CE TREBUIE SA STITI DESPRE ADHD (HIPERACTIVITATEA CU DEFICIT

DE ATENTIE)

ADHD este o afectiune neurobiologica frecvent intalnita in copilarie si

adolescenta; este caracterizata printr-un deficit atentional care, impreuna cu un
comportament hiperactiv sau impulsiv, nu pot fi explicate prin alte afectiuni psihiatrice
si sunt inadecvate capacitatilor intelectuale dau stadiului de dezvoltare al copilului.
CAT DE FRECVENT ESTE INTALNITA ADHD?
Se estimeaza ca 3-5% din copiii scolara sunt afectati de ADHD. Tulburarea este
mai frecventa la baieti decat la fete. Iar in 25-50% din cazuri se mosteneste din familie.
CUM SE MANIFESTA ADHD?
Simptomele se impart in doua categorii principale: inatentia si
hiperactivitatea/impulsivitatea. Pentru a intruni criteriile standard de diagnostic, unele
dintre simptome trebuie sa apara inainte de varsta de 7 ani si sa persiste cel putin 6 luni
la un nivel neobisnuit pentru varsta pacientului.Simptomele trebuie sa afecteze copilul in
doua sau mai multe medii: de ex. La scoala si acasa.
Simptome de inatentie:
– nu acorda atentie detaliilor;
– are dificultati in sustinerea atentiei in timpul temelor sau la joaca;
– nu pare sa asculte cand I se vorbeste direct;
– nu urmareste instructiunile, nu termina ce a inceput;
– are dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor;
– evita sau nu ii plac sarcinile care necesita un effort mental sustinut;
– pierde des lucruri necesare;
– se lasa usor distras;
– este uituc in activitatile zilnice;
Simptome de hiperactivitate

-isi paraseste des locul in situatii in care este de asteptat sa stea;

– adeseori se agita sau se foieste;
– alearga sau se catara atunci cand nu ar trebui;
– are dificultati in a se juca in liniste;
– este deseori pe picior de plecare;
– adesea vorbeste excesiv;

Simptome de impulsivitate:
– se grabeste sa raspunda inainte ca intrebarile sa fie incheiate;
– are dificultati in a-si astepta randul;
– ii intrerupedes pe ceilalti din conversatie, joc sau activitate;
CAUZA aparitiei ADHD ramane necunoscuta.
EFECTELE pe termen lung;ADHD-ul nediagnosticat si netratat la timp poate conduce
la:
– performante scolare reduse
– probleme de relationare cu cei din jur (colegi, profesori, parinti); poate fi privit ca
“oaia neagra” a clasei;
– depresie; se poate privi pe sine ca fiind putin valoros, fara incredere in puterile
sale, se va izola de grup; pot sa apara conduite agresive sau tulburari de comportament.
– dificultati in a-si gasi si pastra un loc de munca;
CE E DE FACUT?
In primul rand o diagnosticare corecta si stabilirea unui tratament (impreuna cu medicul
neuropsihiatru).
Atitudinea fata de copilul cu ADHD trebuie sa tina seama de cateva REGULI:
– concentrati-va asupra lucrurilor pe care le face bine copilul si evitati
discutiile stresante, in contradictoriu; in acest fel il ajutati sa-si construiasca o buna
imagine de sine, il invatati sa se autorespecte;
– critica nu este eficienta la copiii cu ADHD; faptul ca ei sunt certati mai des
decat colegii lor ii fac sa fie defensivi si sa se simta jigniti si suparati.
–
In loc de critica incercati sa redirectionati si sa motivati copilul. Iata cateva sugestii:
– in loc de :”Nu-i bine cum faci” care seamana cu o cearta sau admonestare
folositi:” Ar fi mai bine in felul urmator.”
– spuneti-le ceea ce doriti sa faca; de ex: in loc de “Nu-ti mai arunca hainele pe jos”
spuneti: “Sa te ajut sa pui hainele la locul lor.”
– incurajati in loc sa criticat; surprindeti momentele in care se comporta bine si
spunetii:”Mi-a placut cum si facut acel lucru.” sau “Mi-a prins bine ca m-ai ajutat
acum.”
– modelati-va comportamentul; laudele pentru mici realizari (“uite ce frumos ai
scris!” ) ii incurajeaza pe copii sa obtina rezultate superioare.
Unii copii cu ADHD au dificultati de controlare a propriilor emotii si au nevoie sa
ii invatati cum sa se calmeze. Numerosi experti recomanda “autoadresarea pozitiva”, o
abilitate care il ajuta pe copil sa inteleaga ca o critica nu se refera la sine ci la o situatie
pe care nu o poate controla. Copiii pot fi invatati sa isi spuna:
– “Pot sa fac fata la asta.”
– “Respir adanc si raman calm.”
– “Simp ca ma enervez; n-am sa-l las sa ma supere.”
– “Pot sa imi controlez sentimentele.”
– “Nu vreau sa-mi pierd calmul.”
– “Am putut alta data, pot si acum.”
Puteti exersa impreuna cu copiii dv. Si shiar sa faceti o intrecere despre “Cine
ramane calm mai mult timp.”
Dificultatile de comunicare
Copiii cu ADHD pot dobandi mai greu abilitatile de limbaj, atat in privinta
intelegerii cat si in cea a exprimarii. Exista insa unele modalitati de remediere atat la
scoala cat si acasa. Ei se pot poticni la unele cuvinte, pot intelege gresit ceea ce li s-a
spus si pot avea dificultati in a-si aminti cuvinte si in a-si organiza gandurile. Atunci
cand un elev cu ADHD nu poate raspunde in clasa la o intrebare, profesorul si colegii isi
pot inchipui ca nu stie raspunsul. Cu toate acestea, exista posibilitatea ca elevul sa nu
aiba nevoie decat de ceva mai mult timp pentru a-si aminti si exprima raspunsul corect.
Parintii trebuie sa discute cu invatatorul acest lucru.
Sprijin complet din partea familiei
Copiii au nevoie de un mediu prietenos si deschis spre comunicare in familie.
Ei trebuie incurajati sa vorbeasca si nu trebuie niciodata facuti de rusine ca isi
formuleaza lent ideile sau pentru ca folosesc cuvintele incorect. Parintii pot incerca
urmatoarele metode de incurajare a comunicarii in familie:
– sa foloseasca orice experienta ca pe o ocazie de imbogatire a vocabularului:
magazine, benzinarie, cabinet medical, cerand copilului sa denumeasca obiectele pe care
le vede.
– Copiii mai mari trebuie incurajati sa isi recapituleze experienta zilei la fiecare
masa de seara, ajutandu-l sa se simta confortabil cand vorbeste si necriticandu-l.
– Daca sesizati probleme de pronuntie a cuvintelor mergeti cu copilul la logoped.
Vorbirea excesiva
Un copil care-si intrerupe mereu interlocutorul sau care vorbeste mult ii poate
indeparta pe ceilalti. Chiar daca uneori in familie parintii si bunicii se bucura cand
copilul are ceva de spus despre orice, partenerii de joaca il ocolesc sau resping. Cei mai
multi copii invata abilitatile sociale doar urmarind si imitand comportamentele altora.
Copiii cu ADHD pot avea dificultati in acest sens. Exista posibilitatea ca acestia sa nu
fie suficient de atenti la detaliile interactiunii sociale.
Invatati-l cum sa isi invinga problemele comportamentale
– fiti clar si specific in privinta momentelor in care trebuie sa vorbeasca sau nu; desi
copiii au tendinta de a uita repede aceste instructiuni, ei pot fi antrenati sa se opreasca
din vorbit si sa priveasca la ce se petrece in jurul lor;
– invatati copilul sa urmeze regulile sociale; remarcand reactiile celorlalti copiii isi
pot controla propriile cuvinte: ceilalti copii il asculta cu adevarat? Ceilalti rad in mod
inoportun? Ceilalti par stanjeniti?
– Copiii cu ADHD intrerup adesea interlocutorul deoarece se tem ca “isi vor pierde
ideea”. Invatatii sa-si scrie propriile ganduri astfel incat si le vaor aminti cand va fi
momentul sa vorbeasca.
– Invatati-i jocuri utile; de ex. “Radu spune...” si este numit un copil sa spuna ceva
iar ceilalti sa tina minte; apoi este numit un copil care sa redea ce a spus Radu.
– Indicatii simple, prestabilite , prin semne efectuate cu mana pot reorienta un copil
care trebuie sa inceteze sa vorbeasca si sa revina la teme sau la activitatile din clasa. De
ex un ciocanit in birou poate insemna:”Vorbesti prea mult; intoarce-te la lucru.”
Capacitatea redusa de concentrare. ADHD nu reprezinta doar o incapacitate de
a fi atent ci si o incapacitate de concentrare asupra unui singur lucru. Copiii isi pierd cu
usurinta concentrarea atunci cand o activitate nu ii stimuleaza suficient. In aceste situatii
ei nu isi pot inhiba raspunsul fata de factori care le distrag atentia, motiv pentru care
pierd adesea lectii sau indicatii importante.
Copiii cu ADHD depun eforturi pentru a-si mentine concentrarea asupra
prelegerilor lungi sau a sarcinilor plictisitoare care necesita un effort psihic sustinut.
Invatatorii si parintii ii pot ajuta in acest effort in diverse moduri.
Colaborarea cu cadrele didactice ale copilului
– este important locul din clasa in care invatatorul aseaza un copil cu ADHD.
Incercati sa mentineti copilul aproape de dv.si departe de ferestre si usa.
– Pentru a preveni remarcarea in sens negativ a copilului stati cat mai mult cu
putinta in proximitatea sa;
– alternati activitatile de interes ridicat cu cele de interes scazut, utilizand strategii
diferite pentru a cuprinde diversele stiluri de invatare din clasa;
– incercati sa includeti in toate lectiile prezentari audio, video, planse, momente de
lucru in echipa cu sarcini individuale sau comune;
– folositi perioade de predare scurte si variati ritmul de predare;
– elevii care devin neatenti nu trebuie admonestati ci redirectionati in asa fel incat sa
nu se simta stingheriti.

Sprijin din partea familiei:

– stabiliti o rutina zilnica pentru efectuarea temelor; copilul are nevoie de o pauza
intre scoala si efectuarea temelor.
– Incercati sa identificati in mod corect cadrul adecvat efectuarii temelor; unii copii
lucreaza bine in liniste in timp ce altii se concentreaza mai usor cu o muzica de fond;
– asezati-va langa copil si discutati cu acesta pentru a va asigura ca isi intelege
sarcina primita;
– cei mai multi copii cu ADHD necesita o supraveghere constanta din partea unui
adult dar pe masura ce situatia se imbunatateste sau copilul se maturizeaza , poate
deveni suficient controlul ocazional al, acestuia.
– Micile pauze dintre diferitele sarcini si permisiunea de a se destinde si de a manca
o gustare fac adeseori mai placuta sarcina primita;
– atunci cand copilul se simte coplesit de sarcini, fragmentati tema primita in bucati
mai mici, mai usoare, cu o finalizare clara si cu pauza intre sarcini.