Tache Anastasia-Maria

Facultatea de Litere
Masterat Inovare Culturală

1. Psihopedagogia adolescenților, tinerilor, adulților: Indicați o nevoie de formare specifică

uneia dintre etapele de vârstă discutate, alegeți una din teoriile învățării prezentate și elaborați un
proiect didactic pentru respectiva nevoie.

Etapa de vârstă pentru care optez este adolescența, aceasta fiind o perioadă complexă, marcată
de schimbări fizice, sociale, psihologice și cognitive majore. Tinca Crețu semnalează în Psiholo-
gia vârstelor intervalul pe care cercetătorii l-au delimitat în privința acestei etape a dezvoltării
umane: 14 - 20 de ani, fiind urmată de postadolescență până la 25 de ani.
În adolescență, autonomia individului devine evidentă, dar această autonomie este direct
proporțională cu nevoile care se multiplică permanent. Adolescența se distinge de etapele de
vârstă precedente prin apogeul cognitiv; schimările fizice prin care diferența dintre sexe este clar
trasată; modificarea statusului social; conturarea conștinței de sine și a propriei identități, fapt
care duce la desprinderea progresivă de sub tutela familială și accentuarea dorinței de integrare în
alte medii. În aceste noi medii cu care intră în contact (liceul, grupul de prieteni, concursuri și
olimpiade școlare etc.), adolescentul își dorește să monopolizeze atenția și admirația prin origina-
litatea și inteligența sa. În consecință, adolescentul devine tot mai preocupat de propria imagine,
manifestând o atenție sporită față de aspectul său fizic, de modul în care se exprimă și în care
interacționează cu ceilalți. Adolescența se află sub tirania disjuncției identitate - alteritate, unde
atât Eu, cât și Celălalt sunt egali ca importanță.
Preocuparea pentru modul în care se exprimă în raport cu ceilalți este direct proporțională cu
interesul pentru modul în care se exprimă față de sine în intimitate. Tinca Crețu atrage atenția
asupra tendinței adolescentului de a de auto-analiza. Pentru ca această autoreflexivitate să fie bo-
gată în nuanțe și să permită o radiografiere cât mai exactă a sinelui, adolescentul are nevoie de
modalități de expresie cât mai complexe. Unii dintre ei își satisfac această nevoie prin adoptarea
unui nou hobby: lectura. Celălalt reprezentat de ființa de hârtie îi completează relațiile care se
desfășoară în plan real, ajutându-l să se înțeleagă mai bine pe sine printr-o lectură empatică, dar
să înțeleagă și lumea din jur prin raportarea la alte lumi posibile. Această nevoie și dorință de ex-
plorare (a sinelui și a mediului obiectiv în care este integrat) pot fi satisfăcute prin literatură.
Acest mod de a privi literatura este eficient pentru că țintește motivația intrinsecă, reper foarte
important în dezvoltarea unui individ prin achiziții cognitive făcute conștient/intenționat.
Consider că una dintre teoriile învățării care se pliază cel mai bine pe această nevoie de

1
cunoaștere a sinelui și explorare a lumii din jur este teoria inteligențelor multiple, propusă în
1983 de Howard Gardner. Teoria mizează pe interdisciplinaritate, propunând perspective diverse
din care o situație de învățare poate fi abordată. De asemenea, apogeul cognitiv înregistrat în
adolescență este propice acestui pluriperspectivim, însăși acesta favorizând dezvoltarea intelec-
tuală. Conform lui Howard Gardner există opt tipuri de inteligență: inteligență lingvistică/ver-
bală; inteligență logico-matematică; inteligență spațială/vizuală; inteligență muzicală; inteligență
corporală/kinestezică; inteligență naturalistă; inteligență interpersonală și inteligență intraperso-
nală1. Niciun individ nu posedă toate cele opt tipuri de inteligență, însă fiecare se distinge printr-
un mix unic între câteva tipuri din inteligențele identificate de Howard Gardner.
Inteligența lingvistică/verbală se referă la flexibilitatea verbală, capacitatea de a-ți exprima cât
mai nuanțat sentimentele și ideile, ușurința afișată în procesul achiziționării cognitive de noi cu-
vinte sau învățarea unor noi limbi pe lângă cea maternă. Punctul forte al inteligenței lingvistice
este creativitatea. Categoric dobândirea acestui tip de inteligență este favorizată de studiul litera-
turii și al limbii.
Inteligența logico-matematică se traduce prin abilitatea deosebită de a schematiza anumite
teorii, de a face analogii, de a înțelege raportul cauză-efect în vederea asimilării unui fenomen
științific, natural, istoric etc. Acest tip de inteligență facilitează și soluționarea problemelor (din
matematică, fizică, chimie) sau chiar construirea de probleme.
Inteligența spațială/vizuală se axează pe abilitatea individului de a se exprima prin desene, de a
aproxima corect distanțele și dimensiunile, de a percepe cu precizie obiecte în spațiu. Este un tip
de inteligență care permite performanța în artele vizuale.
Inteligența muzicală este o inteligență specifică muzicienilor și compozitorilor, caracterizându-
se printr-o sensibilitate intensă manifestată în perceperea sunetelor, crearea de melodii și ritmuri,
cât și abilitatea de a utiliza un instrument muzical. O formă prin care inteligența muzicală se
manifestă este și recunoașterea anumitor tonalități în calitate de simplu meloman.
Inteligența corporală/kinestezică se traduce prin apetența pentru mișcare și situații dinamice
(sportul, dansul, jocurile de rol, mima etc.). Este evident că sportivii de performanță posedă o
inteligență kinestezică peste medie.
Inteligența naturalistă prespune un interes ridicat pentru schimbările de mediu, pentru compo-
nentele unui ecosistem, cât și grija față de mediu și față de animale. Acest interes se materiali-
zează prin lectura lucrărilor de specialitate, observarea mediului, fotografierea și filmarea peisa-
jelor sau a viețuitoarelor.
Inteligența interpersonală se manifestă în interacțiunea cu Celălalt, individul preferând
1
Emanuela Ilie, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014, p. 210.

2
întotdeauna activitățile de grup, bazate pe dialog și cooperare. Individul se simte în elementul său
înconjurat de ceilalți, comunică foarte ușor cu alți indivizi și este empatic. Cu siguranță
extroverții posedă în grad ridicat acest tip de inteligență. Literatura poate constitui o bună ocazie
de interacțiune și un exercițiu de empatie.
Inteligența intrapersonală este mai mult apanajul introverților. Acest tip de inteligență mizează
mai mult pe capacitatea de a te auto-analiza și de a te auto-evalua, transformându-te într-o
persoană capabilă să-și ofere soluții optime în momente de criză. Instrumentul preferat de cei
care posedă acest tip de inteligență este jurnalul intim, spațiu propice analizei și cunoșterii de
sine.
Pe lângă aceste opt inteligențe, Howard Gardner o propune și pe a noua: inteligența
existențială, însă aceasta este foarte rară, fiind întâlnită mai mult în rândul filosofilor și liderilor
spirituali/religioși. Indivizii care posedă acest tip de inteligență sunt profund preocupați de
înțelegerea lumii și a universului, de explicarea sensului fericirii și de achiziții spirituale. Aceștia
sunt capabili să creeze ei înșiși sisteme filosofice sau religioase.
Având în vedere nevoia adolescentului de a se cunoaște pe sine, și implicit lumea din jur, pro-
pun un exercițiu de empatie prin diversitate și diferență culturală. În acest sens optez pentru
romanul subiectiv, al experienței personale, Maitreyi, scris de prozatorul interbelic și modernist
Mircea Eliade. Obiectivul va fi realizat prin conceperea unei lecții de consolidare a cunoștințelor
în care se va încerca stimularea celor opt tipuri de inteligență propuse de Howard Gardner.

3
 PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Colegiul Național ,,Dr. Ioan Meșotă”

PROFESOR: Tache Anastasia-Maria

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

DISCIPLINA: Limba şi literatura română

SUBIECTUL: Mircea Eliade - Maitreyi

TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi și deprinderi

CLASA: a X-a

DATA: 19. 01. 2018

DURATA: 50 min.

COMPETENŢE GENERALE:

1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor, în diferi-

te situații de comunicare;
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor
texte literare și noliterare;
3. Argumentarea scrisă și orală a unor opinii în diverse situații de comunicare.

VALORI ȘI ATITUDINI:

- Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii;
- Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diferitele mesaje receptate;
- Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii române;
- Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare și a încrederii față de propriile
abilități de comunicare;
- Abordarea flexibilă și tolerantă a opiniilor și argumentelor celorlalți;
- Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba maternă și recunoașterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural;

4
 - Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală.

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog și dialog, în vederea

realizării unei comunicări eficiente și personalizate;

2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului

narativ;

2.4. Folosirea unor modalități diverse de înțelegere și de interpretare a textelor literare studiate;

3.1. Identificarea structurii argumentative în vederea sesizării logicii și a coerenței mesajului;

3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

· Cognitive

Pe parcursul lecţiei, elevii vor fi capabili:

· O.C1. Să interpreteze fragmentele date în funcție de cerințele din anexă.

· O.C2. Să caracterizeze protagoniștii romanului.
· O.C3. Să reprezinte grafic relația dintre personajele principale.
· O.C4. Să se raporteze la roman dintr-o perspectivă transdisciplinară, valorificând teoria
inteligențelor multiple.
· O.C5. Să pună textul studiat în relație cu alte texte ale aceluiași autor sau cu texte ale pre-
decesorilor.
· O.C6. Să formuleze o opinie/ concluzie despre textul studiat.
· Formative
· O.F1. Să demonstreze capacitatea utilizării limbii române în mod corect și adecvat;
· O.F2. Să argumenteze pertinent comentariile pe care le fac în raport cu textul studiat.

· Afective
· O.A1. Să manifeste interes pentru noile informații furnizate;
· O.A2. Să demonstreze empatie pentru valorile înglobate de text;
· O.A3. Să dezvolte creativitatea și dorința de nou;
· O.A4. Să integreze informațiile în propriul sistem de valori și cunoștinte.

5
STRATEGIA DIDACTICĂ:

· Metode și procedee: conversația euristică, problematizarea, exercițiul, explicația, dezba-

terea, expunerea, jocul didactic, lectura explicativă.
· Forme de organizare a învățării: activitatea frontală; activitate pe grupe.
· Mijloace didactice: fișe de lucru, manualul, tablă, caietele elevilor, fotografie.
· Resurse educaţionale:
o fișe de lucru;
o capacităţile receptive și de învățare ale elevilor de clasa a
X-a, cunoștințele lor anterioare;
o sala de clasă;
o timp: 50 minute.

· Modalități de evaluare: evaluare orală, feedback-ul este oferit de către profesor pe tot
parcursul lecției.

BIBLIOGRAFIE:

 Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gestu-
ri, forme, figuri, culori, numere, Editura Polirom, Iași, 2009;
 Costache, Adrian, Ioniță, Florin, Lascăr, N., M., Săvoiu, Adrian, Limba și literatura ro-
mână. Manual pentru clasa a X-a, Editura Art, București, 2005.
 Crețu, Tinca, Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2016.
 Eliade, Mircea, Maitreyi, Editura Cartex 2000, București, 2016.
 Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014;
 Vasile, Cristina, Ene, Denisa, Metodica și evaluarea pentru examnele de titularizare și de-
finitivare în învățământ, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2017.

6
SCENARIUL DIDACTIC

Activitatea profesorului Metode/ pro- Mijloace de Obiective Forme de organi-

cedee învăţământ operaționale zare a activităţii

Evocare

Profesorul salută elevii și Conversaţia Activitate frontală

notează absenții în catalog.
1. Moment Asigură un climat adecvat
organizatoric desfăşurării lecţiei.
1’

Pentru a-i activa pe elevi, profe- Tablă O.F1 Activitate frontală

sorul face apel la câteva
cunoștințe teoretice legate de O.A1
curentul literar modernist și de Caietele ele- O.A4
2. Captarea romanul subiectiv, al experienței
atenţiei şi vilor
personale. Profesorul numește un Conversaţia
asigurarea clima- elev care să traseze ideile princi- euristică
tului afectiv pale din roman, astfel încât
colegii săi să aibă fixată în minte
modul în care se desfășoară
5’- 7ʼ acțiunea.
Conversaţia
examinatoare

Expunerea

Realizarea sensu-
lui
Profesorul anunță titlul lecției și Expunerea Tabla O.A1 Activitate frontală
le explică elevilor teoria
O.A4
7
 inteligențelor multiple elaborată Caietele ele-
de Howard Gardner, teorie după vilor
3. Anunţarea care se vor ghida în abordarea
temei şi a cerințelor pe care le vor primi. Fișe de lu-
competenţelor Scopul teoriei este deblocarea cru
derivate capacităților imaginative ale ele-
3’ vilor, cât și abordarea și fixarea
textului studiat printr-o perspec-
tivă transdisciplinară.

4. Dirijarea * Aprecierea
procesului de Profesorul împarte clasa în 8 verbală a
consolidare a grupe a câte 3 - 4 elevi. Fiecare Conversația Tabla O.C1 Activitate frontală răspunsurilor
grupă reprezintă câte o dimen- euristică
cunoştinţelor/ de siune a inteligențelor multiple O.C2 Activitate pe grupe
dezvoltare a (inteligența lingvistică,
competenţelor inteligența logico-matematică, Caietele ele- O.C3
inteligența muzicală, Conversaţia vilor
35ʼ inteligența spațial-vizuală, O.C4
examinatoare
inteligența kinestezică,
inteligența naturalistă, O.C5
inteligența interpersonală, Fișe de lu-
inteligența intrapersonală). Problemati- cru O.C6
De asemenea, fiecare grupă zarea
primește un bilețel pe care este O.F1
trecută o cerință reprezentativă
pentru fiecare tip de inteligență. O.F2 *Observare
Membrii fiecărei grupe colabor- Lectura expli- sistematică a
ează timp de 10 minute, iar la fi- O.A1
cativă comportamentu-
nal desemnează un purtător de
O.A2 lui elevilor
cuvânt care va comunica soluția
găsită în fața clasei și a profesor- O.A3
ului. Soluțiile propuse de fiecare Expunerea
grupă în parte sunt supuse O.A4
discuției, iar colegii și profesorul
vin cu sugestii noi, argumente și
contraargumente, astfel încât Explicația
până la finalul orei, se va articula
o soluție finală pentru fiecare di-

8
 mensiune a inteligenței. Pentru Dezbaterea
rezolvarea cerințelor reprezenta-
tive pentru inteligența muzicală
și cea spațial-vizual, elevii au
dreptul să folosească Internetul. Exercițiul
În privința inteligenței spațial-vi-
zuale, motorul de căutare este fie
Indian Painters, fie Indian Exo-
tism Paintings. Jocul didactic

6. Intensificarea
procesului de Profesorul comunică tema pentru
retenţie şi transfer acasă: raportându-se la imaginea Conversația O.A1 Activitate frontală
personajului feminin, și la
modalitatea prin care acest per- O.A4
sonaj ne parvine, elevii trebuie să
2ʼ - 3’ realizeze o paralelă între atitudi- Explicaţia
nea lui Ștefan Gheorghidiu din
Ultima noapte de dragoste și
Allan din Maitreyi.
Cu scopul de a atrage atenția asu- Fotografia
pra subiectivității romanului
Maitreyi, profesorul furnizează
elevilor o pistă de lectură supli-
mentară care include o poezie
scrisă de Maitreyi Devi și un
fragment din romanul Dragostea
nu moare, explicându-le acestora
ca Maitreyi Devi este corespon-
dentul biografic real al Maitreyei
Sen. De asemnea, Dragostea nu
moare este replica pe care inte-
lectuala indiană decide să o ofere
la romanul lui Mircea Eliade,
transformându-l pe acesta în per-
sonajul Mircea Euclid.
Ca bonus, profesorul le arată ele-
vilor o fotografie cu cei doi au-
tori (Maitreyi Devi și Mircea Eli-
ade), aceasta surprinzându-i pe

9
 cei doi la bătrânețe.
7. Evaluarea *Aprecierea
activităţii verbală, prin
didactice Feedbackul se realizează perti- Conversaţia O.A1 Activitate frontală calificative
nent pe parcursul orei de curs,
prin observațiile și comentariile O.A4
realizate de profesor, dar și prin Explicația
1ʼ- 2ʼ sugestiile colegilor. *Aprecierea
prin note

10
ANEXĂ

Abordarea textului din perspectiva teoriei inteligențelor multiple

Aplicăm teoria inteligențelor multiple elaborată de Howard Gardner la nivelul clasei a X-a,
profil filologic, în vederea satisfacerii nevoii de cunoaștere a sinelui și a lumii manifestată de
adolescent, dar și în vederea unei abordări plurale a textului studiat. Competențele vizate sunt
diversificate în funcție de tipul de inteligență targetat. Reperele textuale sunt constituite de două
fragmente din romanul Maitreyi de Mircea Eliade, reproduse în manualul editurii Art.

Scenariul didactic:

1. Distribuirea elevilor în grupe (8 grupe), fiecare grupă reprezentând una dintre dimensiunile
inteligenței.

2. Lectura individuală, interiorizată a textului:

Aș vrea să mărturisesc de la început și răspicat că niciodată nu m-am gândit la dragoste în cele

dintâi luni petrecute în tovărășia Maitreyiei. Mă ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat și
fascinant în viața ei. Dacă mă gândesc adesea la Maitreyi, dacă în jurnalul meu se găsesc notate o
seamă din cuvintele și întâmplările ei, dacă mai ales mă turbura și mă neliniștea, aceasta se
datora straniului și neînțelesului din ochii, din răspunsurile, din râsul ei. Este adevărat că spre
fata aceasta mă simțeam atras. Nu știu ce farmec și ce chemare aveau până și pașii ei. Dar aș
minți dacă n-aș spune că întreaga mea viață din Bhowanipore - nu numai fata - mi se părea
miraculoasă și ireală. Intrasem atât de repede și fără rezervă într-o casă în care totul mi se părea
neînțeles și dubios, încât mă deșteptam câteodată din acest vis indian, mă întorceam cu gândul la
viața mea, la viața noastră și îmi venea să zâmbesc. Ceva se schimbase, desigur. Nu mă mai
interesa aproape nimic din vechea mea lume, nu mai vedeam pe nimeni în afară de musafirii
familiei Sen și începusem aproape să-mi schimb chiar lecturile. Încetul cu încetul, interesul meu
pentru fizica matematică a scăzut, am început să citesc romane și politică, apoi tot mai multă
istorie.

Maitreyi continuă, totuși, cu o simplitate care începu să mă cucerească. Vorbea apei. Vorbea
cerului cu stele, pădurii, pământului. Își sprijini bine în iarbă pumnii purtând inelul și făgădui:
- Mă leg pe tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan, și a nimănui altuia. Voi crește din el ca iar-
ba din tine. Și cum aștepți tu ploaia, așa îi voi aștepta eu venirea, și cum îți sunt ție razele, așa va

11
fi trupul lui mie. Mă leg în fața ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, și tot
răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupra-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ,
tu nu mă minți, maica mea. Dacă mă simți aproape cum te simt eu acum, și cu mâna și cu inelul,
întărește-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viață de rod și de joc să-i
dau. Să fie viața noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Să fie îmbrățișarea noastră ca cea
dintâi zi a monsoon-ului. Ploaie să fie sărutul noastru. Și cum tu niciodată nu obosești, maica
mea, tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut de-
parte, și tu, maică, mi l-ai adus aproape.
O ascultam tot mai fascinat, până ce nu i-am mai putut înțelege cuvintele. Vorbea o bengaleză
de prunc, simplifactă, aproape cifrată. Auzeam sunetel, ghiceam pe ici, pe colo câte un cuvânt,
dar îmi scăpa tâlcul acestei incantații. Când a tăcut, parcă mi-era teamă s-o ating, într-atât mi se
părea de fermecată, de inaccesibilă. A vorbit tot ea întâi. (Rămăsesem cu o mână pe genunuchi și
cu cealaltă apăsată palmă pe pământ, parcă mă legasem și eu, printr-o magie a gestului.)
- Acum nu ne mai desparte nimeni, Allan. Acum sunt a ta, cu desăvârșire a ta...
(Mircea Eliade - Maitreyi)

3. Rezolvați următoarele cerințe:

a) Inteligența lingvistică: Comentați secvența „Mă ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigi-
lat și fascinant în viața ei”, făcând referire la diferența mentalitară dintre cele două culturi dis-
tincte (europeană versus indiană/orientală). Este Allan atras de Maitreyi ca femeie sau de
particularitățile culturii din care provine aceasta? Argumentați-vă răspunsul.
b) Inteligența logico-matematică: Reprezentați printr-un grafic sau printr-o formulă din do-
meniul științelor exacte (matematică, fizică, chimie, biologie etc.) relația dintre Maitreyi și Allan.
c) Inteligența muzicală: Sugerați o melodie care să exprime pertinent aceste secvențe narative
sau o altă scenă din roman. Motivați-vă opțiunea.
d) Inteligența vizual-spațială: Găsiți un tablou care să exprime exotismul Maitreyiei, bazân-
du-vă și pe secvențele de text primite. Motivați-vă opțiunea.
e) Inteligența kinestezică: Alegeți o scenă din roman și mimați gesturile personajelor.
f) Inteligență naturalistă: Descrieți modul în care Maitreyi se raportează la natură. Prin rapor-
tarea la viziunea europeană, explicați ce anume conferă unicitate relației Maitreyei cu natura.
g) Inteligența interpersonală: Definiți relația lui Allan cu Maitreyi, dar și cu domnul Sen. Ce
observați?
h) Inteligența intrapersonală: În 8-10 rânduri, scrieți un fragment de jurnal intim în care să
vă radiografiați sentimentele declanșate de experiența îndrăgostirii.

12
 Sugestii de răspuns:

a) Inteligența lingvistică:

„Mă ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat și fascinant în viața ei” - Substantivul comun
„faptul” se referă la existența Maitreyiei, o existență caracterizată prin particularități culturale și
mentalitare care îl fascinează pe Allan prin inaccesibilitatea ei. Allan este outsider-ul pentru care
Maitreyi apare ca o enigmă ce trebuie dezlegată. Nici convertirea lui la brahmanism sau studierea
textelor mistice, istorice, antropologice, politice nu îi garantează identificarea absolută cu menta-
litatea Maitreyei pentru că tot ceea ce Allan face eforturi să dobândească, Maitreyi a dobândit în
mod natural, prin nașterea într-un anumit spațiu geografic. Dincolo de feminitatea Maitreyiei,
putem spune că Allan este intrigat și fascinat de o întreagă cultură. Se conturează relația de
opoziție dintre Occident și Orient, occidentalului fiindu-i foarte greu să manifeste empatie față de
o cultură pe care a fost deprins să o perceapă prin grila opacă a imperislismului dominator.
Trebuie să ținem cont că încă din secolul al XIX-lea, India a fost colonie britanică. Britanicii nu
intenționau să înțeleagă India, ci să o domine și să o controleze. Se instituie relația dintre cuceri-
tor/dominator și supus/dominat. Aceeași relație poate fi transferată și la nivelul relației erotice
dintre Allan și Maitreyi. Lecturile lui Allan sugerează dorință de înțelegere, dar această dorință
nu este în totalitate inocentă pentru că Allan are nevoie și de control pentru a se simți protejat
într-un spațiu total străin sieși. Într-adevăr, Maitreyi este cea care îi demolează toate prejudecățile
atât despre feminitate (misoginismul lui Allan), cât și despre esența indiană pe care Allan nu o in-
teriorizează până la capăt.
Cititorul se află pe picior de egalitate cu Allan, fapt realizat prin perspectiva homodiegetică a
romanului. Maitreyi ne parvine indirect, prin lentila occidentală a lui Allan, imaginea ei putând fi
distorsionată.

b) Inteligența logico-matematică:
Putem reprezenta relația dintre Allan și Maitreyi prin două drepte paralele, grafic care
sugerează faptul că deși se află atât de aproape unul de celălalt, existențele lor nu converg, nu se
întâlnesc niciodată.
____________________________________
____________________________________

13
 c) Inteligență muzicală:
Raportându-ne la corespondența dintre jurământul de dragoste al Maitreyiei („Tu mă auzi,
mamă pământ, tu nu mă minți, maica mea. Dacă mă simți aproape cum te simt eu acum, și cu
mâna și cu inelul, întărește-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viață de
rod și de joc să-i dau. Să fie viața noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Să fie
îmbrățișarea noastră ca cea dintâi zi a monsoon-ului. Ploaie să fie sărutul noastru. Și cum tu ni-
ciodată nu obosești, maica mea, tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan,
pe care cerul l-a născut departe, și tu, maică, mi l-ai adus aproape.”) și secvența muzicală (ʻSpeak
softly, love/ So no one heras us but the sky/ The vows of love/ We make will live until we die/
My life is yours and all because/ You came into my world with love so softly love/ʼ), propunem
cântecul interpretat de Andy Williams, dar compus de Nino Rota, cu versurile create de Larry
Kusik, Speak Softly Love, 1972. De asemenea, cântecul reprezintă tema muzicală și din celebrul
film Godfather, regizat de Farncis Ford Coppola.

d) Inteligență vizual-spațială:
Propunem o pictură de Amrita Sher-Gil (1913-1941), pictoriță maghiar-indiană, considerată un
promotor al modernismului în arta indiană de secol XX: Autoportret, 1930. Brațul femeii din
tablou apare în prim-plan, cromatica și senzualitatea sa, aducându-ne în minte brațul Maitreyiei
de care Allan se simte atât de atras: „[...] brațul gol al Maitreyiei și straniul acelui galben
întunecat atât de tulburător, atât de puțin feminin, de parcă ar fi fost mai mult al unei zeițe sau al
unei cadre, decât al unei indiene”.

14
 e) Inteligența kinestezică:
Elevii pot mima scena în care Allan și Maitreyi se află în bibliotecă, folosindu-se de cărțile din
biblioteca prezentă în sala de clasă.

f) Inteligența naturalistă:
Spre deosebire de europeanul Allan, care pare decuplat de la natură, percepând-o ca pe un sim-
plu cadru în care își desfășoară existența, Maitreyi percepe natura ca pe o entitate vie cu care
poate intra oricând în dialog și care are aceleași nevoi ca orice ființă umană: dragoste, empatie,
compasiune, prietenie etc. Prima dragoste platonică a Maitreyiei a fost arborele șapte-frunze,
inocența sentimentului sugerând profunzimea afectivă a protagonistei. În jurământul de dragoste
făcut lui Allan, observăm că aceasta se adresează pământului ca unui părinte, depozitar al senti-
mentului de siguranță și protecție. Discursul Maitreyei abundă în metafore din lumea vegetală,
aspect ce dezvăluie perspectiva animistă asupra naturii. Pentru Allan, natura e mai degrabă
reificată, aceasta dezvăluindu-și esența doar prin intermediul relației cu Maitreyi. Allan capătă o
înțelegere superioară a lucurilor, dar nu poate metaboliza complet acest animism după care se
ghidează Maitreyi.

g) Inteligența interpersonală:
În relația sa cu Maitreyi, Allan nu se poate debarasa de bagajul mentalitar occidental, nereușind
să interiorizeze afecțiunea fetei pentru un arbore sau pentru mentorul său spiritual, Rabindranath
Tagore, torturând-o cu gelozia sa. În ciuda interdicțiilor pe care inițial înseși Maitreyi i le
impune, Allan nu își poate decanta pasiunea de impulsurile carnale. Deși face eforturi să o
înțeleagă, exotismul ei îi stârnește când dezgust, când fascinație, iar complexitatea iubitei îi scapă
printre degete.
Deși îl respectă pe domnul Sen, față de acesta, Allan poate trece drept ingrat. Domnul Sen se
deschide în fața lui Allan, integrându-l în propria cultură și familie, văzând în inginerul englez un
fiu spiritual, un frate pentru fiicele lui, însă Allan este cel care perturbă echilibrul familial. În
urma acestei experiențe, domnul Sen este convins că s-a înșelat în privința lui Allan și că acesta
nu a fost capabil să înțeleagă nimic din legile nescrise ale vieții indiene. Dacă Maitreyi rămâne
constantă în sentimentele sale față de Allan, odată cu descoperirea greșelii, domnul Sen devine
rigid și distant.
Atât prin Maitreyi, cât și prin domnul Sen, lumea indiană se închide fără drept de apel în fața
lui Allan. Acesta unu mai este un simplu outsider, ci un ostracizat.

15
 h) Inteligența intrapersonală:
19. 01. 2018
Astăzi mi s-a tăiat respirația. E prima zi când V. trece pe hol și mă salută, ba chiar îmi
zâmbește. Abia am putut să mă adun să-i răspund la fel. Oare ce gândește despre mine? Să fie
simplă prietenie sau să se fi îndrăgostit? Nu pot să gândesc la rece, deși fie mă simt ca îngropată
în cuburi de gheață, fie cuprinsă de insolație. Trebuia să chiulesc de la franceză și nu am mai
putut. Nu învățasem nimic, dar voiam să prind toată pauza următoare. De cum s-a auzit soneria,
am urcat la doi, și am mers în vizită la L.. L. îi e colegă de clasă și era cea mai simplă variantă să
pretind că mi-era dor de ea, numai că să-l mai văd o dată. Nu îmi pasă prea tare de L., nu e o prie-
tenă sinceră, dar e singurul meu pretext, așa că am păstrat legătura cu ea. Uneori nici măcar nu
avem ce vorbi. La franceză o să iau un patru cât mine de mare, dar a meritat. Ca să-l văd pe V. la
fiecare pauză, aș rămâne și corigentă. Și nu numai la franceză!!

16
 Piste de lectură:

O lună iubind un luceafăr, și soarele o stea

Și pașii ce voi descifra în drum,

șterși de nisipul vânzolit de vânt,
ai cui sunt oare,
din nou aduși pe mal de mare?

Mai bine, o, mult mai bine

aș arunca în cufăr toate
și poate voi uita
că încă mă mai poate tulbura
o lună iubind un luceafăr,
și soarele o stea.

Uită și nu privi înapoi,

căci nimeni nu te-ascultă...
Fată cuminte, tu ia aminte -
fără glas e mai bine.
Și setea-ți ascunde
în deșertul din tine.
(Maitreyi Devi - În arșița dragostei)

S-a întâmplat în dimineața zilei de întâi septembrie 1972. Cu o zi înainte, un vechi prieten,
Gopal, mi-a telefonat după mulți ani. M-a întrebat:
- Amrita, ți-l amintești pe Mircea Euclid?
- Da, un pic, am ezitat eu. De ce mă întrebi?
- Unul din prietenii lui a venit aici. Euclid a fost studentul tatălui tău. Cum el nu mai este, ar
vrea să te vadă pe tine, a răspuns Gopal, neatent.
M-a străfulgerat o scânteie de bucurie. La celălalt capăt al firului, Gopal devenise nerăbdător.
- De ce taci? N-aș putea veni cu el la tine acum?
- Nu, nu! M-am oprit o clipă, căutându-mi cuvintele. Am să merg eu la el, mâine. Dă-mi
adresa.

17
 *
Ploua de dimineață. Am avut norocul să găsesc un taxi și să ajung la vreme. „De ce mă duc
acolo? mă întrebam în gând. De ce-oi fi atât de nerăbdătoare să aflu vești despre un om care nici
măcar nu mi-a răspuns la scrisori? Simplă curiozitate, mă linișteam singură. Nu e nimic rău în
asta. Vreau să știu ce mai face o persoană pe care am cunoscut-o cândva”. Ca să fiu sinceră, tre-
buie să recunosc că m-am cam gătit, cum ar fi făcut orice femeie. Mi-am îmbrăcat un sari foarte
frumos. Pe când stăteam în fața oglinzii, m-am întristat văzând cum arăt. Timpul distruge tot ce
avem mai prețios, el nimicește orice, sfărâmă și sleiește. Oare așa e? Oare timpul nu face decât să
îmbătrânească lumea? Oare nu ne și întinerește, totodată? Da, trupul îmi este bătrân, dar mintea?
Sufletul lacom să afle vești despre Mircea Euclid este tânăr acum.
(Maitreyi Devi - Dragostea nu moare)

Mircea Eliade și Maitreyi Devi

18