Raport la practica de specialitate

În perioada 05.10.2020-20.11.2020 s-a desfăşurat practica de specialitate pe care am

realizat-o în cadrul Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie din mun. Bălți,
unde am fost îndrumată de către doamna psiholog Hrițcu Alexandra. Cabinetul este dotat cu
aparatură de investigație care asigură desfășurarea în condiții optime a tuturor investigațiilor
psihologice vizate. Metodologia și instrumentele folosite sunt conforme cu legislația în
vigoare. De asemenea, baza metodologică este bogată, alcatuită din teste aptitudinale,
inventare de personalitate, etc. Direcția reprezintă o instituție publică din sfera socială, care
oferă asistență psihologică, socială. Grupul țintă cu care am lucrat au fost: copii abandonați,
copii cu comportamente delicvente, copii despărțiți de părinți din motive obiective (părinți
decedați), copii victime ale situațiilor de abuz, cuplul mamă copil care se află în proces de
desfacerea a căsătoriei.
În primele zile ale practicii am făcut cunoștință cu specificul direcției, colaboratorii
acestuia, instrumentele de lucru ale psihologului (fișa de post, codul deontologic, planul
anual, planul lunar de lucru).
În cadrul practicii de specialitate am ca obiective:
 Dezvoltarea capacităţii de a transpune noţiunile teoretice în practică, de a stabili
legătura teoriei cu practica, asigurând procesul de continuitate în formarea
profesională a viitorilor psihologi;
 Conştientizarea de către student a profilului profesional al psihologului;
 Familiarizarea studenţilor cu modul de organizare şi funcţionare a instituţiei
unde se promovează practica, statutul şi funcţiile psihologului în instituţia dată;
 Dezvoltarea a abilităţilor practice, de comunicare directă cu persoanele asistate
psihologic în toate etapele procesului - de la stabilirea contactului şi evaluarea
problemei şipână la soluţionarea problemei;
 Formarea capacităţii de a-şi asuma responsabilitatea pentru realizarea reuşită a
sarcinilor profesionale;
 Încurajarea în cunoaşterea şi aplicarea valorilor, principiilor şi normelor impuse
de Codul deontologic al profesiei de psiholog;
 Facilitarea utilizării tehnologiilor informaţionale moderne în procesul de realizare
a practicii.
Acolo, timp de 7 săptămâni am activat în cele 4 direcţii de bază în psihologie:
psihodiagnostic, psihocorecţie, psihoprofilaxie şi consiliere pe lângă care am participat activ
şi la alte activităţi auxiliare care erau organizate de colaboratorii direcției sau din iniţiativa
noastră.
 La capitolul psihodiagnostic am lucrat cu metodele proiective: „Desenul familiei, 3
Copaci, Testul Copacului, Testul Szondi,Țara fermecată a sentimentelor, pe lângă acestea am
folosit mai multe metode ca: Chestionarul relației părinte-copil după Marcovscaia, Test de
studiere a atitudinii părintești după Stolin și Varga, Test de identificare a tipului de
temperament, Autoaprecierea stărilor psihice (după Eysenck), Test de identificare a nivelului
Stimei de Sine Rosenberg, Test MMPI (de bază), Testul lui Sigmunt Freud, Chestionar pentru
părinți-identificarea stilului parental, Test de identificare a nivelului anxietății (J. Taylor),
Testul Thomas.
Nu am întămpinat dificultăţi în aplicarea tehnicilor, am dat indicaţii necesare
subiectului şi acesta le-a înţeles corect. A fost mai dificl la interpretarea datelor, din motiv că
iau mult timp şi necesită o atenţie deosebită. Dar şi aici mam străduit să fiu atent la detalii. Pe
parcurs cât subiectul desena, încercam să obţin maxim informaţii din comentariile lui pe
marginea desenului şi să fac un mic interviu cu subiectul acordându-i un şir de întrebări sub
formă de convorbire. Şi în cazul chestionarelor pentru interpretarea datelor nu mam limitat
doar la scorul de puncte dat conform răspunsurilor. Şi acolo mam stăruit să caut informaţii
suplimentare, să dau careva întrebări de control ca în final subiectul să se regăsească în
interpretarea făcută.
La capitolul psihocorecţie un program ,,Psihocorecţia frici lor prin art-terapie,, Acest
program conţine 8 exerciţii ce au ca scop ajutarea beneficiarei la diminuarea stresului,
întărirea nivelului de încredere în sine şi eliberarea tensiunii negative. Deaseamenea în acest
program am aplicat art-terapia ce a avut ca scop eliberarea de tensiunea interioară și aplicarea
emoțiilor, ideilor pe hârtie, redarea situaţiilor în care clientul a avut încredere în sine.
Beneficiarei i s-a cerut ca să pregătească o felicitare cu un mesaj pentru viitorul ei copilaş
folosind imaginaţia şi creativitetea, la rândul său am încercat şi noi să participăm, în timpul
terapiei a fost activă, cu emoţii pozitive s-a descurcat foarte bine, la finele terapiei toţi aveam
baby-felicitarile gata, şi erau foarte deosibite în felul lor, toţi folsind culori şi forme special şi
interesante.
Un alt program implimentat și realizat cu unul din beneficiari a fost “Psihocorecția
anxietății și memoriei după stres”. Rezultatele programului au fost apreciate de către părinți
care au remarcat faptul că atât memoria cât și atenția copilului au suferit modificări
amelioratoare. De asemenea în cadrul programului au participat și părinții care s-au implicat
active pentrua îmbunătăți relațiile intra-familiale.
Alt program implimentat a fost ,,Psihocorecția relațiilor inrafamiliale,, care a avut ca
scop de a îmbunăți relațiile dintre cuplul mamă-copil în scopul ca minorul să aibă posibilitatea
de a luat decizii singur și de a renuța la conflictele care au avut loc anterior în cadrul familie.
 Deasemenea am aplicat un program de ,,Psihocorecția Stimei de Sine,, în scopul
stimulării încrederii în sine la copiii minori în scopul evitării creării complexului de
inferioritate care va fi ca bază la incapacitatea crării unor relații în comunitate stabile și de
lungă durată.
Ultimul program pe care l-am aplicat a fost ,, Responsabilitatea-primul pas al
învățării,, a avut ca scop ca minora să fie responsabilă în activitățile pe care ultima le face căci
știința care studiază viața organismelor este biologia. Ea sistematizează toate organismele în
primul rând după regnuri, care la rândul lor sunt și ele subdivizate pe mai multe nivele. La fel
cu ajutorul acestuo program minora va avea posibilitatea de a devein mai responsabilă în
activitățile pe care le are.
La capitolul psihoprofilaxie am lucrat cu beneficiarii direcției pe lîngă seminarele și
tranning-urile informative organizate din propria inițiativă am mai participat şi la alte
activităţi organizate de colaboratorii direcției.
Unul din programele promovate la psihoprofilaxie a fost ,,Dependența de alcool,, în
cadrul acestui program beneficiara a avut posibilitatea de a fi informată despre consecințele
consumului de alcool și despre cum este posibil de evitat aces consum, alte alternative
alcoolului și cum este posibil de dus un mod sănătos de viață.
Alt program a fost ,,Spune nu fumatului,, în cadrul programului minora a fost
informată despre efectele nocive ale fumatului, cum ea poate să evite acest viciu și care sunt
efectele nemijlocite asupra organismului acesteia.
Al treilea program ,,Diminuarea stresului la locul de muncă,, în cadrul acestui program
am lucrat nemijlocit împreună cu psihologul instituției la diminuarea stresului la locul de
muncă a angajaților.
La promovarea activităților de profilaxie dificultăți nu am întâlnit, a fost interesant să
discut cu beneficiarii și colaboratorii pe diferite tematici, să facem schimb de opinii, să
împărtășim experiența, să propunem căi eficiente de soluționare a problemelor.
La capitolul consiliere, ședinţele decurgeau uşor, nu întâmpinam probleme în
stabilirea contactului, mai cu seamă că beneficiarii erau deschişi spre comunicare şi aveau
încredere că problema lor nu va fi discutată şi analizată cu persoane auxiliare. Primele şedinţe
de consiliere am fost ca consilier pasiv, adică asistam doar, ascultam întrebările şi replicile
supervizorului ma gândeam ce aş fi întrebat eu, urmăream procesul de sincronizare şi
desincronizare. Au fost câteve ședințe realizate din inițiativa beneficiarilor, câteva ședințe le-
am realizat cu persoanele de contact a beneficiarilor. Cel mai dificil în procesul de consiliere a
fost să pun „bariera” adică să nu „trec problema prin sine” și să nu fac interpretări pe
marginea celor relatate de beneficiari.
 În afară de cele patru direcţii de bază am mai avut şi careva activităţi auxiliare: Am
participat împreună cu psihologul direcției la conferința națională organizată de către CNPAC
– “Pledoarie pentru o educație parentală de calitate: provocări și perspective”. În cadru
conferinței am avut ocazia să fac cunoștință cu noul program pentru părinți. La fel am
participat la un curs formator ,, Formarea de formatori privind prevenirea și controlul infecției
cu COVID-19,, care a vut ca scop să ne formeze în domeniul nostru de activitate.
Chiar în ce-a de-a doua săptmînă de practică am participat la echipele
multidisciplinare care au fost promovate în cadrul direcției cu implicarea membrilor echipei
multidisciplinare în scopul evaluării și implimentării planului individual de asistență pentru
copiii care sunt instituționalizați în cadrul centrelor din mun. Bălți. Activitățile desfășurate de
psiholog, asistent social și specialiști ai instituției în care am fost implicat mi-au oferit
posibilitatea să fac cunoștință cu dosarele acestora.
La fel am avut posibilitatea de a participa în cadrul ședințelor de consiliere și de
audiere a copiilor minori în scopul identificării atitudinii acestora în ceea ce privește
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere
a acestora, unde am avut posibilitatea de a discuta atât cu beneficiarele cât și cu copiii
acestora în scopul identificării stării psiho-emoționale, cu cine doresc ei să locuiască și care
sunt relațiile în cadrul familiei.
Totodată am participat în cadrul ședințelor privind stabilirea unor programe de vizite
dintre copiii minori și părinții acestora care locuiesc separat. La stabilirea programului de
întrevederi se ține cont de atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și
surori, de vârsta copilului și frecventarea studiilor/participarea la activități extrașcolare de
către acesta, de calitățile morale ale părinților, de relațiile dintre copil și fiecare părinte, de
proximitatea domiciliului părintelui care locuiește separat de copil, astfel încât drepturile
părintești să fie exercitate într-un mod echitabil.
Concomitent am avut posibilitatea de a participa în cadrul discuție cu potențialul
adoptator în procedura de stabilire a statului de adoptator național. Cererea de încuviințare a
adopției naționale se examinează în ședință închisă, cu participarea obligatorie a adoptatorului
și a reprezentantului autorității tutelare teritoriale de la domiciliul copilului adoptabil.
Împreună cu psihologul și asistentul social realizam vizite la domiciliu pentru a evalua
condițiile de trai ale beneficiarilor sau vizite de monitorizare pentru a monitoriza situația
familială a familiilor beneficiari ai direcției.
În cadru practicii de specialitate una din dificultățile întâlnite a fost decalajul mare de
vârstă a beneficiarilor. A fost dificil să selectez și să adaptez activitățile astfel încât să fie pe
înțelesul tuturor beneficiarilor.
 În perioada practicii am avut ocazia să consolidez cunoștințele teoretice și practice
acumulate, să cunosc să aplic în practică noi tehnici de lucru.
În concluzie pot spune că perioada practicii nu doar mi-a oferit posibilitatea să mă
perfecționaez în plan profesional prin formarea abilităților de psiholog ( ascultare activă,
empatiem toleranță, comunicabilitate, gândire critică) dar și să petrec frumos și productiv
timpul alături de peroanele mai nefericite ca noi aducând în viața lor un strop de lumină prin
intermediu activităților promovate.
Nu a fost greu de lucrat nici cu colaboratorii direcției, deoarece au fost nişte persoane
care au dorit să colaboreze şi să răspundă cinstit şi onest la toate exercițiile pe care le-am
propus.
În cadrul practicii de specialitate m-am simţit bine, am învăţat ceva nou pentru mine și
pentru experienţa mea. Această practică de specialitate mă va ajuta în cadrul ca viitor
specialist în acest domeniu. M-am simţit ca un adevărat psiholog.
În concluzie, aş putea afirma faptul că puţinele ore de practică pe care le-am facut m-
au ajutat în a cunoaşte diferite tipuri de teste, în a învaţa ceea ce ele semnifică şi cum se
interpretează.
Concluzionînd cele relatate mai sus pot spune că practica de specialitate a avut efecte
benefice din motiv că acolo, am avut ocazia nu doar să aplic cunoştinţele în practică dar şi să
învăţ lucruri noi, tehnici noi de lucru, experienţă, să lucrez cu diferite grupuri de oameni.