21 ;20 bani 5

ABONAMENTUL 20 LEI PE AN I Delegatul-Cornitetului M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE SAPTAMANA

HARTIE DE LUX EDITURA SOCEC & BUCURETI Redactia 21

Carpathla" la locul
I, 2, 3. Vederea
pierea vasului or
,,Carpathia"
portarei
4. Un naufragiat
gray cu picioarele
tate este ridicat pe bordul
Carpathiei", ajutorul a
doui pasageri bine-voitori.

este d'al doilea telegrahst, ajutorul lui Philipps, eroul care gasit la aparatul Marconi
In momentul suprem al scufundarei Se cipitanul Smith venind la Philipps,
poate aparatul scape, dar el a refuzat,
www.digibuc.ro
 Gazeta Itustratá

Sportul. tará

Aviatiune ale or sboruri ne fac

viitorul aviatiunei
In - Aviatorul noastre e.
la Cernguti. Un public D-1 General Boteanu, secretarul general al
foarte numeros a aplaudat ministerului de rgsb i, se de aproape
care a fost de guvernatorul Bu- de aviatiunea am avut ocazia
covinei. urmgrind cu interes
e prhha femee aviatoare care trece noltri, pe Cotroceni, sau
La pilotând ea un mono- technice lefului-mecanic
plan Blériot, motor kita, asupra vreunei piese dela motor.
Acest eveniment sportiv care a avut la 16
Aprilie (st. n.) dovedeqte aviatiunea
nu e un sport a e exclusiv rezervatg
curajului masculin. In Championatul Fran-
Luna Apri lie a fost, totutti, pentru de 100 km. pe losea a grupat un lot
Astfel la 17 Aprile (st.n.) de celebrii.
aviat belg;an Verrept, un virtuoz al monoplanu.- multime incidente au schimbat
lui, cade dela o de 300 metri fata acestei curse. Astfel, la
mort pe un a pe concurentul
care s'a acest accident pize; treimi din concurentii cari 11
au fIcut se legenda Verrept ar urmau peste el cu mai
ales aeroplanul de sinucidere. Celebrul mult sau putin grave, cari pus
aviator André Beaumont, cursei imposibilitate de a curse. Totuli
Roma, foarte docu- Lapize cursa 2 ore, 42
mentat o sinucidere aeroplan e minute. 4 s. urmat de Engel
atribue accidentul a- 2 ore, 44 m., 28 s. 1i de
viator belgian curentilor aeriani descendenti Charron In 2 ore, 47 m., 8 s.
cari ar ft fgcut apIratul. Lapize de ori
Al doilea accident, cam de gen, consecutiv acest
pe din
mai e vorba de aviatorul
Védrines, care promisese va face Avem a
Bruxelles-Madrid zi. Véclrines
face un aterisaj nenorocit asupra liniei fe- o serie de curse
rate toemai in momentul un ex- de antrenament cu pre-
press; aparatul e sfgrâmat, aviatorul se mii oferite
alege o a alte lezi- de GAZETA ILUSTRATA
uni grave care i-au pus viata
Balonul sferic face o In aero-
nautul care, concurind la premiul Primul concurs va
Dubonnet, e dus de curenti noaptea, deasu- 6
pra mgrii. A doua zi balonul a fost ggsit Mai la orele 9 jum.
plutind pe pilotul
bil de acesta a mineata pe parcursul
rgsit nacela va ajunge la Hipodrom-Rondul al
II-lea,
-
Pe Cotroceni
program:
de aviatiune e activitate.
In elevii-piloti se antreneazg;
Bucureltenii au, din când, Cursa pre-
la zenit un monoplan mii de 20
biplan care se pierde curând zarea
Cursa II-a
locotenentii Protopo-
DouA aceeasi
DEFINITIVA. -Cursa III-a eliminatoriilor vor la premii valoare de 30, 20 15 lei.
DE CONSOLARE. - Cursa IV-a : Concurentii al Ill-lea al eliminatorii al
vor la 2 valoare de 10 lei.
Aceste curse unei
de concursuri cari vor atinge curse pe jos, de
cole, foot-ball, tennis, oind, natatiune, etc. Gazeta a luat de a ace.ste
din ce tn ce mai Insemnate. Inscrierile gratuite se vor face pe o de tnceperea Concurentii sunt
a dovedi elevi ai secundare sau Ry.
www.digibuc.ro
 Gazeta Itustrata
a literaturA In «Rapsodul o culegere de poezii
frantuzegte de Elena se poate cunoagte mai bine ca ori unde
rata fire In poeziile acelea, e bun cu mare, e a fi ne-
supus, e chiar trebue fie aspru.
Culegerea aceasta de poezii e cea mai de valoare a domnigoarei
rescu putem sa multumim frumusetea
De acuzarea pe care am aduce autoarei Cobzarului, s'ar fi putut la alti
scriitori de ai care cunosc poate mai bine pe nogtri. ne multumim totugi ca
ce scriu numai nu ne pot faima aceasta de hotare. cum
noi ne cunoagtem mai bine, cu bunul räul care ne-am ne vor
trezi oasele, nu ne cele ce
citim ci dupa cele ce
vorbim acum despre Cobzarul.
Cobzarul e unul din acei trubaduri
cari Inveselesc nuntile dela
el face parte din viata
romanului. cánd el
din sat - e de
lui din
- veselia romanului nu e dea-

Caci mai
nul, isbucnegte din piept
mai sufletul
lui sbuciumat.
Subiectul libretului domnigoarei
e urmatorul : Stan, cob-
zarul din sat,
urma lui un gol sufletul dragei
lui In vremea el
tara, se pe care
nu-1 are drag care nu se poate
de fel.
Chipul ei cobzar, pornit de un de zile,
apare mereu dorul de el o chinu-
egte incetare.
In acte, muzica Dar Stan, care de o
aduce de sufletul lui se
Ferrari, libretul dorul de ea. Se sat lana care
Elena aceiagi ca mai se sa-gi lase
barbatul ca el.
Tiganca care Stan se
Reprezentarea operei Cob- ea le este o vine le spune
zarul , lucrarea domnigoarei vestit pe Pradea de dragostea
VAcarescu, a avut Atunci Stan se repede furia care
la Opera din Paris. Cum o
de prevázut, lucrarea compa- cuprinde spaima se la ce-1
trioatei noastre, a facut foarte agteapta : munca pe viatä, de veci
mult sgomot, dat simpa- fundul departe de care e draga...
tia de care ne fata apare Pradea,
Franta numele cunoscut al care vine le socoteala de faptele In lupta
domnigoarei D-sa care se Stan Pradea, ca
prea bine apreciatA Pradea va birul pe ce-i e drag, scoate pumnalul
In Franta lucrärile sale sunt sträpunge pe Pradea. De acum ei vor aceiagi
mai toate cu subiecte din ocnele Intunecoase.
viata poporului romanesc. Acesta e subiectul operei. Muzica a fost de
sortilége» din d-na Ferrari. noastre nationale, hora, ritmul ei
roman al domnigoarei neintrecut, doina melancolia ei dulce, ca
deasemenea de caracteristicä felul ei de a fi au fost
dintre un redate de d-na Ferrari o simtire
de iubire tare, pu- neasca.
ca Costumele, cari au aduse din au
puterea sufleteascA a ori- nit admiratia color ce au asistat opera «Cobzarul».
Ca aici, ca Dansurile noastre nationale, executate cum nu se
Cobzarul , crimele sunt o poate mai bine, au dat parizienilor dea seama
caracteristicA a de frumuseti ascunde o de
lui nostru, un compliment e tara
prea putin magulitor pentru Interpretii au fost : domnigoara Jane Hatto, a carei
noi. Totugi, abstractie voce fermecatoare a fost la nivelul frumusetei compozitiei,
de constatarea aceasta, gasim domnigoara Lapeyrette, Dubois-Langer, Goulancourt ; domnii :
lelalte ale ercilor romanelor Muratore, Nansen. Dansurile au fost executate de cele
ca ale Cobzarului domnigoarei mai de elemente de dans pe cari Parisul.
frumoase demne de

www.digibuc.ro
4 Gazeta Ilustratâ

Scena aceasta reprezinta un interior de veche casá rornâneasca,

d-oara Jane Muratore, principalii ai Cobzarul.

Constanta

22 Apri lie a la simpaticului comerciant de cereale proprietar Grigore Stavraka

Aurelia Georgescu, o profesoard sora d-lui Georgescu, secretar al Camerei de comer' din acest oras. -
religioasd care s'a la Caledrala in unei intimi celor familii
de dans in spatioasele de Hotel Regina. - Printre comeseni putem pe d-na d-nu
tinerei perechi, d-na Colonel Balmez, d-nu Dumitresca, presedintele Camerei de comer' d-na Dimitrescu, d-na
d-nu Nevoricianu, d-na fost primar, d-na G. Ghioca, d-na d-nu Papamihalopol-
d-na d-nu Tinta, Cadry Bey, general al imperiului Turcesc, d-na d-soara Serafidi, d-nu p. Serafide, d-nu
Muresanu, d-nu d-na si d-na d-soara Pitorian, etc. - D. lonidi, proprietarul
Institutului in limp corespondentul Gazetei Ilustrate" din a fotografi at pe comeseni timpul

www.digibuc.ro
 zeta Ilustrata 5

In Singapor am impodobite de sclipitoare, degetelor

oara chineze moderne. Cu- invelitoarele de puse sa acopere unghiile
drum, pe vapor, foarte lungi - semrml doamnelor din lumea mare.
un chinez care luase doctoratul drept Oxford. In mândre, picioarele libere am avut prilejiul
Singapor pe fratele sau, un inginer care lucrase vad cum din ele se sculau revoltate sala
Atva timp din Cornwales si pe unchiul sau, un bancher lului de dormit din Peking, când simtul de
foarte de cladiri. de scenele picante ale de cinematograf.
ne cu sau acasa la el, casä Mândra pare mult ferneei
fn frumoasele imprejurimi ale Singaporului, printre mi- chineze, prin podoaba de cap pe care o
nunate parcuri splendide. mersul al picioarelor ei schilodite, o
Familia se din Membrii de ai bogatei de umilire supunere. S'a dovedit totu5i atunci când a
bresle din Canton, se statornicisera Straits Set- curagiul nobleta sentimentelor ei au
tlements, proprietätile englezesti din Indo-China. trecut ale care nu se decât la lux
Ei nu mai poarta de cozi haine chinezesti si se poartá lene. In cunoa5terei sine a femeei, tinerelor din
totul europeneste. scoala Tshang-Yu catre comandantul suprem din Shanghai In care
Femeile sunt mai conservative nici nu prea sunt lasate cer voia de a se alcatul corp de pentru scopul
in contact europenii - dar copii sunt crescuti va ramâne un document de rang.
totul Comandant ! Drepturile acordate de cer femeilor
domn plimbá prin sa, odaia cu ale bdrbatilor. Din vremurile vechi,
dadui de mai maruntei, carora guvernanta o le s'au dovedit ca rasboinice. sunt pe cale de a
slujba chinezeasca, un tablou up to dispare vin la putere. Chinezii din toate provinciile
s'au alipit de republicani.
vapor am cunoscut pe un mare negustor german, care Shanghai e un port Insemnat are chiar un comandant
consul al Germaniei capitalele din Sudul Chinei. suprem. Strainii ca chinezii, revolutia. Negustorii
Acurn, dupa ce petrecuse vreme In vechia patrie, studentii au organizat trupe cari moartea. In
In tara adoptiva. mand5uzii vor fi cu totul isgoniti din China.
Nevasta lui, o putin cam Dar nici o de femei nu s'a Le e
se doar dupa ei cam gälbui de calatori femeilor de Nu sunt ele demne de a fi soldati?
de sex erä o pur sang. Portul totul Noi ne simtim Injosite. E o pentru femei ele
europenesc. stricat nemteste, mai bine en- raspunderea soartei tarii Vroim noi parte la dis-
glezeste. trugerea du5manului nostru ne multumim Indeletnicirea
Casatoria aceasta mare vMva chiar in Asia noastre. Vroim o sectie a fetelor ru-
tala carora li se pare o porunca ne- gam ne dati
calcat, multa vreme n'au vrut sa piciorul casa acestui Petitia Inaintatä de d-5oara Sung, care spi-
mare negustor ritul marei revolutii franceze, a fost, bine respinsä. Un
printul Heinrich a ajuns sa prin Asia alt comitet de doamne din societatea a procedat mai prac-
tala orasul au de a se duce tic : a raspAndit un manifest pentru subscriptia de pentru
In casa consulului. chestia -e vorba, In manifest se adune
Printul ceru informatiuni despre numele doamnei când mai multi soldati ; aceasta reu5ind, femeile chineze sunt si-
e un nume ca nu se poate altceva nimic gure vor obtine dreptul vot.
rassa din care face ca n'are nici un motiv s'o Se vorbe5te adeseaori Asia atunci când chi-
ocoleasca. Facu o vizita consulului nezii vor sa'si technica vederile rassei albe,
ridica afurisenia. vor adâncime putere de
Copiii acestei casnicii in modul japonezi. Momentul mult a sosit: preschimbarea imperiu-
avantagiile amestecului doua rasse. republicd Inceputul inceputului - prefacerea
Marea regenerare pornita in toata culturei de mii de ani a din mai mari mai populate
va interveni cu chestiunea femenina. ale lumii. 5i grozave revolutii vor
In Japonia,misclrea dateaza de Nu incape nici o viata femeilor chineze se va
s'a cea mai mare parte, la Kimono, resimti. Femeea chineza va viata ei de harem ; se va
mai frumos mai ca portul european studiului, activitatii practice, vietei politi-
potriveste mai bine corpului ei mic subtire. La curte mare entuziasm. Va un tip nou deosebit de fe-
portul europenesc rigoare Asemenea la mee, a desvoltare trebue interes, cáci, o-
Curte, data dedice vietei publice, ca
imparateasa pe prinlesa, crengile toalete puterei intelectuale Innascute, va supue lumea.
moderne ;par niste adevarate micute dragute.
Dar i ca negustoreasa, vänzatoare, Ironic
gospodina, femeea japoneza a sa se scoata la iveala.
Principiul care mai dainueste astazi in China: femeea
margineasca activitatea numai gospodaria ei, In Japonia a
disparut de Am vazut pe japoneza ca lucratoare
fabrici de ca bolnavi, ca telefonista,
mänateca, datoria ei fara
moasa doamna Yamaguchi din splendidul Hotel din Miyanoshite
se bucura, multumita amabilitätii ei
de un renume care a trecut granitele Japoniei.
Ea vorbeste ca fost malul
Tamisei face casei sale ca o francezá experimentatd.
pentru instructia fetelor se face astazi mult In Japonia:
päcatul comis de vechiul budhism ce pri-
cultura femeei. Mai ales de industrie sunt conduse
dibacie de japoneze, o Intindere lucrului de
Florile artificiale In modul cel mai fin, e o indeletni-
de japoneze foarte mult Astfel, Ince-
tul se tipul femeei japoneze, ce e
bun din ale Orientului ale o noua X: cd pentru prima
moderna In desvoltarea femeei din azi. : prima dar pentru ultima
China acum o republica Fiul Imparatut
preot, joaca un rol reprezentativ numai.
Distinsele doamne curtea chineza pierdut, draga mea, orea indiscreld, te-asi
deocamdata, toata politica care o manifestau pana intrebat de mull cine ti-a de
acum, fie fata, fie pe cai piezi5e. Pe
poate o mai mândra impozanta apa- Tata: Azi noapte a profesorul
ritie ca o printesa Imbracatä In vestmântul ei bogat Ce ne vacante!
de matase, brodat in fel de
Vestmäntul acesta se dreapta la stânga un Prevedere
nasture - ca mantalele pe care le purtau A.: Unde pled
acum un an, doi, cucoanele noastre. B.: Sant dalor de mull bancheralui duc sd-i
boneta late ca ale alsacianelor, depui cartea de
parul negru. Fata le desfigurata - conceptia A.: de tine, eu dator bani mi-e fried
- de dungi late de suliman, trase neindemânare, nu depue el pe mine.

www.digibuc.ro
6 Gazeta Ilustrata

de

La s'a serbat de
clubul socialist ziva
de Mai mare solern-
nitIate.
ala Pastia a avut
de o
nirAe ourbl .
d. Albu;
apoi d. Ghelerter zice
se ziva de
Mai succese mari:
reIncetätenirea d-rului
Racovski legea pentru
asigurarea muneitorilor.
D. Hechter vorbeste din
partea functionarilor
mertcuidael in.
tul in
Ghiulea aratA cuvAn-
tarea Mai e
nirei.
D. avocat Bujor
partea a
seriilor partea
asigurdrilor.
D. Bujor vorbeste apoi de partea electorald pe asistenti se grupeze sub steagul social-democrat. Mai mun-
citorul Wexler. La orele 3 a avut o serbare câmpeneascd la Bragadiru.

din unui trai mai putin decât modest ; zilnic sub ochi mizeriile
greutatile celor ; zilnic
triva scumpirei traiului ridicarii chirrilor.
Este sinuciderea suprema omeneascd, sau e dis- Nicu Filipovici este atât mai vinovat, s'a dove-
perat al unui care de pe câmpul de rasboi al vietei? dit ca nu tocmai o dragoste desinteresatä
intrebarea ce pus-o, desigur la auzul groaz- familia In Capitald, ci tot dorinta de a parveni,
nicei sinucideri din strada Popa Rusu. de a mai mult de este. Ca dovada : prezentarea
Zicem sinucidere, cum au botezat-o ziarele zilnice ; nului sau parinte drept casierul unei Intreprinderi anglo-române,
faptul de aproape, el trebue despartit doua: care numai In dubioase ale lui Nicu Filipovici, apoi
sinucidere a indivizilor majori o ucidere a celori minori. rolul surorilor-constiente sau inconstiente-de a povesti
Deci e vorba de-o sinucidere crimä. nerabdatori, tot felul de povesti, spre a agonia
le judecám pe examinam financiara a acestei pseudo-afaceri.
cari au fost comm. de ce, putem zice constiinta Impdcata, ca Nicu
Sinistra tragedie este urmarea unei lupte de un povici este autorul moral al dramei din str. Popa Rusu, acel ce
ambitios, cum e Nicu Filipovici - unicul al acestei fa- a suflat foalele ambitiei sale desarte, mangalul ce sa
milii de copii de Este piedestalul asflxieze de veci zece suflete omenesti.
cladit pe expediente, dictate
de «codrul de necesar celor douäsprezece
ale familiei Filipovici.
Nu trebue sa surprinda pe nimeni oamenii acestiia au fost Dar atenuante pentru sinuciderea
doborlti, exasperati la din grad al puterei bdtrânilor de planurile flului Nicu, nu
de a se flzicete, victimele au gustat mar- sim nici un de scuza pentru pruncucidere
tirajul celor mai groaznice chinuri morale: rusinea de va de ei.
zice lumea», de dezastrul de ruina ce-i ameninta zilnic Nimic nu vointa viata,
gurile zecilor de creditori, impacientati la dar e monstruos, e Impotriva a speciei o
de frumos rate neachitate la tirnp. instinctulur pärintesc - de a-si ucide Mama,
Groaza provincialului de a auzi darabana perceptorului mama mai ales, In pAntecele s'au zämislit aceste vieti
executiv al mama, despre care se zice ca poseda pentru
Planurile fäcute de Nicu Filipovici, planuri : himere sai-mama aceasta criminald, pe pragul mortei sale, ar fi trebuit
financiare neindeplinite, comerciale nerealizate, visuri se dea cu de odioasa ei
grandioase de cari de-a deveni fapte, Sarpele, simbolul sufletului Inveninat,
Spania, cari se naruiau, ori de ori de toate tusi de primejdiile vietii ale mortei o mult
zilele. tata dragoste de - n'a pentru fdpturile ei nici:un
fatal ca In sinceritatea ei familia care-si pic de
nädejdea In «badita dispereze prin de rätäcite au fost acestor denaturati,
In jurul cazanelor de mangal. de de disperate au trebuit sa ultimele zile ale
Dar, este vinovat de tragedie acestor naufragiati In inimile de de
Desigur justitia nu va gasi nici un articol oameni n'au gasit un pentru zilele nevinovate, pentru
codul penal, pentru a trimite la pe Nicu Filipovici, mo- zilele ce meritau I
publica, simtul - bunul - omenesc, se rid contra V.
ambitios, care familia o o
sinucidere.
la tar* familia aceasta
fi trait zilele In modestie, cu mai putin fast X. fericit, ai un militar bancher,
cu poate, dar trebuintele imperioase din sgomotosul cariera fdcutd
Bucuresti ar murit toti, se numele Da meu, rdul e 'fi-au grefit
compacte ziare se disece cadavrele la riera, militarut
e Filipovici-tatäl de greutätile traiului din ? Practic
Nicu Filipovici Ins% functionar X. Pentru ce lei
tribuit de o societate industriald 150 lei pe luna - de ce: un doctor mi-a recomandat
bine lupta ce se da Bucuresti pentru a se sustine la calde, reel, ca tmpao p'amándoi

www.digibuc.ro
Suirea pe vaporul Carpathia" a celor n'a fost tocmai din in mare parte ocupate
de nu se pricepeau la manevrarea nici la din
marinarilor din Carpathia" spre a pe naufragiati imbarcatiunile se aflau, puntea vasului.
www.digibuc.ro
 No. - Partea vaporului Titanic" care a fost isbitä de colos. Se poate
fotografia de sus din spärturä care a produs catastrofa
mai mare vapor din lume, despre care toatä lumea tecnia spuna e peste sufere accidente fatale.
No. 2. Ne gäsim momentul cel mai dramatic marei catastrofe. Dup scoborirea cu greutáti dar pania a bärcilor

care gäsit refugiul cea mai mare parte din femei copii foarte - relativ bärbati, ca ele sä se dela locul dezastrului, vasul se lin In
plânsetelor pasagerilorlrämasi pe bord - ca cea Se poate bärci la vederea neuitatului
salvati spectacol la care asistau de a fi de vreun
ce pasagerii sapati[descriindu-si impresiile spune viata lui nu va cari le-a auzit, ce se la cer, ca apoi deodatä sä nu mai nimic, cäläturii
preunä vaporul câteva erau
www.digibuc.ro fundul Oceanului.
 Gazeta austrata

Un ingenios salvare
Sistemele de salvare in uz, au mare parte tot acelea de acum 50
de ani micile ce s'au aplicat nu le dau o sigurantä mai mare.
In de luntrile de salvare bine cunoscute de colacii individuali se pe
bordul marilor vase moderne numitele collapsible boats and rafts", plute
desfâcute trebuesc se imbie la momentul catastrofei.
Catastrofa nemai a itanic a desteptat spiritul inventiv al acelora
ce se cu chestiuni technice de aceasta mai ales directia unor
sisteme mai sigure de salvare in caz de nenorocire, decat cele existente.
Unul din cele mai ingenioase sisteme este desigur imaginat de d-1 Frank T.
Bullen indicat in noastra de mai jos. Puntea de sus a vaporului spar-deck-
numesc termeni de nu mai este o punte incarcatä
fel de de nefolositoare, servind la
preumblarea doritori de aerul al
märii. Ea este ca la teatru, se compune
din 4 sau 6 demontabile instantaneu, mobile
pe niste susceptibile de a scoborite pe apa
ajutorul unor macarale puternice, transformân-
du-se astfel in niste plute putând transporta fiecare
800 la 1000 de persoane.
Hecare este catarte,
de
catastrofa este imediatâ vasul scu-
funda numai plutele nu se mai dau jos pe
sine, ele se desfac numai, apoi hi supra-
gratie flotoarelor puternice cu cari sunt
zute cari sunt umplute cu camere de aer alter-
nand cu

de salvare No. 1, deja pe pe bordul ei calartele 2. Panerul care se scoboara

pe bordul plutitor. - 3. care se lasa pe plute obiectele valoare, posta, hrana pentru pasageri. -4. pe cari se trag plutele
macarale, cari le pe apa. - 5. Pluta No. 2 In pozitia sa ce ar ocupá pe vapor, constituind puntea superioara o splendida preumblare pentru
pasagerl Prepararea plutel No. 2 atunci când pluta No. va plecat de vas. - 7. Plotoarele plutelor umplute
camere de aer alternative cu pluta. - 8. Pluta No. timpul pe macarale A, care controleazA unghiul sub
care apa. - 9. Barca de salvare a pentru controlul de salvare.
acestui sistem pretinde, drept cuvAnt, vasul Titanic" ar fost 6 din aceste plute, nu am avut
de deplorat cea mai mare catastrofá ce s'a vre-odatä care a pus doliu:pe 2 dintre cele mai harnice
Anglia Statele-Unite. N.

www.digibuc.ro
 Câsâtorii mare

292Aprilie Spiridon din Capita s'a-celebrat a d-luijAlexis Catargi,

centra ea meseriilor fost la Londra, gratioasa Ghica, regretatului colonel
a, fost directorTgeneral al ;D-na d-nul Gheorghe Cantacuzino unchiul miresei, mai multi domni ministri
intreaga la o pomp&

Zilele trecute orasul ca asiste la

din serbare, foarte
poarea care de obiceiu se gust mijlocul unei profosiuni
Se a Dom- de guirlande. bogatul
nisoarei C. Iorgulescu care s'a oferit invitatilor
de d. Baron George Kapri in de aproape 250 ser-
proprietar din Roman. Nasii frumoasei vit de casa Capsa, a urmat dan-
perechi erau D-na D-nu V. G. Mor- sul care a durat la 5
ministru. Un mare nu-
de printre cari d. C. C. din

Anion, ministru de interne, au sosit di-

din alte
rat - deosebire de culoare -
din a luat parte.

www.digibuc.ro
12 Gazeta Itustrata
4
pentru a face regal

In nostru
azi batalionulul
4 la pentru
a face regal tot
sul
bcdalionului
Beren-
alutorul a.

me a asistat la
care, care a cu

Retete
nuqile albe glaces ofitereti se a.tfel:
se de
(in sub de
Wiener weiss), se face o cremA
care se tare ce
se bine de tot, se freac o
apoi se bat ce dispare de
urma de magnesie
Contra petelor de cafea. - Se spala
petele bine se apoi
curatX. Acest mijloc simple este abso-
let sigur.
contra petelor. - Un
excelent pentru petelor de
de tot felul de pe stofe de mai ales
albe, este care nu ar
lipseasc6 din nici o
In gr. spirt de 90 se 10 gr.
de borax pulverizat, 30
salmiac 4 gr. benzinL

Proverbe
* la ciede.
* mi-e sete dai nu
ce-mi
* am dinteo strachind cu el.
* gasit tingirea capacul.
* merge de ori la ed ori se sparge
ori
* Bate se unt.
* Untul-de-lemn, ce pacat fu oala proasta s'a
* Vinul e toiagul nebunia tinerefelor.
* Vinul bei de bun i el te face nebun.
Fie omul cdt de bun, vinul face nebun.
* A bed vin de unde broasca.
* Adio un praj verde!
* Bd
* Bara e mai iubire.
* Lumea este ca o roatd, cine poate
hotel la Viena momentul unui

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustrata 13

Joi 26 Aprilie. ala cooperati- El e dezertorii nu se pe mine vorbind

se truneste la Go- mult fratii Filipovici. - Primarul a demisionat. D-1 D.
lescu. Din urmate se Greceanu e Se primar d-1 "Botez. - Take e
progresul crescând al Cooperative lor. Automobli de chemat la Sinaia. - dau noui lupte la Tripolis. Se vor
terne pe strada Golescu o femee o pe - Se vinde multi ce se va Tripolitania. Francezilor le-a trebuit 30
armatorului Brauer
Banca
Baritonul Costescu ani
din mai multe
care este creditoare. a
Mi se
ob
o

ca Cos
- de
ap aneze
2 insule din arhipelag pa
complect Algeria. -
spin
ea
chestie. - Italienii
Rhodos. -E probabil Paul
tescu mai anul trecut. Ar trebu' se ocupe mai mult, caci numit ambasador al Frantei la iena. - Ancheta asu-
are voce Constantinopol zeci de ra catastrofei Titanicului la New-York nu nici un rezultat pozitiv.
mai mult mincinoase in privinta actiunei italie S'au constatat numai lipsurile rezultatul va servi pentru conferinta pe
arhipelag. Prima au aruncat in aer vasul Varese, al doilea ca care s'o tie puteri maritime. - S'au tinut intruniri so-
garnizoana din Rhodos a gonit pe Italieni. Ce le spue, dar in diferite orase din Au decurs Peste tot a fost
verosimile. asemenea colpor ate la Stambul dar accent iata nota antiliberalg. S'au deschis Ar fi de fie
le strgingtate. Ce na'ba. ia d ept prea prosti. vremea pentru micii negustori cari au marie
avocat Pantazi este lovit la palatul Just tiei de Peretz,
esire pe teren gloante schimbate. Baron Maischall va merge Marti 1 Mai. - Bucurestenii Mai. Dar nu mare
ea ambasador la Londra. Trebue ceva la c Germanii animatie sosea. Lumea se tarziu tot. SI serhezi maiul la 11
dela Constantinopol pe mai bun diplomat al bor. - Cu ocazia mu a dimineata! mei - de exceptii - sunt foarte le-
rilor se produc o de scandaluri. Mai mu ti proprietari au chi- cand e vorba se scoale dimineata. - Parlamentul german
la trei persoane aceeasi nu primeau pe nouii chiriasi, proiectele militare mare majoritate. Sareinile noui, acest scop,
aveau mai multi copii. Dar ce oame i la un armata timp de pace va fi de
asfixieze? Liga chiriasilor s'a pus pe sg-i apere. dar n'a 706.000 oameni. Napoleon I-iu 300.000 de a cucerit, acum 100
mai de Nu ajunge. La Paris de ani, - Veteranii noltri vor la dela
ce se face un musik proprietarului i se mai alte de- 10 Mai. Tribunele sunt dejá drum fie construite.
zagramente. Nu poate pe 1 huidueste. N are Mercuri 2 Mai. - P. P. Carp, de ministrii industriei
decat de lucrgrilor publice, merge pentru câteva la Constanta. - PrimIria
27 Aprilie. - deschide la New-York testame itul miliar- contra scumpirei painei. Painea se - Tribunalul
darului Astor care a pierit cu Titanic. 25 sotiei sale sectia II-a admite actiunea societgtei noui de tramway,
conditie nu se mai remarite. mai o splendidg, bijuterii 60 provizorie daunele le va plIti primgria. Ministernl de
de automobile! §easezece. Restul averei de cateva sute milioane ter fac apel. - Studentii de 50
care peste luni va fi major va avea va Capitala. Li un banchet. - No. 42.405 20.000 lei.-
mama sa La New-York o mare discutie. E moral a Se Statului a 3.609.000 lei cinci
colonelul Astor impedicând pe tanara sa se mai mgrite? ani la un capital de 3 milioane. E un scandalos, auzit!
Toate ziarele se cu acest caz. Majoritatea aspru pe In cinci sa-ti capitalul mai 600.000 lei.
funct. Nu are voe, spun ele, Astor impue tinerei sale afacere. De ce noi? se un capital de 3
nu calce legile omenesti. Sunt putini cari vointa milioane se Romanii. - e
a mortului. Grea probleml. Omul nu trebue egoist, e de trupelor rusesti la frontisra ei din Asia. - C.
rat. Egoismul acesta a lui Astor e singurul pe
femeea la nebunie de sigur
banii femeei, dar nu bgrbatului care ar
aprob. Astor
gelos. Nu-i dai voe
pe vgduva e ad-
C. Anion e
ersi
aprobe nurnirea d-lui C.
De aci se vede coneentrarea merge
ris a descoperit refugiul banditului
- lui Bonne'. S'a
ca rector al
din
misibil explicabil acest Astor, uitati bombardat casa dar alte nu se
puteti faceti, dar atunci cu care veti petrece cei
de mine. apoi Astor nu se la naufragiul lui i nu se
de curand! - Felix Roussel ite d-lui pri-
mar al Capitalei o de imire.- No. 25.000 lei. la
28 A o s cunoaste cauzele Vestitul Toader
catastrofei lui Titanic la Londra. - S'a fondat o
Pan telimon - un fel de Bon-
armatei aeroplane. Foarte frumos . Felicitam e i
tori. - Marge filantrop Stioescu 12.000 iroane Petre not al nostru a fost adus
Maior. - P. P. Carp soseste Capitalg,. merge citeva zile la din Iasi la Botosani la ce-
Constanta se Rusia cere ca Epitropia Sf. Spiridon din rerea d-lui jud. de instr.
pe care le are in Basarabia. Guvernul ruse c d I pro-
8 milioane fac 12 milioane.-Ziarele sant pline afacerea Filipo- Georges Rangli
vici. Or cat de a fost sinuciderea 10 dar chestia nu M. Costea, spre a
volume de sciis. Toate sunt la fel. 10 co- con fruntat persoanele
pe zi. sunt fratii ilipovici? Ce fac fratii Fi ipovici? au fuite de el toamna 1911.
spus fratii Filipovici? etc., etc. A ajuns o obsesiune. Mai fratii
Filipoviei care petreceau in mod ideal" Suceava la o manIstire, nu
trei randuri. Oameni de rand, suflet, sentiment,
omenie, cinste" mai ales curaj. Nu nici chiar originali
nimic: Mai merge te ocupi de banditul Bonnot. putii acest
curagios. Urand lumea, a a prIdat, a furat, a platit
pielea lui. Dar domnii Filipoviei se retrag la o mangstire nici
mgcar nu plang pe de despretuit. Nu nici teres.
Vulgari In tot ce au borfasii de rand. Vedeti, nu pot fi atat de sever
Boncescu, prietenul fratilor ici. Cel putin acesta a avut n
rit. A dovedit poate bun discret prieten. Chemat
de instructie spune e e refugiul frat'lor Filipovici.
fratilor Filipovici. Si va des'gur multe desag amente. i
nu are nicio veneratie. Nimic pe denuntätorul.
29 Aprilie. - meseriilor se in4,etul
cetul. - Se la un banchet onoarea ii C. Mant direc-
onorurile ce i
Procesul tramwaelor a continuat
-
torul serviciului zooteehnic dela ministerul domeniilor. Acest
sky
se judece Vineri
la Brgila.-
Sambata. - Se
Sitei Manolescu. In Camera nu la
Reichstag - se forta un deputat socialist care a fost ire-
verentios presedintele. Deputatul spune va veni narmat.-
13000 italieni se indrepteazI, imbarcati spre mai multe vase spre arhipelag.
Italia mai ocupe eva insule turcesti. Dardane ele se vor
deschide peste 3 zile. Sunt 180 de vapoare care t eaca. eo
scumpete la Constantinopol. - Mari inundatii America. Sute de mii
de amenintate eu Inec. Tratativele p ntru co centrarea
eonservatoare sunt pe cale
o
- D. cateva zile
- SI dea Dumnezeu! Numai
se de
vom aveá

e o epidemie de sinucide Vre-o 6 in trei

zile la
iar sunt cale de a se
Luni 30 ApriHe. - Parchetul a ceri t autoriatilor din Bucovina
extrgdarea fratilor Filipovici. al doilea frate extractarea nu

www.digibuc.ro
 k111111
INTRE
POSTYN LA 3
CELE MAI TARI
TERMALE i
************************************
TEMPERATURA c.
300 camere, 400 cabine, cu tot confortu modern
LA CEREHE
Export de apä de pentru curä, de bäut, a se adresa la D-nul Em. D. HAIMOVICI, Str. Carol I.

Penita No. 330 cu COCOS"

Cea rotund,
scrie In perfectie foarte curent
DEPOSITUL GENERAL
DE VÄNZARE &
la librriHe Taro

CELEMAIBUNEPIACI

OgNm
-IGRASIA
Cerneala
Panglici p. mas. de scris
Cazärmile genere
Hartia ceran
Pernite de stampile
se prin sistemul
brevetat KNAPEN"
Bulev. - -
Sunt superioare
din Lume
fabricatelor Is llsosms1 str. Teilor

Hama
Christian 7omulescu
Deposit vânzare
S'a
toate Tará Str. Justitiei,

adiru
TELEFON 9/42
www.digibuc.ro
 fotografii briliante

mare efect artistic

bromurá de argint
la toate de articole din

cel mai cel mai ertin

cel
Distruge din aer
fumul de tutun = M. S. REGELUI

Miroase The
atmosfera
de boll In arma cererei represen-
de Dr. D. Grossmann,
cä aparatele ce
De vanzare la toate Farmaciile, Droguerii, vrat Regale sant practb
Parfumerii Magasine galanterie
ce efectele Perolinei karte
THE PEROLIN FABRICATION P. BRICK, apreciate.
Regal

www.digibuc.ro
Atellerele & pc., Reproducerea este interzisa

www.digibuc.ro