECTUAREA EKG

Def. Explorarea funcional a aparatului cardiovascular (EKG)
EKG = nregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
E.K.G. este o metod de investigaie extrem de preioas n diagnosticul unei cardiopatii n
general, n suferinele miocardo-coronariene n special, i totodat este o metod de a recunoate
o boal de inim care evolueaz clinic latent, cnd se efectueaz E.C.G.-ul de efort.
SCOP;
Explorrile cardiovasculare urmresc:

- stabilirea capacitii funcionale i a posibilitilor de adaptare la efort a inimii i a vaselor
sanguine;
- evidenierea tulburrilor funcionale incipiente, precizarea gradului i intensitii acestor
tulburri;
- stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul funcional.
Tulburrile aparatului cardiovascular reprezint de multe ori rsunetul mbolnvirii altor organe,
de aceea probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea funcional a inimii i a vaselor este
influenat i de factori externi (surmenaj, emoii, abuz de alcool, nicotine). Din aceste
considerente bolnavii trebuie pregtii n mod corespunztor.
113
REINEI:
Ea este interpretat ntotdeauna de medic n lumina datelor clinice. nregistrarea

electrocardiogramei se face cu aparate speciale numite electrocardiografe, de diferite tipuri.
Legtura ntre bolnav i aparat se face printr-un cablu bolnav". La extremitatea distal a cablului
sunt ataate plcuele metalice - electrozii (n numr de 10) necesari pentru nregistrarea a 4
derivaii standard i unipolare i 6 precordiale (V1-V6).
PREGATIREA BOLNAVULUI
1. Se pregtete bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nltura factorii emoionali
2. Se transport bolnavul n sala de nregistrare, de preferin cu cruciorul, cu 10 - 15 min.
nainte de nregistrare
3. Aclimatizarea bolnavului cu sala de nregistrare
4. Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaii i va fi rugat s-i relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaz pe prile moi ale extremitilor plcile de metal ale electrozilor.
Sub placa de metal a electrozilor se aeaz o pnz nmuiat ntr-o soluie de electrolit (o lingur
de sare la un pahar de ap) sau past special pentru electrozi.Cei 10 electrozi (4 pentru membre
i 6 precordiali) se fixeaz pe bolnav n felul urmtor:
- montarea electrozilor pe membre:
rou = mna dreapt; galben = mna stng; verde = picior stng; negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali
V1= spaiul IV intercostal, pe marginea dreapt a sternului
V2 = spaiul IV intercostal, pe marginea stng a sternului
V3 = ntre V2 i V4
V4 = spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular (apex)
V5 = la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar stng
V6 = la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng
ATENIE!
Aplicarea cu foarte mare precizie a electrozilor, respectnd toate indicaiile prescrise, garanteaz
o nregistrare corect i fr artefacte.
Pregtirea aparatului: Aparatul va fi legat la priza de mpmntare.
Verificarea poziiei corecte a butoanelor i clapelor
Punerea n funciune a aparatului
Aparatul poate fi pus n funciune cu ajutorul clapei 3 n
poziia Apsat" verificndu-se scala-indicator de funcionare care trebuie s indice zona verde
a scalei instrumentului. Dup 3 - 5 minute de stabilizare a funcionrii se poate trece la testarea
aparatului
Testarea aparatului (nregistrarea testului etalon)
nregistrarea electrocardiogramei DI , DII ,DIII
nregistrarea derivaiilor unipolare i precordiale
Terminarea nregistrrii : Dup terminarea nregistrrii se scoate din funciune aparatul prin
trecerea clapetei 3 n poziia neapsat se ndeprteaz electrozii de pe pacient.
Notarea electrocardiogramei. Asistenta noteaz pe electrocardiogram: numele, prenumele
pacientului, vrsta, nlimea, greutatea; menioneaz medicaia folosit; data i ora nregistrrii;
viteza de derulare; semntura celui care a nregistrat
114
INTERPRETARE
Pe o electrocardiogram normal definim:

1. Unde - convenional numite P, Q, R, S, T, U.
2. Segmente - distanta dintre dou unde (PQ),(ST).
3. Intervale - unda + segment (PQ cuprinde unda P + segmentul PQ), (QT cuprinde unda QRS +
segmentul ST + unda T), (TP - linia izoelectric).
ntre dou cicluri cardiace se nregistreaz linia zero potenial (linia izoelectric). Undele situate
deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se gsesc dedesubtul ei sunt negative.
Intervalul PQ se msoar de la nceputul undei P i corespunde timpului n care stimulul strbate
atriile de la nodul sinusal Keith-Flack pn la nodul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara). Timpul
de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi (normal 0,12" - 0,21").
Unda P i segmentul PQ reprezint expresia electric a activitii atriilor. Undele QRS, segmentul
ST i unda T reprezint expresia electric a activitii ventriculare.
72. Hemostaza provizorie in hemoragie la nivelul membrului inferior

HEMOSTAZA PROVIZORIE- MEMBRU INFERIOR
1. INGHINAL-comprimarea pe pliul inghinal
2. COAPSA- pe artera femurala pe traiectul ei; proximal pe plaga, in treimea mijlocie a
coapsei pe fata interna
3. GENUNCHI, GAMBA
fata posterioara a gambei in apropierea pliului genunchiului
- artera poplitee- posterior genunchi
4. PELVIS
-apasa pe peretele abdominal cu pumnul sub ombilic
HEMOSTAZA PROVIZORIE:
-compresiune manuala/digitala
- flectarea puternica a extremitatilor
- aplicare garou
- pensare vas sange
Primul ajutor in cazul unei hemoragii externe, consta in:
- limitarea sangerarii: asezarea victimei in pozitie de repaus cu segmentul sangerand in pozitie
ridicata (mai sus decat restul corpului)
- oprirea sangerarii: procesul de oprire a sangerarii se numeste hemostaza
Compresia hemostatica se poate realiza:
- cu degetul aplicat pe vasul sangvin: compresie digitala
- cu pansament compresiv: se acopera si se comprima rana cu mai multe comprese sterile sau in
lipsa lor cu bucati de panza curata (batiste, haine etc.)
- cu garoul
Compresia se efectueaza intotdeauna in amonte de sensul curgerii sangelui, astfel:
Hemostaza prin compresiunea manuala la membrul inferior poate fi realizata la nivelul:
- fetei posterioare a articulatiei genunchiului prin comprimarea arterei poplitee
115
- fetei dorsale a labei piciorului prin compresiunea realizata pe artera pedioasa

Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile care sunt mai aproape de un plan osos si se
poate face direct, cu degetul sau cu toata palma insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
In cazul cand nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se aplica garoul.
Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplica sub garou o fasa de tifon, sau un
obiect dur cu axul mare orientat paralel cu axul vascular al membrului. Din acest moment toata
circulatia sangelui dincolo de garou inceteaza, toate tesuturile situate in regiunea respectiva
nemaiprimind oxigen. Pentru aceste motive mentinerea unui garou nu poate depasi o ora, timp in
care accidentatul trebuie sa ajunga la o unitate medicala. Ori de cate ori se aplica un garou,
trebuie sa se noteze ora si minutul la care a fost pus, pentru evitarea unor accidente grave, din
cauza lipsei de sange din zona de sub garou.
73. HEMOSTAZA PROVIZORIE IN HEMORAGIE LA NIVELUL

BRATULUI, ANTEBRATULUI
- plagi ale arterelor antebratului: compresia se aplica la nivelul bratului (artera brahiala)
- plagi ale bratului: compresia in axila (artera axilara)
-comprimarea arterei humerale- pe fata interna a bratului, intre muschii biceps ( anterior) si
triceps ( posterior)- in functie de nivelul plagii
- in axila
- pe fata interna la jumatatea bratului
- la plica cotului
74. PUNCTIA PLEURALA (TORACOCENTEZA)

Toracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul extern prin
intermediul unui ac.
SCOPUL este: 1. explorator cand se efectueaza pentru punerea in evidenta a prezentei lichidului
pleural sau cand se recolteaza lichidul pentru examinarea sa cantitativa si calitativa;
2. terapeutic cand se efectueaza pentru evacuarea lichidului, pentru administrare
de medicamente in cavitatea pleurala (antibiotice sau citostatice) dupa spalarea cavitatii pleurale;
INDICATII
- in boli inflamatorii, in tumorile pulmonare, in insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene

in cavitatea pleurala.
- se recurge la punctie cand cavitatea revarsatului pleural depaseste de 1.5 l si exercita o presiune
asupra inimii si plamanului, impiedicandu-le functiile.
CONTRAINDICATII
- in tulburari de coagulare a sangelui (hemofilie) si in tratamentul cu anticoagulant.

Locul punctiei: se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:
(a) daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiul VII-VIII intercostal pe linia axilara
posterioara;
(b) dac lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona care va fi stabilita prin
examen clinic;
116
(c) colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor superior
pentru a preintampina fistulizarea lor;
Punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare indiferent de locul
punctiei.
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea materialelor:
- pregatirea materialelor de protectie a patului, solutii dezinfectante pentru tegument (alcool iodat
si tinctura de iod), 2-3 ace de punctie avand o lungime de 10 cm, un diametru de 1 mm; 2-3
seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie - toate acestea sterile;
- pense, manusi, camp chirurgical, tampoane si comprese sterile; romplast, eprubete sterile,
lampa de spirt, aparat de aspiratie (Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavita renala,
medicamente (atropina, morfina, tonice cardiace, solutii anestezice);
2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei si pozitia in care va sta in timpul punctiei;
- cu 30 min inainte de efectuarea punctiei se administreaza pacientului o fiola de atropina pentru
a preveni accidentele stiind ca atropina scade excitabilitatea bolnavului si a nervului pneumogastric;
- pacientul se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului sau a mesei de examinare avand
picioarele sprijinite pe un scaunel, cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea
opusa;
- sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate sau la ceafa si coatele
inainte;
- pacientii cu stare buna pot fi asezati calare pe un scaun cu spatar, antebratele fiind sprijinite pe
spatarul scaunului;
- pacientii in stare grava se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa la marginea patului;
3. efectuarea punctiei:
- se face de catre medic si doua asistente;
- se desfasoara in salon sau in sala de tratamente;
- prima asistenta pregateste radiografia pacientului dupa care ambele isi spala mainile si le
dezinfecteaza;
- a doua asistenta administreaza o fiola de atropina cu 30 min inaintea punctiei;
- aseaza musamaua si aleza pe masa de punctie si dezbraca toracele pacientului;
- medicul stabileste locul punctiei;
- a doua asistenta aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales;
- prima asistenta preg. locul punctiei prin spalare cu apa si sapun, dezinfectie cu tinctura de iod;
- apoi serveste medicului seringa cu anestezia;
- medicul efectueaza anestezia dupa care asteapta efectul anesteziei;
- in acest timp prima asistenta serveste medicului manusile chirurgicale si campul chirurgical;
- in acest timp a doua asistenta mentine pacientul in pozitia respectiva si il supravegheaza;
- medicul aseaza campul chirurgical in jurul toracelui sub locul punctiei;
- prima asistenta serveste acul de punctie adaptat la seringa, dupa ce a dezinfectat din nou cu
tinctura de iod,locul punctiei;
117
- medicul executa punctia si aspira lichidul;

- prima asistenta preia seringa cu lichid de la medic si il introduce in eprubete si la cererea
medicului serveste aparatul aspirator;
- in acest timp a doua asistenta mentine pacientul si il indruma sa-si retina tusea, urmareste
culoarea fetei si respiratia lui;
- medicul introduce solutia medicamentoasa dupa ce prima asistenta i-a inmanat medicului
seringa incarcata cu solutia medicamentoasa, in functie de scopul punctiei;
- in acest timp a doua asistenta mentine pozitia bolnavului si il urmareste in timpul punctiei;
- dupa introducerea solutiei medicamentoase, medicul retrage acul de punctie iar prima asistenta
dezinfecteaza locul si aplica un pansament steril in timp ce a doua asistenta mentine pozitia
bolnavului si il urmareste;
- ambele asistente ajuta bolnavul cu miscari blande sa se aseze in pat;
- se ridica membrele inferioare;
- scot musamaua si aleza de pe pat si invelesc pacientul;
4. ingrijiri ulterioare acordate pacientului:
- se asigura repausul ala pat pe o perioada prescrisa de medic;
- se supravegheaza pulsul, T.A., respiratia, culoarea tegumentelor periodic;
- se informeaza imediat medicul in cazul aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei si a secretiilor
bronhice.
5. pregatirea produsului pentru examinare:
- examinarea macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul si cantitatea
lichidului extras;
- lichidul extras poate fi:
(a) seros sau serocitrin cand aspectul este limpede, galben deschis, avand cauze inflamatoare
(tuberculoza) sau avand drept cauza o tulburare circulatorie (insuficienta cardiaca sau cancerul
pulmonar);
(b) tulbure cand lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent;
(c) hemoragic sau sero-hemoragic cand lichidul este roz sau rosu intens (in hemoragiile
pleurale si in pleurezia hemoragica);
- se masoara cantitatea lichidului extras;
- se examineaza lichidul biochimic prin reactia rivalta;
- pentru dozarea cantitatii de albumina pentru examenul citologic si bacteriologic, eprubetele cu
lichid etichetate se trimit la laborator;
COMPLICATII
Hemoragiile intra-pleurale si rupturi pleuro-pulmonare;

ACCIDENTE
1. Abcese de tuse determinate de iritatia pleurei in aceasta situatie se intrerupe punctia;

2. Lipotimie, ulterior colaps in aceasta situatie se suspenda tehnica, se culca pacientul in
decubit dorsal, se administreaza analeptice, cardio-respiratorii, la indicatia medicului;
3. Edem pulmonar acut determinat de evacuarea rapida a lichidului in aceasta situatie se
intrerupe punctia si se administreaza tonice-cardiace si diuretice la indicatia medicului;
118
4. Pneumotorax prin ranirea plamanului cu acul de punctie in aceasta situatie se intrerupe

punctia.
PRECIZARI
1. Aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu 2 seringi de 20 ml dar demontarea si

adaptarea lor repetata la acul de punctie, traumatizeaza pacientul si permite patrunderea unei
cantitati necontrolabile de aer.
2. Aparatele aspiratoare inlatura neajunsul aspiratiei cu seringa.
3. Evacuarea unei cantitati de lichid pleural nu trebuie sa fie mai mare de 1000-1200 ml.
4. De evitat evacuarea completa a lichidului pleural pentru a impiedica formarea aderentelor.
75. SUPORTUL VITAL DE BAZ LA ADULT

Suportul vital de baz (SVB) reprezint meninerea libertii cilor aeriene, suportul ventila iei i
circulaiei fr ajutorul vreunui echipament cu excepia dispozitivelor de protecie
1.Se asigur securitatea salvatorului, victimei i a persoanelor din jur.
2. Se evalueaz starea de contien a victimei: se scutur uor de umeri i se ntreab cu voce
tare: "s-a ntmplat ceva?
3A. Dac victima rspunde verbal sau prin micare:
se las n poziia n care a fost gsit (cu condiia s fie n siguran), este evaluat starea
victimei i, dac este necesar, se solicit ajutor;
se trimite o persoan dup ajutor sau, dac salvatorul este singur, las victima i merge chiar el
dup ajutor;
salvatorul reevalueaz periodic victima.
3B. Dac victima nu rspunde:
salvatorul trebuie s strige dup ajutor; (fig.2)
victima va fi aezat n decubit dorsal;
se deschid cile aeriene plasnd o mn pe frunte i, cu blndee, se mpinge capul spre spate,
pstrnd policele i indexul libere pentru eventuala pensare a nasului (dac va fi necesar
ventilarea);
cu vrfurile degetelor celeilalte mini plasate sub menton se ridic brbia victimei pentru a
deschide cile aeriene. (fig.3)
4. Meninnd cile aeriene deschise, salvatorul ncearc s stabileasc, timp de maxim 10
secunde, dac victima respir normal (se exclud micrile ventilatorii ineficiente, gaspurile) : (fig.4)
privind micrile peretelui toracic anterior;
ascultnd zgomotele respiratorii de la nivelul cilor aeriene superioare;
simind fluxul de aer pe obraz.
n primele minute dup oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri
rare, zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respiraia normal. ncercarea de a determina
existena unor respira ii normale privind, ascultnd i simind fluxul de aer, trebuie s dureze cel
mult 10 secunde. Dac salvatorul nu este sigur c victima respir normal, trebuie s actioneze ca
i cum ea nu ar respira normal.
5A. Dac victima respir normal:
119
se pune n poziie de siguran (vezi mai jos);

salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, iar, dac este singur, va lsa victima i se va duce
dup ajutor;
se reevalueaz respiraia.
5B. Dac victima nu respir normal:
salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, iar dac este singur, va lsa victima i se va duce
dup ajutor; la ntoarcere va ncepe compresiile toracice
salvatorul ngenuncheaz lng victim
se plaseaz podul palmei pe centrul toracelui victimei (fig.5)
podul palmei celeilalte mini se plaseaz peste mna care se afl pe torace i se ntreptrund
degetele minilor, evitnd astfel compresia pe coaste. (fig. 6). Poziia minilor trebuie s fie astfel
nct s nu exercite presiune pe regiunea epigastric sau pe apendicele xifoid
- salvatorul se va poziiona vertical deasupra toracelui victimei i, cu coatele ntinse, va efectua
compresia cu 4-5 cm a sternului (fig. 7)
dup fiecare compresie, toracele trebuie s revin la normal fr a pierde contactul minilor cu
sternul; compresiile i decompresiile se continu cu o frecven de 100/minut (ceva mai puin de
2 compresii/sec)
compresiile i decompresiile trebuie s fie egale ca intervale de timp.
6A. Combinarea compresiilor toracice cu ventilaiile:
dup 30 de compresii se redeschid cile aeriene prin mpingerea capului i ridicarea mandibulei
se penseaz prile moi ale nasului folosind policele i indexul minii de pe frunte (fig 8)
se deschide puin cavitatea bucal a victimei, meninnd ns brbia ridicat
salvatorul inspir normal, pune buzele n jurul gurii victimei asigurnd o bun etaneitate i
expir constant n gura victimei; n timpul expirului salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic
anterior i va urmri meninerea ridicat a acestuia timp de 1 secund, ca ntr-o respiraie
normal; aceasta reprezint o ventilaie eficient (fig. 9)
se menine capul n hiperextensie i brbia ridicat, se ndeprteaz gura de victim i se
urmrete revenirea toracelui la poziia iniial, pe msur ce aerul iese din plmni
salvatorul inspir din nou i expir nc o dat n gura victimei, astfel nct s obin dou
ventilaii eficiente. Dup aceasta, se repoziioneaz rapid minile n poziie corect pe toracele
victimei pentru a executa nc 30 de compresii toracice
se continu efectuarea compresiilor toracice i a ventilaiilor ntr-un raport de 30:2
ntreruperea compresiilor i ventilaiilor pentru reevaluarea victimei este indicat doar dac
aceasta ncepe s respire normal; altfel, resuscitarea nu trebuie ntrerupt.
Ghidurile actuale recomand ca resuscitatorul s administreze o ventilaie ntr-o secund, cu un
volum de aer care s determine expansionarea toracelui victimei, dar evitnd ventilaiile rapide
sau bru te. Aceste recomandri se aplic tuturor tipurilor de ventilaie din timpul RCP, incluznd
att ventilaia gur-la-gur ct i ventilaia pe masc i balon, cu sau fr suplimentare de oxigen.
Ventilaia gur-la-nas reprezint o alternativ eficient la ventilaia gur-la-gur n situaiile de
traum facial sever sau dac gura nu poate fi deschis, atunci cnd victima este ventilat n ap
sau cnd este dificil obinerea unei bune etaneiti prin ventilaie gur-la-gur.
Nu exist date publicate care s evidenieze sigurana, eficiena sau posibilitatea de a ventila
120
gur-la-traheostom, dar poate fi folosit la o victim cu tub de traheostom sau stom traheal
dac este necesar ventilarea acesteia.
Pentru aplicarea corect a ventilaiilor pe masc i balon este nevoie de aptitudini practice i
ndemnare. Resuscitatorul trebuie s reueasc deschiderea cilor aeriene prin subluxa ia
anterioar a mandibulei fixnd n acelai timp masca pe faa victimei. Este o tehnic adecvat
pentru resuscitatorii laici care lucreaz n anumite zone cum ar fi cele n care exist risc de
intoxica ie cu cianuri sau expunere la ali agenti toxici. Exist i alte situaii specifice n care
persoanele laice sunt instruite i reinstruite s acorde primul ajutor care include executarea
ventilaiei pe masc i balon. n aceste situaii ar trebui urmate aceleai reguli stricte de instrucie
ca i n cazul personalului medical.
Dac ventilaiile iniiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca ntr-o respiraie normal,
atunci, naintea urmtoarei tentative:
se verific gura victimei i se ndeprteaz orice obstrucie vizibil
se verific din nou dac hiperextensia capului i ridicarea brbiei sunt corecte
oricum, nu trebuie ncercat efectuarea a mai mult de dou ventilaii, nainte de fiecare reluare a
compresiilor toracice
Dac la resuscitare particip mai muli resuscitatori, acetia ar trebui s se schimbe la fiecare 1-2
minute pentru a evita epuizarea fizic. Efectuarea schimbului ntre resuscitatori se va face ct mai
rapid.
6B. Resuscitarea doar cu compresii toracice - poate fi efectuat, dup cum urmeaz:
dac salvatorul nu poate sau nu dorete s administreze ventilaii gur-la-gur, atunci va efectua
doar compresii toracice
n acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecven de 100/minut
resuscitarea va fi oprit pentru reevaluare doar dac victima ncepe s respire normal; altfel
resuscitarea nu trebuie ntrerupt.
8. Resuscitarea va fi continuat pn cnd:
sosete un ajutor calificat care preia resuscitarea
victima ncepe s respire normal
salvatorul este epuizat fizic.
RESUSCITAREA CU DOI SALVATORI
Dei resuscitarea efectuat de doi salvatori este mai puin solicitant, totui este important ca
ambii resuscitatori s cunoasc complet algoritmul i s fie antrenai. De aceea se recomand ca
aceast tehnic s fie rezervat specialitilor n resuscitare sau acelor salvatori care fac parte din
grupuri antrenate.
Sunt de fcut urmtoarele sublinieri:
chemarea ajutorului este o prioritate; astfel, un salvator ncepe singur resuscitarea iar cellalt
pleac dup ajutor;
-se recomand ca salvatorii s stea de o parte i de alta a victimei; (fig. 11)
se utilizeaz un raport de 30 compresii la 2 ventilaii; la finalul fiecrei serii de
30 compresii, salvatorul respectiv va fi pregtit s administreze cele dou ventilaii; pentru o mai
bun coordonare, cel care face compresiile poate numra cu voce tare;
ridicarea brbiei i extensia capului vor fi meninute tot timpul resuscitrii; se administreaz
121
cele dou ventilaii timp n care compresiile toracice se ntrerup; acestea se reiau imediat dup a
doua ventilaie, ateptnd doar ca salvatorul s
ndeprteze buzele de pe faa victimei;
dac salvatorii vor s fac schimb de locuri, pentru c de obicei, cel care face compresiile
toracice obosete, acesta trebuie s se fac ct mai rapid cu putin.
76. PUNCTIA OSOASA

DEF: punctia osoasa reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa
aosului,strabatand stratul sau cortical,prin intermediul unui ac .

SCOPUL
- Explorator
pentru mduva osoas hematogen n vederea stabilirii structurii compoziiei mduvei, precum
i studierii elementelor figurate ale sngelui n diferite faze ale dezvoltrii lor, n
cursulmbolnvirii organelor hematopoietice.
- Terapeutic
- se face n vederea administrrii unor medicamente, transfuzii de snge intraosoase(cnd
celelalte cai de administrare nu sunt posibile, din cauza arsurilor, obezitii, aparate
ghipsate.Puncia osoas se poate executa i la oamenii sntoi , pentru recoltarea de mduv n
vederea transfuzriiei la bolnavi cu patologii ale organelor hematopoetice.Indicatii boli
hematologice
MATERIALE NECESARE:
- 2 ace de puncie, care este format dintr-un troacar confecionat din oel foarte rezistent, de
lungimeacirca 5 cm, cu un calibru de 1-2 mm i c-un vrf scurt dar foarte ascuit. Acu este
prevzut cu mandren.Extremitatea extern a acului se lete n form de disc, pe care se
adapteaz mandrenul, pe aceastextremitate se va sprijini palma medicului, care execut puncia.
Acul e prevzut c-un disc aprtor,reglabil. Acest disc are rolul de a mpiedica ptrunderea acului
dincolo de cavitatea medular n compacta posterioar a sternului.- Sering de 10-20 ml pentru
aspirarea esutului medular,- o sticl de ceasornic.- Sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie,
novocain, lame sau lamele.- Materiale pentru dezinfectarea regiunii puncionate- Manusi sterileTifon steril pentru pansament , leucoplastDac puncia se face cu scop terapeutic, n loc de
instrumente de laborator(sau pe lng acestea) se vor pregti sol. medicamentoase care trebuie
administrate. Instrumentele se pregtesc pe o msu acoperita cuun cmp steril, n condiiile de
asepsie perfect ,ntruct mduva osoas este foarte susceptibil la infecie.
PREGTIREA BOLNAVULUI
- Psihica se informeaza pacientul asupra necesitii i esenei interveniei ,obtinandu-se

consimtamantulinformat- Fizica se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare ,timp de
coagulare si timp Quick.
= pentru puncia sternal bolnavul este asezat in DD , cu trunchiul uor ridicat.
=DV pe un plan dur sau DL cu genunchii flectati pentru punctia in creastailiaca
Locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu alcool i badijonat
cutinctur de iod.
LOCUL PUNCTIEI este de obicei la nivelul oaselor superficiale ,usor accesibile
122
-Sternul poate fi puncionat: manubriului sau corpul sternului , sau la nlimea coastei a-IVsau V,
sau n spaiul al 2-lea sau al 3-lea intercostal, puin n afar de linia median-Spina iliaca
posterosuperioara-Creasta iliaca-Maleolele tibiale-calaneu
TEHNICA PUNCTIEI:-
Puncia se execut n sala de tratament

-se spala pe maini asistenta si medicul- se dezbraca regiunea si se aseaza in pozitia
corespunzatoare
- Se badijoneaz locul cu tinctur de iod, se izoleaz regiunea dezinfectat cu cmpuri sterile
- Asistenta medical prezint medicului soluia de novocain aspirat n sering pentru anestezia
esuturilor moi de deasupra osului, inclusiv periostul , se badijoneaza din nou locul anesteziat i
dup 15-20 min ,necesare pentru instalarea anesteziei, se poate executa punci
- Asistenta medical prezint medicului instrumentele n timpul punciei
- Prima dat se ofer pensa, cu care medicul alege acul de puncie.
- Medicul fixeaz discul aprtor la distana presupus necesar (10-16 mm) i apoi strpunge
vertical nlocul ales pentru puncie, ptrunznd prin lama exterioar a osului cu ajutorul presiunii
exercitate asupraextremitii manderenului cu podul palmei.
- Dup ptrunderea acului n cavitatea medular al sternului medicul extrage mandrenul din ac il da nmna asistentei medicale, care l pstreaz steril.
- Asistenta medical pred medicului seringa de 10 sau 20 ml pregtit pentru aspiraie i pe care
mediculo adapteaz la ac i aspir cu ea coninutul medular.
- n timpul aspirrii bolnavul simte o senzaie dureroas retrosternal, foarte penibil. Dup 1-2
sec. dupaspiraie apare n sering mduva osoas. Cantitatea de mduva osoas necesar pentru
examinri este de0.5-1 ml .
- Mduva roie hematogen are aspectul sngelui, ns ntins pe lam e vscoas, cu multe
sfacele deesut grsos
- Dac puncia sternal s-a fcut cu scop terapeutic sau dac o puncie exploratorie e continuat
cuadministrarea substanelor medicamentoase pe cale intramedular, se va pregti din timp
aparatul de perfuzie sau transfuzie cu sol. respective, care se va racorda la acul fixat n os. Pe cale
intramedular se potadministra numai soluii izotonice pictur cu pictur. Ritmul de
administrare nu trebuie s depeasc15-20 pic pe minut. Cu acest ritm se pot administra pn la
1500-2000 ml de sol. n 24 ore, ntr-un singur loc.
- Dup terminarea operaiei de recoltare sau administrare se ndeprteaz acul de puncie. Locul
puncie se badijoneaz i se aplic un plasture .
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
-se asigura repausul la pat si se supravegheaza starea generala si semnele vitale-se observa
pansamentul daca se imbiba cu sange
ACCIDENTE POSIBILE
-imediate
punctia alba -nu se poate extrage nimic din cavitatea medular din cauza unei poziii greitea
acului-nfundarea acului(care e desfundat cu mandrenul steril).
Perforatie ale organelor interne inima ,plamani; perforarea lamei posterioare a sternului
Pneumotorax-Tardive
Hematoame
123
Introducerea infeciei n cavitatea medular osteomielita

Tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala
77. PREGATIREA PREOPERATORIE/INGRIJIRI POSTOPERATORII

Pregatirea preoperatorie
A.Pregatirea generala
1.Pregatirea psihica
Consimtamint
2.Pregatirea fizica:
-reechilibrare hidroelectrolitatica
-golirea si spalarea cavitatilor naturale ale organismului(stomac, colon)
-toaleta pacientului
-pregatirea zonei operatorii
-schimbarea lenjeriei de corp
B.Pregatirea speciala
Se aplica la anumiti bolnavi tarati sau ca afectiuni cronice, metabolice:
-DZ necesita reechilibrarea boln., trat. cu insulina pre si postoperator, respectarea regimului alim.,
prev. complicatiilor.
-Insuf. Hepatica- protectia si stimularea activitatii hepatocitelor(vit. Grup B, hepatoprotectoare,
regim alim.)
-Anemia si denutritia
-obezitatea
C.Pregatirea in urgenta
Obiective:
-monitorizarea fct. vitale
-recoltari de urgenta: TS,TC, gr.sangvin, Rh, HLG.
-toaleta generala sau partiala
-pregatirea zonei operatorii
-introducerea unei sonde de aspiratie gastrica
-imbracarea si conducerea boln., cu toate documentele la sala de operatie.
Interventiile asistentei in pregatirea preoperatorie:
1. Delegate:
-recoltari produse biologice si patologice
-supravegheaza starea generala a pacientului
-insoteste pacientul la explorari paraclinice
-monteaza linii venoase si adm. trat. recomandat de medic.
2. Autonome:
Comunica cu bolnavul si il informeaza despre:
-restrictia alimentara pre si post operatorie
-respectarea repaosului la pat dupa rahianestezie
Urmareste reactia bolnavului la medicamente.
Asigura regimul dietetic al pacientului adecvat bolii.
124
Asigura igiena tegumentelor si mucoaselor.

Asigura pregatirea intestinului pentru interventia chirurgicala si pentru anestezie.
Pregateste psihic pacientul pentru interventie.
Monitorizeaza functiile vitale
Evacuarea intestinului si a vezicii urinare
Pentru interventii pe colon:
-spalaturi intestinale cu Fortrans si multe lichide cu citeva zile inainte.
-clisma evacuatoare seara si dimineata pentru interventii intraabdominale.
-laxative sau supozitoare cu efect purgativ pentru interventiile extraabdominale
-spalatura gastrica cu apa bicarbonatata in caz de staza, stenoza pilorica
!!NU SE ADM. PURGATIVE IN ABDOMENUL ACUT, OCLUZIE!!
Administrarea premedicatiei
La indic. medicului:
-anxiolitic(ex. Xanax)
-sedativ(ex. Dormicum)
-antalgic(ex. Tramadol)
In ziua operatiei
-bolnavul nu bea, nu maninca, nu fumeaza
-se masoara si noteaza fct. vitale
-se face toaleta de dimineta si se scot:bijuterii, ceas, proteze, agrafe etc.
-se face clisma, se evacueaza vezica urinare(eventual se sondeaza)
-se adm. medicatia preoperatorie indicata
-se imbraca in camasa si parul se acopera
-se verifica identitatea bolnavului si cu documentele insotitoare este condus la sala de operatie
Ingrijiri intraoperatorii
Nursa de la blocul operator verifica curatenia si functionalitatea aparatelor si echipamentelor din
spatiile medicale (salile de operatii cu anexele aferente):
- spalator filtru pentru chirurgi cu robinete cu apa sterila,
- spatiu pentru pregatirea materialelor si pentru trezirea operatului,
- camera protocol operator.
In sala de operatii viscerale verifica:
- lampa scialitica, oxigenatorul de perete,
- aspiratorul chirurgical, aspiratorul de perete, prizele.
- Se pregatesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material moale, pachetele cu bluze si
masti sterile, caruciorul cu medicamente, masa de operatii
- In sala se intra numai cu echipament de protectie: halat, papuci, boneta, masca.
- Halatele echipei sunt considerate sterile in fata, de la umar pana la mijloc si de la mana pana
aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii, gatul, zonele axilare si spatele.
- Mesele acoperite cu campuri sunt considerate sterile doar la suprafata; orice material care atinge
suprafata mesei este considerat contaminat.
- Personalul echipei sterile trebuie sa stea in apropierea suprafetelor sterile, iar daca-si schimba
pozitiile, trebuie sa se intoarca cu fata catre fata celuilalt sau cu spatele catre spatele celuilalt
125
- Tot personalul trebuie sa foloseasca masti care asigura o filtrare inalta

- Mastile trebuie sa acopere complet nasul si gura si sa fie fixate si nu purtate larg in jurul gatului.
- Cand mastile sunt indepartate, se ating numai legaturile pentru a preveni contaminarea mainilor
de la zona nazofaringiana
- Unghiile se taie scurt pentru a preveni strapungerea manusilor.
Protocolul de admitere in zona in care pacientul este tinut pana ajunge in sala de operatie,
prevede sa se verifice de catre nursa:
numele si numarul de salon al pacientului
istoricul starii de sanatate si starea fizica prezenta
rezultatele examenelor de laborator si radiografiile
grupa de sange si testele de compatibilitate
alergiile si orice alte reactii anterioare la anestezie sau transfuzii
prezenta bijuteriilor, a lentilelor de contact, a protezelor dentare si daca pac. a consumat
alimente
greutatea si inaltimea, in vederea dozarii corecte a drogurilor anestezice.
Responsabilitatea pentru pozitionarea pacientului revine impreuna nursei, chirurgului si
anestezistului
Pozitionarea pacientului se va tine seama de:
tipul si locul interventiei
mobilitatea articulatiilor
varsta pacientului
evitarea aparitiei leziunilor de compresiune la nivelul tesuturilor si nervilor
facilitarea functiei cardiocirculatorie si pulmonara
Pozitionarea corecta este importanta pentru:
expunerea adecvata a zonei operatorii
accesul usor pentru inducerea anesteziei si administrarea de solutii si medicamente i.v.
promovarea functiilor respiratorii si circulatorii
asigurarea intimitatii pacientului prin evitarea expunerilor care nu sunt necesare
- Pentru mentinerea in pozitia adecvata interventiei, pacientul va fi fixat cu chingi pe masa de
operatie.
- Se face curatarea mecanica a pielii cu apa si sapun
- Se dezinfecteaza cu un agent anti-microbian
- Se acopera regiunea cu un camp steril cu fereastra, sau cu folie adeziva, transparenta, prin care
se face incizia si care impiedica diseminarea florei cutanate; o alternativa este pulverizarea
preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedica aparitia contaminarii
- Se utilizeaza diferite anestezice si medicatia adjuvanta corespunzatoare pentru obtinerea starii
de inconstienta, de analgezie, relaxare musculara si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este
ajutat de nursa de anestezie.
- Nursa va supraveghea: functiile vitale, culoarea, temperatura si umiditatea tegumentelor,
temperatura corporala, comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil ca
anestezia sa determine excitabilitatea pacientului (rade, ge, vorbeste excesiv, se misca excesiv),
ceea ce necesita imobilizare pentru prevenirea autotraumatizarii
126
Medicul chirurg noteaza (in protocolul operator) informatiile referitoare la operatie; datele sunt
relevante pentru ingrijirea postoperatorie imediata si includ urmatoarele:
diagnosticul postoperator
tipul operatiei (clasica, endoscopica) care poate orienta ingrijirea
anestezicul utilizat orienteaza ingrijirea nursing (pozitionarea operatului
aprecierea tulburarilor respiratorii)
estimarea sangelui pierdut si a compensarii lichidelor pentru prevenirea sau combaterea
dezechilibrului hidro-electrolitic
tuburile de dren, sondele de aspiratie, sondele cale
Nursa verifica inventarul materialelor si instrumentelor folosite: pense, comprese, campuri sterile.
Ingrijiri postoperatorii
Etape:
a.Supravegherea postanestezie- in terapie intensiva
b.Ingrijiri postoperatorii in sectie:
-suprav. fct. vitale, a plagii operatorii
--combaterea durerii
-alimentatia si hidratarea
-ingrijirrea plagii
c.Prevenirea complicatiilor
Asigurarea confortului
-camera izolata cu paturi putine
-semiobscuritate, temp.20 grade
-lenjerie de pat curata, aleza, posibilitati de incalzire(tremofoare sau aparat electric)
-pat cu aparatori laterale, cu dispozitive de schimbare a pozitiei, stativ de perfuzie.
Materiale necesare
-sursa de oxigen
-medicamente(de urgenta, calmante, antibiotice, sol. perfuzabile, etc.)
-fesi,pungi cu gheata, tavita renala, bazinet
-monitor, tensiometru, FO
Supravegherea pacientului in terapie intensiva
Interventii:
-supravegheaza starea de constienta a pacientului
-monitorizeaza fct. vitale si comunica orice modificare a acestora
-supravegheaza pansamentul, sonde, drenaje
-asigura pozitia pacientului
-previne asfixia prin caderea bazei limbii
-ajuta pacientul in cazul aparitiei varsaturilor
Combaterea durerii postoperatorii
- Linistirea pacientului
- Asezarea in pozitii antalgice
- Adm. de antalgice
- Adm. de opioide
127
- Aplicatii calde sau reci

- Masaj de linistire
- Schimbarea pozitiei
- Aromoterapie, autosugestie, psihoterapie, tehnici de relaxare.
Alimentatia
Imediat dupa operatie:
-pe cale parenterala
-se umezesc buzele
-in seara interventiei(daca nu varsa)- apa, ceai neind
Restrictii alimentare:
a.Operatii fara anastomoza:
-pentru interventiile extraabdominale se reia alimentatia de a doua zi
-pentru interventiile abdominale mici-a IIa zi lichide neindulcite, a IIIa zi semilichide usoare(se
urmareste reluarea tranzitului intestinal)
-pentru interventiile mari-3-4 zile restrictie(ceai, supa, mucilagiu)
b.Operatii cu anastomoza:
-gastrica:restrictie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi ceai si mucilagiu, apoi se reia treptat
alimentatia
-intestin, pancreas-restrictie 5-6zile, apoi ceai neindulcit a-5-a zi, apoi se reia treptat alimentatia
-rect, esofag, stomac-restrictie 7-8 zile, alim. parenteral, a-6-a zi se reia prudent alim.
Recomandari generale:
-alimentatia in perioada postoperatorie, in I si aII-a zi- regim hidric(ceai neindulcit, apa plata)
-incepind cu a III a zi supa de legume strecurata, iaurt, legume si alte alim. semilichide
-din a VI-a zi se trece la alim. normala
Mobilizarea bolnavului
-cei cu anestezie locala pot fi mobilizati dupa operatie, ajutati si supravegheati.
-in caz de opeartii necomplicate, mobilizarea incepe din a doua zi
-bolnavii care nu se pot ridica, vor fi mobilizati in pat, pasiv si activ
-se ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat
-gimnastica respiratorie
Prevenirea complicatiilor postoperatorii
A. Complicatii imediate
-respiratorii(hipoxia,stopul respirator,obstructia cailor aeriene, spasmul sau edemul laringian)
-cardiace(tahicardia, HTA, tulburari de ritm)
-hemoragice(hemoragie interna, hipotermie, frison)
-confuzia(delir, tulb. de constienta, )
B.Complicatii tardive
a.Aderentele=benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale sau intre organe si
peretele abdominal, in locul in care s-a efectuat operatia.
b. Eventratiile=iesiri ale organelor abdominaleacoperite de un sca peritoneal, la nivelul cicatricii
postoperatorii
c.Escarele
128
Prevenirea tromboemboliilor
-mobilizare precoce
-folosirea ciorapilor elastici sau a feselor elastice
-tratamentul cu anticoagulante
-masaj in sensul circulatiei venoase
-miscari active si pasive
Prevenirea bronhopneumoniilor
-gimnastica respiratorie
-pozitie sezind cu favorizarea tusei si expectoratiei
-masaj de stimularea stimulare a respiratiei
-inhalatii
-tapotament
-aspirarea secretiilor bronsice
-antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare
-oxigen .
129

Toate Tehnicile Practica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Tehnicile Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI......................................................................7

MASURAREA SI NOTAREA T.A..............................................................................10

MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII............................................................12

MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI....................................................................16

MASURAREA SI NOTAREA SCAUNELOR................................................................19

Observarea si notarea varsaturilor.....................................................................22

INJECTIA INTRAMUSCULARA (I.M.).......................................................................25

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA.........................................27

10. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA....................................29

31. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE.....................................................................79

58. EFECTUAREA PANSAMENTELOR........................................................................135

Cand se masoara functiile vitale:

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

In stare fiziologica curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si pulsului.

Socotii cate o respiraie pentru fiecare linie orizontala din F.T.

Normal Sa O2= 97 - 100 %

sub Sa O294% = hipoxemie; pacientul necesit oxigenoterapie

Sa O2= 88 83% = hipoxemie medie

2. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

3. MASURAREA SI NOTAREA T.A.

tensiunea arterial sistolic(maxim)

tensiunea arterial diastolic(minim)

valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:

4. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

n.n. i copil mic -36,1-37,8 C

adult - 36-37 C n axil

hipotermie scaderea temperaturii corpului sub valorile normale(sub 36 grade C la adult)

Febra continua=mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste

Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara,in

Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu per. afebrile,trecerea facandu-se lent.

5. MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI

-incontinenta de urina=pierderea de urina inconstient si involuntar

6. MASURAREA SI NOTAREA SCAUNELOR

7. Observarea si notarea varsaturilor

Pregtirea produsului pentru examen de laborator

8. INJECTIA INTRAMUSCULARA (I.M.)

regiunea supero-externa a fesei deasupra marelui trohanter ;

fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;

fata externa a bratului, in muschiul deltoid

daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de

flegmon, de origine infectioasa, provoaca distrugerea tesuturilor si formarea de puroi. El poate

9. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA

-pahar apa sau suc pentru copii

Med. adm. pe cale bucala includ nitroglicerina, metiltestosteronul. Sublingual se

-pac.care refuza calea orala

-pac.va fi invatat sa se abtina de la a expulza supoz.

se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in

Scop terapeutic injectarea insulinei la diabetici

se mentine pliul cutanat pe toata perioada injectarii in cazul anticoagulantelor,insulina(se

-se previne prin verificarea pozitiei inainte de

13. INJECTIA INTRAVENOASA (I.V.)

orice vena accesibila

se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei

se intrerupe de urgenta injectia

De evitat:ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru c acesta , prin

Pe langa faptul ca ofera o alternativa in alimentatia pacientului, montarea sondei nazogastrice

16. PERFUZIA INTRAVENOASA

se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor

se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)

se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii