Conflictul bun sau rau

Pacea nu reprezintă absența conflictului, ci prezența alternativelor creative

de a răspunde la conflict – alternative la răspunsurile pasive sau agresive,
alternative la violență. Dorothy Thompson

Spațiul educațional este un spațiu foarte bun pentru înțelegerea

conflictului ca parte firească a experiențelor interumane, pentru 
învățarea de strategii de rezolvare a conflictului și rezolvarea de
probleme apărute inevitabil în interacțiunile zilnice.

Discutarea și accesarea modalităților de a rezolva probleme de acest

gen și de a lucra împreună în acest sens reprezintă experiențe de
creștere, satisfacție și de coeziune.

Abilități care se pot astfel dezvolta la tineri: acceptarea diferențelor

inerente dintre oameni, recunoașterea și prețuirea intereselor mutuale,
recunoașterea/și acceptarea emoțiilor (precum mânia) proprii și ale
celorlalți, exprimarea dezaprobării fără animozitate, folosirea
abilităților de ascultare, îmbunătățirea abilităților de persuasiune,
recunoașterea soluțiilor win-win.

Bariere în comunicare care pot declanșa sau/și întreține un conflict

 Tendința de a judeca sau de a eticheta;

 Exprimarea dezaprobării, atât prin limbaj verbal, cât și nonverbal și paraverbal;
 Amenințarea exprimată verbal / nonverbal;
 Oferirea de soluții și sfaturi în afara situațiilor în care acestea sunt cerute/așteptate;
 Moralizarea: “ar trebui”, „ar fi trebuit”, „ar fi fost mai bine”;
 Recurgerea la ordine – tendință care duce la reacții defensive, de rezistență;
 Folosirea excesivă sau inadecvată a întrebărilor;
 Întreruperea deasă a celuilalt, evitarea abordării problemelor, etc.

Modalități ale comunicării eficiente care duc la o rezolvare creativă și eficientă a conflictelor

 Limbajul responsabilității (asertivitatea) care presupune exprimarea gândurilor și emoțiilor într-un fel care să
nu fie perceput lipsit de considerație de către interlocutor, focalizarea în comunicare fiind asupra
comportamentelor, nu asupra persoanei;
 Evitarea și prevenirea reacțiilor defensive în comunicare prin accesarea unor atitudini și comportamente de
respect reciproc:

1. Nu evaluăm, ci descriem.
2. Nu controlăm (prin sfaturi, insinuări), ci ne orientăm spre problemă.
3. Nu încercăm să manipulăm, ci exprimăm spontan și onest opiniile personale fără impunere.
4. Nu arătăm indiferență, ci empatie, cu luarea în considerare a perspectivei celuilalt.
5. Nu comunicăm superioritate, ci egalitate care corelează cu respectul și acceptarea celuilalt.

 Explorarea alternativelor la o problemă – insuflă sentimentul de a fi cu adevărat în echipă, implică și

responsabilizează fiecare parte în cadrul comunicării. Este excelentă în comunicarea cu copiii, adolescenții, în
familie dar și în clasa de elevi.
 Exprimarea emoțională adecvată și facilitatoare care presupune:

1. Cunoașterea, identificarea și recunoașterea diferitelor emoții;

2. Identificarea cauzelor care declanșează o emoție;
3. Recunoașterea reacțiilor comportamentale asociate emoției, realizarea   diferenței dintre emoție și
comportament;
4. Exprimarea emoțiilor printr-un limbaj adecvat și clar;
5. Acceptarea responsabilității pentru ceea ce simțim.