Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PSIHOPEDAGOGIA
JOCULUI
PSIHOPEDAGOGIA
JOCULUI
1 2
În 1855, Spencer a scris "Principiile psihologiei" în care a explorat o Wilhelm Wundt (1832-1920). De formaţie fiziolog, W. Wundt devine
teorie a minţii ca o parte biologică a corpului. În acest model, inteligenţa primul psiholog si profesor de psihologie la Institutul de psihologie iniţiat
umană reprezenta ceva care se dezvolta încet ca răspuns la mediul fizic. de el la Leipzig.
17 18
copilului, aspect care îndreptăţeşte studierea aprofundată a
jocului, ca parte semnificativă în dezvoltarea copilului ca viitoare Jocul este o realitate permanentă în viaţa copilului, căruia îi
personalitate. Jocul însă nu ar fi posibil fără rodul imaginaţiei şi oferă oportunitatea adaptării la o realitate pe care nu o cunoaşte
fanteziei. Esenţa şi farmecul jocului constă tocmai în modul în decât parţial, care îl copleşeşte cu multitudinea de informaţii,
care copilul transformă obiecte absolut banale în obiecte şi fiinţe care îi stăvileşte energia prin numeroasele interdicţii care i se
preferate cu ajutorul imaginaţiei. Copilul în jocurile sale îşi ia ca pun. Astfel realitatea îi apare copilului la o permanentă luptă
mijloc de joc un obiect oarecare şi în „alchimia fanteziei” el îl pentru adaptare, în acest efort de înţelegere şi adaptare la
preface, îl transformă pe loc”, spunea H. Complaire. Copilul realitatea frustă, apare o luptă a contrariilor, impediment pe care
surprinde realitatea cu obiectivitatea ei, o conştientizează, dar el
copilul cu posibilităţile sale reduse fizice şi psihice nu o poate
adaptează această realitate dorinţelor sale. De exemplu, copilul
depăşi. Conflictul care apare în planul conştiinţei sale este
vede conurile de brad, castanele şi ghinda sub copaci, recunoaşte
această realitate cu obiectele ei concrete, palpabile, însă el ameliorat şi estompat prin joc. Jocul fiind indispensabil legat de
doreşte ca ele să fie elementele necesare înfăptuirii jocului la planul imaginativ al fanteziei fără margini, satisface hiatusurile
care s-a gândit. Astfel conurile de brad se vor transforma în din viaţa reală, prea complicată şi complexă pentru posibilităţile
soldaţii din bătălia imaginară. Ce face copilul, de fapt realizează copilului. Pentru copil jocul este atât muncă cât şi artă, este
un act de creaţie, pornind de la realitatea concretă pe care o activitate utilă şi plăcere, este fantezie şi realitate totodată.
transformă în plan imaginativ şi o recreează subordonând-o Pedagogul elveţian, Édouard Claparède afirma că pentru copil
dorinţelor sale. Copilul se concentrează pe o ţintă, care devine în jocul este însăţi viaţa3, în sensul că realitatea obiectivă, palpabilă
mintea sa „o idee fixă” pe care în fantezia sa o duce la şi reală se împleteşte în modul cel mai firesc cu fantezia,
îndeplinire cu toată fiinţa lui. Întreaga realitate înconjurătoare se ficţiunea, imaginarul şi visarea în mintea copilului.
transformă devenind element al jocului. În jocul său copilul
interpretează un rol şi creează o anumită situaţie care să se plieze 1.4. Jocul, realitate permanent umană
pe ceea ce doreşte. Copiii reproduc o realitate socială, imită
relaţiile sociale dintr-o anumită epocă, reproduc trăsăturile şi Regăsim jocul în viaţa omului la orice vârstă. Dacă de la
caracteristicile ei specifice. Conţinutul jocului surprinde această naştere şi până în jurul vârstei de 3 ani copilul se joacă instinctiv,
realitate, subiectele sunt luate din viaţa socială în care trăieşte doar manipulând jucăriile, începând de la vârsta de trei ani jocul
copilul. Totuşi psihologii sunt de părere că deşi jocul reproduce devine activitate permanentă şi formativă în viaţa copilului.
realitatea socială specifică epocii în care trăieşte copilul la un Începând cu vârsta preşcolară mare copiii se joacă jocuri din ce
moment dat, jocul ca fenomen biologic are nişte legi interne care
în ce mai complicate şi complexe, jocuri cu reguli prestabilite.
acţionează fără limite în timp şi spaţiu. Dintotdeauna fetiţele s-au
Dar şi adultul menţine în viaţa lui jocul ca pe ceva preţios.
jucat de-a mama, s-au jucat cu păpuşile, iar băieţii de-a războiul,
de-a soldaţii. Aceste jocuri dărâmă barierele sociale şi temporale Desigur că jocul la vârsta adultă are substraturi mult mai subtile,
şi ne determină să privim jocul copiilor ca pe un fenomen este un joc evoluat spre forme rafinate, de la jocul de cuvinte
universal. dintr-o conversaţie până la jocul actorilor pe scena teatrului. În
4
D. B. Elkonin, 1980. Op cit.
21 22
Activităţi pentru seminar
Capitolul al II-lea
Capitolul al IV-lea
1. ?Pornind de la următoarea afirmaţie: “Formarea 4.1. Importanţa jocului în viaţa copilului preşcolar
omului începe cel mai bine –şi trebuie să înceapă – de la
prima vârstă”. (J.A.Comenius, Didactica Magna), redactaţi un Activitatea ludică face parte dintre activităţile perene umane.
eseu structurat de 150 de cuvinte. Jocul este o activitate specific umană care are o mare importanţă
Timp de lucru 10 minute la vârsta copilăriei pentru rolul pe care îl are în formarea
personalităţii copilului. Jocul are un caracter universal, el este o
2. - manifestare a unei caracteristici comportamentale a copiilor de
Lucrând pe echipe arătaţi care sunt argumentele aduse în pretutindeni. Când se întâlnesc copiii din diferite culturi, blocajul
lingvistic este depăşit deoarece limbajul lor comun este limbajul
favoarea afirmaţiei: Jocul, activitatea de bază în grădiniţă
jocului. Jocul sau activitatea ludică constituie activitatea de bază
3. - din grădiniţă care contribuie la instruirea şi educarea copiilor
preşcolari. Omul descoperă încă din copilărie ce înseamnă a te
Aduceţi argumente prin care să demonstraţi că jocul este juca şi continuă să practice jocul toată viaţa.
adaptare, o schimbe înţelegerea lumii de către copil. Acest aspect a determinat specialiştii să atribuie jocului un
caracter polivalent, fiind pentru copil în acelaşi timp muncă, artă,
4. - fantezie şi realitate.
Arătaţi care sunt valenţele formative ale jocului, Pentru copil jocul reprezintă viaţa şi realitatea în toată
exemplificând cu diferite teorii privind jocul complexitatea ei. Jocul este ocupaţia preferată şi cea mai intensă
a copilului. Prin joc copilul se confruntă cu sine însuşi, cu
5. - ceilalţi, cu diferite obiecte, fenomene şi procese şi cu mediul
Principiile activităţii ludice. înconjurător.
În societatea modernă ideea de joc cunoaşte noi valenţe, deşi
6. - în limbajul curent identificăm şi acele sensuri ale cuvântului care
trimit la o conotaţie negativă (peiorativ-gratuită): „Este doar un
„Orice progres trebuie să provină dintr-o acţiune voluntară a joc!”, „Mai întâi munca, după aceea urmează jocul!”, „Te joci cu
copilului însuşi,” afirma Fröbel, în ce măsură jocul poate să mine?” ş.a. Principiul performanţei, dobândirea prestigiului,
65 66
comportamentul concurenţial şi răsplata materială sunt astăzi mediului înconjurător. De acea jocul are întotdeauna o valoare
motivaţiile principale pentru joc, iar valenţele legate de fantezie funcţională imediată. Copiii sănătoşi se joacă tot timpul, când
şi creativitate dobândesc noi dimensiuni. interesul le este suscitat intră în jocuri colective, dezvoltându-se
Copilul prin natura sa încearcă să-şi construiască în joc astfel sociabilitatea copilului. Datorită acelei instabilităţi a
situaţii pline de suspans, prin care să cunoască ceva nou, prin interesului copilului spre o activitate, copilul îşi schimba uşor
care se pregăteşte pentru viaţă. Jocul determină dezvoltarea interesele, preferinţele şi direcţia jocului. Pe parcursul creşterii
spiritului competitiv şi creativ al copiilor, copiii reuşesc să-şi sale în vârstă şi prin exersare în cadrul jocului acestea se
urmărească şi să-şi împlinească ţelurile propuse în joc, îşi stabilizează. Cu timpul se observă şi o evoluţie a motivaţiei în
dezvoltă astfel spiritul de perseverenţă. Prin joc sunt încercate şi joc. Raportul dintre joc şi dezvoltare îl identificăm în caracterul
exersate moduri de comportament din viaţă, sunt testate reacţii la propulsator din procesul dezvoltării personalităţii copilului. Ca să
diferite situaţii şi sunt formate atitudini. Copiii, datorită se înţeleagă mai bine de ce jocul este activitate dominantă la
caracteristicilor vârstei nu pot menţine suspansul pentru un timp vârsta preşcolarităţii relevăm câteva caracteristici pe care acesta
mai îndelungat, de aceea ei rezolvă rapid situaţiile neplăcute şi le îndeplineşte:
pot repeta situaţiile de joc la infinit, fără să se plictisească. Astfel • caracterul plăcut şi asocierea cu afecte pozitive;
jocul devine o metodă importantă de învăţare şi dezvoltare. În • caracterul recompensator prin faptul că jocul este o
dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor fiecare formă de joc activitate executată de dragul ei, plăcută în sine şi nu depinde de
reprezintă o modalitate de învăţare. realizarea scopurilor din afara situaţiilor de joc;
Jocul reprezintă acea potenţialitate de formare şi dezvoltare a • caracterul spontan şi voluntar. Jocul reprezintă o
personalităţii complete (corp – raţiune – suflet). acţiune care nu este provocată sau controlată de altcineva;
• caracterul activ, necesită implicarea activă a
4.2. Jocul formă dominantă şi definitorie a activităţii participantului;
preşcolare • caracterul facil al acţiunilor, nu este acelaşi lucru cu
viaţa reală şi nu trebuie luat în sensul strict.
Pentru activitatea didactică din grădiniţă jocul este activitatea Jocul are un caracter formator, implică dezvoltarea tuturor
fundamentală. Jocul şi activitatea ludică situează în plin plan dimensiunilor personalităţii copilului prin activizarea proceselor
plăcerea naturală a copiilor de a efectua ceva şi de a nu raporta psihice pe baza explorării realităţii înconjurătoare. Prin
acţiunea întreprinsă la o finalitate prestabilită, aceasta deoarece intermediul jocului copilul dobândeşte deprinderi, îşi formează
jocul este o expresie a activităţii copilului efectuată spontan, cu deprinderi, priceperi şi obişnuinţe şi îşi activizează potenţialul
deosebită plăcere, saturată de satisfacţii. Toţi psihologii sunt de creativ. În dezvoltarea personalităţii copilului jocul îndeplineşte
acord cu aspectul că jocul este forma dominantă a activităţii nişte scopuri20:
infantile, practicat cu scopul dezvoltării copilului, a ascensiunii • cunoaşterea treptată şi spontană a lumii înconjurătoare;
sale spre împlinirea ca adult. Până la vârsta şcolară este forma
• înţelegerea şi controlul mai adecvat al problemelor şi
exclusivă a comportamentului sau şi modalitatea cea mai
adecvată de învăţare.
Copilul prin joc achiziţionează cunoştinţe şi se adaptează 20
Howard Gardner, (2004), Mintea disciplinată, Editura Sigma, Bucureşti.
67 68
temerilor;
• cunoaşterea propriei persoane şi a raportului cu lumea;
• explorarea relaţiilor dintre realitate şi fantezie;
• dezvoltarea gândirii intuitive şi semiotice.
Observăm că pe parcursul evoluţiei ontogenetice a
copilului formele de joc cunosc o diversificare şi o complicare în
raport cu vârsta, jocul dobândind modificări progresive. Din
punct de vedere social există o etapizare a evoluţiei în stilul de
joc al copilului în special în primii ani de viaţă:
• jocul solitar cu obiecte predomină până la vârsta de 18
luni;
• jocul paralel, uneori observarea şi imitarea celorlalţi
copii, dar fără o interacţiune reală, până la trei ani;
• jocul social, apare în jurul vârstei de patru ani când
jocul devine din ce în ce mai prezent prin interacţiuni simple cu
ceilalţi copii. Iniţial aceste interacţiuni sunt destul de rigide, mai
târziu ele luând forma cooperării..
69 70
- Jocuri de exprimare. În cadrul acestor jocuri se jocul agresiv;
urmăreşte interacţiunea umană pe baza limbajului verbal, jocuri socio-drame;
bazate pe diferite zgomote, diverse tonalităţi şi ritmuri. jocuri sociale;
jocuri creative;
- Jocuri de interacţiune. Sunt jocuri de cooperare şi de jocuri pentru comunicare;
coordonare (jocuri cu un partener, jocuri în grup); jocuri bazate jocuri dramatice:
pe mişcare, cu sau fără fond muzical; jocuri de relaxare; jocuri de jocuri intelectuale;
sensibilizare (stabilire a încrederii în partener, în grupă); jocuri jocuri explorative;
de forţă (măsurarea puterii, a îndemânării), jocuri cu diferite jocuri fantastice;
materiale (baloane, mingi, scaune), jocuri bazate pe diferite jocuri imaginative;
zgomote, limbaj, diverse tonalităţi şi ritmuri. Jocuri de jocuri de mişcare;
interacţiune acoperă nevoia de a stabili relaţii cu ceilalţi, copii jocuri autoritare;
sau oameni. La fel ca şi adulţii care se întâlnesc, comunică şi jocuri obiective.
interacţionează din nevoia de a fi într-un cadru social, la fel şi Gilsdorf şi Kistner (1999)22, vorbesc despre:
copiii simt nevoia prezenţei unei alte fiinţe umane. Mare • jocuri de stabilire a relaţiilor prieteneşti (jocuri pentru
importanţă se acordă acum limbajului şi materialelor folosite. cunoaşterea numelor celorlalţi);
• jocuri de mişcare („warming-up”);
- Jocuri cu roluri. Aceste jocuri reconstruiesc şi reproduc • jocuri de percepere;
situaţii din viaţa reală, de aceea ele au nevoie de o mai bună şi • jocuri de încredere;
îndelungată pregătire. Unele din aceste jocuri se bazează pe • jocuri de cooperare;
pantomimă, improvizaţie, dramatizare, mergând până la • jocuri de aventură.
sociodramă şi psihodramă. O separare clară nu se poate face între aceste tipuri de jocuri.
Conform Garvey, C., (1977), jocurile se pot discrimina şi în Elemente ale unei categorii se pot scoate din contextul categoriei
felul următor: respective şi se pot introduce într-o altă categorie, dar cu un alt
jocuri de mişcare; efect.
jocuri de grup;
jocuri de limbaj; - Jocuri simbolice: primare şi evoluate.
jocuri cu roluri; Jocuri simbolice primare:
jocuri de îndemânare; - jocuri de manipulare:
jocuri sportive. a) jocuri cu materiale mărunte;
Bob Hughes, în lucrarea sa Jocurile şi o taxonomie a b) jocuri cu materiale din natură;
tipurilor de joc21face următoarea clasificare: c) jocuri cu materiale reziduale.
jocul simbolic;
21 22
www.playwork.org www.relijoc.ro/html
71 72
- jocuri imitative: configurează acţiuni sociale: Hrănim cunoscute (mers, alergare, săritură, aruncare, prindere, târâre,
păpuşa, Facem injecţii, Citim revista. căţărare şi echilibru);
Jocuri simbolice evoluate: jocuri de mişcare cu reguli şi roluri (în clasă şi în aer
1.Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană: liber);
a) jocuri de convieţuire socială, se raportează la cunoaştere, jocuri la aparate şi instalaţii de joc în aer liber;
îndemânare şi motivaţie: De-a mama şi copilul, De-a şcoala, De- jocuri de circulaţie rutieră;
a doctorul; dansurile elementare şi simple;
b) Jocuri de construcţii, se raportează la cunoaştere, gimnastică aerobică;
motivaţie şi pricepere de a construi: construim, confecţionăm euritmie.
din: Lego, Arco, Plasticom, Mozaic, Rotodisc etc. Apariţia şi practicarea intensivă a jocului de creaţie
- Jocuri cu subiecte din basme şi poveşti: reprezintă un rezultat al întregii dezvoltări psihice a copilului, în
a) Jocuri-dramatizări sunt determinate de influenţele special a formării capacităţii de a reflecta într-o formă proprie
poveştilor asupra copiilor: De-a Capra cu trei iezi, De-a Scufiţa impresiile dobândite în viaţa înconjurătoare:
Roşie, Dea Sarea în bucate. a) - jocuri de expresie afectivă: teatru de păpuşi; teatru de
b) Dramatizările au la bază scenarii elaborate de specialişti masă; teatru de umbre; imitaţia: plâns, râs.
şi sunt pregătite de educatoare: Cenuşăreasa, Motanul încălţat, b) - jocuri pentru dezvoltare psihică:
Ridichea uriaşă ş.a. - jocuri senzoriale:
1) Jocuri cu reguli: • jocuri pentru sensibilizarea auzului;
- jocuri didactice; • jocuri pentru sensibilizarea pipăitului;
- jocuri distractive. • jocuri pentru sensibilizarea gustului;
Jocuri didactice: • jocuri pentru sensibilizarea mirosului;
a) Jocuri de mişcare: • jocuri pentru sensibilizarea văzului
- jocuri motrice simbolice simple se realizează cu sau fără • jocuri pentru educarea simţului echilibrului.
jucării şi materiale: alergări, târâri, căţărări; mersul cu tricicleta, - jocuri intelectuale:
bicicleta; jocuri la aparate;
• jocuri fonematice;
- jocuri motrice complexe se desfăşoară de obicei în cadrul
• jocuri pentru îmbogăţirea vocabularului;
activităţilor de învăţare dirijată (educaţie fizică): exerciţii variate;
• jocuri pentru cunoaşterea mediului înconjurător;
complex de exerciţii, de mers, alergare; formare de deprinderi
motrice de bază: obstacole, căţărare, târâre, aruncare. • jocuri matematice;
Jocuri sportive şi de mişcare. În cadrul jocurilor de • jocuri muzicale;
mişcare întâlnim: • jocuri cu text şi cânt;
jocul cu un pronunţat caracter sportiv şi distractiv • jocuri pentru dezvoltarea operaţiilor gândirii;
desfăşurat în aer liber (mers cu tricicleta, cu bicicleta, cu rotile, • jocuri logice;
cu sania); • jocuri de atenţie ş.a.
jocuri al căror conţinut îi formează mişcările de bază
73 74
- Jocuri distractive având această destinaţie specială, de a aduce Jocul didactic este:
buna dispoziţie în rândul copiilor, trebuie să fie simple, uşor de mijloc didactic de instruire şi educare a copiilor de
asimilat prin explicaţii facile. Ele sunt atractive prin ele însele. vârstă preşcolară;
Exemple: Pisicuţa şi vrăbiuţele, Unde s-a ascuns iepuraşul, mijloc didactic de bază în educarea limbajului şi
Rândunica fără cuib, Statuile, Lupul la oi etc. cunoaşterii mediului înconjurător;
Dacă luăm ca şi criteriu programa activităţilor instructiv mijloc de realizare a liantului dintre sarcina didactică şi
educative putem realiza o taxonomie a jocurilor pe etape: acţiunea de joc.
jocuri pentru Activităţi alese, jocuri şi alte activităţi Jocurile didactice sunt deosebit de importante în activitatea
desfăşurate de copii; didactică de la clasă, deoarece:
jocuri pentru Activităţile comune; • rezolvă prin conţinutul lor o mare parte din problemele
jocuri pentru Activităţile complementare. educaţiei intelectuale;
O altă clasificare se poate realiza pornind de la categoriile de • au rol însemnat în consolidarea, adâncirea, sistematizarea
activitate: şi verificarea cunoştinţelor.
● jocuri pentru educarea limbajului; Modalităţile de realizare a jocurilor didactice în activităţile din
● jocuri pentru activităţi matematice; grădiniţă ne îndreptăţesc să realizăm şi o altfel de clasificare:
● jocuri pentru cunoaşterea mediului; - după criterii pedagogice;
● jocuri pentru educaţie pentru societate; - după obiectivele urmărite: jocuri senzoriale (auditive,
● jocuri pentru activităţi practice şi activitate casnică; vizuale, motorii, tactile), jocuri de observare, jocuri de dezvoltare
● jocuri pentru educaţie muzicală; a limbajului, jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive;
● jocuri pentru educaţie plastică; - după conţinutul instruirii: jocuri matematice, jocuri
● jocuri pentru educaţie fizică. muzicale, jocuri sportive, jocuri literare/ lingvistice;
Fiecare autor care a fost preocupat de domeniul - după forma de exprimare: jocuri simbolice, jocuri de
psihopedagogiei jocului a realizat şi o taxonomie a jocului orientare, jocuri de sensibilizare, jocuri conceptuale, jocuri-
alegând criteriul în funcţie de latura din care a tratat subiectul. ghicitori, jocuri de cuvinte încrucişate;
Ideea principală care se desprinde din aceste studii este aceea că - după resursele folosite: jocuri materiale, jocuri orale,
la vârsta preşcolară jocul primează, indiferent de activitatea în jocuri pe bază de întrebări, jocuri pe bază de fişe individuale,
care este implicat preşcolarul. jocuri pe calculator;
- după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin
4.3.2.Jocurile didactice tradiţie, jocuri cu reguli inventate, jocuri spontane, jocuri
Jocurile didactice alcătuiesc cea mai cuprinzătoare categorie protocolare;
de jocuri cu reguli, ele dinamizează acţiunea didactică prin - după competenţele psihologice stimulate: jocuri de
intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului mişcare, jocuri de imaginaţie, jocuri de atenţie, jocuri de
activităţii de predare-învăţare-evaluare, într-o perspectivă memorie, jocuri de gândire, jocuri de limbaj, jocuri de creaţie.
pronunţat formativă şi se diferenţiază de alte jocuri prin prezenţa Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în
sarcinii didactice. care ele dobândesc o organizare specifică şi se succed în ordinea
75 76
implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii. Astfel copii pot După obiectivele urmărite, jocul didactic este folosit în
ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea lor cadrul tuturor etapelor curriculare, iar după tipul activităţii jocul
creativă, pentru că strategiile jocului didactic sunt strategii didactic este folosit ca mijloc de consolidare, sistematizare,
euristice, în care se manifestă spontaneitatea, inventivitatea, fixare şi recuperare a cunoştinţelor. Indiferent de modul de
iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala, creativitatea şi inteligenţa. folosire, jocul didactic îl ajută pe copil să-şi angajeze întregul
Intenţia principală a jocului didactic nu este potenţial psihic, să-şi cultive iniţiativa, inventivitatea,
divertismentul, ci asimilarea de cunoştinţe, cu scopul pregătirii flexibilitatea gândirii, spiritul de cooperare şi de echipă.
copilului pentru şcoală şi viaţă. Pentru a atinge aceste scopuri, Joc didactic cuprinde următoarele momente:
jocul didactic trebuie să fie instructiv, să consolideze, - introducerea în joc;
sistematizeze şi să fixeze cunoştinţele. - executarea jocului;
Folosirea jocului didactic ca activitate cu întreaga grupă, - complicarea jocului;
aduce elemente atractive în procesul de instruire şi educare a - încheierea jocului.
copiilor. Fiecare joc didactic are o anumită structură constitutivă: Jocul didactic se desfăşoară conform unei metodologii
- conţinuturi; specifice, în aplicarea căreia trebuie să se ia în considerare
- sarcina didactică; următoarele condiţii :
- regulile jocului; • jocul să se constituie conform categoriei de activitate,
- acţiunea de joc. urmărindu-se scopul şi sarcinile ei;
Conţinuturile cuprind cunoştinţele anterioare ale copiilor • să fie pregătit minuţios de educatoare pe baza dozării
însuşite în cadrul activităţilor comune cu întreaga grupă, timpului şi a materialului folosit;
cunoştinţe ce se referă la om, plante, animale, anotimpuri, • să fie variat, atractiv, să îmbine elementele de joc cu cele
reprezentări matematice, reprezentări despre societate etc. de învăţare;
Sarcina didactică o regăsim sub forma unei probleme de • să se introducă diferite elemente de joc şi surpriză atunci
gândire, de recunoaştere, denumire, reconstituire, comparaţie, când copiii dau semne de oboseală sau plictiseală;
ghicire. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut, acestea • să creeze momente de relaxare, în vederea recuperării
dobândind un alt caracter, datorită acestor sarcini didactice pe energiei nervoase a copiilor;
care le au de rezolvat, de fiecare dată altele. • să antreneze toţi copiii în activitatea de joc;
Regulile jocului didactic sunt menite să arate copiilor cum să
• să fie proporţionat cu nivelul de vârstă al copiilor;
se joace, cum să rezolve problema respectivă, cum să participe la
• să fie structurat în raport cu tipul şi scopul categoriei de
activitate. Totodată regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare
activitate desfăşurată;
asupra relaţiilor dintre copii.
Acţiunea de joc cuprinde momente jocului şi fac ca • să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu
rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale ale copiilor;
copii. Ea reprezintă de fapt desfăşurarea propriu-zisă a jocului cu • elementele de joc să fie introduse în orice moment al
elementele componente: de aşteptare, surprize, ghicire, întrecere, activităţii;
apreciere. • sarcinile didactice să fie repartizate în diferite secvenţe
77 78
progresive ca dificultate; educatoarea trebuie să trezească prin măiestria sa pedagogică
• explicaţiile privind desfăşurarea jocului să fie clare, următoarele virtuţi în copiii participanţi la joc: comunicare,
corecte, precise, să fie conştientizate de către copii şi să le cooperare, răspundere, flexibilitate, spontaneitate, creativitate,
creeze o motivaţie pentru activitate; încredere. Jocul este un instrument, un mijloc de activizare
• jocul să se desfăşoare într-un cadru activ, stimulator şi permanentă a copiilor în activitate. Jocul didactic trebuie pregătit
dinamic; din timp conform cu etapele lui: organizarea, introducerea, în
• sarcinile didactice să nu fie nici prea uşoare, nici prea activitate, desfăşurarea propriu-zisă şi valorificarea rezultatelor
grele; jocului. În planificarea jocurilor educatoarea trebuie să cunoască
• regulile de joc să fie explicate clar şi să se urmărească situaţia grupei, nivelul de pregătire, interesele copiilor.
respectarea lor de către toţi copiii. Planificarea jocurilor didactice se vor face pe baza studierii unei
Elementele de joc ca: ghicirea, mişcarea, întrecerea, surpriza bibliografii bogate (cărţi, cartoteci, culegeri de jocuri) şi
etc., creează stări emoţionale care întreţin interesul copiilor păstrarea în memorie a unui număr mare de elemente de joc, de
pentru activitate. care să se poată folosi în momentul cerut de orice împrejurare a
Folosirea jocului didactic în cadrul procesului instructiv- jocului. Un pas important pentru buna desfăşurare a unui joc
educativ din grădiniţă este motivat de faptul că: didactic este explicarea lui. Educatoarea trebuie să descrie jocul
- randamentul activităţii este mai mare, sistematizarea, şi în acelaşi timp să îl demonstreze şi practic. Printr-un vocabular
fixarea şi verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut, adecvat, lejer, fără complicaţii, educatoarea va motiva jocul,
activ, temeinic; influenţând pozitiv climatul de joc. În continuare conducătorul de
- gândirea copiilor este permanent solicitată şi astfel în joc trebuie să redea simplu şi clar jocul cu regulile sale. Prin
continuă formare; cuvintele şi comportamentul ei educatoarea îi va îndrumă pe
- determină dezvoltarea proceselor psihice ca: copii spre acţiuni simple şi vesele. Educatoarea va pregăti din
independenţa, creativitatea, perseverenţa; timp şi materialele ilustrative, sau de orice natură pe care le va
- simulează iniţiativa copiilor, în joc copilul devine mai folosi în joc. În anumite cazuri, jocul, ca generator de bucurie şi
curajos, mai degajat, mai puţin inhibat; catarsis, devine mijloc terapeutic însemnat pentru echilibrarea
- contribuie la cunoaşterea mai rapidă şi mai eficientă a psihică a copilului, pentru eliminarea regresiilor afectiv-
copiilor; comportamentale şi vindecarea traumelor.
- dezvoltă spiritul de observaţie, de analiză, de judecată,
înlătură, monotonia, rutina, stereotipia, dau posibilitatea copiilor 4.3.3.Jocurile distractive cu reguli
să-şi dezvolte vocabularul, comunicarea devine mai permisivă; Jocurile cu reguli sunt jocuri care se constituie în perioada
- oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc copiii şi de preşcolară şi cunosc o dezvoltare complexă în perioada şcolară mică.
a adapta metodele didactice după logica gândirii lor. După cum relevă şi denumirea jocurilor aceste jocuri se desfăşoară
Literatura de specialitate oferă o multitudine de jocuri după anumite reguli prestabilite. La începutul jocului, atunci când
didactice care pot fi folosite în cadrul diferitelor categorii de copiii se hotărăsc, după numeroase dezbateri asupra desfăşurării
activitate cu succes, iar măiestria educatoarei în conducerea lor jocului, totodată vor stabili şi regulile lui, care trebuie respectate
va duce la rezultate deosebite. Pentru reuşita unui joc didactic întocmai, pentru că cine nu respectă regula este scos din joc.
79 80
În cadrul acestui tip de joc întâlnim două categorii de reguli: relativ bine etapa finală a jocului. Intuieşte că factorul surpriză
- spontane; este important în joc, dar nici lui nu-i iese întotdeauna jocul aşa
- transmise de la o generaţie la alta. cum îşi doreşte şi încadrarea lui specială în joc are momente
Atât în jocurile cu subiect cât şi în cadrul jocurilor cu tensionale, el contând foarte mult pe factorul surpriză.
reguli, există o serie de diferenţe semnificative între conduita Dezvoltarea sa ontogenetică îi permite însă o conduită adaptată la
preşcolarilor mici, a preşcolarilor mijloci şi a celor mari. regulile jocului, o mai bună organizare strategică a etapelor
Preşcolarul mic, într-un joc cum este cel „de-a acestuia.
ascunselea”, se caracterizează prin incapacitatea de a reţine toate Jocul şi în special jocul cu reguli atinge la vârsta
regulile jocului. Din regulile multiple ale jocului el desprinde una preşcolară un nivel superior de dezvoltare, de unde jocul devine
sau două, de pildă, aceea de a se ascunde. Pentru el, însă a se condiţia sine qua non pentru evoluţia ulterioară a copilului. După
ascunde înseamnă a se aşeza în aşa fel încât să nu i se vadă capul, cum arată psihopedagogii care au studiat jocul de-a lungul
de aceea se ascunde întorcându-se cu faţa spre perete, sau timpului: Jocul devine activitatea principală a copilului
ascunzătoarea este în proximitate. După ce stă un timp astfel deoarece dezvoltarea acestuia stimulează şi contribuie la cele
ascuns, fuge spre locul de unde a pornit jocul, fără să ţină seama mai importante modificări ale psihicului copilului în cadrul
de etapa jocului. La reluarea jocului, preşcolarul mic, se va căreia se dezvoltă procesele psihice ce pregătesc trecerea
ascunde în acelaşi loc şi în acelaşi fel. Preşcolarul mic nu copilului pe o treaptă superioară de dezvoltare.2324
surprinde decât parţial regulile unui joc complex, iar conduita lui Vârsta preşcolară reprezintă momentul de evoluţie
pune în evidenţă faptul că el nu poate să se integreze în derularea psihică fără precedent, în care jocul dobândeşte trăsături noi,
temporală de ansamblu al jocului, acţiunea sa este independentă importante şi totodată îl apropie de activităţile sociale. Jocul se
de a celorlalţi copii şi conţine elemente de reacţie repetitivă, îmbogăţeşte, realizând cele mai variate relaţii cu celelalte
circulară. activităţi, de la supraordonarea sau subordonarea lor pe criterii
Preşcolarul mijlociu se deosebeşte de cel mic printr-o stabilite de regulile jocului, până la diferenţierea lor netă de
conduită puţin evoluată. El se ascunde în locuri foarte îndepărtate realitate prin intervenţia fanteziei. Jocul este spaţiul atemporal şi
de locul de pornire, caută mult o ascunzătoare, face multă gălăgie fantastic pe care se stabileşte relaţia dintre cunoscut şi
în joc, se supără pe cei mici, care încurcă jocul. Preşcolarul necunoscut, dintre posibil şi imposibil, dintre real şi ireal, un
mijlociu nu-şi organizează bine toate etapele jocului deşi spaţiu pe care se acumulează întreaga experienţă despre lume şi
cunoaşte regulile şi se conformează acestora. Participarea sa la viaţă a copilului, aceasta devenind prin intermediul lui mai
joc este pasională, afectivă şi deplină, deşi integrarea lui socială comprehensibilă.
în joc este dificilă, el îşi alege locuri complicate unde să se
ascundă şi de unde nu poate ieşi decât cu dificultate, de aceea de
cele mai multe ori este întrecut de ceilalţi copii, de aici
nemulţumirile care izbucnesc cu mult avânt şi pasiune.
23
Preşcolarul mare, înţelege deplin regulile jocului, el se ascunde A.N. Leontiev, Probleme de psihologia copilului de vârstă preşcolară,
Editura de stat, Pedagogie şi Psihologie 1948.
în locuri accesibile, cât mai apropiate de locul unde trebuie să fie
confirmat, el îşi restructurează mintal acţiunile, îşi organizează
81 82
Jocul la vârsta preşcolară cunoaşte o etapă evolutivă declinuri.
paralel cu dezvoltarea copilului, acum apar cele mai complexe, Decenii de studii evidenţiază importanţa jocului creativ
variate şi interesante feluri de joc. din perioada copilăriei. Jocurile de creativitate fac parte
Jocurile copiilor devin deosebit de mobile şi se integrantă din viaţa copilului, în cadrul acestor jocuri învăţarea şi
transformă unele în altele. Din punct de vedere al conţinutului joaca sunt de nedespărţit, este dificil să spunem până aici este joc
jocurile cu reguli pot fi: şi de aici învăţare, nu le putem separa. Copilăria nu face
jocuri de reproducere a unor mici evenimente distincţie între joc şi învăţare. Când copiii se joacă ei acumulează
(călcatul, îmbrăcatul); cunoştinţe, îşi formează atitudini, îşi dezvoltă aptitudini, îşi
jocul cu subiecte simple (de-a mersul la plimbare cu exersează deprinderile fizice şi psihice, îşi perfecţionează
păpuşa, de - a garajul); abilităţile de relaţionare socială. Copiii prin joc realizează o
jocul cu subiecte complexe (de-a familia, de-a asimilare a realităţii în conformitate cu nivelul lor de înţelegere,
doctorul, de-a grădiniţa, de –a şcoala). în conformitate cu aspiraţiile lor, dar într-un mod lejer, în spirit
Interesant de observat este aspectul că jocul cu subiect de joc. Educaţia copiilor de vârstă preşcolară se realizează prin
poate fi întâlnit la copiii de 5-6 ani, chiar când aceştia nu au joc, adulţii dacă doresc să aibă un copil sănătos, fără probleme de
partener de joc, copilul implicat în joc performează mai multe integrare în activitatea şcolară, în societate, nu trebuie să facă
roluri succesive (de alternanţă). altceva decât să le ofere exemple din toate categoriile de
Jocul cu reguli prin caracterul lor imprimă necesitatea activităţi şi să le ofere ambianţa necesară jocului. Jocul creativ
respectării regulilor de joc într-o anumită ordine ceea ce este mijlocul prin care copiii acced la cunoaştere. Adulţii,
determină profunde schimbări în atitudinea copiilor, ei devin mai educatoare vor supraveghea îndeaproape jocul copiilor pentru a
ordonaţi în conduită, îşi înfrânează pornirile, devin mai interveni când lucrurile merg prost. Jocul în grădiniţă este
disciplinaţi. Regulile jocului nu pot fi încălcate ceea ce imprimă mijlocul principal prin care se realizează influenţa educativ-
jocului un caracter complex şi creează emulaţie între copii formativă.
bazată pe fair-play. Jocurile creative duc la dezvoltarea înclinaţiilor şi
aptitudinilor înnăscute ale copiilor. Este deosebit de important să
4.3.4.Jocul de creaţie lăsăm copiii să-şi manifeste înclinaţiile fără a-i înfrâna,
Studiile psihologilor afirmă o caracteristică importantă a dimpotrivă trebuie să încurajăm activităţile creative, în special
jocului care se bazează pe capacitatea de creativitate şi jocurile de creativitate.
imaginaţie a copiilor preşcolari (Amabile, Teresa, M., 1997), Specialiştii au observat că activităţile repetitive fac parte
(Sawyer, R., K., 2001). Creativitatea şi fantezia fără limite se din ritualul jocului, aceste repetiţii au un rol al lor de netăgăduit
reflectă în jocul de creaţie al copiilor. Jocul de creaţie ajută copiii în formarea deprinderilor, priceperilor, potenţialităţilor copiilor
să transforme realitatea vieţii în experienţă proprie şi să o de vârstă preşcolară. Cu timpul aceste repetiţii duc la conturarea
înţeleagă. Aspecte ale realităţii întâlnite în mediul înconjurător unor interese precise ale copiilor spre activităţi creative distincte.
sunt integrate în jocul de creaţie şi interpretate astfel încât să Un copil care va repeta un cântecel încontinuu, în fond îşi
răspundă intereselor şi dorinţelor copiilor. Jocul de creativitate exersează corzile vocale, îşi dezvoltă anumite aptitudini
permite copilului să se dezvolte, să înflorească, să evolueze fără muzicale. De multe ori enervaţi, părinţii, frânează aceste
83 84
manifestări ale copilului, lucru deosebit de nociv pentru psihicul devine mai creativ. Imitând ceea ce vede în jurul său, în viaţa sa,
copilului. În loc să se enerveze, mai degrabă ar fi bine să jocul va cuprinde acţiuni preluate din realitate (de hrănire a
încurajeze copilul, să-l susţină şi să-l ajute să-şi dezvolte păpuşii, de pregătire a mesei, de plimbarea a căţeilor de pluş, de
potenţialele talente. conducere a unei maşini pe o şosea imaginară etc.). Sunt
Toţi psihologii care au studiat jocul copiilor sunt de acord elemente ale jocului de creaţie prezente în viaţa oricărui copil în
că prin joc copilul doreşte să fie asemenea adultului, jocul de copilăria timpurie. Aceste elemente se îmbogăţesc pe măsura
creaţie demonstrează dorinţa copilului de a creşte, de a fi creşterii copilului, subiectele jocurilor de creaţie devenind mult
asemenea părinţilor şi adulţilor din jurul lor. Acest aspect îl diversificate ca tematică şi mai bogate în conţinut.
putem identifica urmărind jocurile de creaţie ale copiilor, care Relaţiile sociale ale copilului diversificându-se la intrarea
reflectă această înclinaţia a copilului de a imita adultul, de a fi ca în grădiniţă, jocurile de creaţie vor reflecta aceste aspecte,
el, este motorul intern care pune în mişcare capacităţile formative grădiniţa oferă oportunităţile necesare manifestării creativităţii
psiho-fizice ale evoluţiei copilului. Jocul de creaţie îmbogăţeşte copiilor. Când copiii sunt angajaţi în activităţi care sunt în
experienţa de viaţă a copilului, îi dezvoltă capacităţile şi concordanţă cu personalitatea lor, cu particularităţile lor de
aptitudinile. Încurajaţi, copiii îşi vor perfecţiona capacităţile vârstă, cu interesele lor, acestea au un impact enorm asupra
creatoare şi motivaţia spre aceste activităţi. dezvoltării lor, ei au o motivaţie puternică şi se implică efectiv în
Jocul creativ al copiilor contribuie la dezvoltarea atenţiei joc. Astfel jocurile de creaţie oferă suportul real al formării şi
voluntare. Deşi din punctul de vedere al vârstei atenţia copilului dezvoltării personalităţii copiilor. Jocurile de creaţie cum ar fi
este labilă, ştiindu-se bine aspectul că un copil preşcolar nu se sociodramele sau jocurile cu roluri oferă posibilităţi nelimitate de
poate concentra pe o activitate decât o perioadă scurtă de timp, în dezvoltare a proceselor cognitive şi afectiv-emoţionale (Sara
joc copilul este complet implicat şi concentrat. Jocul copiilor se Smilansky, 1990). În urma practicării unor astfel de jocuri de
desfăşoară cu o detaşare absolut inconştientă. Când se joacă creaţie se observă îmbunătăţiri pe ariile:
copiii sunt total absorbiţi de ceea ce fac. Educaţia formală, a) cognitiv-creative:
metodele standardizate de educaţie, trebuie să păstreze vie - o mai bună exprimare verbală;
această capacitate creatoare a copiilor, să încurajeze orice - un vocabular mai bogat;
încercare creativă a copiilor. Educaţia indiferent sub ce formă se - o mai rapidă înţelegere;
realizează ar trebui să păstreze vie această înclinaţie înnăscută a - o exprimare mai elevată;
copiilor spre creativitate şi să urmeze calea învăţării creative pe - strategii rezolutive optimizate;
care jocul o oferă fără interdicţii şi oprelişti. - o mai mare curiozitate;
Deoarece copiii imită adulţii în jocurile lor de creaţie, - o mai bună participare;
adulţii trebuie să le ofere exemple demne de urmat. - abilităţi intelectuale îmbunătăţite.
Dacă până la vârsta de 2-3 ani copilul este orientat spre b)afectiv-emoţionale:
sine în joc, spre propriul corp, spre obiectele simple care îl - participare mai activă în jocurile cu pereche;
înconjoară: propriul corp, linguriţa cu care mănâncă, jucăriile de - participare activă în grupul social;
pluş pe care le manipulează, pe parcursul dezvoltării - o mai bună colaborare;
ontogenetice copilul îşi îmbogăţeşte repertoriul jocului, jocul - reducerea comportamentelor agresive;
85 86
- apariţia trăirilor empatice; a activităţilor din grădiniţe pe joc ca activitate fundamentală de
- o mai bună stăpânire de sine; educare şi formare a copiilor preşcolari.
- înfrânarea impulsurilor de moment; S-a observat din activitatea practică că imixtiunea
- spirit de inovaţie; adultului în jocul copiilor prin impunerea conţinuturilor poate fi
- descătuşarea imaginaţiei; lipsită de tact, aspect ce impietează asupra creativităţii copiilor.
- o mai bună concentrare a atenţiei; Intervenţiile adultului, părinte sau educatoare se vor realiza cu
- perseverenţă în rezolvarea sarcinilor. foarte mare atenţie astfel încât să nu se înfrâneze spiritul creativ
Jocurile de creativitate, dar în special sociodramele şi şi libertatea de opţiune a copilului. Adultul, educatoare vor avea
jocurile cu roluri stimulează capacităţile intelectuale, afective şi mai mult un rol exterior jocului şi vor interveni doar să
emoţionale ale copiilor canalizând energia copiilor spre amortizeze conflictele, să păstreze o anumită disciplină a jocului,
dezvoltarea acelor abilităţi, aptitudini şi deprinderi ce vor fi sau să sugereze diplomatic şi cu mult tact pedagogic soluţii. Cu
necesare activităţii şcolare viitoare. Situaţiile şi relaţiile pe care pricepere şi îndemânare pedagogică copiii vor fi stimulaţi ,
sociodramele le pun în scenă prezintă similarităţi cu situaţiile din ajutaţi şi încurajaţi, astfel încât fiecare copil să-şi valorifice ideile
viaţa reală cărora copiii le găsesc rezolvări, situaţii pe care copiii şi iniţiativele în mod creator. Realizându-şi ideile, interesele,
le vor experimenta în activitatea şcolară. Astfel copiii intenţiile, aspiraţiile în joc, el va fi capabil să le realizeze cu
acumulează cunoştinţe şi deprinderi, îşi dezvoltă funcţiile succes şi în viaţa reală. În plus iniţiativa unui copil va stimula
gândirii, capacităţile de abstractizare şi generalizare, se participarea şi altor copii la jocul de creaţie, va determina
obişnuiesc cu operarea cu noţiuni în plan abstract. Desigur formarea de relaţii între copii, care vor deveni mai sociabili şi
imaginaţia joacă un rol important în cadrul acestor procese. Cu civilizaţi. Jocul de creaţie îmbogăţeşte orizontul de viaţă al
ajutorul imaginaţiei şi artei narative orice lucru poate fi creativ. copiilor, înţelegerea şi trăirile copiilor devin mai bogate şi mai
Specialiştii au observat că acei copii care participă activ la jocuri orientate spre scop.
de creaţie din grădiniţă, manifestă acelaşi comportament plin de Reprimarea iniţiativei copilului, a creativităţii lui datorită
entuziasm şi în activitatea de învăţare şcolară. Acest aspect a fost anumitor impedimente de ordin material sau pedagogic va duce
demonstrat într-un experiment din anii 70 în Germania, pe un la pasivitate, la înfrânarea dezvoltării lui, astfel că dintr-un copil
grup de 100 de copii preşcolari. 50 de copii au frecventat o cu potenţial va deveni un copil cu dificultăţi.
grădiniţă care practica în marea majoritate a timpului activităţi cu
caracter academic, ceilalţi 50 de copii au frecventat o grădiniţă în 4.3.5.Jocul cu rol
care activităţile se desfăşurau sub formă de joc. Comparaţiile De multe ori ne face plăcere să întrebăm copiii ce vor să
realizate între cele două grupe de copii au fost edificatoare. se facă când vor fi mari. Diversitatea răspunsurilor va surprinde,
Copiii care au frecventat grădiniţa orientată pe activităţi de joc au copiii vor răspunde că vor să se facă: pilot, magician, balerină,
avut rezultate net superioare din punct de vedere al achiziţiilor, astronaut, actor, doctor, luptător, soldat. Imaginaţia copiilor
din punct de vedere al dezvoltării psiho-motrice, afectiv- cunoaşte avânt mai ales dacă este activată şi încurajată. Dacă se
emoţionale, sociale şi intelectuale, decât copiii care au fost oferă copiilor obiecte diverse de îmbrăcăminte pentru a se
orientaţi pe activităţi academice. Acest experiment a determinat o costuma vom observa cum deodată jocurile lor devin mai
reformare a învăţământului preşcolar din Germania, o reorientare dinamice şi mai bogate în conţinut. Copiii vor alege costumaţiile
87 88
în funcţie de un anumit rol pe care-l vor juca, iar imaginaţia lor ia important la jocului cu rol în modelarea personalităţii copiilor
avânt atunci când copiii se joacă împreună. Cele mai banale preşcolari pe toate laturile: cognitiv, afectiv-emoţional, volitiv.
obiecte din jur se metamorfozează şi devin mijloace absolut Copiii dobândesc mai multă siguranţă şi curaj de manifestare în
necesare desfăşurării jocului. Un scaun se va transforma în cea faţa unui auditoriu, dobândesc încredere în forţele proprii, o
mai performantă maşină, un băţ va deveni o baghetă de creştere a stimei de sine. Jocul cu rol antrenează participarea la
magician, un cearşaf aşezat pe un scaun va deveni o fortăreaţă joc chiar şi a celor mai retraşi copii, uneori aceştia acceptă să
invincibilă etc. Copiii dovedesc o capacitate extraordinară de a joace chiar roluri de leader.
crea scenarii, intrigi şi puneri în scenă asemănătoare cu Jocul cu rol este exact tipul de joc pe care copilul îl
scenografia unei adevărate piese de teatru. Jocurile cu rol îşi aduc execută cu plăcere şi cu motivaţie, este tipul de activitate care
o contribuţie de netăgăduit în dezvoltarea imaginaţiei creatoare a realizează pregătirea copiilor pentru viaţă socială de mai târziu
copiilor. Adulţii care se ocupă cu educaţia copiilor, educatoarele (Elkind, D., 2007). Jocul cu rol spun cercetătorii reprezintă inima
în special trebuie să cunoască această înclinaţie firească a copilăriei, o inimă care bate în ritmul biologic al copilului şi care
copiilor de a se juca imitând diferite situaţii din viaţa cotidiană nu are limite în ceea ce priveşte realizarea dorinţelor imaginate
sau din poveşti în cadrul jocurilor de rol. Astfel punându-se la de copilul de vârstă preşcolară. Educatoarele cunoscând aceste
dispoziţia copiilor obiecte de îmbrăcăminte şi elemente ale unor trăsături specifice copilăriei şi conştientizând valoarea formativă
costumaţii îi vom determina să se angajeze în roluri cât mai a jocului cu rol îl practică cu regularitate. În sala de grupă este
diferite. Cu cât jocurile cu rol vor fi mai diversificate cu atât necesar să existe un colţ cu costume, obiecte de îmbrăcăminte
experienţa de viaţă a copiilor se va îmbogăţi. Cercetările pentru ambele genuri şi diverse accesorii ca: obiecte de podoabe,
demonstrează următorul aspect copiii care participă la jocurile cu insigne, genţi etc., care să suscite interesul şi imaginaţia copiilor.
rol, cu subiecte diverse, în cadrul cărora îşi pun la contribuţie Educatoarele vor încuraja copiii să practice jocurile cu rol, le vor
imaginaţia şi creativitatea, vor deveni şcolari mai buni şi vor da sugestii, vor participa împreună cu copiii la desfăşurarea
rezolva mai rapid şi eficient orice problemă cu care se vor jocului.
confruntă. Trebuie să precizăm că pe lângă celelalte aspecte pe care
Copiii urmăresc cu foarte multă atenţie activităţile deja le-am evidenţiat privind rolul jocului cu rol în dezvoltarea
adulţilor, ale părinţilor în special. O fetiţă o va urmări cu interes personalităţii copilului, trebuie să subliniem şi importanţa lui în
pe mama ei când se va aranja să iasă în oraş, întoarsă în camera educarea limbajului. Jocul cu rol are un important impact asupra
ei fetiţa va imita în detaliu toate operaţiile pe care mama ei le-a limbajului deoarece jocul cu rol activează zona proximei
făcut să se aranjeze: de la îmbrăcăminte până la make-up. dezvoltări (Vîgotski, 2002). În jocul cu rol copiii sunt obligaţi să
În jocurile cu rol copiii învaţă ce înseamnă competiţia, comunice, sunt determinaţi să precizeze reguli într-un limbaj
lupta pentru a atinge un obiectiv chiar dacă nu conştientizează coerent, sunt nevoiţi să vorbească cu toţii exprimându-se într-un
pe moment acest aspect, acestea se vor interioriza şi se vor stoca limbaj în conformitate cu rolul pe care îl joacă. Dacă copilul
în memorie, în subconştient şi îi vor fi de folos atunci când va joacă rolul unui poliţist va utiliza un anumit limbaj, dacă joacă
avea nevoie. rolul unui medic limbajul va fi adaptat domeniului medical, dacă
Adulţii care se ocupă cu educaţia preşcolarilor trebuie să va juca rolul Cenuşăresei copilul va folosi limbajul şi dialogul
încurajeze copiii să se joace, cercetările demonstrând rolul folosit de autorului basmului etc. Putem spune că în joc copilul
89 90
foloseşte un metalimbaj adaptat situaţiei şi conjuncturii jocului simţuri: copilul vede, aude, pipăie, gustă, miroase şi simte, mai
cu rol pe care copilul îl interpretează, astfel încât să se facă târziu începe să recunoască obiectele familiare, începe să distingă
înţeles de ceilalţi copii. Are loc un proces de exersare, de între obiectele care îi plac sau care nu. La aceasta vârstă
procesare, de interiorizare şi dezvoltare a limbajului. descoperă cu uimire că orice acţiune a sa asupra unui obiect are
Jocul cu rol ajută copiii să se adapteze şi din punct de un efect (că dacă trage lanţul de la cărucior se mişcă jucăriile).
vedere afectiv-emoţional diferitelor situaţii contrariante cu care Încă din această perioadă cunoaşterea şi învăţarea merg împreună
interacţionează copilul şi pentru care nu este pregătit (Beaven, J. cu jocul. Copilul creşte şi atinge vârsta mersului biped, la început
2000). Contradicţiile, conflictele şi conjuncturile nefavorabile cu ajutorul părinţilor şi a obiectelor din jur care-i folosesc pentru
din viaţa reală cunosc o rezolvare fericită în plan imaginar prin susţinere în demersul lui de a cuceri spaţiul înconjurător, apoi
jocul cu rol. Realitatea cu atâtea interdicţii, reguli şi inadvertenţe universul copilului se lărgeşte şi mediul de explorat devine mult
se adaptează nivelului cognitiv şi afectiv-emoţional al copilului mai mare conform dorinţei copilului de a cunoaşte. Jocul
doar prin intermediul jocului. Jocul cu rol facilitează înţelegerea copilului cunoaşte alte aspecte, copilul este conştient de ceea ce
mai uşoară şi mai rapidă a lumii înconjurătoare. se petrece în jur, se bucură de toate jocurile pe care mama i le
oferă este plin de energie şi curiozitate. Treptat şi jocul se
4.4.Jocul copiilor în ziua de astăzi îmbogăţeşte, apar partenerii de joc, iar copilul învaţă să se joace
cu alţi copii, cu care împarte jucăriile. Urmărind evoluţia şi
4.4.1.Evoluţia ontogenetică a jocului dezvoltarea psihosocială a copilului, recunoaştem şi evoluţia
Jocul este o activitate de importanţă majoră în dezvoltarea ontogenetică a jocului:
copiilor, între joc şi dezvoltare este o relaţie de interdependenţă • jocul copilului sugar – este o modalitate de relaţionare
şi necesitate. Copilul sănătos se joacă, dacă un copil nu manifestă între copil şi părinţi. Copilul sugar zâmbeşte, priveşte, face
interes pentru joc este un indiciu clar că acel copil are o mişcări ca răspuns la atenţia părinţilor sau pentru a atrage atenţia
afecţiune. Orice copil sănătos se joacă şi stabileşte cu jucăriile lui lor;
o relaţie care nu poate fi înlocuită de altceva, relaţia cu jucăria • jocul solitar - începe de la un an şi este o formă de joc
favorită este o relaţie specială. Copilul ştie instinctiv şi intuitiv să singular a copilului cu jucăriile din jur sau cu adulţii in jurul lui;
se joace, dar are nevoie de sprijin pentru a-şi orienta jocul, pentru • jocul paralel - de la 1 an şi 6 luni până la 2 ani. Copiii se
a-l îmbogăţi şi pentru a acumula experienţă. Din punct de vedere joacă singuri chiar când sunt împreună cu alţi copii şi
diacronic jocul cunoaşte numeroase transformări, dar şi anumite conştientizează prezenţa acestora;
zone de stabilitate. Toţi copiii sugari se joacă la fel, jocul se • jocul asociativ – între 2-3 ani copiii se întâlnesc cu alţi
manifestă prin mişcările mâinilor şi picioarelor, toate aceste copii nu lucrează împreună şi nici nu colaborează, egocentrismul
mişcări stângace şi nedirijate îi produc copilului sugar satisfacţie. este încă puternic;
Sugarul le repetă, simte ca poate să se mişte, să apuce, să tragă, • jocul cooperant – este perioada preşcolară, copiii se joacă
să gângurească şi să silabisească. Pe măsura creşterii, copilul împreună, realizează activităţi în comun, îşi împart jucăriile,
mic începe să vadă mai bine, devine mai activ, doreşte să prindă jocul devine mai complex şi mai bine organizat, are reguli.
obiectele, vrea să le apropie şi să le analizeze, să le descopere şi Observăm aşadar o evoluţie a jocului concomitent cu creşterea
să le exploreze. Dacă la început toate informaţiile trec prin copilului, de la jocul instinctiv, imprecis şi intuitiv, până la jocul
91 92
elaborat, complex - jocul cu reguli. petrec majoritatea timpului în interior, fie acasă, fie în instituţii.
Copilul se joacă instinctiv, nimeni nu îi spune să se joace, jocul Astfel că majoritatea timpului copiii şi-o petrec jucând jocuri pe
există în codul genetic al copilului, orice copil se joacă. Nimeni televizor, calculator sau alte jocuri electronice. Locurile de joacă
nu îl instruieşte pe copilul mic cum să se joace, pur şi simplu exterioare sunt echipate cu jocuri şi echipamente specifice
jocul face parte din viaţa lui încă de la naştere. Cu timpul adulţii jocurilor în aer liber. Aceste jocuri nu au capacitatea de a stimula
vor interveni şi vor dirija copilul spre cunoaşterea lumii dezvoltarea copilului pe toate laturile, de aceea este necesar ca la
înconjurătoare. Copilul nou născut vede, dar nu înţelege ceea ce vârsta preşcolară copiii să frecventeze grădiniţele unde au
vede, aude dar nu înţelege încă conţinutul celor auzite, zâmbeşte posibilitatea dezvoltării tuturor potenţialităţilor în formare. Orice
dar nu ştie de ce, scoate zgomote dar nu vorbeşte. Copilul mic aptitudine a copilului poate fi optimizată prin joc (Isenberg &
este vulnerabil, fără apărare, are nevoie de îngrijire, dragoste şi Quisenberry, 2002). Toate laturile personalităţii se pot dezvolta
joc pentru a creşte frumos şi sănătos. Pentru cunoaşterea realităţii prin joc, înaltele abilităţi ale copiilor pot cunoaşte noi
înconjurătoare copiii explorează îndelung. În experienţa de joc transformări evolutive, conexiunea dintre joc şi dezvoltarea
mânuirea şi manipularea obiectelor sunt foarte importante. Copiii abilităţilor lingvistice, matematice, estetice este relevată de
explorează prin încercare şi eroare. Exemplul cel mai cunoscut studiile recente realizate de specialişti (Răduţ-Taciu, R., (coord.),
este al copilului care demontează toate jucăriile care îi întră în (2004), Van Hoorn, Nourot, Scales şi Alward, 2007)25.
mână, nu din dorinţa de a le strica, ci din dorinţa de cunoaştere. Când se joacă copiii:
Cunoaşterea la nivelul copilului mic se realizează prin simţuri, au numeroase oportunităţi pentru a-şi exersa
copilul vede, aude, simte, pipăie şi cunoaşte în mod direct reprezentările mintale în numeroase alte situaţii;
realitatea. Uneori adulţii nu înţeleg atitudinile copiilor, cert este îşi exersează toate laturile personalităţii: fizice, sociale,
că ei simt nevoia să fie înţeleşi şi să înţeleagă lumea în care emoţionale, intelectuale;
trăiesc. sunt angajaţi cu toată fiinţa lor deoarece sunt motivaţi;
Nu poţi cere copilului cum să se joace, dezvoltarea normală a îşi dezvoltă gândirea şi aptitudinile. De exemplu o
unui copil se realizează prin explorări personale, ei simt nevoia fetiţă de 4 ani a învăţat să scrie cu ajutorul unui alfabetar din
unor soluţii personale care de fapt prefigurează stilul personal de plastic propriul nume şi a înţeles şi că fiecare sunet este
învăţare şi cunoaştere. reprezentat de o literă. Ea a fost motivată de înţelesul cuvântului,
Jocul antrenează toate domeniile de dezvoltare a personalităţii propriul nume;
copilului şi de aceea E. Erikson (1963) consideră ca jocul este îşi însuşesc concepte în mod logic, fiecare concept
instrumentul prin care copiii scot la lumina sentimente şi idei trebuie înţeles. Deoarece învăţarea mecanică a conceptelor este
interioare. inutilă, aceste concepte nu se reţin, intră în uitare.
Pentru copii, jocul este o activitate extrem de serioasă şi
4.4.2.Evoluţia jocului importantă. Prin joc, copilul reconstruieşte realitatea în
Din punct de vedere diacronic jocul a cunoscut conformitate cu dorinţele sale, o apropie, o analizează şi încearcă
transformări multiple. Astăzi copiii se joacă jocuri care până nu
demult nu făceau parte din repertoriul copilăriei. Copiii care 25
Play at the Center of the Curriculum in
trăiesc la oraş datorită condiţiilor vieţii specifice urbane, copiii www.4children.org/pdf/play07.pdf
93 94
să o înţeleagă. Copilul în joc depune efort la fel cum omul - jocul pe calculator este un joc de tip solitar, ori pentru a
depune efort în activitatea sa de fiecare zi, jocul reprezintă jobul creşte sănătos şi pentru a se integra în viaţa socială copilul are
copilăriei. Datorită caracteristicii gândirii copiilor de vârstă nevoie de interacţiune socială;
preşcolară, ei nu pot procesa realitatea prin mijloace abstracte ci - conţinutul moral al jocurilor-video de multe ori lasă de
doar prin experienţa multisenzorială concretă. Prin joc, copiii dorit;
rezolvă probleme de viaţă, din mediul lor înconjurător fizic şi - conectarea on-line este benefică, dar în aceeaşi măsură este
social, creează situaţii pentru a găsi soluţii diferite - ceea ce le va periculoasă. Există acolo o lume virtuală tot atât de încărcată de
dezvolta gândirea, care odată cu dezvoltarea ontogenetică va pericole ca viaţa reală, de aceea accesul la internet al copiilor
atinge şi dezvoltarea formală. Jocul permite copiilor să înveţe trebuie să fie sub supravegherea permanentă a părinţilor.
utilitatea obiectelor, ei se concentrează pe ceea ce fac, devin Foarte mulţi copii pasionaţi de calculator, care-şi petrec
interesaţi de mediul înconjurător pe care îl explorează fiind foarte mult timp în faţa monitorului, ajung nişte adolescenţi
atenţi, motivaţi şi interesaţi. nesociabili, obezi sau chiar bolnavi de nevroze, statisticile o
dovedesc, de aceea este necesar ca acest semnal de alarmă să fie
luat în consideraţie şi menţionat de orice pedagog.
4.4.3.Jocul şi calculatorul
Calculatorul este un mijloc de învăţare util şi benefic atâta
Cucerirea ştiinţei a determinat o evoluţie fără precedent a
timp cât este folosit cu moderaţie şi îmbinat cu celelalte metode
electronicii, iar aplicaţiile sale pe calculatorul personal sunt tradiţionale instructiv-educative. Îmbinarea jocurilor tradiţionale
inepuizabile. Astfel calculatorul personal face parte astăzi din cu jocurile pe calculator sau alte jocuri electronice vor determina
viaţa oricărui copil, care are acest obiect în casă sau la grădiniţă. evoluţia copilului spre maxime performanţe, cu condiţia ca să nu
Jocurile pe calculator sunt numeroase, variate şi unele de înaltă se neglijeze relaţiile interumane şi mişcarea.
valoare educativă. Cu ajutorul jocurilor pe calculator copiii îşi
îmbogăţesc cunoştinţele, dobândesc noi dexterităţi şi aptitudini. 4.4.4.Jocul care antrenează creierul
Statisticile cercetătorilor au confirmat faptul că acei copii care
utilizează de timpuriu calculatorul sunt mai inteligenţi decât Jocul pe lângă toate beneficiile pe care le aduce în viaţa
ceilalţi copii. Jocurile didactice pe calculator sunt deosebit de copilului are şi un rol terapeutic. Consilierii şi psihologii cunosc
plăcute pentru însuşirea unor noi cunoştinţe despre lume, pentru foarte bine valenţele formative ale jocului de aceea folosesc jocul
învăţarea matematicii, chiar pentru învăţarea scrierii şi citirii. ca mijloc de remediere a unor simptome şi manifestări
Jocurile distractive pe calculator sunt de asemenea foarte plăcute indezirabile ale copiilor care suferă de diferite afecţiuni psihice.
copiilor. Pe lângă toate aceste aspecte pozitive trebuie să Astfel jocul este un mijloc terapeutic în educarea copiilor cu
accentuăm câteva aspecte pe care fiecare părinte trebuie să le Tulburări globale de dezvoltare (sindromul autist sau Asperger).
aibă în vedere şi anume: Copiii care suferă de aceste afecţiuni manifestă deficiente de
-timpul petrecut de copii în faţa calculatorului să fie unul interacţiune socială. Prin jocuri adaptate copilul poate fi învăţat
rezonabil; cum să reacţioneze în diferite situaţii sociale, prin joc. Prin jocul
cu personaje imaginare copilul este învăţat cum să utilizeze
-jocul pe calculator este unul static, de aceea părinţii trebuie
anumite formule de politeţe, replici adecvate unor situaţii
să îndemne copiii să facă şi mişcare şi dacă este posibil în aer
repetitive din viaţa socială. Copilul va deprinde anumite
liber, în curte, în parc etc.;
95 96
deprinderi sociale, poate învăţa comportamente sociale pe care să Activităţi pentru seminar
le aplice în viaţa reală (de exemplu diferenţa între privat şi
public, cu mai mult discernământ.
Jocul vine în sprijinul educatorilor atunci când au în
grupă un copil hiperactiv. Pentru disciplinarea pozitivă jocul cu
reguli este foarte indicat, copilul hiperactiv va fi obligat să se
supună regulilor jocului pentru a nu fi respins de ceilalţi copii, Sarcini şi exerciţii aplicative
inhibându-şi astfel tendinţele, iar educatoarea va recompensa
fiecare atitudine pozitivă a copilului hiperactiv.
Specialistul în neurologie, de origine japoneză ?
1. Pornind de la următoarea afirmaţie: “Numai ceea ce
Kawashima26, a inclus în cercetările medicale realizate de el, omul a absorbit de la prima vârstă este solid şi persistent în
două concepte revoluţionare pentru vindecarea bolnavilor el” (J.A.Comenius, Didactica Magna), redactaţi un eseu
cronici, ale căror boli le afectau grav calitatea vieţii. Cele două structurat de 150 de cuvinte.
studii se numesc Antrenează-ţi creierul – (Train your Brain) şi Timp de lucru 10 minute
Vârsta creierului (Brain Age) cuprind de fapt modalităţi prin
care creierul este mobilizat să-şi folosească funcţiile. Cele două 2. -
lucrări au avut un mare succes în Japonia, ceea ce a tentat o firmă
Cum poate jocul să stimuleze potenţialul de formare şi
faimoasă producătoare de jocuri pe calculator să îi propună lui
Kawashima o adaptare a cărţilor sub forma unui joc, care să dezvoltare a personalităţii complete.
aplice teoriile cercetătorului. Aşa a apărut jocul Brain Training
care stimulează capacitatea intelectuală şi agilitatea mintală. Prin
exerciţiile mentale pe care le propune acest joc, oamenii obţin o 3. -
anumită reactivare cerebrală, îmbunătăţindu-şi foarte mult
calitatea vieţii. 4. -
Jocul nu stimulează o singură parte a creierului, ci mai
multe regiuni care se folosesc în viaţa cotidiană, ameliorând 5. -
funcţiile creierului se ameliorează şi capacitatea de readaptare
socială.
Terapia prin joc se bazează pe principiile dezvoltării 6. -
ontogenetice ale copilului şi astfel se asigură, prin joc,
modalităţile potrivite de exprimare şi comunicare pentru copii.
26
www.braintraining.com.
97 98
factorilor ereditari, restul ţinând de condiţiile de mediu în care
individul evoluează. Pornind de la aceste idei afirmăm
importanţa grădiniţei în evoluţia copilului preşcolar. Jocul, în
grădiniţă, ca formă concretă, directă şi observabilă de activitate
se constituie, pentru educatori şi specialişti, într-un instrument
valoros, modelator, formativ şi evaluativ, pentru personalitatea în
evoluţie a copilului. În grădiniţă, prin activitatea fundamentală –
Capitolul al V-lea jocul - derularea controlată şi dirijată a acestuia ţine cont de
dezvoltarea biologică şi psihologică a copilului. În etapa
LOCUL JOCULUI ÎN CONŢINUTUL CURRICULAR senzorio-motorie de dezvoltare, jocurile sunt simple exerciţii ale
funcţiilor, numite de Jean Chateau şi Charlotte Bühler "jocuri
funcţionale", care contribuie la dezvoltarea motricităţii prin
5.1. Forme de activitate ludică din grădiniţă şi şcoală mişcări ale membrelor, prinderea şi aruncarea obiectelor, a
limbajului, prin gângureli şi vocalize, ce pregătesc dezvoltarea
În psihopedagogia modernă, jocul este asimilat ca o analizatorilor auzului şi vorbirii. Aceste activităţi deşi par la
evidenţă în procesul de formare şi dezvoltare a personalităţii prima vedere simpliste şi fără semnificaţie, ele permit fiecărei
umane. Jocul în copilărie se circumscrie evoluţiei psihogenetice. funcţii să-şi dezvolte, prin explorare şi specializare un domeniu
Psihologul Jean Piaget numeşte etapa preşcolară etapa gândirii pe care apoi îl va extinde. De aceea la vârsta de un an copilul
intuitive care se situează între 4 şi 7/8 ani, este etapa de stabilire foloseşte două treimi din timpul pe care acesta îl petrece în starea
a relaţiilor între fenomene, iar etapa şcolară mică etapa de veghe mişcându-se şi gângurind, aspecte ce reprezintă forme
operaţiilor concrete (7-11/12 ani), când se formează capacităţile ale jocului spontan. Trebuie să precizăm însă că la această vârstă
de conservare a substanţei. După vârsta de 12 ani este prezentă nu este important obiectul jocului, ci "practicarea funcţiei".
etapa operaţiilor formale, care dă posibilitatea înlănţuirii de Acum au loc spectaculoase achiziţii în plan biologic, fiziologic şi
raţionamente bazate pe argumente pertinente. Cercetările lui în plan psihologic. Odată depăşită această etapă a jocului
Piaget demonstrează organizarea structurilor mentale şi ale funcţional, copilul va căuta în activitatea sa elementul de noutate,
fenomenelor psihice cu totul şi cu totul specială în psihismul pe care deseori el însuşi îl produce, apoi prin mecanisme de
infantil faţă de adult. Evoluţia normală şi dezvoltare intelectuală asimilare/acomodare, îl integrează, constituindu-se astfel primele
armonioasă începe în perioada preşcolară prin activitatea de bază segmente de bază ale experienţei. Unul din principiile
a copilului jocul. Această cutumă se suprapune perfect pe teoria primordiale după care acţionează psihicul uman normal este
psihogenezei care porneşte de la noţiunea biologică generală a principiul obţinerii plăcerii, care orientează permanent toate
adaptării, care consideră inteligenţa ca un produs al mediului acţiunile umane. Dacă la început copilului îi face plăcere
sociocultural în care evoluează copilul şi reflectă stadiul de rezultatul acţiunii senzoriale, treptat copilul va fi încântat de
maturizare şi organizare a sistemului nervos central. Se efectuarea acţiunii în sine. Conform piramidei trebuinţelor a lui
accentuează rolul mediului social, cultural şi economic în Maslow1 (trebuinţe fiziologice, trebuinţe de securitate, trebuinţe
evoluţia copilului. Pornind de la studiile genetice bazate pe
aprecieri ale testelor de inteligenţă, s-a demonstrat (după unii
autori) că 65 % din nivelul intelectual se datorează 1
Abraham Maslow (1908-1970) a fost un psiholog umanist american. Este
99 100
de apartenenţă, dragoste) copilul depăşeşte de acum acest prin jocului. Jocul este mai complex, în joc sunt utilizate diferite
nivel şi trece spre următorul, superior, al trebuinţei eului (de obiecte, care participă la acţiunea jocului. De acum copilul
prestigiu, de stimă, de autorealizare). dobândeşte experienţe multiple redate cu fantezie în joc. Copilul
imită acţiunile adulţilor pe care le redă în jocul său. Planul
imaginar este mult evoluat, fantezia copilului zburdă, îşi
imaginează situaţii şi personaje pe care le distribuie în jocul său.
Jocul devine un mod de asimilare a realului, de cunoaştere şi
potenţare a calităţilor sale latente. Imitarea acţiunilor adulţilor
devine o formă de proiecţie a personalităţii în formare a copilului
care conduce maşini, trenuri, vapoare, avioane şi navete cosmice,
este Badman, este prinţesa Xena. Specificul jocului la vârsta
copilăriei implică în mare măsură simbolismul, folosit la cote
maxime şi multivalente, căci jocul infantil este în mare măsură
fantezie şi hiperbolizare. Copilul reconstruieşte realitatea o
modelează conform dorinţelor sale, în cadrul jocului scaunul
devine o locomotivă, o pereche de ochelari îl transformă în
Zorro, iar o pelerină dobândeşte puteri magice.
În etapa gândirii intuitive jocul devine mult mai
diversificat, dat fiind că de acum copilul începe să stabilească
Este momentul când se prefigurează conştientizarea acţiunii, relaţii între fenomene. Copilul doreşte să-şi afirme propria
aceasta devenind act voluntar. Copilul antrenează de acum valoare. Conform lui Charles Bühler: Copilul consideră că tot
capacităţi superioare, ca motivaţia şi voinţa, atingerea
ceea ce face el singur este mai frumos decât ceea ce a fost făcut
rezultatului acţiunii, de care copilul este întotdeauna mândru,
chiar dacă rezultatul nu corespunde aşteptărilor. În stadiul de oricare altul.
gândirii simbolice copilul datorită dezvoltării analizatorilor Intrarea copiilor în primul mediu formal de educaţie:
specifici, îşi dezvoltă limbajul, el devine mai autonom în mişcare grădiniţa, prin sistemul de învăţământul preşcolar va permite
şi acţiune. Sistemul neuromotor mult mai bine dezvoltat îi copilului să se introducă treptat într-un proces de învăţare uşor,
permite să execute acţiuni din ce în ce mai complexe, mai exacte stimulator, diversificat, orientat spre interesele sale primare: de
şi mai fine. Dezvoltarea proceselor psihice vor permite o evoluţie joc şi mişcare. Grădiniţa orientează activităţile copiilor prin joc
pe plan psihologic, copilul este de acum conştient de propria spre asimilarea valorilor societăţii actuale, prin mijloace
persoană, el se recunoaşte în oglindă, îşi cunoaşte numele şi specifice nivelului de dezvoltare al copiilor şi de către personal
recunoaşte persoanele din mediul său apropiat. Jocul copilului didactic cu aptitudini şi cunoştinţe în domeniu. Cunoaşterea
dobândeşte noi valenţe, perioadele de joc sunt mai lungi, se aspectului că la această vârstă copilul se exprimă prin joc,
observă o structurare şi o diferenţiere în modul de execuţie a strategiile, tehnicile şi mijloacele educaţionale sunt în totalitate
bazate pe o activitatea care se sprijină pe joc. Deoarece grădiniţa
cunoscut astăzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei este un mediu formal diferit ca structură şi mod de relaţionare de
nevoilor umane mediul familial, copilul la început se confruntă cu unele
101 102
probleme legate de socializare. Copilul vine din familie cu dar care nu se impune ci se formează uşor, prin conformările
anumite comportamente, atitudini, moduri de relaţionare ludice. Astfel copiii învaţă să reacţioneze adecvat, să-şi
individuale, specifice pe care, prin procesul educaţional organizat însuşească rolul în faţa membrilor grupului, să se comporte
le modelează şi le uniformizează, adaptându-le la noul mediu. conform rolului pe care-l interpretează. Grădiniţa prin mijloacele
Procesul educativ se realizează în mod dirijat, controlat şi dirijat oferite de joc pregăteşte copilul pentru activitatea şcolară. La
îndeaproape de cadre didactice şi alţi specialişti (consilieri, intrarea în şcoală copilul trece la etapa operaţiilor concrete,
psihopedagogi), cu scopul modelării unor comportamente copilul înţelege mai bine aspectele lumii înconjurătoare, iar
dezirabile. Acest demers trebuie să fie firesc, nestresant şi nu nivelul de dezvoltare al gândirii îi permite să opereze cu idei
trebuie să fie resimţit ca o presiune de către copii. Jocul prin abstracte, cum ar fi conservarea substanţei. De acum copilul
natura lui va pune la dispoziţia specialiştilor din grădiniţă dispune de capacităţi cognitive necesare înţelegerii anumitor
strategiile de realizare a obiectivelor educative, conform proprietăţi ale obiectelor cum sunt cantitatea şi numărul.
programei preşcolare. Socializarea reprezintă principala sarcină a Dezvoltarea în plan psihic dă posibilitatea copilului de a observa
grădiniţei. Deşi copiii de vârstă preşcolară mică nu simt nevoia conservarea cantităţii şi a numărului, el înţelege că acestea rămân
de a se juca cu alţi copii, treptat pe măsura dezvoltării lor neschimbate când sunt supuse unor transformări privind forma,
psihofizice, trebuinţa de apartenenţă, de afiliere poziţia sau alte atribute specifice. Operaţiilor mintale câştigă în
(corespunzătoare celui de-al treilea nivel al Piramidei lui mobilitate, şi reflexibilitate permiţând copilului să înţeleagă
Maslow) se va defini, manifestându-se pregnant abia în jurul relaţiile complexe cum sunt relaţii matematice de volum, de
vârstei de cinci ani. Începând cu această perioadă copiii se simt greutate. Abia înspre vârsta de 10 ani se conservă mental
bine doar împreună cu alţi copii. Jocul lor devine din ce în ce mai greutatea, iar volumul şi probabilitatea înspre vârsta de 11-12
elaborat, jocul cu subiect şi rol devine mai bine asimilat de copii, ani. Jocul copiilor se diversifică şi se nuanţează, şcolarii mici
regulile sunt respectate şi comportamentele adaptate rolului. deprind gustul colecţiilor de tot genul. Psihologii susţin baza
Subiectele jocului cu rol se diversifică, copiii se joacă împreună observaţiilor făcute de-a lungul anilor că 100% dintre băieţi şi
cu foarte multă implicare, dar se joacă şi singuri, deoarece jocul 91% dintre fetele de 11-12 ani fac colecţii. După vârsta de 12
cu rol dispune de subiecte care determină adesea copilul să se ani, odată cu stadiul operaţiilor formale, gândirea se conturează
joace cu parteneri imaginari, iar copilul este capabil să susţină pregnant prin raţionamentul abstract, prin ipoteze, vizând toate
singur câteva roluri. Jocul cu subiect are forţă interioară şi o aspectele posibile. De acum puberul datorită dezvoltării
organizare structurală operaţională, simbolistică şi instrumentală. proceselor şi funcţiilor gândirii, operează cu clase şi relaţii.
Cele mai multe roluri sunt luate din realitatea percepută de copii Gândirea şi inteligenţa raţionează cu ajutorul operaţiilor prin
în interacţiunile lor sociale. Jocurile cu reguli, alături de alte interiorizarea acţiunilor externe cu obiectele. De semnalat la
jocuri cum sunt jocurile didactice, au o importanţă specială, prin acest stadiu de dezvoltare caracterul neliniar al gândirii. De aceea
caracterul puternic educativ, copilul are acces prin intermediul acţiunile educaţionale vor avea permanent în atenţie acest aspect
lor la modele de comportament, stiluri de relaţionare, limbaj al dezvoltării psihologice a şcolarului. Activitatea de învăţare
adecvat. Jocurile, prin structura, prin conţin şi mijloace sunt trebuie să satisfacă nevoia de activitate, nevoia de a manipula
instrumente de formare a unor atitudini de corectare a obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri şi
comportamentului, copilul fiind supus unei cenzuri atitudinale, situaţii, nevoia de a se juca. Jocul este şi liantul care uneşte
103 104
şcoala cu viaţa şi personalitatea copilului. Copilul este o fiinţă a motivantă pentru şcolarii de vârstă mică ea trebuie să includă
cărei principală trebuinţă este jocul. (...). Trebuinţa de a se juca elemente ludice ca: surpriza, ghicirea, întrecerea, explorarea,
este tocmai ceea ce ne va permite să împăcăm şcoala cu viaţa, să aşteptarea.
procurăm şcolarului acele mobiluri de acţiune care se consideră
de negăsit în sala de clasă. Alternarea activităţilor scolastice cu 5.2.Integrarea elementelor de joc în conţinutul
jocurile didactice constituie elementule ce conferă o dinamică curricular al învăţământului preşcolar
performantă activităţii instructiv-educative. Îmbinarea metodelor
de învăţare în aşa măsură încât să ducă la eficientizarea Învăţământul preşcolar românesc îşi organizează
procesului de învăţământ reprezintă una dintre direcţiile reformei activitatea pe baza politicilor privind educaţia la nivel preşcolar
educaţiei contemporane. Implementarea jocului în activitatea de şi anume pe baza curriculum-ului educaţional preşcolar. În sens
predare-învăţare facilitează procesul de asimilare, fixare şi larg, curriculum-ul desemnează ansamblul experienţelor de
consolidare a cunoştinţelor, retenţia şi transferul. Introducând învăţare prin care trece copilul pe parcursul şcolarizării, iar în
elemente de joc printre etapele unei lecţii sobre şi seci se sens restrâns curriculum-ul reprezintă ansamblul documentelor
determină crearea unei atmosfere de relaxare şi de încredere, de şcolare care reglementează desfăşurarea activităţii preşcolare:
destindere cu efecte benefice asupra dezvoltării personalităţii plan de învăţământ (conform tabelelor nr.1 şi 2), programa
analitică, ghiduri de aplicare, manuale etc.2
copiilor. S-a demonstrat că jocul ajută la dezvoltarea intelectuală
a preşcolarilor şi şcolarilor, permiţând elaborarea de structuri
Ta be l nr . 1- Gră di niţe c u pr o gr a m n or ma l
cognitive din ce în ce mai echilibrate. Tot mai mulţi pedagogi
recunosc aspectul că utilizând jocul în procesul de predare - Nr. Categoria de activitate Nivelul I 3- Nivelul II
învăţare, activitatea didactică devine mai atractivă şi se pliază pe crt. 5 ani 5-7 ani
trebuinţele copilului. I. Activităţi comune 7 10
În învăţământul primar, jocul didactic se poate organiza A. Activităţi de educare a limbajului 1 2
cu succes la toate disciplinele şcolare, în orice moment al lecţiei. A. Activităţi matematice. 1 2
Obiectivele sunt: dobândirea de noi cunoştinţe şi deprinderi, B. Cunoaşterea mediului 1 1
fixarea şi consolidarea acestora, verificarea şi aprecierea B. Educaţie pentru societate 1
Activităţi practice şi elemente de 1 1
nivelului de pregătire al elevilor. Elementele ludice contribuie activitate casnică
din plin la stimulează creativitatea copiilor, dezvoltă libertatea de A. Educaţie muzicală 1 I
gândire şi acţiune, formează caracterul şi trăsăturile lui iniţiativa, B. Educaţie plastică 1 1
curajul, voinţa perseverenţa, combativitatea, corectitudinea, A. Educaţie civică 1 1
disciplina, spiritul de cooperare, comportamentul civilizat. I1. Activităţi alese, jocuri şi alte 17 14
Reforma învăţământului a determinat mutarea accentului activităţi desfăşurate cu copiii
III. Extinderi 0-1 1-2
de pe factorii intelectuali pe cei motivaţionali şi afectivi, iar jocul
pune la dispoziţia cadrelor didactice un instrumentar de mijloace
eficiente, prin integrarea afectiv-emoţională a şcolarilor. Pentru
ca o activitate didactică să devină atractivă, stimulativă şi 2
Gabriela Kelemen, Pedagogie preşcolară, Editura UAV, 2007.
105 106
IV. Activităţi opţionale 0-1 1-2 VII. " Activităţi recuperatorii - 5
Nr. minim de activităţi /săptămână. 24 26 Nr. minim de activităţi pe săptămână 49 51
Nr. maxim de activităţi/ 25 28 Nr. maxim de activităţi pe săptămână 53
51
săptămână
Nivel I Nivel II
Locul
- 3-5 ani - 5-7 ani
Nr. activ. Categoria de
Număr de Număr de
crt. în progr. activitate
activităţi activităţi
zilnic
propuse propuse
I Dimineaţa Activităţi comune 7 10
Activitate de educare 1 2
A "
a limbajului 1
A. Activităţi matematice. 1 2
"
B. Cunoaşterea mediului 1 l
Educaţie pentru societate,
1
A. Activităţi practice şi
" 1 1
B. elemente de activitate
casnică l
Educaţie muzicală 1 1
B. "
Educaţie plastică l l
A. " Educaţie fizică 1 1
Activităţi alese, jocuri şi
II. " alte activităţi desfăşurate 17 14
cu copiii
III. " Extinderi 0-1 1-2
IV. " Activităţi opţionale 0-1 1-2
După- Activităţi recreative şi de
V. 10 5
amiază relaxare
Activităţi de dezvoltare şi
VI. " exersare a aptitudinilor 15 15
individuale
107 108
Planul de învăţământ este un document curricular se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate,
obligatoriu în care sunt stipulate categoriile de activitate pe două metoda, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor
nivele de vârstă: nivelul I pentru copiii de 3-5 ani şi nivelul al II- educaţionale, pe baza curriculum-ului educaţional preşcolar.
lea pentru copiii de 5-7 ani. Jocul este prezent în toate etapele din regimul zilei.
Planul de învăţământ detaliază activităţile pentru cele două Activităţile desfăşurate cu copiii în cadrul regimului zilei diferă
tipuri de grădiniţe: cu program normal şi cu program prelungit în funcţie de tipul de grădiniţă. Regimul unei zile în grădiniţă
sau săptămânal, specifică numărul minim şi maxim de activităţi cuprinde pe ore următoarele activităţi:
pe săptămână pentru cele două nivele, precum şi diseminează
activităţile pe etapele unei zile de activitate din grădiniţă.
Planul de învăţământ la nivelul preşcolar cuprinde şi o Activităţi didactice
Etape Orele Regimul unei
serie de teme orientative pentru activităţile desfăşurate în cadrul
opţionalului. Planul de învăţământ corespunde celor două nivele zile în grădiniţă
de vârstă 3-5 ani şi 5-7 ani. Activităţile din grădiniţă se Dimi-neaţă 7-8,30 Venirea copiilor Întâmpinarea copiilor
diferenţiază în funcţie de vârsta copiilor pe aceste două trepte, la grădiniţă de către educatoare,
8,30-9 Micul dejun discuţii cu părinţii.
prima treaptă reprezintă perioada de socializare, iar cea de-a I Jocuri şi activităţi
doua se axează pe pregătirea copiilor pentru şcoală. Pe baza alese, activităţi pe
planului de învăţământ se întocmesc orarele grupelor sectoare/arii de
omogenizate pe criteriul vârstei sau după caz combinate. După activitate.
întocmire orarele sunt supuse spre aprobare consiliului de II 9,30-10,30 Activităţi Desfăşurarea
administraţie. Orarele grupelor vor fi definitivate înainte de comune activităţilor obligatorii
începerea anului şcolar şi afişate în grupă la loc vizibil. cu întreaga grupă de
Grădiniţa de copii este instituţia care educă şi ocroteşte copii.
copiii aflaţi la vârsta preşcolară, adică copiii între 3 şi 6-7 ani, III 10,30-12 Activităţi Jocuri diferite,
comple- muzicale, de mişcare,
urmărind dezvoltarea personalităţii copiilor conform ritmului mentare în aer liber, jocuri
propriu şi bagajului genetic. Acestea se pot realiza doar prin joc, distractive etc.
nu întâmplător în decursul timpului grădiniţa de copii a fost După-masă 12-13 Masa de prânz Formare de deprinderi
numită casa jocului.3 IV şi comportamente
Învăţământul preşcolar asigură dezvoltarea liberă, 13-15 Somnul de -II-
integrală şi armonioasă a personalităţii copilului potrivit ritmului după-masă
propriu şi trebuinţelor sale, sprijinind formarea autonomă şi 15- Somnul de -II-
creativă a acestuia prin activitatea proprie copiilor de 3-7 ani, 15, 30 după-masă
jocul.
În toată activitatea desfăşurată în învăţământul preşcolar
3
Pedagogia preşcolară, 2007).
109 110
Activităţile didactice desfăşurate cu copiii în perioada de • cunoaşterea mediului;
dimineaţă se împart în trei etape : • educaţie pentru societate;
- etapa I cuprinde Jocuri şi activităţi la alegerea copiilor şi •activităţi practice şi elemente de activitate casnică;
Activităţi pe sectoare/arii de activitate; • educaţie muzicală;
- etapa a II-a cuprinde Activităţile comune, desfăşurate pe • educaţie plastică;
grupe de vârstă conform orarului; • educaţie fizică.
- etapa a III-a cuprinde Activităţile complementare. Obiectivele specifice pentru activităţile comune sunt
De la venirea copiilor în grădiniţă, în cadrul etapei I copiii se stipulate de programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa
joacă sau îşi aleg activităţile pe care doresc să le desfăşoare, de de copii, în funcţie de care educatoarele aleg temele săptămânale şi
obicei copiii se organizează singuri sau sunt conduşi subtil de conţinuturile în vederea realizării acestora, dar ţinându-se cont şi de
educatoare spre centrele de interes. Jocurile şi activităţile alese se interesele copiilor.
desfăşoară individual sau pe grupuri mici şi au rolul de a socializa Etapa a III-a cuprinde activităţi complementare, acestea au
copiii, de a-i iniţia în cunoaşterea lumii înconjurătoare, a mediului rolul de a fixa cele însuşite în cadrul activităţilor comune, dar printr-
social şi cultural căruia îi aparţin, de a-şi dezvoltă comunicarea orală o formă recreativă pentru copii. De aceea în cadrul acestor activităţi
şi scrisă. Pentru o bună desfăşurare a activităţilor pe arii de influenţă predomină jocurile distractive, jocurile de mişcare în aer liber,
educatoarea va împărţi grupa pe zone de interes: Biblioteca, Colţul jocurile sportive, dramatizările, teatru de păpuşi, vizionări de filme
naturii, Construcţii, Colţul păpuşii etc. De asemenea va pregăti pentru copii, jocuri pe calculator, plimbări, vizite etc.
materiale didactice pe care le va distribui pe sectoare. Activităţile Activităţile opţionale sunt categorii de activităţi alese de
desfăşurate pe sectoare/arii de activitate au rolul de a pregăti copiii educatoare, dar cu consultarea părinţilor. Acestea se desfăşoară cu
din punct de vedere didactic pentru activităţile comune. grupuri de 10-15 copii, sub îndrumarea educatoarei sau a altui
Etapa a II-a cuprinde activităţile comune, care sunt obligatorii profesor de specialitate (gimnastică, desen etc.), cu care educatoarea
pentru toţi copiii din grupă, acestea se vor organiza fie cu întreaga formează echipă.
grupă, fie pe grupuri mici de copii. În cadrul acestora se realizează Extinderile sunt activităţi suplimentare, nu sunt obligatorii, ele
partea esenţială a obiectivelor programei instructiv-educative din se desfăşoară conform deciziei educatoarei, în funcţie de nivelul
grădiniţa de copii. Activităţile comune variază, ca timp afectat în grupei, pe baza unei planificări realizate de educatoare şi avizată de
funcţie de nivelul de vârstă, de la 15-20 minute cu copiii cuprinşi inspectorul de specialitate, nu mai mult de o extindere pentru nivelul
între 3-5 ani şi 30-35 de minute cu copiii cuprinşi între 5-7 ani, iar la 3-5 ani şi de două extinderi pentru nivelul 5-7 ani.
grupa pregătitoare pentru şcoală uneori activităţile se pot întinde pe Ponderea tipurilor de activitate pe durata unei zile preşcolare este
o durată de 40-45 de minute, mai cu seamă înspre finalul de 50% activităţi frontale, 25% individuale şi 25% în grupuri mici
preşcolarităţii cu scopul apropierii treptate de activitatea şcolară. desfăşurate astfel:
Activităţile comune se desfăşoară sistematic, sunt organizate în - frontal şi în grupuri mici;
detaliu, fiind cele mai potrivite modalităţi de realizare a obiectivelor - individual şi în grupuri mici;
instructiv-educative ale programei. - frontal şi individual.
Planul de învăţământ detaliază domeniile de cunoaştere care Activităţile în grupuri mici sunt predominante în cazul
se concretizează în următoarele categorii de activităţi: activităţilor liber alese, când copiii lucrează pe sectoare/arii de
• activitate de educare a limbajului; stimulare, iar grupurile se constituie pe baza opţiunii copiilor.
• activităţi matematice;
111 112
Activităţi pentru seminar
Capitolul al VI-lea
Sarcini şi exerciţii aplicative
JOCUL
ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR
?
1. Realizaţi un eseu argumentativ de 150 de cuvinte LA ALEGERE ŞI PE ARII DE STIMULARE
pornind de la afirmaţia lui Seneca: “Viaţa este suficient
de lungă dacă vom şti cum s-o folosim – şi trebuie s-o
folosim pentru realizarea celor mai importante lucruri”.
Timp de lucru 10 minute Aceste etapă din cadrul activităţilor desfăşurate de copii
în grădiniţă, după cum o precizează şi numele cuprinde jocuri şi
2. - activităţi la alegerea copiilor. Deşi sunt activităţi la alegerea
copiilor totuşi aceste jocuri şi activităţi necesită o îndrumare din
partea educatoarei. Copilul trebuie să se simtă liber şi
3. - neconstrâns, totuşi o anumită coordonare şi supraveghere
competentă din partea educatoarei este absolut necesară. În
4. - lucrarea de referinţă a lui J.J.Rousseau „Emil sau despre
educaţie”, celebrul filosof iluminist preciza: Datorită experienţei
reduse a copilului şi lipsei cunoştinţelor, jocul început nu ar mai
5. - putea continua, s-ar întrerupe, atenţia copiilor orientându-se spre
alte acţiuni. Prin intervenţia tactică a educatoarei sprijină copiii
6. - pentru a duce la bun sfârşit jocul început. Jocurile la alegere
reprezintă în etapa zilei un moment important de influenţare,
direcţionare şi dezvoltare a copilului în plan psihic, moral şi
fizic. Este momentul oportun de urmărire şi coordonare a
comportamentului copiilor. Copilul se joacă cu plăcere şi nu
sesizează intervenţiile educatoarei ca pe nişte constrângeri, în
pasiunea lui pentru joc copilul preia din mersul jocului,
insesizabil direcţionările comportamentale dezirabile subtil
introduse de educatoare. Trebuie să subliniem că orice activitate
desfăşurată în grădiniţă, orice joc trebuie să aibă un caracter
113 114
instructiv-educativ. educaţionale oferite de joc vor fi fructificate deplin astfel încât să
De aceea educatoarea va urmări să respecte în cadrul determine dezvoltarea calităţilor psihice şi fizice ale copiilor.
etapei Jocuri şi activităţi la alegerea copiilor nişte cerinţe de
ordin didactic: 6.1. Obiectivele specifice etapei Jocuri şi activităţi la
- jocurile şi activităţile la alegere se vor desfăşura de alegere
asemenea manieră încât să nu încalce principiul ocupaţiilor
ludice, acela de a produce plăcere prin ele însele, ele trebuie să Obiectivele generale reglementează obiective cu un grad
respecte acea tendinţă de a produce copiilor satisfacţii de ridicat de generalitate şi complexitate care se referă la formarea
moment; unor capacităţi şi atitudini specifice:
- jocurile şi activităţile la alegere trebuie să realizeze - să ofere copiilor cadrul ludic de afirmare a
obiectivele generale şi cele specifice învăţământului preşcolar. capacităţilor şi disponibilităţilor ludice;
Cu toate că jocul în primul rând satisface plăcerea copilului de a - să formeze capacitatea copiilor de a-şi îmbogăţi
se juca, dincolo de acest aspect important educatoarea trebuie să- treptat conţinutul jocurilor şi de a aborda teme şi subiecte din ce
şi fixeze cu precizie nişte obiective imediate pe care le urmăreşte în ce mai complexe pe măsura perfecţionării cunoştinţelor,
în cadrul jocurilor şi pe care le va realiza fără a aduce prejudicii formării deprinderilor şi obişnuinţelor în activitatea de joc;
jocului ca atare al copiilor; - să asigure trecerea treptată de la jocul primar,
- jocurile şi activităţile la alegere trebuie să se desfăşoare simplist, de manipulare a obiectelor la cel evoluat de creaţie, să
sub directa îndrumare a educatoarei. Argumentele pe care le se realizeze trecerea de la jocul simbolic la jocul cu reguli;
aducem în favoarea afirmaţiei făcute sunt următoarele: copiii - să asigure dezvoltarea psihomotorie a copilului în aşa
lăsaţi neîndrumaţi vor trece cu uşurinţă de la un joc la altul, de la fel încât să se realizeze trecerea de la jocul simbolic şi jocul cu
o ocupaţie ludică la alta fără a finaliza acţiunea întreprinsă, reguli la activităţi şi ocupaţii ludice cât mai variate şi mai
tratează în mod superficial diferitele jocuri, transformă cuprinzătoare sub aspectul conţinutului.
activitatea ludică într-un joc al întâmplării fără o finalitate - să contribuie la stimularea activităţii de învăţare, de
educativă. Ori întreaga activitate din grădiniţă urmăreşte recuperare şi compensare a funcţiilor diminuate şi la dezvoltarea
orientarea acţiunilor copiilor înspre dezvoltarea personalităţii lor disponibilităţilor psihomotorii ale copiilor;
pe toate laturile. - să creeze buna dispoziţie şi plăcerea participării la
Intervenţiile educatoarei determină antrenarea tuturor activităţile din grădiniţă.
copiilor în joc, prin mijloace subtile conferite de tactul pedagogic a) Obiective specifice:
cu care trebuie să fie înzestrată o educatoare, va urmări În grădiniţa de copii obiectivele generale se concretizează
înlăturarea momentelor monotone, de acalmie, superficialitate şi în obiective specifice pe niveluri de vârstă. Acestea precizează
va introduce în joc elemente de surpriză, care va trezi interesul, modul de acţiune în sensul organizării şi desfăşurării Jocurilor şi
inventivitatea, imaginaţia şi iniţiativa copiilor. Educatoarea va activităţilor la alegere.
ajuta permanent copiii să treacă peste momentele de dificultate,
peste conflicte şi va motiva jocul determinând copiii să participe Grupa mică (copii de 3-4 ani)
cu interes, să persevereze până la finalizarea jocului. Situaţiile La grupa mică obiectivele specifice urmăresc:
115 116
- orientarea copiilor în spaţiul de joc (sala de grupă, de activităţi;
sectorul/aria/zona de activitate, masa de lucru, sala de - antrenarea sistematică a copiilor în activităţi ludice cu
gimnastică, curtea grădiniţei); parteneri sau colective cu scopul socializării copiilor;
- dezvoltarea capacităţilor de efort ale copiilor prin - corectarea în cadrul jocului a deficienţelor de pronunţie
antrenarea permanentă în joc; şi vorbire, îmbogăţirea vocabularului, activizarea acestuia în
- dezvoltarea sensibilităţii analizatorilor, a muşchilor mici cadrul jocurilor în procesul de comunicare orală;
ai mâinii prin manipularea jucăriilor şi a diferitelor obiecte - formarea unor comportamente dezirabile prin
folosite în joc; practicarea unor jocuri cu reguli;
- însuşirea unor cunoştinţe despre jucăriile şi obiectele cu - dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei copiilor, a
care vin în contact în acţiunea de joc; disponibilităţilor înnăscute prin antrenarea copiilor la diferite
- stimularea proceselor psihice cognitiv-afective cu activităţi ludice.
ajutorul jucăriilor şi materialelor care reflectă realitate în
activitatea de joc; Grupa mare (5-6 ani)
- dezvoltarea limbajului prin comunicare cu partenerii de Pe lângă toate obiectivele prevăzute pentru grupa mică şi
joc şi educatoarea în procesul jocului; mijlocie la grupa mare vom urmări :
- constituirea treptată a operaţiilor mintale şi motrice, - extinderea sferei de cuprindere a conţinutului
prin acţiunea cu jucăriile şi materialele utilizate în joc, rezolvarea activităţilor ludice;
de situaţii-problemă în acţiunea jocului; - practicarea intensă a jocurilor simbolice evoluate: a
- dezvoltarea motricităţii generale a copiilor prin jocurilor de creaţie cu subiecte din viaţa cotidiană, din poveşti şi
creşterea treptată a coordonării mişcărilor prin acţiunea de joc; basme;
- formarea deprinderii de a practica jocuri cu jucării şi - îmbogăţirii experienţei de viaţă prin abordarea în jocul
materiale accesibile pentru început, spre a putea trece apoi la copiilor a unor subiecte din viaţa cotidiană, de mediul socio-
jocul imitativ şi la jocul de creaţie, formarea capacităţii de a trece cultural în care trăieşte copilul;
de la jocul individual la cel cu parteneri. - formarea unor comportamente sociale adecvate prin
cultivarea interesului copiilor spre jocurile cu reguli şi formarea
Grupa mijlocie (4-5 ani) preferinţei înspre acest gen de jocuri;
La grupa mijlocie pe lângă obiectivele stipulate anterior - antrenarea sistematică a copiilor în activităţi ludice cu
vom avea în vedere următoarele: scopul dezvoltării proceselor psihomotorii;
- lărgirea şi adâncirea cunoaşterii jucăriilor şi - dezvoltarea funcţiilor gândirii, a creativităţii copiilor
materialelor utilizate în cadrul jocului; prin antrenarea lor în activităţi ludice variate şi jocuri exerciţii;
- conştientizarea mai selectivă a relaţiilor interumane prin - valorificarea valenţelor instructiv-educative ale jocului
trecerea treptată de la jocul imitativ la jocul de creaţie, jocul cu în vederea corectării unor deficienţe întâlnite la copii;
roluri, jocul cu reguli prin diversificarea tematică a jocurilor; - stimularea capacităţilor formative ale jocului în vederea
- cultivarea interesului copiilor spre anumite activităţi dezvoltării armonioase a copiilor.
ludice şi formarea capacităţii de a duce la îndeplinire acest gen
117 118
Grupa mare, pregătitoare pentru şcoală (6-7 ani) conţinuturile educaţionale. Conţinuturile jocurilor şi activităţilor la
La grupa mare, pregătitoare pentru şcoală avem în vedere alegere sunt defalcate pe grupe şi respectă particularităţile
pe lângă obiectivele stipulate la grupele anterioare formarea individuale şi de vârstă ale copiilor.
următoarelor obiective: Grupa mică (3-4ani)
- îmbogăţirea experienţei de viaţă a copiilor prin
stimularea participării copiilor la jocurile de creaţie şi la jocurile La grupa mică datorită vârstei fragede a copiilor şi
cu reguli; particularităţilor specifice copiilor de 3 ani educatoarea se va
- socializarea copiilor prin practicarea unor jocuri cu orienta spre alegerea unor teme cu denumire simbolică:
caracter socio-profesional, pentru asimilarea cunoştinţelor • Jocuri de manipulare şi jocuri imitative
privitoare la activitatea viitoare şcolară; Aceste jocuri sunt jocuri simple, de manipulare a unor
- practicarea unor jocuri care să determine şi să stimuleze jucării şi obiecte sau jocuri care imită ocupaţii simple ale
formarea unor deprinderi elementare preabecedare; adulţilor. Cele mai frecvente jocuri din această categorie sunt:
- dezvoltarea vorbirii copiilor prin practicarea unor jocuri Vino la mine! (păpuşa, maşina, pisicuţa, căluţul, iepuraşul etc.);
care să determine utilizarea limbajului specializat, elevat, literar; Mergem la plimbare cu…! (maşina, autobuzul, trenul, avionul,
- formarea unor deprinderi de comportament civilizat bicicleta, căruţa, tractorul, camionul, motocicleta etc.);
prin practicarea unor jocuri cu reguli din viaţa cotidiană ce vor Încărcăm…! (maşina, căruţa, trenuleţul, vagoanele, autobuzul,
determina copiii să utilizeze şi să respecte regulile de basculanta etc.); Suntem…! (aviatori, şoferi, tractorişti, doctori,
comportament verbal şi situaţional cerute de joc; mame, educatoare etc.); Pregătim mâncare pentru…! (păpuşă,
- accentuarea caracterului recuperativ al jocului în pisică, canar, căţel, păsărele etc.); Doctorul consultă bolnava!
vederea pregătirii copiilor pentru şcoală; (păpuşa, ursuleţul, căţeluşul, vrăbiuţa, iepuraşul, arlechinul etc.);
- desfăşurarea unor jocuri complexe care să determine Facem plăcinte ! (cornuri, grisine, batoane, gogoşi, pâine,
stimularea capacităţilor intelectual-cognitive şi afective ale prăjituri, spaghete, pizza etc.); Facem injecţii…! (păpuşii,
copiilor în vederea dezvoltării optime a personalităţii acestora; ursuleţului, iepuraşului, bebeluşului etc.); Alegem materiale de
- stimularea caracterului formativ al jocului –exerciţiu în construcţii şi construim! (case, garaje, blocuri, curtea grădiniţei,
vederea pregătirii copiilor pentru integrarea cu succes în clasa I. parcul copiilor, pătuţul păpuşii, trenuleţe, un gărduleţ, un pod
etc.); Alegem piese şi ne jucăm cu ele! (aşezare în şir, suprapuse,
6.2.Conţinutul Jocurilor şi activităţilor la liberă unul lângă altul, în perechi etc.).
alegere • Jocuri onomatopeice
În grădiniţă conţinutul jocurilor şi activităţilor la alegere Aceste jocuri sunt plăcute copiilor şi ajută la exersarea auzului
sunt determinate de obiectivele specifice, în conformitate cu nivelul fonematic şi la înlăturarea deficienţelor de pronunţie: Hai să
de vârstă al copiilor. Aceste obiective sunt stipulate în programa facem ca…! (vântul: vâjjj, vâjjj; şarpele: sssss, sssss; căluţul: i-
activităţilor instructiv-educative din grădiniţa de copii elaborată de ha-ha,i-ha-ha; gâsca: ga, ga, ga, raţa: mac, mac, mac; albina:
Ministerul Educaţiei Tineretului şi Cercetării. Noua orientare a bâzzzz,bâzzzz; cucu: cu-cu,cu-cu; cocoşul: cu-cu-ri-gu, cu-cu-ri-
învăţământului modern acordă o deosebită importanţă obiectivelor gu; găina: cot-co-dac, cot-co-dac; porcul:guţ, guiţ, sau gro-gro-
care sunt obligatorii de realizat, lăsând la latitudinea educatoarei gro; vaca: muuu, muuu; puiul: piu, piu, piu; pisica: miau, miau,
119 120
miau; Ne jucăm plouă, bate vântul, a ieşit soarele…ura! piesele trusei Logi I, Aşează-mă la căsuţa mea! (piesele galbene
• Jocuri senzoriale în cutia galbenă, piesele roşii în cutia roşie etc., sau piesele mici
- jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii tactile: în cutia mică, piesele mari în cutia mare); Să facem un trenuleţ
Spune cum este! (copiii pipăie cu palmele diferite obiecte şi din pătrate! (cercuri, triunghiuri);
precizează cum este obiectul din punct de vedere al senzaţiei • jocuri de cunoaştere a mediului
tactile: rece-cald; neted-aspru; plăcut la pipăit-neplăcut; înconjurător: Mergem la cumpărături!, Îmbrăcăm păpuşa!, De-a
alunecos-nealunecos; moale-rigid etc.; Săculeţul fermecat, (copiii grădiniţa!, De-a ziua de naştere a păpuşii!, Săculeţul cu
aleg un obiect din săculeţ şi spun ce este); Să pregătim baia surprize! (care poate conţine: obiecte de uz personal, rechizite,
păpuşii! (potrivirea apei de îmbăiat, nici prea caldă nici prea fructe, legume, jucării diferite, copilul va alege un obiect, îl va
rece). descrie şi va spune la ce foloseşte);
- jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii vizuale: • jocuri de mişcare cu text şi cânt: Ursul doarme,
Magazinul de jucării!; Spune care este mic, spune care este Batistuţa, Şoarecele şi pisica, Coroana, Podul de piatră etc.;
mare!; Alege un balon! (albastru, roşu, galben, verde); • jocuri de atenţie: Stop! (copiii merg în şir şi la
- jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive: comanda educatoarei: stop, copiii se vor opri), Pune mâna pe…!
Spune cine te-a strigat!, De unde vine sunetul!, cum am cântat?, (nas, gură, urechi, gene, sprâncene etc.); Spune cine a plecat! (în
Cum face? (pisica, maşina, soneria, avionul, vrăbiuţa etc.); faţa copiilor sunt diverse jucării, copiii închid ochii, timp în care
- jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustative: educatoare retrage o jucărie, copiii deschid ochii şi spun ce
Ce gust are?, (dulce, sărat, amar, acru), Spune ce ai mâncat?, jucărie a plecat); Spune dacă am ghicit! (educatoarea alege un
(copilul ţine ochii închişi şi primeşte o bucăţică de mâncare: copil şi spune că bluza lui are culoarea …., copilul trebuie să
bomboană, alune, pâine, fructe etc. şi trebuie să ghicească ce a confirme sau să infirme corectitudinea afirmaţiei educatoarei);
mâncat); • jocuri pentru însuşirea normelor de comportare
• jocuri de stimulare a comunicării orale: Spune civilizată: Cere frumos vânzătoarei o jucărie!, Cum spune
ursuleţului cum te cheamă?, Spune cine este prietenul tău?, păpuşa după ce a mâncat!, Spune-i ursuleţului cum trebuie să
Alege-ţi o jucărie şi spune cum este! Spune păpuşii cum te-ai salute la venirea în grădiniţă!;
jucat azi?, Povesteşte cum o ajuţi tu pe mama ta?, Povesteşte ce • jocuri pentru formarea deprinderilor gospodăreşti:
desen animat ţi-a plăcut mai mult?; Facem ordine la jucării!, Îngrijim plantele!, Ajutăm la servirea
• Jocuri de exersare a pronunţiei corecte: Spune mesei!, Aranjăm scăunelele la măsuţe, Aranjăm scăunelele etc.
după mine!, recitări: Râu, răţuşcă, rămurică, sau Numără ca
mine; Grupa mijlocie (4-5 ani)
• jocuri de orientare spaţială: Unde s-a ascuns La acest nivel de vârstă se diversifică numărul de
păpuşa?, Unde a zburat rândunica?, Fuguţa la mine!, Aleargă la activităţi şi jocuri şi creşte şi complexitatea jocurilor sub aspectul
iepuraş, la pitic, zboară, zboară! (copiii ridică braţele conţinutului. Remarcăm de acum accentuarea spiritului de
fluturându-le la auzul unui obiect sau fiinţă care zboară); independenţă în alegerea jocurilor şi a partenerilor de joc, copiii
• jocuri logico-matematice: Să construim un tren din trăiesc mai intens situaţiile de joc.
121 122
Totuşi acţiunile de joc sunt încă simpliste, etapele • Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ
jocurilor nu sunt suficient de corelate, apar conflicte. Prezentăm olfactive: Spune cum miroase! Ce gust ai simţit?, Alege un
mai jos câteva teme orientative: aliment cu gust dulce! etc.;
• Jocuri pentru stimularea comunicării orale: Spune
• Jocuri de convieţuire socială: De-a mama, De-a la fel ca mine!, Telefonul fără fir!, Spune ce este şi la ce
grădiniţa, De-a familia, De-a coafezele, De-a frizerii, foloseşte!, Spune cum este! etc.;
De-a doctorul etc.; • Jocuri de exersare a pronunţiei corecte: Şarpele şi
• Jocuri de construcţie: albinuţa!, Spune corect!, Unde am greşit, Corectează greşeala!
- pe suprafeţe plane: Trenul, Toboganul, Pătuţul, etc.;
Garajul, Parcul copiilor, cu diferite truse de construcţii: • Jocuri de atenţie: Ce am schimbat!, Spune unde stă
Vitocomb, Plasticom, Arco, Lego etc.; piticul!, Ce am schimbat în aspectul păpuşii? etc.;
- pe suprafeţe verticale: Blocul, Casa, Racheta, Castelul • Jocuri logico-matematice: Aşează piesa la culoarea
etc.; ei!, Aranjează piesele după formă!, Spune unde sunt multe!,
- construcţii cu caracter tehnic: Scara, Morişca, Batista, Spune unde sunt puţine!, Ce piesă lipseşte! etc.;
Plicul, Avionul, din diferite materiale: hârtie, lemn, plastilină • Jocuri cu text şi cânt: Iepuraşul Ţup, Piticii şi
etc.; aricii, Trec soldaţii etc.;
- construcţii în nisip: cu diferite forme sau din imaginaţie: • Jocuri cu caracter socio-moral: În vizită!, De ziua
Castelul, Maşina, Trenul, Toboganul, Rampa de lansare, Blocul păpuşii!, La plimbare prin cartier!, Primim musafiri! etc.;
meu etc. • Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător:
• Jocuri motrice simbolice: Şoarecele şi pisica, Grădiniţa şi cartierul ei!, Să ne cunoaştem vecinii!, Când se
Vulpea la găini, Lupul şi oile, Păsărelele şi vânătorul etc.; întâmplă?, După mine cine vine?(jocuri de cunoaştere a orei, zilelor
• Jocuri sportive şi distractive: Atinge clopoţelul, săptămânii, anotimpurilor).
Ştafeta, Cine soseşte primul, Cine sare mai departe, Plimbare • Jocuri de analiză şi sinteză mintală: Ce nu este la
prin pădure etc.; fel?, Ce nu se potriveşte, Puzzle, Din jumătăţi-întreg, Reconstituie
• Jocuri de circulaţie rutieră: Roşu-stop, verde-treci!, obiectul! etc.;
Semaforul!, La plimbare prin oraş! etc.; • Alte activităţi cu caracter ludic: Decupăm frunze de
• Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii toamnă, Covor din frunze uscate, Udăm florile, Pregătim sala
tactile: Spune ce simţi!, Spune cum este!, Cald-rece! etc.; pentru activitatea comună etc.
• Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii vizuale,
Grupa mare (5-6 ani)
Spune ce culoare are rochiţa păpuşii?, Care sunt culorile
La grupa mare jocurile în cadrul activităţilor la alegere
toamnei?, Ce s-a schimbat? etc.;
cunosc o mai mare complexitate, creşte ponderea jocurilor şi
• Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive: Ce
activităţilor cu parteneri, sunt asumate cu mai multă responsabilitate
se aude?, Deschide urechea bine!, Spune la ce instrument am
rolurile din joc care reflectă aspecte ale vieţii sociale, copiii sunt
cântat?;
interesaţi de activitatea ludică.
123 124
Conţinutul jocurilor la grupa mare sunt mai bogate şi mai • Jocuri cu caracter socio-moral: Cum sărbătorim
specializate în conformitate cu nivelul de vârstă al copiilor ziua colegilor?, De-a vizita, De-a musafirii, La teatru de păpuşi,
preşcolari mari. Avem oaspeţi, La biserică, Cum ne rugăm, Cum ne comportăm
• Jocuri de convieţuire socială: De-a magazinul de civilizat, Ce facem când o supărăm pe mama?
jucării, De-a constructorii, De-a cosmonauţii, De-a fotbaliştii, • Alte activităţi cu caracter ludic: Micii gospodari,
De-a şcolarii etc.; Prietenii naturii, Îngrijim colţul naturii vii, Hrănim peştii şi
• Jocuri cu subiecte din poveşti şi basme, dramatizări: broscuţele ţestoase din acvarii, Adunăm frunzele uscate în curte,
De-a Scufiţa Roşie, De-a Albă ca Zăpada, De-a Cenuşăreasa Curăţim grădina cu flori de buruieni etc.
etc.;
• Jocuri de construcţii: în afara celor enumerate la Grupa mare, pregătitoare pentru şcoală (6-7 ani)
celelalte grupe se adaugă construcţiile din materiale mărunte, din
materiale din natură şi din deşeuri: Oraşul nostru, Parcul cu Conţinutul activităţilor la alegere şi a jocurilor la grupa
maşini, Ne confecţionăm singuri jucării, Ferma de animale, pregătitoare este mult lărgit ca volum, cuprindere şi
Parcul copiilor etc.; complexitate. Acum predomină în special jocurile de creaţie care
• Jocuri motrice simbolice: Vânătorul la pândă, Lupul sunt jucate cu multă plăcere de către copii. Jocurile cu roluri şi
la stână, Veveriţele la alune, Cine adună mai multe castane- reguli au ponderea cea mai mare în această perioadă. După cum
întrecere sportivă etc.; am afirmat la începutul capitolului întreaga activitate din
• Jocuri senzoriale: Ce a adus poştaşul?, Ce a grădiniţă se desfăşoară după un plan de învăţământ care trebuie
cumpărat mama de la piaţă?; Ce urmează? (cunoaşterea orelor respectat şi realizat, luând în consideraţie acest aspect toate
ceasului, anotimpurilor, zilelor săptămânii); activităţile desfăşurate la grupa pregătitoare stau sub incidenţa
• Jocuri intelectuale cu rol de stimulare a comunicării pregătirii copiilor pentru şcoală. Astfel şi jocurile şi activităţile la
verbale orale, de exersare a pronunţiei, de atenţie, de analiză şi liberă alegere urmăresc îndeplinirea acestui obiectiv prioritar.
sinteză mintală, de abstractizare şi generalizare, de logică • Jocuri de convieţuire socială: De-a librăria,, De-a
matematică, de imaginaţie, de inhibiţie şi autocontrol, de şcolarii, De-a şcoala, De-a învăţătoarea, Şcoala ne
cunoaştere a lumii înconjurătoare: Cum ţi-ai petrecut vacanţa, aşteaptă etc.;
Corectează ce a greşit pictorul!, Spune ce s-a schimbat!, Eu spun • Jocuri cu subiecte din poveşti şi basme, dramatizări:
una, tu spui multe, Mama şi copilul, Fluturii vin la flori!, Găseşte Primul meu abecedar, Învăţătoarea şi şcolarii, Cum ne
mai multe perechi, Cum se numesc toate acestea la un loc?, comportăm în drum spre şcoală, De-a Fata Babei şi Fata
Găseşte drumul către casă, Hai să completăm povestea, Jocul Moşneagului, De-a Coliba iepuraşului, De-a mânuşa,
mut, Să facem un tablou, Ce oră arată ceasul?, Spune un cuvânt De- a personajul preferat etc.;
care să înceapă cu sunetul…!, Găseşte cuvântul potrivit, Să • Jocuri de construcţii: în afara celor enumerate la
facem o jucărie pentru grupa mică etc.; celelalte grupe se adaugă construcţiile tip incastre, origami,
• Jocuri de mişcare cu text şi cânt: Ţăranul e pe construcţii mult mai elaborate din Lego, truse din care se por
câmp, Coroana e rotundă, Podul de piatră, Ursul doarme etc.; asambla maşini, avioane, elicoptere: Oraşul nostru, Parcul cu
125 126
maşini, Ne confecţionăm singuri jucării, Grădina zoologică, • Jocuri motrice simbolice: Câinele ciufulit, Păsărică
Parcul de distracţii etc.; mută-ţi cuibul, Cursa ursuleţilor, Trezeşte-te pinguinule! ştafeta
steguleţelor!, Ţară, ţară, vrem ostaşi!
• Jocuri senzoriale: Ce a adus poştaşul?, Ce a
cumpărat mama de la piaţă?; Ce urmează?; Când soseşte trenul;
Ce facem la ora...?; Cine vine după mine? (cunoaşterea orelor
ceasului, anotimpurilor, zilelor săptămânii), La ce instrument am
cântat?, Ghici, ghicitoarea mea! Cutiuţa cu surprize;
• Jocuri intelectuale cu rol de stimulare a comunicării
verbale orale, de exersare a pronunţiei, de atenţie, de analiză şi
sinteză mintală, de abstractizare şi generalizare, de logică
matematică, de imaginaţie, de inhibiţie şi autocontrol, de
cunoaştere a lumii înconjurătoare: Jocul întâmplărilor hazlii!,
Corectează ce am greşit!, Spune ce s-a schimbat!, Multe, puţine,
Reconstituie drumul ariciului, Cine ştie câştigă, Jocul literelor,
În lumea poveştilor, Al câtelea copil a plecat? Când se
întâmplă?, Rezolvă repede şi bine, Poveşti amestecate, Lanţul
slăbiciunilor, Călătorie pe Tera, Cum se face?, Spune mai
departe povestea!, Să creăm poveşti!, Recunoaşte personajul
etc.;
• Jocuri de mişcare cu text şi cânt: Ţăranul e pe câmp,
Coroana e rotundă, Podul de piatră, Ursul doarme,
Numărătoarea etc.;
• Jocuri cu caracter socio-moral: Aşa da-aşa nu!, În vizită
la şcoală, În excursie, Vizită la muzeu, Ne jucăm de-a
onomastica, De- a gazda şi oaspeţii, De-a copilul politicos!
127 128
activităţilor la liberă alegere determină copiii să înceapă ziua cu vaporaşe, truse cu mijloace de circulaţie şi alte accesorii.
un tonus bun, îi motivează şi îi determină să frecventeze cu La colţul de creaţie- truse pentru jocuri de rol: costumaţii
plăcere grădiniţa. Acest gen de activităţi se desfăşoară în sala de pentru diferite roluri din viaţa socială, din basme şi poveşti,
grupă. În funcţie de posibilităţile şi dotările grădiniţelor, spaţiul pentru dramatizări, diferite accesorii cum ar fi măşti, halate,
didactic va fi amenajat după criterii psihopedagogice. Astfel şorţuri, pălării, truse de machiaj pentru copii, ochelari,
educatoarea va organiza spaţiul grupei de aşa manieră încât gablonţuri, paravane, pliante etc.
copiii să poată să aleagă dintr-o diversitate de activităţi şi jocuri. Pentru ariile de stimulare, care reprezintă activităţi
Sala de grupă va fi împărţită pe zone de interes, diferenţiat de la desfăşurate pe subgrupe de copii cu scopul pregătirii lor pentru
o grupă la alta, în conformitate cu vârsta copiilor. Dacă la grupa activităţile comune din ziua respectivă, educatoarea va pregăti
mică se vor stabili 3-4 zone de interes, la grupa pregătitoare înainte de venirea copiilor materialele necesare. La intrarea
acestea pot fi dublate. Spaţiul destinat jocurilor trebuie să fie copiilor în sala de grupă ei pot alege sectorul de activitate care-i
suficient de spaţios, încât copiii să poată să se desfăşoare interesează sau jocurile preferate.
nestingheriţi, partenerii de joc să poată să comunice eficient între La sectorul Bibliotecă copiii pot găsi cărţi cu ilustraţii,
ei, să existe suficient loc de mişcare a copiilor fără să se cărţi cu poveşti, cărţi de colorat, seturi de jocuri de masă, seturi
deranjeze unii pe alţii. cu jetoane, pliante, alfabetare, reviste pentru copii, puzzle etc.
Zona dedicată jocurilor la liberă alegere va fi dotată cu La sectorul Ştiinţă se vor găsi pliante cu animale şi păsări
jucării diferite pentru fetiţe şi băieţi: Colţul păpuşilor, Garajul cu domestice şi sălbatice din diferite regiuni, cu vieţuitoare din râuri
maşini, Colţul de creaţie. Toate materialele şi jucăriile folosite şi oceane din diferite regiuni ale globului, enciclopedii,
pentru acest gen de activităţi vor fi alese cu grijă astfel încât să dicţionare pentru copii, reviste de ştiinţă pentru preşcolari, cărţi
respecte norme: de colorat specifice, jetoane şi truse cu cifre, numere, table
-igienice, să fie confecţionate din materiale care să nu magnetice, pliante, domino, puzzle, truse Logi I, materiale,
afecteze sănătatea copiilor, să nu provoace rănirea copiilor; materiale mărunte din plastic pentru numărat, caiete, cărţi.
-estetice, să reproducă fidel realitatea, să fie plăcute, La sectorul Artă copii se vor găsi foi pentru colorat,
atractive, viu colorate, părţile componente să aibă mobilitate, să creioane colorate, acuarele, guaşe, pensule, şerveţele, suporturi
fie uşor manevrabile; pentru apă, cărţi de colorat, fişe de lucru, lipici, materiale din
-didactice, să aibă funcţionalitate simbolică, să sugereze natură, seminţe, cartoane, imagini pentru decupat, hârtie colorată,
teme noi de joc, noi ocupaţii, să incite imaginaţia şi creativitatea sârmă moale, etamină, mărgele, şnur, pânză, paste făinoase,
copiilor. foarfece, deşeuri: mosoare, papiote, fire de lână, de bumbac,
La Colţul păpuşilor copiii vor putea găsi: păpuşi de materiale înflorate, rafie fişe de lucru individual etc.
diferite mărimi, mobilier pentru păpuşi, cărucioare pentru păpuşi, La sectorul Construcţii se vor găsi truse diferite pentru
truse de veselă şi tacâmuri, truse de medic, truse pentru frizerie şi construcţii: Lego, Incastre, Vitocomb, Plasticon, Arco, lădiţa cu
coafor, truse pentru jocuri de construcţie, jucării mecanice, nisip.
electronice, jucării din pluş şi jucării animale din plastic. Periodic inventarul de materiale va fi înnoit cu noi materiale
La colţul desemnat pentru garajul de maşini se vor găsi şi jucării, în primul rând pentru înlocuirea celor deteriorate,
maşinuţe de diferite forme şi mărimi, avioane, elicoptere, pentru înlăturarea monotoniei, apoi cu rol de a le stimula copiilor
129 130
interesul pentru joc şi acţiune. din viaţa cotidiană.
Toate aceste jocuri şi activităţi alese de copiii au rol La grupa mijlocie copiii au tendinţa de a se juca jocuri
formativ. Ele îmbină plăcutul cu utilul, reprezintă o cale de imitative, de exemplu fetiţele pot să repete mult timp acţiunea de
îmbogăţire a cunoştinţelor copiilor printr-o formă plăcută. hrănire şi legănare a păpuşii. Educatoarea poate interveni pentru
a înviora jocul fetiţelor, dându-le sugestii: să spele păpuşile, să le
6.4. Îndrumarea jocurilor şi activităţilor la alegere îmbrace, să le scoată la plimbare cu căruciorul. La fel va proceda
şi în cazul jocului imitativ al băieţilor care pot să se joace cu o
Deşi aceste activităţi sunt în marea majoritate jocuri şi maşinuţă fără să se mai oprească, educatoarea le poate sugera să
activităţi pe care copiii le aleg după bunul lor plac, totuşi construiască pentru maşină un garaj, garajul să fie partea de jos a
aceste activităţi stau sub îndrumarea permanentă a blocului, antrenând astfel copiii şi în alte acţiuni. Dacă jocurile
educatoarei deoarece: sunt statice educatoarea va interveni cu delicateţe printr-un
- toate activităţile din grădiniţa de copii dobândesc un element de joc astfel încât copiii să participe cu plăcere la jocul
caracter instructiv-educativ; propus de educatoare. Sau în cazul unor conflicte între copii
-toate activităţile pe care le desfăşoară copiii în grădiniţă intervenţia educatoarei este absolut necesară, dar intervenţia va fi
urmăresc o anumită finalitate specifică; făcută cu mult discernământ şi tact pedagogic. În cazul jocurilor
-toate activităţile din grădiniţă, fie jocuri, fie activităţi de manipulare şi imitative accentul trebuie să educatoarea va
frontale necesită supravegherea şi intervenţia competentă a interveni periodic pentru activizarea copiilor, pentru antrenarea
educatoarei; lor în activităţi dinamice, cum ar fi jocurile de mişcare: Barza şi
-toate jocurile şi activităţile copiilor desfăşurate în broaştele, Vulpea la pui, Uliul şi găinile, Veveriţele la alune etc.
grădiniţă îndeplinesc sarcini didactice. În cadrul acestor jocuri copiii se implică cu plăcere, deoarece
La grupa mică deşi predomină jocul de manipulare a sunt jocuri care îmbină mişcarea cu onomatopeele, au reguli
diferitelor jucării şi obiecte, copilul trebuie supus procesului simple şi sunt lejer de desfăşurat.
educativ, prin învăţarea modului de manipulare a acestora. Ei Jocurile de creaţie necesită şi ele o bună îndrumare din
trebuie să cunoască de unde pot lua jucăriile, cum să le partea educatoarei. Ele se împart în:
manevreze, cum trebuie ţinute, purtate, apucate, transmise, să le -jocuri de creaţie cu subiecte din viaţa cotidiană;
denumească corect. Educatoarea va fi atentă la toate aceste -jocuri cu subiecte din basme şi poveşti;
aspecte şi va interveni pentru a-i antrena pe copii în joc într-un -dramatizări.
mod subtil, determinându-i să-şi asume anumite roluri. De Jocurile de creaţie, la grupa mică datorită îngustimii
exemplu copiii stau şi se joacă individual cu jucăria preferată, orizontului de cunoaştere al copiilor educatoarea le va sugera
educatoarea îi incită la joc intervenind prin următoarea strategie. jocuri simple: de-a doctorul, de-a bucătarul, de-a mama, şi va
Le spune copiilor că a dispărut o jucărie şi-i determină să o caute, supraveghea activitatea copiilor intervenind cu soluţii pentru
după ce au găsit-o, educatoarea motivează că este rănită, trebuie îmbogăţirea conţinutului jocurilor, pentru a intra în relaţii unii cu
dusă la doctor, un copil va fi doctorul, alt copil va fi alţii. Astfel poate să le propună copiilor că doreşte să ajungă de
taximetristul, alt copil asistenta medicală şi astfel un joc de urgenţă la grădiniţă, cine o ajută cu o maşină, le poate sugera
manipulare poate fi transformat într-un joc de creaţie cu subiecte copiilor să construiască o maşină din mobilierul din clasă sau pur
131 132
şi simplu să imagineze o maşină având ca volan un cerc din pregătire şi timp pentru a fi elaborate şi se desfăşoară doar
plastic. Odată jocul început educatoarea le poate da diferite ocazional, de obicei la evenimente şi serbări şcolare. Deoarece
soluţii, maşina s-a oprit în drum, s-a defectat, cineva să dramatizările reprezintă transpuneri scenice ale poveştilor şi
folosească un telefon mobil să cheme depanarea, un alt copil va basmelor conform unui scenariu foarte bine realizat, acest lucru
fi mecanicul care va repara maşina etc. presupune câteva elemente ce trebuie respectate. Dramatizările
La grupa mică şi mijlocie datorită caracterului egocentric sunt pregătite prin repetiţii anterioare punerii în scenă, rolurile
al copiilor este bine pentru evitarea conflictelor ca educatoarea să sunt repartizate şi învăţate separat de fiecare copil în parte, se vor
preia comanda în jocul de creaţie, ea va deţine rolul principal şi face suficiente repetiţii pe scenă astfel încât transpunerea scenică
va îndruma jocul celorlalţi copii, educatoarea având astfel să se realizeze în condiţii cât mai bune, iar interpretările să se
posibilitatea să înveţe pe copii cum se execută rolul respectiv, realizeze fluent. Fiecare personaj va fi costumat astfel încât să
oferindu-le modele de comportament în diferite situaţii impuse simbolizeze cât mai fidel personajul interpretat, iar decorurile vor
de desfăşurarea fazelor jocului. fi pe măsură.
La nivelul al II-lea de vârstă jocurile de creaţie devin mai Dramatizările au un rol important în formarea unui
bine conturate, educatoarea va lăsa copiilor deplină libertate de limbaj corect, expresiv, dezvoltarea fluidităţii vorbirii, în
manifestare şi v îndeplini un rol secundar în joc, sau poate chiar înţelegerea sensului figurat al cuvintelor, folosirea limbajului
să iasă cu totul din joc doar urmărindu-i cu discreţie pe copii şi dialogat, în aprofundarea conţinutului poveştii, în modelarea
intervenind cu subtilitate atunci când situaţia o necesită. comportamentului, în dezvoltarea proceselor memoriei.
În cazul jocurilor de creaţie cu subiecte din basme şi Jocurile cu reguli sunt jocurile care necesită o îndrumare
poveşti, educatoarea se va implica mai multă, în sensul că aceste avizată, de aceea educatoarea va pregăti şi va îndruma aceste
jocuri necesită o pregătire anterioară. Educatoarea când planifică jocuri, cu atât mai mult cu cât la vârsta preşcolară copiii nu sunt
jocurile de creaţie cu subiecte din basme şi poveşti va avea în preocupaţi de respectarea regulilor (Fromberg, D. P., 2002). Abia
vedere câteva aspecte: după vârsta de şase ani apare la copilul preşcolar capacitatea de a
- povestea să fie bine cunoscută copiilor; opera cu reguli extrinseci. În procesul de învăţământ preşcolar
- să fie accesibilă nivelului de vârstă al copiilor; jocurile cu reguli sunt absolut necesare pentru desfăşurarea
- jocul va fi sugerat de educatoare; activităţii instructiv-educative.
- jocul se va desfăşura sub directa îndrumare a educatoarei. Deoarece intră în categoria jocurilor, acestea sunt
Jocurile dramatizări sunt mult îndrăgite de copii şi desfăşurate cu plăcere de către copii, chiar dacă li se impun
doresc să le practice imediat după ce au audiat o poveste. Sub anumite reguli de respectat.
îndrumarea educatoarei copii îşi vor repartiza rolurile, vor folosi Acest tip de jocuri nu se pot desfăşura la nivelul vârstei
câteva elemente de decor şi costumaţie, simbolic şi vor trece la preşcolare decât sub îndrumarea educatoarei, lăsaţi fără
desfăşurarea jocului propriu-zis. În transpunerea scenică a supraveghere copiii abandonează jocul.
poveştii copiii vor respecta succesiunea logică a evenimentelor Jocurile cu reguli aduc ceva nou şi inedit şi anume
poveştii, vor reproduce aproximativ replicile personajelor şi vor spiritul de emulaţie, copiii îşi dezvoltă spiritul competitiv, în
imita gesturile şi manifestările personajelor poveştii. cadrul căruia se formează şi caracterul copiilor.
Dramatizările deşi intră tot în categoria jocurilor necesită
133 134
Putem afirma că jocurile şi activităţile la alegere se Activităţi pentru seminar
regăsesc într-o mare varietate. Aceste activităţi şi jocuri deşi sunt
la libera alegere a copiilor, totuşi ele necesită o îndrumarea
avizată realizată cu competenţă şi tact pedagogic de către
educatoare. Educatoarea va respecta nişte condiţii
psihopedagogice: toate aceste activităţi să se desfăşoare în Sarcini şi exerciţii aplicative
spiritul jocului, să fie plăcute copiilor, să se simtă liberi în
opţiuni şi neîngrădiţi. Jocurile şi activităţile la liberă alegere se
vor desfăşura în concordanţă cu prevederile programei grădiniţei ?
1. Pornind de la următoarea afirmaţie: ”A preda
de copii privind pregătirea copiilor pentru şcoală şi viaţă. Toate înseamnă a cauza ştiinţa în mintea copilului, ajutându-l să
activităţile şi jocurile din grădiniţă se vor conforma cerinţelor se servească de puterea naturală de raţiona.” -Sf.Thomas
stipulate de principiile didactice. Educatoarea va acorda atenţia din Aquino), redactaţi un eseu structurat de 150 de cuvinte.
cuvenită fiecărei etape a activităţii din grădiniţă cu scopul
eficientizării acestor activităţi şi jocuri din punct de vedere al Timp de lucru 10 minute
valorii lor formative. Este necesar să se evite formalismul,
conformismul şi monotonia din jocurile şi activităţile la liberă. 2. -
Antrenarea tuturor copiilor în jocurile şi activităţile la liberă
alegere este un obiectiv permanent al educatoarelor.
3. -
4. -
5. -
6. -
135 136
Obiectivele operaţionale:
- să despartă corect cuvintele în silabe;
- să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere
Capitolul al VII - lea gramatical;
- să precizeze numărul cuvintelor din propoziţie.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,
JOCUL, MIJLOC DE DESFĂŞURARE A problematizarea.
ACTIVITĂŢILOR COMUNE Material didactic folosit: costum Zâna toamnă, coşul toamnei,
jetoane, jucării, traistă, fişe, carioca.
Bibliografie: Programa activităţilor instructiv-educative în
grădiniţa de copii, Bucureşti, 2005.
Jocul reprezintă mijlocul cel mai potrivit pentru Durata: 35-40 minute.
desfăşurarea activităţilor comune. Obiectivele specifice fiecărei 2. Activitate artistico-plastică
categorii de activitate se pot realiza prin intermediul jocului, în Modelaj - Coşuleţe pentru fructe şi legume.
cadrul căruia sarcinile didactice sunt bine precizate, cu o Obiective operaţionale: să modeleze tema dată prin mişcări de
desfăşurare logică care va urmări atingerea obiectivelor frământare, aplatizare, rulare; să redea prin modelare aspectul cât
operaţionale ale fiecărei activităţi (Preda, Viorica, 1999). mai exact al unui coşuleţ (conform modelului).
Educatoarea, pornind de la obiectivele programei instructiv- Activitatea complementară (etapa a III-a):
educative din grădiniţa de copii, va proiecta planificarea pe o • Joc de mişcare Atinge frunza.
săptămână, realizând o corelare didactică coerentă între etapele • Joc cu text şi cânt: Mişcă vântul frunzele.
zilei conform tematicii alese.
Redăm mai jos activităţile unei zile dintr-o planificare cu 7.1. Jocul în cadrul activităţilor de educare a limbajului
tema Toamna pentru grupa pregătitoare.
Etapa I –activităţi pe sectoare de activitate La tipul de activitate Educarea limbajului programa
• Joc de masă: Sortăm fructe şi legume (jetoane); stipulează următoarelor obiective generale:
• Construcţii: Lădiţe şi coşuri pentru legume şi fructe; • dezvoltarea comunicării şi a vorbirii coerente;
• Artă: Coşuleţe pentru fructe şi legume (desen); • dezvoltarea lexicului;
• Joc de rol: De-a bucătăresele. • formarea structurii gramaticale a vorbirii;
Etapa a II-a • dezvoltarea expresivităţii limbajului oral;
1.Activitatea comună: Educarea limbajului • dezvoltarea comunicării scrise.
Tema: „Propoziţii, cuvinte, silabe” Aceste obiective se vor particulariza în obiective de referinţă
Tipul de activitate: consolidare de cunoştinţe. şi se vor operaţionaliza adaptându-le pe niveluri de vârstă.
Forma de realizare: joc didactic: Spune mai departe. Conform cu cerinţele formulate de obiective se vor selecta
Obiective generale: conţinuturile, urmărindu-se acumularea unor cunoştinţe şi
Consolidarea capacităţii de a despărţi corect cuvintele în silabe şi formarea unor deprinderi de comportament verbal şi scris
de a formula propoziţii, precizând numărul cuvintelor din conform vârstei copiilor (Kim, S., 1999). Conţinuturile pot fi
propoziţie
137 138
realizate utilizând jocul didactic. variate genuri, la diverse cazuri, verbe la diverse timpuri şi
Pentru însuşirea unor părţi de vorbire ce desemnează moduri, propoziţii şi fraze cu subordonate temporale, cauzale,
obiecte din realitatea imediată a copilului, jucării, plante, fructe, finale por fi fixate cu ajutorul jocurilor didactice: Eu spun una, tu
legume, mobilă, veselă, vestimentaţie, părţi constituente ale spui multe!, Al cui nume este?, A cui este pălăria?, Aminteşte-ţi
obiectelor, acţiuni şi stări se pot utiliza următoarele jocuri ce ai făcut ieri?, Ce voi face în vacanţă!, Cum mi-am petrecut
didactice: Ce conţine scrisoarea ta?, Ce a greşit pictorul?, Spune ziua de naştere?, Spune ce faci acum!; Din ce cauză s-a
când se întâmplă?, Săculeţul cu surprize!, Spune din ce este schimbat?, De ce învăţăm să vorbim corect? etc.
confecţionat? Mijloacele gramaticale (desinenţele substantivelor
Pentru îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte ce specifice flexionării în dependenţă de caz, sufixele: -ţel, -işor, -
desemnează fenomene, stări, relaţii spaţiale, însuşiri se pot uţă etc. în cazul “creaţiilor” de cuvinte) se pot învăţa în cadrul
desfăşura următoarele jocuri didactice: Spune ce se petrece?, jocurilor didactice: Cum alintăm puiul? (puişor), calul (căluţ),
Când se întâmplă, Unde s-a mutat piticul?, Spune tot ce ştii viţelul (viţeluş), pisica (pisicuţă) etc.
despre obiectul primit! Jocurile didactice: Spune cum se numeşte ?, Citeşte
Jocurile didactice: Ce jucării a primit păpuşa?, Spune imaginea şi spune ce vezi?, Cum este?, Alege un jeton şi spune
cum este?, se pot proiecta pentru înţelegerea antonimelor: mare- cum se numeşte obiectul din imagine? etc., se folosesc pentru
mic, puternic-slab, deştept, înţelept-prost; iar jocurile didactice: fixarea cunoştinţelor privitoare la: cuvinte polisemantice (ochi,
Cum i se mai spune? , pentru cunoaşterea şi înţelegerea leu) etc., comparaţii, epitete, cuvinte compuse.
sinonimelor: pisică (mâţă), iepure (urechilă), cal-mârţoagă etc. Sunetele vorbirii vor fi exersate prin jocurile didactice:
Pentru înţelegerea sensurilor conotative şi denotative ale Cu ce sunet începe?, Cu se sunet se sfârşeşte?, Construieşte un
cuvintelor ce definesc acţiuni de cercetare pentru identificarea cuvânt cu litera a ! (m ,d, r, s, t etc.).
calităţilor şi însuşirilor obiectelor (a mirosi, a netezi, a ridica, a Pentru înţelegerea intonaţiilor diferite putem folosi
sufla, a împinge, a strânge etc.), putem utiliza jocurile didactice: jocurile didactice: Spune cum vorbeşte păpuşa când este
Spune ce trebuie să facem? (ca să simţim parfumul florilor, ca să supărată?, Citeşte imaginea şi spune ce ai văzut?, Vorbeşte ca
îndreptăm păturica, ca să deplasăm de la loc căruţul, ca să facem personajul din poveste!,
ordine etc.), Spune ce ştii despre? Cuvinte-reprezentări generale (gen-specie), de genul „jucării”,
Formele gramaticale şi construcţiile ce desemnează „vestimentaţie”, „mobilă”, „fructe”, „legume”, „veselă” se pot
relaţii de cauză-efect, temporale, spaţiale por fi fixate utilizând folosi următoarele jocuri didactice: Enumeră cât mai multe
jocurile didactice: Spune de ce s-a întâmplat aşa?, (mama s-a fructe!, Cum se numesc toate la un loc? etc.
supărat pentru că fetiţa nu a ascultat-o, dacă nu se juca pe stradă Pentru înţelegerea şi diseminarea sunetelor de cuvinte şi
cu mingea Dan nu s-ar fi accidentat, iezii au fost mâncaţi de lup propoziţii se folosesc jocurile didactice: Să construim un cuvânt
pentru că nu au ascultat, este noapte pentru că a apus soarele cu sunetul m!, Să construim o propoziţie cu cuvântul mama!, Să
etc.); Când se întâmplă?, (dimineaţa se trezeşte Maricica a, la mai adăugăm un cuvânt la propoziţie!, completează cuvântul cu
prânz serveşte masa, după-masă merge la plimbare, seara se uită sunetul care lipseşte!, Completează propoziţia cu cuvântul care
la desene animate, noaptea merge la culcare); Unde s-a aşezat lipseşte?, Am greşit, corectează greşeala! Să scriem cuvântul!
fluturaşul? (sus pe copac, jos pe iarbă, la dreapta, la stânga, sub (câte o liniuţă pentru fiecare sunet auzit), Să numărăm cuvintele
umbreluţă etc.). din propoziţie! (copiii desenează pe tablă câte un punct pentru
Modele de substantive la numărul singular şi plural, de fiecare cuvânt din propoziţie), Să despărţim în silabe!, Propoziţii
139 140
cuvinte, silabe, sunete!, Cartea mea preferată!
Pentru formarea deprinderii de a folosi cuvinte de politeţe în
comunicare cu semenii se desfăşoară următoarele jocuri
didactice: Cum vorbeşte un copil politicos?, Jocul în perechi! A. Omul - fiinţă vie.
(jocul se desfăşoară în perechi de câte doi copii, care vor a) Caracteristicile şi însuşirile omului: se deosebeşte după
interpreta roluri pentru exersarea limbajului politicos şi a aspect fizic, sex, vârstă, rasă; posedă raţiune, limbaj
expresiilor uzuale în diferite situaţii). articulat, conduită, memorie; aude, vede, gândeşte,
Pentru perfecţionarea exprimării orale, pentru iubeşte, inventează; activitatea de muncă, activitatea de
îmbogăţirea vocabularului, pentru formarea unei exprimări fluide învăţare, odihnă: Ce activitate desfăşoară?, Meseria
şi corecte se pot folosi jocurile didactice: Prinţese şi prinşi din care-mi place!, Cine este şi ce face?, Ce vrea să se facă,
poveste!, Recunoaşte personajul şi povestea!,]n lumea Ajută-l pe croitor!, Ghiceşte ce rechizite îmi trebuie la
poveştilor!, Descrie ce fac! (limbaj non-verbal: mimică, gestică), şcoală!, Cu ce ne îmbrăcăm?
Găseşte cuvântul potrivit! Poveste încurcată!
Pentru ca jocurile didactice să fie atractive educatoarea
poate introduce pe parcursul lor diferite elemente de joc (cu rolul
pentru a anima perioadele repetitive şi plicticoase), poate
constitui întreceri între copii (emulaţia trezeşte întotdeauna
interesul copiilor pentru joc), de asemenea stabileşte de la
începutul jocului recompensele (care motivează acţiunile
copiilor.
Jocurile didactice, prin sarcina didactică specifică fiecărui tip de
joc, oferă posibilitatea copiilor preşcolari să fie îndrumaţi să
vorbească corect, coerent, să exprime clar ceea ce gândesc, să-şi
exprime sentimentele, să acumuleze cunoştinţe şi să-şi formeze
deprinderi intelectuale printr-o activitate care le face plăcere.
Conţinuturile pot cuprinde aspecte referitoare la: om, natură,
societate, activităţi umane etc.
1
Imaginile sunt preluate de pe site-ul www.didactic.ro
141 142
b) Elemente caracteristice figurii umane (aspecte rasiale),
aşezarea lor spaţială şi funcţiile diferitor organe externe
şi interne: Unde trăieşte?, Călătorie pe glob!, Să
descoperim corpul uman?, La ce foloseşte?
143 144
c) Senzaţii provocate de diverse procese fiziologice: Spune d) Necesităţile omului şi utilizarea igienizată a diferitor
ce simţi?, Săculeţul fermecat?, Ce gust are? obiecte de uz personal: Cutiuţa cu surprize, Ce trebuie să
faci?, La sanitas!
145 146
e) Alimentele consumate de om şi rolul lor în creşterea şi
dezvoltarea organismului: Coşuleţul cu vitamine!
147 148
B. Natura cu elementele, însuşirile şi caracteristicile ei b) Recunoaşterea fenomenelor naturii (vânt, viscol, ploaie,
a) Pământul, apa, soarele, aerul, focul - baza integrităţii ninsoare, îngheţ, grindină, fulger, furtună, trăsnet, tunet)
naturii. Elementele principale ale universului (luna, în momentul producerii lor: A venit primăvara!,
soare, planete, pământ, vehicule cosmice): La plimbare Anotimpurile!.
în cosmos!, Călătorie fantastică! c) Fiinţe vii: respiră, se hrănesc, se mişcă, cresc, se
înmulţesc, se adaptează la condiţii. Obiectele inerte: nu
respiră, nu se alimentează de sine stătător, nu cresc, nu se
înmulţesc: Spune ce ştii despre!, Recunoaşte obiectul din
imagine!, Este fiinţă, nu este fiinţă!, Cine ghiceşte
câştigă!.
d) Patru anotimpuri, succesiunea şi fenomenele specifice
lor: Roata anotimpurilor!, Când se petrece!, După mine,
vine...?
149 150
e) Modalităţi de adaptare a organismelor vii la schimbările f) Particularităţile de adaptare la mediu ale plantelor: rădăcină,
sezoniere din natură: scăderea temperaturii, intensităţii tulpină, ramuri, frunze, moduri de înmulţire, importanţa în natură
luminii, ofilirea vegetaţiei, dispariţia insectelor, migrarea şi în viaţa omului: Plicul poznaş!, Jocul buclucaş!, Grădina cu
păsărilor călătoare ş.a.: Unde s-a ascuns?, Spune cine flori, Livada de pomi fructiferi!, Din tainele pădurii!,
eşti!
151 152
g) Particularităţile de adaptare la mediu ale animalelor (peşti,
păsări, mamifere, insecte, Plantele ca organisme vii, structura h) Animalele, ca fiinţe vii, pot fi din diferite grupuri:
lor, rădăcina, tulpina, frunza, floare, seminţe; caracteristici, insecte, peşti, amfibii, păsări, mamifere; caracteristici,
medii de viaţă, nutriţie, importanţă. Plantele de cameră: Cine medii de viaţă, hrană, importanţă, viaţa lor în natură şi
ştie câştigă, Florăresele, Magazinul de legume. întreţinerea în captivitate: Acvariul, Grădina zoologică,
Grădina botanică, Insectarul!
PISICĂ CÂINE
OVINE
ANIMALE DOMESTICE
HARTA PROIECTULUI
BOVINE
CABALINE
CAPRINE
IEPURE
PORC
153 154
i) Activitatea omului în natură. Creşterea şi îngrijirea j) Aplicarea măsurilor de ocrotire a naturii şi de protejare a
plantelor şi animalelor de către om, condiţiile lor de mediului înconjurător. Formarea conduitei moral-afective
viaţă: aer, lumină, căldură, apă curată, hrană, sol, faţă de natură, axată pe cultura ecologică: În parc!, Micii
adăpost: Să–l ajutăm pe iepuraş!, Ce putem face!, Roata ecologişti!, Ce mi-a povestit un greier mic!.
anotimpurilor!, Animalele şi hrana lor!, Ştii când?
Astăzi, ieri, mâine! 7.3.Jocul în cadrul activităţilor cu conţinut matematic
165 166
joc. Copiii trăiesc numeroase emoţii şi trăiri care determină cercului. Toţi copiii vor spune în cor:
formarea spiritului de echipă şi contribuie la închegarea Eu sunt vulpea roşcovană
colectivului. Energia nervoasă a copiilor se reface prin Iepuraş, păzeşte-ţi blana
intermediul acestor jocuri, datorită bunei dispoziţii şi caracterului Am fugit eu după tine,
relaxant. Dar şi tu goneşti prea bine
Atunci când vremea o permite, educatoarea va desfăşura Mi-ai scăpat o dată – n drum
aceste jocuri în curte, în aer liber, dacă nu atunci se vor desfăşura Teafără nu scapi acum.
în sala de gimnastică sau în sala de grupă bine aerisită. După ce vor finaliza de spus versurile, copiii vor lăsa
Prezentăm mai jos câteva jocuri distractive şi de mişcare vulpea să iasă din cerc, iar aceasta va alerga iepurele până il va
preferate de copiii preşcolari. prinde. Copiii vor încuraja prin strigăte iepuraşul. Jocul se va
relua de mai multe ori, astfel încât majoritatea copiilor să fie
8.2. Jocuri distractive iepure sau vulpe.
Copiii vor fi dispuşi în formaţie de cerc. Un copil, numit Copiii sunt aşezaţi în cerc, educatoarea desemnează doi
de conducătorul jocului, va fi legat de ochi cu o eşarfă şi va sta în copii, unul va fi şoarecele, iar celălalt pisica. Pisica va sta în
mijlocul cercului. Copiii care formează cercul se vor învârti interiorul cercului, iar pisica va încerca să intre printre copii la
cântând: şoricel, aceştia vor încerca să nu o lase. Jocul se va desfăşura pe
Baba - baba oarba, un cântecel cu text:
Unde-ţi este roaba Pisica vrea să prindă
Roaba ici, colea, Un şoricel la brânză,
Ia-te după ea. Pisica vrea să prindă,
După ce au terminat de cântat, copiii se opresc din mişcare, Un şoricel la brânză,
iar cel din mijlocul cercului, legat la ochi, se îndreaptă spre un Vai de el, vai de el,
copil şi-l atinge pentru ca, pipăindu-l, să-l recunoască. In final, el Bietul şoricel,
trebuie să ghicească numele colegului pe care l-a pipăit. Dacă Vai de el, vai de el,
ghiceşte, cei doi copii îşi schimbă locurile, dacă nu ghiceşte, Bietul şoricel.
jocul continuă cu acelaşi copil în mijlocul cercului. Jocul se va repeta de câteva ori.
Educatoarea adună copiii în cerc, ţinându-se de mână, se Se pune în lingură un ou care se ţine într-o mână, cealaltă
aleg doi copii, unul va fi vulpea, iar celălalt iepurele. Vulpea se fiind pusă la spate. De la linia de start se pleacă având grijă să
va plimba în cerc, urmărind iepuraşul care se va plimba în afara un cadă oul din lingură. Vă puteţi deplasa oricât de repede doriţi
167 168
(având grijă să un cadă oul din lingură) până la marcajul (cu distanţă de 2 m, se vor aşeza obstacole. Copiii se urcă pe băncuţă
creta) următor , după care se parcurge traseul în sens invers. şi merg cu braţele în lateral, spatele drept, privirea înainte,
Câştigă cel (cei) care ajung primii la linia de plecare fără să coboară de pe băncuţă prin săritură în adâncime şi parcurg
piardă oul pe traseu. traseul stabilit cu trecerea obstacolelor prin păşire.
Copiii sunt aşezaţi în cerc, educatoarea va desemna un Copiii sunt împărţiţi în două echipe, aranjaţi în şir, în dreapta
copil care va intra în cerc şi va fi legat la ochi. Copilul legat la fiecărei echipe se găseşte un recipient cu castane. Câte un copil
ochi se va îndrepta spre ceilalţi copii întrebând: Unde eşti din fiecare echipă va lua cu o lingură câte o castană pe care o vor
Chimiţă?, ceilalţi copii vor răspunde: aici, aici. Copilul legat la duce până la linia de sosire, dacă scapă castana pe jos trebuie să
ochi va trebui să recunoască copilul spre care s-a îndreptat şi să o ia tot cu lingura. La linia de sosire vor aşeza castana în coşul
spună cine este. echipei,(coşuri colorate diferit), apoi aleargă înapoi spre echipa
sa şi va preda lingura următorului coechipier. Câştigă echipa care
8.3.Jocuri de mişcare ajunge să transporte mai repede toate castanele în coşul de la
linia de sosire.
Cine sare mai departe (sărituri)
Veveriţele şi vânătorul (căţărare)
Copii se aşează pe patru rânduri. În faţa primului rând la
distanţă de 2-3 metri, se marchează linia unde se va executa Educatoarea va desena un cerc, în cerc va sta vânătorul,
bătaia pe un picior pentru săritură. Cel care a sărit cel mai în jurul lui ceilalţi copii vor fi veveriţele, care vor culege alune.
departe, se aşează într-o parte a sălii, iar ceilalţi în cealaltă parte. La bătaia din palme a educatoarei vânătorul porneşte la vânat
După ce primul rând a terminat, al doilea rând înaintează spre veveriţe. Copiii-veveriţe vor fugi de vânător urcându-se pe
locul de plecare, la semnalul educatoarei execută săritura. La spaliere. Copilul prins de vânător va ieşi din joc şi va sta pe
sfârşit, copiii care au sărit cel mai departe, formează un nou rând băncuţă, cuminte, urmărind jocul celorlalţi copii. Jocul se
şi sar. Va fi considerat câştigător cel care a sărit cel mai departe execută de câteva ori.
de această dată.
Capitolul al IX-lea
?
1. Pornind de la următoarea afirmaţie:, redactaţi un eseu Odată cu intrarea copilului în clasa I, activităţii
structurat de 150 de cuvinte. fundamentale din grădiniţă-jocul, i se va substitui activitatea
organizată şi sistematică-învăţarea. Activitatea de învăţare în
Timp de lucru 10 minute şcoală este o activitate care supune şcolarul unei activităţi
încărcate cu reguli cu care copilul ia contact pentru prima dată,
2. - iar dacă trecerea de la activitatea mult mai flexibilă şi relaxantă
În ce măsură satisface jocul necesitatea implicării individului din grădiniţă la activitatea şcolară rigidă se efectuează prea brusc
în propria “facere”. şi fără tact, activitatea şcolară va fi privită de către fragedul elev
ca pe situaţie plină de stres. De aceea pot apărea probleme de
integrare sau chiar probleme mai grave, cum ar fi dificultăţile de
4. - învăţare. Noua realitate şcolară este cu totul inedită pentru
copilul de vârstă şcolară mică. Pedagogia modernă şi specialiştii
în didactică pun accentul pe metodele moderne care au ca
5. -
procedeu jocul. Jocul nu vine în contradicţie cu activitatea
şcolară. De aceea învăţătorii trebuie să presare în cadrul
6. - activităţilor şcolare, în lecţii, atunci când observă oboseala
copiilor, sau starea de neatenţie elemente de joc. Acestea vor
avea rolul de a înviora lecţiile şi de a face trecerea dintre
activitatea de la grădiniţă la şcoală mult mai uşoară.
La nivelul învăţământului primar întâlnim însă o serie de
bariere care împiedică învăţătorul să recurgă la joc în cadrul
activităţilor instructiv-educative. Aceste impedimente sunt de
natură: atitudinală, structurală şi funcţională. În ceea ce priveşte
barierele atitudinale, acestea sunt determinate de tendinţa
învăţătorului/profesorului de a se încadra într-o anumită orientare
de tip scolastic, în sensul realizării cerinţelor programei într-o
perioadă bine determinată, iar jocul nu-şi regăseşte locul în
171 172
activităţile didactice, decât poate după finalizarea lecţiilor. Activităţi pentru seminar
Barierele de natură structurală au ca determinant limitările
impuse de: curriculum, de timpul didactic, de spaţiul didactic şi
de mijloacele de învăţământ. Ori jocul presupune un spaţiu
adecvat, timp necesar desfăşurării şi materiale destinate scopului
jocului. Barierele de natură funcţională se apropie de cele Sarcini şi exerciţii aplicative
atitudinale, în dorinţa de a parcurge disciplinele conform planului
de învăţământ, învăţătorii/profesorii sunt interesaţi de realizarea
acestora şi mai puţin de modalităţile prin care jocul ar putea fi ?
1. Pornind de la următoarea afirmaţie: ,,Lăsaţi copilul să
parte integrantă a curriculum-ului. În ciuda acestor bariere, vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se
învăţătorii/profesorii pasionaţi de profesie şi buni cunoscători ai înşele”. Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt
psihologiei copilului găsesc resursele şi mijloacele necesare posibile.”(Pestalozzi), redactaţi un eseu structurat de 150 de
implementării jocului în lecţiile şcolare. Tot mai evident a cuvinte.
devenit aspectul că jocurile dramatice pot fi mijloace utile în Timp de lucru 10 minute
formarea unor cunoştinţe despre viaţa socială, în rezolvarea
situaţiilor conflictuale, pentru înţelegerea anumitor evenimente 2. -
etc.
Stă în măiestria învăţătorului de a îmbina activitatea Elaboraţi o proiectare didactică la o activitate de învăţare la
didactică cu elemente atractive oferite de joc, atunci când pulsul ciclul primar în cadrul căreia să integraţi jocul didactic.
lecţiei o cere. Jocul în activitatea şcolară reprezintă un procedeu
utilizat fără rezerve de învăţătorii care cunosc particularităţile 3. -
copiilor şcolari de vârstă mică. Mai ales la clasa I este indicat ca Daţi
învăţătorul să folosească tot mai frecvent jocurile didactice,
jocurile dramatice şi alte jocuri-exerciţii pentru a diminua 4. -
caracterul scolastic al lecţiilor. Instaurând în cadrul lecţiilor o
atmosferă de joc, antrenarea şcolarilor va fi mai deplină, iar 5. -
randamentul şcolar mult mai ridicat.
6. -
173 174
cât mai diversificate şi elaborate.
Unii psihologi consideră jucăria tot atât de importantă
pentru copil cum este cartea în viaţa omului. Jucăria în viaţa
copilului este indispensabilă am putea spune. Dacă copilul nu are
Capitolul al X-LEA o jucărie cu care să se joace el o inventează, nu de puţine ori
vedem copiii care folosesc beţe sau pietre cărora le substituie
JOCUL ŞI JUCĂRIA jucăriile. Copilul foloseşte jucăria ca partener în jocul pe care-l
joacă, pur şi simplu jucăria va fi însufleţită în lumea fantastică a
copilăriei. Jucăria nu este doar un obiect oarecare, ea primeşte o
valoare în mâna copilului, uneori este un prieten imaginar, alteori
un inamic etc. Jucăria are un rol însemnat în dezvoltarea
imaginaţiei şi fanteziei copilului. Jucăria stimulează forţele
copilului de creaţie, îi înflăcărează fantezia, îi alimentează trăirile
afective, generează noi dorinţe, preferinţe, emoţii, sentimente şi
interese. Jucăria prin transformările şi însufleţirile dobândite prin
joc determină profunde transformări în viaţa copilului: îşi
dezvoltă trebuinţele, dorinţele, sentimentele, conştiinţa de sine.
Jucăriile adecvate stimulează activitatea analitico-
sintetică în multiple şi diverse planuri de reflectare a realităţii:
senzorial, perceptiv, imaginativ şi noţional.
10.1.Rolul jucăriei în viaţa copilului În planurile senzorial-perceptiv, copilul supune obiectul
de joc unei analize şi sinteze concrete nemijlocite. Uneori copiii
În viaţa copilului un rol tot atât de important ca jocul îl îşi strică jucăriile, le desfac în părţile componente, nu dintr-un
ocupă jucăria. Jucăria ajută la dezvoltarea multilaterală a impuls distructiv, ci din dorinţa de a vedea dincolo de întreg,
personalităţii copilului. Jucăria alături de joc stimulează părţile componente. Aceasta reprezintă o manifestare a
gândirea, vocabularul, vorbirea, capacitatea de a imita, memoria, curiozităţii lor, o necesitate a spiritului lor de investigaţie. Copiii
totodată le îmbogăţeşte capacitatea emoţională, fantezia. În simt nevoia sa "descompună" jucăriile în elementele lor
timpul jocului, prin manevrarea jucăriei copiilor li se dezvoltă componente, să vadă cum sunt alcătuite, ce se "ascunde" în
îndemânarea şi atenţia. În timpul jocurilor colective, copilul interiorul lor, deoarece jucăriile constituie un corespondent direct
învaţă să se adapteze la partenerii de joacă, să-şi diminueze acel al obiectelor şi fiinţelor din lumea înconjurătoare.
egocentrism specific vârstei şi să împartă jucăriile cu aceştia. Copilul acţionează în plan imaginar cu jucăriile ca şi
Joaca împreună creează posibilitatea modelării comportamentul când ele ar fi obiecte reale, atribuindu-le funcţii sociale
copiilor, îmbogăţirii cunoştinţelor, dezvoltării capacităţii de determinate. În activitatea de joc, prin intermediul jucăriei
rezolvare a stărilor de tensiune. Cu cât este mai mare copilul cu devine posibilă îmbinarea elementului fictiv cu cel real. Aceasta
atât are nevoie de prezenţa partenerilor de joacă şi a unor jucării reprezintă o modalitate de accedere a copilului la cunoaştere,
175 176
jucăria mijloceşte asimilarea experienţei sociale de către copil. copilului. Trebuie căutate jucăriile de calitate şi cele care prin
Jucăriile folosite în cadrul jocurilor contribuie la dezvoltarea componenţa lor sunt destinate copiilor şi produc efecte pozitive
gândirii preşcolarului. Substituirea prin jucărie a realităţii asupra lor, au valoare educativă. De obicei jucăriile şi jocurile
obiective presupune participarea în măsuri diferite a tuturor conţin instrucţiuni asupra utilizării, precizări asupra nivelului de
proceselor psihice. Observăm că pe măsură ce copilul creşte vârstă căruia se adresează, asupra modului de utilizate precum şi
jucăria dobândeşte înţelesuri subtile, datorate evoluţiei gândirii asupra rolului lor în educaţia copilului. Jucăriile trebuie alese cu
copilului. Gândirea se exersează datorita faptului ca în activitatea grijă pentru a fi potrivite cu nivelul de vârstă al copilului astfel
de joc copilul atribuie diferite semnificaţii jucăriilor, pe baza încât să nu fie periculoase pentru el, să nu îl rănească în vreun
reprezentărilor formate în urma acţiunii cu obiectele lumii reale. fel, dacă va fi mânuită neglijent.
Pe aceasta cale copilul substituie câmpului perceptiv concret Jucăria trebuie sa corespunda particularităţilor de
imediat, pe cel abstract şi învaţă să opereze cu semnificaţiile vârstă şi individuale ale copiilor prin dimensiuni, greutate şi
cuvintelor cu diferite grade şi nivele de generalizare. dinamică, ea trebuie să fie rezistentă încercărilor la care copilul
Jucăria şi jocul ajută la producerea procesului de transfer curios o supune. Jucăria trebuie să contribuie la educarea
din "exterior" spre "interior", proces care marchează o etapa gustului artistic, simţului frumosului şi să reflecte cât mai fidel
importantă în dezvoltarea gândirii preşcolarului. Jucăria şi jocul realitatea, pentru a-l ajuta să-şi formeze reprezentări conform
are o importanţă fundamentală în dezvoltarea personalităţii acesteia.
copilului, iar adultul trebuie să-l ajute fiindu-i partener esenţial Jucăriile trebuie să contribuie împreună cu jocul la
de joacă. dezvoltarea copilului sub aspect psihic, conceptual şi social.
10.3.Clasificarea jucăriilor
10.2.Calităţile jucăriilor
Putem clasifica jucăriile în primul rând după grupele de
Pentru a răspunde cerinţelor educative de dezvoltare a vârstă ale copiilor:
personalităţii copilului jucăriile trebuie să îndeplinească câteva jucării pentru vârsta de 3 - 4 ani;
cerinţe de ordin calitativ: jucării pentru vârsta de 4-5 ani;
să corespundă rolului formator şi stimulator; jucării pentru vârsta de 6-7 ani etc.
să determine acumularea cunoştinţelor, dezvoltarea O altă modalitate de clasificare a jucăriilor este cea realizată
deprinderilor şi aptitudinilor copiilor; în funcţie de utilizare:
să stimuleze imaginaţia şi fantezia copiilor; - jucării psihomotorii:
să conducă la formarea simţului estetic al copiilor; jucării pentru construcţii;
să corespundă din punct de vedere igienico-sanitar, jucării sportive;
astfel încât să nu atenteze la securitatea şi sănătatea copiilor; jucării intelectuale;
să nu contravină normelor morale. jucării pentru educarea vorbirii;
Jucăriile trebuie alese cu multă atenţie, ţinându-se cont jucării pentru ştiinţă;
în primul rând, de vârsta, preferinţele şi capacitatea intelectuală a jucării pentru stimularea creativităţii;
177 178
jucării logico-matematice; relaţie de afecţiune. Aproape fiecare copil are o jucărie preferată,
jucării muzicale. în special la vârste foarte mici, până la patru ani, de care nu se
- jucării sociale: desparte, chiar dacă a ajuns uneori într-o stare deteriorată. Jucăria
• jucării pentru competiţie; preferată face parte din intimitatea copilului este factorul de
• jucării pentru jocuri de rol; echilibrare psihică, este substitutul afectiv.
• jucării de cooperare.
Jucăriile se pot clasifica şi în modul următor: 10.4.Cărţile pentru copii
• jucării simple: jucării din pluş, păpuşi, maşini;
• jucării compuse: jocuri de construcţii diferite, traforaj, Este absolut necesar ca toţi copiii să aibă acces la cărţile
truse, seturi; pentru copii. Acestea furnizează informaţii diverse care ajută la
• jucării cu regulament: jucării de societate, domino, şah, stimularea imaginaţiei copiilor, ajută le dezvoltarea limbajului, le
monoppoly etc. formează plăcerea de a asculta poveşti. Cărţile pentru preşcolari
Este foarte important ca preşcolarii să fie învăţaţi să se joace sunt cărţi vizuale, ele sunt axate pe imagine. Ei pot „citi” aceste
cu diferite jucării, să se joace împreună cu alţi copii şi să li se imagini, pe care şi le împărtăşesc povestindu-le celorlalţi copii,
formeze deprinderile de a îngriji jucăriile şi de a le ţine în ordine. astfel socializează şi interacţionează pe baza imaginilor. Copiii
Părinţii trebuie să ştie să aleagă jucăriile corespunzător vârstei pot reproduce poveştile cunoscute pe baza imaginilor din cărţi
copiilor lor. Dacă jocul ocupă un loc important în viaţa copilului exersând limbajul, pot face apel la reprezentări pentru a
şi jucăria ocupă un loc la fel de important. De multe ori jucăria identifica obiecte şi fenomene ale mediului înconjurător, pot
stimulează copiii spre diferite acţiuni, determină conţinutul descifra literele alfabetului, pot învăţa să numere şi să socotească
pe baza imaginilor din cărţi. Cărţi ca: Prima mea enciclopedie,
jocului, trezeşte anumite trăiri emoţionale, trezeşte interese,
Primul meu dicţionar, Corpul uman, Animale sălbatice şi
formează deprinderi, activează imaginaţia şi creativitatea
domestice, Lumea subacvatică, Cartea junglei, Lipeşte şi
copiilor. Jucăria trebuie să fie un mijloc didactic de stimulare
învaţă...!, Insecte şi păsări, Lumea invizibilă, Basme şi poveşti,
educativă a copiilor. Jucăria are calităţi multidisciplinare, o
Enciclopedia tehnică ilustrată, sunt doar o parte din cărţile
jucărie poate fi folosită cu succes în cadrul tuturor activităţilor
valoroase care nu trebuie să lipsească din biblioteca oricărui
din grădiniţă, flexibilitatea cu care poate fi utilizată îi dă valori copil. În plus cărţile de colorat sunt deosebit de utile copiilor
multiple. Jucăria determină socializarea copiilor. Un copil pentru învăţarea culorilor, pentru formarea deprinderilor de a se
neacceptat de grup în momentul în care apare cu o jucărie încadra într-un contur dat, pentru a se familiariza cu desenul.
interesantă, ceilalţi copiii, determinaţi de curiozitatea înnăscută Cărţile de tip puzzle sunt deosebit de educative, copiii sunt
vor „năvăli” în jurul copilului să-i studieze jucăria inedită. Astfel determinaţi să reconstituie imagini din poveşti din bucăţi, sau să
copilul va fi acceptat de ceilalţi copii în jocurile lor, se vor forma reconstituie un obiect din părţi, le dezvoltă astfel copiilor
relaţii de colaborare, chiar prietenii. memoria reproductivă, îndemânarea şi gândirea.
O jucărie de calitate, atrăgătoare, viu colorată, care respectă
normele didactice va avea impact asupra educării simţului estetic 10.5. Jocuri şi jucării
al copiilor.
Între jucărie şi copiii se stabileşte de cele mai multe ori o
179 180
În primul rând pentru dezvoltarea armonioasă, sănătoasă Activităţi pentru seminar
şi conform înclinaţiilor sale trebuie să lăsăm copilul să se joace,
de asemenea este necesar să aibă spaţiul său de joacă. Un copil
se joacă cu orice îi stârneşte imaginaţia. Jucărie poate fi orice
obiect care îl mobilizează pe copil la o activitate vioaie,
antrenantă, care îi activează gândirea, imaginaţia creatoare,
abilităţile şi priceperile dobândite, memoria, spiritul de Sarcini şi exerciţii aplicative
observaţie. O cutie de carton, un beţişor, un pumn de lut, o
bucată de hârtie, o cârpă, toate pot fi jucării în mâinile copilului.
Jucăriile trebuie totuşi alternate, pentru ca să nu se plictisească de
?
1. Pornind de la următoarea afirmaţie: “Copilul nu
este un vas de umplut, ci un cămin de aprins. O minte bine
ele prea repede. Jucăriile care imită obiecte destinate adulţilor, la
o scara mai mică: trusa medicală de jucărie, mini-bucătăria,
formată valorează mai mult decât o minte bine umplută.” -
telefoanele şi aşa mai departe contribuie la stimularea socializării Montaigne), redactaţi un eseu structurat de 150 de cuvinte.
copiilor şi la dezvoltarea imaginaţiei. Urmărind jocurile şi Timp de lucru 10 minute
jucăriile copiilor educatorii pot identifica înclinaţiile lor spre o
activitate sau alta, aptitudinile speciale şi talentul. 2. -
Arătaţi cum poate contribui jocul la formarea încrederii în sine
a preşcolarului.
3. -
Care sunt principalele funcţii ale jocului.
4. -
Elaboraţi un proiect didactic pentru o activitate de învăţare
bazată pe joc.
5. -
Daţi exemple de jucării care pot fi utilizate ca materiale
didactice pentru fiecare domeniu de cunoaştere.
6. -
Arătaţi care sunt funcţiile jucăriei şi ce caracteristici trebuie
181 182
să îndeplinească ca să corespundă normelor educative. • Comşa Gheorghe, Mihai Claudia, (2006), Cunoaşterea
copilului la intrarea în clasa I, Editura Pandora M.,
Bucureşti.
BIBLIOGRAFIE: • Dewey, J., (1992), Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Dima, Silvia, (coord.), (1997), Copilăria - Fundament al
• Adler, A., (1996), Cunoaşterea omului, Editura IRI, personalităţii. Cunoaştere –Explorare – Educare, Editată de
Bucureşti. Revista Învăţământul Preşcolar, Bucureşti.
• Allport, G., W., (1991), Structura şi dezvoltarea • Donaldson, M., (1987), Children's Minds. London: Fontana
personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Press. Donaldson, M., (1992), Human Minds. London:
• Amabile, Teresa, M., 1997, Creativitatea ca mod de viaţă. Penguin Book.
Ghid pentru părinţi şi profesori, Editura Ştiinţă şi Tehnică, • Elkind, D., (2007), The power of play: How spontaneous,
Bucureşti. imaginative activities lead to happier, healthier children.
• Badea Elena, (1997), Caracterizarea dinamică a copilului şi Cambridge, MA: Da Capo Press.
adolescentului, Bucureşti. • Fromberg, D. P., (2002), Play and meaning in early
• Barbu, H., Popescu, Eugenia, Şerban, Filofteia, (1993), childhood education. Boston: Allyn & Bacon.
Activităţi de joc şi recreativ-distractive, Editura Didactică şi • Flerina, E. F., (1976), Jocul şi jucăria, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti. Pedagogică, Bucureşti.
• Bergen, D., (2002), The role of pretend play in children’s • Erikson, Erik H., (1963), Psihanaliza şi istorie. Tânărul
cognitive development. In Early Childhood Research and Luther, Editura Trei, Bucureşti.
Practice, 4(1), 2–15. • Elkonin, D.B., (1980), Psihologia jocului, Editura Didactică
• Beaven, J., (2000), Joyful play. Spotlight: Physical şi Pedagogică, Bucureşti.
development. ERIC, ED 625312. • Freud, Anna, (2002), Normal şi patologic la copil – evaluari
• Birch, Ann, (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, ale dezvoltării, Editura Fundaţiei Generaţia, Bucureşti.
Bucureşti. • Glava Cătălin, Glava Adina, (2002), Introducere în
• Bruner, J.S., (1976), Procesul educaţiei intelectuale, Editura pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Ştiinţifică, Bucureşti. • Garvey, C., (1977), Play. In Bruner, J., Cole, M. & Lloyd,
• Bruner J., (1970), Pentru o teorie a instruirii, Editura B. (Eds.). The developing child series. London:
Ştiinţifică, Bucureşti,. Collins/Fontana Open Books.
• Bruce, T., (1993), The Role of Play in Children’s Lives. In • Ginsberg, H.P., (2006), Mathematical play and playful
Childhood Education, Vol.69. mathematics: A guide for early education. In Singer et al.,
• Claparéde Edouard, (1975), Psihologia copilului şi op. cit. (pp. 145-165).
pedagogia experimentală, EDP, Bucureşti. • Hayes Nicky, Sue Orell, (2003), Întroducere în psihologie,
• Chateau J., (1970), Copilul şi jocul, Editura Didactică şi Ediţia a III-a, Editura All, Bucureşti.
Pedagogică, Bucureşti. • Herlo Dorin, (2006), „Didactică” Editura Universităţii
183 184
“Aurel Vlaicu”, Arad. Sonia Ignat, Gabriela Kelemen, (coord), Sinteze conceptuale
• Ilica, A. Dorin Herlo, V. Binchiciu, C. Uzum, A. Curetean, de psihopedagogie specială, Editura Universităţii „Aurel
(2005), „O pedagogie pentru învăţământul primar”, Editura Vlaicu” Arad.
Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad. • P i a g e t, J., (2005), Psihologia copilului, Editura Cartier,
• Ilica, Anton, Kelemen, Gabriela, (coord), (2004), Didactica Bucureşti.
învăţământului preşcolar, Editura Universităţii „Aurel • P i a g e t, J., (2005), Reprezentarea lumii la copil, Editura
Vlaicu”, Arad. Cartier, Bucureşti.
• Ilica, Anton, Kelemen, Gabriela, (coord), (2004), Metodica • Popescu, E., Pedagogia preşcolară. Prelegeri pentru
activităţilor instructiv-educative în grădiniţă, Editura perfecţionarea educatoarelor din clasele de copii preşcolari,
Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad. E.D.P., Bucureşti.
• Ianosi, I., (1998), Vârstele omului, Editura Trei, Bucureşti. • Preda, Viorica, (1999), Copilul şi grădiniţa, Editura
Ionescu, M., Radu, I., (coord.), (2001), Didactica modernă, Compania, Bucureşti.
Ed. Dacia, Cluj-Napoca. • Rafailă Elena, (2002), Educarea creativităţii la vârsta
• Ionescu, M., Chiş, V., (coord), (2001), Pedagogie. Suporturi preşcolară, Editura Printech, Bucureşti.
pentru formarea profesorilor, Ed. PUC., Cluj-Napoca. • Răduţ-Taciu, R., (coord.), (2004), Pedagogia jocului. De la
• Isenberg & Quisenberry, (2002), Play: A Necessity for All teorie la aplicaţii, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Children, in Childhood Education, Vol. 79. Napoca.
• Iucu Romică, (2003), Pedagogie, Editura Credis, Bucureşti. • Smilansky, S., (1968), The effects of sociodramatic play on
• Jones, E. & Cooper, R., (2006), Playing to get smart. New disadvantaged preschool children. London: Wiley.
York: Teachers College Press. • Smilansky, Sara, (1990), Sociodramatic play: Its relevance to
• Kelemen, Gabriela, Leucea, Laurenţiu, (coord), (2006), behavior and achievement in school,'In E. Klugman & S.Smilansky
Psihopedagogie preşcolară şi Metodica activităţilor din (Eds.), Children’s Play and I-earning. New York: Teacher’s College.
grădiniţă, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad. • Sawyer, R., K., (2001), Creating Conversations/
• Kelemen, Gabriela, (2007), Pedagogie preşcolară, Editura Improvisation in Everyday Discourse. Cresskill, New
Universităţii „Aurel Vlaicu„ Arad. Jersey: Hampton Press, Inc.
• Kim, S., (1999), The effects of storytelling and pretend play • Sawyer, R.K., (1997), Pretend Play As
on cognitive processes, short-term and long-term narrative Improvisation/Conversation in the Preschool Classroom.
recall. In Child Study Journal, 29(3), 175–191. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers.
• Leontiev A.N., (1948), Probleme de psihologia copilului de • Schaffer, H.R., (2005), Introducere în psihologia copilului,
vârstă preşcolară, Editura de stat- Pedagogie şi Psihologie, Editura ASCR, Bucureşti.
Bucureşti. • Schvartz, G., Kelemen, G., (2007), Psihologia copilului,
• Mitu Florica, (2004), Limba şi Literatura Română- Culegere Editura Universităţii „Aurel Vlaicu„ Arad.
de jocuri didactice, exerciţii şi teste de evaluare şi • Şchiopu, U., Verza, E., (1997), Psihologia vârstelor –
autoevaluare, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti. ciclurile vieţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• Moldovan Olga, (coord.), Dana Bălaş Timar, Tiberiu Dughi, • Şchiopu, U., (1970), Problemele psihologice ale jocului şi
185 186
distracţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. ANEXE
• Sillamy, Norbert, (1998), Dicţionar de psihologie, Editura
Univers Enciclopedic,. Bucureşti.
• Stănciulescu, Elisabeta, (1998), Sociologia educaţiei
familiale, vol I,II, Editura Polirom, Iaşi.
• Smilansky, S., (1990), Sociodramatic play: Its relevance to SCORPIONUL
behavior and achievement in school. In E. Klugman & S.
Smilansky (Eds.), Children’s play and learning: Perspectives * Număr participanţi: 10-30 *Materiale necesare:
and policy implications (pp. 18–42). New York: Teachers fular *Durată: 5-10 min.
College Press.
• Taiban, M., (1970), Probleme psihologice ale jocurilor şi Desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt adunaţi în cerc. Ei
distracţiilor, E.D.P. Bucureşti.
se prind de umeri. În mijloc stă un alt jucător. Acesta
• Taiban, M., Gheorghian, E., (1973), Metodica jocurilor şi a
programului distractiv în grădiniţa de copii, E.D.P.,
este scorpionul. El are un fular bine legat de gleznă. El
Bucureşti. merge în mâini şi picioare şi trebuie să atingă cu fularul
• Tucicov Bogdan Ana, (1972), Personalitatea copilului, la gleznă pe unul din cerc. Cercul se poate mişca în
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. toate felurile şi direcţiile, dar nu are voie să se desfacă.
• Zlate Mielu, (1991), Psihologia copilului, E.D.P. Bucureşti. Cel atins de scorpion este noul scorpion.
• Voiculescu Elisabeta, (2003), Pedagogie preşcolară (ediţia a
II-a, revizuită), Editura Aramis. PIATRA MAGICĂ
• Winnicott D. W., (2005), De la pediatrie la psihanaliză,
Editura Trei, Bucureşti. *Număr participanţi: 8-25 * Materiale necesare: piatră
• Winnicott D. W., (2004), Natura umana, Editura Trei, sau nasture *Durată: 10-15 min
Bucureşti.
Desfăşurarea jocului: Toţi jucătorii stau cu mâinile
Webografie: întinse şi cu palmele deschise în cerc. Un jucător merge
în cerc şi se face că dăruieşte fiecăruia o piatră. Fiecare
Vîgotski, L., S., (1933, 2002), Play and its Role in the Mental închide imediat palma. În realitate însă, doar unul
development of the Child. primeşte piatra. După ce toţi au fost atinşi, cel cu piatra
http://www.marxists.org/archive/vygotsky/works/1933/play.htm. fuge spre un punct anume, dinainte stabilit. Ceilalţi
www.playwork.org
trebuie să îl prindă înainte ca el să ajungă acolo. Cine îl
www.relijoc.ro/html
www.4children.org/pdf/play07.pdf prinde, este următorul care dă piatra. Dacă nu îl prinde
www.braintraining.com. nimeni, fugarul aşează piatra jos.
187
PĂSĂRICĂ, MUTĂ-ŢI CUIBUL!