Liliana Mâţă, Venera-Mihaela Cojocariu

GHID DE ELABORARE A JOCULUI

DIDACTIC

Editura Alma Mater

Bacău
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MÂŢĂ, LILIANA
Ghid de elaborare a jocului didactic / Liliana Mâţă,
Venera Mihaela Cojocariu. - Bacău: Alma Mater, 2011
Bibliogr.
ISBN 978-606-527-129-6

I. Cojocariu, Venera Mihaela

371.382

2
 CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………......... 5

CAPITOLUL I. Valenţe formative ale jocului

didactic ………………………………………….......... 7

CAPITOLUL II. Repere teoretice pentru înţelegerea

jocului didactic …………………….............................. 18
II.1. Locul jocului didactic în cadrul ştiinţelor educaţiei 18
II.2. Definire şi elemente caracteristice ......................... 20
II.3. Criterii de clasificare .............................................. 23
II.4. Structura şi succesiunea etapelor de realizare ........ 37

CAPITOLUL III. Demersuri de realizare a jocurilor

didactice ……………..……………….......................... 44
III.1. „Să compunem cuvinte” (Joc didactic de
educarea limbajului) ..................................................... 44
III.2. „Câte flori sunt în grădină?” (Joc didactic
matematic) ..................................................................... 49
III.3. „Bucheţele, bucheţele” (Joc didactic de
cunoaşterea mediului) .................................................... 53
III.4. „Iepuraşii prind morcovi” (Joc didactic de
mişcare) ...............................……………………….. 57

III.5. „Steluţe colorate, frumos aşezate” (Joc didactic

de dezvoltare intelectuală) ............................................. 60

3
III.6. „De-a magazinul” (Joc didactic de dezvoltare
atitudinal-afectivă) ......................................................... 63
III.7. „Cunoşti copiii din grupa ta ?” (Joc didactic de
dezvoltare socială) ......................................................... 67

BIBLIOGRAFIE ......................................................... 71

4
 INTRODUCERE

Lucrarea cu titlul „Ghidul de elaborare a jocului

didactic” constituie un instrument construit cu scopul
înţelegerii cadrului teoretic şi a demersurilor de aplicare în
practica educaţională.
În primul capitol sunt evidenţiate valenţele formative ale
jocului didactic din perspectiva dezvoltării copiilor, cât şi
cea a desfăşurării eficiente a activităţilor instructiv-
educative.
Cadrul conceptual este construit în cel de-al doilea
capitol, care asigură reperele teoretice pentru înţelegerea
jocului didactic: analiza locului pe care jocul didactic îl
ocupă în cadrul ştiinţelor educaţiei; definirea şi descrierea
caracteristicilor jocului didactic; delimitarea principalelor
criterii de clasificare şi a tipurilor specifice de joc didactic;
prezentarea structurii şi succesiunii etapelor de realizare în
activităţile instructiv-educative.
Cel de al treilea capitol este rezervat pentru a oferi
demersuri de realizare a jocurilor didactice în strânsă
legătură cu componenta teortică din capitolul anterior.

5
 Elaborarea ghidului constituie un răspuns la aspectele
problematice constatate în acest domeniu, printre care cele
mai evidente sunt: abordarea jocului didactic în mod
restrictiv; lipsa unor criterii clare de clasificare a jocurilor
didactice; varietatea modurilor de concepere a jocurilor
didactice, fără o structură standard şi unitară, care să reflecte
conceptele pedagogice corelate. Prin urmare, ghidul propus
oferă o nouă viziune asupra acestor elemente cu scopul
îmbunătăţirii abordării psihopedagogice a jocului didactic.

Lect. dr. Liliana Mâţă

Conf. dr. Venera-Mihaela Cojocariu,
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

6
 CAPITOLUL I.
Valenţe formative ale jocului didactic

Utilizarea jocurilor didactice reprezintă una dintre

principalele tendinţe ale diversificării metodologiei
didactice, ca expresie a creşterii nevoii de eficienţă a actului
educativ, pus faţă în faţă cu cerinţele tot mai exigente ale
unei lumi în continuă (şi neaşteptată) schimbare. Capacitatea
de a asuma rapid roluri, de a lua decizii, de a construi
alternative, de a opta în cunoştinţă de cauză se impun mult
mai mult formate şi exersate (Cojocariu, V.-M., 2008).
Doar astfel şcoala nu numai că va veni la întâlnirea cu
societatea, dar îi va putea asigura şi progresul.
Jocurile didactice oferă valenţe formative multiple
asupra dezvoltării copiilor, cât şi asupra desfăşurării
eficiente a activităţilor instructiv-educative.
a) În ceea ce priveşte beneficiile asupra dezvoltării
copiilor, sunt evidenţiate principalele valenţe ale jocului
didactic sub aspectul dezvoltării fizice, senzoriale (senzaţii,
percepţii, reprezentări), intelectuale (proceselor cognitive,
limbajului, memoriei, imaginaţiei), afectiv-reglatorii

7
(atenţia, motivaţia, voinţa, procesele afective), a dezvoltării
personalităţii şi a relaţiilor sociale.
a.1. Sub aspectul dezvoltării fizice, jocul didactic
îndeplineşte valenţe formative diverse. Prin conţinutul lor,
unele jocuri didactice contribuie la dezvoltarea motrică a
copiilor, la dezvoltarea unui organism sănătos, rezistent şi
puternic, la dezvoltarea unei ţinute fizice corecte, precum şi
la formarea deprinderilor motrice. Încă de la jocurile
imitative, atât de frecventate în prima copilărie, se poate
spune că acestea ajută copilul în dobândirea reflexelor de
autoapărare, ca şi instinctul de conservare. Jocurile didactice
contribuie la activarea și optimizarea potențialului fizic: a
apuca, a sări, a se cățăra, a arunca și a prinde, diferite
mișcări și acțiuni care au ca scop dezvoltarea armonioasă a
corpului (Ezechil, L., 2002). Pe măsura evoluţiei sale, jocul
are rol determinant în cunoaşterea propriului corp de către
copil, în coordonarea mişcărilor, în dezvoltarea acuităţii
observativ – motrice.
a.2. Sub aspectul dezvoltării senzoriale, jocul didactic
îndeplineşte valenţe formative diverse.
• Contribuie la formarea şi dezvoltarea percepţiilor, a
reprezentarilor. Prin intermediul jocurilor didactice se

8
 se dezvoltă orientarea spaţială şi temporală, precum şi
reprezentările mintale.
• Facilitează dezvoltarea sensibilităţii. Se pot organiza
diferite jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii
auditive; dezvoltarea sensibilităţii tactile şi
chinestezice; dezvoltarea sensibilităţii vizuale;
dezvoltarea sensibilităţii gustativ- olfactive.
• Unele tipuri de jocuri didactice contribuie la
dezvoltarea acuităţii auditive, deoarece solicită
perceperea (şi reproducerea) corectă a sunetelor.
a.3. Sub aspectul dezvoltării intelectuale, jocul didactic
îndeplineşte valenţe formative semnificative.
• Jocul didactic constituie o modalitate eficientă pentru
dezvoltarea capacităţilor de cunoaştere şi a gândirii
logice. Prin unele jocuri didactice se urmăreşte
exersarea şi fixarea cunoştinţelor. Problemele în
rezolvarea carora se angajează (descrieri,
reconstituiri, serieri, clasificări după anumite criterii,
asocieri şi disocieri diferite, operaţii cu mulţimi etc.)
îl solicită pe copil să caute şi să descopere progresiv
legături noi între obiecte, între însuşirile acestora,
între acţiuni, între idei.

9
 • O altă contribuţie importantă a jocului didactic o
reprezintă dezvoltarea limbajului, sub toate aspectele
sale: fonetic, lexical, gramatical, dar şi în ce priveşte
fluiditatea şi expresivitatea, îmbinarea limbajului
intern şi extern, oral, gestual, grafic. Prin jocul
didactic se realizează activizarea şi îmbogăţirea
vocabularului.
• Printre beneficiile jocului didactic se află şi
contribuţia la dezvoltarea memoriei, care este
evidenţiată prin îmbunătăţirea capacităţii de reţinere a
informaţiilor, regulilor.
• Jocul didactic facilitează dezvoltarea imaginaţiei
creatoare. Copilul este familiarizat prin joc cu
specificul lumii imaginare care îl va ajuta să
construiască imaginea sa despre lume şi mai departe,
mecanismele prin care să se adapteze la ea. Astfel,
jocul didactic devine un important element de
educaţie intelectuală, care pune în valoare şi
antrenează capacităţile creatoare ale copilului.
a.4. Sub aspectul dezvoltării afectiv-reglatorii, jocul
didactic îndeplineşte valenţe formative importante.
• Jocul didactic costituie o modalitate eficientă de
stimulare și dezvoltare a motivației (Sima, 1998, p.
10
 76), exprimată prin interesul său nemijlocit față de
sarcinile pe care le au de îndeplinit sau plăcerea de a
cunoaște satisfacțiile pe care le va obţine în urma
eforturilor depuse în rezolvarea dificultăţilor.
• Prin intermediul jocului didactic are loc dezvoltarea
atenţiei. Se realizează evoluţii importante în ceea ce
priveşte capacitatea de concentrare (întreţinută de
acţiunea de joc), acuitatea spiritului de observaţie,
atenţia distributivă, independentă.
• Un alt beneficiu al jocului didactic îl constituie
antrenarea capacităţilor voliţionale. Prin joc, copilul
învaţă să respecte reguli şi algoritmi, se conformează
la normele de comportare socială, morală, astfel încât
se dezvoltă sub aspectul activităţii voluntare. Se
formează însuşiri precum perseverenţa, stăpânirea de
sine, răbdarea.
• Jocul contribuie la dezvoltarea afectivităţii, deoarece
sunt asigurate condiţiile pentru exteriorizarea
emoţiilor şi a sentimentelor. Orice joc include
elemente afective, precum bucuria, satisfacţia,
insatisfacţia, surpriza. Copilul îşi completează viaţa
afectivă prin intermediul jocului şi dobândeşte

11
 capacitatea de a-şi controla emoţiile, oricât de intense
ar fi, pentru că regula jocului o impune.
a.5. Sub aspectul dezvoltării personalităţii, jocul
didactic îndeplineşte valenţe formative multiple.
• Contribuie la educarea unor trăsături morale ale
personalităţii copilului, la dezvoltarea stapânirii de
sine, a autocontrolului, a perseverenţei, a spiritului de
independenţă, a sociabilităţii, cultivarea spiritului
critic, a iniţiativei, curajului, corectitudinii.
• Asimilarea relaţiilor sociale din cadrul jocurilor
didactice favorizează formarea şi dezvoltarea
conştiinţei şi a personalităţii copilului.
• Prin intermediul jocului didactic, este facilitată
dezvoltarea încrederii în sine, a tenacităţii şi
siguranţei în găsirea răspunsurilor ceea ce ajută pe
elevii timizi să devină mai volubili, mai activi, mai
curajoşi.
• Un rol deosebit îl are jocul didcatic şi în cultivarea
creativităţii şi inventivităţii, deoarece implică
descoperirea unor soluţii noi, originale, imaginarea
unor situaţii, transpunerea în rol.
• Jocul favorizează angajarea atitudinală a copilului,
întrecerea cu sine, dorinţa de autodepăşire, care devin
12
 acute în contextul întrecerii cu ceilalţi, atunci când
jocul este colectiv.
a.6. Sub aspectul dezvoltării relaţiilor sociale, jocul
didactic îndeplineşte valenţe formative diverse.
• Valoarea educativă a jocurilor didactice constă şi în
contribuţia lor la dezvoltarea relaţiilor
interpersonale, educării simţului de răspundere şi
consolidării grupului. Prin joc, copilul îşi asumă
raspunderea actelor sale, îşi dezvoltă altruismul,
spiritul de echipă, comunicarea cu ceilalţi, învaţă să
fie tolerant faţă de cei din jur, să fie atent la dorinţele
şi sugestiile altora, să accepte diversitatea opiniilor.
• Prin intermediul jocului didactic se formează şi
deprinderea de a coopera cu ceilalţi copii şi cu
adulţii. În cadrul jocului copilul învaţă să coopereze şi
să colaboreze cu coechipierii.
b) În ceea ce priveşte desfăşurării eficiente a
activităţilor instructiv-educative, valenţele jocului didactic
sunt analizate la nivelul efectelor pozitive generate.
• Jocurile didactice contribuie la realizarea unor
obiecte educaţionale variate şi complexe care pot
viza dezvoltarea cognitivă, afectivă, motrică, socială
a elevilor.
13
• Folosirea jocului didactic în procesul instructiv-
educativ face facilitează creşterea motivaţiei şcolare
şi a interesului faţă de activitate. Prin joc didactic se
asigură „înţelegerea, fixarea sau repetarea anumitor
cunoştinţe în mod plăcut, fără interesul celor care
comunică să scadă” (Gherghina, D., Oprescu, N.,
Dănilă, I., 2007, p. 56).
• Jocurile didactice contribuie la îmbunătăţirea
performanțelor şcolare, prin activarea cunoştinţelor,
deprinderilor, abilităţilor, comportamentelor elevilor
solicitate.
• În contextul utilizării jocului didactic, unde
profesorul are rolul de animator sau de participant
direct la joc, se produce dezvoltarea atenţiei
voluntare, de lungă durată, iar acest aspect este
benefic pentru însuşirea temeinică şi activă a
cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi deprinderilor.
• Jocul didactic sprijină îmbinarea armonioasă a
elementului instructiv cu cel distractiv, astfel încât
asigură o unitate deplină între sarcina didactica ăi
acţiunea de joc. Prin urmare, jocul didactic
facilitează trecerea de la activitatea dominantă de joc
la ceea de învăţare, astfel încât sunt asigurate
14
 premisele psihologice pentru integrarea optimă în
activitatea şcolară. Îmbinarea elementului instructiv-
educativ cu cel distractiv determină stări afective
complexe care declanşează, stimulează, intensifică
participarea la activitate şi contribuie la dezvoltarea
diferitelor componente ale personalităţii celor
antrenati din joc.
• Jocul didactic valorifică avantajele dinamicii de
grup. Participarea efectivă la joc îi angajează şi pe
copiii timizi.
• Un alt beneficiul al jocurilor didactice îl constituie
valoarea practică. În procesul desfăşurării jocului,
copilul are ocazia să aplice cunoştinţele dobândite în
diverse tipuri de activităţi, să exerseze priceperile,
deprinderile şi capacităţile.
• Jocul didactic permite crearea unei atmosfere
distractive, antrenante şi motivante pentru realizarea
activităţilor instructiv-educative. Integrat în
activitatea didactică, conferă un caracter mai viu şi
mai atractiv, aduce varietate şi o stare de bună
dispoziţie funcţională, de veselie şi de bucurie, de
relaxare şi divertisment, ceea ce previne apariţia
monotoniei, a oboselii, a plictiselii.
15
 • Printre valenţele educative ale jocului didactic poate
fi remarcată şi formarea conştiinţei disciplinei, prin
conţinutul, sarcinile şi mai ales modul de rezolvare a
acţiunii, cât şi prin regulile jocului didactic.
• Jocul didactic este frecvent utilizat în realizarea
etapelor activităţilor instructiv-educative. Diferite
tipuri de jocuri sunt utilizate de către educatori
pentru a asigura captarea atenţiei, reactualizarea
cunoştinţelor, obţinerea peformanţei, evaluarea,
fixarea cunoştinţelor şi deprinderilor.
• Jocul didactic are o contribuţie deosebită în
evaluarea cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor şi
comportamentelor.
• Valorificarea jocului didactic creează premisele
pentru realizarea învăţării diferenţiate şi
personalizate. Jocul didactic „activizează elevii în
procesul instructiv-educativ şi în egală măsură,
vizează pe fiecare elev în parte, asigurând astfel un
învăţământ diferenţiat“ (Pâslaru, 2003, p. 84).
Totalitatea beneficiilor prezentate evidenţiază valenţele
formative diverse pe care le oferă jocul didactic: de instruire
şi educare a copiilor, de realizare optimă a sarcinilor
concrete ale procesului de învăţământ, de formare şi
16
dezvoltare a capacităţilor copiilor din punct de vedere
motric, senzorial, intelectual, afectiv, social. Avantajele
susţin cadrul conceptual al ghidului, ceea ce facilitează
înţelegerea adecvată a criteriilor de elaborare şi aplicare cu
succes în realizarea activităţilor instructiv-educative a
jocurilor didactice.

17
 CAPITOLUL II.
Repere teoretice pentru înţelegerea jocului didactic

II.1. Locul jocului didactic în cadrul ştiinţelor educaţiei

Originea jocului didactic este fixată de către U. Şchiopu

(1970) în jocurile exerciţiu ale vârstei antepreşcolare.
Jocurile didactice reprezintă o fază intermediară şi
pregătitoare pentru copil în trecerea de la jocul liber la
învăţare. Termenul de „didactic” asociat celui de joc,
accentuează latura instructiv-educativă a activităţii
instructiv-educative care devine, în mod necondiţionat, parte
integrantă a acestuia şi se concentrează printr-un volum
mare de cunoştinţe, de acţiuni obiectuale şi mintale pe care
le solicită. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat,
jocul didactic favorizează atât aspectul informativ al
procesului de învăţământ, cât şi aspectul formativ al
acestuia.
Jocurile didactice reprezintă o tipologie specială de
jocuri, care sunt integrate demersului educaţional explicit
sub diverse forme:

18
 - ca metodă de învăţământ în care predomină acţiunea
simulată;
- ca procedeu didactic în activităţile de învăţare cu
rolul de a sprijini realizarea altor metode didactice;
- ca formă de organizare a activităţilor instructiv-
educative.
În funcţie de locul în cadrul clasificării jocurilor, jocul
didactic se încadrează în categoria jocurilor cu reguli
(Popescu, E., Barbu, H., 1994, pag. 31), astfel încât este
caracterizat de obligaţia participanţilor de a respecta regulile
jocului.
La nivelul documentelor din învăţământul preşcolar se
constată preponderenţa jocului ca formă de organizare a
activităţilor instructiv-formative şi ca metodă de realizare a
finalităţilor educaţionale (Metodologia de aplicare a
planului pentru învăţământul preşcolar, paragr. 11, 12,
Ghidul de aplicare a programei, 2000, pp. 20, 25,
Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului
preşcolar, Art. 44).
Jocul didactic se diferenţiază prin structura sa specifică
de celelalte activităţi cu un conţinut asemănător prin unitatea
deplină între sarcina didactică şi acţiunea de joc, forma
distractivă pe care o îmbracă şi o păstrează permanent. Este
19
necesar şi indispensabil procesului educaţiei şi reprezintă o
activitate prin care conţinutul, forma şi funcţionalitatea sa
specifică nu se confundă cu nici o altă formă de activitate
instructiv - educativă.

II.2. Definire şi elemente caracteristice

Pentru a înţelege conceptul de joc didactic, este necesară

cunoaşterea şi analiza definiţiilor diverse. Jocul didactic este
definit ca „o metodă de învăţământ în care predomină
acţiunea didactică simulată” (Cristea, S., 1998, p. 256).
Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile
adaptative de tip recreativ proprii activităţii umane, în
general, în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenetice,
în mod special.
P. Popescu-Neveanu (1978) defineşte jocurile didactice
ca „metode de învăţare si de muncă, folosite cu intenţii
didactice, care se aseamănă ca formă cu jocurile de
societate, dar din punctul de vedere al conţinutului tematic
au scop de învăţare”. Jocurile didactice ajută la transmiterea,
repetarea şi exersarea cunoştinţelor şi informaţiilor sub
formă ludică.

20
 Jocul didactic este un tip de joc care îmbină armonios
elementul instructiveducativ cu cel distractiv (Manolache A.
ş.a., 1979).
După H. Schaub şi K. G. Zenke (2001, p. 161), jocurile
didactice reprezintă „metode de învăţare şi de muncă,
folosite cu intenţii didactice”. Metoda jocului didactic se
aseamănă ca formă cu jocurile de societate, dar din punctul
de vedere al conţinutului tematic au scop de învăţare.
A. Glava şi C. Glava (2002, p. 11) definesc jocul
didactic ca „o formă de activitate accesibilă copilului, prin
care se realizează o parte din sarcinile instructiv-educative
ale activităţilor obligatorii, dar şi a celor alese, într-o
atmosferă distractivă, antrenantă, motivantă”.
Printre caracteristicile de bază ale jocurilor didactice pot
fi menţioante următoarele aspecte:
• sunt integrate demersului educaţional în mod explicit;
• sunt propuse de către adultul educator;
• au obiective educaţionale bine precizate;
• reprezintă forma ideală prin care jocul, ca activitate
fundamentală a vârstei preşcolare poate sprijini
învăţarea „deghizat” dirijată, ceea ce contribuie la
pregătirea pentru integrarea ulterioară a copilului în
şcoală.
21
 • are o sarcină didactică specifică (o problemă de
rezolvat pentru copil, problemă ce vizează explicit
dezvoltarea pe o anume coordonată psihologică);
• are reguli specifice şi elemente de joc;
• sunt precizate, consolidate, verificate şi îmbogăţite o
serie de cunoştinţe, ceea ce oferă jocului un caracter
informativ şi formativ. Caracterul informativ vizează
conţinutul jocului, sarcina didactică, regulile jocului
şi acţiunea de joc, iar caracterul formativ este dat de
antrenarea şi dezvoltarea proceselor psihice, exersarea
funcţiilor acestora (Dumitriu, C., 2011). În acest
context, S. Cristea (1998, p. 256) menţionează că
jocul didactic „dinamizează acţiunea didactică prin
intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate
scopului activităţii de predare-învăţare-evaluare într-o
perspectivă pronunţat formativă”.
Cu cât vârsta copiilor este mai mare raportul dintre
aceste elemente structurale se schimbă; ponderea
elementelor de joc scade în favoarea complexităţii sarcinilor
de rezolvat. Dacă este bine realizat sub conducerea adultului
se poate regăsi, coordonat de un copil mai mare sau de către
liderul informal al grupului de copii şi în contextul
activităţilor din învăţământul preşcolar şi primar. Jocul
22
didactic reprezintă o modalitate valoroasă şi eficientă de
instruire şi educare a copiilor din învăţământul preşcolar şi
primar, deoarece rezolvă într-o manieră adecvată vârstei,
sarcinile instructiv-educative programate în mediul şcolar.
Utilizat în acest cadru, jocul didactic are o particularitate
esenţială, care derivă din îmbinarea armonioasă a
elementului instructiv şi a exerciţiului cu elementul
distractiv. Prin intermediul jocului, copilul învaţă şi se
distrează în acelasi timp. Îmbinarea elementului distractiv cu
cel instructiv conduce la apariţia unor stări emotive
complexe care stimulează şi intensifică procesele de
dezvoltare psihică.

II.3. Criterii de clasificare

Abordările diferite ale jocului didactic au determinat

multiplicarea criteriilor de clasificare a jocurilor didcatice.
Varietatea şi diversitatea formelor de joc face oportună
preocuparea specialiştilor în teoria jocului didactic de a se
ocupa mai atent de clasificarea lui.
Unii autori clasifică jocul didactic după conţinutul
acestora. I. Cerghit (2006) clasifică jocurile didactice în mai
multe categorii după conţinutul şi obiectivele urmărite:
23
 • jocuri senzoriale (vizual-motorii, tactile, auditive);
• jocuri de observare a naturii;
• jocuri de dezvoltare a vorbirii;
• jocuri matematice;
• jocuri de asociere de idei si de raţionament;
• jocuri de construcţii tehnice;
• jocuri muzicale;
• jocuri de orientare;
• jocuri de sensibilizare (de deschidere) pregătitoare
pentru comprehensiunea unor noţiuni .
După criteriul conţinut, jocurile didactice sunt clasificate
după unii autori (Taiban, M., 1976, Gheba, G., Gheba, L.,
Popovici, C., 1995) clasifică jocurile didactice în patru mari
categorii:
• jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii şi
consolidarea cunostinţelor în domeniul literar;
• jocuri didactice pentru consolidarea deprinderilor de
numărat şi socotit (matematice);
• jocuri didactice pentru dezvoltarea atenţiei, a
memoriei şi a perspicacităţii;
• jocuri didactice pentru consolidarea cunostinţelor
despre mediul înconjurător.

24
 Alţi autori clasifică jocurile didactice după rolurile pe
care le îndeplinesc. M. Neagu şi C. Petrovici (1996) oferă
următoarea clasificare a jocurilor didactice după rolul
urmărit:
• jocuri de pregătire a actului învăţării;
• jocuri de îmbogăţire a cunoştintelor, priceperilor şi
deprinderilor;
• jocuri de fixare ;
• jocuri de evaluare;
• jocuri de dezvoltare a atenţiei, memoriei,
inteligenţei;
• jocuri de dezvoltare a gândirii logice;
• jocuri de dezvoltare a creativităţii;
• jocuri de revenire a organismului;
• jocuri de formare a trăsăturilor moral-civice.
În funcţie de procesele psihice solicitate, E.Creţu (1999)
realizează următoarea clasificare a jocurilor didactice:
• jocuri în care sunt solicitate funcţiile psihofiziologice
(senzoriale, motorii, intelectuale);
• jocuri tehnice (productive) care solicită fondul de
reprezentări, memoria, motricitatea şi care dezvăluie
medii de viaţă (mediul şcolar, agricol, industrial);

25
 • jocuri care exersează relaţiile sociale (de familie, de
grup, şcolar, militar);
• jocuri artistice (desen, muzică, teatru etc.).
Jocurile didactice care urmăresc explicit dezvoltarea
psihică pot fi foarte variate şi pot fi clasificate după criteriul
ariei psihofizice exersate (apud A. Glava, C. Glava, 2002, p.
211):
• jocul psihomotor – jocuri de construcţie, de
manipulare/ coordonare, de stimulare senzorială, de
mişcare creativă (dansul), de căţărare, escaladare;
• jocul de stimulare intelectuală – jocuri lingvistice, de
cunoaştere a mediului, logico- matematice, de
creativitate;
• jocul de dezvoltare socio-emoţională – jocuri de
comunicare, de cooperare, de autocontrol, de
empatie, de prezentare de sine, de competiţie,
terapeutice.
S. Cristea (1998) realizează o sinteză a criteriilor
pedagogice de clasificare a jocurilor didactice:
• după obiectivele prioritare:
- jocuri senzoriale (auditive, vizuale, motorii,
tactile);
- jocuri de observare (a mediului natural, social etc.);
26
 - jocuri de dezvoltare a limbajului;
- jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive
• după conţinutul instruirii:
- jocuri matematice;
- jocuri muzicale;
- jocuri tehnologice;
- jocuri sportive;
- jocuri literare/ lingvistice
• după forma de exprimare:
- jocuri simbolice;
- jocuri de orientare;
- jocuri de sensibilizare;
- jocuri conceptuale;
- jocuri-ghicitori;
- jocuri cu cuvinte încrucişate
• după resursele folosite:
- jocuri materiale;
- jocuri orale;
- jocuri pe bază de întrebări;
- jocuri pe bază de fişe individuale;
- jocuri pe calculator
• după regulile instituite:
- jocuri cu reguli transmise prin tradiţie;
27
 - jocuri cu reguli inventate;
- jocuri spontane;
- jocuri protocolare
• după competenţele psihologice stimulate:
- jocuri de mişcare;
- jocuri de observaţie;
- jocuri de atenţie;
- jocuri de memorie;
- jocuri de gândire;
- jocuri de imaginaţie;
- jocuri de limbaj;
- jocuri de creaţie.
Pentru a avea o privire unitară asupra principalelor tipuri
de jocuri didactice, propunem următoarea sistematizare şi
reprezentare a acestora în Tabelul 1. Principalele citerii de
clasificare a jocurilor didactice sunt următoarele: a) după
obiectul de învăţământ; b) prin raportare la tipurile de
dezvoltare; c) în funcţie de momentul în care se folosesc în
cadrul activităţii didactice; d) după regulile stabilite; e) după
folosirea materialului didactic; f) după sarcina didactică.

28
Tabelul 1. Criterii de clasificare a jocurilor didactice
Criterii de Tipuri de jocuri didactice
clasificare
a) După obiectul jocuri didactice pentru educarea
de învăţământ limbajului
jocuri didactice matematice
jocuri pentru cunoaşterea mediului
jocuri didactice muzicale
jocuri didactice de mişcare
b) Prin raportare la jocurile de dezvoltare fizică
tipurile de jocurile de dezvoltare senzorială
dezvoltare jocurile de dezvoltare intelectuală
jocurile didactice de dezvoltare
atitudinal-afectivă
jocurile didactice de dezvoltare socială
c) În funcţie de jocuri didactice ca activităţi didactice
momentul în care de sine stătătoare
se folosesc în jocuri didactice ca momente propriu-
cadrul activităţii zise ale activităţii didactice
didactice jocuri didactice în completarea
activităţii didactice
d) După regulile jocuri cu reguli transmise
stabilite jocuri cu reguli inventate
jocuri spontane
jocuri protocolare
e) După folosirea jocuri didactice orale (fără material)
materialului jocuri didactice cu material
f) După sarcina jocuri pentru transmiterea şi însuşirea
didactică de noi cunoştinţe
jocuri pentru fixare şi sistematizare a
cunoştinţelor
jocuri pentru evaluarea şi verificarea
conoştinţelor, deprinderilor

29
 La un nivel mai specific, există clasificări ale jocurilor
didactice de diferite tipuri.
a) După obiectul de învăţământ, pot fi identificate
clasificări distincte cu referire la jocurile didactice
lingvistice, matematice, de cunoaşterea mediului, muzicale
(Tabelul 2).
Jocurile didactice pentru educarea limbajului sunt
primordiale în dezvoltarea limbajului prin următoarele
elemente: facilitarea formării deprinderilor de construire a
enunţurilor din punct de vedere al formei mesajului;
influenţarea pozitivă a cunoaşterii laturii formale a limbii;
nuanţarea exprimării prin folosirea propoziţiilor
exclamative, interogative, afirmative, negative. Există
diferite tipuri de jocuri didactice pentru educarea limbajului
(Ilie, S., 2006): jocuri pentru obişnuirea cu subsistemele limbii
(fonetic, lexical, gramatical); jocuri pentru dezvoltarea
comunicării orale; jocuri didactice literare.
Jocurile didactice matematice sunt variate şi posibil de
desfăşurat la toate nivelele de vârstă, deoarece noţiunile
abstracte pot fi accesibilizate şi însuşite în mod conştient şi
temeinic prin corespondenţa directă cu realitatea şi practica
pe care jocul se bazează. Acestea se pot clasifica în trei
categorii în funcţie de conţinutul noţiunilor vehiculate
30
(Antohe V., Gherghinoiu, C., Obeadă, M., 2002): jocuri
didactice de formare de mulţimi, care presupun operații de
separare, grupare, care duc la obținerea abilităților de
selectare, identificare și formare de mulțimi; jocuri didactice
de numeraţie; jocuri logico-matematice. Clasificarea are în
vedere observatiile lui Piaget asupra structurilor genetice
care determină evolutia jocului: exercitiul, simbolul si
regula, adaptate etapelor de formare a reprezentarilor
matematice. Jocurile didactice matematice de formare de
multimi au ca sarcina de învatare exercitii de imitare,
grupare, separare, triere si clasificare ce vor conduce la
dobândirea abilitatilor de identificare, triere, selectare si
formare de multimi. Jocurile didactice de numeraţie
contribuie la consolidarea şi exersarea deprinderilor de
asezare în perechi, comparare, numarare constienta, exersare
a cardinalului si ordinalului, de familiarizare cu operatiile
aritmetice si de formare a rationamentele de tip ipotetico –
deductiv. Jocurile logico-matematice se desfasoara cu
ajutorul truselor specifice
Jocurile didactice de cunoaştere a mediului facilitează
sistematizarea reprezentărilor copiilor cu privire la animale,
plante, fenomene din natură şi la generalizari.

31
 Jocurile didactice muzicale a caror specificitate derivă
din scopul educaţiei muzicale: de a sensibiliza copilul/
elevul pentru receptarea frumosului din muzică. Jocurile
muzicale sunt grupate în jocuri ritmice şi jocuri muzicale cu
text şi cântec. Prin jocurile ritmice desfăşurate cu copiii se
asigură dezvoltarea simţului ritmic, cât şi exersarea
pronunţiei corecte, despărţirea în silabe a cuvintelor, însoţite
de bătăi din palme, care solicită un ritm alert sau mai rar.
Prin jocurile muzicale cu text şi cântec se urmăreşte pe
lângă însuşirea liniei melodice şi consolidarea deprinderilor
motrice îmbinate cu simţul ritmic, conţinutul acestor cântece
reprezentat prin textul lor pot contribui la fixarea şi
consolidarea unor cunoştinţe specifice cunoaşterii mediului,
activităţilor de dezvoltare a vorbirii sau chiar a activităţii
matematice.
Jocurile didactice de mişcare constituie instrumentul
principal de realizare a sarcinilor educaţiei fizice. Acesta
contribuie atât la dezvoltarea motrică a copiilor, precum şi la
formarea deprinderilor motrice asociate mersului, menţinerii
echilibrului, alergării, căţăratului, săriturii, aruncării etc.
Jocurile cu reguli au o contribuţie importantă la dezvoltarea
fizică generală a copiilor/ elevilor, la formarea deprinderilor
motrice, la sporirea rezistenţei fizice, la călirea organismului
32
şi, implicit la realizarea educaţiei intelectuale, morale şi
estetice.

Tabelul 2. Subcategorii ale jocurilor didactice după

obiectul de învăţământ
Tipuri de jocuri Subcategorii
didactice
Jocurile jocuri pentru obişnuirea cu subsistemele
didactice pentru limbii (fonetic, lexical, gramatical):
educarea - jocuri pentru diferenţierea perceptiv-
limbajului fonetică şi pronunţarea sunetelor;
- jocuri pentru analiza şi sinteza fonetică;
- jocuri didactice lexicale;
- jocuri didactice lexical-semantice
jocuri pentru dezvoltarea comunicării
orale
jocuri didactice literare
Jocurile jocuri didactice de formare de mulţimi
didactice jocuri didactice de numeraţie
matematice jocuri logico-matematice
Jocurile jocuri didactice despre animale
didactice de jocuri didactice despre plante
cunoaştere a jocuri didactice despre fenomene din
mediului natură
Jocurile jocuri ritmice
muzicale jocuri muzicale cu text şi cântec
Jocuri de jocuri cu subiecte şi reguli
mişcare jocuri cu caracter compeţitional

33
 b) Prin raportare la tipurile de dezvoltare, un rol important
îl au jocurile pentru dezvoltarea psihică a copiilor. Aceste
tipuri de jocuri se divid în jocuri senzoriale şi jocuri
intelectuale (Tabelul 3).
Jocurile didactice de dezvoltare senzorială au ca obiectiv
perfecţionarea analizatorilor: vizual, auditiv, olfactiv,
gustativ, pentru educarea simţului echilibrului, orientării.
Aceste jocuri sunt apreciate de copii, deoarece se desfăşoară
sub formă de surpriză. În cadrul acestor jocuri copiii sunt
solicitaţi să descopere calităţi ale obiectelor prin intermediul
analizatorilor
Jocurile didactice de dezvoltare intelectuală se referă în
special la dezvoltarea cognitivă. Principalele subcategorii
sunt stabilite în funcţie de operaţiile gândirii (analiza,
sinteza, compararea, generalizarea). Aceste jocuri se
desfăşoară în cadrul activităţilor de învaţare dirijată. Rolul
acestor jocuri este nu numai de a realiza transmiterea de noi
cunoştinţe, ci şi consolidarea şi evaluarea acestora,
contribuind la formarea deprinderilor de munca intelectuală.
Reuşita acestor jocuri depinde de îndrumarea competentă a
cadrului didactic, ceea ce detrmină ca jocul să aibă un
caracter activ, să mobilizeze iniţiativa şi capacităţile
creatoare.
34
 Jocurile didactice de dezvoltare atitudinal-afectivă vizează
exprimarea emoţiilor, formarea însuşirilor de personalitate
favorabile, precum încrederea în sine, perseverenţa, răbdarea,
sinceritatea etc. Prin posibilităţile de exprimare şi colaborare,
jocul dezvăluie emoţii şi sentimente superioare.
Jocurile didactice de dezvoltare socială sunt eficiente pentru
facilitarea relaţiilor interpersonale, formarea capacităţii de
cooperare, stimularea comunicării intergrupale, construirea
dinamicii de grup. Ca urmare a specificului acestor jocuri, are loc
reglarea pornirilor negative, ceea ce contribuie la educarea
autocontrolului şi la dezvoltarea însuşirilor necesare relaţiilor
interpersonale. Prin joc, copilul dobândeşte încredere în propriile
puteri, devine cooperant, competent, ceea ce-i diminuează
egocentrismul primar şi-l face să se pregătească pentru adaptarea
la problemele actuale şi ulterioare.

Tabelul 3. Subcategorii ale jocurilor didactice prin

raportare la tipurile de dezvoltare
Tipuri de Subcategorii
jocuri
didactice
Jocurile jocuri didactice vizuale
didactice de jocuri didactice auditive
dezvoltare jocuri didactice olfactive
senzorială jocuri didactice gustative
jocuri didactice pentru educarea
simţului echilibrului, orientării
35
 Jocurile jocuri didactice pentru dezvoltarea
didactice de capacităţii de analiză
dezvoltare jocuri didactice pentru dezvoltarea
intelectuală capacităţii de sinteză
jocuri didactice pentru dezvoltarea
capacităţii de a efectua comparaţii
jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de
abstractizare şi generalizare
Jocurile jocuri didactice de dezvoltare a
didactice de încrederii în sine
dezvoltare jocuri didactice de dezvoltare a
atitudinal- perseverenţei
afectivă jocuri didactice de dezvoltare a
sincerităţii
jocuri didactice de exprimare a
emoţiilor
Jocurile jocuri didactice de relaţionare
didactice de jocuri didactice de cooperare
dezvoltare jocuri didactice de comunicare
socială jocuri didactice de intercunoaştere
c) După etapa în care se folosesc în cadrul activităţii
didactice, există jocuri variate (Tabelul 4).

Tabelul 4. Subcategorii ale jocurilor didactice după etapa

de desfăşurare a activităţii didactice
Tipuri de jocuri Subcategorii
didactice
Jocuri didactice de pregătire a actului învăţării
ca momente de reactualizare a cunoştinţelor
propriu-zise ale de dirijare a învăţării
activităţii de obţinere a performanţei
didactice de feedack
de evaluare
de fixare
36
 Stabilirea categoriilor de jocuri didactice ajută la
selectarea şi adaptarea lor în funcţie de nivelul de dezvoltare
al copiilor, de specificul disciplinei, de etapa activităţii
instructiv-educative. Numai în acest mod trebuinţele de
acţiune şi cunoaştere ale elevilor pot fi rezolvate prin jocul
didactic, cu condiţia ca acesta să fie selectat şi organizat.

II.4. Structura şi succesiunea etapelor de realizare

Principalele elemente componente ale jocului didactic

care alcătuiesc structura de bază sunt prezentate în acord cu
abordările în acest domeniu (Şchiopu, U., 1970, Dumitriu,
C., 2011).
• Tema/ subiectul jocului este formulată în funcţie de
conţinut şi de vârsta participanţilor (poate fi
comunicat sau nu copiilor). Se bazează pe corelaţia
dintre acţiunile de joc şi situaţia concretă unde se
desfăşoară acesta.
• Scopul didactic reprezintă finalitatea educativă a
jocului. Acesta va fi formulat cât mai clar şi în funcţie
de specificul jocului.

37
• Obiectivele operaţionale sunt finalităţi specifice,
concrete, direct observabile şi măsurabile. Numărul
lor poate varia de la 2/3 până la 4/5.
• Sarcina didactică (consemnul jocului) este formulată
în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul de
vârstă al copiilor. Este elementul de instruire în jurul
căruia sunt antrenate operaţiile gândirii. Pentru copii,
consemnul apare ca o problemă de gândire (de
recunoaştere, denumire, comparaţie, etc.). Consemnul
va fi prezentat sub forma unui obiectiv operaţional,
care cuprinde un singur aspect al conţinutului şi
precizează ceea ce vor face în mod conştient şi
concret copiii în desfăşurarea jocului, pentru a realiza
scopul propus.
• Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru
toţi participanţii. Ele reglementează conduita şi
acţiunile copiilor în funcţie de structura particulară a
jocului didactic (arată ce este permis şi ce nu este
permis în timpul jocului).
• Elementele de joc se stabileşte de regulă în raport cu
cerinţele şi sarcinile didactice ale jocului. Într-un joc
se pot folosi mai multe elemente sub formă de:
- întrecere (individual sau pe grupe);
38
 - cooperare (spirit de colectivitate);
- recompensare (recompense morale, materiale);
- penalizare în caz de abatere de la regulile jocului;
- aplauzele, încurajările.
Se pot organiza jocuri în care întrecerea, recompensa
sau penalizarea să fie evitate.
• Strategia didactică este formată din ansablul
procedeelor didactice implicate în realizarea jocului
didactic, a mijloacelor didactice şi a formelor de
organizare optime pentru desfăşurarea jocului.
Mijloacele didactice se referă la ansamblul
materialelor care vor fi utilizate în cadrul jocului.
Acestea vor fi variate, adecvate conţinutului
activităţii, vârstei şi particularităţilor individuale ale
copiilor (jucării, fişe individuale, cartonaşe etc.).
• Desfăşurarea jocului este reprezentată de etapele în
care va evolua jocul, de succesiunea acestora în
realizarea jocului.
• Variantele jocului (complicarea) se referă fie la o
complicare a itemilor jocului pentru cei care au
aptitudini în domeniul respectiv, fie la o utilizare în
alte contexte, pentru alte vârste, pentru alte arii de
stimulare. Notarea variantelor are valenţe formative
39
 pentru educatoare deoarece prin imaginarea lor are loc
dezvoltarea creativităţii ei, dar şi posibilitatea de a
face faţă situaţiilor concrete din timpul activităţii.
Etapele desfăşurării jocului didactic sunt (Dumitriu,
C., 2011):

• Introducerea în joc
Această etapă are rolul de a introduce elevii în
atmosfera de joc, de a-i pregăti pentu ce urmează.
Atunci când este necesar să familiarizăm copiii cu
elementele de conţinut al jocului, activitatea poate să
înceapă cu o scurtă discuţie cu efect motivator, sau o
expunere care să stârneasca interesul copiilor.
• Anunţarea titlului şi a scopului jocului se va realiza
sintetic, în termeni clari, fără cuvinte de prisos.
• Prezentarea materialelor pentu jocul didactic se va
realiza astfel încât să contribuie la crearea unei
atmosfere păcute, potrivită jocului.
• Explicarea regulilor şi demonstrarea jocului are rolul
de a asigura înţelegerea cerinţelor, succesiunii
acţiunilor jocului şi va ţine cont de complexitatea şi
sarcinile jocului, dar şi de esperienţa în joc a
copilului.

40
• Fixarea regulilor se va realiza cu precădere atunci
când jocul are o acţiune mai complicată, ceea ce
implică o subliniere specială a acestor reguli.
• Executarea jocului de probă presupune demonstrarea
acţiunilor şi succesiunea acestora, a modului de
utilizare a merialului didactic şi modul de rezolvare a
sarcinilor didactice.
• Executarea jocului de către elevi este, de fapt, etapa
principală a jocului care cuprinde participarea
efectivă a copiilor, timp în care cadrul didactic va
urmări: îndeplinirea acţiunilor, respectarea regulilor,
participarea tuturor copiilor, îmbinarea elementelor
de joc cu cele de învăţare, va asigura ritmul vioi şi
atmosfera destinsă şi plăcută.
• Complicarea jocului precupune crearea unor variante
ale jocului prin introducerea unor materiale şi
elemente noi, precum şi creşterea gradului de
dificultate a sarcinii didactice.
• Încheierea jocului şi evaluarea lui
În această etapă, conducătorul jocului prezintă
aprecierile şi concluziile cu privire la desfăşurarea
jocului, implicarea participanţilor, conduita şi
comportamentul acestora pe parcursul jocului.
41
 Eficienţa unui joc didactic are la bază respectarea unor
cerinţe legate de următoarele aspecte (Dumitriu, C., 2011):
- pregătirea jocului: studierea conţinutului, pregătirea
materialului, realizarea proiectării didactice a jocului;
- organizarea jocului didactic: împărţirea elevilor,
organizarea mobilierului, dispunerea materialelor necesare;
- desfăşurarea jocului didactic cuprinde nişte etape care
trebuiesc parcurse.
C. Pâslaru şi O. Cazacu (2005) sintetizează de asemenea
următoarele exigenţe metodice privind organizarea şi
desfăşurarea jocurilor didactice:
• alegerea şi planificarea jocului;
• selectarea jocului în funcţie dce obiectivele
educaţionale;
• stabilirea locului şi a timpului de desfăşurare în
funcţie de succesiunea celorlalte activităţi;
• stabilirea complexităţii jocului (numărul de variante
în funcţie de particularităţile de vârstă –grupa mică,
mijlocie, mare – şi de nivelul de pregătire al copiilor
din grupă;
• planificarea jocului în funcţie de obiectivele vizate şi
sarcina didactică predominantă.

42
 Cunoaşterea elementelor componente şi a succesiunii
etapelor de realizare a jocului didactic este o condiţie
necesară pentru proiectarea optimă a activităţilor instructiv-
educative. În următorul capitol sunt prezentate demersuri
concrete de proiectare a jocurilor didactice în strânsă
corelare cu reperele teoretice elaborate.

43
 CAPITOLUL III.
Demersuri de realizare a jocurilor didactice

III.1. „Să compunem cuvinte” (Joc didactic pentru

educarea limbajului, Student Emilia Roxana Cojan,
Programul Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar,
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău)
Tipul jocului după obiectul de învăţământ: joc
didactic didactic pentru educarea limbajului
Grupa Pregătitoare
Tema anuală:
„Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema/ subiectul Tema proiectului:
jocului „Printre anotimpuri”
Tema activităţii:
„Noi şi natura”
Scopul didactic familiarizarea cu structura silabică a
cuvintelor
cognitive:
OC1: să formeze corect cuvinte prin
adăugare de silabe la o silabă propusă;
OC2:să construiască cel puţin două
propoziţii simple folosind cuvintele
Obiective formate;
operaţionale afective:
OA: să manifeste bucuria implicării în
joc prin trei urale la sfârşitul competiţiei
după exemplul educatoarei;
psihomotrice:
OPM: să realizeze toate exerciţiile de
gimnastică facială după modelul
educatoarei

44
 Sarcina „Astăzi ne vom întrece în formarea de
didactică cuvinte şi vom desfăşura jocul
(consemnul) Compunem cuvinte”.
Reguli generale:
Cuvintele formate vor avea două
silabe.
Rosteşte cuvântul format doar cel în
faţa căruia se opreşte mingea.
Nu se vor repeta cuvintele spuse deja
Regulile jocului de colegi.
La sfârşitul jocului fiecare copil va
formula propoziţii simple sau
dezvoltate folosind cuvintele compuse
de el.
Regulile pentru varianta cu echipe:
fiecare echipă va compune cuvinte cu
silaba dată;
cuvintele pot avea mai multe silabe;
consultarea se va realiza în şoaptă
încrederea;
Elementele încurajarea;
jocului recompensa finală;
aplauzele
Metode şi procedee didactice:
- explicaţia;
- conversaţia
Strategia Mijloace didactice: minge, tablă, cretă
didactică colorată, ecusoane, diplome
Forme de organizare: frontală, pe
grupe, individuală

45
 1. Introducerea în joc
- Se vor efectua exerciţii de gimnastică
respiratorie şi facială.
- Se recapitulează structura silabică a unor
cuvinte ce denumesc obiecte din sala de
clasă.
- Se dau exemple de cuvinte bisilabice ce
denumesc fenomene ale naturii,
anotimpuri, păsări, plante, animale.
- Se precizează ordinea silabelor în
cuvintele bisilabice.
2. Anunţarea titlului jocului şi a
obiectivelor
„Astăzi ne vom întrece în formarea de
Desfăşurarea cuvinte şi vom desfăşura jocul „Compunem
jocului cuvinte”.
3. Prezentarea materialului
„Vom folosi o minge cu ajutorul căreia va
fi desemnat cine va spune următorul cuvânt,
iar pe tablă voi scrie în dreptul fiecăruia
cuvintele compuse de el”.
4. Explicarea regulilor şi demonstrarea
jocului
- Se stă în cerc, educatoarea va rosti o
silabă şi va cere copiilor să compună un
cuvânt adăugând o altă silabă (ex.: va-ra,
va- lea, va- ca, va-lul, va-za).
- Va realiza sarcina copilul la care se va
opri mingea rostogolită de educatoare.
- După realizarea sarcinii el va rostogoli
mingea spre următorul copil ce va forma
un alt cuvânt cu aceeaşi silabă.
- Silaba se schimbă ori de câte ori se
ajunge la un blocaj.

46
 - Educatoarea va scrie pe tablă sub
numele fiecărui copil cuvintele
compuse de acesta.
- Fiecare copil va formula la sfârşitul
jocului propoziţii folosind cuvintele
compuse de el.
- Nu se vor repeta cuvintele spuse de
colegi.
- Câştigă cel cu cele mai multe cuvinte
şi propoziţii corecte.
5. Fixarea regulilor
„Cine îmi poate explica ce avem de
Desfăşurarea făcut în acest joc şi care sunt regulile?”
jocului 6. Executarea jocului de probă
Sunt numiţi doi copii la alegere să
execute jocul de probă, pe baza respectării
regulilor.
7. Executarea jocului didactic de către
copii
Rolul conducătorului de joc va fi
atribuit fie educatoarei, fie chiar unui
copil, dar sub atenta supraveghere a
educatoarei.
8. Încheierea jocului şi evaluarea lui
- Rezultatele de pe tablă se vor
contabiliza.
- Educatoarea va aprecia pozitiv
comportamentul adecvat al copiilor în
timpul jocului, implicarea, participarea
activă, respectul arătat colegilor.
- Se vor acorda stimulente.
Copiii vor fi organizaţi în două echipe
(de ex.: echipa consoanelor şi echipa
Variante vocalelor).

47
 Liderul fiecărei echipe va prezenta
echipei rivale o silabă stabilită de
comun acord cu membrii echipei sale.
Educatoarea va scrie pe tablă
răspunsurile fiecărei echipe.
Cuvintele formate pot avea şi un
Variante număr de silabe mai mare (ex. sa: sa-
re, sa-la-tă).
Copiii vor formula propoziţii folosind
cuvintele formate.
Vor realiza reprezentarea grafică a
propoziţiilor, cuvintelor şi silabelor
după modelul: „Eu iubesc vara”.

Ilie, Stela (2006). Magicienii mesajelor

Bibliografie
orale. Bacău: Editura Egal.

48
III.2. „Câte flori sunt în grădină?” (Joc didactic
matematic, Student Roxana Grozescu, Programul Pedagogia
Învăţământului Primar şi Preşcolar, Universitatea „Vasile
Alecsandri” din Bacău)

Tipul jocului după obiectul de învăţământ: joc

didactic matematic
Grupa Mijlocie
Tema anuală:
„Cu ce şi cum exprimăm ceea ce
Tema/ simţim?”
subiectul Tema proiectului:
jocului „Lumea minunată a florilor”
Tema activităţii:
„Câte flori sunt în grădină?”
Scopul consolidarea număratului conştient în
didactic limitele 1-5; asocierea numărului cu
cantitatea
cognitive:
OC1: să numere în limitele 1-5 prin
încercuire;
OC2: să asocieze cifra numărului
corespunzător de obiecte şi invers;
Obiective OC3: să recunoască cifrele de la 1 la 5,
operaţionale ca formă şi semnificaţie;
OC4: să identifice numărul de elemente,
prin raportare la cerinţa dată
afective:
OA: vor manifesta bucuria implicării în
joc prin aplauze la fiecare răspuns corect;
psihomotrice:
OPM: să manevreze corect jetoanele

49
 Sarcina „Astăzi o să jucăm un joc prin care o
didactică să înfrumuseţăm grădinile de pe
(consemnul) planşe cu flori, dar şi cu ajutorul
matematicii, mai exact a cifrelor şi a
mulţimilor. Jocul se numeşte „Câte
flori sunt în grădină?”.
Reguli generale:
Cele două echipe se vor aşeza în faţa
planşelor în şir.
Primii copii de la fiecare echipă vor
primi câte un cartonaş.
Aceştia îl vor da mai departe până
Regulile jocului când vor auzi: „Stop”.
Copiii la care s-a oprit cartonaşul vor
răspunde la cerinţa educatoarei.
Răspunsurile fiecărei echipe se
punctează printr-o floare.
Câştigă echipa cu cele mai multe flori.
elemente surpriză;
Elementele încurajarea;
jocului recompensa finală;
aplauzele
Metode şi procedee didactice:
- explicaţia;
- conversaţia;
Strategia - observaţia
didactică Mijloace didactice: cutii cu surprize,
jetoane cu cifre, jetoane cu flori,
planşe ce surprind grădina cu flori, ace
cu gamalie
Forme de organizare: frontală, pe
grupe, individuală

50
 1. Introducerea în joc
- Se vor prezenta două planşe care
surprind aspecte de primăvară dintr-o
grădină. Se va purta o discuţie pe baza
celor două planşe iar copiii observă că de
pe ambele planşe lipsesc florile.
- Copiii sunt organizaţi în două echipe.
2. Anunţarea titlului jocului şi a
obiectivelor
„Astăzi ne vom întrece în recunoaşterea
cifrelor şi vom desfăşura jocul „Câte flori
sunt în grădină?”.
3. Prezentarea materialului
Se prezintă materialele care vor fi folosite
Desfăşurarea la decorarea grădinilor: jetoane cu cifre,
jocului flori de primăvară.
4. Explicarea regulilor şi demonstrarea
jocului
5. Fixarea regulilor
Copiii vor explica ceea ce au de făcut în
acest joc şi regulile stabilite.
6. Executarea jocului de probă
Sunt numiţi doi copii la alegere să execute
jocul de probă, pe baza respectării regulilor.
7. Executarea jocului didactic de către copii
După fixarea regulilor, demonstrarea
jocului şi jocul de probă, copiii încep jocul
didactic sub indrumarea educatoarei.
8. Încheierea jocului şi evaluarea lui
- Rezultatele de pe tablă se vor
contabiliza.
- Educatoarea va aprecia pozitiv
comportamentul adecvat al copiilor în
timpul jocului, implicarea, participarea
activă, respectul arătat colegilor.
- Se vor acorda stimulente.

51
 Pe cartoaşe vor fi scrise sarcini de
învăţare mai dificile (de ex., să numere
fără încercuire).
Variante Educatoarea poate determina un ritm
mai rapid de desfăşurare a jocului
didactic.

52
III.3. „Bucheţele, bucheţele” (Joc didactic de cunoaşterea
mediului)

Tipul jocului după obiectul de învăţământ: joc didactic

didactic de cunoaşterea mediului
Grupa Mare
Tema anuală:
„Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema/ Tema săptămânii:
subiectul ,,Coroniţa toamnei”
jocului Tema activităţii:
„Bucheţele, bucheţele”
Scopul Consolidarea cunoştinţelor despre florile de
didactic toamnă: crizantema, tufănica
cognitive:
OC1: să denumească, pe baza
analizatorilor, florile de toamnă
prezentate;
OC2: să enumere părţile componente
Obiective ale florilor de toamnă
operaţionale afective:
OA1: vor manifesta bucuria implicării în
joc;
OA2: vor preţui florile
psihomotrice:
OPM: să manevreze corect florile de
toamnă
Sarcina „Astăzi vom realiza un joc prin care vom
didactică recunoaşte florile toamnei şi vom descrie
(consemnul) părţile componente”.

53
 Reguli generale:
Preşcolarii vor fi împărţiţi în două
echipe şi vor fi aşezati pe două şiruri
în fucţie de de însemnul primit.
Deplasarea de la un punct la altul al
grupei se face doar la semnalul
Regulile jocului educatoarei.
La semnalul educatoarei un copil
extrage un ecuson, alege floarea care
seamănă cu cea de pe ecusonul din
piept şi o aşază în vaza/ vasul
etichetat cu numele florii.
Când toate florile au fost grupate,
fiecare grupă îşi desemnează
RAPORTORUL.
Răspunsurile corecte sunt apreciate cu
o floare.
surpriza;
Elementele închiderea şi deschiderea ochilor;
jocului aplauze
Metode şi procedee didactice:
- explicaţia;
- demonstraţia;
Strategia - observaţia
didactică Mijloace didactice: vaze pentru flori,
flori de toamnă, cub, ecusoane cu
flori, casetofon, casetă, foi A5 cu
părţile componente ale florilor,
panouri, etichete cu imagini diferite;
Forme de organizare: frontală, pe
grupe, individuală

54
 1. Introducerea în joc
- Florăreasa Bella intră pe fundal muzical
cu braţul plin de flori de toamnă.
2. Anunţarea titlului jocului şi a
obiectivelor
Se propune desfăşurarea jocului didactic
„Bucheţele, bucheţele”.
3. Prezentarea materialului
Sunt prezentate copiilor florile de
toamnă, vazele pentru flori, ecusoanele şi
etichetele cu imagini diferite.
4. Explicarea regulilor şi demonstrarea
jocului
Desfăşurarea 5. Fixarea regulilor
jocului Se repetă regulile jocului cu ajutorul
copiilor.
6. Executarea jocului de probă
Sunt numiţi doi copii la alegere să
execute jocul de probă, pe baza respectării
regulilor.
7. Executarea jocului didactic de către copii
Are loc desfăşurarea jocului, sub
observaţia educatoarei care va puncta
fiecare reuşită a echipelor cu câte o floare.
8. Încheierea jocului şi evaluarea lui
Sunt numărate florile obţinute de fiecare
echipă şi este desemnată echipa
câştigătoare. Sunt acordate stimulente şi
sunt realizate aprecieri asupra modului de
desfăşurare a jocului.

55
 Copiii primesc foi cu părţi
componente ale celor două flori.
Când începe muzica (se alege melodia
în concordanţă cu tema), copiii se
Variante îndreaptă spre panourile pregătite
(panoul are eticheta sugestivă) pentru
a reconstitui florile.
La finalizarea sarcinii se strigă
„BINGO!”.

56
III.4. „Iepuraşii prind morcovi” (Joc didactic de mişcare)

Tipul jocului după obiectul de învăţământ: joc didactic

didactic de mişcare (de realizare a educaţiei
fizice)
Grupa Mare
Tema anuală:
„Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema/ Tema săptămânii:
subiectul ,,Coroniţa toamnei”
jocului Tema activităţii:
„În aşteptarea iepuraşului alb”
Scopul Recreerea şi destinderea copiilor;
didactic dezvoltarea atenţiei, a rapidităţii în reacţii şi
a îndemânării
cognitive:
OC: să explice regulile jocului;
afective:
OA1: vor manifesta bucuria implicării în
joc;
Obiective OA2: vor colabora cu colegii de echipă
operaţionale psihomotrice:
OPM1: să sară într-un picior/ pe ambele
picioare pentru a prinde cu guriţa
morcovii de pe sfoară :
OPM2: să prindă cel puţin un morcov
Sarcina „Astăzi vom realiza jocul Iepuraşii prind
didactică morcovi. Este jocul preferat al iepuraşilor
(consemnul) care ne învăţă să respectăm anumite reguli
şi să fim cinstiţi atunci când e vorba de o
competiţie.

57
 Reguli generale:
Pe o sfoară sunt prinşi morcovi mari şi
mici.
Se vor forma două echipe de iepuraşi.
Fiecare echipă va prinde cu guriţa
morcovii (cel puţin unul).
Regulile jocului Copiii vor ţine mâinile la spate şi vor
sări cu ambele picioare pentru a
prinde morcovii.
Echipa iepuraşilor care va prinde cei
mai mulţi morcovi va fi câştigătoare.
surpriza;
Elementele închiderea şi deschiderea ochilor;
jocului aplauze
Metode şi procedee didactice:
- explicaţia;
Strategia - demonstraţia;
didactică - conversaţia
Mijloace didactice: măşti de iepuraşi,
sfoară, morcovi mari şi mici
confecţionaţi din hârtie cartonată
colorată;
Forme de organizare: frontală, pe
grupe, individuală

Desfăşurarea 1. Introducerea în joc

jocului - Se va realiza printr-o provocare la
joc: „Pentru că Iepuraşul-Alb ne-a făcut
pe toţi iepuraşi, vreau să văd dacă suntem
cu adevărat”.
2. Anunţarea titlului jocului şi a
obiectivelor
Se anunţă titlul jocului.

58
 3. Prezentarea materialului
Sunt prezentate copiilor florile de
toamnă, vazele pentru flori, ecusoanele şi
etichetele cu imagini diferite.
4. Explicarea regulilor şi demonstrarea
jocului
5. Fixarea regulilor
Se repetă regulile jocului cu ajutorul
copiilor.
6. Executarea jocului de probă
„Haideţi să încercăm o dată să vedem
dacă aţi înţeles cum ne vom juca astăzi!”
Copiii se joacă aşa cum le-am explicat.
7. Executarea jocului didactic de către copii
Desfăşurarea Are loc desfăşurarea jocului, sub
jocului observaţia educatoarei care va puncta
fiecare reuşită a echipelor.
8. Încheierea jocului şi evaluarea lui
Sunt numărate punctele obţinute de
fiecare echipă şi este desemnată echipa
câştigătoare. În finalul activităţii copiii vor
fi apreciaţi şi felicitaţi pentru felul în care
au participat la această activitate. Toţi copiii
vor primi câte un ou de ciocolată ca
recompensă de la Iepuraşul-Alb.
Copiii vor ţine mâinile la spate şi vor sări
Variante într-un picior pentru a prinde morcovii.
Echipa iepuraşilor care va prinde cei mai
mulţi morcovi va fi câştigătoare.

59
III.5. „Steluţe colorate, frumos aşezate” (Joc didactic de
de dezvoltare intelectuală, Student Roxana Grozescu,
Programul Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar,
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău)

Tipul jocului după procesele psihice solicitate: joc

didactic didactic de dezvoltare intelectuală -
pentru dezvoltarea capacităţii de a
efectua comparaţii)
Grupa Mijlocie
Tema anuală:
„Cum este, a fost şi va fi pe acest
Tema/ pământ?”
subiectul Tema săptămânii:
jocului „ Călătorie în Cosmos”
Tema activităţii:
„Steluţe colorate, frumos aşezate”
Scopul Ordonarea elementelor unei mulţimi în şir
didactic crescător după mărime, prin stabilirea
relaţiilor dintre ele cu ajutorul expresiilor:
„mai mare decât”, „mai mică decât”
cognitive:
OC1: să ordoneze după mărime în şir
crescăror elementele mulţimii cu ajutorul
expresiilor: „mai mare decât”, „mai mică
decât”;
Obiective OC2: să stabilească relaţiile dintre
operaţionale elementele mulţimii date
afective:
OA: vor manifesta bucuria implicării în
joc;
psihomotrice:
OPM: să manevreze corect jetoanele

60
 Sarcina „Astăzi o să realizăm un joc prin care o
didactică să ordonăm steluţele în şir crescător după
(consemnul) mărime cu ajutorul expresiilor mai mare
decât, mai mică decât”.
Reguli generale:
Preşcolarii vor fi împărţiţi în două
echipe şi vor fi aşezati pe două şiruri
în ordinea înălţimii, în faţa celor două
planşe.
La semnal, primii copiii din fiecare
Regulile jocului echipă, călătoresc cu nava către
Univers şi aşază în ordine crescătoare
steluţele dintr-o mulţime.
Numărul mulţimilor de pe planşă este
egal cu numărul membrilor din
echipă.
După ce aşază corect elementele, vor
trece în faţă următorii copii.
Copiii sunt aplaudaţi şi încurajaţi.
închiderea şi deschiderea ochilor;
Elementele surpriza: apariţia planşei cu Universul
jocului în clasă şi a navei spaţiale;
aplauze;
recompensa
Metode şi procedee didactice:
- explicaţia;
- demonstraţia;
Strategia - observaţia
didactică Mijloace didactice: planşe, steluţe din
hârtie
Forme de organizare: frontală, pe
grupe, individuală

61
 1. Introducerea în joc
- Se realizează prin descoperirea planşelor
cu Univesul.
2. Anunţarea titlului jocului şi a
obiectivelor
Preşcolarii sunt anunţati că vor juca un
joc care se numeşte „Steluţe colorate,
frumos aşezate”. Steluţele sunt aşezate sub
formă de mulţimi după culoare, dar sunt
dezordonate, iar ei trebuie să ordoneze
elementele nulţimilor după mărime.
3. Prezentarea materialului
Sunt prezentate copiilor cele două planşe,
corespunzătoare celor două echipe,
Desfăşurarea mulţimile de steluţe, dar şi nava spaţială cu
jocului care vor ajunge în Univers.
4. Explicarea regulilor şi demonstrarea
jocului
5. Fixarea regulilor
Se repetă regulile jocului cu ajutorul
copiilor.
6. Executarea jocului de probă
Sunt numiţi doi copii la alegere să
execute jocul de probă, pe baza respectării
regulilor.
7. Executarea jocului didactic de către copii
Are loc desfăşurarea jocului, sub
observaţia educatoarei care va puncta
fiecare reuşită a echipelor printr-o bulină
roşie.
8. Încheierea jocului şi evaluarea lui
Sunt numărate bulinele obţinute de
fiecare echipă şi este desemnată echipa
câştigătoare. Sunt acordate stimulente sub
formă de steluţe. Se vor face aprecieri
asupra modului de desfăşurare a jocului.

62
III.6. „De-a magazinul” (Joc didactic de dezvoltare
atitudinal-afectivă)

Tipul jocului prin raportare la tipurile de dezvoltare:

didactic joc didactic de dezvoltare atitudinal-
afectivă
Grupa Mică
Tema anuală:
„Cu ce şi cum exprimăm ceea ce
Tema/ simţim?”
subiectul Tema săptămânii:
jocului ,,Cum ne comportăm?”
Tema activităţii:
„La magazin”
Scopul Consolidarea deprinderilor de comportare în
didactic magazin; educarea corectitudinii, a cinstei
în modul de a plăti şi de a respecta rândul
cognitive:
OC: să explice regulile jocului;
afective:
OA1: vor respecta ordinea şi liniştea în
magazin;
Obiective OA2: vor manifesta politeţe când solicită
operaţionale un produs din magazin
psihomotrice:
OPM1: să se deplaseze în ordine la
magazin
Sarcina „Astăzi vom realiza un joc în care vom să
didactică folosi corect formulele de politeţe de la
(consemnul) intrarea până la plecarea din magazin.”

63
 Reguli generale:
Copiii vin la magazin în grupe de câte
2-3 după cum li se indică.
Nu se oferă marfa solicitată copiilor
Regulile jocului care nu salută, nu cer în mod politicos
jucăria, nu stau la rând şi nu plătesc.
Copiii trebuie să păstreze ordine şi
linişte, în magazin, pentru a fi serviţi
cât mai repede.
Vor fi acordate stimulente copiilor
care respectă regulile.
surpriza;
Elementele aplauzele
jocului recompensa
Metode şi procedee didactice:
- explicaţia;
Strategia - conversaţia
didactică Mijloace didactice: jucării diferite
(păpuşi, mingi, stropitori etc.);
Forme de organizare: frontală, pe
grupe

Desfăşurarea 1. Introducerea în joc

jocului - Într-o parte a sălii de grupă vor fi
aşezate scăunelele în semicerc, în cealaltă
parte va fi amenajat magazinul din mai
multe mese pe cere se vor expune jucăriile
care urmează să fie vândute. Limitele
magazinului vor fi marcate fie cu ajutorul
unor cuburi, fie cu cretă. Se va lăsa spaţiu
liber pentru intrarea şi ieşirea din magazin.
2. Anunţarea titlului jocului şi a
obiectivelor
Se anunţă titlul jocului.

64
 3. Prezentarea materialului
Sunt prezentate copiilor jucăriile care se
află la magazin.
4. Explicarea regulilor şi demonstrarea
jocului
5. Fixarea regulilor
Se repetă regulile jocului cu ajutorul
copiilor.
6. Executarea jocului de probă
Educatoarea va interpreta concomitent
rolul de vânzător şi cumpărător. În acest
scop va avea un semn distinctiv pentru un
rol şi altul pentru celălalt, de pildă o sacoşă
pentru situaţia de cumpărător şi un creion cu
Desfăşurarea un carnet pentru poziţia de vânzător.
jocului 7. Executarea jocului didactic de către copii
La început, educatoarea va interpreta
rolul de vânzător. Va antrena 2-3 copii ca
ajutor de vânzător pentru a le permite
însuşirea directă a modului de
comportare în relaţia vânzător-
cumpărător.
În partea a doua a jocului copiii vor fi cu
schimbul vânzători şi cumpărători. Copiii
vor merge în acelaşi timp la magazin şi
vor cumpăra ceea ce au nevoie.
Vânzătorii vor fi preveniţi să urmărească
cu atenţie modul cum li se adresează
cumpărătorii, iar cumpărătorii modul în
care le răspund vânzătorii.
8. Încheierea jocului şi evaluarea lui
- Educatoarea va aprecia pozitiv
comportamentul adecvat al copiilor în
timpul jocului, implicarea, participarea

65
 activă, respectul arătat colegilor.
- Se vor acorda stimulente.
Jocul poate fi complicat sau modificat în
Variante funcţie de diferite magazine existente şi
cunoscute de copii: de-a alimentara, de-a
magazinul de confecţii, de-a aprozarul.

66
III.4. „Cunoşti copiii din grupa ta ?” (Joc didactic de
dezvoltare socială)

Tipul jocului Prin raportare la tipurile de dezvoltare:

didactic joc didactic de dezvoltare socială
Grupa Mijlocie
Tema anuală:
„Cu ce şi cum exprimăm ceea ce
Tema/ simţim?”
subiectul Tema săptămânii:
jocului ,,Să ne cunoaştem!”
Tema activităţii:
„Grupa mea”
Educarea la copii a sentimentului de
apartenenţă la grupa din care fac parte,
Scopul formarea capacităţii de a identifica copiii
didactic din grupă prin comparaţie cu copiii altei
grupe şi de a-şi manifesta preferinţele, în
alcătuirea grupului
cognitive:
OC1: să explice regulile jocului;
OC2: să identifice copiii din grupă
afective:
OA1: vor exprima sentimentului de
Obiective apartenenţă la grupa din care fac parte;
operaţionale OA2: vor manifesta preferinţele, în
alcătuirea grupului
psihomotrice:
OPM: să formeze cercuri formate din 2,
3, 4 membri
Sarcina „Astăzi vom realiza un joc pentru a
didactică recunoaşte şi denumi în mod corect copiii
(consemnul) din grupă.”
67
 Reguli generale:
Copilul sau copiii numiţi îşi vor căuta
parteneri din grupa lor (indiferent de
gen) pentru a alcătui un cerc în
mijlocul spaţiului de joc.
La un semnal dat, copiii grupaţi în
Regulile jocului cercuri (din 2, 3, 4 membri) vor
executa un dans scurt, o mişcare în
cerc (de exemplu, se vor învârti unul
după altul, se vor învârti unul după
altul ţinându-se cu mâinile încrucişate
etc.) sau un joc la alegerea proprie sau
la propunerea celorlalţi.
surpriza;
Elementele aplauzele;
jocului recompensa
Metode şi procedee didactice:
- explicaţia;
Strategia - conversaţia
didactică Mijloace didactice: insigne simple cu
culori diferite;
Forme de organizare: frontală, pe
grupe

Desfăşurarea 1. Introducerea în joc

jocului Vor avea loc discuţii despre
importanţa cunoaşterii copiilor din grupă.
2. Anunţarea titlului jocului şi a
obiectivelor
Se anunţă titlul jocului.
3. Prezentarea materialului
Sunt prezentate insignele de culori
diferite.

68
 4. Explicarea regulilor şi demonstrarea
jocului
5. Fixarea regulilor
Se repetă regulile jocului cu ajutorul
copiilor.
6. Executarea jocului de probă
„Haideţi să încercăm o dată să vedem
dacă aţi înţeles cum ne vom juca astăzi!”
Copiii se joacă aşa cum le-am explicat.
7. Executarea jocului didactic de către copii
- În prima parte a jocului se vor forma
cercuri. În fiecare cerc vor fi grupaţi copiii
uneia din cele două grupe. Se va alege câte
un conducător din rândul copiilor pentru
Desfăşurarea fiecare grupă. Educatoarea va da un semnal,
jocului copiii din ambele grupe se vor împrăştia. La
chemarea conducătorilor celor două grupe
îşi vor găsi locul în jurul copilului-
conducător din grupa respectivă. În
continuare se poate da semnalul de alcătuire
a unui singur cerc din copiii ambelor grupe
şi apoi de separare în două cercuri.
- Dacă jocul se desfăşoară la începutul
anului şi copiii nu-şi cunosc suficient
membrii grupei se pot folosi în prima parte
a jocului semne distinctive - câte o insignă
de culoare diferită pentru fiecare grupă de
copii sau un ecuson.
- După aceste grupări şi regrupări se
formează un singur cerc, în mijlocul căruia
vor sta conducătorii fiecărei grupe de copii.
Pe rând câte un conducător numeşte un
copil din grupă şi-i cere să formeze un nou
cerc alegând după preferinţă numai copii
din grupa lor (3 – 4).

69
 După formarea cercului, grupa aprobă
alegerea corectă sau intervine în corectarea
greşelilor. Copiii grupaţi în mijlocul
cercului vor executa la alegerea lor un dans,
mişcări imitative, un cântec, vor scanda
împreună versuri. Cu această ocazie se va
urmări ca să înveţe să se înţeleagă repede
între ei asupra celor ce urmează să execute
şi să se supună cu toţii unei hotărâri luate.
8. Încheierea jocului şi evaluarea lui
- Educatoarea va aprecia pozitiv
comportamentul adecvat al copiilor în
timpul jocului, implicarea, participarea
activă, respectul arătat colegilor.
- Se vor acorda stimulente.
Cele două grupe vor sta într-un singur
cerc, fără vreo ordine prestabilită.
Un copil numit de conducătorul jocului
va alcătui „melcul” sau „şarpele” numai
din copiii care fac parte din grupa lui.
Se revine la loc, apoi un copil din
cealaltă grupă alcătuieşte aceeaşi
Variante formaţie cu grupa lui. Se cronometrează
timpul scurs.
Este declarată câştigătoare grupa care s-a
organizat în cel mai scurt timp în
formaţia indicată.
Jocul se repetă introducând de fiecare
dată o altă formaţie (coloană, cerc, linie
etc.). Se recomandă schimbarea
conducătorului pentru ca un număr cât
mai mare de copii să aibă ocazia să
conducă grupa.

70
 BIBLIOGRAFIE

Antohe, V., Gherghinoiu, C., Obeada, M. (2002). Metodica

predării matematicii - Jocul didactic matematic. Brăila:
Editura Ex Libris.
Barbu, H., Popescu, E., Șerban, F. (1994). Activități de joc
și recreativ-distractive. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, R. A.
Cerghit, I. (2006). Metode de învăţământ. Iaşi: Editura
Polirom.
Cojocariu, V.-M. (2008). Teoria şi metodologia instruirii.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.
Creţu, E. (1999). Probleme ale adaptării şcolare: Ghid
pentru perfecţionarea activităţii educatoarelor şi
învăţătorilor. Bucureşti: Editura All.
Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.
Dumitriu, C. (2011). Psihopedagogia jocului. Bacău:
Editura Alma Mater.
Ezechil, L., Păiși Lăzărescu, M. (2002). Laborator
preşcolar. Bucureşti: Editura V & Integral.

71
Gheba, Grigore, Popovici, L. (1995). Jocuri didactice
pentru preşcolari. Bucureşti: Editura Pan-General.
Gherghina, D. (coord.) (2004). Metodica activităţilor
instructiv-educative din învăţământul preşcolar.
Craiova: Editura Didactica Nouă.
Glava, A., Glava, C. (2002). Introducere în pedagogia
preşcolară. Cluj-Napoca: Dacia Educaţional.
Ilie, Stela (2006). Magicienii mesajelor orale. Bacău:
Editura „Egal“.
Manolache A. ş.a. (1979). Dicţionar de pedagogie.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.
Mâţă, L. (2010). Moduri şi forme de organizare a activităţii
formativ-educative în grădiniţă. În Mâţă, L., Ghid de
pregătire psihopedagogică pentru gradele didactice (pp.
101-105). Bacău: Editura Alma Mater.
Neagu, M., Petrovici, C. (1996). Aritmetică. Exerciţii pentru
cl. I-II. Iaşi: Editura AS`S.
Pâslaru, C. G. (coord.) (2003). Didactica învăţământului
preşcolar. Bacău: Editura Bacovia.
Pâslaru, C.G., Cazacu, O. (2005). Instruire şi educaţie
modernă în învăţământul preşcolar contemporan.
Bacău: Editura Grafit.

72
Popescu-Neveanu, P. (1978). Dicţionar de psihologie.
Bucureşti: Editura Albatros.
Schaub, H., Zenke, K. G. (2001). Dicţionar de pedagogie.
Iaşi: Editura Polirom.
Sima, I., Petruţiu, R., Sima, M. (1998), Psihopedagogie, vol.
I. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Şchiopu, U. (1970). Probleme psihologice ale jocului şi
distracţiilor. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Taiban, M. (coord.) (1976). Jocuri didactice pentru
grădiniţele de copii. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.

73