CREȘTEREA
 TOLERANȚEI LA DISCONFORT

* Ce este intoleranța la disconfort?

* Test: Am dificultăți în a tolera disconfortul?
* Care sunt metodele disfuncționale de gestionare a emoțiilor?
* Cum pot să-mi cresc toleranța la disconfort?
* Cum să-mi gestionez emoțiile într-un mod sănătos?

Autor: Chișcu Ana Raluca www.bulimie.ro

 Intoleranța la disconfort

Cu toții trăim emoții negative și pozitive, și pentru majoritatea oamenilor este neplăcut să trăiască
emoții negative, precum furia, tristețea, dezamăgirea sau frica. Totuși aceste emoții sunt normale și fac
parte din mecanismul nostru de supraviețuire.
Există însă o mare diferență între a trăi emoții neplăcute și a le accepta ca atare, și a trăi emoțiile
neplăcute ca fiind inacceptabile și de nesuportat. Unii oameni afirmă că, atunci când trăiesc un
disconfort emoțional, consideră că “nu pot suporta această stare”, “nu fac față acestei stări”, “aceste
stări mă copleșesc”, etc. Persoanele care simt că emoțiile negative sunt de nesuportat au un risc mai
crescut în a se angaja în comportamente disfuncționale, pentru a scăpa cât mai rapid de disconfort.
S-a constatat că o parte dintre persoanele care suferă de bulimie prezintă dificultăți în tolerarea și
gestionarea eficientă a emoțiilor, în special a emoțiilor negative (disconfort emoțional). Aceste
dificultăți de a tolera disconfortul (emoții precum furia, frustrarea, dezamăgirea, neputința, tristețea,
etc) conduc la o serie de comportamente inadecvate, prin care persoana obține o scădere a
disconfortului pe termen scurt, dar care sunt disfuncționale pe termen lung.
Prin intoleranța la disconfort înțelegem incapacitatea auto-percepută de a tolera emoții neplăcute,
negative, însoțită de nevoia disperată de a scăpa de aceste emoții.
Intoleranța la disconfort se manifestă ca o sensibilitate crescută la emoții negative și / sau ca o
dificultate de a gestiona adecvat emoțiile negative, prin comportamente sau acțiuni inadecvate, cu
consecințe negative semnificative pe termen lung.
Sensibilitatea crescută în a trăi emoții puternice poate fi o trăsătură biologică, însă abilitatea de a
gestiona adecvat aceste emoții, prin acceptare și auto-îngrijire, se dobândește prin învățare și practică.
Printre comportamentele sau acțiunile inadecvate, care pot avea ca scop scăderea temporară a
disconfortului, se numără: consum de alcool sau droguri, mâncat compulsiv, comportamente de auto-
rănire (tăiat, zgâriat, ars, etc), comportamente de risc (condus cu viteză, sex cu persoane necunoscute,
etc), auto-provocarea vărsăturilor, exercițiu fizic în exces, etc.
În cazul persoanelor cu bulimie, dificultățile de tolerare și gestionare a emoțiilor negative pot
reprezenta un obstacol în calea recuperării. Deoarece recuperarea presupune eliminarea unor
comportamente care au avut scopul de a evita sau de a scădea disconfortul, aceste persoane au nevoie
să dobândească noi abilități de a face față emoțiilor negative, pentru a depăși momentele în care se simt
speriate, triste, furioase, etc.

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

 Pentru a afla dacă ai dificultăți în tolerarea disconfortului, fă testul de mai jos.

Test – Am dificultăți în a tolera disconfortul emoțional?

Niciodată Uneori Deseori

1. Cât de des se întâmplă să mănânci pentru că te simți
furios/furioasă, trist/ă, speriat/ă, dezamăgit/ă, etc?
2. Cât de des se întâmplă să conduci cu viteză sau să nu te mai
poți concentra la volan, atunci când te înfurii?
3. Cât de des se întâmplă să mănânci atunci când te plictisești
sau simți emoții negative?
4. Cât de des se întâmplă să te rănești (tăiat, ars, zgâriat, etc)
atunci când ai un disconfort emoțional crescut?
5. Cât de des se întâmplă să mănânci pentru a-ți distrage atenția
de la lucruri neplăcute?
6. Cât de des se întâmplă să ai accese de furie necontrolate?
7. Cât de des se întâmplă să te gândești că nu poți suporta
stările de disconfort?
8. Cât de des se întâmplă ca, atunci când simți un disconfort
emoțional, să nu te mai poti concentra la ceea ce faci?
9. Cât de des se întâmplă să iei decizii pe care apoi le regreți,
atunci când simți un emoții puternice?
10. Cât de des se întâmplă să consumi alcool pentru că ești
supărat/ă (trist/ă, speriat/ă, furios/furioasă, dezamăgit/ă, etc)?
11. Cât de des se întâmplă să consumi droguri pentru că ești
supărat/ă (trist/ă, furios/furioasă, dezamăgit/ă, etc)?
12. Cât de des se întâmplă să îți provoci vărsături, pentru că nu
mai suporți starea de disconfort?
13. Cât de des se întâmplă să faci sport în exces, pentru a scădea
disconfortul emoțional?
14. Cât de des se întâmplă să eviți oameni, locuri sau situații
despre care știi că îți provoacă disconfort?
15. Cât de des se întâmplă să-ți distragi atenția de la situații, stări
fizice sau emoții care îți provoacă disconfort?

Dacă ai răspuns cu “Deseori” la cel puțin una dintre întrebările de mai sus, este posibil să ai dificultăți
de tolerare a disconfortului. Dacă ai răspuns cu “Uneori” la unele întrebări de mai sus (în special la
întrebările 4, 9, 10, 11, 12, 14), este posibil să ai dificultăți de tolerarea a disconfortului.

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

Emoțiile pot avea intensități diferite. Cu cât o emoție negativă este mai intensă, cu atât poate fi mai
neplăcută. Totuși, pentru persoanele cu dificultăți în tolerarea emoțiilor, contează mai puțin intensitatea
emoției, și mai mult semnificația atribuită emoției. Printre gândurile care apar în mintea persoanelor
cu intoleranță la disconfort, atunci când trăiesc emoții negative, se numără:

• Nu pot suporta starea asta!

• Simt că starea aceasta mă copleșește!
• Urăsc să mă simt așa!
• Trebuie să scap de starea asta!
• Starea aceasta va dura la nesfârșit dacă nu fac ceva!
• O să înnebunesc dacă continui să mă simt așa
• O să-mi pierd controlul!
• Este stupid și inacceptabil să mă simt așa!
• Nu ar trebui să mă simt așa!
• Nu am motive să mă simt așa / Nu am voie să mă simt așa!

Această interpretare negativă și autoblamare privind propriile emoții crește disconfortul, determinând
acțiuni disfuncționale în încercarea de a pune capăt emoțiilor.

Emoțiile și gestionarea lor

Emoțiile negative fac parte din viață și este imposibil să le evităm. Mai mult, cu cât încercăm mai tare
să evităm sau să ne luptăm cu propriile noastre emoții, cu atât disconfortul va fi mai mare. Să acceptăm
și să gestionăm adecvat emoțiile ne ajută să depășim cu mai multă ușurință momentele în care simțim
emoții negative, etc.

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

Care sunt metodele disfuncționale prin care persoanele cu intoleranță la disconfort încearcă să
scape de emoțiile neplăcute?

Există mai multe metode prin care o persoană poate să gestioneze disconfortul emoțional. O parte
dintre aceste metode pot fi disfuncționale, în sensul în care, deși rezolvă problema disconfortului pe
termen scurt, mențin pe termen lung dificultatea de a tolera emoțiile neplăcute.

Unele persoane evită situațiile, locurile, activitățile sau persoanele despre care consideră că le-ar putea
produce disconfort. Evitarea unei discuții cu o anumită persoană, a unor întâlniri, a unui loc care
amintește de momente de disconfort, sau amânarea unor activități care provoacă teamă, reprezintă
evitări ale caror consecințe sunt, pe termen scurt, scăderea disconfortului. Pe termen lung, însă,
persoana care evită momentele de disconfort, nu are posibilitatea de a dobândi abilitățile necesare
pentru gestionarea emoțiilor, și va continua să resimtă același disconfort de fiecare dată când se va
confrunta cu situațiile menționate.

În cazul persoanelor cu bulimie (sau alte forme de tulburări de alimentație), evitările sunt legate de
alimentație (ex. evit să consum un anumit tip de alimente, evit să mănânc la anumite ore, evit anumite
combinații ale alimentelor, evit să mănânc în anumite locuri, etc), de greutatea sau forma corporală
(evit să mă cântăresc, evit să mă privesc în oglindă, etc) și de situații care implică mâncatul sau
expunerea corpului (ex. evit să iau masa în oraș, evit petrecerile unde știu că oamenii vor mânca, evit să
merg la piscină sau la mare, evit să mă îmbrac în fustă, evit discuțiile despre mâncare, etc).

O altă metodă disfuncțională de a gestiona emoțiile este asigurarea. Prin asigurare înțelegem
încercarea de a scăpa rapid de emoțiile negative prin diferite acțiuni, de tipul: cer confirmări sau
asigurări de la ceilalți, efectuez acțiuni repetitive, fac verificări pentru a mă asigura că totul este în
regulă.

Persoanele cu bulimie, sau alte tulburări de alimentație, prezintă diferite tipuri de asigurări, de
exemplu: îi întreb pe ceilalți dacă m-am îngrășat, cântăresc alimentele, număr caloriile, port haine care
îmi ascund “defectele”, mă cântăresc frecvent (mai mult de 1 dată / săptămână), mă uit frecvent / mult
timp în oglindă, etc.

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

 O a treia metodă de gestionare ineficientă a emoțiilor este distragerea atenției sau suprimarea
emoțiilor, care presupune încercarea fie de a-ți distrage atenția de la ceea ce îți provoacă disconfort, fie
încercarea de a opri cât mai rapid disconfortul, în schimbul acceptării și trăirii emoției. Oprirea
disconfortului prin distragerea atenției sau suprimare are loc astfel: îmi spun că trebuie să mă opresc,
găsesc o altă activitate mintală sau fizică, îmi ofer afirmații pozitive (de tip “nu-i nimic, stai liniștit”,
“n-am de ce să mă simt așa, e doar în mintea mea”, “sunt puternic”, etc). Problema cu acest tip de
gestionare a emoțiilor este că nu poate fi menținută în timp: emoțiile sunt ca o minge de volei pe care
încerci să o ții sub apă, însă când o scapi din mână iese din nou la suprafață.

Metodele de “amorțire” emoțională sau retragere din emoție cel mai frecvent folosite sunt
consumul de alcool sau alte substanțe și mâncatul compulsiv. Dormitul excesiv poate fi, de asemenea, o
încercare disfuncțională de a scăpa de emoții.

Comportamentele de auto-rănire sau auto-vătămare sunt o altă modalitate disfuncțională prin care
unele persoane încearcă să înlăture disconfortul emoțional. Sunt considerate comportamente de auto-
vătămare acele acțiuni prin care o persoană își induce durere fizică sau se rănește pentru a scădea
disconfortul emoțional. Exemple pot fi: tăierea sau zgârierea pielii, smulsul părului, ciupirea pielii,
mușcatul, lovirea anumitor zone ale corpului (ex. lovirea peretului cu capul sau cu mâna), arderea
pielii.

De unde vin emoțiile?

Terapia cognitivă susține că emoțiile sunt determinate de gândurile noastre, respectiv de modul în care
interpretăm situațiile sau evenimentele prin care trecem. Modul în care interpretăm aceste situații va
depinde de experiențele anterioare și de credințele noastre de bază. Astfel, în aceeași situație, 3 oameni
pot avea emoții diferite, în funcție de gândurile pe care le are fiecare asupra situației respective.

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

De exemplu:

Credințe de bază Situație “trigger” Gânduri Emoții

“Sunt de ne-iubit” Iubitul meu m-a sunat Vrea să mă părăsească și nu știe Deznădejde
dimineață și mi-a spus cum să-mi spună! Nimeni nu Neputință
că nu ne putem vedea mă poate iubi așa cum sunt, o Tristețe
azi să rămân singură. Sunt o Disperare
persoană îngrozitoare!
Intensitate: 70%
“Sunt o persoană drăguță Iubitul meu m-a sunat Ce păcat! Mi-ar fi plăcut să-i Dor
și lumea mă place” dimineață și mi-a spus povestesc despre filmul pe care Tristețe
că nu ne putem vedea l-am văzut aseară.. Probabil că Nerăbdare
azi are multă treabă la birou, dar
sper să recuperăm în weekend Intensitate: 30%
timpul acesta!
“Sunt o persoană Iubitul meu m-a sunat Este inacceptabil să îmi facă Furie
specială, ceilalți ar trebui dimineață și mi-a spus asta! Cum își permite să
să fie recunoscători că că nu ne putem vedea anuleze întâlnirea cu mine?! Intensitate: 70%
primesc atenția mea” azi

După cum putem observa în exemplul de mai sus, fiecare persoană traiește emoții diferite sau
intensități diferite ale unor emoții, pentru că, pe baza propriilor credințe despre sine, interpretează
situația în mod diferit.
La persoanele care prezintă dificultăți în tolerarea emoțiilor sau intoleranță la disconfortul emoțional,
apar, în momentul experimentării emoțiilor negative, o serie de gânduri secundare privind disconfortul
pe care îl trăiesc.

Dificultatea de a identifica corect și de a exprima verbal emoțiile trăite, dificultatea de a

identifica gândurile care provoacă emoțiile și de a găsi metode eficiente pentru gestionarea lor, și
interpretarea acestor emoții ca fiind inacceptabile și intolerabile cresc semnificativ disconfortul
emoțional!

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

De exemplu:

Situație Gânduri Emoții Gânduri secundare Disconfort

“trigger” despre emoțiile negative
Iubitul meu m-a Vrea să mă părăsească și Deznădejde Mă simt groaznic! N-ar Intensitate
sunat dimineață nu știe cum să-mi spună! Neputință trebui să mă simt așa! E 90%
și mi-a spus că Nimeni nu mă poate iubi Tristețe oribil, trebuie să scap de
nu ne putem așa cum sunt, o să rămân Disperare starea asta, nu o pot suporta!
vedea azi singură. Sunt o persoană
îngrozitoare! Intensitate:
70%
Iubitul meu m-a Este inacceptabil să îmi Furie Iar am starea asta de agitație Intensitate
sunat dimineață facă asta! Cum își incontrolabilă! Urăsc să mă 95%
și mi-a spus că permite să anuleze Intensitate: simt așa, ar trebui să mă pot
nu ne putem întâlnirea cu mine?! 70% controla! Simt că îmi pierd
vedea azi controlul!

Cum pot să gestionez diferit emoțiile?

Identificarea și acceptarea emoțiilor este un prim pas pentru o gestionare mai eficientă a
disconfortului. A accepta disconfortul emoțional nu înseamnă să îti facă plăcere, să te resemnezi în a te
simți mizerabil sau să te afunzi în propria suferință, ci a privi emoțiile negative ca pe un lucru firesc, și
a schimba modul în care te raportezi la viața emoțională. Uneori, simplul fapt de a identifica emoția
negativă, de a o privi ca pe o parte firescă a vieții emoționale și de a ști că va trece de la sine fără a fi
nevoie să intervii asupra ei, poate avea un efect pozitiv asupra modului în care te simți.

Cum să acceptăm disconfortul emoțional?

Un pas important pentru acceptarea emoțiilor este să învățăm să identificăm corect și să numim
emoția / emoțiile pe care le simțim.
Unele persoane au dificultăți în a identifica emoțiile pe care le simt, răspunzând la întrebarea “Cum
te simți?” prin: “mă simt nașpa / rău / aiurea / ciudat / nasol , etc”. Evident, “nașpa / nasol / ciudat”, etc
nu sunt cuvinte care descriu emoții. Identificarea și exprimarea corectă a emoțiilor ne ajută pe noi dar și
pe cei din jur, să înțelegem care este emoția pe care o simțim și să o legăm de o situație și de gândurile

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

care au declanșat-o. Pentru a învăța limbajul emoțiilor, puteți folosi “Lista de emoții” de la sfârșitul
acestei broșuri.
Odată ce dezvoltăm un limbaj al emoțiilor, și reușim să numim emoțiile pe care le simțim, putem
reflecta asupra importanței pe care o au emoțiile în viața noastră. Astfel, putem să ne raportăm la
emoțiile noastre într-un mod diferit: în loc să interpretăm emoțiile negative ca fiind ceva “rău”,
“groaznic”, “oribil” sau “de nesuportat”, le putem privi ca fiind elemente importante ale vieții zilnice,
fără de care nu am putea supraviețui.

Care este rolul emoțiilor?

Deși pot fi neplăcute, emoțiile negative au un rol foarte important în supraviețuire. Imaginați-vă cum ar
fi o lume în care nimeni nu ar mai simți teamă? Cum am mai putea să ne protejăm pe noi, sau pe cei
dragi, dacă nu ne-am mai teme de pericole? Cum ne-am mai putea lupta pentru drepturile noastre dacă
nu am mai simți furie sau indignare? Cum ne-am mai da seama care sunt oamenii importanți din viața
noastră dacă nu am mai simți tristețe și dor, atunci când nu sunt lângă noi? Fără emoții negative, viața
noastră ar fi plictisitoare, monotonă iar emoțiile plăcute (bucuria, entuziasmul, etc) nu ar mai fi trăite la
fel.
Un alt pas este să învățăm să identificăm gândurile care determină emoțiile, să le diferențiem de fapte
sau sentimente (ex. “Simt că sunt un ratat și nu sunt bun de nimic”, înseamnă, de fapt, că “Gândesc
despre mine ca sunt ratat și că nu sunt bun de nimic”), să înțelegem că gândurile sunt un produs al
minții noastre care nu reflectă întotdeuna realitatea, și să învățăm să le dezbatem și să cautăm gânduri
alternative (folosiți Jurnalul de gânduri alternative).

Așadar, chiar și atunci când emoțiile negative sunt neplăcute, ne putem gândi:
• Mă simt …... (trist/ă, furios/furioasă, speriat/ă, deznădăjduit/ ă, abandonat/ă, descurajat/ă,
umilit/ă, etc)
• Toți oamenii au momente când se simt așa. Cu siguranță și eu am mai avut astfel de momente.
• E normal să simți emoții. Emoția pe care o simt e firească. Ca orice emoție, va trece în curând.
• Ce-mi spune această emoție despre mine? Care sunt gândurile care mi-au declanșat această
emoție? Care sunt situațiile / locurile / oamenii, în legătură cu care am aceste gânduri?
• Ce învăț despre mine din această experiență? Pot să privesc diferit situațiile / locurile / oamenii,
etc? Alți oameni ar gândi diferit în aceste situații? În ce mod?

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

 Creșterea toleranței la disconfort – metode de auto-reglare emoțională

Așa cum observa Marsha Linehan (http://behavioraltech.org/training/trainerdetails.cfm?tid=1), în mod

paradoxal, oamenii tind, atunci când se simt rău, să apeleze la comportamente care le fac și mai mult
rău.
Dacă un prieten bun ne-ar spune “Mă simt foarte rău, sunt trist, dezamăgit, furios”, nu i-am spune
niciodată “Cred că ar fi bine să mănânci compulsiv / să te tai / să îți provoci vărsături, să te izolezi, cu
siguranță te-ar ajuta!”. Când privim din exterior o persoană aflată în suferință, o îndrumăm spre a avea
grijă de ea, a se proteja și a se ajuta. Și totuși, când noi suntem puși în exact aceeași situație, dăm curs
emoțiilor negative și le transformăm în comportamente disfuncționale.
Atunci când ne simțim triști, avem tendința să ne izolăm, când ne simțim furioși, avem tendința să
devenim agresivi sau auto-agresivi. Niciunul dintre aceste comportamente nu ne ajută să facem față
eficient emoțiilor de disconfort. Putem împărți comportamentele de auto-reglare emoțională în două
categorii: comportamente funcționale și comportamente disfuncționale.

Mă simt tristă, furioasă, dezamăgită, speriată, etc

Comportamente disfuncționale Comportamente funcționale

(apar pe fondul credințelor negative (apar pe fondul identificării și acceptării emoțiilor negative
privind emoțiile și capacitatea de a le tolera) și al înțelegerii nevoii de auto-îngrijire în momentele de
disconfort)

• Mănânc compulsiv * Vorbesc cu prietenii / familia

• Îmi provoc vărsături * Mă plimb
• Mă lovesc / tai / zgârii / ard * Ascult muzică
• Fac sport compulsiv * Dansez
• Beau alcool * Fac o baie caldă și relaxantă
• Conduc cu viteză prin oraș * Desenez / scriu
• Mă izolez * Îmi planific o vacanță
* Mă uit la filmul meu preferat
* Fac un exercițiu de relaxare
* Fac un puzzle / rebus, etc

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

A acționa “împotriva” emoțiilor poate fi foarte dificil pentru început, în special pentru persoanele
cărora îngrijirea și suportul din partea adulților responsabili pentru ei, le-au lipsit pe parcursul
dezvoltării în momentele de disconfort. Pentru că nu ne naștem cu abilitatea de a gestiona stările de
disconfort într-un mod sănătos, avem nevoie să învățăm acest lucru de la persoanele care ne îngrijesc
(părinți, bunici, bone, educatoare, etc), încă din copilărie. Însă atunci când suntem furioși, triști,
speriați, etc (emoții firești, după cum am menționat anterior) și ni se răspunde prin pedeapsă, umilire
sau agresivitate, atunci învățăm, în mod incorect, că aceste emoții sunt inacceptabile, insuportabile, și
trebuie să scapăm de ele cât mai rapid, cu orice preț. Atunci când adulții nu ne învață cum să ne liniștim
și cum să ne îngrijim când ne aflăm în suferință, suntem nevoiți să ne descurcăm singuri în a găsi
modalități de a scăpa de disconfort. În lipsa modelelor sănătoase, riscul de a apela la modalități
disfuncționale în gestionarea emoțiilor, este crescut.
Abilitatea de a răspunde cu grijă, suport, înțelegere și compasiune față de propria persoană când ne
aflăm în suferință, se dobândește în timp, prin practicarea unor comportamente sănătoase de gestionare
a emoțiilor.

• Gândiți-vă la viața noastră emoțională ca la un ocean. Valurile

sunt emoțiile pe care le trăim zilnic. Când este furtună, oceanul este agitat,
valurile sunt mari și se lovesc cu putere de țărm. După un timp însă, furtuna
trece și oceanul se liniștește. În mod similar, avem momente în care emoțiile
noastre sunt puternice, și ne simțim agitați. Însă orice furtună are un final.
În loc să ne epuizăm încercând să oprim valurile, putem aștepta ca lucrurile
să-și urmeze cursul firesc, și furtuna emoțională să se oprească de la sine.

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

Lista emoții

Emoții plăcute Emoții neplăcute

Bucurie Tristețe
Entuziasm Furie
Fericire Vinovăție
Mulțumire Rușine
Dragoste Umilință
Grijă Remușcare
Compasiune Exasperare
Veselie Indignare
Plăcere Ură
Satisfacție Însingurare
Plăcere Invidie
Pasiune Frustrare
Euforie Dezgust
Mândrie Dispreț
Speranță Mânie
Încântare Milă
Extaz Mâhnire
Ușurare Amărăciune
Curiozitate Supărare
Nerăbdare Dezamăgire
Deznădejđe
Descurajare
Neliniște
Dezolare
Disperare
Frică
Teamă
Groază
Întristare
Jale
Nefericire
Necăjire
Nefericire
Iritabilitate
Nervozitate
Plictiseală

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro

 Stimul declanșator
(situații, persoane, locuri, amintiri, etc)

Gânduri negative automate

Emoții
(furie, tristețe, frică, deznădejde, etc)

Activarea credințelor privind disconfortul

emoțional:
“Nu pot să tolerez starea asta”
“Nu ar trebui să mă simt așa”
“Este groaznic să te simți așa, o să-mi pierd
mințile!”
“Trebuie să opresc starea asta imediat!”

Creșterea disconfortului emoțional

Strategii inadecvate de gestionare a disconfortului:

* Comportamente de evitare
* Comportamente de asigurare
* Distragerea atenției sau suprimarea emoțiilor
* Strategii de retragere sau “amorțire” emotională
* Comportamente de auto-rănire / auto-vătămare

www.bulimie.ro
 Resurse

www.bulimie.ro
Website-ul www.bulimie.ro oferă informații despre tulburările de comportament alimentar și tehnici de
auto-ajutor în recuperare, și se adresează pacienților, familiilor acestora și specialiștilor implicați în
tratamentul tulburărilor de alimentație.

www.behavioraltech.org
Website-ul Institutului Linehan oferă resurse pentru persoanele cu probleme interpersonale,
disregulare emoțională, impulsivitate, comportamente de auto-rănire și tentative de suicid.

www.livingwell.org.au
Exerciții de mindfulness, informații pentru persoanele cu istoric traumatic

http://www.cci.health.wa.gov.au/resources/infopax.cfm?Info_ID=54
Facing your feelings. Overcoming distress intolerance.
Module cu exerciții de auto-ajutor în creșterea toleranței la disconfort.

Creșterea toleranței la disconfort www.bulimie.ro