- -

YORITOMO TASHI

PUTEREA CALMULUI
(DOCTRINĂ JAPONEZĂ)

1994 Zalmoxis Cluj - Ni1poc.a

Lector: HORIA MUNTLNUS
ISBN 973 - 96759 · O- 5

EDITURA l ALMOXIS
Cluj - Nnpoca 1994

f
 MAESTRUL TUTUROR
Înţeleptul Yonlomo Tashi spune:
În vremurile de demult, mulţimea zeilor inc.irna virluţilc.> snu
pasiunile omeneşti Fiecare zeu pretindea că deţine t8ina fcrrc1rn
fîinţelor a căror via!~ se desfăşoară pe pământ. Fiec.:ire cm sigur ci
puterea lui are intâietate Şi bolta a2urie r,1suna deseori in igomotul
revendicărilor, pe căt de vehemente. pe atât de llotar;11e
Un singur punci, totuşi , intrune11 toate riprob,inle ROL UL
ENERG IEI ÎN DOMINAREA PU l ERIII

***
*** ***

într-o zi. cereştii rivali. decisera să se supună hotărârii

Judecă torului Suprem care cântăreşte sufletele celor ce pă răsesc
viaţa pământeasci.'i pentru a intra într-o viaţă superioară.
Unul dintre Nemuritori zise:
- Este incontestabil că suprem.:iţia imi aparţine. Într-o clipă
vă arăt forţa mea.
Un rutger strălucilor brăzdă noaptea. O luminii sflngerând,i
coloră azurul înconjurător. Un bubuit năpraznic, nebfinuit până atunci,
incren'cni pe lo\1 zei,. O prăpastie Ad incii se de~,, hi ,c, uat,1 sfi ingh1t,i
prada. Fiintele cereşti se indoiră de însăşi irwulnenb11itatea lor.

I .

, Când de{rnâtorul fulgerull11 iş1 opn mănrn inch,puni.i, leul
Furlun!lor vorbi·
1-?rţa mea este ş, mai de t~rnut. Pnvi\i spre mări!
• /\b1a terrnrnă :3ccste cuvrntc şi ma rea se rrdică in vnluri
rnspumat~. urlătoare. 111 mugetul furtuni,. o cavalcadă crescu şi se
repez, la asnltul munţilor, arneninţând s..i urce până 1., cer
J.ilc, în glas s râş1at, din omenire, se inăl(a spre zeu. El răcu
un_ g_esl V:1lt1nle.' potolite se impuşltJra in larg, ondulări, leneşe,
spaland domol n1s1pul malurilor, într-o mişcare legnnc:itonre.
/\tune,. in llnic;;tc<1 apăsălo,1re, !:>~ c1uzi:
Puterea in rn,m,restarea forţe, brut::i!e distruge, nu cree nă!
Puteren _coris tă in art<1 de a supurH' oamenii şi a i menţine voit sub
legea bi mdeţ11 ş, nu ;:i v1olente1.
. U11 1~;1nte~ de finul începu să sune plăcut. Notele jucar;:i ca
nişt: llutur.iş1 Apoi melod1J st? răspâ11d1, cuprinse sp,1\1ul azuriu, cand
tri~ta ŞI obo::.1t<1, când v1br:1ntă ş1 put0.rniC'.J, implelindu-se într-un plFins
sfaş1e lor, pentru a culmina inlr-o marC'lic triurnfalfi Extaz.
• _ Oup.1 stin~ercn ulllmului_ sum t nernur Io lrcle feţe exprim,,u
,nea farmecu l a carul pu!erc subJugcise to\i zeii.
re loll? Nu.
. Unul dintre c1ceşti nemuritori păstrn')e o alitucl1no
11esc!11mb..:lto.irc, ncpnlrunsă Fulgerele nu-l înmărmureau. /\saltul
v,1lunlor ~u aducea in oc.lrn săi linişl1!1 nici cea ma, mică urmr'i de>
nohnişle. lnc,'intarea sunc ti.·lor părea !>t1 nu trezeasca inel cmoţin cJr.
care toţi erau 1111şca !1.
Judcc61orul Suprem i se adresfi.
- Tu 11şti surd, orb , CD muritorul clu rand?
• Nu! Aud şi văd.
· _Nelulburat? ln1rno la nu bnfn 111<111ule sub sl.ipârwea grOJzci?
SlJfletu/ Iau nu se infioarJ sub influv 1\.1 vr 1jii?
• . _ - O, Judecător Suprem, irnma mea bote, :;uflctul meu so
1nf1oara.
• . - fnţc1 ln nu se intuncc:j c!c qroază? Nu rc1diază nici
slwlucire?
f:U SUNT ~'/\LMUL! ~cela r.me ştie sJ-şi d1sciphncze
1
.. - N~1
rrn?r?s11le. C,lon;i celorlal\1 este cond1\1onnlfi de emo(ii, pentru că 11 u Ic
st:,p,rnesc l:1 cc serv<"<;;I,.. com8ndc1 roqelor naturii dact1 o melodi~1.
pnn exla1, face să codii fulgerul rjin mnm1 rnoleşrlfi de .:idmiraţie?
..
()
- -·
Care este puterea efectivă a celui Ct.' posedă taina farmecelor dar
tremură în r..1ta mâniei stil111lor?
Ş1 tăcu
Atunci Judecătorul Sufletelor spuse:
- l u1 i1 aparţine toată puterea. în el să1ăş lui cş te adevărata
forţă. Stăpânrnd pas,urnle, el se ridică mai presus de domina!ia Naturii
Nu se dedă la demons tra\il inutile. Puterea lui nu şovăie in faţa unei
forţe potrivnice El rezistă tuturor sugcst11lor zadarnice, nedemne de
spirit. Pentru că vă increde\1 in judecata rnea, vă spun: într-adevăr,
"CALMUL l ~TC MAESTRUL TUTUROR"!
"'**
"** ***
M1len11le care s-au scurs de-a lungul hmpurilor nu au micşornt
1ntegnlote.1 v~stei sentinţe. Da, stravcchea legencf.:t niponă spune
odevăruf· CALMUL ES1 E MAESTRULI
Dintre toate însuşirile amintite în acenstă pove~ltre simbolici\,
singurn c:ire se afirmă, este Calmul. Calmul cumpaneşte nenorocirile
cataclisme.lor 1trase asupra noastră de c.atre mânia forţelor pe caru
cJdesecri le c onsider5m r:.a nr„inteligente, pe când , cJe rapt. ele nu sunt
decât •.um klc nev1lab1le c1le unor greşeli cc1re te-au pregătii apan\11.
Cnlrnul înlătură efectele fascin1Jţie1 moleşitoare ş,
vătămătoare Cnlmul, spuno Yoritomo Taslli, nu este numai micşornreJ
cfervesccn\c1 riz1ce. ci şi regulatorul neastâmpărului pasional
Pasiunea, in "t~nsul cel moi larg , cuprinde entuziasmul exagerat pentru
artă şi ndrnrratia excesiva pentru crca!ic
Scn ,1bil1lalea superioară este inte1rită prin vo1nţ5 şi stăpnnirc
de sine
tfNvl.?scenţa filicfl, manife„tc'lrrle prea emfaticc depăşesc
inloldcnun.i scopul ho(jr;1tor dintru incoµlll Sunt pu\lni en tuzinş t1i
0
care să nu ::.P găseascJ, l.:i un moment rtal. înşcJa\i de exaltarea lor.
Ceila l ţi , duşi de un elan necalculat, se vM adeseori nutransporta\1 în
regiuni in c=1re n-au don! să le vizite,e. sc1u c3rune1II în aventuri 1
căror pos1b1hlc1te nu au presupus-o. in cea mai marc pt1rte a t11npulu1
suni slânjen1\1 Căci , spiritele nes tăpânite de calm nu s~ ,1p.-:,ră victorios.
[ nll1,1 iş !ii sunt inlofrleaun::r inşC!I Jţi de ardo~r,· 1 nestăpânit~
pc care o J,1s5 sii fiarb,1 în ei şi care, ca un vin preil generos, lurnrlt
7
I
 - Zice Yoritomo Tashi: . .. . .. . .
fără măsură, le ia clara viziune a lucrurilor, substituind-o cu logica - Să ne considerăm printre iubitoru v1eţ11 inter~oare , pentru a
înclinată spre fantasmagoriile iluziei. Cine se miră dacă hotărârile luate cunoaşte surâsul norocului şi să învăţăm să plecam ure{;hed la
sub stăpânirea acestei exa ltă ri dau loc la o serie de gesturi în dezacord
chemarea glo(iei. · • t •·
cu raţiunea pură? Cel mai bun mijloc cunoscute realizar~a c~lmu~u1 in raire.
Străvechi ul Shogun afirmă: Instaurarea calmului în noi înşine permite sa ~uz1r:n mu~murul
- Mul\i oameni confundă activitatea cu agita\ia! vie\ii interioare, viaţă care acţionea~ă c~ to~ul altm1nt~n decat cea
Activitatea este acţiunea soluţie i mintale, izvorâ tă dintr-o vădită prin gesturile obişnuite. Viaţa 111teno~ra ~ geneza pentru toate
deliberare judicioasă, în făptui tă în l iniştea sufletelor pacificate de actele mari. Ea creează gândurile demne ş1 m1Jloace nobile pentru a
voinţă Activitatea este întotdeauna fecundă; ea nu se prod uce
le înfăptui.
n1ciodalj zadarnic. Altfel, şi-ar pierde numele şi ar deveni agita!ie.
Ag itaţia corespunde unei nevoi instictive, comună tuturor
***
acelora care co nfundă voit actul de reflex cu actul gândit. Primul
degradcoză vitalitatea funcţională. Al doilea este însăş i expresia *** ***
v1lalilă[i i în serviciul in t eligenţei. Agitapa trezeşte remuşcări şi uneori
este urmarea lenei. La fel cu zeul din legendă , cel ce praclică viaţa ,interi?.'3ră
Numeroşi sunt cei care pl eacă fără scop, se opresc fără motiv. · T etul Fulger al furtunilor care caută să zd runc1ne tra1rea
poA te auzi Lin · - t
Merg c{rnd la dreapta, când la stânga, până ce , gâfâind, cad de sa şi a popoarelor. El rămâne drc~t ş_i _\ine piept :1ra~anulu1 dezl~nţu, r.:

oboseală şi pnvesc cu spaimă cum noaptea acoperă cerul cu draperia de cauze potrivnice. Poale rezista 1sp1tinlor, care 11 ~ande:c la cotiturile
sum bră care ascunde drumul de întoarcere. ma rilor ..drumuri ale vieţii , căci merge cu p~s ~1gu! catrc.un _scop
Din mijlocul durerilor se ridică fantoma unei aprobăr i bine precizat, sub scutul calmului. Flam_ură_îd.eah~t~, gaseşte 1n tacere
cunoscută. Fragilita tea lor ii împiedică s-o analizeze just. Ei sunt intim sp;ijinul spiritului, zestrea celor dest1naţ1 v1ctone1
urmări\i de zădărnicia eforturi lor săvârşite; totuşi, sunt fenci\i de a se
înşela pe ei înşişi, de a-şi potoli murmurul conştiinţei lor prin acea
îndoielnică activitate. căreia ii devin de multe ori prizonieri şi care. în
realitate, nu este decât o concesie făcută lipsei lor de tă rie morală.
Sunt cunoscuţi aceşti slabi discipoli ai energiei, care sffirşesc
dezamăg 1\i. Activitatea lor negândită este neputincioasă. De fapt, ea
es te un furt săvârşit in dauna forţe l o r vitale care, pentru a deveni
efective, trebuie să fie conduse de poruncile unei voinţe călăuzitoare, .•
!recule prin lonte fazele deliberării mentale.
Concepţia "ma i binelui" şi dorin(a profundă de a o dobândi
sunt preni1sele rezoluţiilor lăudabile. Însă, pentru a acorda aspiraţia
mentală cu realitatea, este necesară pătrunderea cuvintelor: CALMUL
ESTE REGULATORUL NEASTÂMPĂRULUI PASIONAL.
intr-adevăr, @cest neastâmpăr pasional este impulsul faptelor
ob işnuite.
C,ilrnul trebuie însă să tin
'
ă în tr5ul ra!ionarnentului admiratia
' .
sau urn; Astfel, în decursul timpului, ele inu proporţii rnre înspăimântă
chiar pe acela care le-a iscat în iuţeala tinereţ ii sau în entuziasmul
efemer al dîferitelor împrejurări.
8 9
 mm • * _, .... ··~·- a• ••••31i1 a

Emot1v1tatco celor l1ps1\i de voinţă exagerează stările de fapt,

prezentându-le sau sub un :ispecl surâzător, sau sub o înfăţişare
trrstă, plină de primejdii imaginare.
Yonlomo Tosh1 zice
- Sunt unii onmcn1 pentru care firul de nisip devine munte, în
timp ce pentru al\ii muntele insuşi pare un atom.
Cei ce nu ~tiu s" o(ganizeze în ei calmul , acordă pu\ină
importanţă legilor rclatlv1ld\il Ignoră studiul analogiei ş1 deliberarea.
de cele mai multe orr. o ne•,ocotesc. Reprezentarea Ideii in mintea
lor. e aproximativă nu sunt pregătiţi pentru recunoaşterea precisă a
li adevărului
Spune Shogunul:
- îna inte ca suu estln reală să fie adăpostili! în spiritul
ACUMULATOR DE ENERGIE impulsivilor, e1 all trebuit să lupte neîncetat cu hldr..i Hu,del di11tru
început

Oamenii nesocotesc art, ***

adevărat vrednic de dorit - ENt RGIA0 e ,1 ocumula singurul bun cu
A.I< ***
Nu e nevofe de multr"I ren · .
fraze Nu sunt nesocot1\j cei c ex~~ pcnt~l'. ~ in\elege_sensul acesl1;J 1
gesturi zadarnice şi vatomf.\~ ~c ,~osesr„ 111 eforturi dezb1n~tc, în În tr-o \ară indopt'irlal:i şi puţin cunoscuto de oameni, se afla
intrebulnfată numo, în cornbi ~. oi1rc_: r orJa activă trebuie s.'l fie un munte CtJ nenum~mt.} p5roiaşe zglobii cc nişte panglici m 1 şctltodre
cca ma, rodnică infaptu1rc. r urca ş, executarea actelor c::irc Jduc şi pline de lumină. Cu toAle câ astrul zilei nu împrăştia deloc raze in
. Fiecare gest consum5 ent>rg F - . umbra eternă a muntellsi. unele pârâiaşe oglindeau scânteieri
inutile nu se însuşeşte ·, ,e .,ra supnmarcc.1 rn;ipirilor sclipitoare ne soare
· pu 1erea cJc c · · ·
de forţe Deci, se imp, rne rcpr •. , ., u ,şi are izvor~I în acumulJre.1 Acec1st.1 ciud.~\u11ie atrase alen \ia a do, drumc\i, care se
să nu mai releve emo(i1le 1nts'1~-~1Jlomat1srn~l~1psihologic: muşcl11i întâ lnise ră la poolele uriaşului munte. Amândoi se minunară la vederea
necontrolate. ' en 11 0 s,~ nu mar fie trădate c1c gesturi firişoarelor duse şi oprite d111 când în când, câte o clipii pe p.:itul nisipos
Controlul personal se obl' . .
sunetul nostru. spune Sh1ne pnn d1sc1~lina_rea autornoJt1smult11
pe fundui căruia să se ldU 1. OfJunul, trehu,e <sa rie c~ un vas in, h•s
,1~1:ec~ele sale ln tegr.:il sa~ ~,f~;erg(n st'.b toate form_ele, _sub tonte
qnJa, lcisa!ă să se ampliricn P" ., . cn1,1.il, r '.1erg1a trebuie pdstrati'.l cu
. · ..... ...n,.J ,n c 1r>J c:rncJ v" f'1· t
con d1ţ11lc cele mai se no,,se.
· . rAr,,. il fi •r,' I " 1n sare să supunJ
m::mgăiat aleno de cur:;ul neîncetat al apei. Oorn1c1 să lămurească
acest mfstcr, îşi adiinciră mâinile în pârâu ş1 constatară cn fiecare
pumn de nis,p conţine frr 111iturr minuscule de materie strălucitoare
- Acesteu ~ unt chir1r . aur! - zise unul.
: Da, aur - .ifirrHc1 r,elal,1lt ş i începu să reflecteze profund.
lnso\itorul s.~LJ con linu ă câteva clipe Jocul ispititor, apoi se
II
i
Calmul este binef le )lortJI
1111 1 .
c in a a cu d1mmuarcn ridice:. scutur:°lndu-şi 111:ma ud~
f
., - . ' ,curnulator de e . D .
enorg,a sta la dispolr!ia forţelor rn 1 c nerg,e. ator,tă lui - Evident. zise ol, este aur Dar ne poate servi? Se găseşte în
rnalN1a c;p,ritulu, . S11ounere·1 m t !rune. Pnn el putem subordona r.ant1tate atât de 1rncil. încât abin c;e distinge. La ce c.1r folosi aceste
(•nwg1e1 şf punctul cel rrt :ir liir1ctd:1e~~st,1 primul precept ,11 culturii rrrrşoare abid per, •p'1brlo?
0 111111
:;itiin!ei ele Srne. • 1. pentru neofit,. in studiul · Vn trebui sc1 adun 1111 un rnare număr ş1 să le urnm în tr-un
b ulg ă re, rf'p li că Ci-'I co rcllcct.:ise.

10 11

~·· . ....
i '*
Primul izbucni în rtis.
• Mulţumesc. cu nu ţin sâ,mi pelrec v1c1ţa în aceasta retragere.
Eu vreau să-mi fac avere mai repede Am fost asigurat că in aceste
ascunlrşuri se aflO fiare sălbatice a caror blană estP foarte preţu,tă.
C~m s~nl un vânator iscusit, to;,ite săgeţile melc vor lovi în pl111. E:u
ma vor mdrepto spre locurile mrri bogate in vînJt.
• Ş.tiu ce vrer să zici, reluă gr1v celalalt insă mai ştiu că spre
acele locuri se aventurează vi.'in,itorn rrnprudenli cgre nu cunosc bine
P~~icole!e, Ţinutul despre care vorbeşti este absoh Jt deşert; nu are
n,c, un ,~vor, nrc, o vegetajie. Adm,ţn~d că va f1 pos1b1I să strângi
'.11ulte ~1e1 de m~re valome, înainte o foamea şr setea sa te fi răpus,
1!1va t, cu neputinţă să aduci prndu.
. Ş1 eu sunt vânălor Şi au am fost ademenit do mirajul unei
nvcn care se Pflrea să se acumuleze sub forma de blănuri uşor
câşlrgat~: Mă găseşti aici fort! ele, im,:.3 fericrt de nr, scăpnt de tragica
aventura in care aş fi căzui dacă nu aş r, pres1111ţ1t şi cânt5rit urmările
incv1tnbilc.
· C:ştr fncos, r5spunse cu chsprc\ primul c,ilator.
- Nu! Suni un adept 11 cc1fmufui şi ştiu sc1 reflectn
• Ei ~inc. eu sunt curajos , Nu stau sti m~ gândesc pre., mult.
• Te 1nşel1 . ~ş l1 du.:ir u,1 entuziast. un om grăbit.
. • Atunci, nu rnă insoteşt1? Vei regreta c.ind, la întoarcere, m~
ve, vedea încărcat de bog..i1ie.
. - O, mi-e teamă c..i nu le vol mai vedea Alerg/ spre moarte
s,gurn.
. R;.~mas sinuur, cdl.1torut obrşnu1t cu reflex1c1 începu J-şi asigura
m1Jl~a~ele de existon!a pe c.are i le ofereau arboru ş, plantele dinprejur.
Apoi taie ramuri. iş, făcu sile din ele şi se puse IJ lucru. zilnic strecura
n~s,pul ~âului Ziln ic n1ii d~ firişoare se adăugau miilor de firişoare din
a1un. Cand se rorm~ un bulg~r. a cărui greutate nu depl"lşoou puterile
sale d_e lransportme. luă drurnul intoarccrrr.
_ D~1p,1 lre~ 111~ j~ rnl!rs. cevn deo~( ·bit ii alr.1::.e privirea L ii11gă
o_romc.1ş1\a de blr1nun rare se aflau nişte oase ,1ibe - ale prietenului
sau.
L.
---
Yorrtomo Tashi comentează istorioara astfel:
• Acumulatorii de energie se aseamănă cu strângătorul de
firişoare de aur Ei ştiu că eforturile risipite nu au nici o V(:Jloare, fiindcă
dispar duso de valul vie\il care, la fel cu pâ râ i aşul din poveste, le duce
la dest1na\1111ecunoscute şi înt5mplfltoare - când nu le leapădă, ca pe
at5tea ş1 atâtea neînsemnate nimicuri. E1 au învăţat să cunoască
PUTEREA CALMULUI care le îngMuie reculegerea necesară
construinî planurilor potrivite. întocmai ca strângătorul de aur, ei
meditează mai întă1 şi după aceea se aventurează , pentru a imbina
actele lor cu hotarârile 11.vorâte din 1udic1oase deliberări. Ei cunosc
slabic1un1le servitudinii mentale care vâră omul în Jugul antrenorilor
lipsiti de înalt raţionament.
Oricât de seducă tor Dr fi un proiect, trebuie intâ1 cercetat pe
tonte feţele, făcând abstracţie de inclinaţiile şi donn\ele personale.
Numai în stare de calm perfect se pol percepe limpede
pnmujdrilc Numai în l iniştcn unui sunet închis sugestiilor pDsiona le
pot apare mijloac0le cele nwi Juste de realizare.
Şi Yon\01110 Tasll1 conchide.
. Adepţii calmului, ::lcumulând energie, sunt siguri că într-o li
vor avcJ cu to\ii bulgilrole de nur al îrifăptuiril o r demne. Pe când
ent ulin şt 1i pnp1ţi îşi lasa osemintele pe drumul pe c.:1rc ei înşişi s-au
a11unjat. dintr-o &l,1brc1una ,1 puterii lor de judeca!j, împinşi de axal!are.
Aceste observa\ri. deşi datează din secolul XIII, sunt pline de
actu.ilitnte
Aslnz1, podle mnr mult dr,c5.t odinioară, acumulnrea energiilor
risipite eslc un factor de reuşită Însă, nu este dulă tuturor puterea de
a cl~scoperi aceste ener911 ş1, in plus, multora le lipseşte drcerMmântul
absolut necesar pentru o trairc escnti::il şt iinţificn. Acest privilegiu revino
numai adeplilor vointei cJe înaltă poten\1alîtate • deţinători ar Cdlmului.
0
r-/\RA CAL M NU EXISTĂ EXAMINARE' SINCCRĂ ŞI
CORECTĂ A MOTIVELOH DE ACŢIUNE!
f- 1ră calm nu se vor îndepărta insinuările perfide şi speranţele
deşarte.
r
ARĂ CAI M NU C POSIBILĂ MEDll A fi/\!
f ,'\ră calm nu se inlătur.1 valurile de cnluziil~m factice.
Calmul singur i.;11ttivii t:'1ria sufletească de a fi înconjurat
întotdeauna num.1i de influen\P favorabile.
CALMUL SINGUH D,.\ POSIE31UTATF. /\ GMIDIRII '6Ă FIE
SE hVITOAREA INTELIGEN frP
lJ
J... J- ..
 CALMUL SINGUR DISCIPLINEAZĂ (MOTIILI:!
CALMUL SINGUR PRECIZEAZĂ RA flONAM[NTUL ŞI
ISCĂ ARGUMENTELE CELE MAI CONTRJ\OIC fORII FĂRĂ
TULBURARE! .
Caltrn.11 singur acumuleaz.'i energia ş1 ţine brne in frau
activi tatea frzicr'i, fără pierdere inutilă de forţe
***
L_a fel cu omul din istorioară, gânditorul calm poale scoale
drn rcfl~x11le sale ho!ărârea cea mai prielnică. Poale ocoli capc~nele
prom1,c;1unilor uşuratice, poate zări clar ac\iunea pe care trebuie s-o
SJV<ÎrŞODSCă
. r>revederoa rezultată din orice examen meni.ii serios îl ajută
s6 rn li:llllrn neprevăzutul, sa u să-l invinoJ întotdeauna .
]4
-
'
III.
DISCIPLINĂ ŞI AUTOMATISM
Sunt oameni rără voinţă exercitată care se găsesc deseori
într-o stare de completă lnforîorîtate faţă de semen ii lor. Despre ei
Yorilorno Tashi afirmă·
• Muşchii unor oameni sunt destălnuitorli gândurilor lor.
în felul acesta sunt impulsivii care nu sunt niciodată stăpâni,
gesturilor lor şi nici nu se străduiesc să le controleze. Fizionomia lor
este intotdeaund o oglindă fidela i:::mtrlJ uimirea. blam11I. aprobarea
sau nerăbdarea lor. E1 se destăinuiesc prrn mimică tot aşa de bine ş1
uneori poate şi mai bine decât prin cele mai amănunţite mărturisiri.
Eul lor este o fortărea\ă ;:itât de slabă încât poate pătrunde foarte
uşor adă ncimile cele mai ascunse ale intenţiilor lor.
Mai este nccescir sâ se insiste asupra dezavantajului pe care
ii prezintă o asemenea slăb 1 c rune?
Shogunul spune:
- E bine să se şlte ş, se accentueaza acest lucru - că orice
emoţie. după un oarecare timp, sfârşeşte prin a se impune sunetului
aceluia care o interpretează cu ajutorul gesturilor
***
••• ***
E cunoscut actorul c.1re era în mare favoare la curtea
Micadoului Then-Ly Juca inlotdeauna rolunle man ş1 şt,a să trezească
15
•
__t: I
 .....
in sufletul spectatorului spaima pe care o de1.lântuia prin aspectul şi
vocea sa.
De nenumărate ori rivalii sâi c~utaseri'i s5 se ini\ii?ze in taina
artei sale. dar el ii îndepărta intotde.:iuna asigurându-i că P.rn o însuşire
prorric şi că nu făcuse nici un studiu prealabil s:1 o câştige.
Totuşi, se observase că ii plicea să rrin 1ână departe de
ca, narnzi şi se izola in tovărăşia unui servitor ptln.'I in clipa in cti re
trebl!la să tntre pe scenă.
Într-o Li, o neglijenţă a unui val~t permise \JnUI mdiscret să se
strecoare pănă fomte aproape de tragedian. fără J fi observ.:il Mare
ii fu mirarea auzindu-l cum arunca cele mai îngrozitoare blesteme.
facand gesturile cele mai ameninţătoare fa\ă de :;ervitor care părea
că nici nu-l aude La un moment dat. totuşi, servitorul ndică ochii,
observând că vârful unui pumnal aşez.:1t in plin soare işi aşezase
umbri IA un d11uni,t semn, şi foarte 11111;,!it qrtii·
Maestre, e vremea!
Îndată marele nctor se gr5bi sprP locul spectacolului. A)linsc
irilr o slmc nlâl de furioasă, încât teroriza pe toţi r.ei ce-l ascultau.
in acest timp, valetul, an1eninţnt !o căim indiscret c.1 i va
dc1..viilui negliJenţa, mărturisi secretul macslrulur el isca, printr-o seric
de gesturi şi cuvinte potrivrte stării pc cmry voin s-o crt~ezc, Pmoţ1a
r.pccial,'i ;:i acestei stări. Mânia pc care o nrătn in faţo publicului nu
cm prefăcută. Aspectul fioros pe care ii tlezvălui<'l era chiar sunetul
real pe cme ii mcrnifesta - din fericire elcrner - in timpul cât a parca pe
sr.011J.
în ziua aceea el reprezen ta un r:i1bo1nic teribil şi răzbunMor.
Oc5ra po servitor acasă. învinuindu-l de rJreşe li irm-1g1narc. pentru i.1·
~i crea lril0re::i care trebuia, pu\in câte pu\in sJ-1 st.ipânea"ic~ complet.
/I.veci şi zile în care rolul ii cerc.i să roproduc.5 stornn
sufleteusc1 J omului bun Atunci se i11duioşci povestind ~crvitorului
sacrificii ·nch1pu1te. b1nelaceri numcroc1::;e pc care le-ar fi făuJl lumii.
Vort ea dcspm proiecte filantropice. inventa ofense a cliror victimă se
prot111de, ş1 ,n-;1sta muti asuprn voioşiei, nsuprn bucuriei. incdt,
sistematic 1ortarca creştea ş1 infloren in sufletul său
Uneori îşi stnga durerea că rizicul şi st,Jtura nu I destinascri'i
µenlru rolurile de incJrăgostit - ci nu Juco in pic s,Jli:J ::..011til 11trntale dec5 t
p1 r,,, J11c1j1) clle c.iror atcn\ti sunt disµrn\uit,?, C:l•IU 1dr-nlc c,1 inopot!unc.
Se plflngca de amărăciunea care-1 cupnncic,1 •,unctul, blestema soarta
cJ nu I J dat darul de a afla inţelegPre 11 perso.1111 pe c.Jre o Iubea
16
J I
Alteori, creştea inel o durere demnă şi calmă, izvorâtă dintr-
un sentiment prvfund şi inalt pe care ii umplea cu o resemnare
dureroasă şi patet1ctl. . .
Sau se lilsa dus de ameninţări înfricoşătoare împotriva unu,
rival care-i inctlidea drumul. lăsându-se cuprins, încetul cu încetul,
de pro,cctele sale de razbu11 are.
Avea grijă să exagereze gesturi le care subliniau aceste stiiri
sufleteşti şi, în felul aces ta, ajungea nu numai să le asimileze, fictiv, ci
să le şi simtă cu adevărat.
•••
••••••
Influenţa mutual~ dir1lre fizic ş i psihic, este adeseori pu\in
studiotă Se face ş1 greşcn l a de a nu vedea in această reciprocitate
dec[:il semnifica\la unei lendin\e ce nu ar afecta decât pe cel pu\in
evolw:iti. Problema însă e vastă şi foarte importantă. M erită să fle
consid~rata cu muM in\clegere cacl condiţionează toate fiin\ele în
orice stadiu de evolu\1e s-.ir găsi.
Yorilomo Tashi afirmă:
• Nici un om. oricât de mare 1-ar fi semeţia, nu poale scăpa
de pericolele automatismului care se produce şi ac\ioneaza in afara
d1sc1plinei precizate şi menţinute de voinţa calmă.
Automatismul este rezultatul vizibil al unei operaţiuni psiho-
fiziologice care depinde oproape în întregime de inslincl
Cu cilt mentalilatco unui om este mai evol uată, cu atât tendin\a
spre automatism pierde din preponderenţă. Cei simpli, naivii şi oamenii
pe care educi=!\ia nu i-a putut ridica sunt cu toţii înclinaţi să facă, şi
fac, gesturi !Ma rost.
Cu cât omul se indepărtează de stilrea anim2.lică, cu atât
devine mai st"iipan po gesturile sale. Ştie să analizeze bine pe acelea
care pol f1 nefolositoare, c1re pot cauza rezistenţe in afară, dar numai
după ce devin Adep\il Calmului au puterea să-şi rărească gesturile şi
să Ic suprime chinr, pentru o nu trăda nicicând prin mijloace exterioare
preocupanlc lor intime.
Adep\ii Calmului ştiu de undo izvorăşte puterea de a voi şi nu
uitd sd apd~zc ,1c.;olo ori de câte ori c nevoie de o disciplinare .:i
instinctului.
17
• MNM:t t X t 1
•
calmul Gencr„1tor de t1otllrhri c1pJrătoa re. Când omul c;::ilm c conr;trâns
Yoritomo T::ishi spune·
- Supenorilalea unui om se recunoaşte după uşurinta cu care
să pareze atacul fă\1ş ol unui duşman vizibil, va învinge cu 1t.it mai
îşi schimbă mten\ja actului sponl:in în fiCt voluntar. ·
uşor cu cât ii va puteJ prevede loviturile, cu cât va putea organiz :1 o
Să fim atenti· nu vorbeş t e dr ;:ic tul spontan ci doar de lntenlit'
Rcţ1une potrivnică moi nc;i /te plată, care îl va surprinde :,;1 îl vn buim~c1
Pe rnmrlo drumuri ale vie\il, omul calm va întâmpina mai puţine
A~.t"~st_;.i înseamnă a afirma putcrna d1::.c1pl1ne1;:,suprn automal1<,muiu,.
ocazii de .i devo111 pr::tdd tfilh,lrilor, coci în Calmu l pe c.ire ri şliul s~.1
D1sc1µ1ina 111entcllă nu permite mc1l11mr>;i netului spontan, ci ii mochfic„1,
creeze în el. 7.qo1notclc dinnfnr5 au o repercursiunn ncbc'\nulltl de
d.icfi e ca2ul, îndată ce a foc;l conceput.
exaltalli dc7.onc11lc1\1. clic c5ror s trigăte acoperă lot1le şoc1ptclc
Cel care s,a deprins si1 doreriscn sincer. poate de•,eni fonrtc
repede c;tapanul irnpres11lor in1ţ1alc. Fixându-şi gândirea ş, intcs1ficflnd b1nevoito.1re
On iul calm v 1 prcs1m\1 apropierea banriiţilor şi v.:i pulL'i1 ev1tn
donn\a superioară, creen7fi o unpres1c noua. destul de putcrnrc.i
intălni rea cu e1. Chim, i pc cârtirile îmbietoare ş i inflonlc îşi v.i mrn\irw
pcnlrll a le nrm1ci pe to;:itc cr1lelc1ll0. frebuie să dea. şi da întâ1ct..1tc,
trează aten\i.i în l iniş tea care domneşte aco lo. Oricore ~1r n .1pariţi.1
întotdeauna, efortului lnleligen\e1 s.i lc. micşo rând continuu incli11:it1~
sr·r,) o sensibilitate do obicei r1oglijnb1I, r1edemn. care s-ar ivi din lufişurilc împest riţa te, asupra sufle tUILJi s,ill nu c1rn
Creţiile intelectuale rnornont.1nc simt elemente de inforrm1lir-?, nici o putere vizibil,i
di~ desuvtirş,re. de hotar1lre care actioncJză sub controlul d1rnct nl
vo111\e1 libere.
Spune Sl1ogunul:
- Disciplina pe c~ro voin\n o 1111pune tuturor exubwran\nlur
oslo uno dintre cuceririle c t~ln m,ll c.Je dorit - pentru c.1 inloliq1ml;i
supcrioari'J trebuie să rad1n1.c conşlicn l nsupra instinctelor obscur~.
A stăpân , gestuntc il poscd:1 disciplina ab\,nerii. '1 impun.!
tăceri"' vorbelor gala să ;:,C 1pe • estu o Cdlitale. calitalec1 sullctelor
mari, serioase, care nu se· expun primului venit şi nu se desl5111u1csc
ciccât celor socoli\i demni si'J ilpn.Kl\'ZC nobleţea adevă rată.

Viaţa este o neincctc1tă luptfl.

Pentru un1r ea se reprC'zinl..J ub rormc1 unui câmp de b,11 u!J
uncie trebuie să se 1rn'iso.m1 cu cl uşmanul frqu în faţă. Pentru al l,11 ,
nt le un drum lu ng, p6ndil do cele qmn sa prade fără milo ru to\1
c:115tori1 f5ră Jpărme ,.
. Pentru cei ce pe nedrnpt sunt uneori consider,.Jii privilegia\1,
vmţn cs:c o cărare inrlorrtu. ccJrc parc lipsită de primeJdii - insă in
h J clletc 'c ·rnontc. unt :1 c:ur11•<,,uri penim invidia chinu1t0Arc, p1 ,,;tri1
v,1111tntea becisnică, pentru l,1comi 1 tcntact,IJră.
Omul cu trăire 1dcdl,, trebuie :;;'1 fie în totdeauna în stare c1c
.-tp.irnm MiJIOctJI cel mdl polrivi l ponl11 1n rcmstcn\5 victorioc1~~, r•slr,
I:-:

. .
r
IV.
LUCIDITATEA PERCE PTIILOR I
Au trecut .ini m11l\1, no mărturiseşte Yorîtorno T1shi, de c.incJ
em c i-·I mu1 serios discipol ,11 lui Long-1 lo, rcnurrntul filosof, admirnb1I
p,1str.1tor de suflete. Sunt mulţ i ani de cand se plirnbd încet cu el de
n lunqul cără rilor intortodmato din (înuturife învedn.Jtc. ascultându i
cu respect cuvintele ş1 CdlJl..tnd să pătrundă inlolcsul lor pentru c;·1,
intold· ·,1llna. exprirnm1 inţnlesun subtile, prorunde, care, de cefe mai
inuite ori, erau noi.
Din când în c,i11cJ se încumeta ş1 indr,i1ne,1 să pună întrebări
la caro ci răspundea grabnic, fericit să vadă tântlrul spirit deschizându
se c,1 o floare ce fşr cfosfiJce petalele la ndierecl caldă a zefirului
inviorutor
. • Maestre - i .i c;pus într o z1 - ultima dat.i m1 a!1 vorbit despre
mllucnţa Calmului asupra I uc1cl1lăţii. Credf'!i că 1c c;i fă ultimă slare
depinde inlr-adevdr de cca d1nlâ1?
Long-Ho nu nlspu11se nimic, însă gmhr p, \Glii p{lnii la colitur,J
c,lr~rli I~ margmec:J c:'ir~i;i se JRnu câteva lufe ,fo l,11 lr Acolo„ în spatei<:'
un111 brdu de bamb11ş1, un lc1c oglindea 1lbastrul c.r>rului şi zborul
pd~,:mlor care stn1b :1te~1u vă, duhul wmărinclu- ,~ Mereu tocul. ii lu(i
· do rn[iM şi, îndepd[l.ind tulpinile rigide cu njulnflll sabiei, nduso 1,1
m.iroinca lacului ln l11npcz1mea tăcuti'.I chiptiri lc li se reflectau
dcs,'lv,irşit. impresionant.
1\~ 't.)aci te - sp11sc Mncsfrul ,,i i ri·,c:1 !a c11t: nl
Long- 1-lo îi nr.:\li\ cu degetul întins un nor cen uş iu care Nil
gal.i sa c1copere discul strlilur 1tor.
20
Un freamat străbJtu printre trestiile care se aplecară peste
ft'lţa străvc>z1e a c1pei Vălul nemişcat al lacului se încreţi inunde. Valurile
leganau chipurile obiectelor biciuite de mânia ce creştea. Imaginea
lor, a cerului şi a păsărilor grăbite în zbor din cauza furtunii apropiate,
pornau confundate într-un amestec haotic.
- Ce vezi? - întrebă filosoful - sau mai bine ce distingi? Ce fel
de pos,1re trece în clipa aceasta pe deasupra capetelor noastre?
- Nu o recunosc decât după tipătul său, răspunse, deoarece
în tulburarea undelor nici o imagine nu poate fi percepută.
Oine. zise el, nd1cJ-te. Cunoşti acum influen\a Calrnulur
asupra l ucidilăţii . în tâmplarea, resimţită din starea timpu lui, a ajutat
demon• tratie, mele. La început, i:ll putut zări răsfrângerea fidelă a
lucrurilor sau, mai bine zis, caea ce \i s-a părut a fi ri'!sfrangerea fidelă
a lor Pe urmă, ar fost tulburnt de ruperea imaginii. Chemând
m\ionarncntul in ajutor, ai restabilit adevăru l. Dar ai fi putut face asta
dacă nu 1i fi cunoscut vreodată cauza aparenţei neregulate? Cum a,
fi infăturnt eroarea datorato m1nc1un11 rasfrângerii dacâ nu i-ai fi surpnns
câ ndva cauzele? Dacă alte experienţe nu ţi-ar fi demonstrai aparenţa
cum ,11 fi recunoscut în tufbur1.1rea valurilor că imaninea era totuşi a
ta?
LJ ,fcJtul meu le ·.:li el plecat şi înşelarea reflexiei ţ1-a fost
revclr1t,, /\( casta te-a făcut s.i .1prec1e21renexia obiectolor nemişcate
şi, in ace l aş i l11np, să restr1btleştl realitatea aspectelor.
Lămurii asupra iluzie, aparenţelor. ţi-a fost dat sâ le contempli
dupc:1 plac alata timp cât calmul atmosferei nu a alterat contururile ş1
nu .i modlfic,1t formele. Or1r, ele DU încetat repede să rn.:ii fie sclavele
undei !;,i, la sufl.:i rea Zeului Furtunii. părură că voiesc sâ evadeze,
porn,mJ ir1lr o goană care le amesteca şi le făcea de nerecunoscut.
Şi curn uraganul :;c deLlanţui cu toată fun.:i, Long-Ho se
îndrept,'! spre casă cu pas viu, r,,cc"mdu-i semn sJ-1 urmeze.
Ai în\eles lecţia ? · ,
- Nc\dttjduiesc Maestre, inţelept intre înv~ţJ\i, însă ...
. insJ ai fi bucuro!:. !:,j I auz, comentariul? Ascultă! Lacul.
oşa cum ii vozuram, este simbolul limpezirii de spirit necesa ră stabilîrii
Caln,ului ILJcidll,~\1i. M-ai întrcbnt cJre ar fi dependenţe l e mutuale dintre
aceste cJ011.1 simi Faptele 1u răspuns în locul meu. Calmul, te-ai putut
convinHC, este Unicul /\qc.>nt ,11 Clant.:iţ1i, fără de care e cu neputin!ă
sa se percoupa lucrurile sub Juevc"iratul lor aspec:l. O examinare
s11perficialu nt1 este întotdeauna suficientă . Ea poate, aşa cum ai
recunoscut, si?i njungă la constat~n 111exacte.
21
 Cel ce nu ştie să se aplece pe Margmea Oghnz11 Con$l11n\c1
Sa!c r,en!ru c1 inrcg1slra cauzele derorrnati::,me rfo "nlimcr,1,~. 1111 va
pute1 nic,c.'rnd cunoaşte acea stare de Calm Oesnv.1rş1l c.i,e permite
corm1nic.1rea cu adcvjrurile destrnate să dev,nn nurnJ1,1p~ma1ul celor
cc ştiu c;,-t lu cfr!sr.opere. Nu cunoţ1şle din sufletu l sâl J dccul o
reproducem lalslrrcală de fenomenul refli~xioi sau al rnfrac\iel Îns.i,
dc1c.i i11 l1 ni~tet1 mentalii de rnre se inconjoar.i. sludid1..i c<1l11c3le
.:1ccs lc1clcformilri sili te, el va observa cu uşurin\n zadiirnici:i ririmclor
const 1tc1r1 şi Ic vo mod1fic<J printr-o impenoast1 vo111t.1 du loml1tc.1tf" în
ox,m1rnnrc.
/\cest studiu nu poale avea loc dcc5t intr·lln sullct potoht,
d«ubmat de porn,rrle pos1unilor. Mânia, ,ntarea, impulsiv1t,1tca produc
in noi nfectcle pe care funa elementelor naturii Ic dc11,3n\uic pc
supr 1f...i\,1 limpcuc a lacului. Claritatea judcc;'i\ii noastre piere.
Gfrnd11rilH c;.ire no preoc u pă, în loc să îmbrnce o (orrnf'i prec1s<1, uşor
de d1~;t111:. ş 1 c.orn m in gădu 1 contempl~re..i ,rn1.'lnun\il, pentru
111dl'1tl1fic;:1ro, 11u :;o or.it.i decât pe j umăt,1te '? i dispar rl·pedP, 111loc111t~
d" nltv !J,JrHfurl. lol nş,1 de slab definite şi totul se încurca lovindu so,
inc iii indu-se inlr-un învălmăşag de nec!oscris din sânul cflru1,1 nu
po:-ili"· 1c~ i dec(1t nr o:.irea ,.1 dezordinea
***
*** ***
Urm,irind .1ccste rânduri atât de acluJlc şi .11 11 dP 111 1 şr..'Jto,1r c\
în r11ilf1lVicrrsul Shog unului găs im considcm1!1i noi in luq5lur I cu vi1 ita
de re m,Jr(Jln~,1 lacului simbolic.
Cornp.i r;iţic1 veneratului Maestru ar li şi 111,11 1lbrto,1rc dac.~
.:im 111:;isln ş, spre 1dâncul lacului.
Nu cx1c;t,1 inlrndere de apă, oricât <Jri purf1 ;ir li. cn en s.1 nu
con\111.1 l,1 1>c11ti un strai ')ros de nămol ,1durmt ş1 clepus in C;1fmul
/\tmo'ifcrei, r:'ir.i a i se bănui Prezenţ,1. 0,1c:'.i vine (wtwm, resturtlc
dcscornµw:;c '>C r1dicfi în mari cantităţi l;:i suprnf.iţi Ap 1 111, m;ii ,
limpudP, , 1>llr•c .t,1 1magrni alterate. ingrămfld11e dC' 11oro1ul ml~cMor î11
care se oql1nrJrsc în acelaşi limp, apar la lumini nurni.ro.iso rnurd,1rrl,
ne11 t1rn.1rntc obiecte, vestigi i îngrozitoJrQ Jo lucruri r,.irn nu forit
fr l )J I)() 1<;c•, <'.JlJ i11c-p:11rn6nWtoc.1re restirn r,·, ftl<mr ~ i 111:1i nronZl11C'',
drnmn necunoscute ~au. şi mai rău, fericiri r•i1.HdlJle pcnlr11 lotdoau11,1.
22
La fel este şi cu suflrtul nostru in clipa mâniei: tot ce avem
defec:Jos in noi iese I;:; :leali. Pnn noro;t!I p~iunilor rele, pe care in
stare normald ne s trăduim. J le infrănăm, rămânând totuşi în adâncul
cel mar rn\1111 c1I flmtci, toate ură\eniile mora le se ivesc. Ele apar lr1
suprafa\<'i aduso de v.1lto.iro,11titării. • _ ..
Unda Conş l11n\e1 11oc1slre înceleaza de a ma, fi limpede în
zndar ne-am apleciJ ;,i ,m înlrcba; nu am puico deosebi nimic i 11
grămada de 1di.:1 bizare ';,I dd ::.entirncnlc înverşunate care vm sfi i
tulbure transpornnta În momentul ,1cela. noi nu rrn:ii sun tem st5pâr111
gândw,tor tainice pe core i\m crPzut că ~e-arn in lăn\ uit pentrri
to!deauna in aoâncul eului nostru in~tlnchv. ln acel moment nurnat
acesl "eu· dăinuie. 1111ma1 ..1cesl "cu" vorbeşte şi se zbate. ..
tumult?
Ce luc1drtale poale preLenta un sunet în prada unui asemenea .
f
Ce no\iune clnrcl pulcm avea despre sentimentele nedefinite?
Ce renliztiri se pot prewdoa, c.;Jnd nsp1rn \1.i interioară nu se
conturează dccfit prin obscurit<1ten gJmlurilor tulburi şi a proiectelor
confuze?
Cum st? rccuno:iştP- vocea prielnicii în mijlocu l vaietelor
nerâbdării şi mftnici?
Cum se rleosebcştc adevârul sub falsa strălucire a poftelor
care ii acopera?
Şi Yoritorno 1ash, continutr
- Mul\i Inşi c.arn, în 11 rlc furtună. Vi.Id limpezimea lacului întinată
de noroiul de la fund, dup~ cc prive-;c în uroz 1ţi murdării l e ce plutesc,
nu mai giisesc in ei bucurit1 do o contompln undele atunci când din
nou soarele îşi revarsă razele peste ele. Mulţi inşi, ş tii nd că apa limpede
conţine impurităţi, nu Tndr.'11nesc decâ t tremurând să-şi astâmpere
setea. Asemenea lor sunt c~I r mc. siJb impulsul tulburăni nereprimate,
şi-au citit in suflet lor şr s-au îngrozit de relele posibilităţi ascunse în
ei
in general. agil.i\tn nd1c«1 la lumim:i conştiinţe, toate scăderile
pe care le cunoaştem pu\111 - c;r.>le pe care le mărturisim, precum ş1
cele crezule pentru totd13r1 1ma disp~rutc
E: nevoie, deci, dn o putere sufl etească mare ca cineva să nu
se sim tă niclodnt6 îngrozit v,iz,indu -se aşa cum nu şi-ar închipui că
este
Urni, i11 spăimânlt1\1 de ceea cc numesc el "Sufletul Străin", îşi
creează singuri o fricc1 bolnavicionsft, ale cărei urmări duc la o
,.,,,, \ . ·-~--· ~ t .. ,,,,- ~ • • ...ir,..,.,,........
• • __
 neinv,nsă idee ,de neîncredere in ei inşiş,. Allii, ma, uşuratici, ridică
din umeri şi zic: ''Ce să fac? E peste puterile iilele - nu pot împiedica
revenirea acestor s tă n ." .
Pentru spiritele slabe. eliberarea de efort e un fel de uşurare,
de aceea afirmă deşertăciunea efortului voluntar.

***
*** •••

Sunt gânduri şi gânduri, unele au sâmblJrele adevărului, altele

nu-l au. V
Cel obişnuit cu luciditatea obţinută prin c:alm. are puterea de
I n privi adâ~c in el însuşi şi de a citi acolo Ordinele-Conştiinţe,-care­
Cunoaşte- lntotdeauna-Adevflrul, trăind in adevăr şi consumându-se
CELE PATRU CALITĂTI DOMINANTE
'
pentru adevăr.

I Co, ce studiază operele alcatu,te după doctrina lui Yorilomo

Tash1. nu t11ta cu c.1tă dragoste \rnc el să creeze în jurul ideilor emise.

I o atmosferă de "111ateri.ilila re ideală" Aceste două cuvinte sunt

traducerea fidelo n s tă rii de spiril pe cme vor s-o exprime cei ce
incemcă, sub o formă simbolică să provoace apan\ia raţionamentului
.,

pornit de la pnncip,u obec..tiv pentru a ajunge la deducţii subiective

OfHrânul filosof japonez se se rveş te de un limboJ plin de
imugîni pentru a descrie superioritatea confe rită do calm celor ce ş tiu
sa-I stabilească in ai înşişi .
Sufletul omului calm - zice el - se ascamc'lnă unei uşi închisă
cu trei zclvoare . Nu se dcs1ă1nu1e decât celui ce are cheia. Aceasta
nu poate slr.1 in mfiini vulgare, căci stăpânul nu o dă altuia decât cu
bună ştiintti. OeJilfel, nici nu e un obiect tangibil pe care să- l poata
rnânu1 oricine E o cheie idcc1 lă Nu1m1I oarnenii cu o judecată înţe l enptă
o ~u: Fac11ltnten de Interpretare.
Sufletul omului c.ilm nu poate fi prădat şi rămâne neclintit în
fa\.1 tuturor încercărilo r bnnale sau neexperimenlc1tc.
Mai mult, .'.'ICeastt1 carte ,Mit de temeinic închisă, este scrisă
într un limb.1J necunoscut cfe profani, şi, chiar de s-ar deschide inaintea
unei fiinţe c;u mintea supl·rf,cială nu ar putea r, niciodată descifrată.
R ,l lil11ie<1 1cestni li111le sli'l in dificultatea re care o întâmpin~
cc, uşurnl1c1 în persevorc11\a studiu lui • singurul care destăinuie
misterul.
f
24 ._:,, - r
l
.L

Hevelat,ile sunl obtmute in sbrc de reculegere.
Cunoştm\a n11 e~te nic1odata in uşire'1 celor slab,. p,.1 nu poate
l1,w u1a decât de că tre cei care dau dov.id..J unei voinţe 11ol ărM nccl1nt1tc
do a o cuceri - î nso ţi nd actul voit cu exPcLJl ~ri energice~, bine qândite.
Agenrneo rn,n\11, după Yoritorno fa h,. este. in .1c0l1ş1 timp.
c. fee tul ş 1 indrep\c1\i rri.l calmului însuşit. Agcrime<.J. !-p1,n~., ul, este o
r.ic tJltulc pretioaso, o nptitudine cilş ltQa lă prin voint "l ş i dezvol ta tă
pnn ·!llcruie a r,,."irc1 oc\1unP după cum se ştie , este prelungireo voinţei.
Princ1pnlul rncril .i i ~gr, mnii este d,stmgo rca înIrc ace ... plabll ş1
rw lavorobi l. Câ nd t1Jungc la depli11n sn dez volt.irc, c,1 µermite
p~tnmderea adevărate. , 5lă n a lucrurilor şi C'11culează proporţia pe
cnre Pic trebuie s o adopte în trăirea JClt"lor v11loare.
Agerimcn rrun\d co n feră dan ii do tl percepe nunn\clc cele
111.ii ;uh tll e ale senl1mentclor omulur c.i lm, precum ş i po acelea
1Jv1d1111\tdle de .:ihll1d1rw.1, vorbele s:iu chtcH reltcenţele c elorlalţi
0;111wn1.
Oamenii c,1lrni 1111 sunt 1ndlrcr1.•11\I. după cum s-ar crede Ei
sunt, l 1 ~1 entu.1,a~t11, p.is1ona\1 de dorn(lruul frurnosulu1. al nncvărulu i .
al dtt!pl5\ti. Ei ou .irdonre, dorinţe de mai b111c, odrnir,11 ,e. Îns;1, aşa se
lucr0;11.;'\, i11cât 111111,c nu trădea ză sl.:mrn lor interioara.
Oame1111 calrrn ~hu că: ă ror\~ pierd "xeriorizându-şi umo\1ile.
De .lC:<'en se feresc cu qrijă de contt1ct11I cercetărilor elcmcnt.:ire şi de
c1 1110.stocul simpali,lor v1rly,1re Ei ş t,u de nse menea ca, deciziile
rotc„1lonre nu po t rezull,1 decât d upă pntolirc..i entuzi~smulu1exagerat
ş, duµc1 inscâunarca scnin;'.i l ă\i1 sullcte şh .
Yorilorno Tusl11 l n s r s l ă ş, ns11prn influen!ci energlr.i care
me11 (lnc hotăă rârlle luate.
ln1 ţ ia t 11 - spune ci - s.:iu aceia cmc sunt demni sfi devrnă, fac
rartc dintre cc, energici .
Numn1 în clipa c:md omul. int.irit ne ob1 şnu1n t a d1sciphnc1. va
r, f:irnili,wzat cu PU 11 f~~-A CALMUL Ul, mi mai atunci ii va fi dot să
c11b5 cele patru ca l 1 tă!i dominante.
1. REî'NEHl A
2 OIC.ER NĂMÎ\N TUL
3 AGERI ML.A Ml NTALA
I PER ' 'Pll.A( llJ\rE,\
Re \in ercn prnor'Hcşte Dicern,1m6nlul. Dice rn ti m ă ntul
pregă teşte Aqcri rnea Menlal5. 1oale cele trei lncult;3 \i - imp:eun.:i -
anun\ă a1 1nţ1a celei de-a patfa cahlâtl domina_n~e: Persprcac1late.~ .
Persp 1cac1tatea us l c un fel oe µrM rc in teri oara l.c:HO
zăd ărn iceşte capcc1nele inşel.i ri1 , deosebind nel .:icJov~rul de rnincit11 1â.
*"* ***
Yor1tomo Tashi ne povt•sl cşte urm ă toarea 1storiooră:
• Urngă drumul cc:Hc trece prin preajrnd oruşL,lu1 Tokio, exis t ă
o pădure 1fo palmieri lâng;i cnre se op,esc llJ drc1g călă tori i 51 ,e
bucure de umbra plă cută, i n.iinto de a infru11tn din nou pustietatco
drumurilor î11crop 1te de arşi\,i ş , pltne de praf.
Odo t-5 , un om c"re se întorcea acasf1 dupi'l o abscn lil
in delung1 l .i ,e a bătu i n ,1 c;caslă p ă dur e s.i - şi re frică fot \c lo,
dcs ti n 7ănciu şi membrele obos,te:. Mfincă în (11111.i ultima por\iu dt!
prez drn ţ rov,ziiJ de drum După cc se sălu r~. scnlllţ. Je mulţuinirc
fu aşa de m<1rn inc.At se lăsc:J fuml de somn, cu lo.it.i 1lotf1riirc.i ;u de
a nu se opri prcc1 mult acolo. Pă du rea .:ivea fcJîmn w,u , loc prim,,jd1os
în \impui nop\ri din pricina c1tator tJlh~1ri ce se adăpos h)all in ea. jefuind
negustorii intflrzin!i
Trecuseră câteva ce..1suri de cand discul ~tr 1luc1torulu1 ,1•;tru,
dup5 cc se schimbase într-un glob insângerat, d, p .iru·,e intr-un foc
inch1pwt ş , luna, brusc încilţ.1 ta deasupra palmieri' ,r. I miina somnul
profund al drll111C[tJlui. Se inl8rnplâ ca un bog:i l . '• 1 tr1.,..1ci.i pe ;,colo.
Kimonoul s,1U brodat cu aur lucco la întredesc.h1dl'rt I mantale, s,1IP
ş1 o pun!J 1 9r1 J ii atârna 11 brâti. Dupa o mişr.arc de rc !r3gerc ş1 un
gest de apMarc el surâse şi se cipropie de cel co dorrnea. Era unul
dintre vcc11111 „zu. Nu-i fu greu să-l g hiceas că. Îl ş li,1 dt)slul de rrico" şi
nu se indo,a do teama ce-l va cuprinde in mor"' 1r tul „ care se Vil
trezi ş , se vc1 vedea singur. noaptea , în mijlocul ~ 1<fu1 ,1de rea fa1n1,1
Acest gând li .irnuLă atât de mult încâ t, uită11d uriJ.i propriei s.:t le
srguranţe. se hotari să -şi ofere socL.locolul 1 <iplicclu celui frrcos Se
ascunse deci îndărătul unui trunchi sub\tre de arbu~:1 ŞI incercă s 1 ş1
d eş t ep t e vecinul aruncâ nd surcele asupra lui. ,;.'rnd un zgomot
neobişnwl st~ a1m : paşi tt"?on se s,mtiră Înd:1l:i. i'1 lumina -ar91ntie,
recunoscu un rc1uf ir.ălor 9..,1,1 s ă al.ici.! pe rmprudcntol ndorm,t. Curajul
27
 --
şi prietenia ii îndemnară să-i vină în ajutor şi se repezi tocmai în clipa
în care sclipirea unui pumnal se apropia de veşm i ntele celui fără
apăra re. Braţul tâlhan..lui, violent tras îndărăt nu putu sfârşi gestul
hotărâtor. Cel ce dormea se trezi inebunit, în timp ce ucigaşul reuşi
să fugă iar milosul vecin se întoarse grăbit. Cel trezit era însă cop l eş it
de frică. Starea în care se găsea nu-i permitea să d i scearnă altceva
decât îmboldirile instinctului. Fusese uşor înţepat de cuţitul tâlharului.
Bănurtor, înspăimântat , incapabil să-şi adune gândurile el nu-l văzu
pe talharul care fugea, nu se gândi că e neverosimil să fie atacat de
un om bogat, până atunci drept şi bun cu el, biet om a cărui avere
întreagă nu făcea cât putea cheltui bogatul său vecin într-o si ngură
zi. Nu văzu licărirea miloasă în ochii salvatorului său, nu auzi cuvintele
de îmbărbătare pe care i le adresa. Dezordinea sa menta l ă era la
culme. În el rămase numai bruta şi cu un gest care nu depindea decât
numai de automatism, înfipse pumnalul în inima celui care îl scăpase
de la moarte , acoperindu-se astfel cu sangele binefăcăto ru lui său.
Se făcuse ziuă când ajunse în oraş. Mersul său şovăitor, petele roş ii
de pe haine a tra seră atenţi a trecătorilor. Cadavrul bogatului negustor
fu descoperit. Nu trebui mult pentru ca lurnen să- l prindă pe criminal.
În zadar povesti el despre atacul al cărui victimă era să rie. Toată
lumea lu ă explica ţia sa drept fabulă, cu atât mai m1 1lt cu cât in decursul
nopţii negustoru l fusese jefuit de bani. El trebui deci să indu re
pedeapsa tragerii în (eapă ş i muri fără să fi înţeles că lipsa calmului
produsese în el o tulburare exagerată ş, îl făcuse mental tot aşa de
orb ca ş i cei cu ochii închişi pentru lumina zilei.
***
*** ***
Cftţi oameni nu se aseamănă cu acest om nesocotit de acum
o mie de ani! Câte naturi fragile, incapabile să reprime năvalnidle
porniri ale instinctului nu devin victfrnele predominării propriilor lor
impulsuri!
La fel cu japonezul stăpânit de superficialitatea impresiilor
sale, unii oameni se lasă duş i de înclinări aproape reflexe.
Dacă omul din povestirea slrc:ivechiufur Shogun c1r fi fost un
discipol al Calmului el ar fi evitat, fără îndoială, trag icul deznodământ.
28
În primul rând - zice filosoful - ar fi apelat la energia fiz i că,
cJesµre care se ştie că este funcţie a energiei morale, ş i la raţionament.
Ar fi văzut clar primejdia de a adormi singur în pădure şi şi-a r fi continuat
drumul înainte ca apusul soarelui să-i indemne pe răufăcători să profite
de slaba lumină a lunii complice. Dar, cei agitaţi şi cei slabi nu prevăd
nimic şi sufe ră, fără rezistenţă impresiile plăcute care ii înco njoară şi
îi moleşesc şi mai mult.
Ca lumina unui fulger, aceste reflexii ar fi înmărmuri t pe omul
calm ş i el ar fi rămas mereu în apărare din cauza ciudăţeniei întâlnirii
până ce ar fi înţeles explicaţiile negustorului . Impunând tăcerea
tumultului de gânduri el ar fi observat fuga tâlharului ş i , lăsând să- i
cadă pumnalul ar fi întins o mâ n ă p ri etenească şi recuno scătoare
salvatorului său, pecetluind astfel o prietenie ale cărei manifestări nu
ar fi putut decât să- i mărească propăşirea.
***
*** ***
Şi, spre sfârşit, Yoritorno Tashi adăugă:
- Acest om a fost pedepsit cu moartea pentru că a nesocotit
virtu\iile ce lor patru calităţi dominante:
REŢINEREA îl face pe cel ce o practică stăpâ nul tainelor
sa le şi îi aduce Luciditatea!
DISCERNĂMÂNTUL în l ătură actele nesocotite!
AGERIMEA MINŢII învaţă Binele care trebuie săvâ rşit!
PERSPICAC ITATEA - în Calmul voit, creat şi men\inut cu
orice preţ - descoperă indi caţiile cele mai ascunse şi formează din
ele mănunchiu l Deducţiei (generozitatea oricărei judecăţi care nu poate
fi întinată de eroare, pentru că a fost re alizată în seninătatea unui
surlet eliberat, desprins de solicitările pasionale).
2<)
I
l
I l

IV
ASCULTĂTO RII TĂC ERII
De rnultc ori s-n spus ca graiul a fost dat omului pt-nlru .:i-şi
cxtcnonin ') Sndurrle. Umoriştii au inversat aceastj JX1c1rn.1, spunnnd
c,1 :irlo oxdu':»1v omenoascti de r.x11rimare serveşte 1.i c1srundcreo
nund11nlor, fin dfrnrJu-le o stră l ucire falsă de himer.:\, fie imbrncându-
lc cu nrn;1me11te c.:onvenţionnle in',d.1toare.
Grniul, intrnburnlal c<1 o 1lu:-,trare menrtă sJ cumL'nh~/o n idee
pe c,~w dr.rim::. 1 o insuflelirn inrnntc de a o supune c1precicrri vulgului,
folosit lcJ cxru,mren unui principiu, este binefă cător.
Yoritomo T.lshi recomandă cea mai mare sobnetntc în vorbire
şi r_ace r1~olog1a 1.1cerii. deşi pne seama de relativrlăţilc îmj1r8JlirJnlor
Cx1sta, zi~tJ t!I, o fruz5 care ur trnbu, scrisă cu penel ml11.il în JUr pe
front1spic1ul luluror şco lilor ir, c.1ro vin neofitii si:l se inslruinscă în
şî11nţo energie, morile · oboseală ere c ~nd5. ln preajma lui, nici o l11nţă vie, nrr.., o turmei nu se
iNV/\ îAS/\ ASCULŢI ÎN TINf I ĂCEREA!
. căci până şr 111L1rqi11II(;) lorentului ..,un t ilp,1r,1 tc de stâ nci I arc împiedică
/\ nsc1Jltc1 tc'icerea în noi insenmnil a apleca 1m chea la
rrunnurul conşllinţc,, pentru C'"l tJcNea interioară e..,to un compus de
şoi!pto u:;,orirl' pc r,1re numai cel nten(i sunt cnpab1li :-..1 ll' P<m N1 pă.
T,iccrcil l.".ltmtrlr.i'i C!Slc vocea suflctuluil E.a nu se Jlide <lu, ;11 în tihna
c;1lmult11
C11•;."mtul ~sle agcnl11f de trnn,;rnill re 11 LJG11r.Jwdor. rr le
?xterror!i':.11.i , Ic_ cornent_ează, le concrct,zeaz5. El Io cf.i corp, le
1mbraca 111 vcşrn,n!c graţioaso s mi in 1rmur1 r·1zboin1c:'i . Vnrhrrc;:i
,()
poate r1 ;is ..,mancit..i cu o sabie cu doua t~1şun la fel de nscu\ite care ii
r...c mânu1rP,1 I, 1fel J„ pnmejd ,oasă şi I en tru posesor-;: r'entru dce la
impotriva r „,ruit1 este îndreptată. Cfl\i vorbitori s-au răni t moral locm;:;ii
ctind erau convinşi că lovesc numai pe .:1tlversar!
MulUi pătrundere, mull'l w.1c-mne mintalei, este• 1b,:;olut
necesară c(')lor <:P instruiesc cu ajutorul cuvântului cti :1 in<1inte de
toate cuvint~lc trL't)u10 să aibă son,burc plin pentru a ro; 1, în i.:;plrite Ic
ceiorlal\1 Allfcl dc>vm un zgomot v;m, nC'folositor unc0•1 inoportun
alteori, con\1n[111d in sine prmc1p1i primejd1onse.
Dl tpii r;c doje,1eşte pe or1rnonii nurolivi, pe cei 1.11 lt •ndin\ci de
a-ş1 inflori pr,-,,1 111ult vorbirea, pe c;ci etc>~ e 1.rntuziasmL 1,- 1 ,1 SlJnclul
propriului tur glris, precum ş, pe 'ltei1 c.:ire. pnnş, in 1 1s,1111e,1 de a
juca un rol, :,~Jc pi Gil c1(icsca maro1nil~ acJevărufui, Yori 1,ir110 Tost1111e
poves l eşto urmt\loarclc:
La poalele unui munte. numit Muntele Verd<> ,~ rr"JcHSLl un
torent nes.iburt, :., lt:'md peste pielm „i trecând mai dPr irlc inpreunJ
cu pământul ~rnuls uP la rădiicinrlc unor ::irbori care spr1Jir11 HJ ,dl, 1dat,J
viţa de vie, pc r,.rn ct acum. sub nci11e.-cldta izbire a .,i ,ciur 11,iv,1l11ice
nu ma, suni dE cM 111şle jalnice usc,Huri. Pc unde •,, ·1 P ,.~ IP to lui
devastat p1etrclu pcslc care curge sunt despuiate, nu :n:11 poortu nici
o u rmă de venc1.i11e ncvallcă Zgomotlll-mugcl al ace M ,1p(: tm1l,1lc,
după ce pricinuicşle un fel de curio1.1i.11e, devine 101 111:11 mu lt o
zăreşte p.,~c-"ind, nici c p<1săre nu se 1udc ,nălţând unm.n nnltmi. Se
simte precis, in :,ce:ist5 conlempl1rn o forţâ dest.:işuntf1 .,,1dc1rnic,
pe orice ave, lum r i111Jr'!z~et să "i J'>lâmpcre sete;:i, 1un I timn de
cipă
I
Crl cu cobo[.lră spre sud nu v,1 1nWrz1a să int:1111:,1'.r.d un râu
curgând lini şt it pri11lrc două rânduri de st.Jnjenei aum Mu. c. l1ii verzi
de pe m1luri indcnmnă ,;pre odil1111 Ptin larea insr-r i.i p 1, mic 1u!i
trec ca nr 7te fulqHru de ··;:ifir in ci\utnre, 1hr 1nci aştri 1::i;,1 do pu,şorir
asc unşi printre trc~~lti. ş, rcva rn.1 1 dcp,irto, drume!t 1..,c: u.ii,c71ii in
mijlocul ~ulltirllor rJo orez scc'.l ld Jlc in can,Jlele str51u 1to,irr. cliJ np~1
1I
... ...... -
u,...
 în acest moment intră Ciu-L1, un alt discipol ii ,au, care se
limpede c.:ire Ic inconjocJr.'I ca n i şte bra\e argintii. încet mişcătoa re.
minună de siguran\a celui dintâi. .•
/\colo, in reculegerea naturii în lucru, se desrăşoară opera minunată . - Eşti sigur că n u vei sâvarşi nici o greşea la impotrlva
n vieţii. Calmului? Te crezi destul de tare să înduri, fa ră il te l,:)su tulburat,
Da tor ită 1 n i ţial1 ve 1 omeneş ti, torentul stupid ş i nefolositor se
t ransformă în râ u cu malun înflonte, oferind calatonlor binefăcătoarea emotiile cele mai violente? .
. - Da! su nt siguri Chiar dacă bolta cer~.1lu1 ar (..fidea p~ste cap~,
1
băutură im prcu n ă cu odihna pe muşchiu l fraged. Apoi, forţa sa oarbă
meu. nu aş permite nici celei 111ai mici erno\11 s~ tradezc st.i rea mea
ş i 11 eintrebL1in\atJ es te canalila tă pentru cel rt1a l mare bine omenesc
- rcrt11il.1nd câmpul dată tor de hrnna - susţine exis len\a oamenilor,.
Ş i Shogunul adăugă:
lăuntrică~ Bine, aşează-te, fi i n li nişte şi aştcaptf, să supor\i o
-A(..ensta este imc1ginea n,11ltor vorbitori ole căror vorbe goale fo rmi d abi lă încercare. - • · l
pot r, cornpornte cu ros togolirea nuvalnică a apelor necanalizate ce ît chemă atunci pe Cîu Li şi îi spuse încet cateva cuv11i e.
curg dczordonc1t ~i cu zgomote zadarnice. Torentul zgomotos şi Apoi adăugă cu voce tare· . · d
nofolos1tor aminteşte de acei oameni care, fcric1ţ1 de a părea că joaca - Merg, ş1 aşează-te lângă colegul tău! Vei profita şi 1u e
un rol, vorbesc tc1re şi fac gesturi r~rn scop. Ei trăiesc astfel într-o lectie . .• r ·1 purta
c191tc1\io lncJl Ic c greu să nu o manifeste prin cu·,1nte fără înteles , Tânărul Lao, care facea parte dintr o put1rn1c:J am, ie,
limpede chiar pentru ci. De cele mai multe ori, frazele o iau înaintea kimono cu mâneci lungi bogat brad ite . rnarg1rnle se
un mmuna t · C L. , • epede spre
g.indurilor cnrc ~l>in intri\ în joc. St1ogunul stăn,,ie .:isupra forţei care întindeau pe covoraşul pe care se aşezase. ,~ , n .msc r .
insune1cşte po cui n11mil1 de el ascultătorii tăcerii. Această fortă nu se el şi CU sandala plină de praf Călcă O mânecă ŞI ŞC/ J weoi pC e~ l.ao
obţine f nră inlPrvcn!ia unei voinţe fot1rle precise Voinţa ii determină -I 1- - ă termine mişcarea. ii împinse v1oler .1 ş1 tr,1se manccn
nu asa s . . b zul
.1p..iri\i~1 şi ii mcnt1ne form existen\a. Anu vorbi decât necesarul, a robi stri ând · "Neghiobule!"- în ltmp co val de manie 11 inroş1 o r,1 .
cuvintele cmc rlorC'sc st\ cvc1dczl' drn inchisonre.J buzelor e un lucru g ~ Să nu mai experimentăm. zise Sogunul prob,, P făcută. ~ 1
de pth imediat 111 prnctic:) însa , c nevoie de energie pentru a stnpiini călcat de două ori legile calmului: a1leşit din rnutc_na~. care lr(;_b~1.1
mc1n1fost5r1lo incorecte şi a deveni tcrnntccrul propriilor ganduri! astrală cu orice preţ ş1 te-ai lăsa t învins de nr ro1bd,11c ş1 mnn,e.
~cestea sun t două greşeli capitale pentru ~n d1sc:1pul "' culmului. Dor
•••
mai există ş o a trera greşeală - a1fost surpnns. Sunt pc dopll~ ~onv1ns
1
ca- 13 ·1n trare a unu·, c;,.lxu
u a
care te-a r fi arneni, nţ.i t cu ,;,;Jb1•n, ~11. fi rc'\ mos.
n emişcat şi d ispreţu itor. o veste ingro21loare, dcz l,1 n\u1 rca. u mJ1
Un ti'1n~r discipol 11urn1t Lvo, plin de arză toarea do ri nlă 3
duscWârşir i L dar fărc1 să r1trecut perioada lmpe t uoz i taţli l~a cău tat intr- cata:l1sm. nu ar fiI s făr11.c:i n~at
,
poate scutul de calm P·' c..irc \1 I al f, luc1t.
Când am anuntat O probă îngro11toore te-ai ga11rl1l cfos19ur la. acele
o 11 pe Si1ogun
- ·· I e ~e servesc unele secte pentru a do,0dl cur ijul lnt\1aţ1lor
- Maestre, am profilat pe deplin de lecţiile dumneavoas tră.
grozav~ a car le privesc cu o·seninMate proport. ::mal.i cu Lildârn1cia
lor, ~ro e pe cal rel utut a. ştepta la ridi~ola ...i mc::;, ?11rrn 11gnire al cMc1
/\m intcles cc putere poate exercita omul c.1lm asupra contemporanilor
V

s.'ii ;;,i .;unt rn,indru ci~ n-nii fi însuşit st;!lpfinkea de sine. Vin să vă rog lor lnsa, nu e-a p "' . .
a binevoi ..,d Jprecia\i re1Jlitat0a cucP.rini mele. obiect ai fost. in sfârşit. a, dat dovad,i de in~flmfmc, 1nct11ru1ndu l•,c~
- r:iul meu i1 r3spunsc • c bine s5 se ferească omul de • •
s tapaneş 1·, 1m pas·ibtlitntea , când cC""l mn1 u~o.11 , 1 contrarietate ,1
lngămfnre. E <fostul dl' pu\1n lunp de când t,mJrul tău spini s-a deschis risipii-o.
frumuse\1lor 1ni\1ern SJ nu u1!1 cfi .:1ici e vorbc1 de o facultate formidabila
;i ci\rn1 ocrin,t,v.'\ poscsit,nc te rid1c(l dct1i;upm împrejurărilor obi.-;r.u1te.
atât a celor 111ni de temut c{1t şi a c~lor mm ncinsemn.itc.
- Ştiu, rilspunse neofitul, şi simt gata s5 mă supun la
.......
problemele c;ire vi s-or pjrc,1 rm1i potrivite.

'.,
,_
 Yontomo staruie asupra nece5ită\11 unu, antrenament sever
pentru a combate cu succes 1 mpuls ivi tă\ile. Nu există nici o ocupa\ic
5oc1.:ilă oncit de absorbantă, pentru a nu-1 perrrnte cuiva câteva minute
pe z1de rev1zu1re a gândurilor. Orice ar spune oamcn11 cu vo1n\.i s l clbă,
e obsolu tJ nevoie de rezervarea unui timp propor\ionnl cu ncccsita\1le
1,,unlrico ale fiecă ruia pentru a asculta în tăce rea creatJ , voito şl serios
mcnpnut:1, sf.:ilurile conşlunţei care nu le oferci decit irl ccn mal
desnv,irşitc1 reculegere. Când oare vor f1 hotărâte timpunfe ca fiecare
fiinlJ î111e~tra1~ cu un sunet să fie pătrunsă de binefacerile ClJnOştiin\ei,
timpurile ca re vor face din reunirea aces tor unit~,, gânditoare VI I
m<munchiul cc v.1 alcatu, o omenire puternică şi rnândră?!

INTENŢIE ŞI NEPREVĂZUT
în luptele vlct1i , Ulllltl u11111 nrt.? ;:isuprn 111lt!rlocutorului să 1 1,
c'lre eslc odesca c1dveri,;1rul, d.1c,1 nu chi:1r in,11nic;u I să u , un du bili
avanluJ, efecte prielnico pentru sine ş1 bu1nwc1tot1re pentru potnvn1c.
Omul calm las,1 intotdcm,nn pc col cc. i sl,"i în faţă să se
r5t5ccască in cnulnr1:c,1 1nlen1111or pe care s-.i f1e t;jrât să nu I le
dezvăluie, c;:jr.i slăp:inin .i dt• suiu i1 ingcidwnclwe s,i ş, le ,,scundă si
nimeni nu are cum ~5 1 Ic gh1ccnsc."1. C,jnd flz1or10111n nu expnmfi
n1m1c din sentimentele intime, e cu 11eputm\ci s,1 '>i) v„1dL1 pos1b 1 li tăţ1le
alacului sau să se precizeze in cc punci trcb111c i11t;1nt.J rezistenţa
Aslfe l, în cazu ri le cefe mdi frecvente, calmul 1111pcrturbab1I al
advcrsnrului indepi'lrlo,11,i din ' r1rdul in1 crlocutorult11sâu ideea unei
nevoi de apt'irore Lipso uncărc 1 par.:icJe ii lasa convini, că e indiferen t
~au slab Cuprins dr ...r.cas t.'i cro,uc, c i inainleaz.i cu ..itât mat încrezut
cu cât e ma, convins c,1 nu vn m111 inl51ni piedici. Uneori ..,hiar această
prutinsă ,nc.Jrfercnt5 :1inlarcit,1 ş, s,~ hot~răşle s··, o rucâ să înceteze.
iş1 desfăşoani lo.itc rcswselc bogntici sale vcrhc1le. ·şi dublează
c!ociriţil, dEwine prol x şi, inlr-un nv,1nt unpetuos oe vc rbire lasă să-,
sc3pe cuvinte pe c.=ire l!.Cll lt ă t onil Ilicul le noteazâ Cd !JrfJa Pe măsură
ce vorbitorul su în ;uflc l cşlc, omul r.:11111 p 1rc ca ir 111 'irrnureşte . Retras
in ce tatcr1 v1cţ11 1nlorioi1rc pn c:,1ro C,llmul o face rncxpugnab1lă, el
Jsis lii conşlien l 11 ex,1lt.1rf•,1 111lt>rlocu torulu1 snu c bo~, t. Peste pu!in
.1r.!"s1,1 <;ţ) ckm 1'icfi 1 1. :.urJ rn1rl do1111(PIO s1 1,1, :ir,1 1111scop Apoi,
pentru omul cc1 lrn e u111oc uşo r :-.i I îndrepte pc r..11,. ;i pe c,1re doreşte
ci să o urmeze Fcncrn011ul otJ1ş11u1t :HJ produc11 Su l)Slllt11rca voinţe,

., ....
~
.-----------------------
se rcaliZC'::tZcl freptJt, omul C.llm devine st/1pân pc deci2ide
entuziasmul caro , in speran\a obţ1ner11 unui somn de aprobare sau
de a ~Ul.I ridicb_ndll·5e ~reo ob i ecţ i e impotnva c~rt;1a are argumente
holuratoare, s fmşeşte 1n uitarea oric.1rei prudon\o
Vofbc'\1 nţ u l spune nu numai tot ce are de spllS , ci l asă să-1
~c.1pc ş1 .:i rgur11cntolc pc care ~1Io prcgo'itoşle c.1 , e;plici victorioase.
151 ..iralfl ~1 '_sUrJ ~x.ic..tci a forţelor ş, , fără s<"i-şi dea ~cama, ajunge să
n11 rnrJ 1 rnb<'l 1111111c Jscw,s În timp ce. c;ub o inffl\1şare indiferen tă,
?mul cnlm urn1ăroşlc pe raţa celui ce vorbe~te ,1pml\la tuturor poftelor.
111do1chl~r ş1 sperrn_1\elor şi nole,1z.1 cele ma, ;iscunse mişcări ale
sufleluh11 Atur~c1se iveşte nr-prevarntul - nr.nştcptc1tul cnlmulu1 Când
n~1 mni nrc n1m1c de invi'l\cJl de la interlocutor. onll1l 1mperturbabrl 1ese
din mut1J111J sn ;,i ._ <;~ un singur cuv~nt ni1111ceşle t1r zec1la penibil
forrnntn S,1L1, cn ş1 c.11,d 1111 Jr fi auzit dcctit o parte din cuvântare,
trece cu vedcru.i pcsh1 multe şi se opreşte intotdeauna asupra unu,
p11nct sl.11> 11cscoperit în 10,ul c.xpuncri1.
~1 :icenstn c>,;tc unn din forlele colrnulu1
. U.ic;"i~ _0111111 pre 1 9ur ctfrv s ,r c1drcsr1 unui nit expansiv, 1-ar fi
pcn1b1I s;i balll lll relr,1ge re> c 1c1 f111ono1rn;:i ilcestui:1 ii lărnureşte clc.1 r
lns,1. 11np:n;1b11ildt~.1 omullH c .1ln1 cnre ii ac;c ulli'I; nu-1 permit'? sâ ob-
s, rv<! indill,i qrnşcn l:1 51 r.111:ir dJc j ar ob:H'rvn -o t.ice.:ilo
.iscullc1torulu1 11 cl.i 1111prl",1n <:,1 t1ce,1st~ stJngăc 11• nu e o t,scrva t ă . Şi
tnldc,nm.i v,111 ~,1Hpr1n-; c:111d se va vadea puc; re ncoştcr>lil lC în fata
runc.. tulut c.arc..•. dup.i p,)rc ra:i 5i'l, nu consl1t1110 der··11 un 1ric1denl de o
ii1semr1<1 t.1le ru 111:11 111 11 d1sculr1hil,\ c~u c:1 t cil?i;i oe-şi ;im in teş te să-l
fi spus.
Yontomo cJnverle-;,le r:c1, doş i 110prPv:i1ul11I inlrrb ă ri l ar puse
~le 0111111c,1lr'.1 p,He ::..i 1ncl1cc prcoî.llfJcifl slr,iinc> ele subrcct , ole sunt
1ntotdr,,1unc11111 _!r1\u1l(' o; 1 irJl:1 d1mrio1nv.i, o p.1rlic1p::ire m1nut1oasă la
mot,vele E>xpu _·~ ~t1i11\ 1 C:ilmului comporlc1 rrnlltc neprev~7uluri
ht.J11n.1c1tn.m: Intre nitele c şi Vornt,1 ş, At1ludine;:i. Pentru ce, c:e
gan~P.sc st1perllcwl. ncnnsl i vornt.i prcu1nt;1 ar riutea fi lu.:ilă drept
sl.ih1c1um.? f..Jll un f11I 111co11renl.i Ml1ll1 o soco1esc pc1ri1doxc1lă E o
.:,t1tudrnc vo,tt'i, nlcns:'i ş, ,1r1opl.llfl in urrn;1 un111 rc1\1onc1mcnt limpede.
Yor,torno S1t1n11c ş1 .1s11prn 1111~rii intcn\1onc1te. Se in!âmplJ
111wori r,,i t'? ncc1p:11 ,1t·1 nevo1r> s:i se c•11dc•nt1cLr: n iritare pricinuită de
µurl ,1r~c1 • cu,·,· 1, I.ii,: <lt:! i..,H_c rJccnl,, . ir trcc.c drept o incJulgen\il
11cpotnv1„1 Un~le rrn.uri r,1111.111 1111pre~11,n,.1I•! eh! 'iemnele cr.lenoore .
1
r{cpro~urilc 1;1c, ill! pe u11 {()11 rnodcr:it 11t, lt~ .1ti11cJ Den~probarc.i nu Ic
mişcă şi uşurinţa lor le inde.:imnă sj recadă in greşelile obişnuite faţt.i
de care nu duc ynja Subt1lrtătile de conştunţo nu le preocupă deloc ş1
toi ce nu e blam precis nu le mişcă. Răceala accentuala chi.:tr, nu o
observă. Reproşuril e spuse cu un ton calm nu sunt ascultate sau
sunt îndată uitate Un singur lucrii le lmpresionoolă: supărarea ce .ir
surveni. Acestora. omul calm se găseşte obligc1t c;ti Ic male ft"I\IŞ o
inta re pe care el n1 1 o resimte doca t sub o rom1ci cio nomul\u,nire.
Uimirea pe care acele n.itun o s1rnt <1tuncl, Ic racc sJ părcisească
obiş nuita lor nepăsare. CoaJa 1nd1femn\e1, a lipsei lor de vlnga ş 1 a
egoismului c:u ccJre se .1coperti de bunJvoie cade în fa\i) aces tei
manifestări neaşteplnlo ş1 le sileşte să le nsculte. bc1 ch1nr sa profite.
Se ştie că gesturile care accentuP.ază o stare .iu puterea s[l
o şi creeze in sufletul aceluia care le produce. Cei w ~e hot,irt\sc sfi
recurgă la manifestarea fa\iş5 a nf"mul\umini lor trebuie s5 fie foarte
potoh!i dacă vor sa sc.ipi:- de sub ~upanirea scntuncntului pe care ii
dezlănţuie . lnlarea desl111.1t~ să loveasdi sufletele inc!cir,1tnicc. să fie
neapărat de suprafaţ"l F-,1 e traducerea unei stfln lcg1tirnc. dar nu n
uneia resimt1te. Această miare niciodată s5 nu se prclungc.isci1. f <.1 e
îndreptată către un inert ş1 trebuie si'i oporă nutomal in clipa bine
socol1lă şi să înceteze deindotj ce efectul voii s-a produs.
Aceasta formî ncpmv,11.utii n r:;;:ilmului este uneori 1m cxf'rr11it1
salutar şi pentru cel v1zc1t şi pentru c:cl nclulburol c;1re \11,0 s~-ş1 c1f1rn,e
puterea asupra lui însuş i .
II
~
I
I
I
37 ~
i

Vili
SCLAV ŞI STĂPÂN
F.r;.i 1111 t,·,mir el, o inf.1\1~arc roJrtc plăcuta ş, oe caracter M.:11
mult, ero bine inzestrnl in pnvtn\ci mtchgentc1 ş1 cunoclştea toate
sumnele ser ieru pe cure sttipânul s..iu abia le deosebea.
inlr o ii, l,in~rul -icestc1 int.ilni la 1111c1 din rudele sale o t imJră
c.irc r se paru ,1ş,1 d1! potnv,tti din toate punctele de vedere c.1 inima 1
::,c indruptj spre rJJnsn r.1, cJe;:1serncmn ş 1 ul>r 11ul m del1c.it se
ir11t)lJjora ca ş 1 cum ,1r fi foc;! s<'lrutat de focul Lmu1;1pus tic soare. l1 se
rcvi'JZurn f11,i11dc\o,1 ,,i y1ng,:tşic1 tinerei rble prer.um ş i vir ll1\ile ei
cunoscute şi nprcc1.:ite de lo\i i'nCcJ din copik'inc, ii fJc, , sil şr o dorească.
l otu ş i ceva î1 oprci.l : i11 c,"'lsnic10 tânăr,1 lnl,1 nu .iducea decil gi 11 g.:işia
ş1 111ontcle rostul cJe sub1ntcndenl era pron slr1h retribuit pentru ca
t;i n ăru l st\ 5e ri putut l 1olări, f<'iră lrnpr11dun\o sâ-şi in:erneieLe o familie.
Tocrnoi alune, muri şerui Intendent ş 1 locu l s,1u r.'5rnase vacant. Drică
I „ r fi putui obţine i;.1tu,1\ra dr ndevenit 111;11 puţin prccJră şi proiectele
scumpe l5niirulu, s .ir ri putui inf.Jptu1 F-1 se cltisl,?!nu, clec1 unui om
L>un ci:-lre i i aprecia şi care nvc,1 dos0ori pnleJul s,'l I inltilnPasc,i, pe
D,1imo. Om 11 însă ero 111m din nccle naturi excelente ş1 spont~ne
despre car~ se pocite spune cli g5ncfiren h se pre1.111tă sul> form;i
geometrică a unei parabole. Gtindirna dev,uzfi totuşi .:idesea ca
săgeata tras:'\ do un arcoş buimac care îşi intinde meul rară să \1nă
seama de pi~u,c,tc neaşteptate care pot veni si'\ frângă tra11?clorin
proieculului
Cei pn.:a 1111puls1v1 nu cerceteuz,1 lucrurile decât sub acest
punct de vedere pmnbo!ic. Ideea s1 rc.til7.nren sw,t p~rceputc de cftlre
18
er aproape simultan NegliJează cauzele intermediare cclre de cete
mai multe nri constituie o piedică şi aruncă nesocotii s3ge\1le vorbelor
lor care s fâ rşesc cel mai adesea in mod Jalnic
Omul drept şi bun, dar sclav al primelor snle mişcări, ru profund
mişcat de destăinuirile submtendentulur ş 1 se hotc.irci ~a-1 serveasca,
folosind influen\a sa. Se duse la senior şi. st~n<'in1I inci"I de pruna
impresie, deschise conversaţia fă ră Introducere. Vorbi întâi despre
merrtele subintendentulu,. despre tinere ţea so, despre in r<ll işorea sc1
plăcută . Vorbi despre idil;:i care deja se născusu intre el ş1 tii n,~rn fol,i,
demnă in toate privinţele de iubire.i adâncă ce o 1nspirc1se Insist.,
asupra caliWţilor logodnicei. descrise simpoll..i dintre c, şi tcrrnir,cl cu
tabloul fericirii pe care el. seniorul. ar putea sc1 o infjptu1asci'l,
îndreptăţind pe subintendentul său şi dându-, post ele intendent supe-
rior. în felul acesta ar a1uta şi la intemc1erea unei c6snic1i pline d"
fericire.
Ca toţi impuls1v11, incăntal de vorbelr. sale ş, •,ubjugn l di!
tabloul pe CDre îl evoca, omul drept ş, bun nu se opri sfi :.crutele fc1t:1
interlocutorului său Dac5 ar fi răcut o s-ar fi inurn11t de pnsiunilc pe
care le reflecta Seniorul acesta pe care drl!Jf.1\1:1 flLICă şr urfl\en1~1
morală ii fflcuseră antrpatrc tuturor nu cunoscuse nic,ociată alintările
unei 1ubir1 impăr1aştle Fa\n sa mspira repulsie. răulc1lc.1 sa pJstr;i in
preajmă-i spnima. Chiar 11esffirş1tole lui boga\11 nu au rost ln ,tare ..,.
i procure 1luzin unei consideraţii reciproce ş i turba vă1.ilndu se inlaturat t'
de la bucurii pe care alţii le împiirtăşeau
Omul drept ş1 bun care-, cerea o fcwoare, crn deslyt1r î11dc111nat
de cele mai sincere i ntenţi i , însă , lipsit de culmul po curo ii conforn
agerimea min(ii. izbuti brusc să redeschido răr11l e u11ui orgoliu batjocorit
deschise ulcerul invidiei care îl rodea prin intă\ i şareo unei iubiri ca re îi
era interzisă pentru totdeauna , În lln1p ce ascult.i, toate pnslunlle rele
care mişunau ca nişte lorve in adâncu l sufletului s.iu se tre1ira
torturându-l cu per fidele lor insinuări. /\şa dar bw:unn c<1re ii rusesc
întoldeaun;:i refuzată lur, puternic Daimo, ar putea S·O guste in tont~
phnâlalca. un subaltern ol său şi chiar lu, .,u venit s~-i ceară s-o
organizezel. Aşadar de el depindea ca toată .iceastă fericire ce pilrca
că insu'tă m1zena lui morală să se realizeze scJu să se sfărâme.
Această bucurie socotită de el ca o sfidare. putea singur să o
preschimbe într-o profundă durere. Fiindcă fericirc,1 i1.vorâtă din
s:rânsa înţelegere a inimilor. nu putea exista pentrtJ 111, ci nu vn suport:i
supliciul de a fi autorul ş1 spectatorul e,. Şi hindcd nLJ depindea decât
39
""""'--· - · . ....r ·• . . . . . -
 de el sâ o nimicească in germen, seniorul nu şovăi să -şi satisfacă ura
sa invidioasă.
Protectorul subintendenlullJi spusese tot ce avea de spus ş,
voia să mai insiste când seniorul se ridică.
- Sunt de1.olat de această coincidenţă, anun!ă el cu răceală,
în t1111p ce o lucire răutăcioasă străluci în ochii lu1 şireţi. într-adevăr
l:>1rnl o mare durere refuzându-vă, ins 1 de mult timp m am hotărât să
concediez pe sub,ntendentul meu care, de fapt nu-m, pare a fi la locul
s,H 1într-o situa11e ce pretinde mai multa experienţă decât crud1\1e. Ma
uţurat! asigurându mă că men\inerer1 lui ar stânjeni proiecte atât de
plăcute. Am prin urmare ma, puţine remuşcăn anun\âdu-vă înlocuirea
IX
lu, apropia tă pflntr-un om mai puţin ambiţios precum şi numirea altui
1nlondent superior n căru i vârstă şi situ nife mă scutesc de orice tendin\ă
romanţioasă în ceea ce priveşte pe protejatul dumncJvoastră, adăugă
FALSELE APARENTE I

el cu un surâs phn de venin nu ma ir dr resc că meritele transcendente

po c.are I le atnbu1\i Îl vor aduce îndată o sit uaţie dnmnO de el. Mie nu-
rni plac interiori, c.1 re nu ştiu s,, fie exclusiv subalterni. Şi îşi inso\i
cuvintele cu un 1mpenos gest de concediere.
***
*"* 1,. • ..,
Câţi Inşi nu pierd cauza pe c,lre speră să o c.il';,lige lăsându­
St? duş, de ardoareo dorinţei!
Sunt cazun în care cuvântul. acest sclav c;1I Calmului nu se
mulţumeşte a fi nwnnl rău servttor al unu, stăpân prea C'!X,1ltat ci devine
uneori chinr tr~rli:itor, contribuind la pierderea şi mina SE'!. Aş8 califico
bătrânul filosof cuvintele imprudente scăpate in decursul unei
Pxpansiuni pnmcJdioase. El analize"lză conseciniele aceste,
dcsf,~şurăn cntLJ71i1Sle a vorbirii. Motivul este apronpe intotdeauna
nJscut dintr-o greşeală săvârşită împotriva stăpăn1rn de sine.
Nu trebuie nesocotit acest .:ldcvăr niciodatâ cuvintele sunt
::ic.lJvt pe care trebuie să-i eliberam rH1ma1 cu bunaşllin\ti. Altfel ele nu
vor întârzia s,1 l11verscze rolurile Llilîeri:lle fără c l1ihzuin\ă, ele devin
stăpân, cu atât mJ1 de temut cu cât ,1cţ1unea lor se îndeplineş te peste
sunt unele poponrc la care exteriorl,nroo emo\i1lor c privit.J
cn un semn de slăbiciune retuşi, oncăl de apropiata de calm ar ~pcirea
această al1tud1ne, ecl nu ponte pretinde nic1odata acest nume pentru
că, dcş, cu foarte rare excepţii, nu ascunde nici o . l uptă i nterioară.
Est1.: l,n fd de resemnare, c pas1v1tate. sor!i cu indiferenţa cure, in
unele ţari iJsle nd1cata la rt.1ngul unui cult. in lmele locuri, i~pas1b1hl;:ite~
este privito ca ritul cel mal onorat pnnlre ndep\i1 fatal,smulul ş, ce,
care pracliccJ această religie îşi fac o glorie din a nesocoti ptc'iccnle
sau durerile a căror intâmpl.:>re, după părerea lor, a fost de la început
îns cri să în Cartea Destinului.
Se poate spune că aceste spirite cristalizate sunt într-adevăr
înzestrate rn forţa surlclca&cc:1 pe care numai Calmul o poate da? Nu,
zice Yoritomo , şi el Justifică r1stfcl această nega\ie:
- lnsensibililalcn cu ltivată din copilmie atrage intotcieauna o
apatie morala ce stăvileşte mişcările sunetului din cilre decurg fericirec1
ş1 sufcrn1 \ele oamenilor. Adevorata forţa a Calmului rezidă nu in
ncpulin(,1 de a simţi ci in puterea de a reprima semnele vi;,ibile ale
senzaliilor care sunt în gcn1m3I cu atât mai profunde cu cât cel caro şi
le insu şcşte e mai inaintat in studiul voinţei. Trebuiesc deci compJtuni\i
0

orice princ,pru rlu ordine şr d1sciplinti, făra control. fnr" mc'lsurâ.

Numni C.1lm11I ponte fi stiipanul demn al ncostor supuşi
inlo lc.lcriunil gul,1 ,·1 c rdzvrăleac c ·1 1 ~ ..i dislrur1.1 I rin ,;trădania lor
slfmgace şt stur11d nepotrivită baner,~lc cart despart c"'lrnpunle rodnice
;-ile gândirii de sp.-iţiile deşerte în cnm i11dolen 1a mentală nu lasă să se
ridice nici o vcqetoţie binefăcătonrc
ce, ci"lrorn Ic lipsesc focullă\lle emotive destinate să înnobileze
exis tl:lll J •,,1 dcpar.e dr J .id1111rrJ irnpc1sibilitc1lea lor care nu e<,,tn dcrât
o ignorc1n\o, să deplângem sărăc,a lor sentimentala.
41
 Adepţ ii Ca lmului nu sun t l ipsiţi de nici una din bucuriile
interioare pe care partizanii fat8lismului nu Ic cunosc; aceasta este
una din numeroasele su pe ri o rită! i pe care Shogunul o eviden t iază.
Cucerirea Calmului este fruclul a numeroase victorii repurtate
asuprn instinctulu,
lmpasib,l ilalea fatalismului este rezultatul unei indiferente
atavice cultivată şi măntă zi de zi.
Sunt oameni care in clipa în r.arp, trec pe lângă povârnişul
stâncilor şi cad pieire cu nemilulta îşi zic.
- Dacj e scris în Cartea Destinului că această pia tră trebuie
să se des pri n dă în clipa trecerii mele, nu mă pot sustrage urmărilor
sentin\ei. Es te, deci, zadarnic să fiu nelinişt1 L din pricina unei pos ib il i tăţi
care s-ar desfăşura fără vrerea mea, dacă ar fi să se întâmple.
- Dacă este scrfs. dimpotrivă, in marea Carte a Veacurilor că
ace.:istă pi at ră să rămâne la locul sc1u de ce să fiu plin de groază
pentru o nenorocire ca re cu siguranţă nu rrnJ va atinge.
Cei care ra ţionează astfel sunt desigur adepţii fatalismului,
nt J discipolii Calmului. Ei pot !rece prin primejd iosul ţinut stâncos fă ră
a clipi însă n-au repurtat prin aceastn nici o victorie asupra lor,
deoarece acţionează ca nişte automaţi mânaţi de o torta oarbă căreia
i se supun fă ra a ad mite vreo posibilitate de rezistentă. Accr1~[ă
continuă abcficnre a propriei voinţe nu va întârzia să pro.ducă roade
detestabile: fata l işti , devin foarte repede apatici, facultăţi l e lor recep-
tive se at rofiază încât nu mai resimt dec51 o repercursiune îndepărt ată
a neli n iştilo r, durerilor sau bucuriilor ce li s-au întâmplat.
Ca lmul adevă ra t , acela ni celor puternici, dacă îmbracă
ace l eaşi forme de insensibilitate exterioara este departe de a fi reflexul
ind i feren ţei. Cu atât mai pu ţi n al atoniei sentimentale.
Am văz ut pe fatalist; adică pe omul care se opune la orice
rezis t e n \ă, trecând impasibil pe l ângă primejdioasele stânci care l-a r
putea ucide. Acum trebuie să ne gânoim care nr fi atitudinea unui
discipol al Calmului în acebşi caz. În loc să nccepte fără discutie
interioară groz~va eventu?.lilate, el ar dezbate inel însuşi posibilităţile
rle ::1-i rnicşorn efectele, ar studia un intincrariu diferit şi , dacă n-ar
prezenta nici un inconvenient grav, s-ar grăbi să-l adopte, căci prudenta
este o fiică a Ca lmului care îngăduie fructuoaselor hotărâri să intervin1.
Prudcn!a nu cxcfude bravad2 şi şti m, cJimpotrivă că sullelul
energ ic o întreb u in(ează
42
Deci, dacă rezulta tul cons ultări i interioare pe care adeptul
Calmului a dus-o pâ n ă la hotă râ re e favorabil a_legerii unui alt drum, el
nu va şovăi, fiindcă temeritatea este o dovadă de nechibzuinţă, ad ică
de slabic,une şi, schimbâ nd drumul, îş i va da lui în suşi o dovadă a
desăv ârş itei sale independe\e de spirit ş i de puterea sa de rez i s tenţă
preventi vă . Dacă, dimpotrivă, va constata că ocolirea îl pune în fa\a
· unei primejdii ş i mai mari, el va trece pe sub stâncile ameninţătoa re
cu aceeaş i seninătate ca şi fatalistul. To tuşi, 8Ceastă seninăta te
rep rezintă nu supunerea oarbă la o putere supe ri oa ră , ci o forţ ă care
triurnră printr-o Justă înţelegere ş i respinge mărturisi rea de n eputi nţ.5
a celu i care se lasă fă ră l u ptă în seama capriciilor unei soarte oa rbe
ş i întotdeauna învingă toare. .
. Omul calm alege şi decide. Fata!îstul îşi p l eacă fruntea ş , nu
discu t ă . Primul dovedind o impasibilitate în fa \a unei primejdii pe ca re
o apreci ază ş i pe care o înfru ntă de bu năvoie, dă dovadă de o tărie
morală indiscutab i lă. Al doilea, nepreocupându-1 nici o frământare
interi oară se mărgineş te să reflecte pasivitatea acelora la ca re
obişnuinta jugului acceptat fă ră revoltă în l ă tu ră orice dorinţă de v
rezista ş i orice gând de iniţiativă. E dealtfel una dintre principalele
0
ob,ectii ale lui Yoritomo împotriva a ceea ce el numeşte Fa lsele
Apar~nţe ale Calmului. Felul acesta cc resemnare anticipa tă - negu r,1
ca re acope ră sufletul supus cred i nţelor fatalis te - este o p i edică de '1.
care se izbeşte orice te ntativă proprie şi care tocmai de aceea trebuie
so fie aspru combă tută. C:I adaugă:
- Orice dori ntă ome n ească trebuie să n ăz u iască spre progres.
Preocuparea fiecăru.ia trebuie să tindă a modifica împrejurările, a le
îrnbu nă tă\i şi a le pune la contri buţie pentru a ş i le face favorabile.
însă fa talismu l nu este singura cauză a atitudinii pe care Shogunul o
stigma tizează, dând u-i numele de Fa l să Aparenţă.
Sunt ovment care indi.1c în eroare pe observatorii superficfa li
prin calmul apment al ţi nutei lor ş i prin puţinele vorbe pe care le
pronun\ă . Ei se aseamănă cu acele case l i n işti te ce par a fi temple
dedicate păcii , dm care nu sunt l i nişti te decât fii n dcă sunt goale. Altele
par a r, c.1dăposturi ale reculegerii şi nu sunt în realitate decât aziluri
de neputincioşi, de infirmi şi de muţi pe care neputinţa de a se mi şca
sau de a schimba cuvinte îi si l eşte la tăcere ş i la imobilitate. Sunt
multi onrneni care trezesc ;:iceste comptira\ii. Sunt fiinţe ale Căror
mutism ar putea trece drept o înţeleaptă rezervă dacă n-a r fi datorate
unei totale lipse de idei. Sunt Unii oameni care tac numai fiindcă nu
43
 mai au ritmic de spus Crc1orul indolent nu dă nJştere decât la gânduri
.işa de puţi n cons1stcn 1e că ele nu rormeaLă ,mnglni destul de clare
incât sâ necesi te 1ntervont1c1 une, lrnduccrl verbale. În irnngin::iţia lor
.-i trofi a tă idotlc se tor j5c ca nişte k1rve c.lrora este cu n eputinţă sa li
se c') tribuie un corp. Aceas t ă depresilrne men tală dacă, nu este
în l ă tu rntă, conduce Io o stJrc de indifcron (d ~I de neparticipare la
lucrurile exlenoarc pc caro o.iinenii cu un spirit puţ in pă t runziltor o
confuncJă uşo r ClJ C.ilrnul caml de fdpl singurn caliOcure ce I se poa te
da ponte fi definita prin cuvântul NE/\N TI
Unele firi fjră vlagJ, î n să mai puţin rnforme, nu sun t de tot
dezmoştenit e: cunosc binefi:lcerilc gândim c drese pretin lă destul de
drst1nct pentru a o putea m.itcric1liza c11 ajutorul limbajului. însă efortul
pe caro ar trebui s.i ·I facă pentru a găsi formele potnvite ii descuraje;iză
şi ei se închid inlr-o tăcere c.'lrc1c1 i-am puten da fără cJ greş, epitetul
de înşelătoare . AcenslJ tăcere nu este nicidecum o fortăreaţă în c.ire
ei s~-şi elaboreze proiectele şi planurile dup i carn să se gh,deze c1,
adflpostul in cnre se ase.unei pentru o t,\inu1 ştrăinilor lipsurile vo1n\e1
lor. Mai sunt unii care, netivănd decfil in parte dcJrul cloc111\ei ş r nenvimd
energia necesnni r,cntru a ~e hotciri să o cti~tiqe. s,ml o jenă c5nd e
vorbi.I să-şi exprime g.mclllrrlc incjt prC'ler~ 5{1.:.c inch,dJ intr o rnu\crne
comod,1, muţenie 1:me noa te induc1.' în Hon, e pe c01 cure c.itcsc su-
perficia l în suflete dnr cure nu poJte lotu~, înşela pc ot)scrvntorul
expert
Yoritomo ntrc.ige .iton\i.i şl ,1supro unei con:;ec111\e dmtre cele
ma r ol.J rş n u r le ale c1cestui calm aparent c.1rn nu este în fond decâ t o
t<"wtJ mărtu risire a n cputr nţc i. în .iccasln şlr.1 rc de muţen ie, datorn ic
unei lipse de voi nţ,1 corc face neroditor câ r'l1f' Ul 9Jmlirli, facultatea de
sena1\ii repralenlallvo cs lo nirnicit:1, ,1prm1pc rem"! pulin\a de refacere
Uneori ocenstj facultate se lransformiJ intr un chip destul de ciudat:
urmănd panta preoc.updnlor obişnuite s;ui a in!>plrn\iei momentane
se produce o deforn1.ire evicJent,i n judcG1i\1i. f: de r1?11121rc.:it Cel .:iceastă
a)terare se referă de cele mai multo orr la prcocupiin obrşnuitc el cjror
imagine ne place s[l o revedem in f1ec 1re imprejurare evocată.
Se ştie cu cc uşurinlii h .11.1 1df'i irnagrnapa slab
supr.ivegheală, idei caro, pentru oarnenu ralionah nu ou nici o leg.llur5
intre ele. Este lesne de in\elcs cum un spini ce Si:! mişcă intr-un cerc
,11c1, e inclinat si."i 111,;lud,i in ci lot cec.1 t:a 11 pttrC c!\ munt5 s.i Irc Iul.li
în c;c1ma Cât priveşte rostul. ci ii d1spratuicştc docă nu-l poate
contempla drn punctul acestu de vedere. Lipso dl:? rt.lei aduce cu sine
un alt aspect al deformării. aceasta reZlJllâ şi diri lipsa de motive car~
face să se adopte cu enltJziasm motivul ce pare D se impune ş1
1ndea mnă la comen tarii nesr5rş 1te fă r ii .::i observn schr mbilrile
progresive pe care le suferă.
Nu trebuie să se uite cn pentru a dezvollo o argurnenta\1e
serioasă este necesar a o stribi li prin cornpnrn(ie. DM oamenii atinşi
de mutismul ccJ re nu este decât o ra1sa nparcn\n a Calmului se \in la
0 parte de toate lămuririle căci indolenţa lor morală nu le pcrrrntc să in
parte la discu\iile care suni adesea nsemănătoare unu, mănunchi de
fl ăcă ri lu minând întunecimile raţionament ulu i
l a tă pentru ce ştiinţa comparărr i nu poa te fi decât apanajul
discipolilor Calmului, căci ea 11retinde cahla\i puternice C,lre permi t a
se face abstrac!ie de orice predilec\ie personală pentru a se alătura
reprezentării exacte a rde11 supuse rcflccţicr Ca cerc încă şi r~rt.o
suflete3scă necesară exercitărri unu, control sever nsuprn proprie, lor
impresii Pentru toate ;icecstc operaţiuni mentale, reculegerea este
· necesară, însă nu aceea cnre ,1scunde golul gândiri, .. ub fc3Jsele
aparente ale Calmului
Reculegerea nu este fructuoasc'i decât atunc.1c{.Jnd este plină
de gânduri substanţi.ile Ci.ire dnu loc la deduc\11 jud1c;1oasc. E:a nu
este folositoare decât atunci c,:ind nt: IJlHmilc să vedem destul de clar .
\
în noi înşine pentru a discerne oportunitntcn alt)gcril, cl1bero\1de orice
in f l uen\ă s trăină mersului ··mc1r binelui'.

X complac a le formula.
REGULATORUL VIETII
' tot ceea ce nu este în mod absolut mental sau spiritual şi t ratează
To\ i cei ce s-au ocupat de educaţ i n menta l ă, cunosc
importanţa bunei stă ri organice pentru dezvoltarea raţională a
facu l tăţilo r psihice. fără îndoială, nu i se pocJte cere un ui bolnav
puterea sufletească pe care o are o nin(ă perfect să nătoasă. Cel ce
se vede doborât de neîncetate indispoziţii , nu are energi<'l necesară
pentru a valorifica motivele care regulează fac u l tăţile voliţiona l e.
Se ş tie de as.e menea, că sub influenţa unei dureri fizice
reprezcntiirile mentale pierd o parte din intens1t3tea lor. Subordonarea
activităţi l or psihice la cerinţe l e fiziologice nu se face niciodată fără
regres pentru cel care o admite. deoarece ea mi cşorează pe cele
dintâ i ş i dă celor din urmă o importanţă de ajung să umple toa tă
existenţa. Omul devine atunc i sclavu l instinct ul ui său care,
dezvoltându-se fără să întâmpine obstacol , îl apropie de flin\ele primi-
tive, lipsindu-l cJe puterea voin\ei - distinc\ia fiinţelor superioare. Orice
om czire doreşte să stab i lească armonia în tră i re a sa, trebuie s.1 se
s t rădu iască a introduce în ea acel element pc care Yoritomo îl numeşte:
'·Regulatoru l Vieţii" şi care nu este altul decât Calmul.
Calmul prezideaz5 toate hotărârile destinate să organizeze
echilibrul intre activitatea cerebrală ş1 s tăr i le fiziologice, al că ror scop
este să facă din cel ce vrea să fie s lăpănu l voinţei s<1le , o fiinţă
sfiniito.:isa ln minte ş1 !rup. Acest scop, mai vast der;ât ii cred uşuraticii,
este definit as tfel de către filosoful japonez:
A fi stăpân pe voinţa ta nu înseamnă a fi s tăpâ n numai pe
faptele tale ci a avea dreptul de a te considera mbitrul rmu multor
,1(,
,•
vointe străine. Mai înseamnă a deveni agentul activ a evenimente lor
a că~or apariţie ai provocat-o, dac§ ra~ionamentul nu le sfălu~e~te să
li se întârzie apariţia sau să li se modifice efectele. A fi stapan pe
voinţa ta, înseamnă a deţine puterea de a o infiltra altora, în vlrtulea
energiilor psihice de care dispune cel ce ştie să vrea.
insă, cum s-ar putea produce o atare intensitate de propagare ,
dacă corpul lâncezeş te şi dacă incomodităţi fizice vin să împiedice
jocul facultăţilor mentale, de ca re depinde voinţa?
Şi cu spiritu l de lucid itate p ract ică ce-l ca r acter i zează,
Yoritomo răstoarnă de la început ob iecţ i ile pe care unii i dealişti se
Sunt filosofi care obiş nu iesc să dispreţuiască ceea ce -ei
numesc ·• mate ri alităţi le existenţei·· şi se complac să sfătuiască pe a l ţii
să trăiască numai pe culmi. Ei ob i şnuiesc astfel să facă abst racţie de
corpul ca pe un obiect de dispreţuit pentru a se consacra integral
lucrurilor sufleteşti. Sentimentul lor este desigur foarte ridicat. însă
acest invăţămant este tot atât de nefast ca orice doctrmti ce tinde să
răstoarne ordinea nat u rală a lucrurilor. Da, e frumos sâ lfăieşti pe
culmi , departe de mârşăviile care furnică aicî, jos. Da, esţe de dorit a
nu respira decât aerul pur cJI şti in\ei ş i al frumuseţ i i morale lnsă, pentru
a ajunge la Jceste înă!\inii e necesar suflul respira\1e1 iar pen tru a se
ment1ne acolo, trebuie plămân i deprinş i cu aerul lare al ină l \ imilor.
· Cel ce nu se p reocu pă de condi\iile fiziologice ale existenţe,
sale, nu va fi nicioda tă dccâl un biet ascensionist şi va trebui să se
oprească înainte de a ieşi din defileurile vă i i . De ar aiunge pe vâ rf
dintr-o întâmplare ex traordinară, s-ar găsi într-o sta re de asemenea
inferioritate fizică încât furia intemperiilor l-ar lăsa fără putere cJe
rezistentă sau chiar fără viată.
Cât de numeroşi SL;nt cei ce dispre\uiesc cerin\ele corpului
lor, plecând la drum spre înălţ i m i fără a se preocupa de nevoile
materiale ale căliHoriei. Drumuri le sunt presă rate cu oasele înălbite
ale acestor Idealişti care de foame, de oboseală în faţn ost1li t ă\ii
elementelor s-au stins pentru totdeauna i ntr-o zi pe drumul inălţ 1rnilor
pentru ca re nu s-au pregătit n i ciodată sâ le urce în mod normal.
Ascensiunea inălţimilor nu este posibilă decât pentru cei ai căror
muşchi corespund efortului ce li se cere ş1 ni căror plămâni sunt destul
de sfinâtoş 1 pentru c1 suporta variaţiilor clima terice ale culmilor
l ată pentru ce once om care do reşte să se ridice desupra
contemporanilor soi, trebuie să prev1n6 urmnrile psihice ale unei
47
 · t· · colaborând
infcnorită\1 corporale şi să le rntămp,nţ cât se poate mai bine,
. , 1 unei bune s tă ri 121ce,
prevăzut cu ag~ntul d1stnbu1to~: avea grijă să i se provoace a~ari\ia
preocupându-se tot aşa de mult de func\ionarea vitahtă(ii corporale strâns cu cucertnle morale. Se t din plimbări sau m1şcărt
câl şi de vitalita tea sa me nta lă. prin tr-un exerciţiu m~derat car~ ~~c~t~~:aa muşchilor şi, cu uşu~n\a
Yorrtomo in tră cu toa tă vigoarea in domeniul vle\ii materiale combinate pentru_ a ,~tre\in~ e. ~imp corpului o uşoară oboseala ce
care este, zice el, auxiliarul cel ma, folositor al cuceririlor morole. gesturilor. procurand ,n ace aş,
Cu multe secole înainte ca "Igiena" să fi fost aşezată la locul indeamnă la odihna de noapte. . ·1
de cinste de azi, el îi lăuda v1 rtuţ11le pu\in cunoscute pe atunci. Calmul este regula_torul v1e\11d .diat a celui ce şt11nd să-şi
Înainte de toate, calttatea vteţ,i organice trebuie să fie obrectul Înteleptul ne descrie starea e invn,·1os ·,n sa· nul unei familii pe
unei str.'idan11 ralionale. ingrijirile care asigură păstrarea sinlHă\11 nu · · ·n t ăieşte armo
stăpânească lmpuls1v1ta .t e, ~ t . . fereşte de ciocniri neocolite de
trebuiesc niciodată privite ca preocupări de dispreţui t , pentru că ele care spmtul pătrunzător al şe u_u, ·etă'i~ omului pohtic ale cărui nevro?e
ţ1nte.,c la nicn!rnerea energ,er mentale care nu se ob\ine decât prin · - pra supenon ,11
atâ\1a alţii. lns1s 1a asu. . • ..
•
ă ·n suflet de calm ş1 lasă 1udeca u
~\·
calm generator al lucidită\1i şi persp,cacittilli Una dintre cond1liile suprimate fac loc luc1d1taţt1 adus I mari concepţii in legătură cu
necesare acestei l u cidităţi este regularitatea şi durn ta raţională a toată libertatea pentru elaborarea ulndo; acţiune executând fără ezitare
somnului. /\ceia ca re suferă de insomnie sunt rău dispuşi în luptele fencirea universală. Ne arată pe o~u ;;.. I conceapă în pacea sp1ntului.
ma, mult ş,111 ma, puţ,n vii, lupto impotnva lucrurilor, impotriva oamenilor ptanurile pe care C_a
Imul i-a permis SCl e •
b sunt admise, cand toa e
t
şi, rele mai penibile dintre toate, luptele împotriva noastră şi împotriva t te p u ncte 1e sa1 e · ·
Can d oo . • d loate dificultătlle presirnt1te. nuntc
pa51u111lor nonstre. Cc rezisten ţă poate opune ncela po care enervarea rezis tentele Sl ,nt prevăzu te ş, can .
orelor f{lră somn l-au deprimat tot atât de rnult ca o boală? irernedi~b1I nu se poale produce. . antrola impulsurile emoţionalo
Ce fel de luciditate poate expnma fiinla care, in decursul Cel ce are pute: e~ de/~~~~ acurnuleaza pnn ocesl fapt o
1nsom11iilor l'l c;uferit fenomenul binecunoscut de deformare care
aşa încâ t să n~ s~ extenor;~e:i ca O r~vărsarc binefăcătoare.
mi'ircşte toc:ite circumstan1e1e defavorabile, fară n lasa fcmcitelor fartă care se ras~and_eş~e 'lnă cuvl11tele rnfolos1toare, cel ce poate
sper,n!e tunpul să intervină? .
Cel cc ştie sa-şi re1 t darnic îşi n,ăreşte rezervn
Co r,utem aştepta de la o energie care a fos t secMu,tă în suprima orice exclamare, oriceiese~: sau n~a1 târziu o judicioaso
decursul nop111precedente de cea mn1 plicti~itoare dintre toate luptele energetic{\ de care va face mai evr
acco:-i dată împotriva demonului insomniei ?
întrebuinţare . r el va ajunge să-şi păstreze
Ce efort poate face un om depnmc1t de oboseala nopţilor 1
Res_pec~ând a;~:te ~~neca~~~ ferindu-le de contacte vulgare
petrecute în aş te p tarea nel 1 n1 ştilă a unei odihne care pare Cc~ fuge in
impresiile intime 111 toa_t . r ge conta ioase regretabile.
faţil nevrozei?
ce sunt pentru ,mpulstţ1__ fo~~:~sificăn~u-i pllterea de control person~I.
Dunpotrivă, acela rare do;ir,ne ralional, in timpul hotărâi 11 1
Regulatori ii v e • . d ·nconştien•ă care doarme 1n
od1hnr.1 nocturne. se trezeşte dispus. lucid, cu spiri tul împăcat, cu - d tOmat o destin ere 1 •
va crea 1n 1110 au a un fluviu maiestuos şi rapid sau
corpul reconfortat ş , e ferrc,t · relu.flndu-şi lucrul pe care I-n l.1sat în fiecare fitnţj, viaţa ~e .va s<;.ur~e c rmur nu acoperă cântecul păsărilor
ajun să constate că poten1e1e s 1lc sunt m5nte; insă. sp1111 un11 ca un curs de apa hnrşllt al cc.1ru1 mu
impulstVi, somnul este o binefacere de care nu to(i oamenii profită în din irnprejurimi
accr.iş1 mZ1sură şi sunt unii pentru c.ire el pare de1,seb1 t de ovar Cll
favomrile s,,lc Aceasta este o eroare foanc comunu. Putinln de a
dormi nu este un dar de care s1 se bucure do, 1r câ!iva privilog1nţi, eo
ec:; 1,~ uri hun pP. care liocare csle clwmnt s;i I .~1bă în măsum în care
fie<..lfL' venoronză legile Calmului ş1 1n care 0 hotăr,H ~ă le re$pec te.
in preocupcinle referitoare la grija st.1ru ment.1lc somnul treblHt1 să he

IC)

j J J
f....-- ...,,..-~ .. ~

XI
STĂRILE SUPERIOARE DE CALM
N1c1 un om n-ar fi aiuns la reahzarea efechvj a planurilor sale
daca n .ir fi ş 11u t să-şi concentrozo atcn\1a ş, să-ş1 adune toate energiile
spre ur1 centru din care pornesc c, n iş te raze hotjrbrllo fecunde şi
eforturile corespunzătoa re .
Pentru a ob\ine luci~:tatt <1 ş, pătrunderea mentală fără de
care nimic dlirab1l n11 po~tc li infc\ptuit, este nbso lul necesar5
,nlPr"Pn(ia r ·:L·,1ulu1. Toţi aceia a c.c'\ror cari e ră stra l ucilă Si;lu folositoare
.:........ admirn tă au fost adep\ii Colmulu1. Oricare ar fi m,,nifestăriie lor
ş1 onc~t de 1.gomotoase ar părea. putem fi siguri c,\ au dai rezultatul
dorit numai pentru că au fost fructul unor decizii concepute în
senin.'\lc1lca unu i suflet atât de pocificc.1t de Calm incâl a putut intreză ri
nu mm1ai schema planului general ci ş1 natura rn1Jloacelor potrivite de
1eallzarc.
Oatiânul f1losof ne înva\;) apoi că oamenii ajunşi la :Jcest grad
de st:ipJnire de sine ce Implici'\ şi domina rea circums tan(elor sunt
aceia care nu se mulţumesc sJ c1precicze Calmul fn form.:i sa banală
ci se străduiesc să-l cultive in „I.inie s~le superioare Acestea sunt
numeroase ş i unele chtar pu\111 acces1b1lc celor mulţ i Vom mcn\iona
numai pe .icelea a căror încfcplinire nu este deloc în dca1cord cu
nevoile vic\i1 contemporane.
• d~câl o risipă zadarnică de acliv1t 1t1J cerebralii ş1, de cele mni multe
50
Shogunul i ,reconizeaz ă:
I
-
Constr.ingcre proprie la lc'iccro.
Izolare psihică.
/\pel la c.Jlrr.
t,bsor\1a energiilor dispersate.
Concentr;irc.
PM confilrângere la propnn l.lcerc. Yontomo înţelege
abţi ncred totali'.!, pentru un timp de(errninat, de la vorbire Durata
acestei ab\incrl e s ubordo n a t ă m.il i11la1indatorinlor impc>rionse ale
vieţ11 zilnice. apoi deprinderii dobândite prin exerc1tiul CI repetat
Această constra11gere îşi pierde ntJmele când e pract,cntn dl:! un adept
zelos. pentru care starea de calm devine o posesie ş1 nu o 1spiraţie.
Tot uşi. nm1eni să nu se sustragă de lrl această obl1ga\1e Nu există
rnci o munc;'I atât de obsorbantâ, nici o datorie atât de r>x19,mt". incât
să nu lase timp pentru o oră zilnica de lacere inlegrnlJ. Aceast,j o ră
poa te fi imp.'lr\1t,1 1n două sau trei p;.1(11, dncă obligaţ11ln f.1inil1rire cer
dcest lucru însn ea trebuie inscns<i in programul orictiru, nsp1ront la
Calm şi, in e,a,ul când o imperioas 1 nevoie ii sileşte s 1 c. 1Jr,P p:1ctul,
el ar trcbu1. dupa ce şi a examinat ~111cer mot,vele c1ccstc1 Joatcn. să
cornplelo1.c in 2111:i urm5tome timp11I s11slms in a;un de la uxerc, ţiuJ
1ilnic.
Acest mutism e numit ··constrfrngere propne·· . puntru că
trebuie sd he vo,t. organizat de adept, in ciuda tuturor irnprcjur..1rilor
care ar pnrec1 că i SP. opun.
Yontomo ne f.Jce atenţi c.i nu inici un merit Sil r5stru,n tncerea
în decursul unei ocupaţii care ne sollc1tă toată aten\1a l:I prcc1lcoză
că tăceren celui ce e singur nu poate fi privită ca rczultJncl dintr-o
constrângere pusonală. Aceea pe c.are o recomand~ el ,cprczin tă o
abtinere vo1l,i în decursul că reia so p~strcoză în noi rorta dt' rezistenţă
copilahzând &11erg11le pe care o conversJ\1e f5ri'.i rost Ic nsipnşte.
Obiceiul acesta 7.llnic ne reţine de l1nephc1 nesăbuite pe c.ire le-am
putea regrnlcl
Tîcnrca nrc in sfârşi t nepra\uitul avantaj de a nu deschide
convorbiri pline de banalităţi sau de prostil a ctiror rcpcl,1re nu este
u ri, c3u1-a un1:i ţ>ro9rcs1ve scăpal,11111mnt, ile, c,;1:11ned1oc.riloJ to.i este
v,iljmăto,m1 .
,- --------------- - ~
lzol;:irea constă in căutarea singurătăl•i voite în decursul căreia
ne vom stradui să ne sustragem de la orice gând care nu este expresia
voin(ei precise de a îndepărta orice 1mpres1e sau orice precepte străine
corpului cxercitiulu1 C3ci izolareri ment.:1lă trebuie să fie tot atât de
comp l etă ca şi izolare<1 fizi ca. Ne vom s,lr dec, sa alungam orice
reprezentare mentala care ar tinde să se grefeze pe ideea unică .
Dacă 7gomotele de a fară ne ajung la urechi, ne vom strădui
sli nu re IUflm în searna pentru a nu delerm,n;i natura lor în cazul
C'lnd, în mod meca111c. fenomenul percepţiei ar aduce în creier
1mc1ginea obiectului ca u ză a zgomotelor, ne vom grâb1să o îndepărtăm
pentru a lăsa să se formeze o succesiune de gânduri a căror năvală
ar prfmejdui integritatea Izol ării mentale. De îndată ce imobtlitatea
corp11lui a fost obţlnutj şi creierul s-a debarasat de orice idee parazita
intrăm in perioada în care chemarea Calmului poate ft in!eleasă de
subco nş ti c 1 1t. Orice m i şcare fiind supnmatâ ş1 cursul gândurilor răni
c.)t a fost cu Pllllnlă, ne vom strădui să pJslrăm stabilitatea mentală
întărind-o nrln afirma \ii spuse cu voce tare. Se v;:i respira profund şi
se va zice;
- Pacea incon1urătoare o adun şi încarc cu puterea calma,
c urentul impulsurilor mentale.
Apo, ne vom s1h să vedem rezullntul anunţat. Vom mar imagina
că ad unăm pacea înconjurătoare. căreia i so va da o prezenlc'I
mat erială ş 1 vom schiţa tabloul lupte, no.:istre cu impulsivitri tea.
Când suntem complet pătrunşi cJc acec1slă viziune interioară,
e timpul să i afirmăm v1lalilalea pronun\Jnd:
- Calmul a umplut rezervele melc mentale; el a răspuns la
chemarea mea.
Exerciţiul se vo prelungi sau scurt<' potrivit vigorii mentale ş1
forte, de sugestie a fiecăruia. Yorltomo, la fel ca 101, profesorii de energie
sf~ tui eş te să. nu se aştepte până ce apa re oboseala. El recomandă,
dimpotnva, ca la inceputunle 1n1!ierii excrcr\iulur să fie întrerupt de
îndată ce curcn lul de 1•nergie degenerenză în ncpi'isarc sau într-un
enttJllasm pro;i accentua t, ceea ce în tr-un caz ca şi in celălalt, poate
ft cor,siderat cn o infri111gere ;:i Calmului
Shogunul ne conduce a por pe culmi şi mai înalte: el ne in dică
stările cu ,ldf'văral a,llperioare are C ,Imului care, fărci a atrngc
t:l.OlcfismlJI o Dpr,..1r,i1• de limitele c'lce~tui domeniu. NI" vorbeşte
despre absorb1\1a 01H.!r<J1dor dispersate.
-')
)_
Este sigur, zrce el. că noi suntem înconjura!i de forţe pe care
nu le cu noştea m bine. însă pe care le ţ.L.lem lotuşi subjuga :::,r,n virtutea
energie, noastre, ac11onând asupra aceste, conştiinţe tam,cc, purtată
de fiecare în sine însuşi. care se supune o rdinelor clar exprimato,
enun(ate cu ,nsrsten!ă ş, marcate cu o mare intensivilate de voinţă
Această co11ştHnţă ta1nrcă este cunoscută în psihologia actua l ă suh
nurnele de Subconş ti en t ş1 a ros t considera tă din cea ma, îndepă rtată
antichitate cn o inteligentă rudimentara învecinându-se in acelaşi
tunp cu INCONŞTIENTUL şi cu PRECO NŞTI ENTUL.
Conşt11n1a tc11nică treblJle sil r,e considerată ca un servitor
devotat înSd mărgm,t care se supune orbeşte ordinelor slăpînului său
cu conditia r.n aceste ordine să-i fie da le într-un mod clar, rntehg1bil.
hps1t de retorică ş, plin de hotl\râre.
Cel ce doreşte să cultive aceast~ stare superioară a Calmului
numită absorţ,e a energ11lor dispersate după ce a parcurs stadiul
r.onstrănger,i la tăcere. al 1zolarri. prcct,m şi pe acela al chemării
cnlmului va trebui sJ se recu leagă adunând Lt -şi focu l tă\1le volitive,
.iducându le pe toate într-un centru ş1 trnsează cu imaginaţia un cerc
stârnit in afarn căruia once expansiune le este interzisă. l r1 fel ca in
r{37a de cău l.ire a calmului el işi va reprezenta acest aci sub o formtl
materială Va trasc1 cercul în viziune inlNioară . va induce inel forţe l e
volitive pe c,J rc le va material110 şr le Vil men\inc captive prin vrrtutea
vo1n!e1sale. Acest fapt indephn•l. va face că teva respiratu profunde şi
v;, pronunţa incel·
. Absorb energ11le disperse din .itmosfera, mi le însuşesc ş1
le fixez pentru totdeauna in cercul strâmt al vornici mele
Apoi, după un l1 mp de reculegere, in care gandirea nu trebuie
sfi devieze rnc, o clipă, va zice
- Am absorbii energulc disperse şi posed acum Puterea
C,1lmu1ur ş 1 Cnlmul r utern. ·
Va repeta ,ceastă invocaţie p[mf.l ce vn simţi crescind inel
vorn\a. ţinâ nd senrn.1 totu şi de ceea ce a fost spus cu privire Io
cl1ernarec1 calmului. ;,drcă sti inlrerup,1 cxerc1!1ul I 1 primul semn de
obo5cală sttu exallJre.
Acum. tot dup.:i milenarul nostru autor vom citc1 cea mai
desavărş1la forrriă de> c.ilm oprindu-ne în pragJI lupnoze, pe care nu-
l vom trece Vom dni:;r.riP deci concentrmc>a mnrq1111ndu-M la primu l
ur,1t1 al ac(.•slc:>1 sttin ~,1 pr1iocuptindu·n~ rwrna, de nir.mţinerua colmulur
prrn .:icest m11loc care este şi cel mai sigur pentru ,l njungc la st.1b1litJtea
m011 lol6.
l ~- •
 • C~ncentrarea da primul 9rc1d este procedeul cel mm preţwt
de ca tre d1sclpoh1vou1ţe1 caco vor SiJ sl1b11easc5 defin11iv Calmul în ci
inş1ş1.
I:: bine să se inceapd cu l1olarea. solitudinea mcJteria l ă şi
mentală complet".
După peuo1~do do .ibsor\le el energiilor ş, după ce chemarea
cnlmului n fost JL1t1t.i ne f1x,1111 g.ind1rea risupr a unui obiect determinat
mai ina1nt~ ş, o menţinem ;isupra lui inlătur.:ind orice alt gând. Dacă
ne vm ..ilte g5nduri le vorn alunga repede sau le vorn alc'ltura obiectului
de conte1T1plat1e ln C.JLUI în care t~le Jr fi cu totul stri!lir1e trebuie
respinse contemµlaţ1c.1 se reia sp1mând mental:
: Îmi concentrez gândirea asupro ... (se vc1 numi obiectul).
!ndcpărtez orice gflnd secundar.
lm1 insuşesc to;ite găndunlc care so pot raporta la obiect .
Oacâ vo1nta este fm111 menţinută SA va produce un fenomen care mai
liir21u va <Jeven, l;:1m1lt;ir
• Subiectul dsupr,1 coru,a ne conc~nlrc1m nten\1a va apare atunci
in_ 1mag1nc1\1e c.i un obiect singura he expus într-un !umplu gol Orice
gan_diru latemlâ, orice apan\1e denvahvă se vd estompa alat de mult
mc.;it nu vn rnc11 sohcrta 1mng111r1ţ1a Repelnrl~,1 nu,slw exerc1t1u esle
u11c1 dintr<· cele 111c.11 bllne rm•todc pentru a obl111P forrnarcc1 instantanee
a colmulu1.
Cui r..irc S·rl f.imil1ariDll CLJ «'.IC.M l ext1rr:1\1u dt1 concentrare
poale •,,i I prnrlice de llocurc tJot,1 r.c1nd I s1' p.:irc potrivit. lzolJrea
m,lto~1al.i 111r1 nu-, m,11 c•iote m.iccsm11. El sri ţ•<>,1le concentra ,ntegrnl
!n '1"11/locu l convPrs,1\ltlor, lnlorpel<1rilor şi ,, d1scu\11lor cme nu·I mai
mflue11ţeaâi docul dt1c.'i ol o vrea
Se în(elcge bine cc 1nscm111tr1le ,m"' o .isornunea putere in
via\n rrcichcn ş1 pcntrn v11torul unu, o,n c.,Hc , 1 llolarâl so devrnă un
slaµun
Disr,ro\Uind 1aornolul ,1g1t.-i\11lor d111 Jurul !>,iu el se ridică cu
~oali.l superiorrtate~ pe c,1rc I o co11ferf1 clmn lt11 VllHmu a lucrurilor ş1
111 toa_l i s,guran\n, 1;1 hotarân, cuprinse lntcld1~11ur1,1 in cacln~le juslr!ie,,
,1dev6rulu1. ;i ·mdcnlor lnrg, ş1 a 1uu1rn proqrc!;ulu1
5.1
..,.
XII
SPRE IMPASIBltlTATE
Odată. spune o veche fabulă niponă, animalele~- Jll adun,11
într-o rrnnunatli poiană, înconjurată cu bambuşi uriaşi ş1 \1ncau acolo
sfat. Discutau cum sa scape de urmăririle unu, groaznic duşman:
temutul Oa1mo, un leu de o roarte frumoasă st.:itur~ care i~, alesese
cu lcuşul prin impejurimi Ş! în fiecare noapte alegec1 prada dintm ele
Astfel. aşa cum se întâmpla în toate adunările consuliotiv0,
ată t ale oamcn1lor cât şi ale fraţi l or lor Inferiori, parerile ~e ciocnc,Ju,
se amestecau în aer ş i se invărteau fârJ rost ca nişte frunze desprinse
din arbori ş, purtate de furtună încoace ş i încolo. Sfidjrllc izbucneau
ca n i şte fsnfare compuse din instrumente stm.:.;:i te . Sub valu l
pr~venirilor prudente, laşii se expuneau făr~ ruşine. c:i(iva sfătuitori
mai sinceri preconizară o fugă imediată fără a se preocupa de
mijloacele de D o realiza şi discu\ia începu să se învonizcze când,
deodată, lo\1 încremeniră. Bambuşii se despărţiră in dou i cu un larg
zgomot şi lăsară sâ treacă un corp mltidios. în dosch12ăturn, fa\.i
triunghiulară a regelui animalelor se arătă feroce ~i felină . Leul se
opri pentru a-şi alege cu ochii pradn. Animalele începură sfi gcamf1
incet .
. Vai, behăi mielul, sunt i-lşa de lănâr şi de rl,1p.~nd ş1 dcsigllr
asupra mea se va decide .
. Eu· t.ise un m5găruc; • nş •,rea să zb,er c 1 s.1-I Spl:!riu. Şi se
ascunse in~ipoia mamei ~ale.

- Calul, sim\indu-şi neputinţa, tremura de umi li nţă şi do groaz~.
Toţi erau agitaţi şi ingrozi\i. Unii fugeau încolo şi incoace, alţii erau
paratiza\1 de spaimă O ciută plângea incet. Numai un berbece bătrăn
sta impasibil. fn timpul sfatului părea că nu aude nîci o reflexie şi nu
răspundet1 la nici o în trebare. Acum, părea că riu are cunoştfin\ă cie
îngrozitoarea apari\1e.
Leul se urni încet dintre bambuşi şi spaima zbârli toate
blănurile Atunci. in mijlocul tăcerii, bătrânul berbece vorbi:
- Oaimo, se adresă leului, puternice Oa1mo. noi recunoaştom
drepturile tale de rege şi fiecare dintre noi nste gata să pl6teasctl cu
viaţa sa onoarea de a contribui la birul cel mai trag,c pe care nici u11
rnonah nu I a constituit vreodată. Noi aşteptăm Ne supunem făra
rezislen\A ş1 te rugăm a bine~oi a-!i arăta alegere.:i printr-unul ciin
răgnetclc care mai bine decât faptele tale, dovedeşte formidabd,1 ta
superioritate ,1supra noastră a tuturor
M~gulit în vanitatea sa , leul nu se ljsă rugai a doua oori'l ş , ,
fixând un mieluşel îşi zburli coama şi urlâ de trezi toate ecourile din
împrejurimi
- Se vede că tu eşti stăpânul nostru JI tuturor, Dairno, zise
berbecele. . percep\ille malr>nale pentru a putea c1t1
· Btnevoitor ş1 fericit de a fi at~t de slugarnic sluji!, leul voi so
se arate mărinimos şi, înţepenindu-se pe formidabile labe, dădu capul
pe spate f~când să se audă din nou răguşitul răcnet al vocii sale
Apoi, sigur de a nu mai întâlni rezistenlă se îndreptă maiestuos spre
unul dintre mieluşei. Nu merse prea dop.srtc, cu o săgea tă bine ţintii<'!
ii str~punse unul din ochi. De îndată o ploaie ele săgeţi se'abă tu asupra
corpului său rc'lni t. Doi vânători apărură lânţiă cadavrul său în timp ce
animalele eliberate înconjurau pe bătrânul berbece care le linu o
cuvântare înţeleaptă
- La nimic, z ise el, nu se rveşte să deLba\1 ş; să te zbuciumi in
chip zadarnic pierzându·le în cuvântări nerolositoare. Acela caro cs le
ameninţat de un pericol, de orice naturj or fi, trebuie să r"mână
impas1b1l. concenlrăndu-şi facultătile asupra celui mai sigur mijloc de
a se sustrage primejdiei. Eu ştiam, co şi voi lo\i dealtfel, că rnşte
vânători veghează de mai multe napii prin irnpreJurimi, pândind
inamicul nostru comun. Era în afară de o rice îndoială că numai în el
trebu,a să ne punem nădejdea. MIJl01cdo noastre de apărare sunl
prea slabe pentru a constitui o protecţie f!frcace împotriva regelui
animalelor. Deci, era necesar să chemf1m in nJutorul nostru resursele
56
J .Jr -
inventate de oameni, pentru a scăpa de cei căror~ vor să l_e supnme
exislen\a. in timp ce voi v-a\i frământai în mod c?pilăre~c ş1 zadarnic,
eu am rămos ,mr,asrbil şi chibzuiam M-am gand1t ca cel m.sl bun
mijloc de ocrot"e era sâ obţinem col;1borarea oamenilor
***
*** *"'*
Disc,polul Calmului scapă de sentimentele de cali tate
infenoa ră Oispre\uind mi rajul spre care se gr_ăbeş.te n:ul\1mea
exalta\tlor, riciicându-se irnpotrivn tăcutei m,Hlunsm de ne~ulln_\ă care
guvernealO t.:ilsul calm al fatal,ştilor, păzindu-~e.de 1rnpuls1v1tăţ1le ster·
ile, revoll'.'lndu se impotriva unei acceptări p!rna de m1şe~e~scă fnco,
el se indrrnptj nnpas,b1I şi mut, dar pregătit_ in fa\a ~n~e1d1e1 pe care
0
prive~tc ,n f:,ţ;i gJ\a de acţiune. El nu se rnsp~1ma~liJ.' nu tre_m~ira.
nu se făleşte. rJriveşle cu fruntea senina · fidela oglindire a pacli pe
care vo,n\a a \,1b1lil-o în el. .
Impasibilitatea este traducerea unei stări pnvileg1ole a
sunetului care u,1;1 1ucrurile exterioare ş1 refuză să se lase tulb_ural de
. · b'ine ·rn s1 ne , fară •i1 r,
· · 11101
stânjenit de su11 ctole sau viziunile ce l-ar putea .:ibate de la acu<1st~
cercetare . . - t I I
Ceea cc nu s-a men\1onal ClJ destulă insistenţa es e u '?
eminamente c1ctrv ol acestei lmobrlltă\i materrJle care ne~es,tă, cand
8 dusă pân~ kl punctul de perfec\iu11e, o intensă luc~are 1nteno~r~ .
tmJM~lul stani de impasib,lllate se el.iboreaza manie hotman
Ele innoresc la tdăpostul tmpas1bilită\ii, gata să se trens_f~rme în fapte.
lmpasibihtatea - expresie superioară a F~rţe1-in-Calm este
aceea c.irc confer„i oamenilor acest pnv1le91u cvas1d1vin despre cme
se vorbeşte in z,etu-go-Kyu:
ZEUi iNSUŞI NU POATE TRANSf ORMA ÎN iNFRiNGEl1E
VICTORIA OMULUI ASUPRA LUI ÎNSUŞII
~7
-------------- -~---.. .---~---------_.~-=-

CUPRINSUL
I . Macstrul luturor. ........ . ... ....... ...... ........ .... 5
11- Acumuln tor de cm:Hg1e...... .............. .. .................. 10
III O,sc,plln,i şr automntism . ... .. . ........... ..... 15
I'/ Luc1<i1ln:c>1 pcrccp\11lor.. .. . ... ... .. .. . ... ?.O
V Cele p.ilru calr t ă \1 dorn,n.1111e ...... 25
\/1 Ac wnulcJ!orii l,iccr11. .. ..... 30
VII lnlenlie şr neprcv.izut. ............. . 35
VIII · Scl:iv ŞI „ t,)p,in . . ...... . . 38
IX F~lsele ,1paren\c • • .... .. ... . ...... .. .. 4 1
X - r~(•9ulr1torul vrelii . .. .. . . ..... . ... ..... .. ...... 46
XI S t ţlr,lt• superroMo ele C,Jl111 ......... ,, ..... ........ · ')Q
XII · Spre lmpr1s1b1lit,1le .... ..... .. .. .................55
_J - I ~ J J