Stilul democratic

Stilul democratic de comunicare educațional este caracterizat de o abordare deschisă și egalitară în

cadrul procesului educativ. Acesta presupune o comunicare bazată pe dialog, respect și participare activă din
partea tuturor membrilor unei comunități educaționale. De aceea,eu consider că stilul democratic este unul
dintre cele mai eficiente stiluri de comunicare.

În primul rând, comunicarea democratică în educație promovează deschiderea și libera exprimare a

gândurilor și opinii. Elevii, profesorii și părinții sunt încurajați să își expună ideile și să participe la discuții
constructive, într-o atmosferă în care nicio idee nu este ignorată sau desconsiderată. Astfel, fiecare membru al
comunității educaționale are oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile de comunicare și de a-și forma o gândire
critică și autonomă. Drept model este fosta dirigintă din liceu. Cu ea când se ajungea la o neîntelegere , toți
membrii clasei spuneam argumente fiind o dezbatere adevărată. Drept consecință , toți eram satisfăcuți. Și
cearta era ameliorată.

În al doilea rând, respectul este un element esențial în comunicarea democratică educațională. Fiecare
persoană este tratată cu considerație și demnitate, indiferent de abilități, înclinații sau statut social. Profesorii
acordă respect și ascultă în mod activ opiniile elevilor, iar aceștia la rândul lor își manifestă respectul față de
colegi și față de profesori. Prin intermediul acestui respect reciproc, se creează un mediu sigur și stimulant
pentru toți participanții, stimulând astfel dezvoltarea emoțională și socială a elevilor. Din propria experiență
am observat ,când cadrul didactic respectă elevii,colegii,părinții, el la fel primește acest respect și nu în
ultimul rând stima.

În al treilea rând, stilul democratic de comunicare educațional implică și participarea activă a tuturor
membrilor comunității în luarea deciziilor importante. Elevii sunt încurajați să participe la procesul de luare a
deciziilor referitoare la programa școlară, la activitățile extra-curriculare și la regulile școlare. Prin
intermediul acestei participări, elevii învață să fie responsabili și să își asume propriile acțiuni. De asemenea,
această participare îi ajută să își dezvolte abilitățile de gândire critică și de negociere.

În concluzie, stilul democratic de comunicare educațional are beneficii semnificative asupra

dezvoltării globale a elevilor și asupra relațiilor dintre membrii comunității educaționale. Prin promovarea
dialogului, respectului reciproc și participării active, acest stil de comunicare educă tinerii într-un mod care să
le ofere oportunități de creștere personală și profesională. În acest fel, se pregătesc pentru a deveni cetățeni
responsabili și implicați în societatea democratică în care trăim.
 Tema 7. Conflictul educational

1. Care sunt simptomele unui conflict?

Simptomele sunt: criza,tensiunea, neînțelegerea,incidentele, disconfortul.
2. Ce mituri există despre conflict?
● conflictul se rezolvă de la sine, cu trecerea timpului,
● confruntarea cu o problemă sau într-o dispută este întotdeauna neplăcut,
● prezenţa unui conflict este semnul unei conduceri proaste a grupului sau a clasei,
● conflictul este întotdeauna negativ şi distructiv,
● conflictul într-o clasă este un semn de neimplicare a profesorului în problemele clasei,
● conflictul nu se rezolvă decât printr-un compromis, cineva trebuie să piardă,
● a avea un conflict este un semn de slăbiciune sau vulnerabilitate.
3. Ce efecte positive există la conflict?
● creşte motivaţia pentru schimbare;
● îmbunătăţeşte identificarea problemelor şi a soluţiilor;
● creşte coeziunea unui grup după soluţionarea comună a conflictelor;
● creşte capacitatea de adaptare la realitate;
● oferă o oportunitate de cunoaştere şi dezvoltare de deprinderi;
● dezvoltă creativitatea
4. Dar efecte negative?
● scade implicarea în activitate;
● diminuează sentimentul de încredere în sine;
● polarizează poziţiile şi duce la formarea de coaliţii;
● dileme morale;
● dificultăţi în luarea deciziilor.
5. Care sunt metodele în stilul de abordare a conflictului?
metodei câştig – pierdere, Metoda “pierdere – pierdere”. Metoda “câştig – câştig”.
6. Prin ce se menține relațiile positive pe toată perioada conflictului?
Prin: ascultare activă, utilizarea întrebărilor deschise pentru clarificarea mesajelor.
7. Ce funcții îndeplinește conflictul?
- reducerii sau chiar eliminării probabilităţii dezvoltării altor conflicte, mai puternice, în viitor;
- creşte inovaţia, sprijinind găsirea unor noi modalităţi de a privi lucrurile, noi modalităţi de a gîndi şi
noi comportamente;
- dezvoltă sensul coeziunii, al „fiinţării împreună” prin creşterea încrederii;
- oferă o oportunitate excelentă pentru a măsura puterea şi viabilitatea relaţionărilor noastre cu ceilalţi.
8. Care sunt componentele conflictului?
 ● Cognitivă (cum gândim)
● Afectivă (ce simţim)
● Comportamentală (cum acţionăm)

2) Situația: Sunt într-o întâlnire de afaceri și un coleg de echipă începe să mă critice în fața tuturor, afirmând că
munca mea nu este la nivelul așteptat și că nu am contribuit suficient la proiect.
Emoția: Mă simt insultat și frustrat de critica și modul în care colegul meu mă denigrează în fața celorlalți.
Comportamentul: În loc să reacționez agresiv sau să mă închid în mine, aleg să mă comport asertiv. Îmi exprim
sentimentele și argumentele într-un mod calm și respectuos, fără a ataca sau judeca.
Soluția: Mă adresez colegului meu într-o manieră asertivă, exprimându-mi nemulțumirea și prezentându-i
argumentele care contrazic criticile sale. Îi spun că mă simt insultat de modul în care vorbește despre munca
mea și că nu consider că este just să mă critice într-o astfel de manieră în fața celorlalți. Îi cer să își expună
nemulțumirile într-un mod constructiv și să luăm măsuri pentru a îmbunătăți colaborarea noastră. În același
timp, încerc să rămân deschis la feedback și să ofer propuneri constructive pentru a îmbunătăți calitatea muncii
noastre.
Situația este următoarea: ești într-un restaurant și ai comandat o mâncare specifică, pe care știi că o gătesc
foarte bine. După ce primești mâncarea, îți dai seama că nu este deloc așa cum te așteptai și nu îți place deloc.
Emoția: dezamăgire, frustrare
Comportament: exprimarea nemulțumirii și găsirea unei soluții
Asertivitatea în această situație ar implica exprimarea sinceră a nemulțumirii, fără a fi agresiv sau pasiv. Puteți
aborda chelnerul(a) și puteți spune că mâncarea nu este ceea ce ați comandat și că sunteți dezamăgit de asta.
Este important să rămâi calm și să vorbești cu respect.
Exemplu de conversație asertivă:
Tu: Buna ziua! Aș vrea să vă spun că mâncarea pe care am comandat-o nu este ceea ce mă așteptam. Sunt
destul de dezamăgit pentru că știu că obișnuiți să faceți o mâncare extraordinară.
Chelner: Îmi pare rău să aud că nu sunteți mulțumit. Există ceva anume în privința mâncării pe care pot să îl
verific sau îmi permiteți să vă ofer altceva?
Tu: Aș vrea să o schimb cu altceva, dacă se poate. Am văzut pe meniu o altă opțiune care mi-ar plăcea să
încerc.
Chelner: Desigur, vă rog să așteptați puțin și voi aduce mâncarea pe care o doriți. Îmi pare rău că ați avut
această experiență neplăcută.
În această situație, comportamentul asertiv este exprimat prin comunicarea calmă și respectuoasă a
nemulțumirii și găsirea unei soluții acceptabile pentru ambele părți. Astfel, se poate găsi o soluție înlocuind
mâncarea nesatisfăcătoare cu altceva care să ofere o experiență plăcută.