Sunteți pe pagina 1din 39

C. J. A. P. P. - I A Ş I

Centrul Judeţean de Resurse Centrul Judeţean de Asistenţă şi


Asistenţă Educaţională Iaşi Psihopedagogică Iași
cjraeiasi@yahoo.com Iaşi Str. Lascăr Catargi nr.28 cjappiasi@yahoo.com
Tel/ fax: 0232 – 267696

PUNCT DE AUTOCUNOAȘTERE ELEVI


INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN EDUCAŢIA PENTRU CARIERĂ

CHESTIONAR DE VALORI PROFESIONALE


( adaptare după D. SUPER )

Crezi că profesia la care te-ai gândit corespunde înclinaţiilor, intereselor şi aspiraţiilor


tale ?
Chestionarul de mai jos te poate ajuta să te cunoşti mai bine în acest sens.
Acordă, pentru fiecare întrebare note de la 1 la 5, în funcţie de gradul de importanţă pe
care îl atribui fiecărei caracteristici profesionale, după cum urmează:

5 = foarte important
4 = important
3 = de importanţă medie
2 = puţin important
1 = neimportant

CE GRAD DE IMPORTANŢĂ ACORZI PENTRU :

1. O profesie în care trebuie să rezolvi mereu probleme noi.


2. O profesie în care trebuie să-i ajuţi pe alţii.
3. O profesie în care se obţin retribuţii mari.
4. O profesie în care munca este foarte variată.
5. O profesie în care trebuie să îţi indeplineşti sarcinile deplasându-te de la un loc la altul.
6. O profesie care contribuie la prestigiul personal.
7. O profesie în care se cer aptitudini artistice.
8. O profesie în care se lucrează în echipă.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


9. O profesie care prezintă perspective de dezvoltare.
10. O profesie în care să poţi să te realizezi aşa cum doreşti.
11. O profesie în care să lucrezi cu un şef care să se poarte la fel cu toată lumea şi să acorde
aceeaşi încredere tuturor subalternilor.
12. O profesie în care mediul în care lucrezi să fie plăcut.
13. O profesie care să dea prilejul de a putea aprecia în fiecare seară realizările din timpul zilei
respective.
14. O profesie în care să poţi să-ţi exerciţi autoritatea asupra altora.
15. O profesie în care să se experimenteze idei şi sugestii noi.
16. O profesie în care să se creeze unele produse noi.
17. O profesie în care rezultatele muncii tale să fie cunoscute pentru a-ţi putea da seama de
modul cum lucrezi.
18. O profesie în care şeful tău să aibă măsură/obiectivitate în aprecierile şi criticile pe care le face.
19. O profesie care să fie solicitată şi să ofere numeroase locuri de muncă.
20. O profesie în care să pui în valoare gustul tău despre frumos.
21. O profesie în care să poţi lua decizii personale.
22. O profesie în care să existe largi posibilităţi de promovare, cu obţinerea de retribuţii
corespunzătoare.
23. O profesie în care gândirea să fie intens solicitată în rezolvarea problemelor noi şi cu soluţii
nuanţate.
24. O profesie în care să poţi pune în valoare însuşirile tale de conducător.
25. O profesie care să se desfăşoare într-o clădire în care condiţiile de ambianţă să-ţi asigure sănătatea.
26. O profesie în care să nu fii împiedecat să-ţi trăieşti viaţa aşa cum doreşti.
27. O profesie care să ofere prilejul de a lega prietenii trainice cu colegii de muncă.
28. O profesie în care importanţa muncii tale să poată fi apreciată de alţii.
29. O profesie în care să nu faci întotdeauna acelaşi lucru.
30. O profesie în care să ai sentimentul că poţi ajuta pe alţii.
31. O profesie în care să poţi contribui la bunăstarea altor persoane.
32. O profesie în care să poţi efectua mai multe activităţi diferite.
33. O profesie în care să poţi fi admirat de alţii.
34. O profesie în care să ai relaţii bune cu colegii de muncă.
35. O profesie în care viaţa să se desfăşoare în modul cel mai plăcut.
36. O profesie în care să ai prilejul de a lucra într-un mediu corespunzător (bine iluminat,
liniştit, curat, spaţios).
37. O profesie în care să poţi planifica şi organiza munca altora.
38. O profesie în care să se facă apel în mod continuu la capacităţile tale intelectuale.
39. O profesie în care să poţi realiza o retribuţie care să-ţi asigure un trai corespunzător dorinţelor
tale.
40. O profesie în care să depinzi de cât mai puţine persoane.
41. O profesie în care să realizezi obiecte care atrag prin aspectul lor estetic.
42. O profesie în care să poţi fi sigur că, în cazul dispariţiei ei, poţi obţine o alta în cadrul
aceleiaşi instituţii/întreprinderi.
43. O profesie în care să ai un şef politicos.
44. O profesie în care să poţi vedea rezultatele eforturilor tale.
45. O profesie care să-ţi stimuleze creativitatea.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


CHESTIONAR DE VALORI PROFESIONALE
( adaptare după D. SUPER )
Foaie răspuns

ALTRUISM 2 30 31 T:

SIMŢ ESTETIC 7 20 41 T:

CREATIVITATE 15 16 45 T:

STIMULARE INTELECTUALĂ 1 23 38 T:

REUŞITA OBIECTIVATĂ 13 17 44 T:

INDEPENDENŢA 5 21 40 T:

PRESTIGIU 6 28 33 T:

CONDUCEREA ALTORA 14 24 37 T:

AVANTAJE MATERALE 3 22 39 T:

SIGURANŢA 9 19 42 T:

AMBIANŢA DE LUCRU 12 25 36 T:

RELAŢII CU SUPERIORII 11 18 43 T:

RELAŢII CU COLEGII DE MUNCĂ 8 27 34 T:

STILUL DE VIAŢĂ 10 26 35 T:

VARIETATE 4 29 32 T:

Cotarea:
Se stabileşte ordinea ierarhică a factorilor. Primii 3-5 factori la care subiectul a obţinut
punctajul cel mai mare reprezintă domeniul de activitate în care poate avea succes şi să se
realizeze din punct de vedere profesional.

Interpretarea rezultatelor:
Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristică esenţială,
specifică unui ansamblu de profesii sau activităţi, prin intermediul a 3 enunţuri.
Se face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunţuri relevante pentru
acesta. Scorul poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumeraţi are 3 enunţuri
cu o scală de evaluare de 5 grade.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


1. ALTRUISM ( enunţurile 2, 30, 31 ) - profesii care privesc lucrul cu oamenii şi contribuie la
ameliorarea vieţii acestora; medicină, relaţii umane, asistenţă socială, învăţământ, comerţ, etc.

2. SIMŢ ESTETIC ( 7, 20, 41 ) – profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: artă,
design, etc.

3. CREATIVITATE ( 15, 16, 45 ) – activităţi care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei
noi, inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, ştiinţifice, artistice, literare, organizatorice, etc.

4. STIMULARE INTELECTUALĂ ( 1, 23, 38 ) – activităţi ce oferă posibilitatea de a învăţa


ceva nou şi solicită gândire independentă, reflexii abstracte.

5. REUŞITA OBIECTIVATĂ ( 13, 17, 44 ) – munci cu caracter executiv, finalizate prin produse
concrete şi care dau sentimentul de satisfacţie prin buna executare a sarcinilor profesionale.

6. INDEPENDENŢA ( 5, 21, 40 ) – ocupaţii care permit persoanei să lucreze după propriul ei


ritm şi să aplice propriile idei ( concepţii ).

7. PRESTIGIU ( 6, 28, 33 ) – ocupaţii cu un statut social ridicat şi care conferă importanţă şi


impun respect.

8. CONDUCEREA ALTORA ( 14, 24, 37 ) – profesii care dau posibilitatea de a planifica şi


organiza munca altora.

9. AVANTAJE MATERIALE ( 3, 22, 39 ) – valoare asociată unor munci cu remunerare mare.


Tendinţa de orientare în alegerea profesiei după câştiguri materiale.

10. SIGURANŢA ( 9, 19, 42 ) – valoare asociată unor profesii care prezintă certitudinea
menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi garantarea veniturilor materiale.

11. AMBIANŢA DE LUCRU ( 12, 25, 36 ) – ocupaţii caracterizate prin condiţii bune de muncă,
şi anume curăţenie, căldura, lipsa de zgomot.

12. RELAŢII CU SUPERIORII ( 11, 18, 43 ) – alegerea locului de muncă în funcţie de cadrele
de conducere din domeniul respectiv.

13. RELAŢII CU COLEGII DE MUNCĂ ( 8, 27, 34 ) – alegerea locului de muncă pe criteriul


unor relaţii bune în colectivul de muncă, ceea ce are importanţă majoră în ocupaţiile
semicalificate şi la funcţionarii administrativi.

14. STILUL DE VIAŢĂ pe care îl implică profesia ( 10, 26, 35 ) – valoare asociată la tipul de
muncă ce permite desfăşurarea unei vieţi corespunzătoare imaginii făurite de persoana
respectivă, şi anume profesii cu program neregulat, care implică deplasări, călătorii, etc.

15.VARIETATE ( 4, 29, 32 ) – profesii care permit activităţi diverse, variate, nerepetitive.


Orientare spre satisfacţii personale.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


CE DOMENIU ŢI SE POTRIVEŞTE ?

Este timpul orientării în carieră ? Testul propus este format din 12 întrebări, fiecare cu 4
variante de răspuns. În cazul fiecărei întrebări, bifează două afirmaţii care crezi că te reprezintă,
indicând opţiunea prioritară (1) sau pe aceea secundară (2).

1. În alegerea viitoarei mele profesii este important:


a. Să îmi placă ceea ce fac – T
b. Să am responsabilităţi – R
c. Să fiu mulţumit de salariu – A
d. Să fie stabilă – S
2. Profesia pe care o voi alege trebuie să-mi asigure posibilitatea:
a. Să mă perfecţionez constant, pentru a putea promova – E
b. Să ajung să lucrez pentru mine şi nu să fiu angajat – I
c. Să fac ceva interesant, nu contează prea mult unde – T
d. Să fiu responsabil de departamentul unde lucrez – R
3. Reuşita mea în profesia pe care o voi alege:
a. Este legată în principal de nivelul responsabilităţilor – R
b. Este măsurată prin nivelul salarial – A
c. Este imposibilă fără stabilitatea locului de muncă – S
d. Ţine de posibilităţile de perfecţionare, de competenţe noi – E
4. Ceea ce îmi doresc acum în legătură cu viitoarea mea profesie este:
a. Să câştig mai mulţi bani – A
b. Să am un loc de muncă sigur – S
c. Să evoluez în domeniul în care voi profesa – E
d. Să am cât mai multă libertate de acţiune – I
5. Când vine vorba de a-mi fi apreciată valoarea în profesia pe care o voi alege:
a. Contează ce cred eu, nu şeful – I
b. Calitatea muncii mele contează – T
c. Rezultatele mele şi ale echipei contează – R
d. Nivelul salarial este adevăratul criteriu – A
6. Ceea ce mă motivează cu adevărat în alegerea viitoarei profesii:
a. Este că lucrez într-un domeniu care îmi place – T
b. Este ceea ce câştig – A
c. Este posibilitatea de a deveni partenerul afacerii – S
d. Este posibilitatea de a putea progresa profesional – E
7. Cred că reuşeşti profesional:
a. Când ai o anumită siguranţă – S
b. Când ai şanse de promovare – E
c. Când de bucuri de un anumit grad de libertate – I
d. Când faci ceea ce îţi place – T
8. Locul de muncă pe care nu l-aş accepta niciodată este acela...
a. Unde nu mi se dau responsabilităţi – R
b. Unde nu aş fi sigur dacă voi mai lucra luna viitoare – S
c. Unde stagnez – E
d. Unde am un şef care îmi urmăreşte fiecare mişcare – I

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


9. Să schimb profesia în viitor ?
a. Nici gând – A
b. Desigur, dacă pot progresa – E
c. OK, dacă am mai mare libertate de decizie – I
d. Da, dacă ceea ce fac nu mă mai interesează – T
10. Între mai multe oferte profesionale, o aleg pe aceea care îmi oferă...
a. Siguranţa locului de muncă – S
b. Autonomie – I
c. Activitate care îmi place – T
d. Echipe şi bugete de administrat – R
11. Rămân la profesia pe care am ales-o pentru că:
a. Îmi oferă perspective de evoluţie profesională – E
b. Îmi place ceea ce fac – T
c. Am responsabilităţi – R
d. Sunt mulţumit de ceea ce câştig – A
12. Îi invidiez pe unii dintre prietenii mei pentru că şi-au ales o profesie unde au:
a. Libertatea deciziei – I
b. Responsabilităţi – R
c. Salariu corespunzător – A
d. Siguranţa locului de muncă – S

Cotarea:
Notaţi cu 4 (patru) puncte fiecare caz în care aţi bifat varianta de răspuns 1 şi cu 1 (un)
punct acolo unde aţi ales varianta 2.
Calculaţi câte puncte corespund, în total, fiecăreia dintre literele T, R, A, S, E sau I,
fiecare reprezentând o sursă de motivare (aşa cum se vede mai jos). Litera care are cel mai mare
total reprezintă scorul tău principal. Cea de-a doua este scorul secundar.

T (interes pentru locul de muncă): Puncte Locul


R (responsabilităţi): Puncte Locul
A (remuneraţie): Puncte Locul
S (siguranţa locului de muncă): Puncte Locul
E (perfecţionare profesională): Puncte Locul
I (libertate): Puncte Locul

Interpretarea testului:

Scorul principal este I: Independent, subiectul visează să aibă libertatea deciziilor.


Alegerea secundară este:
T: Natura sa independentă îl determină să refuze alte eventuale oferte.Dacă pregătirea îi permite,
poate deveni consultant (intern sau independent).
R: Îi place să aibă independenţă în ceea ce priveşte responsabilităţile. Dacă nu vrea să devină
antreprenor, vizează proiectele speciale. Are profilul celui pregătit să lanseze activităţi noi, să
creeze noi structuri etc.
A: Îşi doreşte un pachet salarial bun, pe lângă independenţă. Cere mult şi trebuie să aibă ce oferi
în schimb angajatorului. Ar trebui să se concentreze pe lansarea propriei afaceri.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


S: Împacă cu greu cele două exigenţe ale sale: siguranţa locului de munca şi libertatea deciziilor.
Libertatea de care este convins că are nevoie poate fi o căutare a confortului şi siguranţei.
E: Are un obiectiv remarcabil: să fie independent şi să continue să se perfecţioneze. Dacă este un
bun gestionar al resurselor, îşi poţi deschide propria afacere.

Scorul principal este T: Subiectul este motivat, în primul rând, de interesul pentru ceea ce face.
Alegerea secundară este:
R: Îi place să fie expert în domeniul său. Dar nu numai. Vrea responsabilităţi.
A: Plăcerea pentru ceea ce face nu este dezinteresată. Dacă nu este apreciat la adevărata valoare,
va căuta acest lucru în altă parte. La un moment dat va trebui să aleagă între a avea
responsabilităţi şi a face ceea ce îi place.
S: Îşi doreşte o slujbă interesantă şi sigură. Poate găsi acest lucru într-o companie mare.
E: Îi place munca sa şi îşi doreşte să evolueze constant. Ambiţiile sale sunt în principal
intelectuale. Trebuie să-şi asume gustul pentru schimbare.
I: Îi place să lucreze singur, conform propriilor reguli, ceea ce e bine, dacă este expert în
domeniul său. Dacă nu, s-ar putea ca perioadele de restructurare să nu îl ocolească.

Scorul principal este S: Subiectul caută prioritar siguranţă şi stabilitate.


Alegerea secundară este:
T: Securitatea locului de muncă poate fi oferită de o companie mare. Trebuie să identifice
posibilităţile de promovare pe care i le oferă aceasta.
R: Responsabilităţile şi un loc de muncă sigur nu sunt incompatibile, mai ales în companiile
mari. Va trebui însă să se adapteze rigorilor de management ale acestora.
A: Este greu să menţină un echilibru între a avea un venit bun şi dorinţa de siguranţă la locul de
muncă. Trebuie investite muncă, talent şi loialitate.
E: Pe lângă scopul său principal, îşi doreşte ca locul de muncă să îi ofere un mediu deschis
dezvoltării profesionale constante.
I: Siguranţă şi libertate: combinaţie dificilă! Cu excepţia situaţiilor în care intervine norocul.

Scorul principal este R: Subiectului îi trebuie responsabilităţi serioase.


Alegerea secundară este:
T: Are multă ambiţie. Îi place să comunice deschis şi să-şi afirme autoritatea, atâta vreme cât
profesează într-un domeniu care îi place. Măsoară bine riscurile, în cazul în care se gândeşte să
facă o schimbare în carieră.
A: De el depinde să obţină ceea ce îşi doreşte: responsabilităţi mari şi un pachet salarial pe
măsură. Îi este prielnică o activitate legată de vânzări sau de top management.
S: Îi plac responsabilităţile şi siguranţa şi nu îl afectează gradul de libertate a deciziilor de care se
bucură. Se simte bine lucrând într-o structură solidă.
E: Reponsabilităţile fac pereche bună cu dorinţa de perfecţionare profesională. Le poate găsi
într-o activitate mai degrabă legată de managementul proiectelor decât de domeniul comercial.
I: Responsabilităţi şi independenţă! Are profilul ideal al angajaţilor care se detaşează, pentru a
crea noi structuri sau de a dezvolta noi activităţi. Poate deveni propriul său şef.

Scorul principal este E: Subiectul îşi doreşte să se perfecţionezi şi să promoveze.


Alegerea secundară este:

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


T: Caută să îşi dezvolte potenţialul şi să lucreze într-un domeniu care îi place. Pentru aceasta, va
trebui să caute un mediu profesional ce îi va oferi noi responsabilităţi.
R. Vrea să se perfecţioneze pentru a putea prelua alte responsabilităţi. Companiile adoră acest
lucru. Dar rămâne în seama sa să îşi asume responsabilităţile şi să vadă dacă obiectivele sale sunt
similare cu ale companiei.
A: Caută evoluţia profesională şi financiară. Lucruri compatibile. Dacă le adaugă un interes real
faţă de munca sa, şansele de a obţine ceea ce îşi doreşte vor creşte.
S: Alături de scopul său principal, pe plan secundar se află stabilitatea locului de muncă. Le
poate atinge într-o companie mare.
I: Dezvoltarea profesională se îmbină, în cazul său, cu dorinţa de autonomie. Ceea ce este
posibil, în cazul în care este expert în domeniul său şi ştie să se impună la locul de muncă.

Scorul principal este A: La acest subiect pachetul salarial are întotdeauna ultimul cuvânt.
Alegerea secundară este:
T: Are ambiţii materiale, este cert, dar nu în orice condiţii. Trebuie să lucreze într-un domeniu
care îi place. Există riscul dezamăgirii de fiecare dată când va sacrifica locul de muncă în
favoarea banilor, sau invers.
R: Vrea bani şi responsabilităţi. Atenţie în lucrul cu oamenii: nu toată lumea gândeşte la fel.
S: Îşi doreşte bani şi confortul dat de un loc de muncă stabil. Pentru acestea, trebuie muncă,
talent, compatibilitate cu valorile companiei.
E: Voinţa de a câştiga mai bine este o motivaţie pentru a îşi îmbunătăţi permanent cunoştinţele.
Acest gen de persoană este întotdeauna apreciată de angajator. Nu trebuie să neglijeze
responsabilităţile sale curente şi obiectivele firmei.
I: Îi este dificil să găsească într-un mediu profesional atât satisfacţii materiale cât şi
independenţa. Trebuie să-şi asume mereu riscuri.

Inventar “Valori comportamentale”

Sarcina de lucru:

1. Adaugă pe lista de valori şi alte valori pe care le consideri importante.


2. Acordă un punctaj între 1 şi 3 (1- foarte important, 3 – deloc important) valorilor din
listă.
3. Dintre valorile cărora le-ai acordat punctajul 1, precizează 2 valori la care poţi renunţa.
4. Dintre valorile rămase, renunţă treptat la câte două până în momentul în care pe listă va
rămâne o singură valoare.
Lista valori:
familie prieteni Curiozitate
respect faţă de ceilalţi adevăr Empatie
respect faţă de propria persoană iubire Toleranţă
rigoare disciplină Independenţă
libertate prestigiu Singurătate
bogăţie calitate Aventură
control comunicare Remuneraţie
……………………………….... ………………………………… …………………………

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Evaluare:
 Care a fost valoarea la care ai renunţat cel mai greu? De ce?
 Ai fost surprins de valoarea pe care ai păstrat-o ca şi cea mai importantă? Este cea pe
care ai prevăzut-o?
 La ce a trebuit să renunţi ca să poţi păstra această valoare?
 Ai avut valori care ţi s-au părut importante numai după ce ai examinat celelalte
perspective?
 Consideri că acestea au reprezentat valorile tale în toate momentele din viaţă? S-ar
putea acestea schimba în alte momente din viaţa ta?

INVENTAR AL DEPRINDERILOR DE MUNCĂ

Evaluează-ţi comportamentele şi deprinderile proprii folosind chestionarul următor.


Verifică dacă ai următoarele deprinderi.
Bifează răspunsul potrivit („foarte dezvoltat” sau „trebuie dezvoltat”) pentru fiecare item
din tabelul de mai jos:

Comportamente Nivel de dezvoltare al deprinderii Abilitate/


Foarte dezvoltat Trebuie dezvoltat Deprindere
Prezint eficient informaţiile în Deprinderi de
manieră scrisă sau verbală; comunicare
ascult şi înţeleg ceea ce
comunică ceilalţi oameni
Sunt cooperant, apreciez ideile Deprinderi de a
altora şi ştiu cum să lucrez lucra în echipă
pentru a realiza un proiect
comun
Sunt prietenos şi gândesc
pozitiv
Îmi planific bine activitatea. Deprinderi de
Îmi realizez proiectele până la organizare a
termenul fixat timpului
Îmi place să definesc Deprinderi de a
problemele şi să găsesc soluţii rezolva probleme
la ele
Sunt o persoană ordonată. Deprinderi de
Îmi organizez viaţa personală şi organizare
profesională şi întotdeauna îmi
planific ce am de făcut
Sunt o persoană curioasă şi, Deprinderi de
când vreau ceva, ştiu să găsesc învăţare
modalitatea de a căuta
informaţii
Ştiu să lucrez pe calculator şi să Deprinderi de a
utilizez diferite programe utiliza
calculatorul

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Îmi place să găsesc idei şi Deprinderi de a
modalităţi noi de a-mi realiza gândi creativ
proiectele
Ştiu să-i motivez pe ceilalţi să-şi Deprinderi de a
atingă scopurile. conduce
Ştiu să elaborez şi să coordonez
proiecte
TOTAL:

Interpretare:
Rezultatele obţinute indică nivelul de dezvoltare al deprinderilor de muncă pe care le ai.

COEFICIENTUL DE CREATIVITATE

Acordă-ţi puncte de la 1 la 10 pentru fiecare din cele 10 grupări ce cuprind o serie de


caracteristici de creativitate enumerate mai jos:
10 puncte = eşti în mare măsură aşa cum te descriu întrebările;
9, 8, 7 sau 6 puncte = cam aşa eşti tu;
5 puncte = unele caracteristici ţi se potrivesc;
4, 3 sau 2 puncte = foarte puţine caracteristici ţi se potrivesc;
1 punct = nu eşti deloc aşa.

1. Esti curios ca o pisică ? Te întrebi de ce, în ce fel şi de ce nu ? Îţi place să aduni


informaţii fragmentate ? Pui întrebări ? Te îndoieşti de ceea ce este evident ?
2. Eşti un bun observator ? Ai observat când a fost vopsită casa din capătul străzii ?
Când magazinul şi-a pus altă reclamă ? Când matuşa ta s-a coafat ? Când ziarul şi-a
schimbat aşezarea în pagină ?
3. Vezi şi alte puncte de vedere ? Atunci când nu eşti de acord cu oamenii, poţi înţelege
varianta lor ? Poţi vedea noi abordări ale unor vechi probleme ?
4. Eşti nerăbdător să-ţi schimbi ideile ? Eşti deschis la noi idei ? Dacă cineva ar
schimba ceva la ideea ta sau ar îmbunătăţi-o, ţi-ai schimba-o ? Cauţi de obicei cea mai
bună idee sau rămâi blocat pe a ta ?
5. Poţi învăţa din propriile greşeli şi să mergi mai departe ? Accepţi eşecul fără să te
dai bătut ? Îţi dai seama că dacă nu te dai bătut, atunci înseamnă că nu ai eşuat cu
adevărat ?
6. Îţi foloseşti imaginaţa şi visele ? Spui: „Ce ar fi dacă…?”
7. Vezi anumite conexiuni între nişte lucruri care aparent nu au nici o legatură unele cu
altele ? (Spre exemplu, o plantă de deşert şi un om foarte dur au ceva comun ?)
Reaşezi ideile în alte moduri ? (precum folosirea unei sticle în locul unei vaze de
flori ?)
8. Crezi în tine ? Ai o atitudine pozitivă ? Te astepţi să găseşti soluţii la probleme ?
9. Încerci să te abţii de a judeca alte persoane, idei şi situaţii ? Astepţi până ai toate
dovezile şi după aceea te decizi ?

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


10. Ai o atitudine amuzantă ? Ai face lucruri care ţi se par prosteşti ? Ai destulă
încredere în tine pentru a fi aventurier şi pentru a-ţi asuma riscuri ? Sugerezi o soluţie
care poate fi respinsă de ceilalţi sau de obicei eşti prudent ?

Prelucrare:
Stabiliţi scorul total pentru a afla coeficientul de creativitate.
Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj minim: 10 puncte.

Interpretare:
• 80-100 de puncte = creativitate foarte mare;
• 60-80 de puncte = mai creativ decât majoritatea oamenilor;
• 40-60 de puncte = la fel de creativ precum majoritatea oamenilor;
• 20-40 de puncte = mai puţin creativ decât majoritatea oamenilor;
• 10-20 de puncte = creativitate foarte scăzută.

Chestionar „EKG TIM”

Completează chestionarul, bifând cu DA (1 punct) sau NU (0 puncte) pentru fiecare


comportament specificat în tabelul de mai jos! Calculează punctajul pentru fiecare tip de
inteligenţă şi stabileşte un top cu primele trei dintre acestea.

Tip de inteligenţăComportamente specifice DA NU


 Învăţ bine atunci când citesc cărţi.
Verbal- lingvistică
 Explic cu uşurinţă ceea ce am învăţat.
 Sunt convingător atunci când vorbesc şi scriu.
Logico-matematică  Pot realiza calcule cu uşurinţă şi probleme.
 Sunt bucuros când lucrez cu numerele.
 Îmi amintesc foarte bine informaţiile atunci când sunt
într-o ordine logică.
Vizual -spaţială  Mă orientez uşor în spaţiu.
 Am o imaginaţie bogată.
 Exprim ideile noi cu ajutorul imaginilor, hărţilor,
desenelor şi diagramelor.
Muzical -ritmică  Sunt sensibil la sunete, melodie şi ritm.
 Învăţ mai repede atunci când ascult muzică.
 Întotdeauna îmi amintesc cântecele pe care le aud.
Corporal-  Învăţ făcând şi acţionând.
Kinestezică  Îmi plac activităţile care solicită mişcare.
 Imit pe ceilalţi şi-mi place jocul de rol.
Interpersonală  Îmi place să lucrez în echipă.
 Sunt sensibil la ceea ce simt cei din jurul meu.
 Învăţ mai uşor de la oameni, decât din cărţi.
Intrapersonală  Învăţ mai eficient dacă gândesc în linişte.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


 Îmi amintesc mai repede experienţele în care am fost
implicat.
 Vorbesc mai uşor despre emoţiile mele decât despre
idei abstracte.
Naturalistă  Mă simt excelent în mijlocul naturii.
 Am dezvoltat simţul observaţiei.
 Învăţ repede dacă particip la experimente.
Existenţialistă  Îmi place să discut despre problemele cu care se
confruntă lumea.
 Învăţ mai bine dacă mi se oferă argumente.
 Operez foarte bine cu idei abstracte.

Top 3
1………………………………………………………………………………………
2………………………………………………………………………………………
3……………………………………………………………………………………...

Notă: rezultatele constituie nişte dominante, un posibil „punct de plecare” şi analiză a propriului
profil de inteligenţă TIM şi nu o etichetă asupra căreia nu se mai poate interveni.

Chestionar temperament

Completează tabelul de mai jos, pentru aprecierea firii tale. Dacă răspunsul tău este
afirmativ, pune un X în căsuţa albă corespunzătoare.

1. Când mă joc, îmi place foarte mult să alerg, să sar.


2. Eu mă duc să-i împac pe toţi copiii care se ceartă în faţa mea.
3. Unii spun că o balenă ar putea înghiţi şi un elefant. Cred şi eu că
ar putea.
4. La şcoală, în pauze, mai mult rămân în banca mea.
5. Sunt gata să mă bat cu oricine nu mă lasă în pace sau încearcă să
se lege de mine.
6. Nu pot să mă joc prea mult, pentru că obosesc destul de uşor.
7. Dacă cineva se atinge de jucăriile mele,în lipsa mea sau fără să
mă întrebe, mă supăr foarte tare.
8. Când sunt trist, vreau să rămân singur,să nu văd pe nimeni.
9. Îmi plac jucăriile mici (maşinuţe, păpuşele, căsuţe).
10. Foarte rar mă enervez sau ajung să mă cert cu alţi copii.
11. Sunt mai vorbăreţ ca alţi copii.
12. De obicei, îmi fac lecţiile fără ajutor şi fac cumpărături fără
sprijinul părinţilor.
13. Îmi este foarte neplăcut să dorm şi ziua, după-amiaza.
14. Cred că sunt mai fricos decât alţi copii.
15. Îmi place să dau din jucăriile cu care mă joc şi altor copii.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


16. Sunt foarte ordonat cu lucrurile şi jucăriile mele.
17. Când alţi copii vorbesc între ei, eu tac şi ascult numai, fără să mă
amestec în vorba lor.
18. Cunosc foarte mulţi copii şi mă împrietenesc repede cu oricine.
19. Eu mă împrietenesc greu, pentru că sunt sensibil când mă
jigneşte cineva.
20. Am obiceiul să citesc o carte până la sfârşit, chiar dacă acţiunea
nu-mi place.
21. Când mă enervează un copil, îmi vine să-l lovesc, chiar dacă este
mai mic decât mine.
22. Cea mai frumoasă meserie, este să fii şofer sau marinar, ca să
călătoreşti mult.
23. Deseori, dau vina pe alţi copii ca să scap de o pedeapsă.
24. Copiii care se distrează şi se joacă mereu, sunt nişte neserioşi şi
care nu merită să te împrieteneşti.
25. Pe mine mă păcălesc uneori alţi copii, pentru că eu îi cred prea
uşor.
26. Am răbdare să joc de repetate ori un joc, chiar dacă câşig eu de
mai multe ori.
27. Sunt zilnic ocupat cu jocul, cu treburi şi nu mă plictisesc
niciodată.
28. Când sunt tentat să spun o minciună sau o vorbă urâtă, nu mă pot
abţine şi le spun.
29. Ar fi distractiv şi uşor să mă dau pe un topogan de la 100m
înălţime.
30. Mie-mi trece uşor orice supărare şi râd după ce am plâns.
31. Când se înghesuie copiii la uşă, mie nu-mi place şi mai bine
aştept şi rămân ultimul.
32. Când sunt emoţionat şi neliniştit, adorm greu şi mă gândesc la
multe lucruri deodată.

C S F M
TOTAL

Scorare:
Calculează câte puncte are subiectul pe fiecare coloană, de câte ori a pus X . Totalul cel
mai mare, (care se apropie de cifra 8), din dreptul uneia din literele de sub coloană indică felul
firii lui.
Interpretare:
1. Colericul ( C ) are următoarele trăsături caracteristice:
a. fire deschisă;
b. impulsiv;
c. nestăpânit;
d. uneori agresiv;
e. deseori exagerează;

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


f. opune rezistenţă;
g. dominant;
h. delăsător.
2. Sangvinicul ( S ) are următoarele trăsături caracteristice:
a. energic, vioi, activ;
b. ritm rapid de muncă;
c. vesel;
d. vorbăreţ;
e. fire deschisă;
f. se adaptează uşor.
3. Flegmaticul ( F ) rpezintă următoarele trăsături:
a. calm;
b. echilibrat;
c. sentimente durabile;
d. ritm lent de muncă;
e. gândire lentă;
f. muncă de migală;
g. cumpătat;
h. ordonat.
4. Melancolicul ( M ):
a. sensibil;
b. afectat de insuccese;
c. se adaptează mai greu;
d. capacitate redusă de muncă;
e. munci fine, de migală;
f. sentimente durabile;
g. fire închisă;
h. prudent.

Original sau conformist?

Citeşte cu atenţie fiecare întrebare şi bifează varianta care ţi se potriveşte cel mai bine.

1. După părerea ta, ar trebui ca opiniile personale să fie:


a. apărate cu încăpăţânare în orice împrejurare;
b. exprimate numai dacă reflectă părerile majorităţii;
c. exprimate, dar cu diplomaţie.
2. Îţi este prezentat cineva. Ce faci ?
a. cauţi să faci o impresie bună;
b. încerci să atragi atenţia asupra ta;
c. nu întreprinzi nimic pentru a te face simpatic.
3. Care din următoarele afirmaţii îţi pare mai veridică ?
a. doi prieteni fericiţi (un băiat şi o fată) au multe afinităţi;
b. o fată (un băiat) poate iubi doi băieţi (două fete) în acelaşi timp;
c. doi prieteni (un băiat şi o fată) care îşi petrec separat vacanţa au probleme.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


4. În camera ta este mare dezordine, iar nişte prieteni sună la uşă. Ce faci ?
a. inventezi un pretext pentru a nu deschide;
b. îţi ceri scuze, dar îi primeşti;
c. nu te simţi deloc jenat.
5. Care dintre următoarele afirmaţii ţi se potrivesc ?
a. a-i face pe alţii să râdă nu este specialitatea ta;
b. ştii să-i faci pe alţii să râdă;
c. nu îţi face plăcere să fii tachinat.
6. Un prieten despre care credeai că are o viaţă fericită cu prietena sa, are o altă prietenă
(are o aventură). Cum ţi se pare acest lucru ?
a. îl stimezi la fel de mult;
b. îl apreciezi în continuare din punct de vedere profesional, dar îşi pierde stima ta pe plan moral;
c. pentru tine nu mai reprezintă nimic.
7. Eşti la o petrecere cu prietena ta. La un moment dat vrei să pleci acasă, dar prietena ta
nu vrea să plece. Un amic se oferă să o conducă acasă mai târziu. Ce faci ?
a. insişti ca prietena ta să meargă cu tine;
b. accepţi propunerea amicului;
c. te resemnezi şi pleci imediat singur.
8. O colegă de clasă are ca prieten un băiat mai mic ca vârstă decât ea. Ce părere ai ?
a. se iubesc foarte mult şi vor fi, poate, fericiţi;
b. ea l-a “vrăjit”, profitând de naivitatea lui;
c. o prietenie de acest gen nu poate dura.
9. După părerea ta, viaţa ar putea fi comparată cu:
a. un tren care aleargă pe şine;
b. o grădină în care în fiecare zi înfloreşte un trandafir;
c. un arbore supus succesiunii anotimpurilor.
10. Care este, după părerea ta, situaţia cea mai puţin gravă ?
a. prietena ta te-a minţit o dată şi colegii tăi ştiu asta;
b. prietena ta te-a minţit de trei ori, dar nu a aflat nimeni;
c. prietena ta nu te-a minţit niciodată, dar toată lumea crede contrariul.
11. Sora ta de şase ani se joacă “de-a doctorul” cu un băieţel de vârsta ei. Ce faci ?
a. îl cerţi pe băiat înainte de a discuta cu sora ta;
b. o cerţi pe fetiţă, explicându-i ca anumite lucruri nu se fac;
c. eşti înţelegător deoarece ştii că nu este vorba decât de un joc nevinovat.
12. Nu porţi niciodată îmbrăcăminte:
a. de corp;
b. demodată;
c.“tinerească”.
13. Ai primit o educaţie sexuală:
a. puţin refulată (evazivă);
b. mai degrabă deschisă;
c. foarte rigidă şi represivă.
14. Căsătoria între persoane în vârstă (sexagenari) este, după părerea ta:
a. ceva ce te face să râzi;
b. îţi inspiră un sentiment de tandreţe;
c. îţi pare anacronică şi absurdă.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


15. Prietenii te invită la cinema, dar tu ai dori să petreci o seară liniştită, acasă. Ce faci ?
a. refuzi, spunând că sunteţi obosit;
b. refuzi, pretextând că eşti ocupat;
c. accepţi, pentru a nu-i decepţiona.

Cotarea:
Acordaţi pentru varianta aleasă, la fiecare din cele 15 întrebări punctajul corespunzător cu cel din
tabelul de mai jos.
Întrebarea 1: a. 5; b. 1; c. 3
Întrebarea 2: a. 1; b. 3; c. 5
Întrebarea 3: a. 1; b. 5; c. 2
Întrebarea 4: a. 1; b. 3; c. 5
Întrebarea 5: a. 2; b. 5; c. 0
Întrebarea 6: a. 5; b. 2; c. 0
Întrebarea 7: a. 2; b. 5; c. 1
Întrebarea 8: a. 5; b. 1; c. 2
Întrebarea 9: a. 1; b. 5; c. 3
Întrebarea 10: a. 2; b. 0; c. 5
Întrebarea 11: a. 0; b. 2; c. 5
Întrebarea 12: a. 1; b. 2; c. 5
Întrebarea 13: a. 2; b. 4; c. 1
Întrebarea 14: a. 3; b. 5; c. 1
Întrebarea 15: a. 5; b. 2; c. 1

Interpretarea:

60 de puncte şi mai mult: plăcerea de a ieşi din comun. Subiectul are o personalitate puternică
şi este gata să lupte cu banalitatea şi stereotipurile. Nonconformist, alege în mod deliberat
drumurile nebătute; părerea celorlalţi nu îl preocupă. Rezultatul: un caracter deschis, capabil să
înţeleagă şi să justifice slăbiciunile celorlalţi şi gata mereu să accepte situaţiile neobişnuite.
Între 45 si 60 de puncte: refuzul conformismului şi şi a locurilor comune. Personalitatea
subiectului nu se lasă influenţată în mod excesiv. Este “original” în măsura în care se deosebeşte
de “banal”. Totuşi are tendinţa de a nu atrage prea mult atenţia asupra sa. Acceptă faptul că
trăieşte în societate, în contact cu ceilalţi, şi se adaptează împrejurărilor folosind diplomaţia şi
adoptând comportamente care reflectă voinţa majorităţii.
Între 25 si 44 de puncte: acceptarea conformismului. Subiectul îşi potriveşte comportamentul
după al celorlalţi, admirând în acelaşi timp şi persoanele care se disting prin originalitate şi
cărora nu le prea pasă de alte păreri. Păreri care însă sunt foarte importante pentru el în asemenea
măsură încât încearcă să ofere despre el numai imaginea aşteptată. Aprobarea celor din jur,
anumite reguli sociabile îi sunt necesare. Nu îi lipseşte personalitatea, dar se complace în scheme
rigide.
Mai puţin de 25 de puncte: educaţie mai degrabă rigidă. Subiectului îi este teamă să devieze de
la ceea ce consideră a fi “normalitate” deoarece îi lipsesc punctele de reper. Are nevoie de un stil
de viaţă “standard”. Nu numai că nu înţelege persoanele care gândesc diferit şi care atrag atenţia
prin originalitatea lor, dar le priveşte cu ochi critic. Se recomandă totuşi să nu-i vorbească de rău
pe cei cărora, în realitate, doreşte să le semene.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Eşti o persoană constantă ?

Citeşte cu atenţie cele 10 întrebări şi bifează varianta care ţi se potriveşte cel mai bine.

1. Ce moment al zilei preferi ?


a. apusul soarelui;
b. amiaza;
c. dimineaţa în zori;
d. seara;
e. după – amiaza.
2. Dacă vrei să fii informat, ce preferi să citeşti ?
a. întotdeauna acelaşi ziar;
b. multe ziare;
c. cel care îmi cade în mână;
d. numai titlurile articolelor;
e. ceea ce mă sfătuiesc alţii.
3. Eşti invitat la un bal mascat la şcoală. Cum vei proceda ?
a. nu mă maschez;
b. îmi fac un costum original;
c. îmi pun o mască folclorică;
d. mă îmbrac precum o personalitate politică;
e. mă îmbrac precum un personaj dintr-o piesă de teatru.
4. Dacă ar fi să moşteneşti o casă, ce ai face ?
a. aş amenaja-o imediat ca pe o a doua locuinţă;
b. m-aş gândi mai târziu ce să fac cu ea;
c. m-aş duce acolo din când în când cu prietenii;
d. m-aş muta imediat în ea;
e. aş închiria-o (vinde-o) imediat.
5. Dacă ai cumpăra o geantă, sacoşă etc., din ce material preferi să fie făcută ?
a. din fibre metalice;
b. din plastic;
c. din piele;
d. din cauciuc;
e. din textile.
6. Imaginează-ţi un băiat şi o fată în costum de baie, pe plajă. Ce crezi că fac ?
a. fac baie, glumind şi râzând;
b. stau întinşi la soare, fără să-şi vorbească;
c. flirtează;
d. se ignoră reciproc pentru că nu se cunosc;
e. discută în contradictoriu.
7. Care din următoarele adjective îţi place mai mult ?
a. constant;
b. afectuos;
c. inteligent;
d. flexibil;
e. vesel.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


8. Imaginează-ţi un steag în bătaia vântului. Unde crezi că este el arborat ?
a. pe un vapor în larg;
b. în faţa unei săli de conferinţe, la inaugurare;
c. la intrarea unui aeroport sau a unui port maritim;
d. la fereastra unui palat;
e. pe un vapor care soseşte în port.
9. Gândeşte-te la sentimentul de prietenie. Cu care din următoarele adjective îl asociezi ?
a. dulce;
b. sărat;
c. acru;
d. amar;
e. acrişor.
10. Imaginează-ţi o clădire veche. Ce ai dori să faci mai întâi ?
a. să-i cunosc istoria;
b. să o fotografiez;
c. să o vizitez pe îndelete;
d. să văd cine locuieşte în ea;
e. să-i descopăr colţuri necunoscute, neexplorate.

Cotarea:
Acordaţi pentru varianta aleasă, la fiecare din cele 10 întrebări punctajul corespunzător cu cel
din tabelul de mai jos.

Întrebarea Var. Pct. Var. Pct. Var. Pct. Var. Pct Var. Pct.
1 a 3 b 10 c 9 d 0 e 6
2 a 10 b 8 c 2 d 0 e 5
3 a 10 b 9 c 6 d 0 e 3
4 a 2 b 5 c 8 d 0 e 10
5 a 4 b 7 c 10 d 0 e 1
6 a 8 b 10 c 5 d 2 e 0
7 a 10 b 7 c 1 d 0 e 4
8 a 0 b 1 c 10 d 7 e 4
9 a 10 b 8 c 2 d 0 e 5
10 a 10 b 3 c 0 d 6 e 9

Interpretarea rezultatelor:
Între 0 si 39 de puncte: Subiectul este foarte inconstant, îşi schimbă permanent opiniile şi
comportamentul. Ţine prea mult cont de părerile şi presiunile celorlalţi, dar acest lucru îi face
plăcere, pentru că el consideră că inconstanţa înseamnă de fapt adaptabilitate şi flexibilitate,
înţelegere şi sensibilitate. Ceilalţi îl consideră însă un om care se schimbă după cum bate vântul,
ceea ce îi creează destul de des disconfort psihologic. Există riscul unor probleme dificile la
şcoală şi în relaţiile interpersonale, şi aşa destul de greu de stabilizat.
Între 40 si 46 de puncte: Subiectul este destul de puţin constant, pentru că uită adesea
întâlnirile, înţelegerile şi programul fixate anterior. Sunt puţine lucrurile şi faptele faţă de care
sunteţi fidel; pentru el totul este în continua evoluţie şi mişcare şi de fiecare dată consideră că
altceva trebuie avut în vedere. Totuşi nu este prea satisfăcut de această conduită şi adesea visează

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


să fie mai constant, să pună mai multă ordine în activitatea sa. Nu sunt excluse problemele
spinoase la şcoală şi în relaţiile cu prietenii.
Între 47 si 53 de puncte: Subiectul este schimbător, acţionând după circumstanţe: puţin
constant, puţin flexibil, uneori coerent, constant şi punctual, alteori de-a dreptul haotic. Este
destul de împărţit între aceste două atitudini, fiind ceea ce se numeşte un oscilant tipic. Explicaţia
rezidă din faptul că, deşi este atras de constanţă şi fidelitate, nu le consideră virtuţi. Se
recomandă revizuirea sistemul de valori; trebuie să gândească de două ori înainte de a acţiona şi
să nu cedeze primului impuls. Este necesară analiza atentă a faptelor, evenimentelor şi a
oamenilor cu care vine în contact; va descoperi că sunt destule situaţiile în care constanţa şi
fidelitatea sunt calităţi importante.
Între 54 si 60 de puncte: Subiectul este indecis, pentru ca oscilează permanent şi rapid între
fidelitate şi infidelitate, între constanţă şi inconstanţă. Uneori cedează şi devene incoerent, după
care însă îşi revene şi depune eforturi mari pentru a repara tot ceea ce a greşit sau ratat prin
inconstanţa sa. Este vorba de lipsa unui autocontrol mai puternic  şi de o oarecare imaturitate
comportamentală, pentru că fundamental este un tip fidel, constant. Trebuie să „numere până la o
sută” înainte de a abandona planurile, întâlnirile şi angajamentele sale în favoarea altor acţiuni;
trebuie să-şi analizeze succesele obţinute prin rigoare şi constanţă. Va elimina astfel eforturile
reparatorii, neeconomice.
Între 61 – 67 de puncte: Subiectul este constant şi fidel sie însuşi. Îşi respectă programul,
dorinţele, promisiunile; îi place să fie coerent, chiar dacă o face cu destul efort. Uneori are totuşi
tendinţa de a ceda primului impuls, deviind de la ceea ce a stabilit anterior. Cu o competenţa
corespunzătoare va avea numeroase reuşite. Are premise pentru a-şi forma şi dezvolta un
comportament de conducere eficient.
Între 68 si 90 de puncte: Subiectul este foarte fidel şi constant în raport cu timpul şi diferitele
situaţii. Îşi menţine promisiunile, respectă înţelegerile cu ceilalţi şi toate acestea fără efort, ba
dimpotrivă, cu uşurinţă şi mare plăcere. Îi dispreţuieşte profund pe cei care nu se ţin de cuvânt şi
adesea această seriozitate a sa este ironizată de ceilalţi. Are aptitudini de conducere, cu condiţia
de a accepta faptul că uneori, în mod obiectiv, trebuie să-şi restructureze planurile, acţiunile,
comportamentele, ceea ce nu este dificil pentru el. Are capacitatea de ai ajuta pe cei inconstanţi
şi indecişi; neîncrederea şi ironiile lor iniţiale vor dispărea cu timpul dacă va şti cum să lucreze
cu ei.
Între 91 si 100 de puncte: Constanţa şi fidelitatea subiectului faţă de oameni, situaţii şi valori se
pot transforma cu uşurinţă în rigiditate şi conservatorism. este foarte puţin dispus să-şi schimbe
punctele de vedere, comportamentele, chiar în pofida evidenţei. Trebuie să mediteze mai mult la
lumea înconjurătoare şi va descoperi că o anumită doză de flexibilitate este absolut necesară.

TEST DE PERSONALITATE - I

Dintre cele 3 opţiuni oferite la fiecare item, bifează cuvântul despre care consideri  că ţi
se potriveşte cel mai bine. În toate cazurile trebuie să alegi un singur cuvânt, pentru a obţine o
evaluare precisă. Dacă nu eşti sigur în privinţa înţelesului exact al unui cuvânt, este recomandabil
să-i citeşti definiţia într-un dicţionar, fiindcă astfel punctajul va fi mai aproape de realitate.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


1. 2. 3. 4.
a.oscilant a.blazat a.ezitant a.refractar
b.sigur b.energic b.tenace b.răbdător
c.adecvat împrejurărilor c.suportabil c.obişnuit c.echilibrat
5. 6. 7. 8.
a.timid a.nesigur a.fluctuant a.împrăştiat
b.cu principii solide b.ferm b.hotărât b.concentrat
c.cumpătat c.firesc c.fidel deprinderilor c.ordonat
9. 10. 11. 12.
a.suspicios a.contemplativ a.certăreţ a.nedecis
b.direct b.rezistent b.temerar b.cutezător
c.comun c.politicos c.respectabil c.onorabil
13. 14. 15. 16.
a.agitat a.neastâmpărat a.paşnic a.nervos
b.semeţ b.categoric b.vehement b.decis
c.la locul lui c.normal c.corespunzător c.metodic
17. 18. 19. 20.
a.prudent a.surescitabil a.imprevizibil a.nestatornic
b.dur b.promt b.neînfricat b.inflexibil
c.moderat c.conştiincios c.imparţial c.conformist
21. 22. 23. 24.
a.enigmatic a.ambivalent a.mulţumit a.nefericit
b.dezgheţat b.vivace b.efervescent b.rezistent la şocuri
c.capabil c.precis c.statornic c.meticulos
25.
a.cu perspective modeste
b.optimist
c.corect

Cotare:
 Acordaţi 0 puncte pentru fiecare răspuns “a”, 2 puncte pentru fiecare răspuns “b” şi 1 punct
pentru fiecare răspuns “c”:

Interpretare:
40-50 de puncte
Personalitate foarte puternica. Cuvinte cheie: tenace, ambitios, hotărât. În general ştie exact ce
anume doreşte în viaţă şi nu se opreşte până nu îşi atinge ţelurile.
În general va avea succes, dar poate deveni probabil frustrat dacă nu îşi atinge ţintele.
25-39 de puncte
Personalitate foarte echilibrată ca tărie. Cuvinte cheie: politicos, tolerant, amabil. Punctajul
indică în principal faptul că îi susţine pe alţii în aceeaşi măsură în care este ambiţios în raport cu
aspiraţiile personale. Este un bun membru de echipă şi ştie ce doreşte de la viaţă, dar este pregătit
şi să acceptaţi coborâşurile inevitabile, ca şi urcuşurile.
Sub 25 de puncte

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Personalitate mai puţin puternică. Cuvinte cheie: indecis, ezitant, nehotărât. Punctajul indică o
lipsă de încredere şi îndoială faţă de capacităţile personale. Deşi poate fi în relaţii de pace cu
lumea şi mulţumit de destinul propriu, asta poate însemna că nu îşi exploatează potenţialul în
mod suficient. Poate fi în avantajul personal să-şi stabilească obiective mai înalte şi să înţeleagă
că are tot atâta talent şi capacitate de a reuşi în viaţă cât oricare alt individ.

TEST DE PERSONALITATE - II

Din cele două opţiuni oferite la fiecare item, bifează cuvântul/varianta care consideri că ţi
se aplică cel mai bine. În toate cazurile trebuie să alegi un singur cuvânt, pentru a obţine o
evaluare precisă. Dacă nu eşti sigur în privinţa înţelesului exact al unui cuvânt, este recomandabil
să-i citeşti definiţia într-un dicţionar, fiindcă astfel punctajul va fi mai aproape de realitate.

1. 2. 3. 4.
a.sensibil a.milos a.compătimitor a.patimaş
b.detaşat b.rezervat b.discret b.judicios
5. 6. 7. 8.
a.inimos a.uşor influenţabil a.impresionabil a.cu reacţii instinctive
b.prudent b.demn de încredere b.cu convingeri ferme b.chibzuit
9. 10. 11. 12.
a.receptiv a.simţitor a.vulnerabil a.irascibil
b.calculat b.tacticos b.prevăzător b.protocolar
13. 14. 15. 16.
a.inconstant a.excentric a.capricios a.natural
b.nepăsător b.reţinut b.ponderat b.convenţional
17. 18. 19. 20.
a.sociabil a.comic a.schimbător a.impetuos
b.reticent b.retras b.secretos b.modest
21. 22. 23. 24.
a.zorit a.impulsiv a.emoţionant a.elocvent
b.impasibil b.practic b.logic b.analitic
25.
a.expansiv
b.subtil

Cotare:
Acordaţi 0 puncte pentru fiecare raspuns “a” şi 2 puncte pentru fiecare raspuns “b”

Interpretare:
40-50 de puncte
Emotivitate scăzută. Cuvinte cheie: stabil, încrezător, neclintit. Este neobişnuit de stabil şi
probabil că îşi menţine sângele rece în momente de criză, în vreme ce toţi cei din jur îşi pierd
capul. Este bine, atâta timp cât nu îşi frânează manifestările exterioare ale emoţiilor într-o

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


asemenea măsură încât să fie mereu îngrijorat în sinea sa, ceea ce i-ar putea afecta sănătatea şi
buna dispoziţie.
24-39 de puncte
Grad mediu de emotivitate. Cuvinte cheie: stabil emoţional, temperat. Nu este imun la griji şi
ocazional îşi manifestă emoţiile  în mod neobişnuit, dar aceasta este excepţia, nu regula generală.
Sub 24 de puncte.
Emotivitate accentuată. Cuvinte cheie: grăbit, pătimaş, sentimental, surescitabil, anxios. În
general se simte oarecum stresat de viaţă. Din acest motiv, este vulnerabil faţă de aspectele
pozitive şi negative ale vieţii; adesea este profund afectat de tragedii şi bucurii deopotrivă şi nu
întreprinde nici o tentativă de a-şi interioriza reacţiile faţă de evenimentele respective.
Exprimându-şi aceste emoţii, este respectat de familie şi colegi ca o persoană foarte sensibilă, iar
vulnerabilitatea aceasta îl face iubit de mulţi.

TEST DE PERSONALITATE - III

Din cele doua opţiuni oferite la fiecare item, bifează cuvântul/varianta care consideri că ţi
se aplică cel mai bine. În toate cazurile trebuie să alegi un singur cuvânt, pentru a obţine o
evaluare precisă. Dacă nu eşti sigur în privinţa înţelesului exact al unui cuvânt, este recomandabil
să-i citeşti definiţia într-un dicţionar, fiindcă astfel punctajul va fi aproape de realitate.

1. 2. 3. 4.
a.satisfăcut a.mulţumit a.moderat a.blând
b.supărat b.agitat b.nestatornic b.temperamental
5. 6. 7. 8.
a.fericit a.norocos a.adecvat a.adaptat
b.nesigur b.ezitant b.precaut b.neastâmpărat
9. 10. 11. 12.
a.degajat a.plin de viaţă a.fară griji a.energic
b.jenat b.docil b.schimbător b.nervos
13. 14. 15. 16.
a.viguros a.dinamic a.convingeri a.împăcat
b.vehement b.şovăielnic puternice b.oscilant
b.inconsecvent
17. 18. 19. 20.
a.voios a.stabil a.iubitor a.rezistent la stres
b.anxios b.pripit b.derutat b.încordat
21. 22. 23. 24.
a.echilibrat a.devotat a.cordial a.gentil
b.neliniştit b.refractar b.crispat b.sever
25.
a.expansiv
b.inflexibil
Cotare:
Acordaţi 2 puncte pentru fiecare răspuns “a” şi 0 puncte pentru fiecare răspuns “b”.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Evaluare:
40-50 de puncte
Este foarte mulţumit cu viaţa pe care o duce şi de aceea este probabil o persoană foarte fericită,
iar această fericire se transmite celor din jur, mai ales familiei. Poate că asta înseamnă că îi
lipseşte ambiţia, fiindcă este satisfăcut cu destinul pe care-l are; totuşi dacă este atât de mulţumit,
de ce caută ceva mai mult din partea vieţii ? Creşterea succesului nu aduce  în mod obligatoriu
creşterea fericirii; ba chiar, adesea poate fi vorba despre revers. Cuvinte cheie: mulţumit, fericit,
împăcat interior, relaxat.
24-39 de puncte
Este mulţumit cu viaţa personală, deşi uneori nu îşi poate da seama de asta în măsura în care ar
trebui. Deşi nu duce lipsă de ambiţie, nu doreşte niciodată să-şi împlinească ambiţiile respective
pe seama fericirii, a vieţii aşezate şi a fericirii familiei. În străfundul minţii există însă
întotdeauna sentimental că ar putea face mai mult, iar uneori asta i se pare oarecum frustrant.
Cuvinte cheie: satisfăcut, gânditor, împlinit.
Sub 24 de puncte
În principal, nu este mulţumit de viaţa pe care o duce. Poate că simte că nu şi-a împlinit ambiţiile
ori poate că încă nu şi-a dat seama care îi este întregul potenţial. Este posibil să creadă că viaţa
este prea scurtă şi că nu are suficient timp pentru a realiza toate lucrurile pe care şi le-a ar dorit
dintotdeauna să le facă. Poate că ar fi un moment potrivit să se retragă un pas ca să-şi examineze
viaţa în ansamblu. Ce a realizat? Poate că are o familie iubitoare şi fericită; în sine, aceasta nu
este o realizare minoră în viaţă. Poate că are un hobby la care este priceput şi nici acesta nu este
ceva minor. Una peste alta, în viaţa noastră există foarte multe lucruri pentru care trebuie să fim
mulţumiţi. Dacă este în stare să se focalizeze mai mult asupra tuturor aspectelor pozitive din
viaţă, indiferent cât de banale sau de neînsemnate pot părea, există toate şansele să găsească
pacea interioară şi satisfacţia care l-au ocolit în asemenea măsură în trecut. Cuvinte cheie:
frustrat, disperat, exasperat, dezamăgit.

INVESTIGAREA IMAGINII DE SINE

IMAGINEA DE SINE

Te simţi insecurizat ? Nesigur ? Supus ? Încrezător ? Arogant ? Răspunde cu sinceritate la


următoarele întrebări, optând pentru varianta care ţi se potriveşte cel mai bine.

1. Odată ce ai luat o decizie, de obicei, ai încredere să o menţii, chiar dacă rezultatul


nu va fi cel scontat?
a. Da
b. Nu
2. Dacă ai avea nevoie să mergi la toaletă în timpul unui spectacol, ai prefera să
aşteptaţi până la terminarea acestuia decât să părăseşti sala în timpul derulării
lui?
a. Da
b. Nu

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


3. Dacă doreşti să cumperi lenjerie de corp, preferi să comanzi prin NET/poştă
decât să te duci într-un magazin?
a. Da
b. Nu
4. Crezi că eşti iubit de alţii?
a. Da
b. Nu
5. Dacă ai fi servit necorespunzător într-un magazin, ai avea curajul să te plângi/să
reclami patronului respectivului magazin?
a. Da
b. Nu
6. Deteşti să priveşti fotografii ale tale?
a. Da
b. Nu
7. Te superi dacă oamenii te critică?
a. Da
b. Nu
8. Ai tendinţa să-ţi păstrezi opiniile pentru tine?
a. Da
b. Nu
9. Consideri că este greu de crezut că oamenii sunt sinceri atunci când spun lucruri
frumoase despre tine?
a. Da
b. Nu
10. Eşti mulţumit de aspectul tău?
a. Da
b. Nu
11. Crezi că eşti la fel de capabil ca majoritatea oamenilor?
a. Da
b. Nu
12. Dacă ai fi la o petrecere şi ai descoperi că eşti îmbrăcat într-o ţinută obişnuită, în
timp ce ceilalţi poartă haine elegante, te-ai simţi teribil de jenat?
a. Da
b. Nu
13. De obicei, te simţi inferior celor pe care îi întâlneşti?
a. Da
b. Nu
14. Crezi că majoritatea oamenilor te plac?
a. Da
b. Nu
15. Te-ai descrie ca pe o persoană încântătoare?
a. Da
b. Nu
16. Ai simţul umorului?
a. Da
b. Nu

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


17. Faci bine tot ceea ce faci?
a. Da
b. Nu
18. Ai bun gust la îmbrăcăminte?
a. Da
b. Nu
19. Te poţi stăpâni în cazul unei crize de nervi?
a. Da
b. Nu
20. Lucrezi bine cu alţi oameni?
a. Da
b. Nu
21. Te-ai descrie ca pe o persoană obişnuită?
a. Da
b. Nu
22. Îţi doreşti adesea să arăţi ca altcineva?
a. Da
b. Nu
23. Eşti în mod frecvent invidios pe alţii datorită complimentelor ce le primesc?
a. Da
b. Nu
24. De obicei, eviţi să faci lucruri care i-ar putea supăra pe alţii chiar dacă sunt
lucruri pe care ai dori să le faci?
a. Da
b. Nu
25. Întotdeauna te îmbraci astfel încât să faci plăcere celorlalţi?
a. Da
b. Nu
26. Îţi petreci mult timp făcănd lucruri de care nu te bucuri?
a. Da
b. Nu
27. Îi laşi pe alţii să-ţi dirijeze în vreun fel viaţa?
a. Da
b. Nu
28. Crezi că ai mai multă tărie decăt slăbiciune?
a. Da
b. Nu
29. Se întâmplă în mod regulat să ceri scuze altora?
a. Da
b. Nu
30. Îţi faci multe griji dacă se întâmplă ca accidental să îi superi pe alţii?
a. Da
b. Nu
31. Adesea îţi doreşti să ai mai mult talent?
a. Da
b. Nu

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


32. În mod regulat simţi nevoia să ceri sfatul altora?
a. Da
b. Nu
33. Întotdeuna aştepţi ca alţii să spargă gheaţa la discoteci, petreceri?
a. Da
b. Nu
34. Te uiţi în oglindă mai mult de 3 ori pe zi?
a. Da
b. Nu
35. Ai o personalitate puternică?
a. Da
b. Nu
36. Eşti un bun lider/conducător/şef?
a. Da
b. Nu
37. Ai o memorie bună?
a. Da
b. Nu
38. Eşti o persoană atractivă pentru cei de sex opus?
a. Da
b. Nu
39. Te descurci cu banii?
a. Da
b. Nu
40. Întotdeauna ceri opinia altora înainte să-ţi cumperi diverse articole de
îmbrăcăminte?
a. Da
b. Nu

Cotarea răspunsurilor:

Acordaţi pentru varianta aleasă, la fiecare din cele 40 întrebări punctajul corespunzător cu cel din
tabelul de mai jos.

1. da-1 nu-0 11. da-1 nu-0 21. da-0 nu-1 31. da-0 nu-1
2. da-0 nu-1 12. da-0 nu-1 22. da-0 nu-1 32. da-0 nu-1
3. da-0 nu-1 13. da-0 nu-1 23. da-0 nu-1 33. da-0 nu-1
4. da-1 nu-0 14. da-1 nu-0 24. da-0 nu-1 34. da-1 nu-0
5. da-1 nu-0 15. da-1 nu-0 25. da-0 nu-1 35. da-1 nu-0
6. da-0 nu-1 16. da-1 nu-0 26. da-0 nu-1 36. da-1 nu-0
7. da-0 nu-1 17. da-1 nu-0 27. da-0 nu-1 37. da-1 nu-0
8. da-0 nu-1 18. da-1 nu-0 28. da-1 nu-0 38. da-1 nu-0
9. da-0 nu-1 19. da-1 nu-0 29. da-0 nu-1 39. da-1 nu-0
10. da-1 nu-0 20. da-1 nu-0 30. da-0 nu-0 40. da-0 nu-1

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Interpretarea rezultatelor:

Dacă subiectul a obţinut:


25-40 puncte
Are o imagine de sine puternică şi bine conturată. Ştie foarte bine de ce este în stare, îşi
cunoaşte slăbiciunile, dar şi punctele forte. Dacă subiectul atinge 40 de puncte, ceilalţi îl
consideră arogant, tiranic. Are nevoie uneori să-şi tempereze atitudinea printr-o comportare mai
modestă.

12-24 puncte
Are o imagine de sine bine conturată, dar are încă multe dubii şi sentimente de
insecuritate. Poate că trebuie să-şi ridice puţin nivelul propriei imagini de sine.
11 puncte
Are nevoie de mai multă încredere în sine. Autoaprecierea critică îl caracterizează; este
prea umil şi adesea, pentru a face ceva, oamenii trebuie să-l împingă de la spate. Tebuie să
încerce să nu se mai gândească la punctele sale slabe. Se recomandă concentrarea pe învăţarea
respectului de sine şi curând va descoperi că şi alţii îl vor respecta mai mult.

Chestionar încrederea în sine

Nu vă comparaţi tot timpul numai cu cei mai buni! Nimeni nu are întotdeauna şi în
totalitate dreptate!
Răspunde cu sinceritate la următoarele întrebări, optând pentru varianta care ţi se
potriveşte cel mai bine.

1. Cum defineşti insuccesul ?


a. incapacitate de sesizare a ocaziilor favorabile;
b. forţă adversă, implacabilă;
c. un hazard nefericit; insuccesul trebuie acceptat cu resemnare.
2. Vorbeşti în public şi îţi pierzi şirul ideilor. Ce faci ?
a. îmi pierd cumpătul;
b. îmi cer scuze, mă bâlbâi, îmi caut notiţele;
c. cu puţin umor, depăşesc momentul.
3. Eşti invitat la o reuniune unde nu cunoşti pe nimeni şi unde participanţii se cunosc destul
de puţin între ei. Cum procedezi ?
a. adopt o atitudine de observare şi aşteptare;
b. mă ataşez unui mic grup;
c. relansez o conversaţie iniţiată de altcineva;
d. părăsesc reuniunea.
4. Eşti la un fast-food şi ţi se aduce un fel de mâncare pe care nu l-ai comandat. Cum
reacţionezi ?
a. nu spun nimic;
b. cu amabilitate atrag atenţia ospătarului, dar accept ce mi s-a adus;
c. calm, îl rog pe ospătar să-mi aducă ceea ce am comandat.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


5. Atunci când răspunzi la o lecţie, te deranjează colegii care te urmăresc în tăcere foarte
atent ?
a. da, mă simt stingherit;
b. nu prea agreez situaţia;
c. nu mă deranjează, pot evalua astfel impactul spuselor mele.
6. Un coleg vorbeşte despre tine destul de puţin elogios. Cum reacţionezi ?
a. îi cer imediat explicaţii;
b. încerc să înţeleg ce mi se reproşează;
c. accept situaţia; în fond nu pot să plac tuturor;
d. mă simt foarte jignit.
7. La orice discuţie mai aprinsă te simţiţi stânjenit ?
a. da, suport greu situaţiile conflictuale;
b. nu, mă lasă indiferent;
c. dimpotrivă, mă stimulează.
8. Poţi întrerupe un interlocutor prea vorbăreţ ?
a. nu, mi se pare foarte neplăcut acest lucru;
b. fac aceasta uneori, dar este foarte neplăcut;
c. fac destul de frecvent şi cu multă uşurinţă.
9. Eşti de obicei optimist cu privire la viitorul tău ?
a. da, viaţa oferă suficiente soluţii pentru a fi optimist;
b. nu, sunt mai degrabă o fire neliniştită, pesimistă.
10. Eşti la rând la un ghişeu şi se înaintează foarte încet. Ce faci ?
a. citesc ziarul preferat;
b. intru în conversaţie cu un vecin;
c. le spun celorlalţi cât de incapabili sunt funcţionarii de la ghişeu;
d. cer să vină şeful.
11. În colectivul clasei tale majoritatea colegilor nu este de acord cu o propunere pe care o
faci. Cum procedezi ?
a. renunţ la propunere;
b. încerc să conving unul, doi colegi să-mi susţină propunerea;
c. persist în opinia mea;
d. îmi adaptez propunerea.
12. Eşti în vizită la un prieten şi întâlneşti o persoană importantă. Îi vorbeşti acesteia
despre tine şi activitatea ta ?
a. da, nu ratez această ocazie;
b. nu, nu cred că este cazul;
c. da, dacă persoana îmi este simpatică.
13. Cum ai proceda dacă ar apărea un conflict între doi colegi asupra cărora ai autoritate ?
a. i-aş chema pe amăndoi la mine şi aş stabili cine este vinovatul;
b. aş discuta cu fiecare în parte;
c. aş aştepta ca situaţia să se rezolve de la sine;
14. În cadrul unei serate mai plicticoase încerci să o animezi, să creezi o atmosferă mai
plăcută ?
a. da, adesea procedez astfel;
b. uneori am făcut acest lucru;
c. nu, nu fac asta.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Cotarea răspunsurilor

Acordaţi pentru varianta aleasă, la fiecare din cele 14 întrebări punctajul corespunzător cu cel din
tabelul de mai jos.

Varianta de răspuns
a b c d
1 5 1 2 -
2 1 2 5 -
3 2 5 3 1
4 1 2 4 -
5 1 2 4 -
6 3 1 5 2
7 1 4 5 -
8 1 2 5 -
9 6 1 - -
10 1 3 5 4
11 1 3 5 -
12 5 1 2 -
13 5 3 1 -
14 4 2 1 -

Interpretarea rezultatelor

Dacă subiectul a obţinut:

Sub 36 de puncte.
Încrederea sa în forţele proprii este foarte scăzută. Se lasă uşor impresionat de ceilalţi,
consideră că ei sunt mai competenţi, mai inteligenţi. Este necesar să facă un efort şi să
depăşească complexele; defectele sale nu sunt mari, dar trebuie să-şi dovedească calităţile!
Pentru început, trebuie să-şi propună obiective mai facile; o dată cu primele succese, poate fi
ridicată ştacheta.
Între 36-50 puncte
Subiectul are suficientă încredere în sine pentru a fi eficient, dar fără a-şi strivi colegii cu
personalitatea sa dominantă. Este un individ flexibil, accesibil opiniilor şi nu respinge ideea de
reconsiderare a unor probleme; acest lucru i se pare normal şi benefic. Este persoana ideală
pentru munca în echipă. Dacă va acorda atenţia corespunzătoare pregătirii profesionale, va fi un
om eficient şi de succes. După caz, asumarea responsabilităţilor conducerii şi perfecţionarea în
acest domeniu pot face din el un manager incontestabil.
Peste 50 puncte
Subiectul nu trece neobservat în nici o situaţie! Ştie să-şi afirme personalitatea şi să-şi
valorifice opiniile în orice condiţii. Se descurcă cu uşurinţă în situaţii sociale dificile, pare că
nimic nu îl inhibă. Prea multă încredere în sine se poate transforma uşor în orgoliu, ceea ce ar
dăuna capacităţii sale de daptare şi relaţiilor cu ceilalţi; aceştia îl vor evita şi va rămâne singur.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Chestionar motivaţie

Citeşte cu atenţie cele 12 întrebări de mai jos şi allege varianta care ţi se potriveşte cel mai bine.

1. În acest weekend esti foarte deprimat(ă); ce faci în această situaţie?


a. meditezi pentru a-ţi regăsi resursele;
b. faci cumpărături pentru a te simţi bine;
c. ieşi în oraş ca să te rupi de rutina şi să te distrezi;
d. îţi suni prietenii, ei vor ştii să-ţi ridice moralul.
2. În ultima perioadă ai un program mai lejer. Restul timpului îl întrebuinţezi pentru:
a. a ieşi în oraş cu prieteni;
b. a fi voluntar în cadrul unei asociaţii sau fundaţii;
c. a-ţi decora camera ta aşa cum vrei;
d. a cauta o activitate care să te pună în valoare.
3. Un spiriduş îţi cere să-ţi pui o dorinţă:
a. ”Vreau să fiu inconjurat(ă) de prienteni adevăraţi”;
b. ”Vreau să nu duc niciodată lipsă de nimic”;
c. “Vreau să trăiesc liniştit(ă) în această lume”;
d. ”Vreau să fiu iubit(ă)”.
4. Un prieten are nevoie de bani pentru a pleca în vacanţă:
a. îţi pare rău, nu poţi să-l ajuţi, ar fi trebuit să fie mai cumpătat;
b. îi imprumuţi banii din economiile tale; trebuie să-ţi ajuţi aproapele;
c. îl ajuţi şi îi spui: “Iată ce am făcut pentru tine !”;
d. îl ajuţi, normal, doar e prietenul tău.
5. Faci ordine pentru a mai câştiga spaţiu. Dai peste carnetele din şcoala generală:
a. le triezi şi le păstrezi pe cele cu note bune;
b. zâmbeşti recitindu-le, apoi le arunci;
c. le păstrezi: nu-ţi arunci trecutul la gunoi;
d. le păstrezi pentru a le arăta copiilor tăi atunci când îi vei avea.
6. Profesorul diriginte îţi propune implicarea într-o activitate care îţi va ocupa practic tot
timpul liber:
a. refuzi, nu vrei să renunţi la viaţa ta privată, la familie şi prieteni;
b. eşti fericit(ă), e momentul să arăţi ce poţi;
c. accepţi, “ce-i în mână, nu-i minciună”;
d. refuzi, ai nevoie de timp pentru echilibru personal.
7.  Tocmai ai terminat un volum de versuri şi l-ai trimis la o editură. Editorul te sună: îţi va
publica manuscrisul:
a. îi spui dinainte: “Nu schimbi textul deloc”;
b. te gândeşti la drepturile de autor;
c. vei fi publicat(ă), prietenii tăi vor fi uluiţi;
d. te bucuri de acestă nouă oportunitate.
8. Eşti şeful clasei. Când eşti prezentat ca şef al clasei, asta însemnă pentru tine că:
a. devii legătura dintre elevi şi profesori;
b. vei câştiga încrederea colegilor, apărându-i;
c. vei putea să vorbeşti în numele celor timizi;
d. vei fi singurul(singura) care va prezida şedinţa clasei.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


9. Un (o) prieten(ă) nu a fost ales(aleasă) pentru a participa la o activitate extraşcolară şi
este deprimat(ă):
a. aceste proceduri inumane te infurie;
b. în locul lui(ei) ai fi fost mult mai supărat(ă);
c. îl(o) încurajezi: “vei găsi o altă activitate mult mai interesantă”;
d. îl (o) consolezi : “vino pe la mine, o să te binedispun !.
10. Va fi aniversarea căsătoriei părinţilor tăi:
a. îi surprinzi creînd în familie o atmosferă fabuloasă;
b. le cumperi un cadou;
c. le scrii un text emoţionant;
d. aduni toate rudele în jurul lor.
11. În urma unui derapaj maşina condusă de tatăl tău se învârte pe loc de două ori. Nu ai
păţit nimic, dar te gândeşti:
a. ”ah! ce maşină, trebuie să o schimbe urgent !”;
b. te gândeşti la oamenii care te iubesc, poţi spune că “ai văzut moartea cu ochii”;
c. ”a trecut, n-are rost să mai vorbesc despre asta”;
d. ”incredibil! trebuie să fiu în siguranţă”.
12. Prietena(prietenul) tocmai te-a părăsit:
a. nu-ţi vine să crezi, insişti să îl(o) recucereşti;
b. încerci să-ţi dai seama care e partea ta de vină;
c. eşti distrus(ă)…”ce bine că prietenii îţi sunt alături;
d. îl(o) uiţi şi începi să te întâlneşti cu o altă fată (băiat).

Grila de cotare:
Raportaţi variantele pentru care a optat subiectul la grila de corectare de mai jos.

1 a-A b-B c-C d-D


2 a-B b-A c-D d-C
3 a-A b-D c-C d-B
4 a-D b-C c-A d-B
5 a-C b-D c-B d-A
6 a-B b-A c-D d-C
7 a-D b-B c-A d-C
8 a-C b-D c-B d-A
9 a-A b-C c-D d-B
10 a-B b-A c-D d-C
11 a-D b-C c-B d-A
12 a-C b-B c-A d-D

Faceţi suma răspunsurilor care corespund literelor A, B, C şi D.

Total:
A=
B=
C=
D=

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Interpretare:
Majoritatea A
Motivaţia: Transcendenţa
Fără îndoială, este atras(ă) de spiritualitate şi crede într-un ajutor divin sau într-un înger
păzitor. Se simte îndrumat(ă) de acest sprijin, ceea ce-i conferă forţă. Se încarcă prin introspecţie,
meditaţie şi rugăciune, iar înţelepciunea dobândită îi permite să se analizeze sau să dea sfaturi
apropiaţilor. Chiar dacă este genul de om visător, setea sa de dreptate poate să conducă la o
activă parcipare socială.
Atenţie: motivaţia sa, oricât de puternică ar fi, nu ar trebui să-l (să-o) împiedice să-şi ofere
câteva plăceri personale, nici să-şi pună întrebări în privinţa dorinţei sale de a combate răul. A
crede în idealuri îi permite, fără îndoială, să viseze la un viitor mai bun, lucru care este desigur
un refugiu. Dar nu trebuie să uite să rămână conectat(ă) la viaţă !
Majoritate B
Motivaţia: Plăcerea personală
Are nevoie să-şi ofere cadouri. Toate cumpărăturile sale au ca scop să-i ridice moralul şi să se
liniştească, dar asta poate fi, de fapt, o teamă sau mascarea unor lipsuri emoţionale. Are tendinţa
de a păstra, de a aduna, chiar de a colecţiona, fie din proprie voinţă pentru a se înconjura de
lucruri pe care le apreciază şi care o(îl) liniştesc, fie din nostalgie, atunci când obiectele poartă
amprentele unei legături sentimentale.
Atenţie: Faptul de a poseda poate să-l(o) satisfacă pe moment. Dar, pe termen lung, aceasta nu
poate avea decât un rol limitat: acela de a satisface pe plan material. Ori, chiar dacă va continua
cu aceste plăceri efemere, ele nu vor putea niciodată să-i potolească celalalte nevoi. Trebuie să
modereze aceste plăceri trecătoare şi să-şi rezolve adevăratele probleme mascate de acestea.
Majoritatea C
Motivaţia: Recunoştiinţa
Este o persoană dinamică şi plină de energie. Dorinţa sa de a fi întotdeauna cât mai eficient(ă)
îl(o) determină să se depăşească, atât pe planul fizic, cât şi pe cel intelectual.  Poate, spre
exemplu, să-şi mărească numărul colaborărilor, sau să muncească cu perseverenţă la proiectele
sale. Este posibil să caute să atragă atenţia anturajului, să găsească mijlocul potrivit de-ai
surprinde pe ceilalţi, iar prin asta să radieze în public. Simte că există numai prin feedback-ul
celorlalţi şi îşi trage forţa din complimentele ce li se fac.
Atenţie: Existenţa sa nu poate să se bazeze numai pe atenţia pe care i-o acordă sau nu ceilalţi !
Ar fi folositor să-şi justifice existenţa altfel. Trebuie să-şi rezerve momente de singurătate. Ar
putea astfel să se  reconecteze la propriile resurse interioare pentru a redobândi încrederea şi
pentru a înţelege ce îl(o) poate stimula cel mai mult.
Majoritatea D
Motivaţia: Viaţa afectivă
Familia, dragostea sau prietenia ocupa un loc important în viata sa. Ceilalţi reprezintă pentru
el(ea) un scut afectiv care îl(o) învăluie şi îi dă viaţă. Când este singur(ă) îşi dă seama cât este de
norocoas(ă) pentru ca are atâţia oameni care îl(o) iubesc, iar când are probleme, poate să le ceară
ajutorul şi ei fac orice pentru el(ea). Reciproca este bineînţeles valabilă, întrucât empatia şi
devotamentul său sunt foarte dezvoltate.
Atenţie: Anturajul său îl(o) ajută să progreseze şi să suporte greutăţile vieţii. Dar poate că
depinde prea mult de oamenii care îl(o) iubesc. Ar fi înţelept să devină mai independent(ă) şi să
gasească alte motivaţii diferite de cei dragi.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


INVESTIGAREA STILULUI DECIZIONAL

Decizia este definită ca modalitate de depăşire a unui conflict cognitiv sau afectiv,
hotărâre sau opţiune ce survine ori de câte ori în desfăşurarea unei activităţi apar evenimente care
impiedică anticiparea cu certitudine a evoluţie situaţiei, respectiv atunci când asupra derulării ei,
în care este angrenat individul, acesta nu poate face decât supoziţii. Momentele deciziei :
1. identificarea principalelor variante ale acţiunii şi estimarea consecinţelor lor;
2. ierarhizarea efectelor previzibile, pe căile de acţiune conturate, în urma aprecierii lor
prin prisma utilităţii (subiectivă) sau a valorii (obiectivă) sociale;
3. estimarea probabilităţilor de reuşită sau de eşec pentru fiecare variantă de acţiune;
4. adoptarea strategiei de acţiune (de tipul mini-max; ”obţinerea valorii maxime, a
câştigului minim posibil”, sau de tipul maximin: ”reducerea la nivelul minim a
pierderii maxime posibile” sau “minimalizarea pierderilor”);
5. reducerea variantelor de acţiune până la “structura alternativelor” în care se înfruntă,
de regulă, o variantă de acţiune caracterizată printr-o probabilitate mare a unui câştig
de valoare mică şi o alta oferind un nivel mare al câştigului dar o probabilitate mică a
obţinerii lui;
6. înlăturarea structurii alternativelor şi investirea uneia dintre variantele de acţiune cu
atributul de “optimă”.

Chestionar de identificare a stilului decizional


Instrucţiuni: Mai jos sunt date descrieri ale unor modalităţi în care oamenii iau în
general decizii. Citeşte fiecare descriere în parte şi încercuieşte acea afirmaţie care corespunde
felului în care tu iei decizii în general.
1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.
2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.
4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.
5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.
6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.
8. Când iau decizii fac ce mi se pare potrivit pe moment.
9. De obicei iau decizii foarte rapid.
10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau o decizie importantă.
11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.
12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele
13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.
14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
17. Amân să iau decizii cât de mult pot.
18. Iau rapid decizii.
19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.
20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.
Prelucrare:

Stilul decizional Itemii corespunzători stilului


Raţional 4, 7, 13, 20
Dependent 2, 5, 10, 19
Evitant 6, 11, 14, 17
Intuitiv 1, 3, 12, 16
Spontan 8, 9, 15, 18
Interpretare:
Pentru identificarea stilului decizional predominant însumaţi itemii încercuiţi dintre cei
corespunzători fiecărui stil în parte. Stilul predominant este cel care obţine scorul cel mai mare.

Stilul decizional Caracteristici Exemplu


Raţional  utilizează o abordare logică şi organizată “Am luat decizia după ce
în luarea de decizii; am cântărit bine toate
 elaborează planuri minuţioase pentru alternativele.”
punerea în practică a deciziei luate.
Dependent  se bazează preponderent pe sfaturile, “Ceilalţi ştiu cel mai bine
sprijinul şi îndrumarea din partea altora în ce este potrivit pentru
luarea de decizii; consideră că ajutorul mine.”
celor apropiaţi este indispensabil atunci
când cântăresc şi aleg alternative.
Evitant  amână şi/sau evită luarea unei decizii. “Acum nu este momentul
potrivit să iau această
decizie.”
Intuitiv  se centrează pe intuiţii şi impresii în “Am făcut aşa pentru că am
luarea unei decizii; simţit eu că e mai bine.”
 nu caută dovezi pentru argumentarea unei
decizii.
Spontan  iau decizii sub impulsul momentului, “Am luat decizia rapid şi
rapid şi fără prea multe deliberări. fără să mă gândesc prea
mult.”

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


CUM ÎNVĂŢ CEL MAI BINE

Instrucţiuni:

Meditează la modul în care priveşti cel mai adesea învăţarea. Atunci când te confrunţi cu
ceva nou, cum înveţi cel mai bine ? Puneţi un “X” sub A dacă te identifici puternic cu cuvântul
din partea stângă, sub B dacă identificarea este mai slabă, sub C dacă te identifici mai mult cu
cuvântul din partea dreaptă şi sub D dacă identificarea este puternică cu cuvântul din partea
dreaptă. Ca să poţi face acest lucru, încearcă să plasezi cuvântul respectiv în cadrul următoarei
afirmaţii: “Sunt o persoană care atunci când învăţ………..”

Sunt o persoană care A B C D Sunt o persoană care atunci când


atunci când învăţ.............. învăţ..............
Vorbesc Ascult
Fac (acţionez) Reacţionez
Pe “bucăţi” mici Imagine globală
Rapid (grăbit) Încet (lent)
Încerc (experimentez) Gândesc
Pun în practică/aplic Reflectez asupra ideilor
Mă schimb Rămân la fel (constant cu mine
însumi)
Energic Liniştit/tăcut
Fac (realizez) Privesc
Sunt centrat pe scop Sunt centrat pe proces
Folositor/util Ideal/mental
Schimb pe măsură ce Planific dinainte
înaintez
Găsesc răspunsuri Problematizez
Răspund la întrebări Pun întrebări

Total puncte: As________ Bs________ Cs________ Ds________

Procedează la fel şi cu următoarea listă.


Pune un “X” sub 1 dacă eşti puternic de acord cu cuvântul din partea stângă, sub 2 dacă
acordul este mai puţin puternic, sub 3 dacă eşti mai degrabă de acord cu cuvântul din partea
dreaptă şi sub 4 dacă eşti puternic de acord cu cuvântul din partea dreaptă. Ca să poţi face acest
lucru mai uşor, încercă să plasezi cuvântul respectiv în cadrul următoarei afirmaţii: “ Sunt o
persoană care atunci când învăţ………..”

Sunt o persoană care atunci 1 2 3 4 Sunt o persoană care atunci când


când învăţ.............. învăţ..............
Mă bazez pe intuiţie Sunt raţional
Personal (implicat) Impersonal (detaşat)
Simt Gândesc
Sprijin/susţin Critic

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Colaborez cu alţii Lucrez (gândesc) singur
Caut experienţe noi Caut idei noi
Emit păreri Emit idei
Accept Pun întrebări
Trăiesc/Simt Gândesc
Asum riscuri Sunt precaut
„Încercare şi eroare” Planificare şi organizare
Oamenii sunt importanţi Sarcina este importantă
Implicat Centrat pe fapte
Învăţ împreună cu alţii Învăţ de unul singur

Punctaj total: 1s________ 2s________ 3s________ 4s________

Profilul stilului de învăţare

A B C D

4
Scrieţi suma obţinută pentru As, Bs, Cs, Ds şi 1s, 2s, 3s, 4s în spaţiile de mai jos.
Încercuiţi scorul cel mai ridicat obţinut în cadrul fiecărei linii.

A_________ B__________ C___________ D____________

1_________ 2__________ 3___________ 4____________

Pentru a putea identifica stilul de învăţare al elevului şi a-l reprezenta pe această grilă,
procedaţi în felul următor:
1. trasaţi o linie punctată verticală în interiorul cadranelor, plecând de la litera care indică cel
mai ridicat scor obţinut (A, B, C, D);
2. trasaţi o linie punctată orizontală în interiorul cadranelor, plecând de la numărul care indică
cel mai ridicat scor obţinut (1, 2, 3, 4);
3. marcaţi cu un asterix locul în care cele două linii se întâlnesc – acesta reprezintă stilul de
învăţare pe care îl preferaţi cel mai des;
Notă:
- dacă apar intersectări, înseamnă că subiectul se plasează între două stiluri de învăţare;
- dacă aceste intersectări apar între B şi D, probabil este foarte aproape de C;
- dacă scorul este plasat într-unul din colţurile cadranelor (A1, D1, D4, A4), înseamnă că
subiectul se identifică foarte puternic cu acest stil.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Explicarea stilurilor de învăţare

A B C D
ENTUZIASMAT IMAGINATIV
Simţind  iniţiator eficient – se  vede alte (noi) modalităţi de a Gândind
(trăind) implică într-o mulţime de face lucrurile; (raţionând)
activităţi noi;  îşi foloseşte imaginaţia;
 se bazează pe “încercare şi  pune suflet în ceea ce creează;
eroare”;  vede, aude, ascultă şi caută;
 preia din ideile,  pune întrebări;
1 sentimentele şi  îi priveşte pe alţii;
informaţiilor celorlalţi;  nu se grăbeşte, este calm,
 implică şi alte persoane; delăsător, prietenos;
 caută noi experienţe;  nu-i place să se certe;
 le plac riscurile,  are relaţii suportive cu celelalte
provocările şi schimbările; persoane;
 nu le place rutina;  nu-l poţi forţa să facă ceva
 le place să încerce; dacă nu este pregătit;
 sunt orientaţi spre viitor;  învaţă ascultând, apoi
2  le place să înveţe împreună împărtăşeşte ideile unui grup
cu alţii în cadrul mic de persoane, sau prin
proiectelor, prin discuţii; modelare;

PRACTIC/PRAGMATIC LOGIC
Făcând  caută idei pentru a rezolva  îi place să planifice, să Privind
(acţio- problemele; construiască idei; (observând)
nând)  pune ideile în practică (le  combină ideile în mod eficient;
caută utilitatea);  este atent, meticulos,
 rezolvă problemele organizat;
asemeni unui detectiv ce  gândeşte asupra rezultatelor
3 caută soluţii; (consecinţelor);
 se bazează pe raţionament,  lucrează de unul singur
pe ceea ce este logic, nu pe gândind, citind;
sentimente;  învaţă elaborând lucrurile
 examinează şansele; personal, făcând planuri într-o
 elaborează proiecte; manieră organizată;
 face lucrurile cum
consideră el şi primeşte
feed-back-ul mai târziu;
 se bazează pe fapte,
4
acţionează;
 învaţă reflectând asupra
şanselor, caută să vadă
dacă funcţionează şi apoi
iau decizii;

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


Cu ce „emisferă” gândeşti ?

Preferinţa pentru activităţile care implică manifestarea funcţiilor psihice controlate în


special de una din emisferele cerebrale ne poate indica ce predominanţă emisferică avem.
În continuare sunt date 50 de enunţuri. Citeşte-le cu atenţie. Notează cu A enunţurile care
exprimă o însuşire ce se manifestă constant la tine; dacă enunţul exprimă o însuşire care se
manifestă adesea, notează-l cu B; dacă itemul exprimă o însuşire ce se manifestă uneori, notează-
l cu C; cu D notează enunţurile care exprimă o însuşire întâlnită foarte rar la tine; când itemul
exprimă o însuşire care nu se manifestă niciodată la tine, notează-l cu E.

1. Sunt înclinat spre analiza şi clasificarea obiectelor şi fenomenelor.


2. Raţionamentele mele au un caracter concret.
3. Prefer să-mi îmbogăţesc cunoştinţele prin activităţi intelectuale decât prin experienţe
proprii.
4. Imaginaţia mea este plastică / vie.
5. Pot anticipa evenimentele bazându-mă pe propria experienţă.
6. Cei din jur spun că sunt isteţ şi ingenios.
7. Reuşesc să apreciez durata evenimentelor.
8. Memorez greu versuri, limbi străine etc.
9. Aud bine, chiar dacă se vorbeşte în şoaptă.
10. Mă orientez bine în faţa situaţiilor şi le rezolv cu succes.
11. N-am ureche muzicală.
12. Sunt receptiv faţă de tot ce se petrece în jurul meu.
13. Îmi amintesc aproape tot de am învăţat.
14. Judec ceea ce se întâmplă după criterii personale.
15. Reuşesc să înţeleg legăturile dintre obiecte, fenomene sau procese.
16. Reuşesc să mă concentrez, chiar dacă este zgomot.
17. Am vocea răguşită.
18. Mesajul operelor de artă îmi produce o emoţie puternică.
19. Vorbesc primul în compania celor egali cu mine.
20. Învăţ uşor la disciplinele umaniste.
21. Gândurile mele o iau înaintea cuvintelor.
22. Pot imita voci, comportamente etc.
23. Prind uşor ritmurile.
24. Sunt o fire pesimistă.
25. Când cineva sugerează o idee caut argumente.
26. Sunt mereu atent.
27. Sunt o fire optimistă.
28. Deseori găsesc repede rezolvarea unei probleme.
29. Mă enervează gesturile cu care unii oameni îşi însoţesc vorbirea.
30. Sentimentele îmi arată calea de ieşire.
31. Am tendinţa de a sistematiza.
32. Fraze identice îmi apar ca expresia unei atitudini amicale sau ca o ameninţare.
33. Calculez bine.
34. Pronunţ uşor cuvintele limbilor străine.
35. Clasific toate lucrurile şi fenomenele.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010


36. Povestirile auzite le „văd” sub forma unor imagini.
37. Nu reţin chipuri.
38. Aud bine unele sunete.
39. Întâi acţionez, apoi meditez.
40. Când privesc un obiect sesizez întâi forma.
41. Generalizez experienţa acumulată.
42. Reţin uşor melodiile.
43. Abordez cu uşurinţă subiectele.
44. Uit uşor ce am învăţat.
45. Nu îmi atrag atenţia unele zgomote.
46. Îmi amintesc mirosurile, culorile din copilărie.
47. Sentimentele într-o discuţie sunt o piedică.
48. Evit să iniţiez o discuţie.
49. Îmi este uşor să învăţ algebra.
50. Pot compara mintal forma obiectelor.

Cotare
Fiecare enunţ din test va fi raportat la următoarea scală de apreciere :
A = 4 puncte;
B = 3 puncte;
C = 2 puncte;
D = 1 punct;
E = 0 puncte.
După ce aţi calculat punctajul fiecăruia, separat faceţi suma la enunţurile fără soţ, totalul
reprezentând valoarea brută a nivelului funcţional al emisferei stângi.
Adunaţi apoi punctele realizate la enunţurile cu soţ, totalul acestora reprezentând valoarea
brută a nivelului funcţional al emisferei drepte.
Transformaţi apoi punctajul brut în procente, considerând 100 % ca fiind suma
punctajului brut pentru cele două emisfere.
În continuare calculaţi diferenţa, scăzând din valoarea procentului obţinut pentru emisfera
stângă valoarea procentului obţinut pentru emisfera dreaptă. Cu cât rezultatul obţinut pentru
fiecare emisferă se apropie mai mult de 100, cu atât nivelul funcţional al emisfera respective este
mai crescut.

Interpretare

Emisfera stângă: pentru acest tip de subiecţi, activităţile în care pot obţine cele mai bune
rezultate sunt cele legate de prelucrarea logică a informaţiei sau cele care presupun capacitatea
de a argumenta şi susţine ideile şi propunerile proprii sau ale altora.
Ca profesii sunt indicate : informatician, inginer, jurist, profesor de ştiinţe exacte.

Emisfera dreaptă: pentru aceşti subiecţi, activităţile în care pot obţine cele mai bune
rezultate sunt cele care presupun perceperea lumii în întregul ei, o mai mare rapiditate de
înţelegere a esenţei evenimentelor pe cale intuitivă, fără analiză logică consecutivă a acestora.
Ca profesii sunt indicate cele de profesor de ştiinţe umaniste, psiholog, actor, scriitor.

Material extras din “Scoala & cariera”Editura Spiru Haret, 2010

S-ar putea să vă placă și