Sunteți pe pagina 1din 458

.",....

7"----4

4,4sr

L-L
:-..

t?,11

,-

A. BEBEL
-

FEM EI EA

r
11,

IN
It

TRECUT, PREZENT SI VIITOR


TRADUCTIUNE DIN LIMBA GERMANA

BUCUREgI
.411-EDITURA

LIBRARIET CAROL MULLER


53, CALEA VICTORIET, 53

4 ff

.
;
_

www.dacoromanica.ro
,

-41:144,

FEMEIEA
IN

TRECUT, PREZENT SI VIITOR


.y....w-.

www.dacoromanica.ro

--

A. BEBEL

FFMFTFA
IN

TRECUT, PREZENT

I VIITOR

TRADUCTIUNE DIN LIMBA GERMANA

BUCURESTI
EDITURA LIBRARIET CAROL MULLER
53, CALEA VICTORTET, 53

www.dacoromanica.ro

Tip. GUTENBERG, Strada Dranei 23 25.Buvarescit

www.dacoromanica.ro

Nair
AUTOc,

..

clic& ...............

110 igArmii Az5crili.,4-eztvi,:.4,;4,7


I\
4'060 AN

INTRODUCERE
Ultiruele dedenil ale desvoltarit n6stre se deosibesc prin o miscare si o agitatie, ce se manifestit

in fie-care zi cu o inlensitate mal mare in tOte


paturile societhiel. Ele au dat nastere la o muttime de- chestil, despre a caror deslegare se discul

in mal multe intelesurl. Una din cele mai importante si care apare din ce in ce mai mult in primul

rind. e de sigur asa numita Chestia Femeiei.


In acesta chestie e vorba de locul, ce trebue
s5.-1 ocupe ferneea in organismul nostru social,
pentru ca ea sa devie in societatea nmeneasca
tin adeverat menthru, avend drepturl egale cu toti
cetatenii, putendu-si desfasura tOt activitatea sa, si
avend facultalea de a's1 desvolta pe deplin si in &Ste
direcciile, puterile i aptitudinele sale. Din punctul

nosfru de vedere, aceast chestie se confunda cu


www.dacoromanica.ro

cea-l'alta chestie care se ocupd de a sti ce forma


si organizatie esentiala trebue sd ddm societatel 0.
menesti, pentru a inlocui apsarea, esploatarea, nevoia i mizeria sub miile lor forme, printeo omefire liberd, printr'o societate pe deplin .sandtoasa,

atat din punctul de vedere fizic 'cat i. din cel


social. Prin unpare asa numita Chestia fenteie,
nu e de cat- o ramurd a chestiel soctole generale, care in momentul de fata preocupa t6te
capetele i agit d. tOte spiritele ; dar cea d'anteitt
nu pOte gasi solutia sa definitiva de cat odata
cu a doua.
Cu tOte acestea, asa zisa Chestia femeiei nu
apare mai putin importantd pentru a nu if tradensa in parte ; inti, pentru c. situatia femeiei in. cursul desvolthrel sociale a fog' i e cu
totul alta de cat se crede de obiceig, si al doilea,
iiind-ca chestia situatiel femeiei in prezent si
tat d. i

in viitor e i densa o chestie, care cel putin in


Europa priveste in mod foarte direct jumatatea
mai mare a societatel omeneV; cad in Europa
sexul femeiesc formeaza mai mult ca jurnatate
din populatie.

Fireste, cd in chestia femeiei ca si in chestia


sociald, sunt partide cu totul diferite, carl privesc i judeca chestia de la indltimea situatid
lor politice si sociale de fatd, propunend dia

punctul lor de vedere tnijloace pentru a o rewww.dacoromanica.ro

solvi. Unil pretind intocmal ca pentru chestia

sociala, care agita mal zu seama clasele muncitOre, ca. nu exista o chestie a femeiel, pentru
ea locul, ce trebue sa-I ocupe femeeia in prezent si in viitor, 'l e hotarit dinainte prirf chemarea sa fireascal,, care 'I porunceste de a fi sotie

si mama si o margineste in cercul strimt

al

gospodariel. Cat priveste ceea ce se petrece in

afari:- de ceI patru p'eretl ce'l sunt prescrisl ca


hotar, tot ce nu'l in legatura directa si vedita cu
datoriile sale casnice, nu trebue s'o intereseze.
Dupa cum se \Tule, partizanil acestel parerI,
au respunsul la indemana, crezend ca ah spus
totul cu acesta, si ca chestia e deslegata. Cator
milioane de femel insa nu le e cu neputinta fie
ea gospodine, fie ca marne de famine, de a'sl Mde-

plini cchemarea fireasca) ce li se revendica,si


aeeasta pentru motive ce le vom desvolta mal
tarzih cu deamenuntul; Cate alte milioane nu's1
au gresit in mare parte aceasta 4 chemare), fiind-ca

casatoria a devenit pentru ele un jug, o robie, si


pentru ca trebue sa'sl dhca viata lor in mizerie si
lipsa! Dar ce le pasa acestor inteleptl de toate
astea? Le pasa tot asa de putin ca si de acele miliOne ne numerate de femel earl trebue sa's1 istovsca puterile in muncl grele intr'un chip nefiresc
si peste puterile lor, numaI pentru all putea intretine
vi*. In fala acestor fapte atat de neplacute
r
www.dacoromanica.ro

_6

el incbid ochil 0'0 astup urechile cu aceeasi


Snap *pare, ca 0 in fata mizeriet proletar;atului,
cnd,

si se mangae pe sine insist 0 pe alit zicg. asa a fost ode cand e lumea) si ca

asa va 11 .zin vecit vecilor). Nici mi vor macar


s audA vorbindu-se in favoarea femeiet, de drep-

tul ce ar trebui sA-1 aibg de a lua parte la cu-,


ceririle civilizatiet, de a se folosi de ele pentru
usurarea 0 imbungtAtirea sOrtet sale, de a's1
desvolta aptitudiriele sale intelectuale si fizice tot

atat de bine ca bArbatul, 0 de a le intrebuinta


cat mat bine in interesele sale. Mat ales insA
dac aud spunOndu-se, ca femeiea trebue sa
fie neatirnatA si economiceste pentru ta sa. OM
fi neatirnatA 0 otrupeste) si jsufleteste), spre a
nu mat atirna de obuna-vointaA 0 olnila 9 cell*.
ralt sex, atunci inteleptit acestia 1st pierd cu totul

rgbdarea. Mania lor se aprinde 0 un torent de


acuzatit 0 blesteme violente se revars asupra
onebuniet veaculutA si impotriva

tendintelor pri-

meidioase de emancipare.
Acestia sunt kfilisteni10) ambelor sexe, ar'i
nu indraznesc a esi din cercul strimt al prejudecAtilor., Et sunt ca bufnitele cart se gsesc pretutindeni unde domnete Intunericul, si Ord de1) Fi listen qn nemteste Phi lister) nu se poate traduce tocmal
bine In romAneste. Cuyentu1 cel nal apropiat ar fi: burteg-verde
(Nota tracludtorilor).

www.dacoromanica.ro

groz cand o raza de lumina se strecoara in intunericul lor cel placut.


Altil fara indoiala nu-'sl pot astupa urechile si
inchide ochil inaintea faptelor ce vorbesc sts si
tare ; el recunosc ca poate in nicl una din epocite anteriOre femeile, considerate in totalifatea lor,
pu s'at aflat intr'o stare atat de nemultumitcSre, ca
cea de acil, in raport cu starea generala a desvoltarel culturale : el admit ea in virtutea acestul fapt
de nevoie este de a e cauta mi.;lOce propril pen-

tru imbunatatirea soartel lor, intru cat ail numal


pe seama lor greutatea de a-s1 castiga traiul. Cat
despre ferneile, cart s'ati gasit refugiul in casatoriti,
chestia femeiel le pare resolvita.

Din punctul acesta de vedere, el cer ca tOte


ocupatiile la cart femeile se potrivesc prin puterile si facultatile lot, sa le fre ingaduite, asa in
cat s OM intra in concurenta cu barbatul.
Aceia care merg putin mal departe cu parerile
lor, cer, ca acesta concurenta s nu se margineasc la domeniul ocupatiilor ordinare si al
-,slujbelor neinsemnate, ci sa se intinza si asupra.
domeniulut carierelor si ocupatiilor mal inalte, ca.
si asupra domeniulul artelor si al stiintelor. Et
cer admiterea femeiel la curSurile tuturor scoalelor superioare, si mal ales la cele universitare,

care pana -acuma le-au fost inchise in cele mat


multe teri. Privirea

lor se indreapta mal ales

www.dacoromanica.ro

asupra diferitelor specialithp xlidactice, asupra profesiunel medicale i asupra functiilor statulul

(posta, telegraful, drurnurile de fier), pentru carl


el socotesc femeea ca find cu deosebire inzestrata,
bazandu-se in aceasta privinta pe resultatele
obtinute

ales in
State le-Unite, acordand femeildr functil de felul

practice,

carl

afl fost

mal

acesta.. 0 mica minoritate d'intre aceia, carl gandesc ast-fel, maI cere i acordarea de drepturl poli-

lice pentru femeie care We fi tot asa de bine


ca si barbatul un cetatean al statulul de oare ce
mentinerea esclusiva a puterel legislative in mane e

barbatilor a aretat Ca acestia a esploatat acest


privilegiii in favdrea lor si Ca sub tOte rapoar ele
au apasat femeiea.
In Vote aceste tendintl ce le-am aitai aicl pe
scurt, e de observat, ca ele nu es din cadrul societteT actuale. Nu se agita chestia : daca acsta
tinta, o data dobandita, putea-v, sa imbunatalsca in de ajuns si temeinic starel femeiel. Partizanil acestor tendinti nu-0 dau sera sa

se insOl de buna oie

ca, intru cat e vorba

de admiterea neimpiedicata a femeilor la tOte bres-

lele industriale, acesta. tinta e deja realizata, dar


ca in conditiile sociale de fata, acsta admitere
mal inseamna tot odata ca. concurenta fortilor
de munca ST deslantuqte acuma cu o furie si
nal slbatica, i ca urmarea necesara este; deswww.dacoromanica.ro

cresterea venitulul ambele sexe, fie vorba de salaPitl orl de leafd.


Acst. confuzie si insuficienta in definitia tintelor rvnite, se esplict prin aceea, cd tchestia
femeieli a fost Idsatd pand acuma mal numal pe
manele unor femeT din clasele slapanitOte, cad
aveail in vedere numal cercul restrins al femeilor,
intre care tiles; si -nu pledau deci de cat pentru
revendicarile acestora. In realitate

ins d.

marea

multime a femeilor, nu poate privi de cat cu ne


phsare dac cate-va sute sail cate-va ma de lei-1'10, ce au esit din clasele de jos, patrund sail
nu in scoalele superioare in cariera medical& sati

in cea a .functionarismului si dad gasesc acolo


.situatil tolerabile sail care s le asigure cel putin
.existenta materiaRi, cad acsta nu poate schimba
intru nirnic starea general& a femeiei. Nici stpa-

nirea sextiluT lor de dire brbati, nici atirnarea


materiald in care se gasesce marea majoritate a
femeilor, si nici robia sexuald care rezultd din

condipile actuale ale *Model sail ale prostitutlei, nu s'ar modifica catusl de putin in cazul
tie mai sus. Prin urmare chestia nu-1 inca resolvita ; cad nu prin ast-fel de paliative se va deslega chestia femeei. Deci femeile in majoritatea
lor -nu se vor entusiazma pentru densele.
Pe de alta parte, tendintl ca cele artate in

urma, intelnesc opunerea cea mai vie in acele


www.dacoromanica.ro

10

cercurt influente din lumea brbtescd, cart consider& admiterea femeielor la slujbt mat bine
plAtite si mat importante ca o concurent cdt se'Ate de neplacutd. pentru el si fit lor.
Aceste eercurt se opun solutiet aretate din resputert, i, dupe- cum stim din experientd, ele na
prea aleg armele de combatere. Cercurile acestea
n'au n41-fie de obiectat, dud femeile se ingrmadesc peste mesura. la asa zisele ocupatit mid ; ele
o aprobd. chiar i o favorisezd, fiind-c& eftineste
bratele de muncd. Dar dac fema, a pretinde de
a nhvli in inaltele lor situatit sociale si administrative, atunct punctul lor de videre se schimb&

cu desvdrsire si fac opozitia cea mat inddrjita,


De asemenea si statul, influentat find de aceste
cercurl de barbatt, dupe experienta de Find acuma, -e fOrte piin dispus de a admite femeile la
functiile statulut, cu atilt mat putin la funOile
mat inalte, chiar cdnd aptitudinele lor le indica.
pentru acestea.,
Statul i clasele stpdni(Ore a inlturat kite
piedicele puse concurentet industriale si a celeia
din sinul claset.muncitOre, insa, intru cdt privestefunctiile mat inalte,

se sfortzd de a ingreuia

cat mat tare concurenta pentru ele. Privitorul


desinteresat incearc d. o impresie ciudatd, cind vede
cu cata energie se apara savant1 i functionart
inaltl, medict i juristI atuncea cand -xnepoftitit)
www.dacoromanica.ro

11

indrznesc, de a inldtura pedicele ce le sunt puse..

ins sunt considerate de care aceste


cercurl, ca mai t nepoftiti. Acestor cercuri le
place sd se considere ca 4inzestrate din mila lui
⋛ lor li se pare, cd pretinsa lor capacitate
e ceva esceptional si se margineste numai la ele
Femeile

asa Id cat muritoril ordinari i femeile in deosebr

nu-s in stare s 'st-o insuseascg..


Clar este decl c dac acest scriere ar avea
numal scopul de a arta necesitatea egalisrei dre-

pturilor femeiei cu ale brbatului pe terenul societNei actuate, mai bine ar fi de a ne lipsi de
aceastd lucrare. Insa e vorba de a se gsi calea,
care va trebui sd ne ducd la o adeverata solutie
a acestei chestii. Dar- deplina i intreaga solutie
a chestiei femeilor
sub care trebue s se InOleg, ca femeea trebue sd fie egala cu barbatul
nu numai prin lege, dar c trebue sd mai fie liberk
si neatirnat de densul si economiceste i sa
merg d. pe cat se poate, mand in !nand cu el,

in educatia sa intelectuala,

e tot atat impo-

sibila in conditiile sociale i politice actuale ca si


solutia chestiel muncitOre, i ast-fel calea pentru
solutia chestiel femeielor va fi Si calea soluiel
chestiel muncitOre. Chestia femeielor i chestia
rnuncitOre sunt chestii de rangul inti i de

aceea solutia lor e o chestie de cea mai mare


insemndtate pentru intrega evolutie intelectuald
www.dacoromanica.ro

12

-a omenirel; da, solutia ei inseamna mai ales soJulia chestiilor culturale ce exista aslazi.

Aid e locul pentru o lmurire necesara.


Tovarasil mei de idei, socialistii, vor fi de
-acord cu mine asupra acestor principil, dar nu
se vor invoi poate cu dile si mijlOcele pe cari
sie cred necesare pentru realizarea bor.
Cetitoril, si in deosebl adversarii mei, sa bine
Noiasca deci a co.nsidera desvollarile ce vor urma
-ca expresie a opiniilor mele personale si S. indreptet.tacurile lor numal impotriva mea. In treacat ins&
fie zis, as dori ca aceste atacuri s fie cinstite, sa

nu sucesca vorbele si s lase la o parte caloniniile. Majoritatea cetitorilor vor crede poate de
-prisos esprimarea acestor dorinti, dar eii still

d'intr'o experienta foarte lung& de ce sunt capa-

Ell multi din adversarii mei. Me indoesc chiar


fOrte mult; dna acesta dorinta va ri ascultata de
.o mare parte dintre acestia. Totusi imi esprim
aceasta dorinta, iar adversarii de care vorbesc,
n'aii de cat sa faca ceea ce firea lor 'i sileste sa
laca. Ell insa voitl trage din deducerile mele tote
consecintele, chiar cele mai extreme, cari decurg
din resultatele pe care examinarea faptelor 'mi-a
incuviintat de a obtine.

www.dacoromanica.ro

FEMEIEA IN TRECUT
Femeiea si muncitorul ail amendol ceva comum
prin aceea cd. din timpuri stravechi, atat unul cat

si altul, sunt -niste apasatl. Cu bite schimbdrile-

pe call aOsarea le-a incercat in forma sa, in

sine ins, a rrnas aceeasT. Femeea ca si muncitorul, in lungul mers al istoriel n'ai1 ajuns de cat
fOrte rar la consciinta limpede a subjugarel lorsi femeiea. mal rar chiar de cat muncitorul,
pentru cd era pe o trdpt de dezvoltare mult mal
jOs ca el, pentru-ca a fost, pentru ca. este Inca
pretuit si tratata de muncitorul insusi ca o
flint& inferiOrd. 0 robie care durzd sutiml de generatil starseste prin a deveni un obiceiti. Ereditalea,

educatia o face s apara fireascet" -celor dou&


WV inleresate.

De aceea femeea a ajuns a concepe starea sa


de inferioritate ca un lucru asa de firesc, in cat enevoie de mult ostendl, pentru a'l arta cat_
de

vrednicd este starea el si

cd.

www.dacoromanica.ro

trebue A,

14

tinda de. a deveni in societate un membru cu


i brbatul i sd fie egalul

-aceleasi drepturl ca

seti -sub tOte raporturile.

Daca am spus c femeea i muncitorul ai ca.


sOrta comund, faptul de a fi din timpuri stravechl, niste apasatl, trebue sa mal accentuez aceasta sustinere, in ceea ce privesce femeiea. Femeiea

este prima flirqd omendscd care a indurat sub-

jugarea. Ea -a

fost

sclava inainte chiar de a

fi existat sclavith. Orl-ce apasare are ca punct

de plecare atarnarea economicd, in care se Oa


apasatul MIA. de apasator. i pand in ziva de azY
femeiea se ail& in cazul acesta.

Cat de departe ne-ar fi ingaduit de a ne readinci in trecutul ornulul, noi gasirn orda ca cea
d'entaiti comunitate omenescd. Orda, care se 'Ate
compara cu o turmd de vite 1s1 satistacea instinctele sale sexuale fara nici o ordine si fdra a se

-desparti in perecht E greil de a admite ca in


-starea acesta primitivd, brbatil au fost superiori
femeilor ca fizic sa intelect.1)
lnpotriva acestel ipoteze se Tidied nu numai
probabilitatea, dar i observatiile pe cari le facem
asupra poporelor selbatice ce mai exista acum.
.Nu numai ca la tOte popOrele selbatice greutatea
si volumul creerului ambelor sexe 'se deosibesc
inult mai putin de cat la popoarele noastre civi-

lizate moderne, dar femeile nu sunt mai pe jos


.ca barbatii de cat fOrte putin. safl inat de loc, ca
l) Tacif, de pila, afirm/ formal ca, la GermanT, bgrbatiT nu
Intreceaq pe femel, nicT In talie Mel in putere. i cu toate astea
tiermanil ajunser& in epoca aceea la tin, Inalt grad de civilizatie.

www.dacoromanica.ro

15

al satisfacerel instinctelor lor sexuale si al Teproduputere trupesca. Exista chiar astazi Inca, in Africa-

centrala, cate-va triburi la cad femeile sunt mai


tail de cat barbap si call in puterea acestul fapt,
stapanirea e in mana lor 1).
Tot ast-fel exista actualmen(e, intre Afghanistant,

un popor carl femeile se due in r6sboiii, si la


venatOre jar barbatii ingrijesc de- casa. Regele
Achantilor in Africa apusana si regele Dahomeyului in Africa centrala, a garde de femel,
precum si regimente compuse excluziv din femel,

comandate de ele, 0 cad se disting de resboinil


barbati, prin vitejia si setea lor de macel ( atund
femeele se prefac in hieneq Un alt fenomen, care
nu se pOte explica alt-feliti de cat numal pe baza
superioritatei fizice, e a trebue sa fi existat in
antichitate, pe Mama mega& si in Asia; asa clise
s(ate de AmazOne, carT se compuneaa numai din
fermi. Si statele acestea trebue sa maT fi existat
in parte pe vremea lui Alexandru eel mare, pentru

ca, dupe cum ne zice Diodor din Sicilia, o regina a amazonelor. cu numele ee Thalestris, venise

sa-1 viziteze pe cuceritor in lagarul sea de a de-veni muma prin el.

Daca intiadever- ati fost ast-fel de state de


amazOne, ele n'an putut exista de cat sub o conklitie, fiira de care existenta lor ar fi fost cornpromis: indreptarea rigurOsa a barbatilor. Si din
pricina acsta ele cautati de a atinge indoitul scop
1) L. Btichner: Fetneea. Starea sa natural&

sociall cNeue Gesellschaft 1879 qi 1880.

www.dacoromanica.ro

vocatia sa

16

cerel imperechiandu-se, la anumite qile ale anului,


en barbatil statelor vecine.
Dar ast-fel de situatil- au la baza lor nisce
conditiI esceptionale si faptul numaI al peird lor

ne arat lipsa lor de tarie.


Ceea ce a creat robia femeel in timpurile primitive, ceea ce a mentinut-o in cursul veacurilor,

ceea ce a condus la o disproportie fOrte insemnat


a puterilor fizice i intelectuale intre cele dou se-

xe si a inruttit starea de supunere a ferneel, e


casunat de particularitatile sale sexuale. Femeiea
primitiv, Cu toate ca. din punctul de valere a
a puterilor sale morale si fizice, urma o desvoltare asemenea celel bArbatescf, nu mal putini
Ans se afla, inteo stare inferioritate fata de barbat, atuncea cand periOdele ingreunciret, ale

nafterei, 0 ale cresterei copiilor o supunea4


la sprijinul la ajutorul, 0 la stelpolnirea bar-

batului. In timpurile primitive, cand Tumal puterea fizica era pretuita i cand lupta pentru existent& is! imbracase fbrmele el cele mai crude si
cele mal selbatice, acst necesitate de a proteja
femeea la anumite epoce, duce la o multime de
violente in potriva sexuluI femeiesc, mai cu srnti.
la omorul fetelor noa-nascute si la rApirea femeielor adulte.
In_epoca aceea cand ordele izolate, si maI tarzia,
clanurile, lupta pentru traiti si cind erati absorbite cu totul de cresterea vitelor i agricultura erati
inca. lucrurl necunoscute i cand, prin urmare,
flimetele nu erail rare, orda, clanul, trebuiati sa
vegheze pentru a scapa de orl-ce odrasla_ care avea
www.dacoromanica.ro

17

trebuinta de multe ingrijirl, care le era o piedica

la batalie sail la fuga, sail care nu promitea


mult pentru viitor. Mal ales fetele noti-nascute,
aveati aceste insusirl rele ; se cauta decl a se scapa
de ele pe cat cu putinta, indata ce se nasceati.

Nu scapatt cu viata de cat un mic numer dinteensele, anume acelea cad se deosebeati prin o
vigtire particulara, si de carl era absoluta trebuinla pentru reproducerea speciel. Iata explicapa
fOrte simpla a obiceiulul ce persista Inca si astazl

la un Ore-care num& de popore selbatice ale


.Asiel extreme si ale Africel, de a omori, indata
dupe nascere, cea maI mare parte a fetelor.
Pe nedrept insa se atribuie un obiceig analog
Chinezilor de azl.

0 sOrta asemenea copiilor de sex femeesc era


pastrata si baetilor carl, se nasteail slabl si prapaditl, si carl puteaa decl sa devie o sarcina
pentru clan. Acestia full si el omorill. Acest
obiceiti era in vigOre, si in mal multe state ale
Greciel, de pilda in- Sparta.

Un alt motiv care hotara uciderea fetelor notinascute, e c prin faptul resbOielor necurmate,
numerul barbatilor earl compuneati orda sail clanul,
se micsora far& incetare in chip destul de insemnat,

si ded vroiaa sa evite dispropoilia numerica a


celor doue sexe. Aceasta ne mal explica si faptul
ca li

se parea mutt 'nal comod lucru de a

reipi femeile de cat de a le creqte.


La inceput, si multa vreme dupa aceea, nu
exista o unire durabila intre cutare barbat si cu'tare Temee. Promiscuitatea era regula generala.
2

www.dacoromanica.ro
EI M B

Patnmonlu

18

Femeile erau proprieta tea ordel. sati a clanulul : ele


n'aveat, fata de barball, nicI dreptul de a alege, nicl acela de a vroi. El se foloseaU de densa ca de on ce alt
bun comun. Acest sistem de unire la voia intemplarel,
dovedesce limpede existenta dreptului maternal (gy-

neceocratia), care se pa'stra mult fimp la un Ole


care numer de popOre. Era in vigOre , dupe
Strabon, la Lydienl i la Kokrienl s'a mentinnt
Oita in zilele nOstre in insula laa, la Huronl,
a Srochejl si la alte multe popOre ale Africel,
centrale. Prin urmare, copil erati, inainte de toate,
proprietatea mumel. schimbarea neincetata a barbatulul, lsand tatal necunoscut. Precum Goethe
spune lul Frederic in Anil seI de caletorie*,
paternitatea DU e mai cu serna de cat o chestie
de incredere* Dreptul matern sa pastrat in obiceiurile cator-va popole, chiar atunci cand aceste
popOre atinsesera deja un inalt grad de civilisalie,
cand proprietatea piivala exista, intocmal ca un
;

drept de moscenire bine hotarit Resulta de aci


c numal ordinea de surcesiune prin femee era legiuita. Din alt punct de vedere, este inconteslabil
ca existenta dteptulul matern fu motivul pentru
care de timpuriti. la anutnite popOre. femeile ajunsera la putere. Trebue sa admitern ca apiOpe de
la inceput, se facu o deosebire de rang intre femeile nascute in ttib si intre cele rapite: ca dernnitatea sefuluI clevine cu incetul ereditara in
cate-va familil, i ca din pricina descendentilor
barbatl, puterea era lasata femeel care se bucura
de insusirile vrednice de a intrebuinta puterea. 0

data admisa, exceptia devine cu usurinta o rewww.dacoromanica.ro

10

gula, si la urma urmei, rnostenirea puterel fu tot


atat de recunoscuth femeeT cat si barbatului. Ferneea a trebuit sa mai -dobandesca o Ore-care insemnatate stacolo unde sexul ei eca in minoritate
si unde prin urmare poligarnia fcea loc poliandriel. Acesta stare de lucruri, durz a. inch si
astazi de vreme ce exista in -Ceylan, in insulele
Sandwich, in insulele Marchise, in Congo, si in

teritorul Loango. La o epoca ulteriOra, dreptul


de a avea mai mu10 barbati de o data fu acordat
ca privilegia fiicelor regelor din Peru. Mara de
acestea s'a stabilit un fel de lege naturala in
virtutea careia in societatile bazlte pe poliandrie,
tiumerul nascerilor barbatesci e cu mull saperior
acelui al nascerilor femeesci, ceea ce a perpetual
intru cat-va vechia stare de lucruri.
Facend abstractie de aceste exceptiunl cal se
pot lua drept anomalii, barbalul, pretutindeni de
alt-fel 'si-a castigat suveranitatea.

acesta suve-

ranitate a trebuit mai cu serna sa se produca din


mumentul cand intre un singur barbat, i o singura femee se intemeiase o unire durabild,
implinita probabil de catie balbat. Lips femeilor,
faptul de a gasi una in parte, dupe gustul
sett dadu nascere la barbat dorintei stapanirel statornice. Egoismul barbalesc se ascutea.
Barbatul lua o femee cu safi fara consintimilntul
confratilor seT
acestia urrnara pilda data. Barbatul impuse femeel sale datoria de a nu prirni
F,ii

de cat mangaierile sale, dar in schimb si el if


impuse datoria de a o considera ca sotia sa si
de a-si pazi si apera copiii lor ca pe ai sei.
www.dacoromanica.ro

20

-,..,...,,,...*...,,,,,,,,

Cea mal mare siguranta a acestei starI o Men


sa apara femeel ca cea mat avantagiOsa: ast-fel fu
origina casatoriel 1).
Temelia pe care trebuiatt sa se sprijine proprietatea indivicluala, familia, clanul, statul, era deci
stabilita.

Trebuinta de a stapani o femee si copiT, facu


pe barbatul aceleI epoci, s doresca o locuinta
fixa. Pana aci alerga prin padurT, dormind nOpte
pe arbori sail in pesteri daca fiarele selbatice nu-1
urmariaii. De aci inainte isT construise o coliba in
care se intorcea dupe ven5 tOre satt dupe pescuit.
Repartitiunea muncel se facu tot din momentul
acesta. Barbatul se ducea la venatOre, la pescuit
0 la resboia; femeea trebuia sa-0 vada de lucra.rile de cask dad. se 'Dote aplica acesta expresie
la epoca aceea primitiva. Nesiguranta venatOreT,
intemperiile anotimpurilor, silira pe Mrbat cu cat
familia IT crescea. de a imblanzi animalele de la
earl intrebuinta laptele si carnea. Din venator de-

vine pastor. Copia se marira si se unira. intre


1) Acsta nu va O. clic firesce di un singur blrbat 4inventt(p
eitsgtoria si o creg, Intocmal cum cDumne4ed tatgl crea" -pe Inteiul
TOM, Adam.. Ideile noI nu sunt nici-o-dati proprietatea unui singur
individ; ele sunt productul alstract al operel comune ihukora.

Intre a concepe si a formula o idee, si a o realize inteo lucrare


practica, este un drum, dar un drum pe care multi se inte'lnesc.
Iat pentru ce se intmpl asa de adese-ori, ca multi sg.-si insusiasc drept ale sale, ideile altuia, si reciproc. Cand ideile gtisesc
In teren bine pregatit, adicg. indatg. ce ele exprim o trebaing
-in general resimtitei, de sigur ca vor fi intrebuintate de oil-care.
Prin urmare acesta trebue sa admitem si la stabilirea. originel
egsg.toriel. Decl dacl nimeni n'a ccreat, cgsgtoria, s'a ggsit cu
Vite astea ciue-va ccare a inceput. si a cgrui pdd n'a intfirziat.
41e a fi imitati de totl cel-Palti.

www.dacoromanica.ro

21

cad conceptia incestulul apartine unet


periOde mull mat tarclie. Ast-fel se intemeiase
densil

familia patriarchala, de unde lu nascere la rindul


sett, asociatia comunista, clanul. 1)
Clanul se sub imparti, formand mat multe allele,
cart, numerul membrilor set crescend fara incetare,
ispravira prin a-s1 disputa pasunele. Certele pentru
stapanirea pasunelor, dorinta de a remane pe un

pament placut si roditor si de a predomina cu


puterea, facu sa se nasca agricultura.
Femeea a jucat un rol insemnat in tOte fazele
acesteI evolutil ; ea procura barbatulut cele mat
bune ajabire. Nu numal ta ingrijea copii1 dar Inca
tsl mat vedea de casa, ducea vitele la pasune,
confectiona vestmintele, construia coliba, sail ridica
cortul pe care-I desfacea si-1 cara in sfarsit cand
familia parasea un loc pentru a-s1 cauta un altul.
and cultura pamentulul incepu, cand Int:6u] plug
fu invenlat, femeea deveni in taiul cal de bettaie" ;

tot asa de principala a fost

grija de a culege

1 Max Stirner, In lucrarea sa tindividul i proprietatea sax (Der


Einzige.und sein Eigenthum) se mire de aceste schimbare in felul

de a concepe, incestul care ar fi dupe el, o chestie pe care fie-

eine ar putea-o combate dupe consciinta sa. UM! se pronunte pentru


4bunul Dumnezeux, altil pentru cfericirea dumnezeiascAx. Tecerea

pe care o pastreze biblia asupra incestulul, pune tot asa de tare


In nedumerire pe credinciosiI set
Dupe ce Dumnev,6 crease prima pereche, i Cain, fiul acestuia,

omorise pe Abel, productia ulter &A a specie omenescl nu putea


se se implinesce, de cat In doue chipurI : sae Dumnegee a reinceput cu Eva actut creatiunil sae Ciin se unise cu o sore a sa;
orl ce. aceste Ore, nu o avea, dupe Biblie, care Inietiseze prima
pereche omenesce. ca Malthusiane. bipueriste . Asa dar Cain se
duse si-ol Ira o femee. Dar de unde ? i acest fratricid devine dar,
ea singur descendinte al lul Adam, tatel nmulul omenesc.

www.dacoromanica.ro

22

(aduna) recolta, pe care femeea a lost nevoitrt

s'o faca.
Barbatul facea pe stapanul ; felul datorfilor sale

atata mat mult facultatea sa de a gandi si-I destepta reflexiunea. In chipul acesta el se desvolta
trupesce i moralicesce, pe cand femeea sub greutatea indoitulul sea jug, munca si tratarile rele,

trebuia numai de cat s se dezvolte trupesce


srt remaie inapol cu moralul.
Obicinuit de a porunci, barbatul constringea
pe femee a se abtine de la orl-ce legaturt cu
cel-Falft barbatt ; ea trebuia sa stea departe de
densiI; 1-se hotarise un loc special in coliba si
in sfarsit pentru- a inlatura ort-ce intreprindere
din partea vre-unui vecin poftitor. ea era silila de a se

ascunde si a se acoperi. Isolarea femeet de orbce barbat strain a trebuit firesce sa fie aplicata
cu cea mat mare rigre posibila in Orient, under
din pricina climet, poftele sexuale se arMara, in
acsta epoca, cele mat desvoltate i lur cele mat
ingaduite.
Acsta state de stapanite a barbatuluI asupra

femeel, avu urmarl deosebite.

Femeea. nu mat eta de aci inainte, ca in Ora,.


un simplu object servind placerilor sexuale sai
la inmultirea speciel ; ea deveni producetOrea de
moscenitort prin cart barbatul se supravietuia, se
perpetua pentru a (lice asa, In proprietatea sa :
ea constituia mat cu stna o pretiOsa mana de
ajutor. Ea dobendi ast-fel o insemnatate ; deveni

pentru barbat un obiect de schimb cautat, din


care impartia castigul cu proprietarul s, tatal
www.dacoromanica.ro

tinerel fetnei, in schimbul altor obiecte, precum

animale in geneye, animale dresate la venatre,


arme,_ fructe ale pamentulul. Tot asa si in zilele
nOstre, vedem la tOte popOrele in intarziere, fata
tinera e schimbahl pentru alte obiecte de pret. Ea
deveni ast-fel, ca

alte lucrurl, proprietatea bar-

batuluT, care o intrebuinteal dupd plac; el Ole


dupe voia lul, s'o pastreze saa s'o lepede, s'o chisail s'o apere. Decurgea dar, c. indata
ce fala de atuncl parasea casa tatalui sea, rupea
cu densul orl-ce legatura. Viata el era, pentru a

nuiasc

(Tice asa, impartita in done partl, limpede Iarnurite :

inteia pe care o petrecea in casa tatalul ei, si


a doua in aceea a barbatului. Acesta despartire
absoluta de casa paterna a gasit la Grecil antichitate, talmacirea ci simbolica in obiceiul prin
care carul cu doue 'tote, bogat impodobit, care
purta pe fata tinara i zestra et inaintea easel
barbatului, era dat in prada flacarilor la pOrta
acesteia.

La un grad mal ridicat de civilizatie, pretnl de


cumperare se- schimba intr'un dar, care nu mai
era dat parintilor, dar pe care-I primea fata ca
premia al jertfel sale. Se scie ca ace t obiceia s'a
pastrat pana-in zilele nOstre, cu inteles de simbol,
in tOte terile civilizate. Stapanirea uuel femel find

asa de dorita, nimenl nu se mal indeletnicea in


tirnpurile trecute, de chipul prin care ar putea
ajunge acesta. A rapi o fernee costa mal putin
scump de cat a o cumpera, i rapirea era trebuincisd cand in clanurl sail la popOrele in
formatiune, femeile lipseaa. Istoria rapireI Sabinelor
www.dacoromanica.ro

24

de catre Romani constitue o pilda clasic4 a O.-

pirei in massa. Rapirea femeilor s'a pastrat chiar


pana astacji, cu inteles de simbru, la ArocanienT,
In Chili de sud. Pe cand prietenii logodnicului se
tocmesc cu tatal miresel, logodnicul se furiseza cu
calul sett in apropiere de casa, cauta a prinde petinara fata, o arunca pe calul sea si fuge cu densa
spre phdurea vecina. Ferneile, barbatii, copiil vor
sa impedice acest fug scotend strigate si facend

mare sgomot. Indata ce logodnicul a ajuns cu


tinara fat mijlocul padurii, casatoria e considerata ca isprvita. Tot a -sa se intdmpla i cand rapirea s'a seversit i fara voia parintilor. Desisul
padurei vergine este odaia nuptiala a carei intrare
sfintesee casatoria.
Reproducerea cat de numerOs posibila, find o

trebuinta asa de adinc inscuta in ori-ce fiinta


vietuitOre

i acesta trebuinta putend rt. satisfacuta

cu atat mal multa usurinta si cu atat mai pupil


frail in terile unde pamentul productiv este In imbelsugare ; cum, pe de alta parte, femeea era pen-

tru barbat un instrument de placere tot-d'a-una


dorit, pe care-1 schimba de buna-voie cand putea ;

cum din ce in ce Ajutorul proprid femeei cat si


al copiilor sel earl venead merea, crescea bogatia
ei consideratia sa,

barbatul nu intarzi de a

ajunge la poligamie. Dar numeral femeilor find,


din fire, putin deosebit de acela al barbatilor
cum o vom arata mal tarzitl -- se cumperati femeile la alte clanurl sail la popOre streine, sa
vi mai bine, se rapiati. Rapirea ferneilor era
scopul cel mai pretios al resboiului.
www.dacoromanica.ro

25

La tOte popOrele cu niticd civilizatie, pamentul


era proprietate colectivd, cu conditie ca padurile,

psunele si apa s rrntlie in comun, pe cand


partea de pament trebuinci6s cultivurei, era impartita in loturl si data fle-cdrui tat de familie,

dupd nume'rul capetelor cad o alcatuiati. Se


stabili cu prilejul acesta, o deosebire noul care
arata clar cd femeea nu era considerat de cat
ca o flint omeneascd de al doilea rind.

ln principiti, fetele erati absolut esciuse de la

repartitiunea loturilor. Nu era aplicata de cat

bdietilor si e limpede ca, in aceste conditMni tatal vedea de la inceput nascerea unuT ria cu totul alt-fel de cat pe aceea a unel fice. La Incajil)
0 la alte cate-va popOre numal, fetele aveati
dreptul pe jumatate. Conform acestel zamisliri a
inferiorittei femeei, fetele erail lipsite de dreptul
de moqtenire la popOrele vechi si mai sun t Inca
si astazi la multe din popOrele moderne cu civilizatia inapoiata. Pe de altd parte un sistem
deosebit in vigOre la popOre car! ca Germanii,
traiail in monogamie, a d us la strile cele mai jalnice.

Obiceiul in virtutea caruia fiiI casatorindu-se, pri-

miail partea lor de la commutate, indemna un


mare num& de -tatf de a insura pe 0 lor Inca
adolescentj, in versta de abia de 10 sa 12 ani,,
cu fete deja c6pte. Dar cum in acest cas o adev6rata, viatd conjugala era cu neputinp, tatl
abuza de autoritatea a paterna si infatisa pe
1) Laveleye: gDe la proprik et de ses formes primitiyesp.

www.dacoromanica.ro

26

barbatul in locul fmlui sn.1) Si de aci isi pote .


da orl-cine sma de coruptia, pe care o ast-fet
de stare de lucruri, trebuia sa introduca in familie

Nevinovatele relatiuni maritale ale stra-

mosilor nostri sunt. ca atatea altele, lucruri fruincise cart' ni se povestesc din timpurile trecute,
o frumOsa fabula.

Cat de mult ar ft trait in casa paterna, fata

trebuia sa-si castige intretinerea printfo munca


grea; parasea cum-va casa pentru a se marita, ea

nu mai avea nimic de cerut; era o straina pentru comunitate. Acst stare de lucrurl in aceasi
pretutindeni, in India. in Egipt, in Grecia, in
Roma, in Germania, in Anglia, la Asteci, Ia.

. Ea mai exista inca


i astazi in
Caucaz si in multe parti ale Rusiel si ale In-

Incaji, etc.

dia Dac un barbat care trebuia sa mdra, n'avea


nicl fiu, nici nepot , proprietatea sa fonciara se
reintorcea la comunitate. Tocmal tarzia de tot
fetcle aveall dreptul de a mosteni mobilierul si
turmele, danduli-se pc langa acestea si o zestre ;
si mult mai tarzit insa ele obtinura dreptul de a
rnosteni parnentul.
Gasim o alta. forma, de dobendire a ferneel de
catre barbat In WM proprietatea, in Biblie, uncle

Jacob dobendeste prin munta sa pe Leia si apoi


pe Rahela. PretuI de cumperare. era petrecerea
unul numr anumit de ani in serviciul lul Laban.
Se stie Ca vicleanul Laban insela pe -Jacob clanintaia pe Leia in locul Rahelel, i obligan1) Lavelege: Jbidem.

www.dacoromanica.ro

27

du-1

peta

ast-fel de a servi Inca 7 ant pentru a CAi pe a doua sord. Vedem dara aci doue

surorl in acelasi timp ca femeile aceluiast barbatr


ceea ce, dupe simtimintele nOstre actuale, e ostare fOrte nelegiuita. 'I se fAgAduise i lul Jacob
formal, ca zestre, o parte din viitOrea trupa de
turme i trebuia sa primesca, hotArPse egoistul
Laban, mieit patap, - cart se scie ca sunt cet
mat putini
si Laban sa capete pe cel nAscutt MIA pata. De astA data lush*, Jacob fu cel
mat reutacios. Intocmal cum a pacalit pe fratele
set]. Essau pentru dreptul celui mai mare, pAcAli

pe Laban pentru mieit set Studiase deja Darylnismul cu mult mat inaintea 1u Darvin; cum
ne povesteste Biblia, el fabricA si asecld cu multa
dibacie niste part pe care-I insirase aprOpe de
stanele si albule cu sare ale oilor. Vederea ne-

incetatA a acestor pad avu asupra oilor impreunate efectul de a le face sa nasch mat multi mid

Wail de cat OA In chipul acesta Israel

fu

scapat de viclenia unuia din patriarchit set.


0 alta stare. nascuta din superioritatea hitirbatulut asupra femeet si care s'a pdstrat panA
astacll inreutatindu-se din ce in ce, este prostitutia. Dad. la tOte popOrele cele mat civilizatede pe pamnt, bArbatul cerea ferneet cea mat
rigurOsA reserva sexual& fao, de cel-l'alti bArbatt
si daca pedepsea adesea ort-ce gresala prin chifemeea era proprietatea
nurile cele mat crude
sa, rOba sa, el avea in aceste imprejurArt drepdensul nu,
tul de viata si de mOrte asupra et
era in nict un fel dispus- la impunerea aceleast

www.dacoromanica.ro

28

4atoril. Putea el, inteadever, sa cumpere mal multe


femei; Invingetor in resbol, putea sa rapesca sotla
invinsulul, dar in schimb si el era indatorat de
a le nutri in tot-d'a-una. Mai tarziti, conditiunile puse find prea marl potrivite cu averea,

lucrul acesta nu maY era cu putinta de cat la o


slaba minoritate, i numerul restrins al femeilor
adeverat frumOse, marise pretul lor.

Dar barbatul se ducea si la resboia, facea calatoril de tot felul. si mai dorea maT ales schimbarea placerilor de dragoste. Fetele nemaritate,
Tecluvele, femeile gonite, sotiile sarace, se vindead

atuncl luI pentru banT; el le cumpera pentru pla-cerile sale prea imbelsugate.
Daca abstinenta cea maT deseversita era ceruta

temeel, nu era tot asa si la fete, mult mai putin


In Orient. Virginitatea feteI tinere e o cerere pe
.care barbatil n'o avura de cat mal tarzia ; ea inlatiseza o perioda de civilizatie de un rafinament
superior. Prostitutia nu numal ca era ingaduita
fetelor nemaritate, dar in Babilonia, la Fenicienl,
la Lidieni, etc.... era prescrisa de religie. i prin
crmare de aci porneste principiul obiceiuluI Mae
respandit in antichitate printre cornunitatile de
femeY, earl pastraa virginitatea lor pentru a face
4intr'ensa un fel de jertfa religiosa primulul venit
-care ar fi plata pretul clerulul.
Cam aceleasl obiceiurl mil sunt lnc. i

astacjI, cum ne arata Bachofen, may multe triburl indiene, in Arabia de sud, in Madagascar,
In Noua-Zeelanda, unde logodnica, inainte de a
se marita, e prostituata tribulul. In Malabar, barwww.dacoromanica.ro

29

............-w.r..............-,

batul plteste un salar aceluia care va starpi


virginitatea femeel sale.
Mull Caimarl aleg pe Patamari pentru a des-

virgina pe sotiile bor. AcestI din urma indivigt


casciga prin sarcina lor multa consideratie i att
obiceml de a inainta un contract pentru salariul bor....). Marele preot (Mamburi) are puterea

de a servi in acest fel pe regele (Zamorin) Canci


acesta se ins6a. i pentru faptul seversit, e pl-

tit cu 50 de monede in mar) 1).


Un preot poflitor capeta indoit plata sa, la institutiunile i. obiceiurile acestea si afar& de acesta mal era sustinut de o societate de barbaP
carl nu ere"' maI bunt. .Asa find, prostitutia
femeiel nemAritate, devine o regul pentru implinirea datoriilor religi6se.
Jertfa publicti a feciorimeI insemna zamislirea i fertilitatea pAmentuluI hranitor; se fAcea

in cinstea zeita fecunditateT, care era cinstita la


pop:Vele antichitate1 sub deosebitele numiri de
Asera, Astarte, Mylita. Afrodita, Venus, si Cybela.
Se ridia in onOrea lor temple speciale prevezuteeu colturI (unghiurI) de tOte felurile, unde se aducetir jertfe zeitelor dupe riturl hotarite. Darul
in banl pe care trebuia WI depun barbag ca.-

dea in punga preotilor. and Isus goni din terni pe negustorlr.


se gasea tot niste asemenl reducerI unde se adu .
cti jertfe zeitelor iubirel.
plu, ca profonatorY, pe cairnatarl

Dupe acest expunere de raporturl din cele


1) K. Kautsby: 0bria cagtoriet si a ..familief. eCosmos, 1883,.

www.dacoromanica.ro

30

mai intime dar si din cele mai firesti a celor


-done sexurl intre dniI
earl par ne mal pomenite cu privire la conceptiile m5stre de azi
prostitutia femeilor putea s nu para nicl anormala nicT nepotrivit in ochil Omenilor de atunci,
i conducti opinia
publica).

.carl atuncl ca si aqi, fic

De aceea se vedti femel earl in mate num&


nu vroiatl s se mdrite, sub motivul celel mal
marl libertall lsat ca firsch prin situatia lor de
femel nemAritate, fcendu-sl negustoresce rnijlece
de traiii din prostitutia tor. Amantele cele maT

inteligente. cart adesea puteati esi dinteun neam


mai ridicat, dobendea Iii negotul, liber at bhrbatilor, maT mult a. sciinta, de traiti si crestere de cht
restut de femel mAritate cari eiati mentinute in
nesciinta si robio. Cele d'intditi ave tit prin acesta
o mai mare putere asupra bArbatulul, fAra a line
socotla de mestesugul cu care puneti in lucrare,
meseria galanteriel lor. Ast-fel se tairnacesce faplul ca muRe dinteensele se bucutaa pe Janet bArbalil cel mal ilustril si cel mal insemnatl al Gre-

ciel de o consideratie si de o inriurire pe care


n'o avura nicl-una din sotiile lor. Numele faimese
ale unul mare numer din aceste amante a ajuns
la posteritate, pe cand in zadar astA-zi intrebilm
de nuniele femeilor legitime!
In asemeril conditiunt starea ferneei in vechirne
era asuprirea cea mal desaversita; din puntul de
vedere moral, mutt mal mutt ca din cel fizic, ea

-era mentinutd cu putere intr'o stare de indarht.


In viata de casa femeea era aseqata irnediat dupe
www.dacoromanica.ro

-31

.servitorl; chiar fill el titian inaintea el ca stApant, si mama trebuia sd le -fie supusd. Acesta

stare este cum nu se pOte mal bine descrish in


Odyssea, unde Telemac, simtindu-se bdrbat, cade
in mijlocul pretendentilor si porunceste mamel
sale de a-'s1 relua casa, porunch chreia densa
trebuia s se supue in thcere. Telemac Mgadu-

esce incd pretendentilor de a da pe mama sa in


citsatorie unul barbat, dupe un an, daca pang
atuncI tatal sea nu va Ii reintors, f6gaduiald pe
care pretendentit o gasird tocmal la locnl ei. Positia femeei in acest Grecie parvenitd la un asa
inalt grad de civilizatie este tot atat de bine de-scrish in Ifigenia in Torida* uncle lfigenia inalta
i)langerile sale:
Dintre 1.6te fiintele omenescl, femeea are sOrta

cea mai nenorocitd. Dacd fericirea suricle barbatulul. el ese invingetor si dobendesce glorie pe
campul de btaiej dac zeil Fag incredintat nenorocirel, el cade, cel dintaiti dintre al sei, in
manile frumOsel mortl. Dar fericirea femeel e fOrte
strirntd: ea e in tot-d'a-una supusd la alegerea
altora, adesea la a celor straini, si cand ruina

cade pe casa el, invingetorul o trimite departe de


s1tramaturile futnegande, printre sangele rnortilor
4;e1 mult iubitl

Nu e de mirat, dupe at:6sta, ca la multe popOre, si la multe epocl, s'ar fi agitat fOrte serios
chestia de a sci daca femeile sunt fiinte omenesci

deseversite Si daca an un suflet. Asa se talma.cesce cj. Chinezil si Tndienil nu eyed in caracterut complect omenesc al femeel i consiliul din.
www.dacoromanica.ro

32

Macon, in veacul al 6-lea al ereI nOstre, a discutat fOrte gray asupra punctului de a sci dad.
femeile att un suflet si dad, sunt fiinte omenesci;
chestia nu fu nici resolvita afirmativ de cat la
o slaba majoritate. Femeea nu e Ore o fiinta
obiectiva si nu subiectiva? 0 eintrebuintez, 'si
cabusez) de densa cum intrebuintez si abuser
de un lucru. Aci era o chestie la care teologil
catolico-tomani aveati cu ce-si ascuti dintil. Reiese din tot ce-am scris pana acum ca femeea
pana aqi a fost atirnata, ca formele asuprirel pe
cari le-a indurat densa ail putut s se schirnbe,
dar ca numal putin asuprirea s'a mentinut in fapt.
Utmarea acestel expuneri va areta cum formele
acestei asuprirl s'aii stabilit si ce schimbari avura
a indura.
Supusa barbatului in tOte legaturile sociale, femeea era mai ales in ceea ce privea poftele sale
sexuale ;

aceste din urma devin cu atat mat

violente cu cat ferbintela climatului face sa curga singele cu mai multa caldura si iutla in

vine, pe cand in acelasi timp bogatia pamen-

tului rapesce barbatului sprijinul luptel pentru


trait'. De aceea, Inca din timpurile cele mai trecute, Orientul a fost pamentul-muma al tuturor
desfranarilor, al tuturor vitiurilor sexuale, carora
se dadeail eel mai bogatt cat si cel mai saraci,
cei mai invatati cat si cei mai nesciitori. Tot de
aceea ,,prostitutia publica a femeel fu introdusa
de Mlle de timpuri in yechile tell civilizate ale
Orientu lui.

La Babel, puternica capitala a imperiulul bawww.dacoromanica.ro

33

bilonian, era prescris c orl ce Lt trebuia sa

cel putin odat un pelerinagia la templul


Mylitta pentru a se prostitua, in onOrea
el, la alegerea de bund-voie a barbatilor carl
alergaii cu multimea ; tot ast-fel era si in Armenia unde se aduceail in acelas1 fel jertfe subt
facd
zeitel

vocatiunea zeiteY AnaIlis.

Cultul sexual avea o organizatie religiOsd de


acelast fel in Egipt, in Siria, in Fenicia, in insula
Cipru, in Cartagena si chiar in Grecia si la Roma.
Judea
vechiul Testament ne o aratd indestul
nu rmaserd maY putin strain acestul cult
nicl prostitutieT femed Abraam imprumula fdra
scrupul pe Sara altor brbati si maT -ales sefilor
de triburI (regi) cad il visitaa si-1 platiail mutt.
Patriarchul din Israel, strdbunul lul Tsus, nu gdsea
deci in parte nimic urit in acest negot care, in
felul nostru de a vedea este a tot murdar si necinstit. Este numaI de observat ca ast-q1 Inca
copiil nostri sunt crescutt in cel mai adinc respect pentru acest brbat. Cum se scie, si cum

am mal reamintit, Jacob hi dou sop surorI,

Leia si Rahela, earl IT maT dadura si pe slugile


lor. RegiI ludeilor. David, Salomon si altil, dispu.-

neat' de hareinua intregi frd a perde prin acsta


iubirea luT lebova. Era un obicel, era potrivit
intrebuintarel, i femeile gaseafl tOte cum trebue.
In Lydia, in Cartagina, in Cipru, fetele tinere
aveail, pe temeiul obiceiului stabilit. dreptul de a
se prostitua pentru a castiga zestrea lor. Se zice
ca Cheops, regele EgiptuluT, trdgea, din produsui
prostilutid flicel s,ale, banil trebuinciosl pentru
a

www.dacoromanica.ro

34

construirea -unel piramide. Se mat povestesce ca.


regele Rampsenit,
care traia cu 2000 ant inaintea ereI nOstre
descoperind un fart in odaia
combrel sale, publica, pentru a descoperi urma
"'plaid!, ca fiica sa s'ar jertfi oil-carat individ
care ar sci sa-1 povestesca o istorie deosebit de
interesanta. Printre concurenli, zice legenda, se
gasi si hotul. Indata, ce sMrsi cu istorisirea sa,
si 'si- Ilia plata, fiica regelut vroia s-1 opresca.
Dar in loc de mania povestitorulul, ea nu retinuse

de cat, o Mara taiata pe un starv. Acesta indemanare hotari pe rege a declara pe fata c va
ierta pe hot, si II va da pe fiica sa in casatorie,
daca se va denunta ceea ce avu loc.
Din acesta stare de lucrurt se nscu, anume
la Lidienl, obiceiul prin care origina copiilor era

legitimatd de cdtre mama. Ma! era la multe


popOre vechl un obicel care, dupe J. Scherer,
trebuie sa fi existat si la vechil German!, anume
ca femetea sat fata se ofereati noaplea musafirulut
In semn de ospitalitate.
In Grecia, erail de timpuria inca, case publice

de femet, comune tuturor. Solon le introduse in


Atena, catre anal 594 inaintea ere! nOstre, ca

institutie a statulul si pentru acest fapt fu cantat


in acestl termeni de catre un contimporan : Solone, fit laudat! cad tu al cumperat femel publice
pentru binele orasulul, pentru binele moravurilor
unel ceta(1, locuita de Omen! finer!, robustl, cart,
WA, intelepta ta institutie, s'ar fi dus sa urmaresca cu relele lor intentil; pe femeile claselor
Inalte!) Ast-fel o lege a statulul recunosc.0 barwww.dacoromanica.ro

35

batilor ca drept firesc o practica care, pentru femel, era tinuta ca demna de despretuit si criminala. Si in aceeasl Atena, a fost edictata legea,
prin care femelea care se va vinde unul amant,
va plati crima sa, cu libertatea sett cu viata eh.
Barbatul putea sa v'encla ca rad pe temeea adultea i spiritul acestel jurisprudente nedrepte si
inegale mal traesce Inca i astaql.
La Atena, un templu superb era consfintit zeitel
Iletaera. Pe timpul lul Platone (400 anl inainte
lul I. Chr.) templul din Corint, ridicat lul VenusAfrodita i renumit pe atuncl prin Mt& Grecia pen-

tru bogatia sa, nu coprindea mal putin de cdt.


1.000 de prostituate (hierodule). Corintul se bucura la acsta epoca, in lumea masculina a Greciel, de un renume asemenea aceluia pe care '1
avea in Germania, Hamburgul in mijlocul veacuJul al .X1X-lea.

Amantele renumite pentru spiritul i frumusetea

lor, precum Phrynea, Lais din Corint, Guatena,


Aspasia
mai tar4i sotia ilustruluI Pericle
se mangaiail in societatea barbapor celor mal
consideratl al Greciel, de dispretuI multimilor ; ele

aveag primire la adunarile i banchetele br, pe


cdnd femeile cinstite remneati fara deosebire parasite acasa.
Femelea greaca cinstita nu trebuia sa apara In
nicl Un loc public; pe strada, se ducea in tot-d'auna acoperita i imbracamintea sa era din cele
mal simple. Instructia, care era neglijata, intea-

dins, era din cele mal slabe, felul el de a vorbi


-era comun, ea nu avea (Did delicateta, nicl powww.dacoromanica.ro

36

lite(a. Acil Inca, nu lipsesc barbatl call prefer&


societatea unel frumdse pacatOse aceleia a femelet
lor legitime i carl flu maI putin se numera printre
sprijinele statulul*, -xsustinatoril ordineI,, carl
ati a veghia asupra sanetateI casatoriel st a
familielw.

Demostene, marele orator, a desvaluit in termenl tot atat scurtl cat si hotaritl, ceea ce era
viata sexual& a barbatilor Atenienl: Ne insuram
eu femeea, dice el, pentru a avea copii legitimi
si o credincisei peteitre a easel; avem tova-

rase de pat pentru a ne slugari si a ne da gri-

jile qilnice; avem amantele pentru pleicerile dragosteldb Ast-fel femelea era cel mutt o masina

penttu a face copil, canele credincios care pazesce

casa. Stapanul traia dupe placerea, dupe capriciile sale. In .Republica, luI Platon, el desvolta,
Intru cat priveste fernelea i legaturile celor doue
sexe, o conceptie care, dupe felul nostru actual

de a vedea, pare din cele maI barbare. El cere


comunitatea femeilor, reproducerea (zamislirea) copiilor prin ajutorul selecOuneI. Aristoteles gandesce

mal burghezesce. Femeea, dice el in Politica*

sa, trebue, e adeverat, sa fie libera, dar supusi


barbatulul; cu tOle astea trebue sit aiba dreptul
de ea da o buna povata). Thucydid emite parere care e primita aclI de tot( FilisteniI. El clice

(sotia, de care nu se aude vorbind nici de WI,


nicl de bine afar& de casa el, merit& laudele cele
mal inaltee. El cere dar ca femeea s duc o

viata vegetativa care s nu turbure intru nimic


cascadele barbatulul.
www.dacoromanica.ro

37

Cea mai mare parte din statele Greciei nu ()rail decat orase cu hotare restrinse; pe de alti
parte Grecil nu traia4 de cat pe socoteala robilor
for 1), si inmultirea exagerata a stapanilor facea sa
se intrevada pericolul de a nu-si putea pastra felul

de viata cu care &et obisnuitY. Pornind de la acest punt de vedere, Aristoteles povatui abtiner
rea de la legaturile cu femeile si in schimb dragostea intre barbatl si MeV tined. Socrat considera pederastia ca privilegiul si semnul unei
cresceri bune. Barbatii Greciel impartasira acest
fel de a vedea lucrurile, si isi intocmira traiul
dupa dnsul. Existad case prostitute barbatesti
publice precum era si femeesti. Traind lute()
ast-fel de atrnosfera,
Tucidid, deja citat, putea

sa sustie c femeea e mai periculoasa de cat

valurile infuriate ale marel, de cat focul arzlor

si de cat torentul care cade de pe munte in Va.furl repezT.

t Daca este un Dumnezeti care a inventat feorl unde ar fi, ca. a fost mestesugarul inconscient al celui mai mare reii) 2).
In cele dintaia veacuri call urmara intemeiarea
rneea, stie,

Rome!, femelele nu se bucurat.-- de nici un fel do

drept. Starea lor era tot a tat de josnica ca si In


Grecia. Numai cand Statul ajunsese mare si puternic si cand patricianul roman '41 facuse o avere grOsa, atuncl starea femeilor se schimba in1) Acela care lucreazit pentru un om este rob; acela care increaza pentru public este un metequgar sad un salahor. (Politica
WI Aristoteles).

2) Leon Richer: Femeea libera.

www.dacoromanica.ro

38

cetul cu incetul, si femefele cerura o libertate mai

mare, daca nu din punctul de vedere legal, cel


putin din cel social. Vechiul Caton gasise prilegiul
de a lati acsta plangere : oDaca. fie-care tata ep
familie, dupa pilda stramosilor si, lupta pentra

a mentine pe femelea sa in inferioritatea care-s


place, n'ar fi trebuit sa ne ocuparn atat de mull
.

in mod public, de sexul infreg 9 1).


Sub Imperia, femelea capeta dreptul de moste-

fire, dar ea rmasese tot maI slab& si nu putul


sa. se foloseasca de nimic, fara mal marele eL
Cat de mult ar fi trait tatl, tutela fetel, chiar
maritata, era a lin sail a tutorelul numit de den,
sul. Cum se apropia moartea tata-setl, cea maI apropiata ruda in linie barbatesca, chiar daca era
agnat si declarat ca slab, stapanea tutela si avea
dreptul de a o da in mainele altuia in orl-ce clipa
la ajungerea celuI d'intaia sfert. Dupa dreptul roman, barbatul era proprietarul femeeT care, in fat.a
legel, n'avea vointa proprie. Dreptul de divort era
numal al barbatulul.

Cu cat crescea puterea si boggia Roma rimoravurilor primitive dadea loc viciulul
si desfranareL Roma deveni centrul coruptiet si
al necumpetarel sexuale. Numrul caselor publice
femelescI crescea, si WO femet dragostea greca
gasea la barbatT o desvoltare mereti crescenda.
Celibatul de o parte, unele sterpe pe de alta,
cresca in clasele inalte.
gOrea

Dame le

romane, pentru a inlatura pedepsa

1) Karl Heinzen: Despre drepturile vi starea femeilor

www.dacoromanica.ro

39

aspra cuvenitbi adulterultg, se rsbunara de aceste


apucaturt ale barbatilor, inscriindu-se in registrele
edililor, carora ca agentI de politie, le era incredintata supraveghierea prostitutiet.
13.6sbOiele civile i sistemul proprietatef mart

avnd ca urrnare pe de o parte miirirea numerulut celtbatarilor, si a traiuluI casnic fara copil,
pe de alta descrescerea numerulut tetatenilor
si a patricienilor romant, August proclama, In
anul 16 in. 1. 1. -Chr., legea zisa luliana care
recompensa procreatia copiilor i pedepsea pe
celibatar. Cetateanul, tata de familie, avea mat
multa precadere de cat celibatarul si de cat
acela care n'avea copit. Brbaful neinsurat ni

putea sa capete alta mostenire, de cat aceea

ce-I remanea de la rudele cele mat de aprOpe


barbatul insurat, dar lipsit de copil, nu putea
primi de cat jumatate din mostenirea sa. Partea
cea-ralta intra in stapanirea statulut. De aci
vine urmatOrea reflexie a lul Plutarch : Ftomanit

se insOra nu pentru a capta mostenitort,

ci

mostenirt.
Mat tar4 legea u1ian s'a mal insprit. Tibefit' decretase ca nict-o femele a caret bunic, tata.

sa barbat ar fi fost cavaler roman, sa nu aiba.


dreptul de a se prostitua. Femeile maritate, cart
se Inscriaa in registrele de prostitutia, trebuiati
sa fie alungate din Italia, ca vinovale de adulter.
Negresit Ca pentru barbatt nu exista nict o peddpsit de felul acesta.
Sub domnia imperatilor srbatorirea nuntet se
Ikea in mat multe felurt. Dupa cel d'intaiti, care

www.dacoromanica.ro

40

era tot odat si cel mal solemn, nunta se s6vrsia inaintea marelul preot, de fata cu cel
putin zece martorl; insurgeft, spre semn de unire,
mancatil impreund o prajiturd flicutd din faind,
sare si ara. Al doilea fel de nunta era uluarea in
stdpanire) care se socotea ca un fapt s'eversit,
cand o femee trdise un an cu un bArbat subt
acelas acoperis cu ingaduirea tatalul sail tutorefill el. Al treilea fel consista intfun fel de cum-

pe'rturd reciprocd, in asa chip c cel doul logoditl

Ist Weer unul altuia nisce monede, rostind in


acelasl tirnp jurdmntul cdstoriel.
La ovrel, casatoria primise din timpurile strdvechl, o consfintire religiOsd ; ins& si la densil,
femelea n'avea nicl un drept de a-sl alege un
alt logodnic de cat acela hotarat de tatd-sa
Talmudul zice: it Cand fata ta va fi cOpt5. pentru
a se casatori, sd. eliberezt pe unul din robil tel

si s'o mdritt cu densulo. La ovrel casatoria era


socotit ca o datorie (fitl rodnicl si inmultiti-ve).
laid de ce, rasa ovreiascd s'a imultit asa de iute,
cu -bite prigonirile si apasarile pe cart le-a indurat. Ovreil sunt vrAjmasil jurati a! Malthusianismulul.

Mt& ce zice Tacit de ansil in acstd privintd :

El ail unul pentru altul o dragoste nesfarsit,


o comptirnire Ride adincd, iar pentru restul omenirel hrdnesc o urd. nemilbs. El nu mananca
si nu se culcd nicI odat cu straint. Cu Wit
destrabalarea WA margin! a obiceiurilor lor, el
se abtin de la femelele strine... Totust el se ingrijese fOrte mult de crescerea populatiet, pentru di

www.dacoromanica.ro

41

INS....-,.........,...-0..,./

e cu deseveriire oprit de a oniorI macar lid


singur prunc, si sufletele acelora, ce mor In lupta
saa prin chinurT, el le cred nemurit6re. De aci
vine ard6rea lor pentru reproductie, si dispretui
lor pentru mOrtee. Tacit nu pOte suferi pe ovrel ;
el II uresce pentru Ca netinend sema de religia
(pagana) strabundor lor, ati Ingramadit darurl
si bogatil. El IT numesce 0 cel mal IV dintre oamenb, un ( popor vrednic de uran 1).
Sub stapanirea romana, evreil ati fost silitl de
ail stringe maT mult rindurile, si in decurgerea
periOdel celel lungl de prigonirl ce ati avut a Indura de la acesta epoca pana aprOpe in tot timpul
evulul media crestinesc, s'a desveluit la el acea
viata de familie intirna, pe care lumea burgheza
actuala o socotesce ca un fel de model. In vremea acesta se seversise desorganizarea si descompunerea Societel romane. Desfranarel, impinse
adese-ori pana la nebunie, 'i se opuse un alt extrem, abstinenta cea mal rigur6sa. Ascetismul primise atuncl, precum alta-data libertinagiul, o forma
religi6sa pe care un fanalism mistic se insarcinase a-1 propovedui. Sybarifizmul destrabalat, In-

xul fara margint al invingetorilor, forma un contrast izbitor cu saracia si strimtorarea miliOnelor
si miliOnelor de fiinte, pe carl Roma Invinget6re

le Wise in robie de prin t6te partite lumel, cunoscute pe atund in Italia. Printre acestI robt se
gaseaa femel nenumerate carT, rapite fiind din ca-

sele lor, despartite de barbap si copiil lor, se aI) Tacit: Istorie; Cartea a V-a.

www.dacoromanica.ro

42

flag in cea mai ngra mizerie i tOte ardeara de


dorinta scaparet 0 multime de femei romane se
0366 aprOpe in aceeasi pozitie si in aceeast
stare sufletesca. Cucerirea Ierusalimulul si a regatului Judeiei de catre Romani, darimarea ori si
carel neatirnari nationale, suscitara printre secteleascetice ale aceslei tri, nisce ideologi cari prezic formarea unul no imperiu, aduc61or tuturor
de fericire si libertate.
Veni crestinismul. El propavdui prin doctrinele
sale mizantropice, castitatea, nimicirea camel. Prin.
vorbele sale cu douse intelesurl ca se aplicail and

until regat ceresc, cand until pamentesc, el g5si


tin camp fOrte rodnic in mlastina impratiei no-.
mane. Femelea hranind si ea, ca toti nenorociO,
nadejdea scaparei si a mantuirei, se arunc din
tOta inima in* acesta credinta. Inteadevr, nu s'a
intmplat Inca nicl o agitatie insemnata, in care
ferneiele sa flu fi luat parte, ca luptakire sail mucenice. Aceia cari socotesc creslinismul, ca o mare
cucerire a civilizaliei, n'ar trebui sa uite ca acesta
datoresce succesul sil mai ales femeia Protelitizmul femeiel a jucat un rol fOrle mare in vremea d'Intaiii a crestinismului, atat In imperiul ro-

man, cat si la popOrele barbare din evul medifi


si cel maI puternici a fost convertitT de catre
ea. Ast-fel intre allele, Clotilda l'a hotarit pe Clovis, regele Frantel, de a irnbratisa crestinismul pe
care Bertha. regina din Gand, i Ghizela, regina
Ungariel, 11 introdusesera deja in statele lor. Conyertirea ducelul Poloniet a Tarulul Iarislav si a mai
multor a1Y principi se datoresce inriurirel femelet

www.dacoromanica.ro

43

Dar crestinismul a resplAtit-o fOrte TM. El re


pAstrat in invtaturile sale acelas dispret pentru,
femete pe care il aveati i religiile antice din Orient;
a injosit-o in rindul unel slugl ascultAtOre a barbatulul si azi 'Inca o Indatorezd de a Rtgadui, In
mod solemn Inaintea allarulut, acstft ascultare_
SA vedem ce clice Biblia si Crestinismul desprefemete si cAsatorie.
Deja in istoria Creatiunel se poruncesce femetet
de a se supune barbatulut Cele zece porunct din
vechiul testament se adresz la drept vorbind
numal bArbatulut, pentru Ca. femelea este trecutA_

in porunca a noua in acelas rind cu servitoril si.


animalele domestice. Femeea era nurnat o bucata.
de proprietate pe care bArbatul 'si-o insusia in,
schimbul altor lucrurl sail unor anumite servicit
Facend parte dintr'o sectA care 'st impunea con-

fine* cea mal deseversitA mal ales in relatiilesexualejsus despretuia casAtoria si zicea : cSunt
What( cart sunt eunuct din nascere; altil sunt
cart devin eunuct prin mama Omenilor; i in
sfeirqit al(ii mai sant cari singari s'aft Meat
eunucl, gandinda-se la idnke'rcitia cerurilor.*
La dna Nuntet din Cana, el respunse mumel
sale care-I implora cu umilintA ajutorul s6il : Fe-

mete ce avem not comun unul cu altul ?)


Si Paul pe care it putem numi la cel mat
Malt grad, intemeIetorul crestinismulut, tot atat ca.
si

pe lsus insust, Paul care cel d'intAiti

a dat

acestet doctrine, caracterul international si a

smuls'o din marginele strimte a spiritulut sectet


evreescl zicea: Cdsatoria este o stare inferiOra;
www.dacoromanica.ro

44

-it. se casatori cine-va e bine, dar a nu se casatori. e si mat bine). Traitt din spiritul vostru, si
Impotriviti-ve poftelor trupescl*. Aceia pe cart
lisus 'I-a castigat in partea mut 'sl-a a omorit trupul cu poftele si patimele sale) Paul urma el
1nsust inv6taturile sale si nu se casatori.
Acsta ura impotriva carnet, este ura impotriva
femelel, care ne este imfatisata ca ispitit6rea barbatulul. Uilati-v mat ales la scena raiulul pacMntesc, care 1st are aci insemnarea cea mat
adinca. In acest inteles aa propoveduit apostolit
ci parint.it bisericeT, in acest inteles biserica a lu-crat in tot timpul evulul media, inflintand 'lianastirile,

in acest inteles mat lucrza biserica

si

astacp Inca.

Femetea, dupa crestinism, este tjecuratul, corupatOrea, care a adus pcatuf pe pamnt si a
perdut pe barbat. Tot ast-fel apostolif si parintil
bisericet n'aa socotit nict odata casatoria de cat
ca un WI trebuincios, cum se face acll de prostitutie. Tertullian striga: Femete, tu at trebui sa
tmbli tot-d'a-una cernita si zdrentarOsa, aratan41u-te lumel cu ochil plint de lacrimt de caint.a,

spre a o face sa uite ca tu al prapadit neamul

Omenesc. Femele, tu estl p6rta iadulul!) Ieronim


qice: Casatoria este de a pururea un pacat, tot
-ce potl face, este s'o ispasestl prin aceea Ca o
sfintestI.,

lat de ce s'a facut din casatorie o mOste


sfinta a biserica Origene spunea ca Casatoria
este un lucru necuviincios si necurat, unealta
-sensualitatils si pentru a se impotrivi ispitel, el s'a
www.dacoromanica.ro

45

lumea sd rmdie celi.


batard, chiar dacd prin acsta ar peri intreg neamul omenesc, zicea Tertullian. Iar Augustin:
(CeI necasatorit! vor strdluci in cer ca stelelecastrat. eTrebue ca tOt

scAnteidtOre,

pe cAnd 0601 lor (ace! ce i-aa

ndscut) vor semAna cu stelele intunecOsea. Euseb.

leronim sunt de aceeasl Were cd vorba bibliel: Ifict rodnicl i inmulliti-v* nu trebuia sa

se ma! aplice pe vremea in care &Mail el si cd


crestinil se puteati scuti de ea. Lesne ar fi de a
ma! enurnra Inca. sute de citate luate de la cel
ma! marl Omen!, de carl se zice cd sunt luminile bisericel. ToT an propoveduit in acelasl chip;
prin predicele lor neincetate, a contribuit cu
top de a respAndi aceste ide! monstruOse despre
lucrurile sexuale, i legaturile bArbatulul cu fe-

melea, legAturl cari cu tote aStea sunt o lege

a naturei, a card aplicare este una din da-

toriile cele mai de seamei, ale scopurilor ome-

nesci. Societalea actual& suferd incd. destul, de

crud din pricina acestor invtdturl si nu se yindecd. de ele, de cAt fOrte Meet.
Pe ire zicea cu stdruintd femelelor: eFemel, fitl
supuse barbatilor vostri.* Paul scria Elezienilor:
eBArbatul este slapAnul femeleI. precum Cristos,
este seful bisericel*; iar Corincilar : 013Arbatul
este icOna si slava lu! DumnecietI, iar femelea este
slava bdrbatulul*. Din tOte astea urmOz5. cA omul
cel mai de nirnic pOte sd se crOdd. ma! cu cap
de cAt femeea cea mal distinsd, si in realitate

asa si este pAnd in timpul de fatd.


Paul ridicd de asemenea vocea sa ascultatak
www.dacoromanica.ro

46
^MN-

Itmpotriva crescere

i instructieI superiOre a fe-

mete, prin aceea ca cpee: t Nu trebue ingaduit


lemeIel de all insusi crescere saU invetatura; ea
Ware de cat sa asculte, s slujese4 si sa tacd.*
Neaperat cd invelaturile acestea nu ecail numal
ale crestinismulul. Tot ast-fel precum acesta e un
amestec de Judaism si filosotie greacd, care si
-ele la rindul lor isI aveati rddcinile in vechile
-civilizatil ale Egiptulul, Babiloniel si lndiel, tot
ast-fel si pozitia inferiOrd, pe care crestinismul o
hotari femelel, era comund intregel luml civilizate
antice. i acstA inferioritate s'a pdstrat pand 'n

.cliva de astgll, mal mull Inca in civilintia inapoiatd a Orientulul de cat in crestinism. Ceea-ce
a imbunatatit treptat, treptat, sOrta femeIel in asa
ilisa lume crestind, nu este crestinismul, ci pro-

_peifirea cc a glad- o civilisatia in Apus impotriva vointei creqtinismului.

Nu este deci Crestinismul de villa dac situatia


femelel este ac,11 ma! superiOrd de cat era la nas-

cerea WT. Cu total fail voie si sillt de imprejurail, a renuntat el la adeveratul sell chip de purtare in privinta femeel. Fanaticii, 4cchemdrel liberatOre a Crestinismulub impdrttisesc o pdrere cu
-total contrarie in privinta acestul pullet, ca si a
multor alte. El indreznesc de a sustine ca Crestinismul a mantuit femeea din injosita sa situatie
primitivd, sprijinindu-se spre acest scop maI ales
De cultul FeciOrel Maria, mama Domnulul, care cult

Se nscu mal tare] in religia cea noua si care zic


-el, trebulea sa fie socotitd de sexul femeiesc, ca un
SMagiti facut anume pentru el. Biserica, catolick
www.dacoromanica.ro

47

care tine si astacil Inca la acest cult, ar trebui


alt protesteze cu glas tare Impotriva acestel sussi ne-ar fi
tinert SflntiI i parinil Bisericel
Iesne sa citam pe multi altl, printre carl, pe eel
se rostesc top,
d'intaig i cel mat renumitl
potriva
femeIel.
Sinodul din
ZIA deosebire, in
Macon, pe care l'am citat deja, si care, In vcul,
al VI-lea, a desbatut asupra intrebarel ce se pusese, claca femeea avea un suflet sag nu, ne da
.dovadt fOrte sigura. impotriva acestel versiuni despre

buna vointa a doctrinelor Catolicismulul pentru


femee. Introducerea celibatulul la popl de catre
Grigorie al V1I-lea 1), furia reformatorilor, mat

ales a lui Calvin, Impotriva placerilor carnell,


si inainte de t6Le. Bihli Insasf- i monlitrukiseie
ei- maxime de dusmanie in potriva femeiel si a
nemulul omenesc, ne dovedesc tocmal contrariul.
Stabilind cultul Feci6reI Maria, biserica catolica
a substituit cu multa dibacie, cultul propriel sale
celuia al zeitelor pagane care era tinut cu
multa cinste de tote pop6rele Intre carl se rspandise Crestinismul. Maria inlocui pe Cybela,
Mylitta, Afrodita, Venus, etc.... a pop6relor de sud,
pe Edda, Freya, etc.... a popOrelor germanice ;

de cat se Meuse din ea un ideal al spiritualismuluI crestin.


1) Era o houirlre Impotriva cgreia clerul secular al diocesel din
Maienta a protestat intr'un mod categoric: (Vol, episcopl, ca si pro-

topopl, avetl boggi1 mrl locuintl regescl, &burl de venbire lux6se; nol popil slracI i simplil, noi n'avem alt.& mingliere de

<At pe femelele ndstre. Castitatea poLe a. fie o virtute frum6sAi dar la

drept vorbind f6rte grea i fOrte asprAly Jves Guyot: gEtudes stir
les doctrines sociales du Christianisme2. (Editia II. Paris, 1881).

www.dacoromanica.ro

48

Pop6re le primitive, de o sntale robust, bar-

bare, nu e vorba, dar nu destul de destrabalate


land., cart, in primele veacurl ale erel nOstre se
gepeciira de la resdrit 0 mleaza-nOpte ca valurile
imense ale ocenulul, 0 navalira pe timp ce dormia in imperiul universal al Romanilor, unde

crestinismul se impuse putin cafe Min ca stapan, se impotrivi din tOte puterile lor doctripelor ascetice ale propoveduitorilor crqtinl ; iar
ace0ia cu voint& sail farti ail trebuit sa tie seam&
de aceste nmurl robuste.
Romanil vezura cu mirare ca obiceiurile acestor popOre erail cu totul deosebite de ale lore.
Tacit a aretat tot& vrednicia acestul fapt, rostindu-se ast-fel de Germanl: eCOstoriile sunt caste
0 nicl o parte din obiceiurile germane, nu merit& mal multe laude. El sunt apr6pe unicl dintre
barbarl call se multumesc cu o singura femee :
adulterele aunt Mile rare la natlea acesta atilt de
numer6sa. Pedepsa este imediata, i de datoria.
barbatuluT este ca s'o seveqesca. Cu prul taiat,
gOla in fata vecinilor, femeea vinovat, este alungata de barbatul sera, care o duce in loviturl
de biciil prin tabara. Nu exist& iertare pentru
pudOrea ce s'a prostituat. 0 femee adultera nu-0.
p6te gasi un alt barbat, orl-care ar fi frumusetea,
virsta i bogatia el. La den0l nirnenl nu ride de

vicil. 0 a corupe. sail a fi corupt de altil, nu se


numesce ca la not, a trai ca WA lumea. Tineretul iubesce trcliii , de aci vine o pubertate nesecata. Felele nu se marit in graba; de
a potriv& la virsl, statura i vigOre, familia
www.dacoromanica.ro

49

care naste din ast-fel de sop, mosteneste puterile lor.


Nu trebue sa pierdem din vedere ca Tacit
voind sa dea Romani lor o pilda, a descris cu
colori prea vii, obiceiurile conjugale ale vechilor
Germani, sail Ole nu le cunostea destul de
bine. Dac& este adeverat c femeea adultera era

pedepsita cu asprime, nu se intern* tot ast-fel


si cu barbatul care a sversit aceeasi nelegiuire.
Femelea germana era supusa puterei absolute a
harbatului ; acesta era stapanul el; ea ingrijea de

lucrurile cele mai grele si cata de gospodarie pe


cand el se indeletnicea cu rezboiul si venatOrea,
sail culcat pe o piele de urs se dedea jocului si
beutureI, sail isi petrecea zilele gandindu-se in vent.
La vechil. Germanl ca si la Mlle cele-l'alte

popOre, familia patriarchal& a fost prima forma

a societa(eT. Ea a dat nastere comunei, si asociatiunei pe clan. Seful suprem al familiel


era tot de odata .si seful nascut al acestel obste
a carel membrii barbatesci urmaiI dupa el. Femelele, fetele si nurorile eraa escluse din consilia
si comanduire.

Se intempla ce e drept ca prin anumite im-

prejurari fericite, comanduirea unui trib sa cada


ceea ce Tacit ne-o poin mainele unel femel

vestesce cu multa spaima si cu o multime de


comentaril dispretuitore,

dar cazurile acestea

nu erati de cat exceppuni.


La inceput, femeile nu se bucurail de dreptul
de mostenire; acesta li s'a harazit mull mai
tarziii.
4

www.dacoromanica.ro

50

Ori-care Gerrnant nascut liber, avea drept la


o parte din proprietatea fonciara colectivd, care

era impartita in loturl, intre membril comunel si al


clanulul afara de padurile, pasunele si apele earl
slujeall ila intrebuintarea obsteasca. lndata ce ti-

nerul german se insura '1 se hotdra lotul sti


fonciar. lar dac avea copil, avea drept la Inca
o bucat a. de plment. De asemenea era un obiceitl
obstesc ca insurateil sa primsca -nisce danil anumite pentru asezarea gospoddriel ior, asa de
pilda. o carucioard din lemn de fag, si lemne de
stejar trebuinciOse pentru cidirea easel sale. Vecinil le dacleati cu draga inima tot ajutorul la
aclucerea lemnelor din padure, la claditul easel,
la lucrareaJnobaelor si a instrumentelor de arat.

De li se nascea o fata, aveati dreptvl la o camellia de lemn, dar data copilul nal nascut era
un baiat, atuncl capetail dou'e. De aci se vede,
ea sexul femeesc era pretuit numal ca jurnatate din valcirea celui-falt sex.

Nu exista de cdt un singur Tel de a ,36-

versi cdsdtoria. Nu se pomenea de nici o datind religise i ; declararea consinitime'ntalui

mutual era de ajuns, si odatd ce perechea

se culca in patul nuptial, cdsdtoria se socotea


ca se'versitd. Obiceiul dupd care unirea nuptiala
avea trebuinta de un act religios pentru a fi valabila, s'a ndscut de abia in secolul al JX-lea si

nu s'a declarat ea inste a bisericei de cat in


secolul XVI-lea de catre Conciliul din Trenta.

Nicl un istoric nu ne arata ca acsta forma

atat de primitiva si atal de elementar a casatoriel,


www.dacoromanica.ro

51

care nu era alt-ceva de c'at un simplu contract


privat intre dou fiint.e de sex deosebit, sc fi

vateimat catafi de putin moralitatea" publicci. Primejdia moralitteI nu se gasia in forma


unirel conjugale, dar Iti faptul c brbatul liber,
stApiin absolut pe robii i erbii sl, putea sa
abuzeze ast-fel de puterea sa asupra ptirt.e1 fetneIescl a acestora in raporturile sexuale, si Ca
remilnea nepedepsit.

Sub forma robiel si a serbieT, seniorul fonciar


avea o autoritate desvrsit asupra robilor sel
si aprOpe nemarginita asupra serbilpr s61. Avea

dreptul de a sill la cdsatorie pe orl-ce flack"' ce


atinsese vrsta de 18 anI i pe orr-ce NM de la

14 ant in sus. Putea sa impue pe femeie bari pe barbat, femeiei. Ace 14 drept mai
avea in ceea ce privia pe vduvl i vCcluve. De
asemenea dispunea si de asa zisul <<jus prirnae

batulul

care putea s renunte in schimbul


plate] unel anumite taxe a card. sume invedenOctis

la

reaz'a in deajuns natura sa.1) Inmultirea cdsMoriilor

-era deci in folosul seniorulul, ca.c1 era stabilit Ca


1 Existenta acestu1 cdrepts a fost de curend tagAduitA.; se zice cum

O. n'ar fi fost nic1-odata." in yigere. Cu toate acestea pare in belsug


doyedit. Ca un asemonea drept n'ar fi fost nicl-odat scris, si ea
n'ar fi existat, nicI macar paragrafiat, aceasta e sigur; din firea
insas1 a robiel decurse acest drept, fala a fi fost tiparit pe pergaanent. Roaba era placuta stapfinulul ? Atuncl el se folosea de (Musa.
Nu-1 era placuta ? Nu se folosea: In Ungaria, in Transilyania,

In Romania nu exista dreptul primel uopp, in scris. Ascultatt

car! cunosc tara i pe oamenl asce chip se folosesc senioril fonciad de

.cu toate acestea pe aceia


lcultati-1 clicendu-ye in

Dartea femeTasca a poporulul. Nu e cu putintl de a nega existenta

tinel taxe sub numirile pe carl le-am spus, si aceste numirl sunt
prin ele Inss1 desttil de semnificatiye.

www.dacoromanica.ro

52

copiil ce se vor naste sa r6mana fata cu el ill


aceeast stare de supunere ca i parintil lor, asa
Ca dispunea de mat multe brate i bogatiile Ii
cresceail cu chipul acesta din ce in ce! . . .
Si din aceasta pricina senioril, att spirituali,
cat fi temporali, indemnail. siliati la casatorie
pe supusit lor. Biserica lucra iii alt chip, indata.
ce avea in vedere, prin impedecarea cator-va casatorii, de a opri pamenturile i Orneni in stapanirea lor, prin imputernicire. Dar aceasta nu inriurea de cat asupra barbatilor liherl, i Ina
dintre eel ma urni1iI, pe aceia a caror stare devenia din ce in ce mat neingaduitoare, din pricina
unor irnprejurarI pentru a caror aretare n'avera
loc aci, i cart, supunndu-se cu multimea sugestiunilor si prejuditiilor religioase, paraseatl bunurile lor pentru a le da bisericel, cautandu-st
adapostul i pacea intre zidarile rnanastirel. Pe
de all& parte, mult1 proprietarb fonciart, prea slab(
pentru a resista puterel marilor seniort feodall, se
dadeail in manile bisericel stapanitoare, cu condi-

tia de a plati cate-va taxe sag cu obligatia de


a face cate-va servicit. Dar un mare numer diii
urrnasit lor avura din pricina aceasta, soarta de

care fatal lor fugise

cazura cu top subt atir-

narea si robia Bisericel, sail mat bine clis, Biserica


Meuse din el niste poseliti pentru manastirb, pen-

tru ca sa-I pOta buzunari de toata averea lor.


Cetatile ajunse in floare in evul mediU, avura,
in cele d'intOin veacurt ale erel noastre, un interes
vital la incurajarea cresterel populatiet lor, inlesmind pe cat le era cu putinta stabilirea streinilor
www.dacoromanica.ro

53

si castitoria. Indata ce orasele dobndisera, Ore-

care putere, indat ce avurti In manile lor un


corp de mestesugarl cunoscOorI adincl al meseriel
bor si organizatl intre el, spiritul de ostilitate

crescea irnpotriva noilor venitl, in carl nu se vedea de cat nisce concurentl inoportunl ..i pentru
cd. puterea cetdtel crescea, se inmultira si hotarele
ridicate pentru impiedecarea imigratiel. Taxele marl

carl se impuneati la stabilirea domiciliulul, incercdrile costisitoare de stapanire, marginirea fie-citrul


grup de meserie la un numr oare-care de stpanl

si tovardsl, silird pe mil de oamenl de a trdi in


atirnare, de a rmane celibatarl orI de a vagabonda.

Dar cand propsirea oraselor incepuse a descresce si a decade, totusl, conform ideilor strimte
ale timpulul, pledicele, carl se punea inca dinainte
imigratiel si stabilirel domiciliulul, nu incetaii. Pe
Fang astea insa, _multe alte pricinI inca inri uril
mult la demoralizarea societatel.
Tirania seniorilor fonciarl cdpetase in desfasu-

rarea el, o intindere asa de mare in cat multi

dintre supusil lor ar fi schimbat cu draga inima


viata de cane, pe cal o duceail el, cu aceia a cersetorilor, a vagabonzilor si a hotilor, a cdror inmultire era favorizata de intinderea imensd a padurilor si de reaua stare a drumurilor. Altil Inca
se faceati mercenarl si se duceaii s se vind acolo
uncle leafa era mai mare sail unde pamentul pdrea

a fi mai bogat. Se constituise cu chipul acesta


un nenumerat proletariat de vagabonzl, bArbat,l si
femel, care devenise un aclevrat flagel pentru cel

de la tard. Biserica lua si ea parte in mod onest


www.dacoromanica.ro

54

la coruptia generala. Deja, celibatul preutilor era


pricina principal& care dddea nascere la desfranarile sexuale pe carI legdturile dintre Roma si
Italia, nu facu decat s le favoriseze.

Roma nu era numat capilala crestinillatel si


resedinta PapeT : ea era inca noul Babel, scoala cea
mare a imoralitdtei, a caret tribun& principal& era
palatul papal. Imperiul roman cAzend, l&sase Europel crestine mal mult viciile, de cat virtutile et :
Italia cultiva maT ales viciile, asupra cArora ducerile si intoarcerile cleruluI inriurtl pen iru rspandirea lor in Germania. Nenumrata multime

a preutilor era in cea mal mare parte alchtuiti


din bArbatl vigurost a caror viat leues si luxoas& ducea la extrem trebuintele lor sexuale pe
call celibatul obligator le silea la o satisfacere cu
placerl exceptionale sail fapte contra naturet ; acest

luau adusess neregula in toate clasele societhtel


si devenise un pericol molipsitor pentru mora-

litatea sexulul femeIesc, in orase ca si la tail.


Mandstirile de cAlugArite si calugArl nu se deosebeail de loc de casele publice, de cat prin aceea
6. viata era mult mat desfrana la Inca si mat ingaduitOre, si prin aceea ca numeroasele crime,
anume mat ales infanticidele cart se comileail,
puteaa sd se acopere cu atat mat bine cu cat aceia

chiar, call singurl avea a judeca si a da drep-

tate, erail conductoril acestel desfranrt. Locuitoril

de la tail adposteail femeile si fetele lor, de poftele cleruluI refuzand de a admite ca f pastor al
sufletelor) pe orl-ce preot care nu se hotra a-sl
lua o amant.
www.dacoromanica.ro

55

Acest obiceiti dadu until preot din Constanta,


prilegiul de a pune in mirare pe totl preotiI, prin
diocesa sa cu un imposit asupra concubinagiului.
Ast-fel se explica acest fapt de pilda, c in acest

ev media. care ni se infatisza asa de credincios i asa de moral de catre romanticl cu cunoscintil marginite nu mal putin de cat 1.500
de prostituate aparura in 1414 la conciliul din
Constanta.
Starea femeielor, in acsta epoca, deveni cu atat
mal vrednica de plans cu cat la Mote pedicile,

carI deja ingreuiaa asa de mult casatoria si sta.


bilirea lor, se mal adauga Inca i predorninarea
lor numerica asupra barbatilor.
Pricinile de srna, ale acestul fenornen avura
ca urmare, marele nurnr de rsbOie si batalil,
pericolul caltoriilor comerciale, sporirea mortalitatel barbatilor, pricinuita de nestatorniciile si intemperenta (necurnpetarea lor). Felul de viata pe
care '1 duceaa, nu facu de cat s. tot creasca proportia acesteI mortalitatl, in mijlocul numeroaselor
boll molipsitoare carl dornneau in tot timpul evulul de mijloc. i asa se explica cum de la 1326

pana la 1400, aa fost 32 de ani de epidemie


de la 1400-1500, 41 anl, si de la 1500 pana la
1600, treI-clecl de ant')
l3ande de femel, saltimbance, cantarete, musi-

cante, alergaa pe drumurl, in tovarasie cu SCOIan


i popl vagabonzI, imbulzindu-se prin bl1) Dr. Karl Bucher: cChestia femelel in evui de mijloc.

Tubingen.

www.dacoromanica.ro

56

ciud, targurl si prin toate 4ocuri1e unde era vre-o


serbatOre sag unde poporul venea cu multirnea.
ln armatele vagabonzilor ele alcAluiag o corporatie a parte, avend titlul lor deosebit. Dup 5. frumusetea si virsta Ion, potrivit idelelor corporative
ale timpuluI, erati destinate deosebitelor slujbe
ale armatel, de la care nu se puteaa abate de
loc, fr a fi aspru pedepsite. In cAmpuri, aveati
ajutorul soldatilor, la facerea proviziunilor de grda,

paie si de lemne, astuparea gropilor, a mlastinelor, a gurilor, si in sfirsit la veghierea curateniel cdmpurilor. In timpul asediuluI, aveag datoria

de a umple

-kite

gropile loculuI cu ramud, cu

crangi si brale de lemne, pentru a inlesni asaltul; ele mai trebuiaa so, ajute la asezarea uneltelor de artilerie sag la desgroparea lor din
noroaiele drumurilor paraginite.
Pentru ajutorarea femetelor nenorocite, lsate
cu totul far ajutoare, se intocmira in multe orase
piste m'anastid incredintate administratiel municipale. Aci ele eraa mat ingrijite si nevoite a duce

o viata cumpetat. Dar nicl marele numer al institutiilor, nict acela al manastirilor de femeT, nu
inga.duiaa multumirea comp1ect5. a tuturor acelora cad cereag ajutor.
i pentru ca., dup idelele evulut media, nict-o
meserie, od cat de vrednica ar fi fost ea de despretuit, nu putea sti se fac fara o orenduire deosebitA., prostitutia prirni si ea, o organisatie corporativa.
Existaa in bite orasele, case de femet publice cad

hveag un Venit fiscal sag de la cetate, sag de la


www.dacoromanica.ro

57

senior, sail chiar de la biserica, in casele cdrora era


strins venitul lor net. Fernelele carT locuiail aceste
case, alegeail singure o matrond care ingrijea de
desciplina si de ordine, si veghia cu zel pentru

ca concurentele, neracend parte din corporatie,


sd nu vie sn-I strice meseria. i dacd aceste con-curente, erati prinse in flagrant delict de a face
!CI celor-ralte, ele era pedepsite si prigonite cu
furie. Case le de femeI publice se bucurad de un
privilegiti deosebit : dac in vecindtate, pacea lor
public& era turburatd, se pedepsia aspru si cu
Inversunare indoit. Curtezanele adunate in corpo-

ratie avea si ele dreptul de a se arata in procesiunI si in se'rbatorile la carl cele-ralte corporatif
luau mai ales de obiceiti parte, si se intempla

adese- oil ca sd fie invitate a se aseza la masa


seniorilor si a magistratilor.
Aceasta ins nu insemneazd 0, mat ales in cele
d'inteiti timpurl, prostituatele nu erail urmrite
cu o rigoare nespus, fart ca barbatii, call le intretineet cu negotul si banil lor, sa'. fie atinsl. Ce
sd spunern de Carol cel mare, care poruncise prin

legi cd prostituata trebuia sa fie tiar goal& in


loviturI de biciii, pe piat, pe add vreme impratul t Mae crestin, nu avea mal putin de cdt
sease femel pe data!
AceleasT comune call organize.' in mod oficial
serviciul bordelelor, ludndu-le sub stapdnirea lor,
si inzestrand cu privilegil de tot felul de preotesele zeite'l Venuspastrati pedepsele cele mai aspre
si floroase pentru srmana fata. cazut si prdsitd.
infanticida care in desna.dejde, isT omora rodtil
www.dacoromanica.ro

58

m6ruritaielor sale. era osandita de obiceitl la mOrtea

cea mal cruda, pe cala vreme nicl o voce nu se


ridica irnpotriva seducetorulul lara constfinta. Poate
ea seductorul era chiar printre judecatoril cart dadeaU podelpsa de moarte fara mila srmanel fete. Si

ast-fel de cazurl se mat gasesc si astaql inca 1).


La Wurtzburg, in evul rnedi, proprietarul unel
case publice (Mu, inaintea MagistratuluI, o cuventare prin care jurd a fi credincios si devotat

orasuluI si de a-I procura femeI. Tot asa se pela Nurnberg, la Ulm, la


Lipsca, in Colonia, in Francfort si in alte pdrV.
La Ulm, unde casele publice fuseser desfiin(ate
in 1537, corporatitle ceruta in 1551, redeschiderea lor pentru a finlatura neoVenduielI si mai
treceatl lucrurile si

marl) ! Pe socoteala orasulul se punea prosti-

tuate la dispositia strainilor distinst La intrarea


regelul Vladislav in Viena la 1452, Magistratul
trimise spre intmpinare o deputatie de prostituate, carI, imbra.cate find numai in gaz stravezit), lasati sa se vada formele cele maI frumOse
ale corpulul.

La intrarea sa in Brug, imperatul Carol V,


era salutat de o deputatie de fete, Ole in intregime. Tot ast-fel de cazurr se mal intemplati de
multe orl in acst epoca, fara a parea de loc
scandalOse.
1) Leon Richer In eFemeea liberb citeaa un asemenea caz al
uneT servilely osandita la Paris pentru infanticid, de cetre chiar
tatal copilulul sea, un advocat credincios i stimat, care fecea
parte din jurati Cu atitt mai mutt, acest advocat era e/ insuqt
omoritorul i invinovafita cu totul nevinovatd, dupe declaratia
vitezel fete, dar dupe' osindirea el inse.

www.dacoromanica.ro

59

Cat,1-va romantici fantasistl si Ornenl fr calcur

aa incercat de a ne infatisa evul media de

4( o

moralitateAs a parte, si insufletit de o fireasca veneratie pentru femele. i ca sprijin al sustinerer

lor, se folosesc mai ales de timpul truverilor in


Germania, de la finele veacului al XII-lea pan
la acela al veaculul al XIV-lea. Faimosul eservicia de dragoste), pe care cavaleril francezi, italieni i germani ii puneaa la cunostinta Maurilor din Spania si Sicilia, trebuia, cum se vede,_
sa fie argurnentul Inaltel stirne de care se bucura femeTea in aceasta epoca. Si pentru c avem
aci prilejul, sa rearnintim un fapt. Mai inteia , clasa.
cavalereasca. nu alcatuia de cat o parte foarte mica
a populatiei. i prin urmare damele, era a. inainte
de toate o minoritate printre femei ; in sfarsit
parte slaba din cavaleri a faptuit inteadevrwserviciul de dragoste ; in fine, adeverata fire a
acestuI servicia de dragoste, a fost foarte exage-

rata, a remas neinteleasa saa a fost inteading


schimbata. Timpul cand serviciul acesta de dragoste era in floarea Jul, fu acela cand legea celur

mai tare era sever practicata in Germania,

uncle la tail mai putin de cat or unde, legaturile de ordine erat parasite i unde cavaleria sededea hotiei, raptului i furtuluT cLe ban!.
Si bate la oc4 cum o ast-fel de epoca, toatk.

caracterizata de violenta cea mai brutala, nn


era din acele unde puteaa s precumpenesca in
chip deosebit, niste simtiminte de bland* si de
poesie. Ci cu totul din potriva, ea lua parte la

distrugerea pe cat era cu putinta a putinului


www.dacoromanica.ro

60

Tespect de care se bucura Inca sexul femeiesc.


Cavaleril, la tara ca i la oras se compunead in
cea mai mare parte din niste tovarasl aspri si
.rrucii, a caror patirna de seama, dupe ce beau
si se bateau afara din cak,era satisfacerea desfranata a poftelor lor sexuale. Toate cronicele timvului flu ispravesce prin a povesti hotiile si atentatele de cart erati invinovatiti cel nobill, la
ar ca i mai mult Inca la orase uncle. Vara
Ja arXIlf-lea si al Xf\r-lea veac, avea cu totul
in mainele eI, administratia municipala, fara ica
nenorocip asa de crud tratatl sa aiba dreptul
.de a cere dreptate. Cad, in oras ciocoil stapaneag
situatia, iar Ia tail era seniorul fonciar, caNeer sail preot, caruia trebuial sa vorbesti, si in.
mainele caruia era jurisdictiunea criminala. Este
dcci cu deseversita neputinta ca cu ast-fel de
moravud S i cu asemenea obiceiurl, cavaleril sa
fi avut o stima deosebita pentru fernelele i fiicile
lor, -respectandu-le ca pe niste frinte superioare.
Orl si cat de mult ar fi lost praclicat acest ser-viciii de dragoste,
si nu putea fi practicat

(le cat de un numer foarte mic de barbatl, inteaclever entusiastI de frumusetea femeleasca

se intempla adesea ca sa numere printre adeptii


nisce barbati cad, ca Ubrich de Lichtenstein,
iiu erei stapanl al simturilor lor si la car! misticismul i ascetismul crestin, unite cu sensualiztatea nascenda sa ascutindu-se din ce in ce, se
sfarsia printr'un fel de celibat en totul exceptional.
AltiI mal prosaicl urmareau uri scop mult mai real.
Dar in intregimea lul, acest servicia de dragoste ful
www.dacoromanica.ro

61

dumnezeirea amantel pe cheltuiala femeiet legi-

time, sail mal bine zis, Hetaerismul, aa cum ezugravit in Grecia pe timpul lul Pericles, mutat
in lainea crestind. Inteadevr, seducerea mutual& a femeilor fu, la cavaleril evulut media,
un serviciti de dragoste practicat in largime, si
felurile acestea de a proreda se renoiesc astacjt
in multe cercurt ale burgheziel noastre.
NI& ce am avut de spus despre tromantismul
evulut meditr, si despre inarea sa stima pentm
femet.

Nu e nict-o indoiala c faptul de a tine socoteala in mod public de placerile sexuale, asa
cum ere' intelese in evul mediti, cereaii pentru
instinctul firesc, inascut ori-caret fiinte sanatoase
si mature, recunoasterea dreptulut de a se multumi, si acest fapt alcatuia o victorie a firet sanatoase contra ascetismulul crestin. Pe de alla
parte trebue sa constatam din nog ea aceast recunoastere de drept, si hatarul de a ne folosi dednsul nu erati dp cat spre multumirea unlit sin,
gur sex, pe cat& vreme cel-l'alt era tratat ca si

cand n'ar putea si n'ar trebui sa aiba aceleasr

aptitudini, si cb. nepazirea legilor morale, stabilite


de catre sexul barbatesc, era pedepsita in chipul

cel mat aspru. Sexul femeesc, neincetat apasal


de dire cel-l'alt si crescut de el dupa un sistem.
aparte, 's1-a insusit prin urmare asa de bine idetelestapanulut sil, in cat acsta stare o gasea cu,
totul fireascA si obicinuita.

Oare n'ati lost rnilioane de robl cart Osier lilt


robia un ce fOrte firesc, si nu s'ar 11 liberat niciwww.dacoromanica.ro

62

.odata daca. liberatoril n'ar fi iesit din chiar


lasal proprietarilor lor ? Teranil prusienl, liberatl
Ain robie prin legea lull Stein, dupe 1807, n'att

petitionat pentru a recapeta robia lor, cad ziceaa


-el, due va ingriji de el, dact cum-va ar cadea
bolnavl saa vor ajunge betrant?A,

Si oare nu se intempla tot asa si cu miscarea

actuala a muncitorilor? CaV luerMort nn sunt


-carl se lasa a fi dust de nas, de catre stapanil lor ?

Apasatul are nevoe de Ware, de incurajarl,


-cad pe de o parte, puterea, iar pe de alta, puti* de initiativa, it fac rea. Tot asa a fost in
robie, in servaj si in vasalitate. A fost si mat
este Inca in miscarea moderna a proletariatulul ;

si tot asa mal este 'Inca cand e vorba de libe-

rarea si emanciparea femelel. In lupta sa pentru


emancipare, burghezia era relativ bine imputernicita pentru a reusi, i cu tOte astea oratoril
nobilirnel si al clerulul 1-aa usurat drurnul.
Orl-carl ar fi fost mizeriile Si defectele firescI

ale evulul media, nu e mal pOn adeverat Ca


mat domnia Inca o sensualitate sanatoasa pe care

crestinismul nu putu s'o restringa, remaincl cu


tolul strain acestel cochetaril prefacute, acestel
sfliciuni, acestel lubricitati ascunse a epocel noastre

care face mofturl, careia it e teama de a numi


lucrurile cum sunt si de a vorbi adeverat de
lucrurile adeverate. Crestinismul nu cunostea acele
echivocil11 btatoare la ochl cu cart se inveluiaa
lucrurile, pe cart lipsa de natural si cochetaria
moravurilor nu ingaduiail de a le numi deschis
-echivocitall cu atat mat periculoase cu cat acest
www.dacoromanica.ro

63

fel de a vorbi intArita si nu mu4umesce, pune pegnduri si nu l&muresce nimic limpede. In convorbirile noastre de societate. in rornanele i teatrele
noastre furnicd echivocitAti de acestea si urmarile
sunt foarte firescl. Acest spiritualism, care nu este al

filosofului transcedent, al acelut marginit, si care


se ascuncle indAratul spiritualismulul religios, are
in timpul de fat& o putere mare.
Sensualitatea sn&toas& a evulul media a gasit
in Luther, interpretul el clasic. Nu am de a face
aci cu reformatorul religios, pe care l'as judeca

alt-fel de cftt pe Luther lual ca om. Din cel din


urma punct de vedere, firea viguroasa si original&
a lui Luther, se desvalui in toatA sinceritatea el ;

trebuinta sa de a iubi si de a se bucura de iu-

hire se lamuria far& ocoluri, in chip destul de


simtitor. Starea sa de vechia preot al Bisericei

romane It deschise ochii si-I invetase, prin expe-

rienta chiar a trupulul sed pentru a zice asa, a


cunoaste intr'adevr, ceea-ce viata chlugarilor si a

calugaritelor avea contra naturel. De aci veni si


dorul sed de a combate celibatul preotilor si at
celor din monAstire. Vorbele sale se mal adreseaz& si azI tuturor acelora carl cred nemerit de a

nu asculta legile naturel si g&naesc de a putea,


prin ajutorul ideilor cad si le fac de moral& si
moravurT, admite faptul ca institutiile statului
ale societtel impedic& inc& pe milioane de fiinte,

de a-sT multumi scopurile lor fires& Luther a


spus:

,fernee, far& a fi chiar inzestrata cu o


gratie neobicinuit de rard, nu se mal poate lipsi
de un barbat cum nu se pole lipsi de m&ncare,
4c0

www.dacoromanica.ro

64

de dormit, de beutura si de satisfacerea celor-

Palle trebuinti ale natura Tot ast-fel si un barbat nu se poate lipsi de o femee. Ratiunea esteca trebuinta de a reproduce este tot asa de adinca
ca

i trebuinta de a bea si de a manca.

i de

aceea Dumnezeti a dat trupulul I a inchis in el,


membrele, vinele, arferele i tote organele carl
trebue sa foloseasca la acest scop. Ace la, ded,
care se incearca de a lupta in contra acestuia, Si
de a impedeca lucrurile in mersul lor dupe vointa
naturei, ce face el, daca. nu a incerca sa impedice natura de a fi natura, focul de a arde, apa
de a uda,
dormi ?

omul de a manca, de a bea si a

Pe cata vreme Luther recunostea ast-fel satisfacerea instinctului sexual ca lege a naturel, si
prin desfiintarea celibatului preotitor i ingroparea
monastirilor, dadea milioanelor de fiinte, putinta
sde a-si multumi acest instinct firesc, nu era ascultat mai putin de cele-l'alte milioane lipsite de
acest drept. Reforrna fu cea d'inteia protestare a
inaltei burghezii in vederea formatiunei in potriva
supunerer sale la regimul feodal In biserica, stat
si societate, ea cauta scaparea din legaturile
strinse de call o invluiail legile constringerel,
drepturile de jurament si acelea ale senioriului;
ea visa la centralisarea organisatiel statulul, la
sirOlificarea aceleia a bisericel asa de stint inzestratd, hi desfiintarea numeroaselor tocurl ocupate de 1enes1 si ignoranti i cerea ca acesti
din urrna sa fie intrebuintatl la munci folositoare.
De atunci forma feodala a proprietatei si a inwww.dacoromanica.ro

65

dustrid incepu sa dispard, forma burgheza trebuia


s'o inlocuiasca, adica, protectia corporativd a mi-

cilor cercurI inchise, ne maI find, lupta individuald si libera trebuia sd, se desveluiasca in plina
concurentd.
Luther fu, in dorneniul religios, infatisd'torul
acestor sfortrI. i dacd lupta pentru pricina si
faptele libertatel casatoriel, el nu intelegea ca

casatoria burghezd, asa cum n'a fost cu desevrsire stabilita in Germania, de cat in veacul nostru
prin legea asupra cdstoriel civile, si cele-Falte dis-

positii legale, emanand din lumea burgheza care


se leaga de densele, anume pe acelea care domnesc
asupra liberttel stabilirel si libertatel industriale.
Se va vedea mal departe in ce msurd, a fost imbundtAtitd starea femelel. Asteptand, lucrurile nu
fuseserd impinse asa de departe pe timpul Reformet Dacd, in virtutea msurilor cunoscute luate
de catre Reforma religiOsa, cdsatoria era cu putint la un numr Ore-care de Omeni. se urindria pe de alta parte cu cea din urrnd rigOre
unirea liber a zexelor. Daca clerul catolic ardtase o nepdsare mare cu privire la libertate, clerul protestant din partea sa, traind prin el insusf,
nu-'l comMtuse de cat cu mal multa furie. Se
declarase rsboill caselor publice, se inchiseserd
acele pesterl ale satanel;) prostituatele furd prigonite ca fiice ale diavolulul si orl-ce femeie care
'Acme o greseld*, fu adus in fata lumel ca pildd
de oft-ce perversitate.

Din micul cetdtean vesel al evulul mediti, care


trdia si lasa sa trdiasch, esi de atuncl un burghez
5

www.dacoromanica.ro

66

bigot, serios si sfint care stringea x. pe cat era


cu putint, pentru ca scoboritoriT sl, burghezil

grost at veaculut XIX-lea, sa. OM trai cu malt


mat larg si sa tad, mat multe minuni. Burghezul
notabil, ca cgavata sa tantosa, cu cunostintele sale
marginite, cu morala sa aspra, deveni prototipul
societatet.

Femetea legitima, pe care sensualitatea catolica

a evulut media n'o mult.umea de mult, era cu


desaversire in perfecta legatura de idef cu spiritul puritan al protestantismulut. Din acsta pricina nict o irnbunalire nu se facuse pentru soarta
fernetet in genere. Schimbarea, pe care descoperirea Americei si deschiderea unul drum maritirn
catre Indiile orientale, o &fuse mat ales in Germania, asupra producciunei capitalului si isvoarelor sale, nu intarzia de a hotari o reacOune puternica in domeniul social.
Germania inceta de a fi central circulatiet si
al negotulut in Europa. Spania, Portugalia, Olanda,
Englitera, facendu-sl o concurenta, mare, luara capul miscarel, si Englitera a mat rrnas ast-fel
pana chiar in zilele noastre. Si in chipul acesta a
caclut cornerciul si industria germana. In acela0
timp, reforma religioasa ruinase unitatea politica
a natiunet. Reforma deveni mantaua la adapostul
careia, principit germani, cautara a se ernancipa
de sub jugul imperial; tot acestt principt incercara in acelast timp de a supune nobilimea si
pentru atingerea acestul scop, luara in seama mat
mull orasele inzestrandu-le cu drepturi si cu privilegit de tot felul. Mat multe orase sub motivul
www.dacoromanica.ro

67

imprejurarilor din ce in ce mal rele in cart se


aflaa, se dadura de buna voie supuneret care
p ri ncipt.

Ca urmari ale acestet stall de lucrur.l. burghe2ia, inspairnIntata de decaderea productiel sale,

stabilise imprejurul et, niste hotare din ce in ce


mai inalte, pentru a se apara in potriva unet

concurente neplacute. Cu chipul acesta, ea s'l in-

gropase Ora in urecht si- saracise in acelasi

timp. Luptele si persecutiile religioase cart se ivi-

sera de and cu Reforma in toate Wile Germaniei, si la cart, principil si seniort, atat protestantt

cat si catorict, luara si el parte cu aceeasi neingall uiala si acelalt fanatisrn ; re3boaile religioase cart

urmara, cum de pilda acela al lige): de Srnalkalda

5,i al rsboiulul de 30 de ant, pecetluira pentru


veacurt impartirile, neputinta politica, slabiciunea
..i peirea economica. a Germania
Dada, in evul media, mat multe fernet fur&
prirnite in deosebitele corpuri de mestesugurI, atat
ca lucratOre cat, si ca patrOne, (ere" de pilda,
femei cart se indeletniciaa cu cojocaria la Franc-

kid si in orasele Silesiet, cu brutaria in orasele


Rinulut de mijloc, cu impodobirea uniformelor
militare si cu facerea cingetoarelor la Colonia si
Ia. Strasbourg, cu curelaria la Brema, cu fabricarea postavulul la Francfurt, cu tabacaria la
Nuremberg, cu tesetoria si subtierea aurulul. la

Colonia), eraa respinse mat targia de pretutin-dent. Si, cum se intempla in tot-d'a-una, acolo
unde o stare Isociala incepe a decade, uncle .
aparatoril et intrebuinteaza tocmai msurile carl
www.dacoromanica.ro

68

inreuttesc Inca mai mutt reul, toti avura o frick


ridicola de suprapopulatie, si se luase hotarirea

de a reduce mai mull de cat oil cand nurnerul


existentelor neatirnate si al casatoriilor. Cu toate
ct orasele cand-va infloritoare, ca Nurnberg,
Augsburg,. Co Ionia, etc.....

vedusera destreterea

populatieT lor, de prin veacul al XVI-lea, pentru


ca. negotul si traficul apucara pe alte cai ; cu
toate c resboiul de 30 de ani despopulase Germania in chipul cel mai- groasnic ; fie-care celate,
fie-care corporatie nu se temea mutt mai mutt la
vederea cifrei crescende a membrilor sei. Si totusT, in mijlocul acestel epoce, lucrurile nu eratz
mai bune pentru tovarasii eel-Patti. Sfortarite principilor absoluti trebuiaii sa fie tot asa de neputincioase in acest cas, cum ail. fost, pe timpul lor,
legile facute de dare Romani pentru a impedica
despopulatia, resplatind casatoria. Ludovic al XIV,
pentru a avea mai multi locuitori in Franta si
mai multi soldati in armatele sale, dadu parintilor cart aveall 10 copii, niste pensiT carT cresteati inca, data aveati 12 copii ; generalul sea,

maresalul de Saxa, merse mai departe, propunendu-i de a nu admile casatoriile de cat penfru o durata de 5 ani. Cinci-deci de ani mai
largiu Frederic cel mare, scrise in acelasi fel :

(Val in barbati o ceata de cerbi earl traesce pe


pamentul unui mare senior si nu aft alta datorie de cat de a o popula si de a umple parcul 1). )In ast-fel de irnprejurari, starea fe meld. era una din1) Dr. C. Dither: Chestia femelelor in evul medid.

www.dacoromanica.ro

69

tre cele maI rele cu putinta. Inlaturate in mare numer de la cdstorie, considerata ca o tinstitutie
de refugia), impedecate de a-sT multumi instinctul
bor firesc, tinuct pe cat era cu putinta departe de
munca pentru a nu turbura conditiile sociale, si
pentru ca sa. nu pOt a. face concurenta barbatilor,
carT se temeaa de el insa-sl,femeile erail nevoite
de a trai in mizerie, in slugarnicie, in muncile
cele mal scarbOse, i cele ma retI platite. Dar
pentru ca instinctul firesc nu se pOte inabusi

pentru ct o parte a sexulul barbatesc traia in

aceleasl conditil ca si femeea, concubinagiul era


pracficat In multime, cu toate amenintarile politieT,

i numerul copiilor naturall nu era nici-odath asa


(le mare de cat in acest timp cand guvernul
im tern) al principilor despotil stralucia tn WA
sirnplicitatea sa crestina.
Femelea maritata ducea o viata foarte retrasa. ;
numerul dataillor sale era asa de mare in cat, ca
gospodara. consciincioasa, trebuia s fie la postul

el de dimineata pana seara pentru a implini tot


ce avea de facut, la ceea ce nu putea ajunge cu
totul. de cat cu ajutorul fiicelor sale. Ea nu avea
sa implineasca numal treburile easel, treburl, carora gospodara burgheza e legata i astaql, ci pe langa

asta maT avea Inca o multime de alte treburl, de


carT femelea de acjI e cu totul scutit, multamila
desvaluirel moderne a industrieT si a comertulul.
Fernelea trebuia mal 'nainte, st tese, st irnpletesca
si sa albeasca panza, sa faca lesia si sa coasa ea
singura tOte vestmintele fara deosebire, sa topease& sapunul, sa faca luminarI i sa fabrice
www.dacoromanica.ro

70

berea. Pe langa astea, acolo unde starea ii ingaduia, avea Inca grija agriculturel, gradinaria,
ingrijirea dobitoacelor si a paserilor. Pe scurt, era
o

adeverata slujnica

singura sa petrecere

era, Dumineca, cand II era si el ingaduit de a


se duce la biserica. Casatoriile nu se faceati niciodata de cat in acelasi cerc social ; cel mal riguros i cel mai exagerat spirit de casta, staparrea
toate legaturile i nu suferea nici-o schimbare.

Fetele erati educate in acelasi spirit, si tinute bine


inchise in cash ; educatia lor intelectuala, era
pentru a clice asa, nula, si nu esia de loc din
cadrul indeletnicilor casnice celor mai obicinuite.
La toate astea se mal adauga o eticheta seaca xi
infumurata care trebuia sa inlocuiasca educatia
xi spiritul si care dadea vietei intregi a und fernel
in parte, mersul unel marionete.
Cu chipul acesta spiritul reformei degenerase

in modul cel mai urit, si tot ast-fa se faceaa o


rnultime de incercari pentru a stinge fiinta omeneasca, instinctele firesci si vioiciunea spiritului
prin ajutorul unei teanc incalcit de regule de purtare si de obiceiuri de alt-fel volurninos lamurite,
dar banale.
0 libertate, care fusese in parte data femeilor
de la tail in evul mediti, se perdu si ea dupe
Beforma. Anume in Germania de Sud si de West,
in Alsacia, etc..., era obiceiul de a darui in fiecare an femeilor din popor cate-va (lite in timpuI
carora puteatl sa petreaca si s se inveseleasca'.
intre ele 8ingure, fara ca vre-un barbat s aiba
dreptul de a veni in mijlocul lor, pentru ca. era
www.dacoromanica.ro

71

rea primit. In acest obicel naiv se cuprindea, Mrt


chiar ca poporul sh se indoiascA de densul, recunoastearea stArel slugarnice a femelei, pe care
vroiaa s'o facA a uita sOrta ei pentru cAte-va clile
din timpul anului.
Orl-cine stie cA saturnalele romane si carnavalul evulul media care le-a urrnat, aveaa acelasl
scop. In timpul saturnalelor, seniorul roman ingaduia robilor seT de a se crede sloboqi si de a
trAi pe placul lor timp de cAte-va cjile, dupe call
trebuiaa sA-si reia jugul cel vechia. Papalitatea
romanA, care avea in tot-d'-auna ochiul deschis
asupra obiceiurilor poporului, si care scia sA se
foloseascd de densele in interesul lor, o fAcu sa.
urrneze

saturnalele sub numele

de

carnaval.

Robul, serkil era stAptmul sea cu desevers;ire in


timpul celor trel clile de carnaval, adicA inaintea
inceputulul posturilor celor lungl call tin panit la
septArnAna patimel. Era ingaduit poporului de a
se bucura cum vor de toate plAcerile pe carl le
aveail la indemana, de a batjocori si de a glumi
in chipul cel mai grosolan pe socoteala ordonantelor si a ceremoniilor civile si religioase. Insusi
Clerul lua parte la aceste farse urite si iertaa,

incuragia chiar niste profanArl carl, alth-datA, ar


fi fost pedepsite prin ispasirile temporale si spirituale, din cele mai aspre. i la urma urmei,

pentru ce nu, 6re ? Poporul care, intiun spatia


de timp asa de scull., se simtea stApAn si se dadea cu totul veseliel, era recunosctor al fibertAtei de care se bucura, nu se arAta de cAt mat
www.dacoromanica.ro

72

la largul lul, si era nebun de bucurie la prevederea de a reincepe serbarea in anul vigor!
Tot ast-fel se lamuresc si acele srbatorl ale
femelelor. asupra inceputulul carora nu se scie
nimic mal rnult, dar unde s'ar fi putut comite
nebunil si fapte gresite. Spiritul prosaic, ascetic

si puritan al timpulul, care a urrnat Reformel,


le-a desifintat pe cat i-a stat in puled. Pe de alta
parte schimbarea moravurilor facu ca incetul cu
incetul sa piara. obiceiurile cele vechl.
Desvollarea industriel marl, introducerea masinelor. intrebuintarea technologiel si a sciin(elor
naturale in chestiile de productie, de _negot si de

schimb, ail facut sal sara tot ce supravietuia yechile aseqaminte sociale. ROsturnarea unel organis til invechite si nestatornice era socotita ca
implinila pentru Germania, din mornentul in care
acsta ajunsese la unitatea el politica si unde
libertatea casatoriel intra in lege cu libertatea industriala si libertatea de stabi1ire.1)
1) Ci.tt-va reactionar1 inradicinatI, asteptad prin aceasta perderea

tuturor moravurilor si ruina intregel morale. Rdposatul cardinal


din Maienta, Kelteler, gemea deja in 1ts65,,adica inainte ca legile
noi sa fi intrat deja spre intrebuintare c d. distrugerea piedicelor
aduse in limpul de fata celebrard caqatoriel, echivaleaza cu desnodarnntul legaturel conjugate, cad de acu inainte va fi cu putintit
tinPrilor casatoritl de a se desparti de bun& voie.. lat un chip
frumos de a dovedi ca legaturile morale ale casatoriel actuale sunt
asa de slabe in cat numal constringerea pte sa le tie bine.
.
Imprejurarile de fata, adica pe de o parte crescerea repede a
populatiel pricinuit prin cifra, bine inteles, maT ridicata a casatoriilor, pe de alta parte inconvenientele de tot felul, alta data necunoscute, pricinuit de dire un sistem industrial care subt era
nouk, a luat o desvoltare urias, ad facut sa apara celor cu frica
de Dumnezed, spectrul suprapopulatieI. Economistil burghez1, atrit
conservatorl cat Qi liberall, trag totl de aceeasl sfra. Void aruta

www.dacoromanica.ro

73

De mat multe decenit de ant, erail facute, in


dre-cart state din Germania, propsirT insemnate

in acest inteles. Ast-fel se deschidea o era noua


si in parte pentru femele, a caret stare atat ca
finta sexuall, cat si ca individ social, se schimba.
Legile Wend casatoria mutt mat usoara, ingaduira

unlit mare numr de femet de a-s1 implini scopurile lor firesci; legile asupra libertatet industriel
si stabilireT, largira, in mod insemnat, campul lor

de actiune si le Inatisara mal neatirnate fata de


barbat. Si starea femetel s'a schirnbat in chip
simtitor din punctul de vedere. juridic. Dar re,

inteadever a ajuns ea Bea' si neatirnata? A

atins ea complecta desvoltare a flintet sale, a


ajuns ea la o stare egala cu pulerile si facultatila
sale? Aceasta o va dovedi cercetarile pe cart le
vom face in partea a doua a acesteT ON.

la siArsitul acestel lucarT, ce insemneazg aceste temerl, si aror


pricinT trebue sl le datorim. Profesorul A. Wagner, face si el parte

din numerul fricosilor bolnavI de tearna suprapopulatiel si care

reclara. me.rginirea libert5p cAs'atoriel, maT ales pentru muncitorl.


Se pare cit't ace41 din urma se case.toresc prea iute, potrivit cu
clasa de mijloc. Dar clasa mijlocie se folosesce maT bine de pro-

stitutie, ceea ce ar Insemna a trimitem si pe muncitorl tot acolo,


daa le lulin dreptul cle a se cristori. Dar atuncT O. fie ticere,
s nu se mal strige nimic de cruina moraleTv, si sg. nu se mai
mire nimenT dac femelele, avend ace1eas1 mstincte firesci ca f,4.
larbatiT, 41 calla mu1turnires,..1n 4 legturl nelegitime.

www.dacoromanica.ro

FEMEIEA IN PREZENT
Instinctul sexual. C5,s5,toria. Pie,dicele si greuttile

pe carl le intglneste.

La inceputul acestel caill, am emis prerea ca


femelea datoreste starea sa mal joisa fat& de lumea bdrbatilor, proprietdtilor sexulul el, din pricina chrora ea a. cAzut subt atirnarea economic&
a bArbatulul.

Nu vor lipsi cati-va inielepll prematurl pentru


pe care '1 nua'rn1 obiecta cd instinctul firesc
se
las&
a
fi
stilpanit,
cb. nu
mim instinct firesc
e de nevoie a'l multumi. si O. prin urmare acst& pretinsa. atirnare a femeel fap, de Mita%
il este usoara de InlAturat. El bine, st admitem,
ca un individ, favorizat Inca printeo dispositie
a invinge
prin Cate greutall!
firsca, ajunge
acest instinct : sexul nu'l va invinge, cacl sexul
e fcut pentru a folosi la unire. Mal mutt
IncA, indivicp isolatil nu vor putea s schimbe o
www.dacoromanica.ro

75

stare sociala hotarita. Obiectiunea este decl priso


selnica si fara pret. Luther a zugravit de minuneinstinctul firesc, cam' a clis, cum am maT rea
rnintit : cAcela deci, care incrca de a lupta in
potriva instinctuluT firesc si de a impedica lucrurile in mersul lor dupe vointa i trebuinta fireT,
ce face el, de ca t o incercare de a impedica. na-

tura de a fi natura, focul de a arde, apa de a

uda, omul de a manca, a bea si a dormi ?* Vorbele acestea ar trebui sapate in pieatra deasupra
portile bisericelor noastre, uncle se propoveduiescein potriva fpacatuluI de trup,>. Niel un doctor, nict

un fisiologist, n'ar sci sa dovedeasca in chip maI


perfect trebuinta, pentru ornul senatos constituit,

de a'sI multumi trebuintele de dragoste pe cart


instinctul sexual le desteapla inteensul.
Este o lege. prin care barbatul este dator dea se ingriji riguros pe el insus1, daca vrea sa sedesvolte in chip senatos si normal, adica e dator
de a nu uita sa. puna in lucrare nici-un membru

al trupulul seil, de a nu uita sa se supuna calre


orl-ce imbokl firesc. Trebue, ca fie-care membru
sd 's1 implinesca functiunile cu cad l'a inzestrat
firea, cad pedepsa 's1-o va capeta prin vederea
clilnica a peireT si slabirel intreguluT sell organism..
Legile desvoltareT fizice la barbat trebuiesc stu
diate si urmarite cu aceeasi ingrijire ca si legiledesvoltarel sale intelectuale. .Activitatea sa morala_
st.e expresia perfectier fizice a organelor sale.

Deplina sanetate a celei d'intaiii este o urmareneaperata pentru buna stare a celel de a doua...

0 schimbare a uneia turbura fara intarziere pe


www.dacoromanica.ro

76

cea-l'altd, Patimele, asa numite animale, n'ati o

raddcind mat adincd de cat patimele intelectuale ;


bite sunt produsul aceluialf organism general, si
cele d'intdia incearca neincetat inriurea celor de
-al douilea.

Urmeaza de aci ca cunostinca proprietatilor


fizice ale organelor sexuale este tot asa de trebuincioas ca si aceea a organelor carT der nascere

activittilor intelectuale, si c barbatul trebue sd


-depund aceleasl ingrijirt pentru desvoltarea lor.

Brbatul mat trebue Md. sa inteleaga c organele


ni instinctele cart sunt inascute ort-cdrel fiunte

omenestl, cart formeazd partea integrala a firet si


cart chiar, in anumite perioade ale vietet il sta.-

panesce cu des6vrqire, nu trebuiesc sd. fie


taiselor, al rusinet false sail al unet
nescirt desversite. Mat urmeazd Inca de aci ca

4)biectul

cunoasterea fisiologiet si a anatomiel, aceea a organelir sexuale si a functiilor lor, atat la brbat,

cat s la fernete, ar trebui sa fie tot asa de respandita ca i ort-care altd. parte a sciintet omenestl. Acstd. cunoascere a fiintet noastre fizice,

odat dobnditd, am vedea un mare numr de


imprejurrt ale vietel, Cu un ochift cu totul deo-

sebit de cat acuma. Chestia de a sti, dad. n'ar


fi loc de a desffinta Ore-cart inconveniente inaintea
-,drora societatea actuald trece 1initita i plind de
groazd, dar cart nu se impun mai putin aproape
tuturor familielor, se va deslega ea insdsl. Pretutindent, de alt-fel, stiinta trece ca o virtute,

pentru scopul cel mat maret, cel mat dernn de


afard. numat de tiinta. in

sfortArt, de omenie ;

www.dacoromanica.ro

77

materil carT sunt in legatura strinsa cu caracteruc


cu sfintele insusiri ale Bului nostru, cu baza orlcarei desvoltari sociale.
Kant (lice: Barbatul i femelea nu alcatuies
fiinta omeneasca intreaga i deseversita de cat
uniti ; un sex complecteaza pe cel-l'alt. Schopen--

hatter zice: linstinctul sexual este cea mai deseversita manifestare a vointei de a trai ; este deci
concentrarea intregei vointi*. Si mai departe
Afirmarea vointel de a tail se concentreaza irk
actul de carne, care II este expresia cea mai stralucitoare. Mainlaender este de aceiasi Were :
Punctul esential al vietel ornenesci este in instindul sexual numai. Acsta asigura individulut
viata, pe care o doresce inainte de bite_ Fiinta,
omensca nu da la nirnic mai multa importanta_
de cat lucrdrilor de came ; nu marginesce si nu
concentreaza puterea vointei sale, in grija nictunel alte afaceri, in chip asa de insemnat de cat_
numai in sevrsirea actului sexual.
i inaintea
lor Inca, Budha zicea: Instinctul sexual este mat
ascutit de cat carligile cu earl biruiati elefantii
selbaticl; mai arcletor de -cat flacara, este ca
sageata implantata in spiritul barbatuluil).*
Aceasta putere a instinctului sexual fiind cunoscuta. nu trebue s emanem surprins1 ca continenta In versta prematura inriuresce asupra
sistemului nervos i mai ales asupra intregalut
organism al -fiintei ornenesci, Ca pricinuesle celemai marl turburari, faptele cele mai crude si ir
l) Mainlander: c Philosophic der Erlosung..

www.dacoromanica.ro

78

anumite imprejurarI, duce la nebunie si la moarlea


cea mai mizerabila. Fiinta omeneasca, barbat sad
femee, se perfectioneaza cu cat in fie-care sex
aptitudinile i semnele de viatd se manifest& si
iati o expresiune in desvoltarea organica si intelectuala, in forma si in caracter. Fie-care sex a
.juns atund la perfectiunea care if trebue. La
barbatulcu obiceiurI bune., qice Klencke in lucrayea sa Femeea-consOrta, constringerea vietei
conjugate are, fara contraclicere, ca conducetor
nisce principii morale dictate dp bunul simt, dar
,n'ar fi cu putinta, libertatea cea mai neobicinuita
find ingaduita, de a reduce la deseversit Were,
-cerintele conservarel

speciei, pe care natura a

asigurat-o prin formatia organicd normald a celor

doue sexe. In cazul cand, indiviqi bine constituiti, barbati sad ferneI, se sustrag pentru toga
viata lor de la aceasta datorie catre natura, nu
-exist& libera hotarire de npunere, ;Afar daca
-aceast hotarire este infatisata ca anumita sad in
chip iluzorid sub forma de liber arbitru ; dar
ceea ce pricinuesie parasirea cerintelor firesti si
vestejeste organele, este tocmai urmarile greuta-(ilor si a trebuintelor sociale. Aceasta stare de
lucruri intipareste si in organismul general tipul
peirei si al contrastulul sexual, atat intru ceea-ce
priveste infatisarea din afara, cat si caracterul,
isca prin slabirea nervilor, in spirit ca si in trup,
niste tendinte i dispositiuni bolnavicioase. Barbatul se infemeeste, femelea capeta apucaturi
barbatesti in forma i caracter, pentru ca unirea
zexelor nu s'a seversit dupa planul naturei, penwww.dacoromanica.ro

79

tru ca flinta omeneasca n'a trecut ie cett wiz


din fasele sale, pentru c4'. n'a ajuns la forma
.sa deseversita, la punctul culminant al traiuluf

sat. Si D-na Doctor Elisabeth Blackwell (lice in

cartea sa: The moral education, of the young


in, relation to sex: tInstinctul sexual exist ca
o conditie neaparata a vietel si a intemeiarel societatel. El este puterea precurnpenitOre in area
omeneasca. E1 supravietueste tot ce trece. Chiar
inca nedesvoltat, nefiind intru nimic obiectul gndiril, acest instinct neinvins nu este de cat cu.
atat mat mult focarul vietel ornenestI si apart).-

torul firesc in potriva ori-careI putinti de nimicire.

Asa dar filosofia moderna este de aceeast parere cu ideile stiintel exacte Si cu bunul simt.
ornenesc al lift Luther. Urmza de aci ca ori-ce
flinta omenesca trebue nu numat sa alba dreptul,
ci i putinta, chiar datoria, de a multumi nisce
instincte cart se lega in chipul cel mat intaiti de
esenta sa, cart alcatuiesc chiar esenta sa. Dna
acest instinct deci este impedicat, dad, salisfacerea

ft este cu neputinta din pricina asalamintelor


prejuditiilor sociale, urmeaza ca, find intrerupt in
desvaluirea sa, instinctul este supus la vestejire,
la schimbarea sa inderatnica. i urmarile ni le
poate spune medicit nostri, spitalele noastre, casele
noastre de nebunt, inchisorile ne mat sunt martoare,
far& a mat vorbi de miile de farnift cart sunt
ni ele turburate.
Inca cate-va fapte vor lumina mat bine chestia.
Doctorul in medicina Hegerisch, traducetorul lucrarel lut Malthus oEssai sur la population, se
www.dacoromanica.ro

80

lamuresce ast-fel asupra indbusirei iuti a instinctului sexual la lemei: Recunoscend cu Malthus
tot pretul continentel, sunt totusl indatorit, ca
doctor, de a face tristh observatie ch castitatea
lemeielor, care e considerath de toate popoarele ca

o virtute mare, si care nu este mai putin din


pricMa aceasta o crimh in potriva naturel, este
dese-orl ispsith prin boale de tot felul. Tot ast-fel

cum trebue sh avem tearnh de e stele ca si de


a ne teme de urrnArile superAtoare ale abtinerel
barbAtescl si ale diferitelor felurl de a multumi
instinctul sexual, tot asa e sigur eh castitatea femelelor are o inriurire insemnala. asupra imbolnavirilor groaznice ale peptulul, ovarulul i mitrel.
Relele cad urmeazh de aci, sunt aproape, dintre
toate, cele mai nenorocite pentru ch, pricinuite
find de niste sisteme mal putin apropriate viete
individuate, sfram pe femelea bolnavd de sus
panh jos. Sermanele femel, cele mal multe distinse, carl sunt victime, i cari cu toate luptele
_crude ce au a sustine in potriva unul temperament arzetor, sfarsesce prin a birui cu reul, zugrAveste ochilor un speclacol trist de tot.
Tinera fath, tinera veduvh, se svarcolesc in
patul lor ..... 14, --- Si autorul citzh in afarsit ca pildh, cum relele si bOlete pe carl le-a
zugrAvit, sunt rnal cu smh dusmanul chlughritelor.

La ce grad suferh bArbatil i femeile de inhbusirea instinctulul lor sexual, cu cat neindestulareia.

chshloriilor valoreazh inch mal mult de cat celbatul, ne vom lArnuri prin ciirele urmatOre. In
www.dacoromanica.ro

81

Bavaria, in 1858, numerul nebunilor era de 4899,


dintre carl 2576 barbatj (530/0 si 2323 femel
(47%). BarbatiI erati deet in proportie mult mal
puternica de cat femelele. Celibataril ambelor sexe
numeraii in acsta cifra 81%, oamenil casatoritI
17010; 20/0 dintre supusi n'aveatil stare civila.
Ceea-ce aline intru cat-va aceasta. ingrozitoare
proportie, e c5 o anumita cantitate de nebuni din
nastere erati numerati printre ceI necasatoritt In

flanovra, un recensamint facut in 1856 stabili


ast-fel cifra in raport cu diferitele pozitiunI ale
populatiunei ; un nebun la 457 celibatari, un altul
la 564 veduvi si unul la 1316 casatoritl. In Saxa,
numerul sinuciderilor era de 1000 la un milion
de celibatari, si de 500 la un milion de casatorit,I.

Printre femei, cart se sinuckl mal putin de cat


barbatil, erati 260 de cazurI la un milion de fete si
numaI 125 la un milion de femel. Aceleasi resultate
ail fost date si de un alt numer de State. Pentru sinuciderile de femel cifra acelora faptuite intre 16 si 21
de anl este cu deosebire ridicatA. ; este dar mai mult
ca sigur ca pricina acestora este maI cu seama nesatisfacerea instinctului sexual. durerile dragostei, sarcinile ilegitime, arnagirea din parteallarbatilor. Ace-

leasl pricini duc la nebunie, si inca in proportie tot

asa de infricosatoare. Asa se lamureste cum in


Prusia, in 1882, la 10.000 de locuitorl a caror
stare civila a fost bine adeverita, se numera intre
nebunl : 33,2 baietI, 29,3 fete si numal 9,5 barball insurati, 9,5 fernel, 32,1 veduvi si 25,6 veduve.

Nu este nicl-o indoiala ca nesatisfacerea instinctulul sexual are asupra starei fizice si morale
6

www.dacoromanica.ro

82

M.,,,,,,,,,,,..."../,,,,

a barbatulut si a femeleT, inriurirea cea mal periculoas, si c nu se poate recunoaste ca sanatoase, niste asezaminte sociale cart pun pedici
satisfacerel instinctulul natural prin excelenta.
Aci se naste insa o intrebare: Oare societatea
actuala. a facut ea tot ce era de trebuinta pentru a
asiguTa fiintel omenestl in genere si sexulut femetesc in parte, un fel de tral rationabil? 0 poate
face ? Si daca : nu ! cum se poate aduce la implinire acest ce necesar ?
0 Castoria este baza familiei, si familia este baza
Statulul. Cinenecinsteste familia necinsteste Societatea si Statul si le nimiceste pe amndoue*. WA ce

zic aparatorit cordinet, actuale. Casatoria este negresit temelia dezvoltaret sociale. E vorba numal
de a sti, care casatorie este mal morala, adica, care

este aceea care Ospunde mat bine la scopurile


desvoltarel si ale traiulut omenese ; oare este
cum-va casatoria silita cu numerpasele sale ramificart, basata pe proprietatea burgheza si care
se lipseste de scopul el de cele mat multe orT,
adica un asezament social care rraftne slov
moarta pentru milioane de fiiinti ; sail cum-va,
poate este din potriv, casatoria libera si fara pedice, avnd ca temelie, alegerea dragostei, ap
cum numai societatea socialisatd poate s'o faccl

in deobfte cu putintd?

John Stuart Mill, pentru care niment nu se


poate gandi de a-I considera ca comunist, ajunge
a se talmaci ast-fel asupra castoriel, asa cum
este ea in zilele noastre: 4 ccisettoria este sin-

www.dacoromanica.ro

83

gura i adev6rata servitudine pe care o recusoaste legea.*


Dupa doctrina hit Kant, barbatul si femelea nu
alcatuiesc de cat unindu-se, fiinta desavarsita. Des-

fasurarea sanatoasa a speciet omenestt se sprijina pe unirea normala a sexelor. Pentru a asigura
desfasurarea bun, fizica i morala a barbatulut

ca si a femeTet, este de trebuinta a multumi in


mod firesc instinctul sexual. Dar precum fiinta
omeneasca, nu este un animal ci o fiinta omeneasca, nu4 trebue numal multumirea fizica
pentru a multumi instinctul sell energic i impetuos, ea mat cere afara de aceasta, afinitatea intelectuala i legatura morala cu fiinta cu care se

uneste. Dad. aceasta legtura nu exista, atunci


unirea sexuald se savarseste intr'un chip curat
mecanic, i drept vorbind e privita ca imorala.
Ea nu multumeste cerintele nobile ale aceluia care,

in simpatia reciproca i personala a celor dou


sexe, infatiseaza infrumusetarea morala a leg.turilor cart nu se intemetaza de cat pe legt curat
fizice. Acela, care are punte de vedere mat marete, cere ca puterea de atragere reciproca a celor
doue sexe sa se continue Inca dincolo de consumarea actulul sexual, i set mai impldnte tot

ce are mai nobil si mai Ind ref in copilul care


naste din unirea reciproc consimtitei a celor
doug fiinte1).
1)

eintentiile i sentimentele cu care clouT soil se unesc atl Ail In-

doialg Q inriurire neaproat boaritoare asupra urmarilor actulul

sexual si transmit cate-va lnsusirl caracteristice copilulul care trebue

O. se nascg*. (Dr. Elisabeth Blackwel: eThe moral education of

www.dacoromanica.ro

84

Sub toate formele sociale este decl faptul de


a avea in vedere scoborirea lor si datoriile pe
carl 'i le impune aceasta, care face sa dureze legatura strinsa a celor doue fiintl omenestl.
Orl-ce pereche care vrea sa se pregateascd pentru

unirea sexuala trebue sk, se intrebe daca insusirile sale trupestl si morale reciproce sunt folositoare acestel unirl. Daca respunsul, dat, de bunk
voie, este afirmativ, atuncl Inca doue -conditil
sunt trebuincioase. Trebue mal intaiti sa se Oraseasca ori-ce interes strain adeveratului scop al
unirel, care este de a multumi ins tinctul firesc si

de a asigura reproductia sa si a rasel sale : afart, de aceasta e de nevoie o oare-care cantitate


de ratiune care sa stapaneasca pasiunea oarba.
Si pentru Ca aceste conditiuni nu exista, in societatea noastra actuala, urmeaza de aci ca adese-orl casatoria de azi e departe de adeveratul
el scop si ea nu poate, prin urmare, sa fie considerata ca sfintita), nicl ca cmorala3..
Statistica nu ne_ ingaduie inc de a stabili cat
de mare e in zilele noastre numerul casatorillor
earl se savarsesc dupa idel cu totul deosebite de

acelea pe call le-am expus mai sus, perechile


cu pricina ail tot interesul de a da castoriel lor
in ochil lumel o infgisare cu totul alt-fel de cat
aceea pe care o are in adever. Pe de altd parte,
statul de acuma, ca representant al societatel
n'are nici el vre-un interes de a face niste certhe youno in relation to sex,). A se vedea si cAfinitatile elective,
ale lul Gothe care zugr5seste.in chip admirabil actiunea sentimentelor.

www.dacoromanica.ro

85

cetrl, fie-macar ca simple experiente, al caror

rezultat ar putea s arunce o lumina ciudata


asupra propriulul seil fel de a lucra. Principiile

pe earl le urmeaza el in privinta casatoriilor de

diferite categoril ale slujbasilor sel, nu cornpoartd aplicatia niveluluii pe care el%ingur

Ill calificd ca necesar.


Prin urmare casatoria trebue s alcatuiasca o
unire pe care doue fiintl nu o savarsesc de cat
din dragoste reciproca si pentru a atinge tintele
lor firesti. Dar la drept vorbind, motivul acesta
nu se intelneste de cat foarte rat in vremea de
fata. Din potriva, cele mai multe femel considera

casatoria ca un fel de adapost pe care trebue


sa-1 dobendeasca cu orl-ce pret, pe dud barbatul

pe de alt parte cntareste si socoteste cu deamaruntul foloasele materiale ce 'i le aduce aceasta. Si realitatea cea brutala casuneaza pana
si in casatoriile acelea in earl motivele egoiste
si uricioase nu ail nicI-o inriurire, atatea turburail si elemente de dezorganisare in cat Did ele
nu implinesc de cat foarte rar nadejdile pe carl
sotif se leganati in tinerul lor entusiasm si in tot
focul intaiei lor dragoste.
Aceasta e foarte firesc lucru. lilac& csatoria
trebue s dea fie-caruia dintre cel doi sotl o
viata cornun satisfacetoare, ea cere pe larva
dragoste si respectul reciproc, siguranta exis-

tentei materiale fi suma necesariului, qi a


confortulul pe care il cred neapdrat trebuincios pentru ei si, copiii lor. Nevoile grele ale
indarjitel lupte pentru existenta sunt intaiul cuiu
www.dacoromanica.ro

86

al sicriulul in care se ascunde bunul traiii al casey

si fericirea conjugal. Cu cat comunitatea se a-

rata mal fecund, si cu cat casatoria isi indeplineste scopul a fir esc, cu atat sarcinele devin
mai grele. Teranul, care se bucur 5. de fie-care
vitel nog ce-I fata vaca 114 si care socoteste cu
ingri,lire fricoas purceil ce-I fata scroafa, impa'rt6.-

sind cu bucurie intemplarea asta fericit, tuturor


vecinilor sI, aceluiasi Wan i se intuneca ochil
cand nevasta il sporeste mal cu seam numrul
copiilor pe carI el crede ca-I va creste fard multa
osteneal'a

qi

acest numr nu poate sa

fie

maresi privirea sa se intuned, si maI tare daca


noul nascut are pacatul de a fi fatd.
Acest simplu fapt ca intr'un foarte mare num& de capuri nasterea unel fiinti omenestl care
precum zic oamenil religiosi e facutrt dupa cchipul

si asemnarea luI Dumnezeil, este mal putin


pretuit de cat aceea a unul animal domestic,
face s5. reias in toga puterea tarea nevrednic
in care ne gsim. Si, de fapt, sexul femelesc este
acela care sufere mal mult Ind.. In multe cazurl

felul nostru de a vedea lucrurile nu se

deo-

sebeste de Mc de acela al popoarelor barbare din

vechime si al multor altor call triesc Ind azi.


Dac la el, fetele erail omorite, pricina era c ail

fost prea multe


si eratI ind. in belsug din
pricina resboaielor ucigatoare de pe atuncl ;
este adevrat c nol nu le omorim ; suntem prea

civilisati pentru a face una ca asta. Dar in familie si in societate, ne purtam cu cea mai mare
parte dintre ele aproape in acelasI chip. Pretuwww.dacoromanica.ro

87

tindeni in lupta pentru trat, bhrbatul flind cel


mat tare, respinge pe femele, si chiar acolo unde,
indemnata. de dragostea sa pentru viatO., ea intreprinde lupta, 'i se intmplh de multe orl .de a
fi prtgonita cu ura de catre sexul tare, care vede
inteensa o concurenth demn de dispret. Bhrballi,
ori-care ar fi conditia lor, nu fac asupra acestul
punct, nicl-o deosebire. Dach catI-va muncitorl,
putin luminati vor sh vadh peirea orl-chrei munci
a femelei
cererea a fost, de pilda, facuth in
1877 la congresul muncitorilor francezi, dar a
fost respinsa de cea mai mare parte
este loc
de a scuza o inimh asa de strimth, chcl aceasta,
propunere se poate sprijini pe faptul neindoielnic
ch introducerea tot crescenda a muncei manuale

a femeteI in industrie va nimici cu desavarsire


viata de familie a muncitorului, si ch prin urmare
dechderea speciel este neinlaturabil. Dar munca
femeIel nu pOte fi desflintata numal si numai prin

interzicere, cad ele sunt in numr de sute de


mit, femeiele cart sunt constrinse la munca industria1 5. cat si la alte munci afarh de gospodhria
lor, cad altmintrelea cum ar putea ele sh trhiasch I

Femetea maritata ea inshst mat e silith de a se


arunca in arena concurenteI, pentru ca prea adeseoil salaraiul bArbatulul nu ajunge, lut singur, pentru a intretine familia.1)
b D-1 E...., un fabricant, ImI spune cit tntrebuinteazg, numal
si numal femel la meseriile sale a tese mecanic; ele dit mal

multa insemndtate femelelor maritate, mat ales acelora cart ad


acasl familiT,

cart pentru intrefinerea lor atirnei de densele;

ele sunt mult mat atente si mal vrednice de a Inveta iute, de cat
fetele, si mull mat datoare de a intrebuinta toate puterile lor la

www.dacoromanica.ro

88

Fara indoiala, societatea de acurn este mai luminata de cat cea de odinioara. Fernelea ocupa
un Mc mult mai maret ; insusirile eT, sunt in
multe chipurT, schimbate si maT demne, dar in
fond, ideea ce 'sl-o faceati odinioara cu privire
de legaturile intre cele dou sexe, a Minas aceiast
In lucrarea sa t Femelea din punctul de vedere al
economieT nationale) care, in treacat fie zis, rspunde putin la titlul el, si la ceea-ce era de
asteptat, profesorul Lorenz von Stein ne a zugravit un tabloil poetic lingusit al casatorieT de astazI,
asa cum pretinde el ca. este ; dar in acest tabloil

se mal arala starea de atirnare in care se afla


femelea fata ca. (leul > de barbat. D-1 von Stein
scrie, intre altele : stBarbatul vrea nu numal o
fiinta care sa-1 iubeasca, dar sa-1 si inteleaga.
Vrea o fiinta la care nu numaT inima sa bata,

dar a carel mana sa-1 stearga si fruntea ; o fiinta


care, dup. ideea ce si-o alcatuieste, sa arunce
raze de linisfe, ordine de pacinica autoritate asupra
el insasT i asupra miilor de lucruri pe care le
regaseste in fie-care zi, intrand in casa ; el vrea

pe cine-va care sa respandeasca asupra tuturor


acestor lucrurT acel netalmacit parfum al femeTel,
care este caldura invioratoare a vietef carninulul A.

Sub dithyrambul acesta aparent, cautat spre


munc pentru a castiga mijloacele lor neapgrat trebuincioase de

&al. Asa se lamureste cum insusirile bune, v.rtut'le earl sunt propril
numal caracterulul femelese, folosesc numaT la r6ul eT ;
asa se

llmureste Inca cum tot ce este moral si delicat In firea el. devine
un mijloc pentru a o face roabl si suferincla. (Discursul lordulul
Ashley asupra cvotulul de 10 ores, 1849. A se vedea cCapitalul
de Karl Marx, a doua editie).

www.dacoromanica.ro

89

VW...M1iNeWN.ON.V..

cinstea femelel, se ascunde injosirea el, i cel mal


murdar egoism al barbatulul. Domnul profesor
zugravesce in toata fantasia pe femele ca o fiinta
eterica, care cu toate acestea, rapita necesittilor
practice ale stiintet cifrelor, stie sa mentie in
echilibru Pasivul i Activul easel, care, cel mult,

adie ca nn zephir dulce de primavara, imprejurul


stapanulul case!, al leulul impunetor, .citeste in
ochiI sel cea mai mica din dorintele sale, si cu
dulcea i mititica el mana 'I sterge fruntea, pe care
el, gstapanul caseI) a facut poate sa iasa isvoare
de sudoare subt nascocirea propriilor sale prostil.
Scurt, D-1 protesor von Stein zugraveste o femele
si o casatorie cum nu este, cum nu poate sa fie
de cat una dintre o suta, cel mult. Savantul asta
nu vede si nu stie nimic de miile de casatoril
nenorocite, si de disproportia care domneste intre
datoria si vointa de a o savarsi, nici de nenumeratele femel carl tresc in singuratate si nu

pot sa se gandeasca la casatorie in toata viata


lor, nicl de alte milioane carl sunt datoare de a
se istovi si de a-si sfarama oasele alaturl cu bar-

batil Mr, pentru a castiga zi cu zi, o bucatica


amara, de pane. La totl acestl oamenl sarad, aspra,
cruda realitate sterge culorile poetice ale casatoriel

ma! iute de cat mana ar putea sterge pulberea


strMucitoare de pe_aripa fluturilor. 0 privire arun-

cata asupra

lor, ar nimici in chip trist tabloul


poetic exalat al D-lul profesor, si l'ar deceptiona
grozav de tare.
Se zice de multe orl: ggradul de civilizatie al

unul popor se mesoara mal bine prin starea pe


www.dacoromanica.ro

90

care o are femelea la eh. Consideram aceast for-

mula ca buna, dar vedem cu Were de reti ca


civilizatia noastra asa de renumita nu a ajuns
Inca destul de departe in acest inteles.
In cartea sa Supunerea femeith (titlul arata.
ideea ce si-o face autorul de starea femelei in
deobste), John Stuart Mill zice : Viata barbatilor

a devenit mai sedentara. Progresul civilizatiei


uneste pe barbat si pe femele printr'un mai mare
numr de legaturiz Cea dintaiti propunere nu este

exacta, cea de a doua nu este nici ea de cat


aceasta din urm poate sa fie la

cu conditif ;

locul eI in casul cand legaturile conjugale intre


barbat si femeie sunt sincere. Orl-ce barbat sim .
titor trebue sa recunoasca ca avantagios pentru
el insusl si pentru femeiea sa, faptul ca aceasta
esind din cercul strimt al indeletnicirilor el casnice, sa intre in viata, s se pund in curent cix
mersul epocei sale si IT impune ast-fel niste le-.
gatuth poate, dar, nu prea grele. Pe de alit
parte, este loc de a cerceta in acelasi timp clack

viata noastra moderna n'a introdus cum-va in


viata conjugald oare-carl factor! earl sa poata lua
parte mai mult de cat odinioard la nimicirea casatoriet

Este sigur cd si alta data, in Wile unde femelea putea fi proprietard, consideratiile material&

inriureati asupra casatoriilor mult mai mult de


cat dragostea si afectiunile reciproce, dar n'avem
inca o pilda prin care Asttoria sa fi devenit
alta data., ca si astzi, in chip tot asa de cinic, tin
fel de terg public dat speculatiel, o simpla chewww.dacoromanica.ro

91

...........,,,,,INAM......

stie de banL In zilele noastre, traficul matrimonial este practicat pe o scard intinsa printre clasele cart stapanesc
n'are nici un inteles pentru
eel cart n'ail nimic
cu o nerusinare care in-

gaduie a considera ca ironie amard cuventul

adesea repetit al csanatatel# casatoriet Ca toate


cele, acest chip de a lucra, nu exist fara a avea
motivul sii de a fi.
In nicl o epoca, n'a fost asa de greti ca astazt
marel majoritatl a omenirel, de a atinge bunul
traiil asa cum e conceput in deobste; dar nu mai

putia, in nict o epoca nu s'a intreprins, asa de


de alt-fel dreapta in ea inuniversal, lupta
sast

pentru a ajunge la un traiii demn de orl-ce

fiinta omeneasca si la toate bucuriile vietel. Nu


este, pentru a vorbi cum trebue, deosibire intre
start si clase. Ideea democratica a egalitatel tuturora la dreptul de a dispune de bunatatile
vietet, a desteptat in tOte spiritele dorul de a
capeta acest drept inteadevr. Dar cea mat mare
parte nu intelege Inca ca. egalitatea de a dispune

nu este cu putinta de cat daca exista aceeast


egalitate in drepturile si in condipunile traiulut
social. Din potriva, ideile cart o preocupa azl si

pilda data mat sus, invata pe fie-care individ a


se folosi de orl-ce mijloc firesc a-I aduce, dupa
dinsul, la scopul sn, fara a-I compromite prea
mult. Mat ales in acest chip si eculatia asupra
casatoriel cu bani a devenit un mijloc de a parveni. Dorinta de a avea bani, cat se poate de
multI bani, pe de o parte, ambitia ranguluT, a
titlurilor, a demnitatilor, pe de alta, gsesc mat
www.dacoromanica.ro

92

ales foarte da a se satisface mutual in ceea-ce s'a


botezat, inaltele regiuni ale societatei. Aci casa-

toria este de cele mal multe ori privita ca o


simpla afacere ; ea alcatuieste o legatura curat

conventionald pe care cele dou parti o respect


in afara. ; cat despre rest fie-care din partl trdieste

dupa placul el. Si nu facem aci de cat o jum6tate de alusie la casatoriile politice in sferele mai

Matte. In aceste uniri, privilegiul de a intrepne


%ra pedeapsa legaturl extra-conjugale dupa poftele sail trebuirrtele sale s'a stabilit cum trebue
in mod pacinic
ce e drept mult mai mult spre
castigul barbatului de cat al fernelel. Era o vreme,

unde a fi amanta unul suveran, insemna ceva


de bon-ton, unde fie-care principe trebuia sa aiba
cel putin o amanta. care facea parte intru cat-va

din atributele sale princiare. Asa de pilda Frediric Wilhelm I de Prusia, (1713-1740) intre-pnu legaturl cel pupn de forma cu femelea unul
general, legaturT a caror intimitate era coprins in
plimbarile pe call le facea zilnic cu dinsa in

curtea castelulul. Pe de alta parte, e stiut de


toe lumea ca penultimul rege al Italiel, Iregele
gentilom,, nu lasase mal pupn de cat trel-zeci
si dol de copiT adulterini. Si am mai putea imulp
cu mult aceste pilde.
Istoria intima celor maY culte Curti si familii
nobile ale EuropeT, este pentru ori-care om care
cstie) o cronica sgomotoasa aproape intrerupta,
cate odata intunecata de crimele cele mai groaznice. Este deci nici nu se poate mat trebuinc,ios

ca sycofantil colorand istoria, nu numal s pue


www.dacoromanica.ro

93

afar de orl-ce indoialit legitimitateao deosebitilor cta i mume ale patrie5 cad s'ail urniaty.

ci afara de aceasta sa se mal grabeasca. a ne


infatisa pe top ca icoane de virtup domestice,
ca brbap credinciosI si ca parinp bunl de familie.

In toate orasele marl, sunt locurI i zile anumite unde se intruneste inalta societate pentru
scopul de a provoca logodne i casatorit Aceste
intrunirI erati foarte bine intitulate prin numirea
de Burs a casatoriet). Cad, ca si la Bursa.", spe-

culatia si jocul ail cel mal insemnat rol; nici Iii


selaciunea, nici minciuna nu lipsesc aci. Ofitert
inecatl in datorii, dar putend infatisa un titlu de
veche noblete ; blasati prapadip prin desfrati,
cautand a-sl restabili in portul casatoriei, sanatatea lor ruinata, simtind nevoie de o infirmiera ;
fabricanp, negustorI sail bancherl amenintap de
bancruta, si inchisoare i carl doresc a fi scapap ; in sfarsit top aceea call nu se gandesc la
alt-ceva de cat a castiga aur i bogatil sail de
a spori acele pe carI le-ail deja, se intelnesc aci
cu slujbasii carl spera a fi inaintap dar carl de
o cam data all trebuinta de Will. Top acestia
vin acolo spre a se oferi i inchee negotul fara,
ca sa le pese daca femelea e tinera sall batrina,
frumoas sall mita, sanatoasa orl bolnava, bine
sail red crescuta, serioasa sail usurateca, crestina, sall ovreica. N'a zis oare un celebru can de
stat: Nu se poate un lucru mal recomandabil
de cat casatoria unul manz crestin cu o iapa,
ovreical. i precum ne-o dovedeste experienta,
www.dacoromanica.ro

94

figura de maI sus scoasa intr'un chip asa de isbitor din limbajiul gradulul, se aplica foarte bine
in regiunile inalte ale societatel noastre. Banul
acoper toate cusururile si sterge toate imperfecVille.

Nenumerate agentil de casatorie, puternic

organizate, petitorl si petitoare de tot felul se

indeletnicesc cu negotul si cauta candidati si candidate pentru tsfanta casatorie). Acest negot e
plin de castig mal ales atuncl, cand flucreaz5.' ,
pentru membril claselor inalte. Asa se intempla
-c5. in 1878 s'a judecat in Viena un proces al
uneI petitoare, invinovatita de otravire, care s'a
isprvit prin osindirea invinovatitel la cincl sprezece zile de inchisoare, si in cursul chrul proces
se stabili ca vechiul ambasador al Frantel la
Viena, contele Banneville, platise acestel ferneI 22,000

de fiorinl drept resplat5. ca i'a procurat pe sotia sa.


In acest proces ail mal fost compromisl foarte
mult, numerosl meinbril al !mild aristocratiL

Ceea-ce era mal batator la ochl, era ca timp de


mal mult.1 anl anumitl slujbasl al StatuluI lasara
aceasta femee de ail savarsi in pace treburile
el. intunecoase si criminale. De ce ? Lucrurile
desvaluite in proces nu las nicI o indoiala in
aceasta privinta. Se zice ca lucrurl de acelasi fel
se petrec si in capitala imperiulul german. Daca
cine-va, un tiller sail o Una& nu s tie astazI o
partida convenabila pentru a se casatori, isI incredinteaza durerile de inima unor ziare conservatoare toarte cucernice, sag liberale si foarte

morale carI pentru parale cauta de-I procura pe


Einta_ dorita. Abuzul petitulul a devenit asa de
www.dacoromanica.ro

95

mare in cat id, colea, guvernele s'at vezut silite


de a combate prin instiinthri i msuri represive
niste escrocheril devenite prea vedite. Asa de
pilda in- 1876, prefectura generath din Lipsca,
publica o instiintare pentru a atrage atentia publiculul asupra industriel clandestinef, a agentiilor
de casatorie, invitand politia de a-I semnala toate

calcarile carI s'ar isca pe marginile hotarite spre


a fi pedepsite. De alt-fel statul care in alte imprejurAri, -- de pada cand e vorba de partidele
politice carl incep a-1 sinchisi
poseaza cu
drag ca paznic al tordinel si al moralei), se ho-

tareste foarte rar de a lupta intr'un chip serios


in potriva unul scandal care devine din zi in zi
mai gray.
Intr'un alt sir de idel, Statul ca

i Biserica

joaca un rol nu prea stralucit in casatoriile de


acest fel, orl si cat de tsfinte, ar fi ele. Orl si
cat de convins ar fi ofiterul sthrel civile, care e
insarcinat cu incheierea casatoriilor, c perechea
ce sta in fata lui s'a legat printr'uu negot din
cele mai urite ; orl si cat de cunoscut lucru ar fi
ca logodnicil nu s'ail ales catusi de putin dupe
vrista sail dupe insusirile lor fizice si morale ;

orl si cat de isbitor lucru ar fi ca femefea e de


doue-zeci de anl i barbatul de 70, sail contrariul;
orl si cat de frumoasa, tinera i dornica de viata,
ar fi mireasa, iar viitorul sot bolnav de reumatism
.si podagra: toate astea nu privesc nicI pe representantul Statulul, nici pe cel al Bisericel ; ei Irebue sa fie cu totul indiferentl in aceasta privinta.
Unirea este consacrat Si Biserica o consacreaza
www.dacoromanica.ro

96

cu o solemnitate cu atat mai mare, cu cat acest


t negot sfintl,, a fost mai bine platit.
Dar dac dupa putina vreme, casatoriea ce s'a
incheiat in felul acesta, se arata ca nenorocita,
ast-fel cum a prevzut-o toata lumea, precum si
insasi trista jertfa, care de obiceiti este femeiea, si
una din parti cere despartirea de cea-l-altaatuncl
statul ca si biserica pun in cale cele mal marl
greutati, ei, cari inainte nu s'ail sinchisit catusi
de putin de a stie, dac legaturile a caror despartire li 5e cere acuma, ail fost legate printr'o

dragoste adevrata si printeo inclinare fireasca si


morala sail printr'un egoism cinic si murdar.

NO statul, nicl biserica nu se cred datori de a


se informa inaintea casatoriei despre ceea-ce poate

fi nefiresc, dect cu totul imoral in aceasta unire.


Cand e vorba de divort, nu se admite de cat
foarte rar antipatia moral& ca un motiv indestulator ; se cere in tot-d'a-una dovezi palpabile carl
necinstesc sag injosesc pe unul din soll in fata
opiniel publice, si in lipsa carora, cererea de divort este respinsa. Biserica romang. mal cu seama
a graveaza si mai Inuit starea de lucrurt sub care
gem toate natiunile catolice, prin acea ca nu
acorda desfacerea legaturet conjugale, de cat

printr'o dispensa speciala de la Papa, care se


capeta foarte greil, si ,prin aceea ca nu se ingadue de cat cel mult, separatiunea trupurilor.

Iata cum se intovarsesc una cu alta

doue.

fiinte omenestl , una din ele, devine roaba celet1-alte si este silita prin cdatoria conjugala) de a
se supune sarutarilor si dezmierdarilor sale cele
www.dacoromanica.ro

07

cele mal discrete, de care se ingrozeste poate maT

mult de cat de injosirl si maltratarl.


Si acuma se naste intrebarea : Nu este oare
mai rea de cat prostitutia o ast-fel de casatorie,
de felul careia sunt atat de multe? Prostituata
maT e libera oare-cum pana la un punct, de a se
sustrage meseriel sale rusinoase i, daca nu
trAieste intr'o casa publica, ea are dreptul de a
nu se vinde unuT barbat, care pentru anumite
motive nu-I place. Pe cata vreme, o femele yendut prin cAsatorie, este datoare de a indura
dezmierddrile barbatulul sera, chiar atuncl cand

are mil. de motive pentru_ a-I un

i despretui.

In anumite alte casatoril incheiate sub inriurirea precurnpanitoare a consideratiilor materiale,


situatiile sunt maT putin rele. Tineril casatoritl se
aranjeaza, stabilesc intre densiT un modus vivendi

primesc faptul implinit ca un lucru, care nu


se mai poate schimba, de teama scandaluluT si
a vatamarel intereselor materiale si de dragul
copiilor la can trebue sa se gandeasca, cu toate

ca tocmal acestia sufera mai mult din pricina


traiulul rece i lipsit de dragoste al parintilor.
Barbatul care dupe cum o dovedesc procesele de
divort, pricinuieste de cele maT multe orT, scandalul in cdsatorie, stie sa se despagubeasc aiurea,
multamita situalleT sale avantagioase.
FemeTea nu poate de cat foarte rar sa apuce o

ast-fel de cale, mat intal pentru c aceasta incirumare este mal primejdioasa pentru ea din mai
multe pricini de ordine fizica, in calitatea sa de
parte primitoare, si al doilea pentru c fie-care
7

www.dacoromanica.ro

98

pas pe de laturl, ce-1 face afara din casatorie i se


socoteste ca o crima pe care nu o iarta nicI barbatub nici societatea. Femelea nu se hotareste la

divort de cat in cazurile cele maI grave de infidelitate sail de rea tratare din partea barbatulul
pentru ca, socotind bine, e datoare sa considere

casatoria ca un asil. Ea nu prea poseda in totd'a-una o positie materiala independenta, si odata


divortata societatea ii creaza o situatie nu tocmaI
de invidiat. Dar dact cu toate astea, majoritatea
enorma a cererilor de divort, pornesc de la femele
(in Franta de pilda 80/0), aceasta este un simptorn al gravitatel primejdioase a relelor pe cad casatoria, le pricinueste. Numerul divorturilor, ce creste

din an in an in mai toate tarile, este o dovada


destul de mare, pentru faptul de maI sus. Nu
se poate zice decl di exagereaza judecatorul acela

austriac care duna un foileton al jurnalului din


Francfurt din 1878, a sustinut ca procesele de
adulter sunt tot asa de numeroase ca si procesele de geamurl sparte.
Nesiguranta de lucru, mereti cresctoare, greu-

latea din zi in zi mai mare de a dobandi o situatie cel pucin pe jurnetate sigura in mijlocul
luptel economice a tuturor contra tuturora, nu ne

ingaduie nadejdea ca toate mizeriile pe cad le


pricinueste casatoria ar putea sa, inceteze sati
macar sa se indrepte sub actuala alcatuire so-.
ciala. Din potriva, relele cart decurg din nstdrit
vor creste si se vor inreutati si mal mull, prin

aceea c ea este strimt legata de conditiile actuale ale avutiel si ale societtel:
www.dacoromanica.ro

99

Pe de o parte coruptiunea cresctoare a casdtoriel, iar pe de alta, i mal cu seamd, imposibilitatea in care se gaseste un mare numr de femei,
de a putea contracta o cdstorie legitimit, ne permite de a socoti ca vorbe goale, rationamentul
urmator : Femelea trebue sa se mdrgineasca la
gdspoddria sa; ea trebue sti.-I implineasa che-

marea numal ca stapand de cask 0 ca muma.


In schimb insa, coruptia mereii cresctoare a easAtoriei, inmulteste fatal motivele earl ii pun piedid cu toate inlesnirele pe care le va acorda
Statulast-fel ea relatiunile sexuale extra conjugale, prostitutia 0 o serie intreagd de viciurl nefire0I 1).

Tot ap ca i in Grecia anticd, se intmpld


destul de des ca in sinul claselor avute, ferneTea
sd ajungd a fi o simpld masinti de copil legitiml,
o pzitoare a casel sail o Ingrijitoare de boald a
barbatului. Barbatul intretine pentru placerea sa
I) D-rul Karl 'Richer in opera sa citatA *Chestia femelel in

evul medium, deplange si el deciiderea casatoriel si a vietel de

familie El arunca vina acestel sari de lucrurl asupra intrebuinOrel tot mal dese a muncel femelel in inclustrie, si cere :reintoarceream femelel la chemarea el cea mal adevrata, in cm& si
in familie, de oare ce numal acolo munca el captl adevdrata sa
valoare. El consider& ca mdiletantismm revendicarile partisanitor mo-

derni al drepturilor femelel si nAdhjduieste c cacestia vor apuca at


de curnd pe o cale mal adev6ratm fArl Ca el singur s fie in stare

de a arata o singurit cale ce poate duce la succes. Aceasta nicl


nu este cu putinta dm& o pornestI de la punctul de vedere al

micilor nostri burghezl, democratt; dupa acesta, toatl evolutia modern& trebue socotitl ca un fel de cerc vitios, sad Ca o greseai&
imensi gvarsit& de civilizatie. Popoarele ins& nu fac gresell in
dezvoltarea lor, evolutia lor se gvarseste dupl legl irnanente. De
datoria cuget6torilor este de a descoperi aceste legi si citlAuzindu-se
de ele, sa arate drurnul care trebue O. duc& la desfiintarea relelor
din timpul de fat&

www.dacoromanica.ro

100

si pentru multumirea fantaziilor sale amoroase,


curtizane si hetaere
pe earl nol le numim amante
cu locuintf .elegante din cari s'ar putea
alcatui cele mal frumoase cuartiere ale oraselor
noastre. Afar b. de aceasta, ca'satoriile nefiresti due

la tot felul de crime, precum: uciderea sotului


sail sotiei, orl cAutarea unor plceri artificiale.
Asasinatul conjugal se practica mal cu seama, in
timpul epidemiilor holerice, stiindu-se c se crede
obsteste ca simptomele holerel seamn in foarte
multe privintl cu acele ale otravirei, si ca emotia
general, marele numr de mortl. pericolul mofipsirei scad resultatul compromittor al cercetrei
medicale si necesiteazA transportarea si ingroparea grabnica a mortilor.
In acele clase ale societatei unde nu sunt mij-

loacele trebuincioase spre a intretine o amanta,


barbatil se ingramadesc la casele publice, cafenelele chantante, concerte si baluri. Progresele
prostitutiei sunt un fapt obsteste recunoscut
Dac in clasele mijlocii si superioare ale societtttel, casatoria este desconsiderata, pe de o
parte din pricina caracterului s negustoresc,
din pricina belsugului de bogailli, a inactivittel

si a sibaritimului, pe de alta parte din pricina


until nutriment corespunz6tor al inimel si al spiritulul, din pricina frivolittei spectacolelor, a caracterulul voluptos al musicei, al coruptiei, al frivolitAtel romanelor si ilustratiunilor, lucruri de
acelasi fel, sail deosebite, produc acelasi resultat
si in clasele de jos. Pentru omul salariat, putinta
de a-si crea prin munca sa, o situatle, este astzI

www.dacoromanica.ro

101

un lucru asa de nesigur in cat muncitorul nici


nu'sI da seama in aceasta privinta, in chestia
pentru carI el lupta. Casatoria pentru bani set
pentru interes, le este de sine interzisa atat Mr
cat si partel femeestI a clasel Mr. In regula generald, casatoria nu este pentru muncitor de cat
multumirea simpatieI ce are pentru o femeIe
oare-care: cu toate astea nu este rar c calculul
de a vedea pe sotia sa castigand un salaria impreuna cu densul, sa joace un rol in acest fel
de uniri, intocmal cum i se intmpla de a crede
in faptul ca copil vor putea dobendi de cu vretne
valoarta unul instrument de munca i vor acoperi, ast-fel, pana la un punct, cheltuielile intretinerel Mr. E foarte trist, dar nu e de cat prea
adevrat. In afarg de aceasta sunt Inca. i alte
multe motive carl pun pedica casatoriel muncitorulut 0 fecunditate sexuala prea bogata, sta.-

beste sa nimiceste chiar puterea de munca a


femeIeI,

mareste cheltuielile easel; crisele co-

merciale si industriale, introducerea masinelor

nol, sat a metoadelor de productie perlectionate,


resboaiele, acOunea superatoare a tractatelor de
comercia si a vamilor, impositele indirecte, imputineaza maI mult sa mal putin, pentru un timp
mal lung sail mal scurt, castigul lucratorulul, si
ispravesc prin a-I lasa cu totul pe drumurl. Toate
aceste loviturI ale intemplarel, inaspresc caractereIe, i inriuresc mal ales asupra vietel domestice,
unde in fie-care zi, la fie-care ceas, femeIea i copiii

cer barbatuluI ceea-ce le trebue neaprat, fara


ca el s le poata multnmi cererile. Prea adesea
www.dacoromanica.ro

102

barbatul in desnadejdea sa 'sl cautA rnangaierea

in carciuma Fang paharul sal de yin; ultima

para a easel se cheltueste ; certurile si traiul rai


nu se mal sfarsesc. Deci, la muncitorl, este ruina
cAsatoriel si a vietel de familie.
SA luAm o alt.& pilda. Barbatul si femelea se
due la lucru, Copiil sunt lasatl singurl, sail sub
supraveghierea fratilor si a surorilor -maT marl,
carora le lipseste prima insusire trebuincioasa
spre

acest scup : educatia.

Asa zisul

pranz

este inghitit in galop, pentru ca parintil sa. aiba

Inca vremea de a se intoarce la lucru ; seara,


amndol vin acasa nimicitl de osteneala. In loc
de un interior placut si vesel, gasesc o locuinta strimta, nesanatoasa, fail aer, fara lumina si adese-orl fara lucrurile cele mal neaperat trebuincioase. Femelea are acuma destul
de lucrat, pana peste cap, si abia poate face
cea ce e mal strict trebuincios. Copiil, tipand
si facend galagie, sunt iute pusl in pat; femelea se aseaza, coase si drege pana in miezul
noptit Distractiile intelectuale, mangaierile spiritulul, lipsesc cu desaversire. Barbatul n'are insttuctie, nu stie mult ; femeea maT pupil Inca si-

putinul ce ail de spus se sfarseste repede. Barbatul se duce in carciuma pentru a-sl cauta distractia pe care n'o are acasa ; bea si orb-cat de
putin ar cheltui, tot este mult pentru starea
lui. Cate odata, se da joculul, vicia care are maT
cu seama jertfe multe in clasele de sus, si perde
de trel oil, de zece oil maT mult de cat cheltuieste pentru 'Aut. In acest timp, femelea care sta
www.dacoromanica.ro

103

acas, devine dusmand brbatulut seri; ea trebue


sa lucreze ca o vita de la plug, pentru densa nu
este nicl o clipa de odihnd, nict un minut de
distractie; brbatul, se foloseste de libertatea pe
care o datoreste intempldret de a fi ndscut barbat. Neintelegerea este desaversit. Dar dud femetea este putin mat credincioasa datoriel sale,
daca venind seara ostenitd de la lucru, ea caut

odihnd la care are drept, atunct casa merge


pe dos si mizeria devine indoit de asprd. Da,
inteadever, trdim in cea mat bund dintre
lurnII.
Toate aceste imprejurart contribuiesc astAzt la
desorganisarea cdstoriet proletare. Chiar perioa-

dele in timpul cdrora lucrul merge mal bine, afl


inriurirea lor nefast, cad atunct lucratorul este
nevoit sa lucreze duminica, salt- flied ore suplimentare i prin aceasta intrebuinteaza de prisos
timpul pe care de altminteat l'ar fi phstrat familia In nenumerate cazurt, II trebuesc jumetAl de
ceasurt, ceasurt intregt ehiar pentru a se da cu
totul muncel; a intrebuinta repausul de la 12 1
pentru a veni a casd, este aproape in tot-d'a-una

o neputMtd; se scoald dect dis de dimineatd,

atunct cand copiil sunt Inca* addnc adormitt si revine seara tirzia pentru a-I gsi deja culcati. Multt
lucrAtort, mal ales lucrAtorif zidart de prin orasele

marl, nu yin acas toath septamana din pricina


departarel loculut de munc si nu reintrd la densit
de cat duminica ; si mal pretinde ca viata de famine s prospere in aceste condipunt! Pe de alta
parte, intrebuintarea munceI femeiet si a copilulul
www.dacoromanica.ro

104

ia din zi in zi mat multd intindere, mal ales in


industria textild care la milioanele sale de meseril
cu aburt si masint de filat, intrebuinteazd femel
si copil a cdror muncd este putin platitd. In acest
caz, conditimule sexurilor si etatilor sunt aproape
intoarse. FemeTea si copilul se duc la fabricd;

brbatul, ne mat folosind, rrndne acasd. Si yeghiaza la lucrurile de casd. La Colmar, la finele
lul Noembre 1873, la 8109 lucratori, intrebuintap la industria textild, eraii 3.509 femel, 3.416
barbatt numal si 1184 copiT, asa l'c femetele si
copiiT adunatl la un loc, alcdtuiail un total de
4683 contra 3416 bdrbati.
In industria englezd a bumbaculul, erail in 1875
la 479,515 lucratort, 258,667 femel, fie 540/0 din
cifra totald, 37,558 sail 8/0 de lucrdtorl tined

de amendou sexurile, in etate de 13 la 18 ant;


66,900 sail 140/0 de copil mai jos de 13 ant si
numal 115,391 barbatt, fie 24/0. Faceti-v idee
de viata de familie pe care o duceail oamenil
acestia!
Statul nostru crestin x. la care se cautd zadarnic,
tcrestinismill ,> pretutindent unde trebuia s fie
aplicat, acest stat ccrestin) lucreazd intocmat

ca burghezul crestii-D, ceea ce n'ar putea s'a


nimiceasch pe Mei unul din aceia cart still ca
cel d'anteiil nu este de cat un functionar al celuT
de al doilea. Nu numaT cd. se fereste de a edicta
legl care srt fixeze margint normale pentru munca
farneteT si chiar sa. interzica cu totul munca copiilor, dar macar nu acordd el insust multora
dintre functionarit set, Mci repausul destiversit al
www.dacoromanica.ro

105

Duminicel, nicl o durata normala a muncel si


turbura ast-fel viata lor de familie. Functionaril
postelor, drumurilor de fer, inchisorilor, etc... sunt
silitl in mare numer, de a implini functiunile lor
dincolo de hotarele obicinuite ale timpuluT, si retributiunea lor este in proportie inversa cu lucrul
pe care il fac. Aceasta insa este o situatiune

cu totul normala, astazl, si deocamdata, majoritatea o gaseste perfect la locul el.


Cum pe de alta parte chiriile sunt prea marl
potrivit cu salariile si veniturile micilor functionarT si a micilor burghezl, lucratoril si micil burghezl sunt silitl de a se strimtora la extrem. Se
inchiriaza paturl, in casa, la MrbatI sail femel,
adesea chiar la doue sexurl pe data. Tinerl si
betrant traiesc in cercul cel mal marginit, fail
despartire de sexe, strimt ingramaditl in imprejurarile cele maT intime chiar : ceea-ce resulta pentru pudoare si morala, ne arata faptele ingrozi-

toare ce se intempla din aceasta pricing,. Si ce


inriurire poate avea asupra copiilor, munca fabricel ? Neaperat, cea mal rea care se poate inchipui, atat din punctul de vedere fisic cat si cel
moral.

Intrebuintarea tot maT intinsa a femelelor chiar


maritate este chemata a avea cele mal nenorocite
urmarT, mai ales in timpul sarcinelor, in momentul
nasterilor si al primel virste a copiilor, atuncl

cand hranirea acestora de catre mama, este indicata. Urmeaza de aci, in timpul sarcinel, o mul-

time de boll cad inriuresc intr'un chip tot atat


de periculos, asupra copilulul cat si asupra orwww.dacoromanica.ro

106

ganismulul femelel, avorturl, nasterl Inainte de


vreme, si nAscutl mortl. Copilul, odat A. venit pe

lume, mama este silith de a se intoarce cat de

repede cu pull*, la fabricA, pentru ca vre-o


concurenta sa nu-I apuce locul. Ceea-ce urmeazEl
neinlAturat de aci pentru pruncl, nu este de cal o
ingrijire neglijata, o hrana Mil apropriata sail cu
desavrsire nuld, il indoapb." cu fel de fel de narcotice pentru a-I linisti. Urmrile sunt : o mortalitate insemnatA, boll de lancezeala, peirea, intr'un
cuvent degenerarea rasa Copil cresc, in multe

cazurI, Mr a se fi bucurat de loc de dragostea


paterna sail maternA, si fArk a fi resimtit si el la
rindul lor, adeverata dragoste Hard. WA curl)
naste, traieste si moare proletariatul. Si Statul
a crestin 0, societatea crestina.' se mira de a vedea grosolania, imoralitatea, crimele de orl-ce fel,
crescend fAra. incetare !

Cnd, la inceputul perioadel decenale din 1860,


mil si mil de lucratorI al bumbrtcrilor din Anglia,
Mmasera fara lucru, din pricina Msboaelor de
sciziune ale Americel de Nord, medicil acurt descoperirea uimitoare 0, cu toatA mizeria adinc a
populatiel, mortalitatea copiilor descrescuse. Mo-

tivul era foarte simplu. Copiil eraa maI bine ingrijitI si primiaa hrana mameI, de care n'all profitat nicl-o-dat.A., in timpul perioadelor maI bune
de lucru. AcelasI fapt a fost constatat si de dare
medicil din America de Nord, in timpul crizel
din 1870, in statele New-York si. Massachusset.
Lipsa obsteasca de lucru, silise pe femel a se
odihni si le lasase timpul de ail ingriji copiil.
www.dacoromanica.ro

107

In industria casnic pe care teoreticienil ro.


manticl ne-o infliseazd ca idilic, conditiile de
viata ale familiel si ale moralel nu sunt mat bune.
De dimineat pand seara, femelea este legat de
lucru aldturt cu brbatul ; iar copiil, din cea mal
fragedd a lor virst, sunt intrebuintall la aceeast
treabd.

Ingrandditt find in locui*le sele mat

strimte, barbatul, femetea si familia, Meta i fetele,


trdiesc in mijlocul miasmelor i mirosurilor celor
mat neplcute, lipsitl de cea mal neapratd. curatenie. Oddile de culcare dail in incdperile unde
se lucreazd si se std toald ziva. Ele sunt de obicel
niste guil ntunecoase, neaerisite, cart adapostese

in timpul noptet un pumr de flit* omenestt din


cart un sfert numal, locuind acolo, se afld in concele mat nesdnAtoase. Scurt, exist& ast-fel
de situatit, incdt infloreaz pe orT-si cine care-I
obicinuit cu o existentd. vrednich de o flint&
omeneasch.

Lupta pentru existen devenind din zi in zi


i femel sunt im-

mal penibild, mat mu1(.1 bArbact

pinsl de multe ort-de a sAv'ersi si indura niste


fapte de cart, in, alte imprejurdrt, s'ar ingrozi.
Asa s'a constatat la 1877 in Mnchen cd printre
prostituatele inscrise la politie i supraveghiate de

ea, se aflati nu mat putin ca 203 femet ce eraii


mritate cu lucrtort sail mestesugart. i Cate femel maritate nu se indeletnicesc de nevoie cu
aceastit meserie rusinoasd, lard a se supune controlulut politienesc care jigneste at se poate de
mult, simtimentul pudoaret si al demnitgeT omenestt.

www.dacoromanica.ro

108

Data pretul ridicat al granelor limp de un an


inriureste deja destul de mult asupra scaderel
nume'rulul casatoriilor si al nasterilor, cu atat
mai mare este inriurirea crizelor, carl sunt strimt
legate de sistemul nostru industrial. si carI dureaza ani intregT. Aceasta ne-o dovedeste intr'un
mod izbitor, statistica casatoriilor din imperiul
german. In 1872, anul .rredesteptarelo industriale,

s'ail incheiat 423,900 de casatoril; iar in 1879


cand criza atinsese maximul el de intensitate,
numrul casatoriilor incheiate cazuse la 335,133;
casatoriile scazusera decl cu 250/o, ba chiar cu
33/0 clan, tinem seamA de crescerea poputatiel

din acest interval. ln Prusia, in anil cand criza


bantuia in toat. puterea el de la 1876 1879,
cifra castitoriilor descrescu din an in an. Aceste
cifre ere"' : 224,773 in 1876, 210,357 in 1877,
207,754 in 1878 si 206,752 In 1879. Cifra nasterilor cazuse de asemenea in mod semnificativ.

Frica de mizerie si teama de a nu putea da copiilor o crestere corespunzkoare situatiunel lor,


imping de asemenea pe mal multe femei din
toate clasele la niste fapte cart nu se impaca
nici cu legile naturel, nicl cu codul penal. In
rindul acestor fapte intra, diferitele mijloace intrebuintate pentru impedicarea conceperel copi-

lulul, sail avortul in cas dac aceasta totu0 are


loc. Ar fi o mare gresala de a afirma ea mijloacele astea nu le intrebuinteaza de cat femeTele
nsuratice si lipsite de constiinta. Din potriv, de
kle se servesc mai des, femeiele constiincioase
carl prefera de a intrebuinta mijloacele avortive
www.dacoromanica.ro

109

pentru a scapa de urmatoarea dilerna : sail sa se


impotriviasca barbatulul inabusind cu energie
instinctul lor sexual, sail de a impinge pe sotl
pe niste cal laturalnice la carT acestia inclina
destul de mutt. Pe langa aceste femel, mal sunt
si alteJe, cu deosebire in clasele de sus, call, pentru a ascunde o gresald, sail din pricina neplacerel ce le-o inspira incomoditatile sarcinel, a
facerel, a cresterel, sail de frica de a se trece
prea iute si de a perde in ochil barbatulul si
al societatel, se supun la aceste manopere culpa-

bile si capeta pentru banl ajutorul complezant


al doctorulul si al moasel. Asa s'a intemplat ca
in primavara anulul 1878, s'a sinucis in NewYork o femele care locuia intr'un palat luxos,
care timp de o generatie si-a exercitat meseria
sa rusinoasa subt ochil politiel. si al justitiel si
care a sfirsit prin a'sl capeta pedeapsa meritata
in urma denuntaril care o incarca de acuzatiile
cele maI grele. Aceasta femele cu tot traiul el
risipitor, a lasat o avere care se urca la mal
mult de cat un milion si jumtate de dolarl.
Clientela sa se recruta esclusiv din cercurile cele
mal bogate din New-York. Cifra mereii crescetoare a ofertelor nedeghisate pa earl le gasim cu

duiumul in ziarele noastre, ne arata di zi cu zi,


creste numerul stabilimentelor de tot felul unde
se procura femelelor si fetelor din clasele bogate,

mijloacele pentru a astepta sub cel maI riguros


secret, urmarile greselelor) lor.

Frica de a vedea numerul copiilor crescend


prea mutt in raport cu averea de care se dis
www.dacoromanica.ro

110
,....,.....

pune, a ridicat in sinul mai multor clase si chiar


in al unor popoare intregt regulele de abtinere
la inaltimea unuI sistem si in anumite casurl
a facut din ele o pacoste publica. Asa de pilda,
este un fapt obsteste constatat ca malthusianismul
se practica in toate clasele societtel franceze.
In nici una din terile civilizate, numerul propor-tional al c&storiilor nu este atat de mare ca
in Franta ; in schimb ins& nicaierl cifra nasterilor nu este atat de joasa si cresterea populatiel
atat de lent. Din acest din urma punct de veclere,

Franta nu vine de cat dup& Rusia. Tn Franta


micul negustor, micul proprietar si micul cultivator se tin de acest sistem, iar muncitorul francez
-urmeaza curentul general. AcelasI lucru se intampl

si cu Sasil din Transilvania ; lngrijit1 find de a


pastra compact& averea lor cea mare pentru a
remanea clasa precumpanitoare si de a nu slabi
patrimoniul prin imparpri, el is1 &Al osteneala de

a reduce cat se poate de mutt, posteritatea lor


legitimd. In schimb insii, bArbatil isl multumesc

in mare parte instinctul lor sexual in afar& de


cAsatorie. Ast-fel se explica faptul aeela care a
isbit mult pe etnologt anume numerul cel mare
de tiganT blonzi si de Romani, carl ail tipul si
calitatile caracteristice ale Germanulul, adic activitatea si economia, ca1itat1 cari de alt-fel se
intalnese foarte rar la dinsit MultAmith acestuI
sistem, Sasil call la sfir*tul veacului al X-lea, ail
emigrat in Transilvania in mare numer, numai

sunt astazi de cat in numer de 200.000. In

schimb ins& in Franta, unde nu sunt rase strine


www.dacoromanica.ro

111

carl sa fie intrebuintate cu deosebire la satisfacerea instinctelor sexuale, cifra infanticizilor si a


copii lorlepadatI, urmeaza o progresiune semnifica-

tiva, aceste doue categoril de crime, find favorizatei nca de codul civil francez, care opreste cautarea paternitatel 1). Burghezia franceza, intelegend

tare bine ce monstruositate faptuia, facend cu neputinta femeilor, prin lege, de a se adresa tatalul
copiluluI

lor, pentru a-I hrani, a cautat sa aline

soarta acestora prin infiintarea de orfelinate. Dupa


faimoasa noastra moralax., sentimentul patern nu

exista dupe cum se stie, pentru copilul din florl,


el nu exista de cat peutru mostenitorit legitimll.
Prin infiintarea orfelinatelor, a trebuit ca si muma
sa fie rapita noilor nascutt Acestia se nasc orfani.
Burghezia is1 creste bastarzil pe socoteala statulul
ca (copil al patrieT. Minunata institutie ! TotusT,
in ciuda orfelinatelor unde copiil sunt lipsitil de
ingrijirile trebuincioase si unde mor cu duiumul,
infanticidul si avortul se imultesc in Franta, inteo
proportie mult maI mare de cat populatia.
De la 1830 pana la 1880, curtile de juratl Iran-

luzestl, ad avut a judeca 8563 de infanticide, si


aceasta cifra s'a maI urcat Inca de la 471 in 1831,
pana la 980 in 1880. In acelasl interval s'ail pronuntat 1032 de osande pentru avortarI, dar 11
in 1831 si 100 in 1880. Fireste ca justitia nu
afla de cat de infima minoritate a avorturilor in1) 340 din cCodul civil. zice : cautarea paternitAte1 este interzisd.. In sehimb- Ins& 341 dispune a geltutarea maternitte1,
este admisi.. Inceredrile acute pentru a obtine abrogarea paragr.
340, n'ad isbutit pang acum.

www.dacoromanica.ro

112

tamplate si de obiceia numal atunci, cdnd ele a


ca consecinte boll grele sair casuri de moarte.
Populatia de la tard figureaza in cifra infanticidelor cii 750/0; aceea din orase cu 670,0 in casurile de avorturl. Femeile de la oras ail la
indemand mal multe mijloace de a impedica nasterea ; de aci vine numeral cel mare de avorturl
si numeral de infanticide relativ mai mic. La lard
proportia este contrarie.
Aceasta este icoana ce ne-o infatiseaza in cele
mal multe cazurl, castoria actuala. Ea este foarte
departe de framoasele tablourl ce ni le fac poetil
si fantesistil, dar are avantajul de a fi prea adeveratd.

Totusi icoana aceasta ar fi incomplecta daca


nu i-as adduga Inca. cate-va trsAturI esentiale.
Orl-care ar fi rezultatul controverselor despre
aptitudinile intelectuale ale celor doue sexuri
si asupra acestei chestiI o s. revenim mai la
vale,
nu incape nicl o diverginta de opinie

asupra faptulul cd in momentul de fata, sexul


feminin, comparat flind cu sexul masculin, if
este moraliceste inferior. Adeverat este ca Balzac, de si n'a fost prieten al femelelor, a declarat urmatoarele : o femeie care a primit o educatie barbateasca, posed& inteadever insusirile
i cele mai rodnice pentru
a se face fericita, pe sine si pe brbatul sea) ;

cele mat strAlucite

si Goethe, care cunostea de sigur pe femeiele si


barbatil din vremea lul, observ a. cu multa finete
in Ana de ucenicie a' lu Wilhelm Meister,
(Spovedania unul suflet nobil): Se vede ca de
www.dacoromanica.ro

113

aceea s'ail ridiculizat femeiele savante si se vorbeste de Ma pe femelele instruite, pentru ca aparea

ca o impoliteta de a da de rusine pe un mare


numer de barbati ignoranti+ ; dar in zilele noastre
multimea nu s'a hotarit pentru nici una din aceste
doue opinil. Deosebirea intre cele doue sexuri,
consta si trebue sa constea numal in aceasta, ca.

temelea este ceecc-ce ail gieut dinteensa barbatii, adial stapcinii a


In general, educatiea fernelel a fost in tot-d'auna mai neglijata Inca decal aceea a proletarulut
si toate imbunatatirile ce se fac astazi in aceasta
privinta, sunt Inca insuficiente sub toate raporturile. Traim intr'o vreme in care trebuinta schimbulul de idel creste in toate cercurile, chiar in
familie; neglijenta cea mare care exista in edu. catia femelei se presinta decl ca o greseala gray&
care contine inteensa pedeapsa pentru barbat.
Fondul educatiel morale a omultil consta pe
scurt in a-I lumina inintea, a-I disciplma cugetarea, a-1. inmulti cunostintele practice, a-I intari
vointa, in sfirsit a-I perfectiona functiunile sale
intelectuale. In schimb insa la femeie, educatia,
acolo unde ea se da pe o scara intinsa, se indeletniceste mai ales cu perfectionarea facultatilor
sale sensitive, a-I da o cultura de forma si superficiala, care lucreaza foarte mult asupra sensibilittel si fantaziel sale, precum prin muzica, litere,
arta si poezie. Acesta este sistemul cel mai intors
si mal nesanatos pe care ni-1 putem inchipui; el
invedereaza c autoritatile acelea call sunt insarcinate de a stabili mesura de educatie ce trebue
8

www.dacoromanica.ro

114

data femelet. s'atl condus numat de idelele lor preconcepute despre firea si caracterul femelesc. Fe-

melelor noastre nu le lipseste nici viata plina de


senzai i fantazil, nici intarirea nervozitatei lor,
nicl cunostinta frumosulut i nici aceea a delicatetelor sufletesti; caracterul femeTesc a fost desvoltat si Terfectionat cu imbelsugare in aceasta
privinta, si nu s'a lacut deci all ce-va de cat ca
s'a accentuat rul. Daca temelea insa in loc de a
avea prea multa senzibilitate, ceea,-ce de multe
ori, e foarte neplacut, ar avea o buna parte de
minte sanatoasa i facultatea de a cugeta exact:
daca in loc de a fi nervoasa i timida, a avea
curagiti fizic i nervI sanatosi; daca ar avea notiunt -exacte despre lume, oament i fortele naturet, in loc de a le ignora cu desaversire si a nu
cunoaste de cat etichetele lor,
fara indoiala
c atat ea cal si barbatul s'ar simti mult mat
bine.

Tn general, ceea-ce sa hranit pana acurna. peste

mesura de mult la femeie, este asa zisa viata


sufleteasch : in schimb Insa s'a irnpedicat saU s'a

neglijat cat se poate de tare desvoltarea mintei


sale. Urmeaza de aid ca ea sufera, in intelesut
adevrat al cuventului, de o ipertrolie de viata
intelectuala i spirituala, devenind prin aceasta
mai accesibila tuturor superstitiilor, tuturor credintelor miraculoase si constiluind in tot-d'auna
un teren nespus de propritt pentru toate sarlataniile religioase sail de alt soiii, o unelta la indemana_ tuturor reactiunelor. Cea mat mare parte

din barbati, marginitt cum sunt, se plang de luwww.dacoromanica.ro

115

crul acesta, pentru ca le pricinueste suferintl personale, dar nu schimba nimic In aceasta privinta
pentru Ca el singurl sunt cufundati pana la urechl
ii

prejuditii.

Marea majoritate a- femelelor, formate find din


punctul de vedere intelectual, ast-fel cum am aratat

mai sus, reIese Ca ele Il inchipuie lumea sub o


infatisare cu total alta- de cat barbatii ; Si resul-

tatul este ca intre tele done sexuri, se isca certurl continue.


Participarea la viata publica este astazi pentru

orl-ce barbat, una din datoriile cele mai esentiale ; daca mai multi de al luI n'ati priceput Inca,
aceasta nu Inseamna nimic. Dar In fie-care zi, se
tot mareste cercul acelora, earl recunosc ca viata
publica si institutiunile sale sunt legate in modul

eel mai intim de asa zisele interese private ale


fie-caruia; ca binele ca i reul cu privire la inchvid sag familie, atirna mult mal mult de starea
institutiilor publice i comune, decat de insusirile
sa 1aptele lia-caruia in parte, bizuindu-se pe faplul c toate sfor(arile facute de omul izolat pentru

a lupta in potriva neajunsurilor cart result din


starea lucrurilor ce constitute propria sa situaViune,
sunt absolut neputincioase. Dc oare-ce insa, pe

de altilt parte, lupta pentru existenta cere o staruinta mult mai puternica. ca in trecut, barbatul, penfru
putea implini toate datoriile ce-I incumba,

trebue sa cheltulasca mai multa vreme, teea-ce


scade foarte mull. pe acela ce-1 Consacra sati trebuia sa-1 consade femeiei. Femeiea. din potrivii,
din pricina educatieT ce a capetat-o si a felului
www.dacoromanica.ro

116

sea de a pricepe lurnea, nu poate sh inteleaga


ch interesul ce-1 impartaseste barbatul fata de evernmentele publice, poate sh aiba alt scop dealt

pe acela de a se afla in societatea semenilor sei


de all prapadi banii si sanatatea si de a se incarca
cu griji nol, carl la urma urmei toate acestea numai pe capul ei o sa cada. lath, obarsia certurilor
de familie-

Barbatul se vede pus de multe orl in alternativa de a renunta la viata publica si a se supune
ceea ce nu-1 face mai fericit,
femeiei sale,
sari de a renunta la o parte din pacea conjugala
si a placerilor casnice, dach pune mai sus decat toate
astea. revendicarea bunului traiti general, pe care-1

stie toarte strimt legat de traiul sea propriti si de


acela al familiei sale. Dna reuseste de a-0 convinge femeiea si de a o imblanzi, atunci a trecut
peste o piedica foarle grea. Dar aceasta nu se
intempla de cat foarte rar. In general barbatul crede

ch ceea ce vrea el, nu priveste pe femeiea sa, si


ca ea nu intelege nirnic din aceasta. El nu-0 d
osteneala de a o lumina. 4cNu intelegi tu nimic
din toate astea. Acesta este respunsul sea stereotip cand femeiea se plange, si se mai mira
de nepriceperea ei. Daca femeiele nu inteleg, de
villa este lipsa de ratiune a celor mai multi barball. Dar cand femeiea afla ca barbatul intrebuinteaza siretlicuri, pentru a pleca de acash, spre a-si
trebuinta
satisface trebuinta sa de conversatie
care, de obiceirt nu prea respunde la pretentil superioare, dar care cu toate acestea nu poate sh

www.dacoromanica.ro

117

fie satisfacuta acasa


atunci se nasc alte pricinl de certurt conjugale.
Aceste deosebirt in educatie si in felurile de a
vedea, tree aproape neobservate la inceputul casa-

toriet cand patima domneste Inca in toata puterea et Dar ele se accentueaza cu vremea, si dupa
ce tree ant, devin mai sensibile pentru ca patima

sexuala se stinge din ce in ce mat mult si c'ar


trebui mal degraba sa faca loc armoniel morale
intre cel dot sott.
Sa lasam chiar la o parte chestia de sti, daca
barbatul are simtimentul datoriilor sale cetatenest1
si daca le implineste. Situatia sa naturala, rela-

tiile sale prcfesionale cu lumea din gall, il pun


intr'o multime de imprejurart, in raporturi continue cu elementele si opiniile cele tnal diferite,
si-1 fac ca astfel s patrunda inteo atmosfera intelectuala care largeste orizontul vederilor sale fara
ca el sail fl dat osteneala. Prin situatia sa, se

gaseste de cele mat multe oil intfun media inteligent ; fernelea insa, din pricina indeletnicirilor sale

casnice, care o absoarbe de dimineata pana seara,

pierde mull& vreme de invetatura, chiar daca


ar fi dispusa ; scurt, ea incremeneste si se petrifica moraliceste. In brosura sa: Notite la cartea
vieteig, Gerhard d'Amyntor, zugraveste foarte bine

felul de viata ce il duc cele mat mulle femei


maritate, in timpul nostru. Intre altele, citim acolo,
In capitolul intitulat I MuscaturI mortalez-

f Ceea-ce distruge la mama de familie, toata


vioiciunea si vigoarea et, nu sunt intemplarile cele
grozave de cart niment nu se poate feri, precum:
www.dacoromanica.ro

118

moartea barbatuluT, ruina morala a unul copil


mult iubit, o boala lung& i cruda, saa darimarea
unul project in care s'a pus multa nadejde, ci
mal mult grijele cele mid, cart se reinoesc in fiecare zi i cart o istovesc pana in maduva oaselor..
Cate rnilioane de rnume tinere si bune null perd
veselia, trandafiriI obrajilor si gratia for cu giijile

casnice pana ce ajung in stare de rnumii vechl,


useate si urate. VecInica reintoarcere a intrebarel
xee trebue gatit astazI?) reinoirea zilnica a trebuintel de a matura, a curati i peria haInele.

dereticarea, toate astea sunt picatura de apa a


card cadere neincetata, sfarseste prin a roade
incet dar sigur, spiritul ca i trupul. Lang cuptorul din bucatarie se stabileste cumpena intre
cheltuelt

i veniturt, acolo se fac reflexiile cele mal

rnahnitoare despre scumpetea mereti crescetoare


a mijloacelor de trait), i despre greutatea tot maI
mare de a castiga banil trebuinciosl. Pe altarul
aprins pe care ferbe oala, se jertfeste tineretea,
libertatea, frumusetea si veselia si- cine ar putea
recunoaste in bucatareasa asta betrana cu ochiul
;

stins, indoita sub povara grijelor, pe tinera nevestica vesela si vioaie, cu cununa de mirt pe
capu-I cochet ?

Anticil considerail deja ca sfanta

vatra lor i asezail langa densa pe zeil for de


casa;

sa ne fie decl si noire sfanta vatra pe

care gospodina devolata datoriel sale, ist ofera


toga viata sa ca pe o jertfa lunga pentru a tine in
tot-deauna ordine in casa, masa pusa si familia
In. buna stare.)
lata toata mangaierea ce lumea burgheza o ofera
www.dacoromanica.ro

119

femetel, pe care starea de lucrurl actual& o duce


la peire.
La temetele acelea, carora situatia lor pecuniarg.
sag social& le da mat mull& libertate, educatia
lor gresitd, unilateral& si superficialg, in legatura
cu facultatile caracteristice, ereditare ale sexulut
femetesc, exerciteazl cu deosebire o inriurire serioasa. Ele nu se gandesc decat la lucrurile exterioare, nu se preocupd decat de tualeth si de rochi,
Si-st ggsesc ocupatia si satisfactia lor intr'o cultura de o elegant& desfranata, dedand u-se la palima luxulut celut mal nebun. 0 mare parte dintre

Oe, nu se gandesc decat foarte putin la copiii si


educatia for, pe cart il lasa cat se poate de mult
pe seama doIcet si a slugifor, pentru a-I incredinta
mat tarzig pensionatelor.

Exist& deci un sir de cauze detul de insemnate si de toate felurile. cart exercit' o inriurile
turburatoare si nimicitoare asupra vietit conjugale
de astzi, si din pricina catora inteun foarte mare
numr de cazurl, scopul chstorier nu e atins deck
in parte, sag chiar de loc. i nici nu se poate cunoaste inch_ toate situatiile de felul acesta, pentru

ct fie-care pereche de sotl arunc un vl cat se


poate de des asupra pozitiet sale, lUcru foarte explicabil, mat ales in clasele de sus ale societtel.

www.dacoromanica.ro

120

Alte piedici si dificultitti ale cistoriei. Proportia


numeric& a sexurilor ; cauzele si efectele sale.

In diferitele situatil pe earl le-am descris in


capitolul precedent, vedem ea s'a format la fe-

mele, pe langa insusirile caracteristice, niste defecte carl, transmise fiMd prin ereditate din generatie in generatie, ail luat o desvoltare din ce
in ce mal considerabila. Barbatil se opresc cu drag
la acest fapt, uitand c el insisl 'I stint pricina si

ea prin felul lor de a lucra, ail pus si el o mani


de ajutor. Acestor defecte ale femelel apartine ceea

ce i se imputa atata, obiceiul de a vorbi prea


mult, mania de a_ vorbi reit de alta, dispositia dei

a vorbi fail sfarsit asupra lucrurilor celor mai


sed si mal neinsernnate, preocuparea pentru tot
ce este exterior, patima pentru tualeta si cochetarie, slabiciunea pentru toate nebuniile model, in

sfarsit usurinta de a se supera si de a fi geloasa


de semenele sale.
Aceste sunt defectele earl, observendu-se deja
la sexul femeiesc, cu toate ct in diferite grade
de la etatea cea mal frageda, pot fi socotite ca
adeverat ereditare, si di sistemul nostru de educatie intareste inca desvoltarea lor. Cine a fost crescut

in mod absurd nu poate sa creasca pe ceI-l'altl


Mal bine.

Pentru a ne putea da o socoteala exacta de


causele sale d'intaiii si de desvoltarea ulterioara a
insusirilor si a clefectelor celor doue sexe, sad
chiar ale popoarelor intregi, trebue sa intrebuinwww.dacoromanica.ro

121

m aceeasl metodd, s. ne calduzim de aceleasl


legl pe carl le aplica. stiintele fizice i naturale de
astzi in cercetdrile lor asupra obarsiel i perfectionarel genurilor i speciilor si asupra proprietaOlor lor caracteristice in lumea organicd. Aceste
legl, in deobste numite dupa inventatorul lor mal de
seama, legile lul Darwin, sunt niste incheierf trase
din conditiile materiale respective ale vietel, ale
ereditatel, ale intrebuinta.rel, sail ale culturel si
educatiel.
Omul nu face exceptie de la legile cad stpanesc

pe toate vietuitoarele din intreaga naturd el nu


e pus afar& din naturd, i considerat din punctul
de vedere fiziologic, nu este de cat animalul cel
mal perfectionat. Dar astazi, nu prea e inca bine
primit aceast definitiune a omulul. In acest sir
de idel, cel vechi, sunt mil de ant de atund
cu toate c nu cunosteati nimic din stiintele naturale moderne, aveaft, cu privire la omenire, niste

felurl de a vedea mult mai mintoase de cat nol


si aci e punctul esential puneati in practica
icleile lor bazate pe experient.
i aslazi Inca
se aude vorbind cu atata entuziasm de marea
frumusete si de vigoarea brbatilor si a femelelor
libere din Grecia ! Si nu se pricepe ca nu nurnal

clima fericit si natura incantatoare a Wel saldate de mare la miile de porturi, inriurireail asupra vietel i desvoltrel popnlatiel. dar cd pe langa
actiunea lor bine-facetoare se mai adauga, Inca si
mai ales inriurirea principiilor de perfectionare
fizica si de educatie aplicata cu bogic, i prin
legea Statuluf, tuturor flintelor ndscute libere, prinwww.dacoromanica.ro

122

cipil calculate in adins pentru a uni de odatti.


frumusetea, vigoarea si agilitatea trupeasca cu elas-

ticitatea si fmetea spiritulut Si daca in privinta.


educatiel intelectuale, femeiea era foarte neglijat&
potrivit cu bdrbatul, nu era tot ast-fel din punctul
de vedere- al educatiei fizice 1), In Sparta de pildrt,

unde se punea cel mal mare pret pe perfectio


narea fizic a ambelor sexe, bdetii si fetele
umblaa gol de tot pdn d. incepurd a se coace, si
se dedeati impreund la exercitiile trupes{-1, la jocuri

si la luptd. Expunerea neincelatd a goliciunei corpului omenesc, modul firew in care intrebuinta(
lucrurile firestI, aveati si avantagiul de a impedeca producerea acelei supra-escitdri sensuale,

care se naste astdzi in mod asa de ascuns, Inc&


din copildrie, din pricina despdrtirei in legaturile
celor dou sexe. Constitutia trupeasca si funptionarea organelor particulare ale fie-al-di din cele
doue" sexe, nu erati un secret pentru cel-l'alt. Nu
era deci in felul acesta de a trdi, nimic echivoc.
Natura 1 emanea naturd. Un sex se bucura de
frumusetele celui-l'alt. Si trebue ca omenirea sa revie la naturd .;5i la relatia naturald a sexelor,
trebue sd arunce departe de ea nesdnatoasele conceptii spiritualiste, carl domnesc astdzi cu privile

la fill* omeneascd.
Sunt niste idei diametral opuse, mai ales in
1) Asa se intampla, ca Platen, in %Republica' sa cere ca femekele sa 11 educate iu acelas1 chip ca si barbatil, 0 reclarna pentru
sal Stalulut sad ideal, o selectiunescrvpuloath. El pricepea deck
cum o astfel de selectiune ar putea inriuri asupra desvoltaref fiintelor omene01. Aristotele pune ca principiu fundamental al educat el
cA ecorpul trebue format Intaitl, si pe urma spiritul.,

www.dacoromanica.ro

123

ceea--ce priveste educatia femelet, din pricina, cd-

reia ele domnesc in timpul de fata. Este socotitk


ca erezie, ca clacru anti-femelesc, p5rerea ca femeta trebue sa aiba putere fizicd, curagiti i ho15.rdre,
cu toate c niment n'ar putea sa nege
c numat multumita unor ast-fel de insusirt, femeTea s'ar patea apara in potriva unyt duium de
nedrept5tl si de neplacerl, mart si mid. Din potriva se fac sfortdrt pentru a itnpedica femelea
atat in desvoltarea-1 fizic cat si in cea intelectuala.

Despartirea riguroasd a sexelor in raporturile sociale si la scoala, o metocla de educatie care sebizuie in intregime pe ideile spiritualiste pe carf
crestinismul le-a implantat adanc in not, pentru
tot ce este natura omeneascd, favorizeaza aceste
ratacirt.

Este cu iteputintct ca femetea, a caret desvoltare fizicd a remas necomplecta, a caret facultatt
intelectuale aft fost falsificate in perfectionarea
lor, care s'a marginit la un cerc strimt de idel
si care n'are legaturl cleat cu flint& de sexul

el, cart it sunt mat aproape, sa se poata ridica

deasupra banalittflor obiceiurilor zilnice. OrizonfuL

et intelectual r6mane vecinic marginit la strimtele hotare ale grijilor easel, ale indeletnicirilor cas-

nice si la tot ce mat apartine gospodariet Urmeazd ded neaparat de aci o tendinta de a flecari,

de a vorbi mult pentru lucrurile cele mat neinsemnate, cact insusirile intelectuale, cart traiesc

intfensa, tind a se manifesta in afar, ort-curn


ar fi. i barbatul pe care toate acestea il pun
adesea in pozitii neplacute VI aduc la disperare
www.dacoromanica.ro

124

se porneste pe blesteme si injuril in contra delectelor, call il apas mal grea pe constiinta pe
el, regele creatiunel).
Femelea,legata find de casatorie, prin toate fibrele

existentel sale, este foarte firesc, ca tot ce atinge


viata-T conjugald, s ocupe, in convorbirile si as-

piratiile el, un loc atat de insemnat. Pe de alta


parte, cum este slaba si supusa bdrbatulul prin
moravuri si prin lege, limba it este singura alma
pe care o poate intrebuinta, si se serveste de
-densa, aceasta e de sine inteles ! Tot asa se explied' cochetaria si dragostea el pentru tualeta,
pe care i se imputa atat de mult, carl ail

atins in nebuniile model, un grad asa de inspalmantator, si desnaddjduesc asa de grozav pe parinti si pe barbati, fara ca acestia sa poata infrunta mal sever defectele femeielor bor.
Explicatia, aicl, ca in toale privintele, este usoara.
Femelea este azf, pentru barbat, inainte de toate,

un obiect de multumire; supusa find din punctul


de vedere economic, bdrbatul, trebue sa o asigure in casatorie ; ea atarna decl de el, devenind
astfel o particica din proprietatea sa. Situatia sa
a devenit mai nepriincioasa Inca, prin faptul ca.,
de obiceia, numerul femelelor este superior acelui
al barbatilor
un capitol. asupra caruia vom reveni. Aceasta disproportie numerica inteteste con'cure* femeTelor intre densele, concurenta cu atat

mal aspra Inca, cu cat un numer oare-care de


barbati, din pricinl deosebite, nu se insoard.
De aceea femelea este nevoita, dand exteriorului sea, aspectul cel mal placut si avantajos,
www.dacoromanica.ro

125

sh se arunce cu toate cele-l'alte de felul el


(lupta pentru barbat*.

im

Dach mal considerdm acum, di toate aceste nea_semendrI dintre cele doue sexe, ail durat timp de
sulimi de genera01, nu ne mal putem mira de faptul
ch duph legile ereditatel si ale evolutiel, si aceleasi
cause producend in tot-deauna aceleasl efecte, fenomenele pe carl le-am expus inainte sfarsesc prin a
imbrhca forma lor extrema de astzl. Adaogati inch
ca in nicl o epoch de mal. inainte, femelele n'ail
concurat asa de aprig ca asthzl, pentru a gasi un

barbat; aceasta se leagh in parte de cauzele pe


car! le vorn expune mal incolo si car! ail contribuit cu. toatele de a inmulti in mod mutt maI
insemnat superioritatea cifrel femelestl asupra celei
barbtestI. In sfarsit greutatile carl sunt de inlampinat pentru asigurarea niijloacelor de existent,

precum trebuintele sociale, indeamn pe femeIe


mal mull decal orl-cand, la chsatorie, ca la o institutie de refugiilBalbatil se simt cu drag in aceasta situRtiune,
si trag dinteensa toate avantagele. E placut pentru orgoliul lor, pentru egoismul si interesul lor.
de a juca rolul celul mal tare si al stapanulul,
si, ca totI despotil, se lash a fi cu greil inriuriti
prin motive scoase din rat,iune. Interesul ce-1 ail
femelele de a sthrui mult pentru a ajunge la o
stare de lucruil care sh le scape dintr'o situatie

nedemn de ele, nu este decat foarte evident_


Ele nu se mal pot sprijini pe bdrbati, intocrnal
cum lucrtoril nu se mai pot baza pe burghezime_
Dach examinam afar& de asta, imfhtisarea ce owww.dacoromanica.ro

126

.capata pe alte terenuri, terenul industrial de pilda,


lupta pentru precumpanire ; daca consideram mijloacele murdare si adesea criminale carl sunt intrebuintate cand mai mulct antreprenorl sunt de
fata si cum se desteapta patimele urel, ale invidiet, ale calomniel, se gaseste explicatia faptulul
ca tlupta pentru barbat x. intreprinsa de femei
intre ele, imbraca un caracter cu desavirsire ase-

menea celul de mal sus. Asa se intempla c

comparativ, femefele se urasc mai mutt intre ele,


decal barbatil, i eh chiar cele mal bune amice
se ceart foarte lesne, cand e vorba de prestigiul
lor in fata barbatilor, de frurnusetea uneia sag a

alteia, etc.... Se poate constata tot asa de bine,


ct pretutindeni unde se intelnesc doue feineL
-chiar daca nu se cunosc nicl de la Eva nici de
Adam, se uit indata cu vraimasie una la alta, si
dintr'o singura cau Miura de ochi, fie-care dinteensele

descoperit imediat daca cea-l'alta a intrebuintat


o coloare reti asortata, n'a facut o funda estetica,

_a

sag daca a filptuit o greseala capitala in tualeta


sa. In amendoue privirile se citeste fara voia bor.
parerile pe carl una si le face despre cea-l'alta.
Insemneaza ca si cum fie-care ar vroi .sa zica
celel-lalte: 4mam priceput mai bine de cat tine
sa me gatesc pentru a atrage privirile asupra mea.*
Caracterul foarte pa limas al femelei, care ITgsete

cea mal rea expresie in furie, dar care ese la


iveala si in adincul el spirit de sacrificig si de
devotament (gandindu-ne nurnal cu ct abnegatie

inteadever eroica, mama lupta pentru copilut el,


pi veduva remasa singura, ingrijeste de micil sel),
www.dacoromanica.ro

12T

acest caracter paiima I1 are obarsia in condi4iile traiulul Si educatid sale, cu totul indreptata
.pentru a incuraja viata el interioara.
Tot ce am aratat !Ana acum, n'a epuisat Inca
insirarea piedicelor si a greulatilor ce intempina
casatoria. La urmarile produse din pricina uneI
educatil intelectuale falsificate, se mai adaoga si
efectele nu mal putin insemnate ale unel educatil
fizice ri intelese sa necomplecte in ceea-ce priveste rolul dat femelel de dare natura. Totl mediciI sunt de parere a constata ca pregatirea femelel la functiunile-1 de mama si de educaloare,
lasa mult de dorit4. Soldatul invata rnanuirea armelor sale si lucratorul pe aceea a unellelor sale;
crI-ce slujba trebue a fi invetata ; chiar caluganil are noviciatul set!. Singura, femelea, nu este
pregatita pentru savarsirea gravelor sale datoril
rnaterne 1) Cele noue zeciml de fe'e tinere cart

ail mat mult de cat cele-l'alte, prilejul de a se


marita, intra in viata conjugala cu o ignoranta
desaversita a maternita'Ael si a datorillor sale 2).
1)
Misiunea veaculul -nostru . Studiu asupra cbestieT femeleglI,
,dp Irma de Troll-Borostyani (Presburg i Lipsca) este o lucrare bine
scrisa, energic gAnditA, gi ale caret revendicArI xnerg destul de

.departe.

2 Alexandru Dumas fils povestegte In eFemeleIe carT omoarA e


femelele car! voteaza ) c. un membru celebru al clerulul 'catolic, IT
xise odata In cursul unel convorbirl cl la 100 fete tinere dintre pAciitoasele shle earl se mAritad, 80 cel putin venead la densul la fiecare sfargit de fun& gi IT spunea a Pratt desgustate de cAsaltorie,
-,si regretad de a fi fAcut acest pas.
i aceasta pare foarte adeverat.
Burghezia voltairian5. din I. ranta, crede CA se impacit bine cu comtiinta-T de all da fetele pe seama mAnAstirilor ; i plead. de la punetul ct femelea ignorantA se lasit a 1i mai bine condusii de cat fexnelea instruitk Conflietele gi desiluzille urmea7A neapArat. La

www.dacoromanica.ro

12i

Frica neinteleasA de care am vorbit deja si pe


care o ail mamele insAsl de a'sl. instrui fetele,
eand acestea ail ajuns la desvoltarea lor cea mai
desAvrsita despre functiunile sexuale atat de im-

portante lasa pe acestea in ignoranta cea mal


complectA, despre datoriile ce le ail cAtre sine
si bArbatil. bor.

Tnera falA mritandu-se, ea intrA intr'o tarii


cu totul strAina.' , prin citire de romane si incA

din cele mai putin fecomandabile, ea si-a format


despre cAsAtorie o icoana fantezist care se loveste cu realitatea ea nuca in perele. Vorbesc numal in treacAt de lipsa de cunostinti casnice, gospodresti carl totusl sunt trebuincioase femeiei in
starea actualA de lucrurl si cu toate ea din pricinl deja arAtate mai sus, i s'a usurat o multime
de sarcini de carT inainte pArea firesc lucru di
trebue s fie incrcata. Este un fapt netAgAduit

a multe femei, adese-orl WA sa fie vinovate,


in urma unor cauze sociale generale, se mAritA.
fArA de a avea cea mai micA notiune despre datoriile lor, ceea-ce dA. loc merea la certurl de familie.

0 all& cauzd, care impedica pe multi bArbati


de a indeplini scopul cAsatoriel, reiese din constitutia fizicA a multor femei. 0 educatie absurdA,
conditii sociale triste (felul de viatA, locuinta. ocupatia) creiazd fiinte femelesti, call nu sunt in stare
de a-sl indeplini datoriile fizice ale cAsAtoriel. Ele
boulaje povatmte cbiar direct de a mentine Pe femeTe inteo

ignoranta relativ, and scrie : cdoninTea noastr este nimicitl, cand.


barbatul e recunoscut*.

www.dacoromanica.ro

129

sunt slabe de trup, anemice si din cafe afar& de


nervoase. Urmeaza de aci menstruatil dificile, bolt
ale diferitelor organe cart stag in legatura cu
functiunile sexuale, cart ajung pana a le face
incapabile de a naste sag de a alapta copil. In

loc de o tovarasa sanaloasa si voioas, in loc de


o marna capabila si de o sotie ce-si implineste
datoriile casnice, barbatul are o femele bolnava,
iritata si nervoasa, care nu mat ispraveste cu
doctoriile si care nu poate suporta cea mat mica
suflare de aer. Nu voim s ne intindem mat
mult asupra acestuf sujet, fie-care cititor
si de
Cate ort vorbim in aceast scriere de cititort
sub-intelegem de sigur si pe cititoare poate
salt complecteze tabloul acesta, cad in propriul
sal cerc de cunostinp va gasi pilde indestulatoare.
Medict iscusitt asigura ca mat mult de cat jumtatea femetelor maritate, mai ales in ()rase, se
afla in imprejurarl mat mult sat mat putin anormale. Dupa gradul rulut si al caracterulut sotilor, ast-fel de casatoril trebue sa fie nenorocite,
iar bazandu-se pe ele, opintea publica da dreptul
barbatulut de all permite libertatt in afara de
casatorie, de cart afland femelea, se simte foarte
nenorocita. De asemenea si pretentiile sexuale,
eke odata prea diferite ale unuia sag altuia dintre sotl, da nastere de multe ort la certurl destul de serioase fara ca divortul atat de mult dorit
s fie posibil in urma consideratiilor de tot felul.

Tot de o data insa, nu trebue s uitam ca o


mare parte din bArbatl sunt singurt de villa in
grelele suferintl fiziee ale femefelor de cart sunt
9

www.dacoromanica.ro

130

lovite acestea de multe orl, In tirnpul casatoriei.


Multi barbati sufer ca holtei in urma desfranarilor de anumite boll* sexuale cronice, carl in
fond nu le pricinuiesc marl neplaceri i dect nu
le da mare importanta. Insa in relatiile lor sexuale cu femelea, el II cauzeaza bolt interne
foarte neplacute si nenorocite cad apar curend
dupa nunta, ajungend de obicel a face ca neputinta contactul sexual. De ordinar, nenorocita
femele nu stie absolut nimic despre adeveratele
cauze ale boalel sale care il apasa sufletul, ii
amareste viata, nimiceste scopul casatoriei, si capet& sail Ii face singura imputari cad de drept
ar trek!" sa lovea sea numal pe sot. Ast-fel nu
putine femel voinice i frumoase cad curend dupri
nunta inteo boala cronica, pe care nicl ele, nicl
altil nu si-o pot explica. Vedem deci ca exista
multe i felurite cauze cart in cele mal multe
cazuri, impedica ca viata conjugala de astazi sa
fie, ceea-ce ar trebui s fie : unirea a doi oameni
de sex diferit call se ia numal din dragoste si
stima reciproca si carl dupa expresia nemerita a
lul Kant formeaza de abia atunci, flinta cornplect. Este decl in orl-ce caz o propunere de o
valoare indoielnica, aceea pe care o fac chiar invatatl earl cred a dovedi zadarnicia revendicarflor femeIestl, prin aceea c. indica femeiel ca chemare a sa
casnicia i casatoria, care dupa cum vom maI dovedi
Inca, corespunde din ce in ce mai putin adeveratului.

el scop, din pricina imprejurarilor noastre sociale.


Insa_ marginirea rolului femeiel la casatorie, pe

care majoritatea barbatilor o aplauda prosteste,

www.dacoromanica.ro

131

sun5. ca ironia cea mal amarnica, cand vedern


ca atat cel carl dab sfatul, cat si acel cart aplauda. nu fac absolut nimic pentru a procura
temelel un barbat. Schopenhauer concepe femelea

ci locui el in societate, ca un burta-verde. Asa


de pilda, el zice : gFemelea nu este facuta pentru
opere marl. Caracteristica el nu este activitatea
ci pasivitatea. Ea il plateste datoria de vial& prin
durerile nasterei, grija copiilor

supunerea

ceitre beirbat. Manifestatiile violente ale puterel


vitale si ale sentimentulul, ea nu le cunoaste.
Viata el trebue sa fie mal tacuta i mal nein.-

semnata, de cat aceea a barbatului. Ea e chemata de a fi ingrijitoarea si educatoarea copiilor,

pentru cet ea singuret e copiletroasa, ft rmne


copil mare in toatet viaa e, un fel de treapta
intermediara intre copil i barbat, care este adeFetele trebue sa fie crescute penveratul om
Femeiele suint
tru gospodarie i supunere
,,rdistenii" cei mai incarnati fi incurabilid>
Schopenhauer, In felul sea de a judeca femelea,
nu este filozof, ci el singur e unul dintre cel mal incarnatl gfilistenb. Filosoful ar trebui doara sa adinceasca ceva mal mult lucru rile, de cat cum face Scho-

penhauer care atinge chestia in chip foarte superficial. Afar& de aceasta, Schopenhauer nu s'a insurat
nicl o data, deci el n'a contribuit ca o femele mal
mult sa Impliniasca datoria de vigil pe care el o atribuie femelelor. i aci ajungem la partea de desubt

a medaliel care nu e mal frumoasa ca cea-l'alta.


Orl cine stie cit multe femel nu se marita
pentru ca nu se pot marita. Moravurile interzic
www.dacoromanica.ro

132

femetel de -a alege si de a se oferi ea insasl

dupa plac, ea trebue sa se lase a fi petita, adica


aleasa, dar ea singura nu trebue sa peteasca. De
nu o cere cine-va, ea intr.& in marea ostire a
bietelor femet, cart nu si.au atins scopul vietel,
si cart din pricina lipsel unel existentt sigure,
ajung in mizerie, ba de multe oil, de risul 1=0'.
Foarte puinT sunt aceia cart slid de unde vine
disproportia sexurilor si care este adeverata sa
intindere. CeT mat multi se platesc cu respunsul,

ca se nasc prea multe fete. Alp mai deduc de

aci c daca scopul vietel la femele, e numal casatoria, ar trebui introdusa pofigamia. Se insala
aceia cart cred ca se nasc mat multe fete de cat
baietl. Tot asa gresesc i scapa din vedere natura adeverata a imprejurarilor, aceia cart silitt
fiind a recunoaste cat de nefiresc e celibatul,
si cart vezend cat de mare e nurnerul femeielor
nemaritate il inchipuesc ca de voie, de nevoie
trebue introdus poligamia, daca adeverat este
Ca contactul sexual este o lege a naturel, la care
trebue sa se supuna toate fiintele. Nu numaT ca
poligamia nu se invoieste cq, moravurile noastre,

dar in toate cazurile, ea este o injosire pentra


ceea-ce nu irnpedica pe Schopenhauer in
dispretul s pentru femel, de a declara ca : Pentru
sexul ferneiesc in intregul se-g, poligamia este a
bine-facere). Multi barbati nu se insoara pentru ct
se tem de a nu putea intretine curn trebue, o femele
si copiil ce-I va capeta ; numal o mica rninoritate
femele

e in stare de a intretine o a doua femele si in


aceasta minoritate sunt multi cart intretin deja
www.dacoromanica.ro

133

doue femel dintre earl una legitima i alta nelegitima. Acesti barbatI, privilegiatT prin avere, nu

se lasa a 11 ifnpedicati nici de lege, nici de consideratii morale, de a-0 implini poftele lor. Dar si
in Orient, unde poligamia este consacrata de mii de
ani prin lege si moravurl, num ai foarte putinT barbati

ati mai mult de cat o singura femele. Se vorbeste


de multe oil de inriurirea demoralizatoare a vietel
de harem din Turcia. Dar se uita ca aceasta viata

de harem e cu putinta numal unei parti infime


nn

populatlei barbatesti, si se margineste chiar nu-

mai la clasa stelpdnitoare, pe cand marea multime a poporului traieste in aceeasl monogamie
c a si Europeanul. In orasul Alger, se numera pe
la inceputul anulul 1870, intre 18282 de casatoril,
nu mai putin ca 17319 casatoril monogame, 888
bigame i numaT 75 poligame. Nici in Constantinopole, capitala Turciel, lucrurile nu vor fi stand
all-fel. La populatia rurala turceasca, proportia
este si mal favorabila monogamiei. In Turcia ca
si la noi, imprejurarile materiale sunt cauza cea
mal puternica care sileste pe multi barbati de a
se multumi cu o singura femeie. Dar chiar dac
imprejuiarile materiale, ar fi de o potriva de favorabile tuturor barbatilor, poligainia ar fi i atuncl

neaplicabila, pentru ca in casul acesta ar fi lipsa

de femel. _Numeral de indioisi de ambe sexe

find acelaf in condip normale, aceasta dovedefte c monogamia este necesarei.


Cif rele de mai la vale arata felul de impartire
al ambelor sexe dupa numerul lor, in diferitele

WI ale Europe!, intru cat am putut obtine re


sultate pozitive in aceasta privinta:
www.dacoromanica.ro

131

Starea populatiund
Anul

TERI

Persona in
general

Ang1.-Irlanda
Danemarca .

Norvegia .

Suedia .

Finlanda .

I. Europa de
mord gi insutete . . . .
Luxemburg .
Belgia . . .

Holanda .

Lichtenstein.
Germania. .
Elvetia . .
Austria . . .
Ungaria . .

II. Europa
centred . .
Portugalia

Spania . . .
Gibraltar. . .
Franta . . .
HI. Europa

apusand .

Nasal sal minual


porulatiei femeiegi

Europa
rgsdriteand

IMP

FemM

46021633

2251010

107142
1885
213289
1886 5909975 2951300
1879 4012691 1983164
4625
1880
9124
1885 46861016 22918976
1880 2846102 1394626
1880 22144249 10819737
1880 15738468 7799276

.=

Persoane In

general

+
2958675 +
23511529

106141

ara

1881 16241482 17254109 17987373 + 733265


1880 2052704 1006982 1095722 + 38740
1806900
876762 930139 + 53376
1875
1886 4717 l n 2290340 2926899 -1- 136509
1885 2203358 1081911 1121447 + 39536

+29
+11

+39
+29
+31

1001425 + 22
1001

7375

+1
2029529 + 46365 +12

9499
126
23922040 + 983064
1451476 + 56850
11224507 + 509770
7939192 + 139916

97734905

4799

58596545

2896684

29629696

42557298

43273715

49736059

19

+21

+20
+23

+9

+ 173721 +10

+
+

4550699 2175828 2374870


190 +44
16622175 8125862 8996313 + 370451 +22
1881
8640
1101 4_60
18381
9741
1881 37405290 18656518 18748772 + 92254 4_ 2
1878
1877

Rusia si PoIonia . . .

.Ba

1888k
orl 855

8583601

+
+

662847 +

ii

721417 + g

IV .

Italia.

1881 28439628 14265383 14194245

Bosnia si Her- 18811


1336091
705025 631066
tegovina
.
si 85J
Serbia . .
1886
1007485
1970032
962547
Bulgaria . . 1881 2982949 1519953 1462996

Grecia . . .
Ciprul . .
Rominia . .
Malta . . .

V. Europa de
I

1879
1881
18591

60f
1886

1979561

1040524.

186173

95015

939035
91158

4424961 2276558

2148403

78960

80771

20988405

20510221

159231

--+

71138

73959

56

44938
56957

49

101491
3857

21

128155

29(

2311

sled, fi insu-

lted* . . .

4149862

www.dacoromanica.ro

4781

23

61

15

135

Despre republica Andorra din Pirinee, ca si


despre Monaco, St. Marino, Montenegro si Turcia

Europeana, nu am putut obtine date statistice


asupra impartirei sexurilor.
Statisticianul Fircks a compus o tabela a populatiei totale de pe pamnt, dup.' sexuil, din care

un num& de peste 760,328,714 persoane este


obtinut pe ban unor documente statistice exacte,
in schimb insa, un num& de 522 681,076 a lost
obtinut piin aproximarie.
Aceste aproximatil se reazim a. pe ni,te resultate

ce se atlail in sinul cator-vi popoare ale teritorielor respective si au fost aplicate in mod analog la populatia cea-l'alta pentru care nu existail
date, pentru impartirea numeroasa a sexurilor.
Dup ti. aceasta metoda, s'a obtinut in totaL peste
1,283,009,900 de sullete, adica 88 5 procente din
populatia universala, o cifra relativ exacta despre
impartirea dupa sexuri. Tata resultatul :

www.dacoromanica.ro

136

Populatia
total

CONTINENTE

Escedentul populatiunel
larbatesei

...... .

I. Europa.

334463910

3407218

4776187

3167718
237500

dintre cari pe basa statisticelor 329687722


7

II.

Asia

......

aproximatiel

815655931

dintre earl pe basa statisticelor 328989264


D
7
7
n aproximatiel 4866(36667
M. Africa

dintre cari pe basa statisticelor


aproximatiel

lv. Afficrica

. . . .
dintre earl pe basa statisticilor
7 aproximatiel
V. Australia
. . . . .
dintre earl pe bass statisticilor
D

VI. Oceania

a
.

Femeescf

16103304

7853304
8250000

27108743

1154215

10$58743
16750000

179215
975000

102005593

1163260

87517372
14488221

993760
169500

3516725

302519

3546726

302549

aproximatii1or
.

dintre earl pe basa statisticilor


n
a
a aproximatilor
Totalul

228789

36138

228789

36138

1283009690 I

dintre earl pe basa statisticilor 760328614


aproximatiilor 522681076
a
r

1532248

5720248
9632000

Urmeaa. decl de aid c printre acele 1283 de


milioane de oarnen1 despre a caror irnpartire dup

sexuri, pe ba a recensAmantului si a aproximaVel, s'a putut da oare-sl carl informaiii, pant!.


la 649 1/2 de milioane, ail lost persoane barhtestl, iar 633 4 5 de milioane, persoane femelesti

Adic sexul barbatesc a intrecut pe cel ferneiesc


cu 15 1/3 milioane de suflete. Dintre toate continentele, Europa este unicul, in care se \ ul femelesc l'a intrecut pe cel barbatesc i chiar cu
32/5 milioane de suflete. Cum cd emigiatia joacti
www.dacoromanica.ro

137

un rol hotarator in aceasta privinta, aceasta reiese cand observam numerul populatieI al AmericeI de nord, care dupa ultimul recensament, a

avut un minus de 937,743 de suflete femeIesti


la 54 906,407 de locuitorl. Tot ast-fel, la ultimul
recensament din Australia, de la 31 Decembrie
1887, escedentul populatiel barbatestI asupra celel
femeIesti, era de 302,549 de persoane sat% de

.8,9 010 din totalul populatiel. De oare-ce insa emi-

grantii sunt in mijlocia de virsta cea mal sanathasa si voInica, iar majoritatea Mr find akatuita din barbati, e natural ca tocmal paturile
corespunzetoare ale populatieI femeIest1 sufera

mai rea din pricina emigratia De altmintre-

lea si resboaiele exercita o inriurire foarte insemnata asupra dispropor(iel sexurilor, precum

o dovedeste statiscianul Fircks din oscilaOunile

cart se arata in cursul veaculul in propor4 numerica a celor doue sexe, in Franta si in Prusia.
In anul 1801, decl dupa incheierea revolutieI si
a seriel celor d'antaia resboaie, escedentul populatiei femeIestl, era in .Franta de 26,6 la 1000
de Jaarbatt Iar pana la 1806, escedentul acesta
s'a coborat la 16,4, dar la 1821, adica. tocmal
dupa ispravirea marilor varsarl de sange ale resboaielor Napoleoniene, s'a urcat iar la 28,6. La
1831 era de 20,6; la 1841: 12,1 ; la 1846:
9,0 si la 1851, era numal de 6,0. Dupa resbolul
din Orient, escedentul s'a urca t. iar la 8,2, si In
1860, a scazut la 2,6 si in 1866 la 1,0. Exista,
va sa zica aproape acelasl num& de indivizI penfru ambele sexe. Insa in 1872, adica dupa itswww.dacoromanica.ro

13,t

boiul franco-german si dupa Comuna din Paris,


escedentul populatieI femeYesti s'a urcat iar la 3,8,
Imediat dupa resboaiele Napoleoniene, escedentul

mijlocia al sexulul femeiesc asupra celul barbatesc, in Prusia, s'a urcat la 8 pentru fie-care miede barbatl. In 1824, escedentul acesla a cazut
pana la 6, in 1831, la 4, in 1838 la 2, persistand tot astfel pana la 1852. Dar in 1854, escedentul s'a urcat iar la 4, se vede ca in urma
emigratiel cresckoare, si in 1867 dupa itsboiut
din Schleswig-Holstein si dupa cel germano-austriac

la 9,6, iar in 1872 dupa r6sboiu1 franCo-german,.


s'a urcat iar la 15.8 si in anul 1885,
probabil in urma emigratiel tot mai mare
a cres-

cut si mai mult, pana la 18,8.


Intru cat deosebirile de rasa joaca I, re un rot
pe langa resboaiele i emigratiele in proport,ia numerica a diferitelor r i continente, cum crede
Fircks, nu se poate sustine nimic positiv, de oare-ce
ne lipsesc datele necesare. Cu privire la Europa,.
care ne intereseaza in deosebi, motivele deosebirel numerice a sexurilor, la care sexul femeIesc

prevaleaza, sunt din cele maI dare. Si cum ca


emigratia joaca aicl un rol hotarator, aceasta ne-o,

arata escedentul de barbati de aproape un milion, in Statele-Unite care egalizeaza aproape ea


desavarsire, escedentul femelelor din Germania_
Dupa resultatele statistice din 1889, a fost in
Statele-Unite un plus de 937,743 de barbat1, iar
in Germania un plus de 988,876 de feme!.

Mal este important de a stabili in ce raport


sta biei1 nol-nascutl la fetele noll-nascute, si
www.dacoromanica.ro

1 39

copiii nelegitimi sail nascuti morti. In Germania..


de la 1872 pand la 1888, numrul baietilor noil-

ndscuti la cafe 100 de fete noti-ndscute, oscila


intre 106 9 si 106,2. La eel morti-ndscuti s'a
observat in acelasi interval o schdere treplata,
lucru care se datoreste poate irnbundtatirel ajutoarelor de nastere. Dac s'a ndscut insa mat
multi bdieti decal fete, ail murit in schimb mat
multi din sexul barbdtesc, decat cel femeiesc. Iatd'.
si proportia. Ail murit:

1872 :
1878 :

1884
1888 :

BarbalT :

Femel :

La cMe 100
femeT ad munit birbat11

651,675
644,965
663.792
627,985

609,241
583,635
608,066
581'812

107,0
110,5
109,2
107,9

In Paris s'ati nscut in 1782, 31,828 de baietr


si 30,753 de fete, decl 103 MeV la 100 de fete.
Dar mortalitalea la copiii mai mid de 15 ani, a
fost de 191 la 1000 la MeV si de 156 la 1000,
de fete. In toat Franta corespund in mijlocia 940
de nasteii femeiesti la 1000 de nasteri bdrbdtesti. 0 deosebire isbitoare intre sexurl s'a aratat
in Paris, la num'erul acelora morti de ofticd. Ea.
a rdpit in anul 1877 : 4768 de indivizi barbdtesti, si numai 3815 de individe femele'll. Cauza
acestel mortalitAti din cale afara, de imultild la
sexul btirbatesc,
care e mai numeros la ora
decal la lard
trebue cautata in felul de tat
neigienic si usuratec. Dupd Quetelet, in virsta de18-21 bArbat'ii mor mai multi de cat femeiele IR
www.dacoromanica.ro

140

virsta de 18-25. 0 a doua caus& mai este ca


felul de indeletnicire al brbatilor, (fabricele, navigatia, cane de transport) e mai primejdios deck
reel al femelelor.

Cauza numrulul mai mare al Mietilor nscuti


mortl, trebue cautat in faptul c& din pricina capetelor lor, in mijlociti mai voluminoase, se nasc
mai cu grea, si sunt in genere mai greil de c:res.eut, suferind deci mai mult deck fetele sub constitutia slab& a rnamelor lor 1).
S'a incercat a se explica faptul isbitor ca pretutindeni se nasc mai multi bAieti deck fete, prin
-aceia ca probabilitatea mai mare a nasterei until
baiat depinde de la aceia 1a barbatul zamisluitor
_s& intreac& in mijlociii pe femeia sa in vrist, putere i energie. Se sustine c& nasterea de bAieti
/rile() casAtorie, e cu atat maT deas, cu cat diferenta intre vrista bArbatului si a femelei, este mai

mare, dar c bArbatil betrani sunt in defavoare


fat& de femelele tinere.
S'ar putea deduce deci de aci, legea urmAtoare :

Batura esen(ial mat puternical a unnia din

-sop, influenfrazd asupra sextdal copilalut

Din toate astea reiese cu sigurant& c dac& in


urma unel educa(il si al until traiii natural, femelea se desvolt& mai mult fiziceste i morali-

ceste, nurne'rul copiilor neiscuti morti ca fi


1) E de remarcat c. femeTele popoarelor salbatice sad semi-salbatice, nasc mutt mai usor i ed. mal In tot-deauna reiad activitatea lor obicInuitd foarte curend dupl actul facerel. Tot asa se
intempla si la femelele gred-muncitoare ale claselor nuastre
de jos, mal ales femelea de la tare.. Acestea nasc mutt maT usor
decal femelele claselor de sus.

www.dacoromanica.ro

141

mortalitatea copiilor scade. MaI urmeazg 4:1


aci, pe de alt parte, ca prin sporirea puterilor
fizice si intelectuale ale femeleI, si printeo selecthine corespunzetoare in privinta virsteI barba-

tutu!, regularea numerului naqterilor al celor


doug sexe, e foarte cu putintet 0 cd sub condip sociale sdndtoase, e chiar probabild.
De o insemnatate hotargtoare pentru excedentul

sexulul femeIesc asupra celuI ba.rbatesc in Europa, este emigratia si obligativitatea serviciulul
militar, de oare-ce, aceasta din urma face pe multi
liner! de a emigra in virsta cea mat infloritoare.

Numetul emigrantilor barbatI intrece pe cel al


emigrantelor femelestI in Germania cu cate 10 sag
15,000 pe an.
Dupa statisticile oficiale privitoare la recens-

mintul militar din anul 1889 in Germania, dintr'un milion si 149.042 de chematI la sortI 42,127
n'ag putut fi gsill, 110,552 ag lipsit fail motive, 19,139 ag lost condamnati pentru emigratit
nepermise si 14,299 erag datI in judecat pentru
emigratiI nepermise. Aceste tifre n'ag nevoie de
comentarit Dar vedea-vor si. femelele cat de mult
le priveste si pe ele schimbarea conditiflor noastremilitare si politice.
Dad. serviciul militar va fi prelungit sag prescurtat, armata marita. sag micsorat; daca urmgrim o politica a,sbolnica, sag pacInich, dacg tratarea soldatilor este demn sail mizerabil, atarnand de aci inmultirea sail imputinarea dezert-rilcu. si sinuciderilor in armatg, toate astea sunt

chestil car' trebuie sci intereseze pe femeie tot


www.dacoromanica.ro

142

,t.wt de malt ea i pe barbat. Brbatul se poate


da mai curend in laud -de la aceste imprejura.ri
decat femeiea. Prin aceasta insk cre0e primejdia
pentru femele ca s nu-sl poat g. ajunge scopul
firesc al vietei sale.
Dintre cauzele cart pricinuiesc diferenta numeric& a sexurilor, defavorabild femeielor, mai face

parte 0 numerul accidentelor de industrie, care


se inmulteste cu atat mal mult, cu cat masinismul se desvolta mai tare. Adeverat este cg
sexul femeiesc a inceput s dea contingentul seri
in aceste accidente pentru c ele incep a fi intrebuintate din ce in ce mai mult in toate ramurile industrid. Dupa statistica asigurArel de accidente din anul 1888, numerul accidentelor mor-

tale a fost de 3692 contra a 3270 din anul pre-cedent : numerul lucrtorilor czuti in imposibilitate de a mat lucra in urma accidentelor, aft

fast de 3166 contra a 2216 din anul precedent.


_Numerul acestora trebue bagat in seam& cu atat
mai mult cu cat el mor in mijlocia mai iute. Numerul temelelor devenite veduve in urma accidentelor mortale intemplate in 1888 a fost de
2406. PTintre cel omoriti sa devenitl cu totul

incapabili de a mai lucra, se afl i un num&


mic de femei despre inaltimea cruia insa, nu
Om Inc& nimic precis.
Mai nenorocit Inc& decat peirea barbatilor in
industrie, este peirea lor in populatia marinarilor. Nu dispunem de cifre positive, dar marea
primejdie a acestei profesiuni motiveazg. numerul
..cel mare de veduve cg se constata generalmente

www.dacoromanica.ro

143

la populatia marinar. La recensamentul din 2 De-cembre 1890, insula Helgoland avea 953 de barball si 1133 de femel, decl o foarte mare disproportie intre sexurT, care e clestul de mare chiar

ilaca am vrea sa sustinem ca o parte din populatia barbteasca a lipsit in ziva recensamentulut.

Cu cat situatia barbatulul incepe a se imbunatati in chip- real, cu ata vederile sale se las_gesc. respecta mal mult viata umand, mortalitatea cea mare a. copiilor incepe sa descreasca,
mesmile de precautiune generale il ingaduie de

-a nu se teme catul de putin de pericolul masinelor, al muncel din mine, etc.... si tot asa i cu
munca de pe mare. Din acest din urma punct de
vedere, avem inaintea noastra procedeurl nelertate.

Este un fapt recunoscut de toga Anglia, multumita d-lui Plimsoll, ca mal multi capitanl de corabie, in criminala lor

lacomie de a castiga

arunch fara scrupule cu echipagiile bor in prada


celor mai turbate tempeste o multime de corabit
impropril navigatiel i asigurate pe pret mare, cu
scopul de a capeta despagubirl marl ; i oare-cart
capitanl de corabie germanl, nu trebue nicl el
s se dea lumel drept modele de cinste. Pe
de alta parte, mesurile de protectiune, pentru
-scaparea naufragiatilor de pe toate termurile, sunt
Inca foarte- rare, si de putMa irnportanta, pentru
-ca intrebuintarea lor este aproape cu desaversire
predata in mainile initiative.' private. Statul este
aproape ea totul indiferent cu privire la chestia
bunel sa. relel stall a sutelor i miilor de supusl
al sel. Au fi inspaimentator de a infatisa aci, cum

www.dacoromanica.ro

144

stAm cu scAparea naufragiatitor pe coastele mat

putin cunoscute. Un stat care ar asigura bunul


tarn egal tuturor unica si cea mai sfintA datorie de alt-fel
ar putea s imbunAtateascA conditiile vietel si ale calestoriilor pe mare, si SA le
inconjure de niste ast-fel de mesuri de prevedere-

in cat toate aceste desastre ar deveni niste cazurl cu desAversire esceptionale. Dar sistemul de-

industrie actuala, o adeveratA hotie, care nu nu-

mei% oamenii de cat ca cifre, pentru a trage


de aci cat de mult beneficia cu putintA, tine_

viata until om ca nulA and e vorba de a cat

tiga cati-va lei.


ImbunAtatirea ladicalA a conditiilor sociale ar
suprima si armatele permanente, crizele industriale
si ar pune capet emigratiel, intru cat aceasta din

urma atirnA de ambele cauze de mai sus.


Intre alte motive earl pun piedicA chsritoriei,.
mai sunt si urmAtoarele. Un num& mare de barbati sunt impedicati de catre Stat, de a incheia o
casatorie liberA.

toat lumea ofteaza nu se-

gandeste de cat a arunca ochii asupra imoralitAteT celibatului clerului catolic, Ma a avea un

cuvent de blam pentru faptul c un mutt mai


mare numer de soldati sunt si et condamnati la

celibat. Ofiteril n'ati numai trebuintA de consimtimanful superiorilor lor, dar mai sunt foarte jenatt

in libera alegere a unel femei, pentru ca. le este

prescris ca aceasta trebue st aibA o anumitA


avere, destul de mare. latA pilde earl ne amt.&
destul de lAmurit in ce chip Statul intelege casAtoria. Subt-ofiteril intelnese aceleasi piedici si_

www.dacoromanica.ro

145

pretentii cand e vorba ca sa se insoare si el ;


ail nevoie de o autorizatie, care nu li se da de
cat cu cea mal rea -vointa, si Inca in proportiT
restrinse. Pentru multimea cea mare a asa numitilor muritori comun5, de casatorie nicI nu e
vorba ; li se refusa, pur si simplu.
Opinia publica este in genere de Were ca nu
trebue acordata voia de a se casatori, unor tined

mai jos de 24 sag 25 anl i 25 de any, %este in


genere etatea -pe care legea imperiuluI asupra
casatoriel civile o considerd ca versta majora pen-

tru casatoria barbatuluT. Putem aproba aceasta


nurnal considerand ca neatirnarea civica, nu se
cap6ta de cat la aceasta versta. Numal pentrn
fiintele carl se gasesc in intimplarea fericita de
a nu avea sd-sl creeze o sitdatie neatarnata
ca printit de pilda
opinia publica gaseste
drept ca barbatul sa se insoare de la 18 sag de

la 19 ant iar fata tinra de la 15 sag 16 ant

Afara de aceasta, printul este major de la 18 anT


In sus si prin urmare capabil de a guverna imperiul cel maT intim si cel maY numeros. MaritoriT obicinuitI ajung la capacitatea de a-sT gira
eT singurl bunul lor tral de la etatea de 21 anT in sus

Aceasta, deosebire in felul de a judeca etatea


casatoriel, stabileste ca opinia publica nu sprijind
dreptul de casatorie, de cat pe pozitia sociala de
acum, si ca judecata sa nu mat tine sbcoteala de barbat, ca fiint naturald, nici de instinctele lul sexuale. Dar instinctul sexual nu atirna
nicl de anumite conditiT sociale botarite, nicl de
felul de a vedea si a judeca lucrurile carl urmeaza
10

www.dacoromanica.ro

146

de aci. Indat ce fiinta omeneasca a ajuns la maluritatea sa, ea caut a esi la ivealti cu toatA
energia care caracterizeaza la densa instinctul cel
mai tare, cel mai puternic. El este incarnatia vielei omenesti, si cere imperios de a fi satisfacut,
subt greutatea durerilor fizice si morale cele mat
crude.

Epoca maturittet sexuale se deosibeste dup.


indivizis clima si felul de viata. In Wile calde_,
ea se produce de obiceig. la fiintele sexulul fe-

menin, de la 10 sail 11 ant; acolo sunt femel


cart la aceasta etate, duc in brate pe antaiul lor
copil, dar earl tot-de-odat se vestejesc deja de
pe la virsta de 25 sail da. 30 de ant Sub climatele Nordulut, femeiea se coace de obiceiil de
abia intre 15 sail 16 ant, poate si mat tarziil de
multe onl. Etatea pubertiitel nu este cu atat mat
mult, de o potriv pentru femeiele de la orase
si cele de la Oa La fetele stinhtoase si voinice
de la lard, cart traesc In aer deschis si lucreaz
cu hrirnicie, menstruatia se produce In mijlocia
cu un an mai tarzia decat la domnisoarele noastre
de la oras, molesite, enervate si vaporoase, Pentru
cele d'intaiti, pubertatea se desvaluie, In genere,

in mod normal, cu turburArl foarte rare; pentru


cele de al doilea, desvoltarea normaIA este mai
mult o exceptie; la, aceste din urma, se produc
o ntultime de simptome morbide cart dispera. pe
medic pentru ca". prejuditiile isi moravutile II im-

pedich de a prescrie si de a aplica leacurile cart


singure numai o pot face sanatoasa. De ale mi
medicii nu sunt silitt de a convinge pe doamnele
www.dacoromanica.ro

147

oraselor, palide; nervoase, bolnave de pept, ca leicul

cel mal radical, afara de o schimbare in felul de


traY, este casatoria? Dar acesf leac, cum oare Ii
pot aplica? Aceast propunere intelneste piedice
neinlaturabile si de sigur, nu se poate imputa de
loc until barbat care inainte de a se insura a

vezut poate de doue on pe femeia sa, o fiinta


care in cask nu este decat un fel de cadavru
ambulant, si st in pericolul, de a muri la cea
d'intaia nastere sati de boalele ce provin de
acolo ?

Toate arestea arata din nog punctul uncle e


de nevoie a se introduce niste schimbari, adica
ca este necesar d'a reintemeia in intregime educatia, de a-I da ea scop formarea atat intelectuala
cat si fizick a fiintei omenesti, schimband in mod
toate niste
radical conditiile traiului si muncei

lucruri earl nu sunt cu pub* decal daca s'ar


gchimba cu desaversire or.clinea sociala.

Aceasta este starea de contrazicere intre barbatul infatisat ca fiin sexuala i naturala,
conintre barbatul considerat ca fiinta sociala,
-trazicere care nu s'a Manifestat nici-odata in
este cauza tuchip asa de izbitor ca astazi,
turor relelor tot ark de. numeroase, cat si per-culoase, de earl am vorbit pana act- Ea singura
d A prilej unei multimi de boll in detaliarea carora
nu vreail sa. intru acum, dar cari lovesc mai ales

sexul lemeiese. Mal intaiti, pentrd eh organismul femelel e mult mai strans legat de functiunile gexuale, de cat cel al brbatului,pentru ca ea
:incearca, 'mull mal multinriuririle aceStor Tun&
www.dacoromanica.ro

148

Ounl, mai ales in reintoarcerea periodica a men-

struatia si in sfarsit pentru ca femeTea mal


cu seam& intempina cele mal multe peclicl la satisfacerea adeverata si fireasdi a instinctelar ei
din cele maI vioaie. Aceasta contrazicere, intre instinctul firesc si constrngerile sociale duce la faptele contra naturei, la viciurile
si desfranarile ascunse, intfun cuvent la Multumirile artificiale care omoara cu desaversire oricare organism care n'are voInicia si puterea de
a resista ori-carel incercarl.
De vre-o catt-va ani, chiar sub ochil guvernantilor, se favorizeaz in felul cel mal Tusinos,
aceste pofte contra naturel, ma'f ales pentru sexul
femelese. Inteleg prin aceasta, recomandarea ascunsa a cator-va artificil, cad se recomanda prin
cele mal mari jurnale si mai ales in anunciurile
ziarelor amusante earl patrund mal repede in intimitatea familia Aceste reclame aunt in deosebi
la adresa partei celei mal inalte a societatel, cad
pretul productelor de cad vorbim sunt asa de
scumpe in cat oamenil cu avere mica nu-0 pot
multumi fantazia. Alaturl de aceste anunciurl fara
pic de pudoare, se gaseste in mod Inca mai deschis respandita, oferla de tabloun obscene, maT
ales sail intregl de fotografil, poesii si lucrarl in
prosa a caror titluri singure, sunt calculate pentru
firesti

a gala simturile si care ar trebui urmapite de


catre politie si ministerul public. Dar acestia din
urma ail prea mull de lucru cu persecutarea sociaistilor, acestor turburatorl ai gcivilizatiel, moraell castitoriel i familiel,. 0- parte insemnata a

www.dacoromanica.ro

149

literaturel noastre romanciere, luereaza in acelasI

fel. In aceste condig ar trebui inteadever sa ne


miram dac escitarea i desfranarea simturilor
nu s'ar manifesta in chipul cel maI periculos pi
mal nesanatos, pana a lua proportiile uneI calamitatI sociale. Viata lenevoasa i luxoas pe care
o due atatea femel bogate, supra-excitarea nervilor prin intrebuintarea parfumurilor eelor mat
fine, abusul musiceI, poesiei, teatrulul, pe scurt
tot

ceea ce poarta numele de placed artis-

tice si se cultiva prin anumite felurl in gradinl


de iarna: toate aceste lucrurl sunt considerate de
sexul femelesc care sufera la un grad asa de
mare de o ipertrofie a simturilor i nervilor, ca

mijlocul cel mai deosebit de recreatie i educatie;


toate acestea due la extrem escitarea sexuala pi
impinge cu de-a-sila la esces.
La saract sunt niste felurl de indeletniciri obo-

sitoare, anume mal ales muncl sedentare, carl


favorizeaza ingratoadirea sangeluI in partea de
jos a abdomenuluI si care, prin apasarea organelor locale, necesiteaza excitarea sexuala. Una
din ocupatiunile cele mal periculohse in felul
acesta, este munca la masina de cusut, astdzI asa
de respanditd. Aceasta atatti i turbura nervil si

simturile- Inteatata in cat o mune& de zece pana


la doue'-spre-zece ceasurl pe zL ajunge pentru a

ruina pe cel mal bun organism. Escitarea exagerata a simturilor este de asemenea datorita zabaveI prelungi In. ateliere neincetat tinute la o temperatura inaltd, cum de pilda, rafineriele zaharulul, vapsitoriile, imprimeriile de stole. AceleasI
www.dacoromanica.ro

150
A...N., A

efecte se produc si prin munca din timpul noptel


la lumina gazulul in ateliere inchise si adesea
chiar in mijlocul promiscuitatel celor doue" sexe..
Am stabiit deci un sir de fapte cad arunca cr
lumina ctralucitoare peste ceea ce situatia noastra
actuala, are de nesanatos, si ne cum se cade. Dar
ast-fel de Tele, avend niste radacini asa de adinci

in orpnizatia societateI noastre, nu se vindec6


nici prin discursud de moral& nici prin mijloacele de imbunatatire aparenta, pe cad sarlataniI
sociall si religiosl ale celor dou sexud, fac ast-fel
de minunl.
Chiar in radacina in840 a ruluI, trebue dat cu

toporul. Trebue cautat a crela o metoda sanatoasa de viata si de munca, un sistem de educatie cat de larg, o satisfacere fireasca a instinctelor naturale si sanatoase; fara aceasta, nicl o
scapare!

0 multime de consideratil de cart femeIea tre-

bue sa se ocupe, nici nu exista pentru barbat.


In virtutea situatiunei sate precumpaditoare, el
are -dreptul absolut de a-si alege in voie dragostele sale, intru cat hotarele sociale nu-I pun piedica. Caracterul de asezament de prevedere dat
casatorier, proportia exagerata a unul mare numr
de fiinte femelestl, moravuTile in sfarsit impedica
pe femeIe 'de a declara dupa plac sentimentele el;

ea trebue sa astepte de a fi alma Si sa se aranjeze in consecinta. In genere, ea se grabeste de


a gsi prilejul spre a gasi un ointretinetor 0 care
eo scape de plictiseala, d& acellel de dipret in societate, care este soarta acelei sarmane fiinte, ce
www.dacoromanica.ro

151

se numeste <data. batrana). i nu este rar de a


o yedea dand din. umerT, aruncancl o privire dispretuitoare acelora dintre tovardsele et carl avura
in destul simtimentul demnitatei lor de fiinte omenesti pentru a nu se vinde celui d'antaiti venit
in cale-1 pentru un fel de prostitutie conjugala, si
cart prefera a remane singure pe drumul vietet,
presarat de spini.
Dar cand barbatul vrea sa atinga in casatorie,
multurnirea trebuintelor sale de dragoste, este si
el legat de piedicele sociale. Trebue mai intaiti de
toate, sa-st puna urmatoarea intrebare : Poti tu sa
hranesi o femefe i mai in urma cati-va copit, si
poil sa
hrnesti asa, in cat greutatea grijilor, acet nimicitorl ti fericirei tale, sa nh te apese?
Cu cat 10 infatiseaza mat frumos casatoria, cu
cat 1.0 face o ideTe ideala de densa, cu atat este

constrins a nu lua de cat din pull i simpla dragoste pe o femefe care-I iubeste pe el, si cu atat
trebue sa-si pue serios intrebarea de mai sus.
A re'spunde afirmativ la intrebarea, in -conditiunile
actuate ale industriei i proprietatei, este de multe

orl cu neputinta si el prefera deci mal bucuros


de a remane celibatar. Alil, mai putin scrupulosi,
se supun la consideratil deosebite. Mit de bar-

batl tinert at claselor de mijloc, nu ajung decat


relativ tarziti la o pozitie neatarnata, in raport

cu pretentiile lor, dar nu sunt in stare de a-si


mentine pozitia inaintea unet femei decat in cazul
cand aceasta are o avere insemnata. Cate o data un
mare nume'r dintre acesti tinerl 10 fac, din a.ceea

ce se chiama ta-sf mentine ranguli, in casatorie,


www.dacoromanica.ro

152

o ideie care nu -sp invoeasce cu mijloacele lor :


trebue atuncl, din pricina educatiel fundamen-

tal de false pe care am zugraviro a cejor maI


multe femel, sa se hotarasct si aci, la niste rerintl cart intrec cu mult puterile bor. Femelele
bine crescute, avend pretentil cumpetate, nu vin
cu mulpmea inaintea lor , acestea se departeaza
si nu se intalnesc acolo unde putin cate putin
exist& obiceiul de ail cauta o sotie,FemeIele carl

insa se intalnesc cu densil, sunt adesea dintre


acelea earl cauta a atrage pe barbatl prin exteriorul lor, ascunzend sub -o stralueire falsa de.fectele lor personale si maI ales situatia lor materiala, asupra carora ele vor sa, faca o schimbare.
Cu cat aceste dame yin la etatea in care, pentru
a se marita, trebue graba, cu atat ele intrebuin-

teaza mijloace de seducere de orl-ce fel. 0 femele de aces! sol, daca reuseste a cuceri un barbat, atuncl ea este atat de obiclimita cu infa1isarea, cu usurintele, ru maruntisurile model si cu
Placerile costisitoare, incat vrea sa regaseasca. toate
acestea si in castorie. Se deschide aci pentru

barbatl o prapastie asa de adinca incat mulct


dintre el prefer& a lasa in pace floarea care info-

reste la term si care nu poate fi culeasa deck


cu riscul de a-s1 rupe gatul. El se due inainte
singurl si-sl cauta distractil si placerl, pastrandu-sl libertatea.

In clasele inferioare, cu mal pupa avere, cea


mai mare parte din piedicileicasatoriel, provin din
aceea ca. fetele tinere sunt silite de a irnbratisa, o
meserie ca lucrtoare, ca vinzatoare, etc... pentru a
www.dacoromanica.ro

153

se putea intretine ele, si adesea i famillea lor,

in asa fel ca nu le remane nici timpul nicl prilejul de a inveta cum se conduce o casa. Adesea
inca,

chiar mama nu e in stare de a da fiicel

sale, cu privire la gospodarie, educatlea trebuincioasa, pentru ca. ea Insasl este impovarata de
lucrarl industriale, si in multe cazurl le ocupata in
_afar& de cas.

Numerul Mrbatilor cad pentru toate aceste


motive nu se pot insura, creste intr'o proportie
ingrozitoare. Daca, observam c dupa recensamentul anulul 1875, la o mie de barbatl intre
18-20 ani, se sowleste 1054 de femel. i ca
se poate stabili ca cel putin 10 0/0 din barbati, reanan ..celibatarl, relese clar ca la- o sut de femel,
numal 84 se pot gandi la casatorie. Aceasta proportie se arat i mal defavorabila prin anumite
localitatl i pentru anumite pozitil. Tocmai barbatil cu situatiile bune se insoara In numer mic
inti pentru ca datoriile castoriel sunt prea marl
si al doilea pentru c barbatil ce fac parte din
aceasta patura, se distreaza silT multumesc placerile aiurea. Pe de alta parte, proportia de care
vorbim este cu deosebire dezastroasa pentru femelele din acele partl unde locuesc multi strainl
cu familiile lor, dar prea putinl tineri. Prin aceste
localitatI numerul fetelor carl reman nemritate

se ridica usor pana la 30 si 40 N. Lipsa candidatilor de insuratoare loveste deci mat ales

aceasta categorie de fete, carl, prin educatlea lor


precum si prin pozitia social& a parinthr lor,

sunt deprinse cu pretentil marl, dar call nu pot


www.dacoromanica.ro

154

da pretendentulut ravnitor de avere alt-ceva de Cat


persoana lor, si cad nu sunt fdcute pentru un

barbat de o situatie inferioard, pentru care n'ail


chiar de cat dispret. Aceasta este cu deosebire
adevrat pentru o mare parte din membrele
acelor familil cad trdiesc din lefurl marl, foarte
respectabile din punctul de vedere social, dar
carl sunt lipsite de resurse din puntul de vedere economic. Existenta femelelor din aceasta
clasd, este relativ cea mal trist dingre existentele
tovardselor lor de suferinta. Prejuditiile sociale le
silesc de a se tinea departe de o multime de

ocupatil prin cad si-ar -putea creia o soart mai


bund. In folosul acestel clase de fernel, s'ag facut

de o bucata de vreme, toate i'sfortarile de catre


asociatlunile pentru ridicarea muncel femeiestl,
care se afl sub patronagiul doamnelor din cea
mai inalta societate. Aceasta este insa o munca.
de Sisif ca si aceea a societrttilor cooperative fitcute dup sistemul lui Schultze-Delitsch carl art
de scop a imbunatati soarta muncitorilor. Se dobindeste rezultate neinsemnate ; iar dobindirea

de rezultate marl, este un lucru imposibil. Patronagiul celor marl mai are si un alt inconvenient,

anume cd exerciteazd o presiune morald care


indbuse imediat ori si ce aspiratie la o schimbare fundamentald, si care nu tolereazd cea mai
'mica indoiald despre dreptatea bazelor organizatiei
noastre politice si sociale, toate ideile nol hind puse

in afard de lege ca crime de inaltd trdare. Muncitoril

au scapat foarte cu greti de sub tutela

prietenilor lor, maril boierl, femelele vor scapa si


www.dacoromanica.ro

155

mai greii. Para in prezent asociatiile acestea art


si remas la adapostul ori-caror asa- zise tendinti
subversive: later, pentru ce ele Wait nici Q im-

semndtate pentru adevdrata emancipare a fe.

mad.

E greil de stabilit cat e de mare numrul femelelor -earl din. pricina imprejurrilor mat sus
analizate, trebue sa renunte la viata conjugala.
Exista totusl cate-va date statistice pe earl ne
putem sprijini. In Scotia pe la anul 1870, flumerul femelelor nemaritate de sub virsta de 20 de ant,

era de 430/0 dintr'acela al femeilor de aeeeast


virsta si se numerail 110 femel la 100 de barbatl. In Anglia, se numra cu 1,407,228, mal
multe femel ca barbatl intre 20-40 ant si 359,969
de fernel nemaritate ce trecusera de aceasta virsta.

La 100 femel, erail Cate 4 nernaritate. Ce zic


oare fata de acest fapt, aceia earl in usurinta lor
de a ju.deca, tagaduesc femelel dreptul de a aspira la o situatie neatirnata si egala in dreptuft* cu aceea a barbatulul, trirnitend-o la casatorie si la viata casnica ? Daca_atatea fernel reman nemaritate, nu ele sunt de vina sai rea vointa lor, si cat priveste asa zisa fericire conjugala, nol am zugravit-o in deajuns.
Si ce se intampla cu aceste yictime ale alatuirel noastre sociale? Natura oropsita si inabusita.
II intipareste rezbunarea chiar pe taisaturile obra-

zulul si ale caratterulul prin care asa zisele fete


batrane sail holtet, se deosibesc de cele-l'alte fiinte

omenestl in toate terile 0 sub toate climatele. Er


sunt marturia vie a inriurirel pu-ternice si primejwww.dacoromanica.ro

MG

tlioase pe care o exercit inabusirea instinctultit


sexual. Fapt este ca oamenT foarte insernnati preeum, Pascal, Newton si Rousseau, numal din
aceasta pricina, ail suferit la betranetele lor de
alteratil crude ale facultatilor morale si intelec.
tuale. Ceea ce lafemeTe se numeste nyrnfomanie, ca
yi numeroasele felurT de isterie,

se trag de la

-aceasT obarsie. Nu maT putin in disatorie, nepla-

cerea de a trai cu un brbat ne iubit, duce de


asemenea la crize de isterie si pricinueste adese.011 sterilitatea.

Aceasta este viat.a noastra conjugald de astazt


tu consecintele sale. Vedern ded c. casatoria, in
timpul de fata, e o institutie strimt legata de alCatuirea social-a existenta; Tea traeste si moare
.odata cu aceasta din urma; si este cu neputintA
de a-T imprirna in sinul societalel de fala miste
ast-fel de modifiarl incat partile sale rele sa dispag. Toate studiile carl pornesc de la acest punct
de vedere, n'ati nicT un sort de isb'anda. Lumea

burghezd nu poate nic set dea cdstoriet o


form'd satisfdcdoare, nici s facd cu puti/01
-satisfacerea acelora cari nu se 4nsoard.
Prostitutlea este o institutie socialh necesari a
lumei burgheze.

Daci dsatoria inM*aza una din partile vietel


sexuale a lumel burgheze, prostitutTea infatiseaza
pe cea-l'alta. Ce d'anteiii este fata monetel, a doua

,este dosul. Cdnd barbatul nu-si gseste multumirea in casatorie, atunci recurge de cele maT
www.dacoromanica.ro

157

imulte oil la prostitutie, i tnt la aceasta mai recurge i acela care pentru Un motiv sari altuI, nu
vrea sd se insoare. Ast-fel cd sa e vorba de aceia
earl, cu sail Ma voie, trdesc in celibat, sa
de aceia cdrora cdstoria nu le -da ceia-ce asteptail, imprejurdrile le sunt nespuns de prielnice,
pentru a4 ajuta la multumirea instinctului lor
sexual.

Barbatii din toate timpurile si -din toate

rile

socotesc prostitutlea ca un pnivilegi foarte firesc,


pe care Pal dobindit ode drepb. i decl ei nu
fac de cht sa judece i s supravegheze cu mai
mult rigoare i severitate, In aceast materie, pe
toate femeiele carl trdiesc in afar& de lumea pros
fitutiel. Poate femeiea s BAIb intocmai aceleasi
instincte ca i brbatul, si aceste instincte sa se

manifeste cu mult mai mult patimd in anumite


epocl ale vietei, (in mcimentul menstruatiel), barbatul nu se sinchiseste. In. virtutea situatiel sale
precumpanitoare, el constringe pe femeie de a-si
indbusi energic instinctele ei cele mai pdtimase,
si face ca consideratia sociald i casatoria ei s
depinda de castitatea ei.
Si mai ales celibatarul este mai favorizat. Natura a fcut ca numai femelea s indure urnadrile actulul sexual; barbatul, odata cu multumirea.
trebuintsei sale, nu are nici neplacere, nici respundere.

Aceastd situatie privilegiata fatd de femeie, a


creiat in cursul civilizatiel, licenta desfranata care

deosibeste o parte mare de barbati in cerintele


lor sexuale..Si pentru c asa cum am spus, owww.dacoromanica.ro

158
*.....,..,..........

suta de cauze pentru una se opun la multumirea


.simturilor sub forma legitima sail nu o ingaduie
in destul, urmeaza de aci ca -provocarea e impinsa pana la .bestialitate.
Prostitutlea devine o institutie sociald necesard, intocmai ca poliflea, armata permanent,
biserica, patronatul, etc...... i aci nu e nimic
exagerat, si-vom dovedi cu prisos dreptatea acesteI
sustineri.

Am aratat deja cum cel vechi, in Grecia ca si


in Roma, issi infatisad prostitutlea; o time.' ca ne.cesara si o organizara in numele statulut De

-asernenea am maI aratat carl ail fost in aceasta


iprivinta felul de a vedea al evului-mediti crestin.
Sf. Augustin el in-susl, cel mal ilustru aparator al
crestinismului dupa sf. Pavel, predicand merei

ascetismul, nu se putea impedica de a striga:

-cDaca perzecutat1 pe fetele publice, violenta pa-

timilor va distruge totul in culmea el. Consiliul


provincial al clerului, tinut la Milan in 1665 s'a
exprimat si el, in acelasi TeL
SA vedem acum ce zic modernit
D-rul F. S. Hugel zice, in lucrarea sa tIstoria;
statistica si reglementarea prostitutiei din Viena,
.< Progresul civilizatieI va ascunde de sigurprosti-

tutiea subt forme mai placute, dar numal odata


cu sfarsitul lume, ea va dispare de pe fata OctbuluI parnentesc. Fara indoiala,,e mult de spus,
dar e sigur cit acela care nu-s1 da osteneala' de
a inainta cu Ondurile dincolo de forma burgheza
a societateI, acela: tare nu stie ice revolatie va Irebui sa intreprinda aceasta asupra el insas1 pentra
www.dacoromanica.ro

159

.....,,,........,^-",-",,,,,,....

a ajunge la o situatie sociala sanatoasa i fireasca,


trebue bine inteles sa se invoiasca cu d-rul
Hugel.
D-rul Wichern, sincerul i renumitul director al

stabilimentulul Ranhe-Hans 1) din Hamburg, de

acord cu d-rul Pathan, din Lyon, D-rul William


Tait din Edimburg i D-rul Parent-Duchatelet din
Paris, renumit pentru cercetarile sale asupra prostitutie1 i asupra bOlelor sexuale, sustine din partea-1:

.zProstitutIea este cu neputint.a de nimicit pentru


ca e strins legata de asezamintele scciale), si
14 in unanimitate, cer o reglementare administrativa. La modificarea asezamintelor sociale dad&
ele sunt cu adeverat cauzele proslitutiei, nic1 unul

nu s'a ganditz pentru cit lipsa de studil economice si prejuditiile educatie1 lor II fac sa consider& o astfel de reforma ca imposibila. Revista
Septeimna medicala din Viena), anul 1863,
No. 35, pune intrebarea urmatoare;_ Ce alta
cale remane celibatarilor numeros1,. de voie sail
,de nevoie, pentru nuiltumirea trebuintelor lor fires% de cat fructul oprit al lui Venus Pandemos?v
si conchide ca, "dna dec1 prostitutia este nece-

sara, ea are in ace1as1timp dreptul de a se bucura d& ocrotirea i favorizarea statuluit. D-rul
Hugel, In lucrarea sa citata mai sus, e perfect de
acord cu -acest fel de a vedea.
D-rul J. Kuhn. medicul politiel din Lipsca, zice
in lucrarea sa .0Prostitutia veaculul al XIX-lea,
din punctul de vedere al politiel sanitareo : oProI) Nuffiele u-nel case de edueatie tureetional ain Hamburg.

www.dacoromanica.ro

160

stitutlea nu e numai un reti care trebue indurat,


dar si un Teti necesar, aci fereste pe femel de
infidelitate (pe care numal bdrbatil aft dreptul de
a o svdrsi), aphra virtutea (negresit pe aceea a
Temelelor, cad brbatil n'ail nevoie de ea) impotriva atentatelor (sic) si prin utmare in contra
caderel 0. i in aste cuvinte ale D-rulul Kuhn,
este caracterizat sub forma sa cea mai putin

ascunsd, egoismul scarbos al barbatulul. Acesta.


este punctul de vedere corect al unul doctor de
politie care se jertfeste pentru supraveghierea

prostitutiel cu scopul de a pazi pe semeniT sq


de boale neplacute....
Si n'aveam dreptate, cand zi6eam : ct prostitutiea

este astzi un asezdment social necesar, ca si


armata permanentd, biserica , patrona-

politia,

tul, etc

In imperiul german, prostitutpa nu este, ca in


Franta, ingaduitd, organizatd si supraveghiata in
mod legal, ci pur si sirnplu tolerata. Casele publice oficiale atl, fost desfiintate, acolo unde existail,

printr'o hotarire a consiliului federal. In urma acestei hotariri, s'ail adresat Reichstagului, de la
1876-1880, numeroase petitil prin carl era rugat

de a permite din nog deschiderea caselor publice,

pentru ca viciul, ajuns clandestin, deve-

nea cu mult mai desfranat, si urma de aci o


crestere inspdimntatoare a boalelor sifilitice. 0
comisiune a Reichstagului, numita pentru a studia chestia, si pentru care era nevoie de mal
multi doctorl, a conchis ca petitiunile trebue trimise cancelarului Imperiului, rugdndu-1 a le lua
www.dacoromanica.ro

16 1

in consideratie, cad interzicerea caselor publice

va avea urmarile cele mal periculoase pentru


morala si sanatatea societatel, si in parte pentru
vieata de familie.
Aceste pilde sunt de ajuns. Ele arata ca Inabusirea prostitutiel este pentru societatea de azl,

Inca un Sphinx, a caror enigme nu le pate


.

deslega ; societatea gaseste de absoluta. nevoe de

a o tolera si a o supraveghia in mod administrativ, pentru a inlatura niste rele si mal marl.
Societatea noastra, asa de rnandra de cmoralitateax., creligiozitatea), civilizatia si cultura sa

intelectuala, trebue decl sa indure ca neoranduiala si coruptlea sa-1 nimiceasca corpul ca o otrava
lenta. Dar mat reiese si alt-ceva din toate acestea.

Statul creqtin declard oficial cci forma actuald


a ceiscitorief, nu este satisfacetoare, 0 cel bar-

batul are dreptul de a recuive la mulfumirea


nelegald a instinctului se'il sexual. Femelea nemaritata nu e socotita, de catre acelasl stat, ca
fiinta. sexuala, de cat numat atund cand se vinde
'patimelor nelegitime ale celul-l'alt sex, adica cand
devine o prostituata. Si aceasta supraveghiere, acest
control al prostitutiel, exercitate in fel de fel de chi-

purl de catre organele Statulul, nu se aplica barbatulul, ceea ce ar fi cu toate acestea absolut
firesc daca controlul medico-politienesc ar trebui
sa alba un inteles si rezultate, cat de neinsemnate ar fi acestea,
dar ele nu lovesc decat pe
femele. Dec1 nu se poate nicl macar sa invocl ca
un fapt de dreplate, la sprijinul acestor m6surl
aplicarea egala a legel, celor dou sexe.
11

www.dacoromanica.ro

162

Aceast protejare a barbatului in contra femelel de catre stat, stabileste adeverata natura
a raporturilor lor. S'ar zice ca. barbatii alcatuesc
sexul mal slab, si femelele pe cel mal tare, ca.
femelea este seductoarea, si ca. barbatuf, saxmanul barbat slab, este victima fel-110'0_ Legencla

seducerel intre Adam si Eva in raiul OmenItesc, continua. in felul nostru de a vedea si in legile noastre, s'i da dreptate crestinisrnulul: uFemeIea este marea corupetoare, vasul de alegere

al pecatulufo si barbatil n'ail rusine de a se infatisa ca niste sirl asa de tristi!


Idelea societata ca Statul trebue sa supravegheze prostitutlea pentru a pazi pe barbat de multe
boll, face de sigur sa se nasca in acest din urma,

credinta ca de aci inainte este la adapostul molipsirel, si aceasta credinta incurajeaza prostitutiea
la cel mal Malt grad. Dovada reiese din faptul

c pretutindeni unde politlea a intervenit cu cea


mal aspr rigoare in potriva prostituatelor neinscrise, cifra boalelor sifilitice a crescut destul de
insemnat, din pricina barbatilor carl deveneail mal
usurateci si mai putin ingrijatl.

Credem ca nicl un om cu vederl limpezi, nu


s'ar indoi ca nicl crearea locurilor de prostituVe
(case de toleranta, bordelurl) controlate de politie,
nicl vizitele organizate de densa, nici inspectia

medical, nu sunt in stare de a da cea mat mica


garantie in potriva contagiunel. MaI IntaitI, natura
acestor boll este de multe orl de asa fel in cat nu se
lasa a fi desegperite nici asa de usor, nicl asa
de iute ; in sfarsit ele ar cere
daca ar fi intr'awww.dacoromanica.ro

163

clever sigur descoperite

vizite reinoite de maI

multe on pe zi. Dar aceasta din urrah msura


este cu desaversire inaplicabila, din pricina numerului mare al femeTelor in chestie, i cu privire la cheltuielele cele matt Acolo unde trebue
sa. se oexpedieze fntr'un ceas 50 sag 60 de prostituate, vizita nu maf este dect o simpth. farsa
si citra uneia sag a doue vizite pe septamana,
sunt de asemenea de o insuficienta. desversit.
In fine, rezultatele acestel mesurI se nimicesc prin

faptul ca. barbatul care- poarta boala de la o fe-

mele la alta, nu este de fel impovarat. 0 prostituath care e vizitat Si recunoscuth ca sntoas, va fi murdarita cu un ceas mal tarzig de
catre un barbat atins de o boala veneriana, i va
comunica germenul mOlipsiref, palit la a doua
visit sag pana il cunoaste ea insa.sT boala, unel
serif intregf de alt,I vizitatorl. Controlul este decf
nu nutnaf iluzorig, dat se mal iscit faptul ca aceste
vizite, executate prin ordin, de catre meclicI, in
loc de a fi facute de catre matroane, loveste pudoarea in ceea ce are maf intim si starseste prin
a o distruge in intregime. Pe langa aceasta, prostituatele intrebuinteaz toate mijloacele pentru a
scapa de acest control. Un alt rezultat al atestor
mesurf politienestf este, a le vine foarte greg, si
le e chiar cu neputintli fetelor perdute de a se
reintoarce la o munca. cinstita. 0 femele cazut
sub controlul politief, este perduta pentru societate ; de cele mal multe orl, lea piere in mod mizerabil in cati-va ani.
Anglia procura, o pilda izbitoare de putiniil
www.dacoromanica.ro

164

folos al controlului medico-politienesc. Se stabilise in 1866 o lege speciala asupra locurilor uncle
trupele pa,mntestI si maritime ineatl garnisoana.'.

Ethine, pe catd vreme, intre 1860 si 1866, cand


aceasta lege nu era Inca in vigoare, cazurile de
sifilis usor cdzuserd de la 32,68 /0 la 24,73 010,
dupd sease anT ai aplicdreI sale, in 1872, cifra

bolnavilor era Inca de 24,26 ./0, adica de-abia


eu 1/2 0/0 maT putin decal In 1866. Dar media
acestor sease aril era superioard cu 1/16 0/0 aceleia din 1866.
Atunci la 1873, o comisiune de ancheta special numit pentru a studia efectele legel, conchise in unanimitate, urmatorul lucru : I C5. vizitarea

periodicd a femeTelor earl intretineail de obiceig

relap sexuale cu personalul armatel si al flotei,


nu avu ca rezultat de a aduce cea maI mica
descrestere a cazurilor de boaldo, si comisiunea
recomandase desfiintarea vizitelor periodice.
Dar aceasta lege de vizitd avu asupra ferneTelor earl ii fuseserd supuse un efect en totul

alt-fel dectit asupra trupelor. In 1866 intre 1000


de prostituate, eraii 121 cazurT de boald ; in 1868,
ctind legea functionase deja de doi aril, erail 202

de caprT; apoi incepura. a descreste putin cate


putin, dar in 1874 intrecurd Inca cu 16. numrul
cazurilor constatate in 1866. Cazurile de moarte
printre prostituate se imultira, sub imperiul legeT,
intr'un chip cu totul ingrozitor. In 1865, cazurile
de moarte eraa de 9,8 la 1000 ; in 1874 atinse-

sell cifra de 23. and, cdtre 1370, guvernul englez proiect de a intinde legea vizitel in toafe
www.dacoromanica.ro

165

orasele regatuluI, si 'n regatul englez, in lurnea

femeTelor se ridicase o tempest& de indignare.


Legea habeas corpus), acea lege fundamental&
care protege pe cetaleanul englez in potriva veleitatilor politiel, era sa fie, se zice, pierdut& pentru femet

orl care agent de politie, brutal, resbunator, sari


impins de alte motive rele, avea dreptul de a
aresta pe femelea cea mal cinstita, daca 11 trecea
prin cap ea era o prostituata, pe cal& vreme din
potriva licenta barbateasca ar continua de a nu
fi nelinistita i ar fi chiar aparatA. i intretinuta
de lege.
Cu (Ate c lupta intreprinsa de ferneIele engleze

in favOrea concediarel lor, le expuse cu usurinta


interpretatiunilor i comentariilor despretuitoare
ate parteI marginite a compatrioatelor br, ele nu

se lasail a fi intoarse de a se apara cu ultima


energie in potriva adoptarel acestel legi murdaritoare a sexulul lor. BarbatI Si femel discutara
I pentru) si contra) in articole de ziare si in
brosuri, chestia fu adusa inain tea ParlamentuluI
si in sfirsit se impediea oare-s1 cum respanclirea
legel. Politiea germana are pretutindenl puterl de
felul acesta ; cate-va fapte intamplate la Lipsca,
la Berlin si aiurea, i aduse la cunostinta publica,
arata ca abuzurI sati neintelegerI) se intampla
usor in exercitiul acestor puterl, dar la nob nu se
aude vorbind de o opunere energica in potriva
unor ast-fel de nedreptat1.D-napuillaume-Schack,
cu privire la rnsurile de aperare intrebuintate
de dare stat in favoarea barbatilor, zice cu mare
dreptate : La ce bun sa invtam pe flu nostri a

www.dacoromanica.ro

166

respecta virtu tea si moravurile, cand statul declara


nemurirea unuI lucru necesar, and acelasl stat

procura tinrulul, inainte chiar de a fi atins ma-turitatea sa intelectuala, pentru a-I servi de incarie a patimilor sale, pe feenela stampilata de catre

autoritate ca o marfa., ?
Barbatul atins de o boala venerica, statul nu se sinchiseste daca acesta,in lubricitatea sa, molipseste pe o
multime dintre aceste sarmane fiinte, earl, --aceasta

fie zis in cinstea femeIelornu exerciteaza de cele


maI multe oil, rusinoasa lor meserie decat sub
constrangerea mizeriel, sail in urma seducerel bor.

Dar, nenorocit e femeTea bolnava care nu se


supune indata unel vizite medicale si unuI tratament. Orasele de garnizoana de universitatl, etc....

cu ingramadirile lor de barbatl plini. de vigoare


Si

sanatale-,

sunt focarele cele mal insemnate

ale prostitutieI si ale boalelor periculoase ce decurg


dinti'insa, boll carI, transportate find de acolo
pana in colturile cele mal departate ale Orel, res-

pandesc pretutindenl coruptia. Tot asa se intampla si cu orasele maritime. Pentru a-t.I ispasi pacatul, vel fi lovit in scoboritoril tI 'Ana la a treia
si a patra generatie). AceastA. bucata din Bib lie
se aplica in toata puterea cuvntulul, pacatosuluI
lovit de' o boll venerica. Dintre toate otravurile,
virusul sifilitic este cel maI tenace si prin urinare
cel maI greil de starpit. Multi anI dupa vindecarea

unel ast-fel de boale, cand acela care a suferit


se crede cu desavrsire scapat si orl-ce urma disparutA, urmarile se manifesta adesea in casatorie,

www.dacoromanica.ro

167

la femeie sail la noil-nsculi 1). 0 parte dintre


orbit din nastere 10 datoresc nenorocirea, pacatuluT patern ale carui urmari s'atl transmis mai
intaT asupra femeiel, si de la aceasta asupra noului-nascut ;

un mare numr de copil

tampilt, datoresc defectele lor acelora0 cauze,


epoca noastra este in stare sa citeze multe pilde
de nenorocirile ce le poate pricinui la vaccinare,
cea mai mica picatura de sange sifilitizat.
Vrilejurile,

de a se deda pacatului, se imul-

lesc in raport direct cu proporlia in care barbalii,


de voie sail de nevoie celibatari, cauta a-sl noullumi
instinctul lor firesc prin betialitate.Beneficiile cele
marl cart reies din toate intreprinderile intemeiate pe
imoralitate, hotarascpe multi oameni de afaceri putin

scrupulost, sa atraga i sa retie clientela prin intrebuinlarea tuturor siretlicurilor cu putinla. Se


line socoteala, dupa rangul si situalia clientului,
de toate cerinlele sale ; se profit& de toate resursele de execulie, de toate mestesugurile materiale.
Daca cate-va din aceste 'case publice ale oraselor

noastre mart, ar putea sa destainuiasca secretele


lor, am vedea ct pensionarele lor, desi in mare
parte de origine josnica, fara invtatura nicl educalie,

stiind de abia sa se

iscaleasca,

dar in

schimb inzeslrate cu caIitaI trupesti stralucite, se


bucura de prietenille cele mat intime ale somitOor sociale, ale barbalilor eel mat inteligentl
1) In 1875, 14% dinecopiil bolnarl clutap in spitalele din Anglia,
suferiad de boale venerice ereditare. In Londra, la 190 de decese
masculine, unul leste datorit acestor boll; in toat Anglia, 1 la 159;
In spitalele franceze, 1 la 160,5.

www.dacoromanica.ro

168

celor mai bine educatl. Am vedea intrdnd si esind


ministri, militarl de cel mal inalt grad, consilieri
intiml, deputati, magistratt. etc.... arnestecati cu
reprezentantil aristocrapei din nastere, al finan-

tel, comertulul si indusiriel. Am gdsi acolo barbatl carl, in timpul zilel si in societate, pozeazd
cu seriozitatg si plinl de demnitate, sub titlul de
wreprezentanti si

pzitorl al ordinel,

moralel,

cdsatoriel si al familith, si carl sunt pusl in capul


stabilimentelor de bine-facere crestind si al societatilor pentru inabusirea prostitutiel. Societatea
noastr burghezd seam'end unel societAT de carnaval in care unul cauth a insela pe cel-l'alt, a-I
mistifica, in care fie-cine se inveleste cu demnitate, s se dea cu affit mai putin frail, capriciilor
si patimelor sale. Si prin aceasta, pe din afara,
totul respird morala, religia, bunele moravurl. Num'erul augurilor creste zi cu zi.
Oferta femeiel ca unealt de placere cresce mult
mai repede de cat cererea. Condipe sociale din
ce in ce mai rele, mizeria, seducerea, rdvna la o
viath, in aparenta, liberd si stralucitoare, procura
candidate din toate clasele societatel. Un roman

al lul Hans Wachenhausen, zugraveste in mod


foarte caracteristic sub raportul acesta situatia
capitalel imperiului german 1). Autorul se explica
in modul urmtor asupra scopului romanulul si71 :
4Cartea mea vorbeste mai ales de mucenicil sexu-

lul femetesc si de injosirea crescatoare a acestuia


din pricina conditiunilor anormale ale vietel noastre
1) cWas die Strasse versehlingt*. (417ietimele strAzeT), roman
socteal in 3 volume. A. Hofmann et C-nie, Berlin.

www.dacoromanica.ro

169

socleale i burgheze, din pricina chiar a propriel

sale gresell, a educatiel sale parasite, a trebuintel

de lux si a usurintel crescatoare ce aa femelele


de a se oferi pe tergul vietel. Ea vorbeste de disproportia lor numerica care se mareste din zi ki

zi, lasand mai putina nadejde acelora carl se nasc


mal putine mijloace- acelora carl cresc.... Am
aratat intru cat-va cum ministerul public aduna
toate imprejurarile vietel ale unul criminal, pentru
a deduce dinteensele toata vinovatia sa. Deci daca
prin roman se intelege un lucru nascocit, o
minciuna nepedepsita, atuncl ceea-ce urmeaza, nu
este, in felul acesta, un roman, ci o icoana a
vietel, adeverata si neinfrumusetata). De alt-fel,
nu stag lucrurile in Berlin nici mal bine nicl mai
reg decat in cele-l'alte orase marl. Nu curn-va or

sta ele mal bine in Petersburg, Roma catolica,


Berlinul germano-crestin, Parisul-pagan, Londra
puritana sag Viena chefuinda, care seamna mal
mult cu vechiul Babilon ? Este foarte greg de a
afla vre-o deosebire, Aceleasl conditil sociale produc efecte asemenatoare. Prostitutia Il are legile
sale scrise i obiceiurile sale, resursele el particulare, locurile el de recrutar$ de la cel mal saraca-

cios bordeig, pana la cel maI maret palat ; nenumratele el grade, de la cele mal neinsemnate,
pana la cele mai rafinate Si mal culte; ea isI are
petrecerile el speciale i locurile el de intrunirl
publice ; Il are in sfirsit poliia sa, spitalele sale,
inchisorile Si literatura e1 ).
1) Dr. Elisabeth Elackm ell : eThe moral education,.

www.dacoromanica.ro

170

In aceste conditil negotul cu carne femeieasca a


luat proportil enorme. El e practicat pe scara cea.
mal intinsa, si in -chipul cel mai bine organizat,
scapand din vedere politiel, in sinul chiar al civilizaiel si al culturei intelectuale. 0 armata de
samsari, agenti, comisionari de ambele sexe trateazti.

acestfel de afacerl cu acelasi sange rece eu care


ar trata ori-ce alta afacere de negot. Se falsifica documente de identitate ; se stabilesc certificate cart
da o descriere esacta a fie-tArel individe, si

earI se dail in mana comisionarilor pentru a le

servi drept referinte pe langa cumperatorl. Pretul


se stabileste, ca pentru orl-ce aft& marfa, dup..
calitate ; diferitele categoril sunt asortate dupA.
gustul i cerintele clientelel, i expediate ast-fel Irt

toate orasele si in toate rile. Acestia se ferese


pe cat pot de urmaririle i pandirea politiel prin
mijloacele cele mai subtile, dar se intampla de
multe orl ca. se servesc de sume marl pentru a
inchide ochii pazitorilor legel. Mai multe cazurl
de acest fel ail fost constatate cu deosebire in
Paris.
Germania, cu deosebire, se bucurA de remimele ca aprovizioneaza cu lemel, o jum6tate

de lume. Trebuinta emigratiel, inascuta la ori-ce


german, pare a insufleti si o parte a femeielor
Wei noastre, in asa chip in cat, mai mult de cat
acele ale orl-carul popor, ele procura contingentul
lor la aprovizionarea prostitutiet internationake. Tot.
femelele germane populeaza haremurile Turciei ca
si casele publice din central Siberiel si din Bom-

bay, din Singapuri si din New-York. Autorul carwww.dacoromanica.ro

171

tel de caltorii Din Japonia in Germania pria


Siberia), W. Joest, se exprima in urmAtoril termenT asupra negotulul care se face cu fetele germane : Se strig6. adesea in Germania noastrd
morald, in potriva negotulul de robi pe care4
face cate-un rege negru al Africel de apus sa
in potriva situatiel din Cuba sail in Brazilia ; ar
fi mal bine de a-s1 reaminti istoria firuluf de paie
si a brnel, cad nu este tard unde s se trateze
robul alb cum se intdmpla in Germania si 'n
Austria ; nu este tara care s exporte mai mult
din aceste marfuri vii. Este usor de a urmari exact
drumul pe care-I apuca aceste fete. La Hamburg,,

sunt imbarcate pentru America de Sud ; Bahia,


Rio-de-Janeiro 1st apucA partea lor, dar cel mat
gros din loturl este destinat pentru Montevideo
si Buenos-Ayres, pe cata vreme o suma slab&
plent pan la Valparezo, prin strimloarea Magellan. Un alt curent este indreptat sa prin Anglia,
sa pe cale direct catre America de Nord, unde nu
poate, in tot cazul, s se lupte de cat foarte greil cu
productele indigene, si de unde se despartesc, indreptndu-se sail catre Noul-Orleans si Texas,

coborind pe Mississipi, sa cdtre apus si California. De acolo inainteazd pe coasta prld la Panama,

pe cdnd Cuba, Indide de apus i Mexicul sunt


aprovizionate de cAtre Nouvelle-Orleans. Sub numele de tigdncl) niste alte turme de fete ger-mane sunt exportate prin MO in Italia si de acolo
mai la Sud, in Alexandria, Suez, Bombay, Calcutta,
pand la Singapur i chiar pand la Hong-Kong si

Shange. Indiile olandeze, Asia rasariteana si mal


www.dacoromanica.ro

172

ales Japonia, sunt targurl rele, pentru ca Olanda


nu tolereaza in coloniile sale fete albe de felul acesta si pentru ca in Japonia fetele Orel
sunt prea frumoase si prea eftine de targuit. Concurenta americana prin San Francisco contribuie
tot ca mal sus de a Ingreuia afacerile pe coasta
aceasta. Rusia isi procura marfa in Prusia orientala, in Pomerania si in provincia Posen. Cea
dintal statie este de obiceitil Riga. Aci se string
negustoril din Petersburg si din Moscova, pentru
a-0 expedia marfurile in catiml marl catre Nijni-

Novgorod pana dincolo de Ural, dare Irbit si


Krestofsky, pana chiar si in centrul Siberia Asa
de pilda, am gasit o fat& germana vinduta in
asa chip la Tschita. Acest mare negot este perfect

are ca mijlocitorl, agentl si caltori


si dad.' intr'o zi ministrul afacerilor strine al
Imperiului german ar cere cu privire la aceasta
informatiI la consulil se1, el ar putea sa scoata
organizat,

la lumina nisce tablourl statistice foarte interesante}.


Niste plangerl de acelasl fel venite din alte part,l,

hotarira' Reichstagul german, in sesiunea sa din


1882-1883, a invita pe cancelarul imperiuluT de
a se uni cu propunerile Olandel, pentrd a stinge
si inabusi acest negot scarbos. Din mil de motive,
urmarea acestor mesurI este foarte indoielnic.
In ceea-ce priveste numerul prostituatelor, este
foarte greti de-al considera, chiar aproximativ.

Po biia este in stare de a stabili aproape cifra fenieTelor a caror industrie de seam& este prosti-

tutia, dar IT este cu neputinta de a o face, din


pricina ca un num& mult mal mare nu exerwww.dacoromanica.ro

173

seaza prostitutia de cat ca meserie accesorie. 011-

cum insa, cifrele aproximative cunoscute, sunt


inspatmantatoare. Dup. Oettingen, numerul prostituatelor din Londra era deja stabilit prin 80,00er
in anul 1869. La Paris, cifra femeIelor controlate
de politie nu e decal de 4000, dar acela al prostituatelor se ridica la 60,000, si dupa altl autorl
chiar la 100,000. La Berlin se socotesc in timpul

de lap. 2800 femei inscrise, dar dup. Oettingen,


deja pe la 1871, erati 15,065, cutoscute sail nu de
politie ca prostituate. $i cum in singurul an 1876,
se procedase la 16.198 de arestart pentru abatere de la regularnen tele asupra politiet moravurilor, se poate deduce de aci c aceia cart pretuiesc, la 25 sati 30,000 numerul prostituatelor
berlineze, nu se inseala si nu exagereaza catust
de putin. La Hamburg, in 1860 se numera o N1 .
public& pentru 9 femel in vrista de mat mull de

15 ant, si la Lipsca, in aceiasl epoca, awl 564


de femet inscrise, dar se urca la 2000 numerut
acelora cart traiaa esential i esclusiv din desfr. $i acest numer a crescut considerabil hi
interval. Cum se vede, sunt armate intregi de femet cad socotesc prostitutia ca un mijloc de traiti,

si de aci putem conchide asupra numerulut prazilor cart cad jertfa boalel i mortet.
Pe de alta parte, ceea-ce sporeste in chip unic,
pentru fle-care perioada decenall, numerul prostituatelor in orasele marl si in regiunile industriale,
sunt crizele economice cart bantute pe acoIo
Cu concentrarea industriel, adica cu clezvoltarea
si perfectionarea masinismului, s'a afirmat in mod
www.dacoromanica.ro

174

,eu atAt mai lirnpede, tendinta sisternuluT de productie capitalist, de a parsi pe muncitoril aduill
Si de a intrebuinta in locul lor fernel, ca si
copil sail pc- adolescentl. Asa se intampla. cd
-in Anglia, in 1861, pentru a nu cita decdt un singur exemplu, cifra femelelor intrebuintate ca lucratoare in industriile supuse la legea asupra manufacturelor, era de 308,278 contra 467,261 de bar-

bait Dar in 186S, epoca in care numrul total


al lucratorilor acestor industriT se urcase la 857,964
cifra ferneilor ocupate era de 525,154, acela al
larbatilor numaT de 332,810. t Bratele 0 femeiesti
sporisera deci in spatiul de sapte ant cu cifra
colosala de 216,881 ; Bratele barbatestI descrescusera cu 134,551. Apol urrnara crizele, asa

ca devenisera o necesitate in lumea burgheza, si


cea mai mare parte a femelelor rrnase fArd lucru,

cautara scaparea lor in proslitutie. Odat cazute


ast-fel, ele furl perdute, in cea mat mare parte.
Dupa o scrisoare adresata de catre prefectul de politie cu numele de Bolton, until inspector de fabrica
in 31 Octombre 1865, cifra tinerelor prostituate a
incercat din pricina crizet burnbacariel engleze cau-

zata prin rezbelul de sciziune, o crestere mult


mat puternica decal in cet 25 de anT precedenti 1)
In ceea-ce priveste efectele dezastroase ale boa"lelor sexuale, sit amintim nurnaT ca 'n Englitera,

de la 1857 la 1865, este dovedit, ca cauzara


moartea la mat mult de 12,000 de indivizT, prin.

-Ire cart nu se gaseaa mat putin de 69 0/0 de


copil mai mid de un an cart perira prada infec1) Karl Marx : 4Das Kapitalp, vol. I, 2-a editie, pagina 980.

www.dacoromanica.ro

175

frilor paterne. Din aceasta epoca, S. Holland pretuia la 1,652,000, cifra persoanelor molipsite anual
in regatul Britaniel.

Doctorul parizian Parent-Duchatelet a tot o


statistica interesanta asupra 5000 de fete publice,

a pricinelor pe carl le provoaca mal ales femelele in prostitutie. Printre aceste 5000, eraa 1440
carI exercitaa aceasta meserie din pricina mizeriei
si a lipsei de resurse; 1250 erati fara parintI si
mijloace de rrol, adica tot in mizerie ; 80 s'ati

prostituat pentru a hrani pe parintiI lor, saraci


si belranI, 1400 eraa amante parasite de intretinatoril lor; 400 eraa fete seduse i trimise la
Paris de catre ofiterI i soldati ; 280 eraa parasite in timpul sarcineI de catre amantil lor. Aceste
cifre si categorii spun destul ; Il aa limbagiul lor
semnificativ.

Sa ne infatisarn numaI salariul mizerabil care


se retribue celel mal marl partt a lucratoarelor, sa-

laria care nu le ingadue de a trai si care il impinge a cauta mijloace accesoril in, prostitutie. Si
sunt cu toate astea antreprenorI destul de infaml

pentru a lua acest argument ca scuza a salai sutimi de mil de cusatorese,


croitorese, modiste, lucratoare de fabrica, se gasesc in acest caz. Nu este rar ca patronil si
impiega0 lor, negustoril, sefil de uzina, proprieriuluI cumpetat.

taril, etc , cart tin femel ca lucratoare sa servitoare, considera ca un fel de privilegia faptul de
a le intrebuinta pentru propriele lor placerl. Asa
numitul cjus primae noctis) al seniorilor feudalI

din evul-media, se mentine si astazl sub o alta


www.dacoromanica.ro

176

forma. Fii! cclaselor noastre dirigentel consider&

ca un drept propria lor, in cea ma! mare parte,


de a seduce pe fetele din popor, si de a le putea

da in urma cu piciorul. Fete le din popor, pline

de incredere, nestiind nimic din viata, fara experienta, lipsite de cele maI multe orI de prieteni

si de bucurie, cad cat se poate de usor prada


unel seducer! care In ochiI lor se infatiseaza sub
o forma stralucitoare si plina de mangaiere. Desiluzia, durerea si In urtha crirna, iata earl il
sunt urmarile. Si mai ales acestor pricinI trebue sa
atribuim sinuciderile femelelor si infanticidele. Numeroasele procese de infanticide procura un tabloti

Intunecos, plin de invtaturI. FemeIea sedusa, in


chip las parasita, aruncata fara ajutor in desperare si 'n rusine, se perde cu totul, omoara fructul
dragostei sale, este urmarita inaintea justitie!, osandita la inchisoare sau la moarte. Barbatul lipsit de
constiint, autorul moral al crime!, adeveratul
ucigas, scapti. neparepsit, se casatoreste poate putin dupa aceea cu o fat& de familie t onesta si cum se
cade), si devine un What asezat, credincios si ono-

rat. Multi sunt pe care 'I vezl incarcalI cu onoruil si demnitatl, pe cata vreme inainte si-ail

patat in chip asa de murdar onoarea

si con-

stiin(a. Daca si femelele ar putea spune o vorbl


la stabilirea legilor, multe schimbarI ar fi facute
in aceasta stare de lucrurI.

Legea franceza, cum am aratat deja, procedeaza in chipul cel mal barbar, interzicend cau[area tataluI dar creanci in schimb orfelina tele. Decre-

tul ConventiuneI dat in privinta aceasta In 28 Iunie.


www.dacoromanica.ro

177

1793, zice : t Natiunea se insrcineaz cu educa-

tia fizica si moral a copiilor perdutl. Pe de alta

parte, vor fi caracterizatl sub unicul nume de


orfant Nicl o alta cafificatie nu va fi ingaduita.
Aceasta era comod- pentru brbatl, pentru ca
nimic nu-I mal compromitea nicI inaintea publiculul, nici inaintea femeIelor bor. Se stabilise, in
consecinta, in tOte provinciile 'Wel, case de orfani si de copil parasiti. Cifra celor done categoril se ridicase in 1833 la 130.945 de copil,
printre carI se nurnra o zecime de copiI legitimi.
Dar, pentru-ca acesti copii nu primesc ingrijirl in
parte devotate, mortalitatea lor este fOrte mare. Mu-

lira deja la aceast epoa 50 % macar si jumetate, in date de un an; pana la virsta de 12 aril,
murith 78 /0, asa in cat printre 100 din el, 22
numaI ajungeag la virsta de 12 ani.
Tot asa stag lucrurile in Austria si in, Italia,
unde societatea, in cumanitatea A sa, a fondat si
densa acele stahilimente de infanticide. eAci se
omoar6. copiiIA : aceasta este expresia bine potrivita, pe care un monarch, se zice, a recomandaeo
pentru orfelinate. Istoria nu zice c acest bArbat

ar ft cautat a descreste omorul cu duiumul al


acestor fiinte micl,- poruncind pentru el ingrijirl

mal bune sr o protectie fnult maI luminat. In


Prusia, unde nu sunt case pentru copil parasitl,
murk& in 1860, in virsta de un an, 18,23 I() de
copil legitimI si 34,110/0 de copiI naturall, adica
aproape indoit, dar cu toate astea mult mal putin
de cat in stabilimentele franceze de acest soig. In
Paris, murir6. 193 de copii naturall la 100 de
12

www.dacoromanica.ro

178

copil legitiml; ..in provincie, aceasta cifra se ridicase chiar la 215. Lipsa de precautiunl in timpul
sarcinel, starea delicata la nasterI, lipsa de ingrijirl in starsit, acestea-I sunt pricinele foarte simple. Rele le tratarl, faimoasele facaoare de ingerl}
contribuiesc a imulti victimele. Cifra nascOlormortl este pentru copiil naturalI, indoitul aceleia
al copiilor legitiml; aceasta vine mal ales de purtarile mamel, in timpul sarcinel pentru a pricinui
moartea copilulul. BastarziI, call supravietuiesc,

isl resbuna pe societate de relele tratamente pe


carI le-ail indurat, prin aceea ca-I procura o proportie neobiclnuita de criminall de tot felul.
Trebue sa mal spunem Inc& pe scurt un cuvent asupra unul alt rti care, in aceasta stare
de lucrurI, ia o intindere din zi in zi maI insemnata. Abuzul placerilor sexuale are efecte mal

nefaste de cat abstinent& Un organism prea uzat,


se ruineaza, far& a fi suferit chiar de boll venerice propria zise. In parte, neputinta, sterilitatea,
boalele meduvel spinarel, epuizarea intelectuala,

si o multime de alte boll sunt urmarea acestul


soiti de esces. 0 margine in placerile sexuale
este deci tot ap de trebuincioas& ca si in beutura, in mancare si in cele-l'alte trebuintl omenestl. Dar a se reline de tot, este mal cu seam&
greil pentru tineret. De aci provine marele numr
de (holtth, anume mal ales in clasele inalte ale
societata Cifra blazatilor}, tinerI i btranl, esfe
urias, si totl ail trebuinta de escitala speciale,
pentru-ca simturile lor sunt amortite si saturate
prin escese. Una cad in viciurile contra-naturel
www.dacoromanica.ro

179

ale antichitatel grece, alp cauta escitarea in abuzul copiilor. Ceea-ce se chiama profesiile liberale}, pe carT nu le exerseaza de cat clasele
inalte ale societatei, procura 5.6cla de delicte criminale, dar cla 12,9 ()/0 de atentate la pudoarea
copiilor. Si aceasta proportie ar fi si mai ridicata dac in cercurile de cari e vorba, n'ar 0
numeroase mijloace de a acoperi si de a ascunde
crima, in asa chip in cat cea mai mare parte din
ele scapa cercetarilor.
Asa, de pada, vedem vicil, neorenduielT, detide si crime de orl-ce fel, ca urmare a situatiel noastre sociale. .Societatea in intregimea ei

este mentinuta continua inteo stare de turburare. Dar femeiele mai ales sunt acelea carT sufer mal mult de acest regirn.

Un numer de femei o simt si cauta leacul.


Ele cer in inteiul rend cat se poate de multa
personalitate sLneatarnare economic& ; ele cer ca
temeTea sa fie, ca si barbatul, adrnisa Ila toate
functiunile carora puterile cat si capacitatile el,
atat fizice cat si intelectuale, il par apropiate;

ele cer mal cu seama a fi admise la functiunile


cari se deosibesc sub numele de profesii liberale). Aceste revendicari sunt oare fondale ? Sunt
()are realizabile? Si realizarea lor este oare de
vre-un ajutor? Acestea sunt intrebarile carT se
pun la ordinea zilei. S5. vedem maT departe.

www.dacoromanica.ro

180

Situatiea industriera a femelel, faculttile


el intelectuale, darwinismul i starea social& a
societiteI.
Aspiratiile femelel la libertate industrial&

si"

la neatirnarea el personal& ail fost recunoscute

pan& la un punct de societatea burgheza ca

drepte 9 intocmal ca i aspiratiea lucratorilor la.


libertatea circulatiel. In fond ins& motivul acesteI

bune primirl, nu era de cat : interesul de clasa


al burgheziet Aceasta, pentru
putea intinde
productiea sa cea mare pana la maximul el de

intensitate, avea nevoie de brate atat WMtesti. cat si femelestl. i cu cat masinismul se
desvoltd, cu cat sistemut de productie se subimparte din ce in ce in specialitall si cere o educatie technic mal slaba; cu cat, pe de alta parte
concurenta fabricantilor i lupta unora contra altora a tuturor ramurilor de industrie, se inteteste

lard cu lark o parte a lumel cu. cea-l'altd

cu atat numerul femelelor intrebuintate in industrie, va irete meret.


Pentru a gasi motivele acesteI intrebuintArI dirk

ce in ce mat intinse a femelelor inteo multime


de ramurl industriale, trebue s aruncdm o privire asupra caracterulul i conditieI sociale in care
se gaseste femelea. Femelea, din toate vremuriler

socotit de barbat ca inferioara, a capalat din


aceasla pricind, mal mutt de cat proletarul mas-

culin, un caracter plin de iertare, de bland* si


de supunere. Nu e de mirare deci daca ea nu
are siguranta de a gasi vre-o ocupatie alaturl de
www.dacoromanica.ro

181

.e....,..MON.,,,,,,,,.........

barbat sail in locul MI, de cat acolo unde cerintele el materiale sunt inferioare acelora ale
lucratorulul barbat. 0 all& particularitate, provenind chiar din natura el ca flint:a sexuala, o siIeste maI ales sa-sI ofere lucrul de mana unde
il convine mai bine : cacl ea, potrivit cu barbatut este maI des supus la accidente trupestl call
pricinuiesc o intrerupere a lucruluI s611, si carl
determina cu usurinta neorenduiell in combinaflea fortelor productive, asa cum sunt astazI in
industria mare. Sarcina si nasterea prelungesc
lipsa de lucru. Patronul exploateaza aceasta situatie si cauta o resplata indoita pentru neplacerilede cart e amenintat, in prea marea cumpaare
a salariutnl.
.
In schimb, munca femeIel, mai ales a femelel
maritate
ctrm am vzut in nota de pe pagina
70
are si ea avantagiile eI pentru patron. Fe-

meIea este mult maI supusa, mutt mal rabda.toare, se las mai usor a fi exploatata de cat
barbatul, si indura cu maI multa rabdare relele
tratamente. Dad% e maritata, ea este

cum spune

nota in chestie
gmult mal atenta si mult mal
apt& de invtatura de cat fetele, si pe langa astea
mal e silita de ail stringe toate puterile la munca,
pentru a-0 castiga mijloacele cele maI neaparate
pentru traiill. Faptul ca femeIea lucratoare nu se
uneste de cat in mod esceptional cu camaradele
...a.le cu scopul de a capeta o imbunatatire In
conditiile sale de munca, face ca In ochiT patronuluI sa creasca pretul eI, ca obiect de exploatare , si in minile patronulul, ea alcatuieste chiar
www.dacoromanica.ro

18Z

o arma neintrecuta in potriva recalcitrantilor lucratorl masculinl. Pe de alt parte, nu e nicl-ck


indoiala ca rabdarea eI maT multa, dibacia-I mal
mare, simtul gustuluI maI desvoltat, o fac mai_
indemanateca de cat barbatut, in multe felurl de
hicrarl. si mal ales in ramurile cele mal delicate_
Capita Estill virtuos., stie sa pretuiasca foarte
bine toate aceste insusirl femeIestl, si asa se intmpla ca odata cu dezvoltarea industrial noastre,
femeIea gseste de lucru In totl anil, si -- aceasta
este indispensabil
WA a imbunatati intfurt
chip insemnat situatiea el sociala. Pretutindenl
tilde se intrebuinteaza lucrul de mana femeIesc,
ea invinge de obicel lucrul de mana barbatesc,
.Acesta, injosit in asa fel, vrea sa traiasca c se
ofera dee! cu un salariii mal mic. Aceasta oferta
indureste cu atat mal mull asupra salariuluI femeIel. Descresterea salariulul devine un fel de

surub fara sfirsit care misca cu atat maI multa


putere mecanizmul progresului industrial, merett

in revolutie, cu cat aceasta miscare progresista


Invinge si lucrul femeIel si imulteste oferta tbratelor, pentru munca. Descoperid, procedeurI industriale nol, combat intru cat-va acest esces de
exploatare a lucruluI de mana, dar nu cu eficacitate indestulatoare pentru a ajunge la nista
conditil mal bune de munca. Cad od-ce sporire
de salaria, peste msura, hotareste pe patron sa
se preocupe de imbunatatirea neincetata a unel-telor sale si de inlocuirea creerului si a bratelor
omenestl prin masina automatica si fara vointa.
Daca, la inceputul sistemuluI de productie capiwww.dacoromanica.ro

183

talist, lucrMorul barbat a luptaf contra lucrAtoruluI barbat, astazI un sex lupta in potriva celuT-

l'alt, si la urm o vrist va lupta

in contra
celel-l'alte. Femelea invinge pe bArbat si la rindul
eI va fi si ea invinsd de catre copil. hid ceea-ce
alcdtuieste ordinea morald 9 in industriea moderna.

Tendinta ce ag patroniI de a mari mai ales


durata zilel de muncd, pentru a dobendi de la
lucratoril lor maxitnul de productie, este mal ales

favorizata prin putina putere de rezistentd a IucrAtorilor. De aci reiese si fenomenul ca in Germania. de pild, in industria textild (a bumbaculul), femeIele procurd de multe orl mal mult de
jumatate din lucrul de man/ total, pentru ca ziva
de lucru este cea mal lung.. Obiclnuite de acasa
prin lucrurile easel, cu conceptia ca durata lucrulut nu poate avea margine, femeTele se lasa a
fi insdrcinate, MCA rezistentd, cu lucrurile cele mai

grele. ln alte ramuri de industrie, ca modele, fabricarea de florl artificiale, etc. . .., unde predomind numat lucrul de man& femeiele is1 vatarna
salariul si durata zilel lor, aductindu-s1 lucru supli-

mentar acasa. unde stag

pAnd. la 12 noaptea,
cdte odatd si mal mult la trebuint, fard a vedea
c la sfirsitul lunel n'ag cdstigat, cu un lucru de
16 ceasurI, de 01 ceea-ce ar fi frebuit s cdstige

cu un lucru regulkt de 10 sag de 12 ore.


De nenumrate orl am dovedit deja prin cifret
intinderea uriasa, gradata prin intrebuintarea femeleI in industrie. In 1861, cifra femeIelor introbuintate in industrie, era
lasand la o parte o
www.dacoromanica.ro

184

serie de meseril mid,

numal in Englitera si
in tam de Walles, de 1.024.277, si de sigur c&
cifra e indoit in zilele noastre. La Londra s'a
numerat, dupe cel din urm& recensament, afar&
de 226.000 de servitoare femetestl, 16.000 de
profesoare si guvernante, 5000 de legatoare de

alit, 4500 florarese, 8500 modiste, 14.800 cusMorese, 26.800 panzarese, 4800 calfe de cismart, 10:800 custorese la masin si 44.000 de
spalatorese. Aci ins& nu se mentioneazA nimic de

o serie intreaga de ramurl industriale cart intrebuinteaza femet, in numer mat mic sail mat
mare.

Din pricina lipset acestut fel de statistic& pentru Germania, n'avem subt ochl cifre positive asupra intinderet lucrulul de manual si industrial
al femelel in aceast Ora; ceea-ce ins& scim, nu
imbratiseaza de cat ramurile ocupatiunilor limitate, cart nu ne ingaduie de a stabili o proportie.
In timpul de fata, meseriile si industriile, de la
cart femetele sunt escluse, nu sunt de cat foarte
mid la numer. In schimb ins, exist& o cantitate
insemnath, de meserit, mat ales acelea cart sunt
alimentate de fabricatia obiectelor trebuincioase
sexulut lor, pe cart femelele le exerciteazd esclusiv
sail aproape esclusiv. In alte ramurt de industrie,
cum de pild& industria textila deja citatk numerul
femeielor n'a intarziat d'a atinge sail chiar de a
intrece pe acel al barbatilor, pe cart it invinge

din ce in ce maT mult. Resultatul total este ca


cifra femetelor intrebuintate, ca si a felurilor de
indeletnicire cart le sunt accesibile in industrie,
www.dacoromanica.ro

185

In diferitele profesil si in negot, este pe cale de


a capta o intindere repede. i aceastA dezvoltare
nu se apnea numal la aceast categorie de lucrarl
carl se potrivesc cu ferneTea, in slabiciune-al fizica,

ea mal imbratiseaza inca, Ma a tine socoteala de


aceast situatie, toate functiunile in earl exploa-

tarea moderna crede cA va putea trage de la

femele o sumA maT mare de castigurT. La aceastA


categorie Tali parte atat felurile de muncA, cele
mal grele fiziceste, cat si cele mal neplacute si
mat vatamAtoare santAtel.

WA ce contribue Inca a reduce la adevrata


sa valoare, aceasta conceptiefantastica, dupa care

nu se vede in femele de cat fiinta delicata si

simtitoare, asa curn o zugravesc poetil si romancieriT. pentru a &lila simturile barbatulul.
Faptele sunt cel maT bunT martorT, si nu ne
vom ocupa de cat de fapte, pentru ca numal ele
ne feresc de deducerile false si de aiurarile sen-

timentale. Prin urmare aceste fapte ne fac sa


az1 femelea intrebuintata in urmaloarele
industril : tesetoriile de in, bumbac si de stofe,
fabricile de postavurl; torcatoriile mecanice, atelierile de imprirnerie pe stofe, vapsitoriile ; fabrived-6m

cele de condeie metalice si de ace cu gamalie ;


fabricele de zahar, de bailie si de bronz ; sticlariile, portelanariile, picturile pe sticla ; impleti
turile de matase, tesaturile de panglice si de ma-

tasaril ; fabricarea sapunulul, a luminArilor si a


cauciuculul ; fabricele de vat& si de impletiturl in
pale ; marochinaria si cartonajul; fabricele de dantele si de pasmanterie ; fabricele de incaltAminte
www.dacoromanica.ro

186

si de obiecte de pele ; bijuteria, atelierele de galvanoplastie ; rafindriile de uleiurI si de substante


grase ; uzinele de producte chimice de prl-ce fel ;
in administratia carpelor si a zdrentelor ; fabricele de scoarte. de taleturl in lemn, xilografie,
vdpsitorie pe faiantd; fabricarea i inalbirea palriilor de paie ; rnanufacturile de farfuril si de
tutun ; fabricele de del si de gelatina ; mdnuseril,
blandril si plrieriI ; fabricarea de jucdril ; la mo-

rile de macinare a inuluI, industria ldnurilor de


shoddy si a pruluI ; ceasornicdrie, picjura de
cldirl; curtirea pufulul, fabricarea pensulelor si
a bulinurilor ; fabricele de oglinzI; fabricarea prafulul de puscd, si a materiilor explosive, a chibriturilor fosforice si a arseniculul; la plumbuirea tinichelelor ; la lustruire; imprimeria i zetuirea tipogralicd; la cioplirea pietrelor scumpe ; la
litografie, fotografie, cromolitografie si la metacromotipie ; la cdramiddrie, la turntorie si la uziriele metalice ; la construirea clddirilor si a drumurilor de fer ; in mine si la transportul cordWilor
pe cale fluviald sa prin canale... Mai gsirn femelele pe intinsul camp deschis al activitateI lor,
in gradinarie, in agriculturd, cresterea vitelor, in
toate industriile carl fac parte de aci. si in sMrsit
in deosebitele categoril de mestesugurI cu carl
s'ati ocupat de dernult i pana la un punct cu
un titlu privilegiat : inalbirea rufariilor, confectia
de haine fernelestl, deosebitele ramurl ale lucru-

rilor de modd; mal intelnim 'Inca un numr de


femeI ca venzatoare, si in mod din ce in ce mai
cresctor, in timpul din urma, ca domnisoare de
www.dacoromanica.ro

187

comptoir, ca institutoare, directoare de scull decopil, autoare si artiste, etc... Pe lnga, aceasta,
sunt mil de femel, din clasa de mijloc. intrebuintate ca fete de pravalie sa prin thrgurl, earl,.
din aceasta pricin., sunt cu totul sustrase de la.
orl-ce functie domestic si mal ales de la creste

rea copiilor. In sfArsit mal este locul de a men


tiona !neg o industrie in care femelele tinere, si
mal ales frumoase gsesc loc in fie-ce zi ; dar
care industrie este cu totul spre rul desvollarel
lor fizice, morale si intelectuale ; e vorba de locurile publice de ori-ce fel in carl infra' ele pentru a servi si a. atrage prin seducerile lor, clientela MrbMeasca, merea selbas de placerl.
Printre aceste deosebite meseril, sunt multe
extrem de periculoase. Asa se intemplA cA, in
fabricarea i inalbirea pAlAriilor de paie, gazele
sulfuroase si alcaline pricinuiesc, prin efectele lor,.
un pericol statornic ; tot asa se intempla ca in,
spirarea aburilor de clor la inalbirea stofelor yegetale ; tot pericole de otavire exist 5. in productia
hrtiilor vApsite, a bulinurilor colorate si a florilorartificiale, a metacromotipiel, a otravurilor si a productelor chimice, i mal ales, in vApsirea solda

tilor de plumb si a jucariilor de acelasl metal.


Manipulatia mercurulul in oglindArie, alatuieste-

pentru a zice asa un ordin de moarte pentru


fructul femelelor ingreunate carl se indeletnicese
cu aceasta. meserie ; fabricarea chibriturilor fosforice, administrarea lAnurilor de shoddy, impletirea mthsel, infatiseaza toate aceleasl pericole
marl. Viata lucrMorilor mal este amenintata prin
www.dacoromanica.ro

188

schingiuirea membrelor, la care il expune mainizmul Mdustriel textile, fabricarea materiilor


explozive si munca la masinele agricole. 0 simpla privire a cititorulul, aruncat asupra listel, pe
care am infAtisat-o, il va dovedi ca o multime
de mestesugurl citate, sunt din cele mai grele si
mal ostenitoare, chiar pentru barbat. Ori-cine e

multumit de a zice ca cutare saii cutare indeletnicire nu e pentru femele ; astzI nu vom
ajunge la nimic bun cu aceasta, dac nu se va
cauta pentru femel alte functiunl, mai convenabile.

Inteadever, nu prea e un frumos spectacol, de


a vedea in lagarul de constructie al drumurilor
de fer, femei, si cliar pe cele insarcinate, lup-

land cu barbatil pentru a-I intrece in purtarea


poverilor call de carI mal grele ; nici de a le
vedea, la constructia cldirilor, muncind din resputerI, topind varul si cimentul sail purtand pe
spinare sarcini grele cu pietre ; nicI de a le vedea
ocupate cu spalarea arbunilor sail a mineralelor
de fer, etc.... FemeIea este despuleata in acest mod,

de ceea-ce are ea mal adeverat femelesc, sexuI


el e calcat In picioare, tot cum, in acelasl timp,
inteo multime de alte meseril, se rapeste barbaAllor nostri, tot ce ati mai brbatesc. Acestea sunt
ormarile exploatarilor si resboaielor sociale. Relele
Tioastre conditil sociale, restoarna foarte des prescriptiile naturel.
Este decI firesc si usor de inteles c'd din pri-

cina intinderei pe care o ia si tinde a o lua Inca


munca femeieasc in toate felurile de meserii,
www.dacoromanica.ro

189

barbatil nu v6d cu ochl bunt ceea-ce se petrece,


si cd se isc reclamarl cum de pildd aceea prin
care se cere desfiintarea absolutd si interzicerea

prin lege a muncel femeIestl. Nu e nicl o in-

doiala cd odata cu dezvoltarea luat prin munca

femeleascd, viata de familie se perde din zi in


zi pentru muncitor, cd desorganizarea casatoriet

si a familiel nu este de cat o urmare a acestel

start de lucrurl, si cai irnoralitatea, coruptia, decaderea, boalele de orl-ce fel, mortalitate a copiilor, cresc in proportil inspaimantatoare. i Cu
toate acestea, aceasta evolutie, in intregimea el,
nu constituie mal putin un progres, intocmal cum
a fost tot un progres si introducerea libertatet
muncel, a libertateI circuldrel si casatoriel si desfiintarea tuturor prohibitiunelor, msuft carl a5
favorizat dezvoitarea marelul capitalizm dar cart
ail dat cea din urrnd lovitura industriel mid si
mijlocil, si carl pregatesc ruina lor, fara vre-o
imbundtatire posibila.
Lucratoril sunt putin inclinatl de a veni in-

tr'ajutor micel industril and aceasta cautd a


mal prelungi, inteun mod artificial cdcl nu
poate fi vorbd de a face mal bine existenta
de Profesiunl de o insemnatate nuld prin mijlocul
mesurilor reactionare ca marginirea libertatel de
a munci i de a se stabili, a corporatiilor si a
corpurilor de meserie, etc.... Tot asa de imposi-

bild este tendinta de a reveni la vechia stare de


lucrurl, in ceea-ce priveste

munca femelelor,

ceea-ce, bine inteles, nu impedia ca o surnd de


legi riguroase asupra regirnulul fabricelor, sa pund
www.dacoromanica.ro

190

o piedica la exagerata intrebuintare a lucruktf de


-mama ferneiesc i copilaresc, i sa o interzica chiar
cu desaversire pentru copiii itt vrista, de a fre-

-cventa scoala. Aci interesele muccitorilor se in16lnesc cu acele ale statuluI I), si interesele ome-nirei in genere cu acelea ale civilizatiet AtingeTea scopulul final trebue s fie destfintarea in-convenientelor can rezulta din progresele facute,
precum dezvoltarea masinizmuluI, perfectionarea
uneltelor i toata metoda muncel de azi, in asa

-chip in cat sa nu ramaie de cat avanlagiile, dar


acestea ins& in schimb, s. profile toti membri1
-societateI.

Este un contra-sens si o strigatoare anomalie


-ca de progresele civi1izaie1 i al cuceri-rilor cari sunt

produsul dezvoltarei omenirei intregl, s nu profite de cat aceia cari pot sa si le apropieze
in virtutea puterel lor materiale, pentru ca mil de
lucratorl si de muncitorl harnici s fie lova,' de
-grOza si de desperare la stirea ca geniul omenesc
e pe cale de a nascoci o masina care produce de

{lou-zed si de trei-zed de oil mal mutt de cat


bratul omulul si ca nu le rmAne mai mutt de
-cat perspectiva de a fi aruncatt pe drumurt ca
nefolositori si de prisos 2). Rezulta de aci ea c6ea-ce
1) Decdderea raseI la muncitorl, produsd. prin regimul modern
-al manufacturelor, a silit, de pildd, pe stat de multe org, n ultiinele perioade decenale, de a descreste msura reglementard a
MHO, pentru armatd.

2) Inspectorul de fabricd A. Redgrave rosti In 1871 la Pradford


o cuvntare In care, intre altele, spuse: eCeea-ce rn'a izbit de
ta-va timp, este sclimbarea de Infkare a fabricelor de Lind. 0dinioard erad populate de femel i copi1, acum masinizmul pare a
vnultumi orl-ce trebuing. Un fabricant a rdspuns la una din In-

www.dacoromanica.ro

191
.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

ar fi trebuit s fie salutat cu bucurie de toat lumea,

clevine obiectul simtimintelor celor mat dusmanoase, simtiminte cari, la epoce mat indepartate, ail

hotarit mat mult de cat odata asaltul fabricelor si


sfaramarea masinelor. Ace last spirit de dusmanie
exista astazt intre barbat Si femeTe. i acest lucru
este tot contra naturel. Este decl timp de a cauta
intemeierea unet orindutelt sociale in care totalitatea

uneltelor de' munca, sa fie proprietatea comunitatet, care sa recunoasca egalitatea drepturilor la
totl, fara deosebire de sex, care s intreprinda
aplicarea tuturor perfectionarilor, si a tutoror descoperilor, atat technice cat si stiintifice, care sa.
inroleze in acelast timp la munca pe toti aceia
cari, in timpul de fata, nu produc sail intrebuineaza activitatea lor pentru lucrurt vtamatoare,
sa intrebuinteze pe 1enes1 i pierde-vara in
asa fel in cat durata lucrulul necesar la intretinerea societatet sa fie redusa la minimul seri si
ca, in schimb, dezvoltarea fizica i intelectuala a
tuturor membrilor set, sa fie inaltata la gradul
seri cel mat inalt. Numat in chipul acesta, femeiea,

va deveni, ca si barbatul, un membru al societatel, productiv i folositor,

I cu drepturt egale ;

numat in chipul aceasta ea 1st va putea dez-

treharile mele prin urmKtoarea l'amurire: Cu vechiul sistem Intrebuintam 64 de persoane; dui:A introducerea masinelor perfectionate,

an redus pe muncitoriT met la 4 I, si de curend, din pricina noi


lor si importantelor schimbrl, eram siLit de a'l reduce de la 33
4a l i.. Urmeaz 6. de aci c In catl-va ant, cu sistemul mare' productil de astitzl, cifra muncitorilor a descrescut, intr'o singurg fabrica., adroape cu 8 c)/, productia rrnannd cel putin aceiasT.
Se va OA, in cCapitalul. de Karl Marx, numeroase si interesante comunicatil de felul acesta.

www.dacoromanica.ro

192

volta in intregime facultdtile e fizice i morale,


sd-s1 implineasca toate datoriile el si sd. se bucure
de toate drepturile el sexuale. Odata asezatd. in

fata barbatulul in desaversita el libertate i egalitate, ea va fi la adapostul orl-cdrel exploatdr1


nedemne de densa.
Urmarea acestel expunerl va ardta ca. toed evolutia noastr actuald, tinde la o situatie de acest
fel si c. tocmal relele de earl suferim atata si asa
de crud in cursul acestel evolutil, tocmal ele vor
aduce, intr'un timp care nu-1 departe, starea de
lucrurl visatd. Cum ?
0 vom discuta mal tarziti.
Cu toate cd progresul caracteristic ce s'a fdcut
In situatia femelel in sinul vietel noastre sociale
e cat se poate de vedit i e silit sd-1 vadd, orleine are ochil deschist nu mal putin auzim vorbindu-se merea de chernarea &eased a femelel
care se margineste numal la casa, si in familie.
opinia aceasta e imprtasit foarte mult mal ales
acolo unde femelea cautd de a pdtrunde si in cercul asa ziselor carierl marl, de pildd, in ramurile
superioare ale invetAtnentulul i adrninistraVel, in
Si

cariera medicala si cea judiciard, si in stiintele


naturale. Pentru sprijinirea acestel opinil, se cauta.
rationamentele cele mal ridicole si cele mal ab-

surde cari sunt aperate cu o mare cheltuiala de


eruditie. De multe orl se apeleaza spre scopul
acesta la stiinta si Ja instructie, precum si la ordine si la morald. Cu toate 0' nu s'ail gsit incd
brbatl carl sd prezinte imoralitatea i neorinduiala ca o situatie de dorit (am trebui s facem
exceptie pentru indivizil aceia cari all pus mana
www.dacoromanica.ro

193

pe putere si stapdnire prin turburare si imoralitate, si in care caz el s'atl siFit in tot-d'a-una de a
Infdtisa faptele lor ca necesare pentru pdstrarea
ordinet, a religiel si a mofalel), banalit4le astea,
nu mat putin Be aruncd. in fata acelora cari vor
sa intemeieze adeverata morald, cu alte cuvinte,
o stare vrednic d. pentru omenire. Apelul la Silillt5.

Si eruditie este azi tin mijloc eftin pentru a sussine lucrurile cele mat absurde si imposibile. Ni
se Spune cd natuia si constitutia fizica a femetel,
it indica de a se ocupa nurnal cu gospoclaria si
familia si di numat in acestea sta, scopul adev6rat al vietet sale. Et bine, not am vzut mai' sus
cat de greil II este astazI chiar implinirea acestut
rol marginit. Argumentul cel mat sdrobitor insd
care se invoaca in folosul acestet Wert de cdtre
aparatorit et este acela cd femeta ar fi inferioard.
bdrbatulul in aptitudinile sale intelectuale, si ca
e o absurditate de a crede cd ea poate produce
ceva de seamd in domeniul intelectual.
Aceste obiectil formulate de asa zisit 0 savantp
corespuncl atftt de bine prejuditMlut general al

bdrbatilor despre aptitudinile si adeverata chemare


a femetel, incdt, acela care le emite poate fi sigur
in tot-d'auna de aplausele majoritdteT bdrbatilor

si chiar a femetelor. Ins dac nu se poate face


mat nimic in potriva vointel si a prejuditiulut ma-

joritdtet, aceasta nu dovedeste Inca, cd fie-care


majoritate vrea un lucru rational. Atata vreme cat
cultura si priceperea vor sta Inca pe o treapta
asa de joasa ca astazt, iar asezamintele sociale
vor fi ast-fel alcatuite in cat realizarea culturet ob13

www.dacoromanica.ro

194

stesti si a facultatel de a intelege va vatama interesele paturilor influente, ideile noi vor intalni
in tot-d'auna impotrivirea cea mal inversunata,
Paturilor influente le vine foarte usor de a exploala in folosul lor prejuditiul multimei. De aceea

ideile noi nu sunt primite la inceput decat de o


micti. rninoritate, care este luata in batae de joc,
clevetita si persecutata. Dar daca ideile astea noi
sunt bune si rationale, dad, ele isvorasc din imprejurari ca o consecinta necesara, atunci ele se
vor lati tot mai mult si minoritatea ajunge in cele
din urma a fi majoritate, Asa s'a intamplat cu
toate ideile noI in cursul istoriei, si ideia socialismulul, cu care sta in cea mal stransa relatie
emanciparea adeverata si deplina a femeiei, ne
arata acelasl lucru.
N'ati fost oare odrtta si adeptii _crestinismului
o foarte mica minoritate? Ideile reformatiel si ale
burgheziel moderne, n'ail avut oare si ele protivnicl foarte indirj41.? Si n'aii biruit oare ele, cu
toate astea ? Sail fost-a oare socialismul invins
pentru ca a fost persecutatin Germania prin niste
legi esceptionale cad cautati sa.-1 inabuse?
Nici-odata biruinta sa n'a fost mal sigura deal

tocmai atuncl cand s'a creclut ca rag trantit la


pament. Socialismul a invins legea esceptionala
si o sa mal inving si multe alte piedici mult
mal marl.
Sunt socialistl earl privesc ernanciparea feme-

lelor aproape cu aceeiasl antipatie cu care capitalistul priveste socialisrnul. Fie-care socialist pri-

-cepe starea de atarnare a muncitorulul de capiwww.dacoromanica.ro

195

talist, si multi sunt cari se mir ca mal pot fi


oamenl, mal ales capitalistil, carl nu vor s'o piiceapa. ; dar Cate odata el nu pricepe atarnarea
femelel de brbat, pentru cd este in joc eul sni
cel drag. Tendinta de a phstra interese reale sail
inchipuite cari apar atunci in tot-d'auna ca neclintite, face pe oamenl orbl si incapabill de a
judeca.

A invoca chemarea fireasca,) a femeiel de


a nil fi decdt gospodina si ingrijitoare de copii,

e tot asa de absurd ca si sustinerea ca va trebui s existe in tot-d'auna regi pe pment, pentru ct de cand existd (istoria,x, ail existat regi.

El bine, noi nu stim nici unde s'a nascut cel


dintaiil rege, nici unde a aparut cel dintditi capitalist, dar ceea-ce stim si vedem este ca. regalitatea s'a schimbat foarte mult in cursul veacurilor, si ca. tendinta desvoltdrel sale merge din ce
in ce mal mult la pierderea puterei sale, de unde
putem conchide cu mult dreptate cd va veni o
vreme, care nu mal e depute, and regalitatea va
fi socotita. de toga lumea ca prisoselnicd. Tot ca
si regalitatea, toate cele-l'alte institutii guvernamental sail sociale sunt supuse la transformayi

si evolutii neincetate, iar cel din urma la peirea


cea mal desave'rsitd. Tot asa stag lucrurile si cu
forma de azi a casdtoriel si a pozitieI ce are femeiea in casatorie. Situatia femelel in vechea familie patriarhala se deosibeste cu desavarsire de
aceea pe care a avut-o mal tftrziil in Grecia, unde
femeiea, dupa cum ne spune Demosthene, avea
unicul scop : (le a naste copil legitimi si de a fi
www.dacoromanica.ro

196

pazitoarea credincioas a casel*. Cine oare ar indrAzni astAzi de a justifica o astfel de situatie a
femeiel. ca 4( fireascb., far de a-0 atrage imputatia ca. despretueste femeTea. De alt-fel mai sunt
si astazi niste oameni ciudatl call impairtasesc in
tacere felul de a vedea al Atenienilor, dar niment
nu mai indrazneste ast'azT de a exprima f'atis ceea-ce

acum 2,200 de an! unul din eel mai marl oamenl


a exprirnat-o in Grecia, in mod franc, ca find un
lucru de la sine infeles. Si in aceasta const pro-

gresul cel mare. Dad. pa de o parte toata. desvoltarea moderna, mai ales in viata industriala.,
a sa.pat existenta a milioane de cAsa.toril, aceasta.
desvoltare 'a influentat pe de alta. parte in mod
favorabil asupra_ ca.sa.toriei, mai ales acolo unde
positia sociala. a sotilor indepArta inriuririle \TAM--

nAtoare. Nu mai putin decdt acuma cate-va deceniT, in fie-care casa burghezeasca sail taxa.neasc trecea drept lucru. foarte firesc nu numai
ca femelea s coase, s tese si sa. spele, cu toate
ca. nici asta nu se mai obicfnueste asta-zi, dar ca
sa fan' si pine, sa. fabrice sa.pun, bere si luminail, precurn si o multime de alte lucrurl ale
case!. De altmintrelea o ast-fel de stare de lucrurt
mai exista. inca si astzi pe alocurea, dar ea nu
este deck o exceptie. Cea mai mare parte din
femel a parsit indeletnicirile astea. lkiai intaiti pen-

tru ca. multe dintre acestea se- exeduta azi mult


mai bine, mai practic si mai eftin deck poate
gospodina, si pe de alta parte lipsesc cel putin
in orasele marl instalatiile necesare pentru aceste
lucrurl gospodresti. Ast-fel in timp de ate-va
www.dacoromanica.ro

197

deceniT, s'a petrecut in viata noastrd de farnilie o


mare revolutie, pe care numal foarte putinl o bag
in seamd, pentru-cd ne pare un lucru foarte firesc.
Omul se deprinde jute cu lucrurite noT si nu le
observa dealt dac se produc inaintea luT cu totul
pe neasteptate ; in schirnb ins se impotriveste
din r6sputerl contra ideilor not carl tind de a-1
scoate din rutina cea consacratd.
Aceast revolutie, care s'a sdversit in viata
noastr casuicd si propdseste tot inainte, a mal

schimbat si intfo alta privintd in mod esential,


situatia femeTel in familie. Femelea a devenit mal
liberd si mai. neatarnatd. Bunicele noastre nicT nu
s'ar fi gandit vre-odat si nict nu s'at gandit cdnd-va
cd va veni o vreme cand muncitoril final si ucenicil vor trdi afard din casa pdrinteascd si cd, vor
freczenta teatrele, concertele si alte localuri de
ce grozav lucru!
petrecere, si adese-orl chiar
in timpul septamariel. Si -care din aceste iubite

bunici ar fi cutezat macar de a se gandi si a


se preocupa de afacerile publice, chiar de cele
nepolitice, cum aceasta se intampla deja azl la
multe femel. Se intemeiazd societal- pentru scopurile cele mai diferite, se aboneaza ziare si se
convoacd congrese. Ca muncitoare, femelele intr
in corporatiT, asista la intrunirT de brbatl, si pe
ail si dreptul
icT pe colo, vorbesc de Germania
de vot la numirea consihilor arbitrale ale muncel.
(Arbeiterschiedsgerichte).

Care este deci rutinarul care ar vroi sd. su-

prime toate schimbdrile acestea, cu toate ct e


neindoios cd irr aceasta stare de lucrurT, alaturl
www.dacoromanica.ro

198

cu raze, se gasesc i umbre carl tocmal -sunt legate de condipe noastre sociale stricate I murdaritedar ma! mare este partea luminoasd. Daca
femeiele ar avea dreptul de vot, or! cat ar fi
ele de conservatoare pana acuma de obicel, am
vedea c n'ati nicI o dispozitie de a reveni la
vechile i strimtele conditil patriarchate de la inceputul veaculut.

In Statele-nnite, unde societatea, ce e drept,


este si ea Inca asezata pe picioruL burghez, dar
unde n'are a se lupta nicl cu vechile prejuditil
europeane nicI cu asezaminte vestede, si unde
or! eine este mult ma! dispus a adopta ideile no!
cand acestea fagaduiesc mult, de demult si in cer-

write cele ma! intinse, situatia femeleI este privita ea lotul alt-fel acolo, de cat la no!. In mat
multe part!, de pada, ati ajuns la reflexia sandtoasa ca nu e numai greu, Ingrijitor, si periculos
pentru punga, ca femelea sa 'mat framante panea
si sa dospeasca ea insasl berea, dar se socoteste
deja ca, prisoselnic i vatamator case! faptul ca

iI mal gateste ea pranzurile in propria-1 bucatarie. Bucataria particulara este inlocuita prin
societatt alimentare, prevzute cu vetre cu aburl
SI cu masine; femeIele fac- serviciul la rindul lor
si resultatul este ca mancarea devine de treI sa
de patru or! mal putin scumpa, ca are gust mal
bun, ca e ma! variata l ca cere mult ma! putina osteneala pentru pregdtire. Ofiterif nostri car!,

-- in treacat fie zis

nu se del pe fata ca so-

comunistI, fac cu desaversire acelasi


lucru ; el alcatuiesc in cercurile lor o societate
cialistl

www.dacoromanica.ro

199

cu capital variabil, numesc un administrator care


sa veghieze la curl-10111i i sa-s1 procnce en grosz
mijloacele de tral ; se face 0 list& de bucate si

pregatirea se face in bucatariea cu aburl a cazrmeI. El traiesc cu o cheltuiala. mult rnal restrans& de cat la hotel, si ati hranh cel putin tot

asa de bunt

Daca, s'ar instala alaturI de bucatrie spalatoria i podul cu aburl, cum exist& deja azI ; dac&

in locul incalzirel la soba, care face perdere de

vreme si nu e placutd, s'ar infiinta un sistem de


inchlzire central& practicA cum avem deja astazI
de si neindestulator si imperfect
in hotelurile noastre, in bogatele noastre case particulare,
in spitalele noastre, in cazarmile I scoalele noastre,
si femeTea va fi descarcatat de o mune& in puterea cuventuluI grea si care o face sa piarda. un
timp scurnp i pretios. Dar la expunerea acestor

planurl si a altora de felul acesta, totl del din

umerI bucuros. Dacd, sunt cinci-zecI sa easezed de anl, s'ar fi propus femelelor noastre de a
sculi pe fetele i pe servitoarele lor de a se mai
duce s scoatti ap 6. prin instalarea unul servichl

distribuitor, ele n'ar fi facut de cat s declare


lucrul far& inteles i far& folos, o propunere bun&
cel mult pentru a da fetelor i servitoarelor lor

niste obiceiurl de lenevie. Napoleon I, oare n'a


proclamat el, absurda idee de a misca un vapor
prin ajutorul aburilor Si cat s'ail mai criticat si
drumurile noastre de fer, in vederea srmanilor
cartftasI i birjarl, ?
Ast-fel societatea burghez dc astAzI las s.
www.dacoromanica.ro

200

se intrevada. in toate domeniile, niste germeni pe

carI societatea noua II va dezvolta cu putere si


In totalitatea lor pentru a hotari o evolutie ma-

re* catre tot ce este mai bun.

Reiese ded in mod clar ct evolutia intreaga a


existenteI noastre sociale nu tinde de a inchide
din noil pe femeIe in casa i Yang& caminul eI,
cum obicinuiesc a face fanaticil vieel domestice,
carI suspina dupa aceea, cum Iudeil plangeatl in
mijlocul pustieI buatile de came pierdute din
Egipt, ci din potriva ea o face sa iasa din cercul
strimt al gospodariel sale, sa ia cu desaversire
parte la viata publica a poporului in care socotirea nurnaI a barbatilor, va inceta
i la toate
datoriile civilizatoare ale omenirel. i aceasta a
fost pe deplin recunoscut si de Lavelaye, cAnd
scrie1): Cu cat propaseste ceea-ce numim cu
placere civi1izatiea simtimentul pietatel i legaturile familieI slabesc Si a o inriurire maI mica
asupra faptelor oamenilor. Acest fapt este asa de

general in cat ar ptitea

fr

socolit ca o lege de

evolutie. socialal,. Pei fect asa este. Nu numal, si-

tuatia femelel este aceea care a incercat schimbad aclinci, dar i aceea a fiulul si a fiiceI in
familie ;

acestia din urma a dobendit o neatir-

Dare necunoscuta all& data. Aceasta se vede mal


ales in Statele-Unite unde, multumita atmosfereI
sociale intregi, educatia este Impinsti la un grad
mult maY ridicat de cat la) not in intelesul pefsonalizmulul si al neatirnareI barbatesti. Punctele
1) cDe la proprit et de sa forme primitive'. Cap. 20.

www.dacoromanica.ro

201

intunecoase cart pOleaza si ele astdzI aceast

forma de evolutie, nu sunt cu desaversire necesare si, sub influenta unor conditit sociale mat
bune, ele se vor putea sterge foarte usor, si se
vor sterge.
Ca si Lavelaye, d-rul Schmffle recUnoaste ca
imbunatatirea adinca a caracterulut familiel in
epoca noastra, este datorit acestor cauze sociale.
El zice 1) : Tendinta ce o are familia, cum am

aratat deja in Cap. II, de a reveni la functiile el


speciale, se manifesta clar in cursul istoriel. Familia alcOtuieste o functiune de care ne servim
provizoritl, pentru a inlocui pe cele-l-alte.

Orl-care ar fi locul pe care Par fi ocupat ea,


cu titlul pur surrogativ, in golurile functiunilor
sociale, ea il cedeaza institutiunilor speciale ale
dreptulut, ale ordinet, ale puteret, ale religiel, ale
instructiel, ale stiintet technice, etc.., indata ce se
nase aceste institutil.2.
Femetele inn.'s1 se due mat deparfe, de si la

inceput numal in minoritate, si cu toate ca scopurile lor sunt lipsite de claritate complecta.
Ele nu vor nurnal sa, 'sI mesoare puterile cu ale
barbatilor pe un teren industrial mat intins, ele
nu vor numal sa cucereasd o situatie mat libera.
si mat ne anima' in familie, ci vor mat ales
sa-st intrebuinteze capacitatile lor intelectuale in
pozitiunile inalte. E vorba aci, acuma, de argumentul acesta dupa termenii ca'ruia ele n'ar fi apte,

pentru ca n'ar fi pregatite de catre natura. Cu


1) eStructure et vie du corps social,. Vol. L

www.dacoromanica.ro

202

toate ca chestia exercitiuiut functiilor inalte de


catre femet nu se margineste, in societatea de

azt, de cat la un mic numr, ea nu este- mat


putin de o insemnatate capitala. Cad daca am
rezolva-o in mod negativ, putinta afirmata a unel
desvoltart mal complecte si a egalizrel drepturilmfemeTel ar fi si ea pusa la discutie. Afar& de
aceasta, trebue sa distrugem prejudecata care

pentru marea majoritate a barbatilor, consta in


a crede foarte serios ca fetnetele trebuie sa rmaie

i vor remane in tot-d'a-una inferioarele lor din


punct de vedere intelectual.

Acurn nu e de cat muIt mat usor a vedea

cum acetasi barbatl, cart nu gAsesc nict un mijloc


de leac pentru ocuparea femeTelor cu niste munci
dintre cart multe sunt nespas de grele, adesea
periculoase, in cart pudoarea eI este amenintatd
de cele mat mart pericole, si unde e silita sa
se lipseasca in chipul cel mat izbitor, de datoriile
el de sotie si de mama, cum acelasl oament, zic,
cautd a o rataci de la indeletnicirt unde aceste

pericole si piedici sunt mult mai rare si cart s'ar


potrivi mult mat bine cu corpul et delicat, care
cu toate acestea ar putea fi comparat, in vigoarea

lul, cu aceea a mat mult de cat a until singur


invetat.

Printre savantii cart, in Germania, nu vor sa


auda, sag daca chiar vor, aud foarte rar si ince%
de primirea femelelor la studiile mat inalte, se
socoteste, de pilda, profesorul Bischoff din Munich,
D-rul Ludwig Hirt din Breslau, profesorul H. Sybel,

L. de Barenbach, D-rul K Resch si mat multi


www.dacoromanica.ro

203

alp. De Barenbach crede chiar de cuviinta sa


refuze femelel inaintarea la stiinta, si sa.-1
nege aptitudinele, sprijinindu-se mal ales pe faptul ca pana acum nu s'a ivit printre femel

nici un geniti i ca ele sunt cu totuf neaptela studiul filosofiei. Imi pare ca pana acurn
s'a mqumit lumea cu filosofif barbati si ca
pcate lipsi de filosoafele femet i intru cat priveste sustinerea ca femelele n'ar fi produs pana
acuma nici un geniti, ea nu-mi pare nici adevrata, nici dovedita. Genii le nu cad din cer, le
trebuie

prilejul de a se forma si de a se des-

istoric41 pe care l'am facut


in aceasta, lucrare, al formatiel intelectuale a femelel, a dovedit-o in destul
a lipsit aproape
cu desaversire femeiei, care Chiar, timp de mit
de an l! a fost apasata in toate chipurile. A zice
ca femeia n'are nici o predispozitie la geniil, penvolta ; acest prilej

tru ca s'a crezut a se poate refuza ori-ce geniti


unul numr insemnat de femel renumite,

este

tot asa de fals ca i pretentia ca printre barbat,1


nu ail putut exista alte genii, de cat aceia earl
sunt socotiV ca genii pentru ca a avut prilejul
de a se manifesta. Cel din urma dintre profesorit

de scoala rural& -stie deja ce cantitate de aptitudini nu vor ajunge macar a se forma printre
elevil sel, pentru ca orl-ce putinta de a se produce le va lipsi. Geniile si talentele in omenirea
barbateasca, a fost en siguranta de mil de ort

mai numeroase de cat acelea carl s'aii manifestat


pana acum, din cauza conditiunilor sociale, cad
le-ati inabusit; tot asa se- intimpla cu capacitatile
www.dacoromanica.ro

204

sexulul femeiesc care, de mii de ani, a fost rnult


mal supus asuprirel, incdtuserel si descompunerei.
N'avem asta.-zi din nenorocire cea mal neinsem-

natd garantie care sd ne ingAduie de a judeca


asupra belsugulul de puteri si. capacitati intelec-Wale cart s'ar dezvolta la barbat ca si la femele,
In ziva in care acele capacitti s'ar putea alcdtui
in piste conditiunt conforme cu natura.
Ast-zi, in lumea omenirel, kicrurile stag intocmal ca In lutnea vegetald, unde milioane de
gritne scumpe n'ajung a incolti pentru ca Omen-

tul pe care cad este deja ocupat de cdtre alte


plante call rapesc tiferului mugurt hrana, aerul

-si lumina. Aceleasl legi carl cdrmuiesc natura, reguleazd si viata omului. Dac in zilete noastre un

gradinar sad un cultivator ar vrea sd afirme ca.


cutare sag cutare plant este incapabild de a se
-dezvolta sag de a. ajunge la cresterea ei, fdr a
avea experienta sag thiar dup.' ce o va fi impedicat pdria atunci in dezvoltarea ei printfun
tratament nepotrivit, acel gradinar sag acel cultivator ar fi socotit drept idiot de cdtre top vecinii sei mai luminatl si ar fi foarte drept asa.
Ace las lucra s'ar intimpla dad., pentrg a cdpMa
-c) vitt de rasa. mal perfectd, s'ar lipsi de a incrucisa partea femeiasca a animalelor sale domestice
-at partea brbteascd a unei rase superioare.
Nu exist in Wild Germania un singur teran

atdt de ignorant in cat sa. nu-sl OM da seam&


de urmdrile pe carl le-ar aduce un ast-fel de tratament pentru plantele si vitele sale,
e alta
chestie de a sti daca, mijlOcele sale IT permit de
www.dacoromanica.ro

205

a aplica metOdele cele mal bune ; si numat


pentru omenire Omenil chiar imbibati de stiin-

ta refusa de a admite ceea-ce densil socotesc


drept lege imutabila pentru tot restul obiectelor
pamentesti. Si cu t6te astea fie-care pOte, fail a.

fi un naturalist, s Ina in Viata de tOte zilel

observarile sale cele mai instructive. Cum se faceca copiii de trani se deosibesc de cel de la oras?

Cum se face O. copiil claselor mal marl se deosibesc de aceia al saracilor prin conformatia
obrazulul si a trupulul, si chiar relativ prin recari insusiri intelectuale ? Aceasta. provine din
deosebirea care exist& in conditiile vietei si ale
educatiet Escluzivismul care domneste in educatie in vederea unei chemarl anumite, imprima
barbatului caracterul seri propriu. Un preot, un
institutor, e lesne de recunoscut, de cele mat
multe orl, dupe aer, dupe expresia fizionomieT
sale; tot asa si un militar, chiar cand e imbra-cat civil. Un cismar se deosibeste usor de umi
croitor, un templar de un ferar. Dol gemeni cad,
in copilaria lor, ail semenat forte mult, la o vrist
maT inaintata se vor deosebi mult, daca cariera.

lor nu e aceeasl, daca unul s'a dat unei aspre


munci manuale, ca ferar de pilda, si daca cel-alt
a studiat filozofia. Ereditatea si adaptatiunea jOca

deci un rol precumpanitor In desvoltarea fiintet

omenestl ca si in repul animal, si omul pare

chiar sa fie-, dintre t6te creaturele, cea mai mladiOsa si cea mal blanda.
Ajunge adesea ca sa duca in putini ani o alt-fel de viola si ocupatie, peutru a face din om o
www.dacoromanica.ro

206

cu totul deosebita. Aceasta schimbare repede, cel putin in afara, nu se manifesta nicairea
intfun mod mai izbitor de cat acolo unde un olll
de conditif mai subrede si sarace trece brusc la
situatie mult mal buna. Dad prin cultura spi1iinta,

ritulul sea, el iI permite de a tagadui trecutuL


seri, aceasta nu e din pricina neputintel de a o

perfectiona mai mult, ci din pricina ca, dupe o dale

Ore-care, marea parte a barbatilor nu mai simt


trebuinta de a dobendi cunostinti intelectuale,
sail ca socotesc aceasta ca prisoselnic. Iata mai
-ales pentru ce un parvenit nu sufere de cat fOrte
putin de aceasta lipsa, Epoca noastra, care n'are
.ochl de cat pentru banl i pentru mijloacele materiale, se inchina mull mai bucuros inaintea
celui cu sacul plin de bani de cat inaintea
omului genial, bogat inzestrat din punctul de yedere intelectual, dad acesta are nenorocirea de a
Ii sarac si de vita Waneasca. Este sigur ca nu
se recunOste aproape de loc origina lor in obiceiurile i apucaturile copiilor unui ast-fel de parvenit, i moralmente el devin intocmal ca celPatti oatneni.

Dar pilda cea mai izbitoare a inriurirei ce o


are schimbarea radicala a conditiilor vietei si
educatiel, ne o dad districtele noastre industriale.
Muncitoril i burghezil contrasteaza asa de mutt in
mod exterior, in cat s'ar zice ca-s oamenl de rasa cu
totul diferita. Cu toate ca eram obicinuit cu contras-

tul acesta, el m'a isbit In mod aproape infricosator


cu prilegiul unei intrunirl electorate, pe care o tinui
in 1877 intr'un oras industrial al cercului Erzwww.dacoromanica.ro

207

gebirge. lntrunirea, in care avul o discutie cu un


profesor liberal, era organizata in asa fel in cat
cele done partide erail cu putere reprezentate
inghesuiti intre densil in local. AdversariI nostri
a ocupat locurile din fold; erail aproape toti
oameni tart, vigurosf, in cea mat mare parte innal% cu infalisare sandtoasd; in fundul shleI si in
galeril s'ati asezat muncitoriI i micil burghezi,
none zecimi din ei testorI, mid, slabi, cu

peplul ingust, cu obrazil pal*,

pe ale lor

fete palide se cilia mizeria i grija. Unii infdtisail


virtutea satisfacutd si morala solvabild, cel-1'a1t1
erati albinele lucrtoare i vitele de muncd, mul-tumita productulul muncel. de care eel d'intain

se aretail asa de multumitl, pe cat vreme eelralti mureail de foame. Dacd, acestl suferinzi ar
fi, in timp de o generatie numal, pusl in niste
conditiuni de traia tot asa de favorabile, si contrastul va pieri, va fi de sigur sters cu desaversire in scoborirea bor.

Pe de alt parte e vdit c e mal gre de a


deosebi situatia sociald la femele decal la barbat,
pentru Ca femelea e obicInuit cu o situatie noua
ci adopt obicelurT supedoare de traI cu mult mai"
mult dibacie i usurintd. Aptitudinea ei, in acest
inteles, intrece pe bArbat care are mull mai multe

greut4 de intarnpinat. Prin urmare, pentru care


cuvent atta indoiald, ea din punctui de veuere
intelectual dnsa ar fi capabild de a ajunge la
o mare desvollare?
Toate acestea ne ingadte de a recunoaste efec-

www.dacoromanica.ro

20S

tele insemnate ce ail legile naturel asupra desvoltarel si conditiilor .sociale ale societatel.

A nega ca o conditie sociala imbunatatita, at


privire la traiul si educatia atat fisica cat si morala, ar putea sa ridice pe femele la un grad de
perfectie de care suntem si astazi bine convins1,
insemneaza a fi marginit sail de crea credinta.
Ceea-ce a produs pana acuma femelele isolate,

nu ingaduie aproape de loc de a ne indoi de


aceasta, cad aceste femel se ridica de-asupra totalulul sexulul lor, cel putin tot atata cu cat barbasil de geniii intrec multimea semenilor lor. In
guvernamentul Statelor, femelele, tinendu-se seama
bine inteles de nume'rul lor, si luand pentru a stabili
insemnatatea actblor lor, aceeasl mesura de care

e obiceill a se servi pentru a judeca astazl principil, ail aratat in genere mal mult talent chiar
decal. barbatit Sa ne amintim de pilda, de Isabella si Blanche de Castilla, Elisabeta a Ungariel,
Elisabeta Angliel, Caterina Rusiel, Maria Thereza,
etc In cele din urma, am fi silitl a reduce insemnatatea mal mult decal a unul om din istorie,
daca am sti cat pretuia pentru densul si cat pentru ceI-IalV. Istoricil germanI, cum de pilda D-nul

de Sybel, ail aratat pe contele Mirabeau ca oratorul cel mai insemnat si ca unul din geniile cele
mal marl ale RevolutieI franceze. Si iata ca cercetarile aa dovedit c acest genift asa de puternic
datoreste planul aproape al tuturor discursurilor,
si al celor mai insemnate, fara esceptie, concursulul indatoritor si asistbntel cator-va savantl cart

lucre.' in tacere, pe car! Mirabeau a stiut sa-1


www.dacoromanica.ro

209

intrebuinteze cu dibAcie. Pe de altd parte, figurl de


fernel ca 11/me Roland, Mme de Stael, George Sand,

meritd cea mai inaltd stim Si mhl mult decdt o


stea barbateasca paleste lang ele. Ceea-ce a fdcut
femelele ca mume de barbati insernnatl ne este de
asemenea cunoscut. i inteun cuvent, femelele a

prodtis in ordinea intelectuald, tot ce era cu putint de dat in niste imprejurarl in puterea cuventulul neprielnice, i acest fapt justified cele mal
bune sperante in dezvoltarea lor morald ulterioara.

Dar st admitem cd femeite n'ar fi in general


tot asa de succeptibile de dezvoltare ca barbatil,
ca n'ar trebui sti devind nicl genii, nicl filozofl
marl; oare aceasta imprejurare a folosit drept
reguld pentru majoritatea. barbatilor cnd ii s'a
dat, cel putin in termenil legel, egalitatea drepturitor cu genfile, si cu filozofiii ? .Aceiasl savanti earl thgaduesc femelel aptitudinile inalte,
sunt tot asa de usor plecatl a face tot asa i cu
privire la luerdtoril manuall i muncitorl. and
nobilul face caz de csangele sea albastruz. si de
arborele seil genealogic, ei surid cu dispret
del din umeri ; dar fa ta. de barbatul claselor inferioare el tree drept o aristocratie care nu datoreste
starea el actuald, imprejurdrilor prielnice ale vietei,

nu e nici un pericol! ar insemna s injoseasca


persoanele lor
ci in totul i pentru tot, propriulul lor talent, propriel lor inteligente. Aceiasl
barbatl carl, asupra multor puncte, sunt cel mal
lipsitl de prejuditil, earl n'ati decal o mizerabild

Were despre aceia carl nu cugeta asa de liber


ca densil, asupra altor puncte, indata, ce e vorba
14

www.dacoromanica.ro

210

de interesul lor de stare sag de clas, de trufia


si de amorul lor proprig, sunt marginitl pana la
i insufletitI de o dusmanie care duce
pana la fanatism. W cum gandesc oameniI sferelor inalte despre aceia al claselor inferioare,
iata cum il judeca i iata cum la, rndul el, lumea
strimtorare

barbateasca in intregime gandeste i judeca aluncl


cand e vorba de femel. Barbatil, lug( in majoritate,
flu vki in femele decOt o unealta de profit si pla-

cere; prejuditiile lor ii impedica de a considera


pe femele ca egala lor in drepturl. Pentru d 8nsil,
femetea trebue sa. fie supusa, ascultatoare, sa se
margineasca nurnaI la de ale gospodariel si s
lase toate cele-l'alte pe seama regelul creatiuneI).
Ea ar trebui sa-s1 inaluse cugetarile
aspiratiile-1 personale, cat se poate de mult si sa
astepte cu rabdare ceea-ce Providenta sa parnenteasc5, tata.1 sag barbatul, va hotari despre ea.
Cu cat se supune mal mult tuturor pretentiilor
sale, cu atat mal desteapta, rnorala i virtuoasad,
o socoteste el, chiar de ar Ii sa piara in parte
sag cu desave'rsire sub povara durerijor trupestl
sufletestl carI decurg din starea el de asuprire.
Dar daca se vorbeste de egalitate intre toate fiintele omenestl, e o absurditate colosala de a vroi
sa se escluda jurnatate din ete.
De la natura, femeea are aceleasl drepturl ca
barbatul: nasterea nu poate sa-1 schimbe intru
nirnic. Excruderea drepthrilor ornenireI pentru ca
s'a nascut femele i nit barbat
ceea-ce nu e

maI mult greseala brbatulul de cat a el


este
tot atat de absurda i nedreapta ca si cand exerwww.dacoromanica.ro

211

citiul acestor drepturi ar depinde de religia sag


de opiniile politice, sad dad, doT indivizi s'ar
considera ca inamicT pentru ca faptul nastereT i-a
fa(:ut sa apartina unor rase sag nationalitaV di-

ferrite. Toate aceste greutat1, toate aceste tendinte

asupritoare, sunt nedernne de un barbat liber si


progresul omenirel consta in a le sterge, si aceasta
cat se poate de curend. Nicl o alta neegalitate

n'are dreptul de a exista de cat acelea create de


natura pentru implinirea scopuluT firesc al vieteT,
deosebit in forma, dar acelasT in fond. Dar nici

un sex n'ar putea trece peste marginele impuse


de natura, pentru ca, facend aceasta, ar distruge
propriul seg scop firesc. Putem fi sigurT de aceasta

si nici un sex, nu mal mult de cat o clasa, nu


este Ocut pentru a impune limitele sale celul-l'alt
sex sag uneT alte clase.
Am putea opri aci argumentatia noastra in potriva nedreplateT de a exclude pe femeTe de la
inaltele indeletnicid intelecluale sag chiar de a-1
nega capacitatile, dar ne mal remane a examina
o obiectie insemnata.
Mare le cal de bataie al protivnicilor nostri este

ca femeTea are un creer mutt mai mic de cat al


barbatulul, ceea-ce ar demonstra vecinica sa inferioritate. Primul punct este adeverat; vom vedea
ce reiese din incheiere.
Grosimea creeruluT, si prin urmare greutatea

Tinsel cerebrale, sunt in generd inferioare la sexul


femelese. Dug fluschke1), volumul mijlocig al
1) Dr. L. Bilchner: cDie Frau, ibre nattirliche Stellung uni ge.,
sellschaftliche Bestimmung*.--clieue Gesellschaft*, anil 1879 0 1880.

www.dacoromanica.ro

212

creerulul Europeanuldf este de 1446 centimetri


cubici, acela al femeIeT de 1226. Deosebirea: 220
centimetri cubicl. Ca greutate, profesorul Bischoff
socoteste ca creerul barbatesc, este de obicei cu 12&
grame mal greil de cat cel barbatesc. Profesorul Meinert socoteste -ca raporlul greutatei creerulul barbatesc la cel femelesc este ca 100 la 90. Dar greutatea
maseI cerebrale este foarte deosebita la diferiti
indivizi a! unuI i celul-falt sex. Dupa. profescrul
Reclam, creerul naturalistulul Cuvier cantarea 1861

de grame, acel al lul Byron 1807, al matematicianulul Dirichlet 1520, al celebruluI matematician Gaus 1492 numai, al filologulul Hermanrt
1358 si al savantuluI Hausmann 1226. Gashn
aci o deosebire absolut enorma in greutatea creerulul multor barbati abundent inzestratI din punc-MI de vedere intelectual. Creerul lul Hausmann
cantarea aproape cat greutatea mijlocie a creerulul femelesc.
Aceste deosebiri in creerl ingaduie de a con-

stata intaiil de toate ca e o sustinere foarte nedreapta de a mesura capacitatile intelectuale escluziv dupe greutatea masel cerebrale. In sfirsit, cercetarile asupra acestut punct sunt Inca prea nol si
prea putine la burner pentru ca o judecala definitiva

sa fie cu putinta. Dar, afara de greulatea mijlocie a creerului la cele doue sexe, trebue s mat
tinem in socoteala i organizatia lor fizic. i atunci vedem ca luand in socoteala talia i greutatea mijlocie a corpulul, creerul femelesc este
proportional mult mal gros de cat al barbatulut
Pe cat talia corpulul hotareste putin cand e vorl a

www.dacoromanica.ro

213

de vigoarea sa, pe attrt poate cAnumat masa cerebral&

inriureste putin asupra masset intelectuale. Vedem


de pild animate foarte micl (furnicile, albinele),

intrecend in inteligenta pe altele mult mat marl


(de pilda oaia, vaca), intocmat cum constatarn
adese-ort ca indivizt cu infatisare frumoas& reman, intru cat priveste aptitudinile lor intelectuale, departe de altiT, a cAror talie si exterior sunt
neinsemnate. Toate acestea atirn dect, dupa cum

pare, nu numai de massa creerulul, dar Inca, si


mat ales de organizatia sa. i intaiti de toate,
de cultura i exercitiul seg.
Creerul, pentru a-sf dezvolta in intregime toate
facultatile sale, trebue, ca toate cele-l'alte organe,

s fie exersat cu ingrijire i hrdnit cum se cuvine. Daca aceast grije este neglijata sati dac&
tasonarea creerulut e intreprinsa dupe o metod&
cu totul fals, in loc de a stimula si a dezvolta
partile cart infatiseaz mat ales deosebirea, s'ar
dezvolta mat repede acelea unde predomin& sentimentul i fantazia; in asa chip nu numat cail

va ingreuia, dar II vor atrofia. Una din partl va


ti hrnita In paguba celet-l'alte.
i acum, nu este tm orn care, cunoscend putin
istoria evolutiet femeleT, s poata nega ca in ordinea de idet care ne ocupd, s'a comis o gresala

mare potrivit cu aceea de acum mit de ant si

care se comite Inca si astazt. Cand profesorul


Bischoff predinde ca femetea a putut, ca i barbatul, salt_ dezvolte creerul i inteligenta sa, aceasta este dovada unet sume de ignorant& nemat

auzit& si interzis until savant asupra unul suwww.dacoromanica.ro

214

...............................r.,

biect pe care insust l'a -pus in discutie. Cum -sa.


ne lamurim dect faptul izbitor ca., printre popoarele putin cultivate, cum de pilda negril si aproape
toate popoarele salbatice, massa Si greutatea creerulut la barbat si la femele se apropie mull mat mult

de cat la popoarele civilizate? Numat prin faptul


ca barbatit acestor popoare ail dezvoltat la eel
mal inalt grad functiunile lor cerebrate si ca acestea ail fost oprite la kmet. In partea intaia a
Iucrarel noastre ;am aratat cum, la inceput, cali-

tatile fizice si morale ale celor doue sexe n'aa


putut fi de cat puOn deosebite, dar cum pe de
alta parte, din pricina situatiel precumpanitoare
a barbatuluI asupra femelet in timpul und lungi
perioade de evolutie, aceasta deosebire a trebuit
sa inainieze necesarrnente accentuandu-se.
Daca savantiI nostri vor sa fie lumint ale istorid naturate, sa-st dea si osteneala de a intelege
ca legile stiintet lor prea strimte sunt aplicabile
vietd si dezvollrd flintelor omenestI. Sa vacla.
ca legile evolutiet, ale ereditatel, ale adaptarel, se
aplica tot asa de bine omulul ca si oft-caret alte
fiintt, ca omul nu este o esceptie In natura, ca.
cunostinta exacta a fazelor dezvoltaret sale -speciale si doctrina evolutiet aplicata la cazul sea,

face sa reiasa limpede ca lumina zild ceea-ce

fara aceasta rrnane intunecos si acoperit, si devine un subiect de misticizm stiinVfic sail de
stiinta mistica.
Ca4I-va savantt, d-rul Bilchner, de pilda, pre-

tind ca deosebirea Mire creeril celor doue sexe


nu, este aceeast la diferitele popoare civilizate. Ea
www.dacoromanica.ro

215

ar fi cea -mat mare la Germani si la Olandezi ;


si pe urm& la Englezi, Italieni, Suedezi, Francezi.
La acestia din urm& ma't ales, sexarile s'ar apropia mal mult, cdnd e vorba de creer. Dar Michner nu ldmureste bine chestia de a sti dac trebue
s conchidem ca la Francezi, femetele atl dobndit o dezvoltare maI mare si s'atI apropiat ast-fel
de -barba sail dacd, din potriva, barbatiI s'atl
dezvoltat mal putin si ail hotarit ast-fel aceasta
mal mare asemenare,
cad arnendoue cazurile
ar fi cu putin. Dupe starea de instructie in
Franta, s'ar putea admite Intaiul caz.
Un fapt sigur este ded, ca forma creeruluI s'a
dezvoltat de o potrivd In virtutea educatia date,
dac cuvntul de educatie poate fi in adever intrebuintat mat ale& pentru o mare parte din timpurile trecute i daca expresia de e crestere):$ n'ar
ii poate maT exactd. Totl fiziologista sunt de parere asupra punctuluT Ca centrul propral al formdrel intelingentel este in partile anterioare ale

creerulut, deasupra ochilor, adic fata imediat

anterioar& a cavitateT craniene. Partite creerulul


earl privesc viata sentimental& si afectivd, cum o

numirn noT, trebue sd se gaseasca in partea de


mijloc a capulul. Deosebirea formel capulul la
bdrbat si la femele intareste aceastd parere ; Ja

barbat, partea cea mal dezvoltata este cea de

dinainte, la femele este cea din mijloc.


Si din conformatia aceasta a capulul
urmare
a conditiet precumpenitoare a barbatuluI pe de
o parte, si a strel de supunere a femelet, pe de
alta
s'a dezvoltat conceptia frumuseteI pentru
www.dacoromanica.ro

216

cele doue sexe. Dupe ideea frumosulul, asa cum


o aveail Grecit i asa cum mat este si astazt,
femetea trebue sa aiba o frunte ingusta, mat mult
joasa, iar barbatul o frunte mare si mat ales
larga. Si cu aceasta conceptie a frumusetet, care
demonstreaza inferiorita tea lor, femetea s'a obici-

nuit asa de mult, in cat o frunte larga si mare,


care intrece mesura mijlocie, le este serrrnul cel
mat regretabil de uritenie ; ele cauta dect de a
infrumuset a natura prin mestesugurt, acoperindu-sl

cu tot dinadinsul fruntea cu per, pentru a o face


sa pail mai joasa.
Si dupe toate acestea sa nu ne mat mirarn
dad. femetele sunt intelectualiceste ceea-ce sunt.
Negresit- ca Darwin are dreptate cand zice ca daca

s'ar aseza doue liste una lang,a alta, una din ele
cuprinzend pe barbatit cart s'ati deosebit in poezie, pictura, sculptura, muzica, stiinta i fitozofie,
si cea-l'alta cuprinzend pe femetele cele mat in
semnate in aceasta privinta, n'ar fi cu putinta se
stabilim nicl o cornparatie intre amendoue. i oare
trebue sa ne miram de aceasta? Da, ar fi drept
tsa ne miram daca ar fi fost alt-fel. D-rul Dodel-

Port 1) respunde si el foarte bine la argumentatia

ca lucrurile ar lua cu totul alta infatisare daca,


tirnp de cate-va generatif, barbatif i femetele s'ar
bucura de aceeast crestere si de aceeast instructie in exercitiul artelor si stiintelor de maT sus.
Femetea, luala in general, tot este mat slab& de
cat barbatul, ceea-ce nu este tocmal asa la mulle
1) cIstoria nou'a a creatiund..

www.dacoromanica.ro

217

popoare salbatice, dar se manifesta chiar in mod


cu totul contraria. Dar, in ceea-ce priveste imbunatatirile pe carl de la cea maT frageda versta,
le-ar putea aduce exercitiul si cresterea, ne putern convinge la vederea calaretelor de circ si a
acrobatelor carT pot lupta, and e vorba de curaj,
siguranta, agilitate si vigoare, cu orl-care barbat,
si carl executa adesea niste lucrurl uimitoare.
Prin urmare, indata ce bite acestea nu sunt
de cat conditiunile vieteT si ale cresterel, ale dresagiulul*, pentru a intrebuinta un termen liintific
mal riguros, si pentru ca aplicarea legilor nyturel
produce azl efecte cu totul surprinzOtoare, maT
ales in ceea ce priveste animalele noastre do-

mestice, nu s'ar putea indoi nimeni in lume di

aplicarea acestor legt in viata fizica si intelectuala


a fiintelor omenesti, ne-ar maT duce la multe alte
rezultate, OA, omul, cunoscendu-sl scopul si tintele sale, va contribui el insusl la cresterea sa.
Vedem decl, din toate cele expuse pana acum, in

ce legatura strinsa si intima stag stiintele naturale moderne cu loat existenta noastra sociala
si cu dezvoltarea el. Vedern Inca c legile naturale, aplicate societatel omenestI, ne lumineaza
asupra conditiilor noastre respective, si ca far&
aceste legl naturale nu ne vom putea gasi nici
odata in aceste conditiunt Daca, prin aplicarea

acestor legi naturale la dezvoltarea fiinteT omenestl, ajungem pana la cauzele prime, gasim di
autoritatea, caracterul, calitatile fizice la un individ,
cat si la clase si popoare intregi. atirna in in-

taiul rind de conditiile de tral, adica de puterea


www.dacoromanica.ro

218

economi Ca. si sociala care, la rendul el, sufera


inriurirea clime, a conformareI si a fertilitateI

solulul. Marx, Darwin, Buckle, sunt Cate i trel,


fie-care in propria sa sfera, de cea maI mare
insemnatate pentru evolutia moderna; doctrinele
si descoperirile lor vor inriuri cat se poate de
mutt asupra formel i dezvoltarel societateI viitoare.
Daca conditiile triste i mizeria traiului omenesc,
adica imperfectia staret sociale
sunt recunoscule drept pricina a insuficientel si a defectuozitatel dezvoltarel individuale, decurge necesarmente de ac.i ca ImbunatMirea conditiilor de traiii
trebule sa alba. de o potriva o inriui ire asupra fintelor omenesti. Si mal reese Inca ca aplicatea rationala a legilor naturel la fiintele omenestl. apli-

care cunoscuta sub numele de Darwinism, va

creea fiinte omenestl cu tolul nol, dar va cere


si conditil sociale potrivile lor si va sfarsi prin a
ne duce, dupe doctrina luI Marx, la socializm 1).
Nu va ajunge la nimic opunerea i ori-ce incer-

cari de a inabusi miscarea... Si daca nu vel


merge de buna vole, voi intrebuinta puterea...

puterea ratiuneI, bine inteles.


Legea darwiniana a luptel pentru tral, care are

drept punct esential in natura ca fiinta cea mal


bine organizata i cea mal robusta inloculeste si
nimiteste pe cea inferioara, duce cu privire la
Aceasta este descoperirea pe care Karl Marx a facut-o ma
i pe care a stabilit-o in mod clasic In lucrlrile sale, ma
ales in eCapitalul*. Manifestul comunist din Februarie (848, redactat de Karl Marx si Friederic, Engels, se sprijing pe aceastl
idee fundamental& si poate 11 i astk-zI considerat ca cel mal per1)

Intel&

fect model de opera de propaganda..

www.dacoromanica.ro

219

specia umana, la inchelerea c omul, ca fiint4


ganditoare i inzestrata cu judecata, poate schimba,
imbunatati si perfectiona cu desaversire conditiile
traiulul sea, adica starea sa sociala si tot ce se leaga.

de densa, in asa fel ca la urma urmel sa devie


de o potriva prielnice pentru toate 1iine1e ome
nestl. Omenirea II creeaza putin tate putin, sub
form de legl i asezaminte, niste conditil cart
ingadule fie-carul individ de a-sl dezvolta aptiludinile i capacitatile sale alai pentru _binele sti
proprig cat si al celul obstesc, dar earl pe de

alta parte Ii rapeste puterea de a \llama altora


sag colectivitMel, pentru ca, se intelege numal de
cat c facend aceasta 'sl-ar strica lul mnsuI. Aceasta.
stare de lucrurl inriureste in asa fel asupra inteligentel i asupra ideilor omulul, in cat gandul

de a stapani si de a vatama sfarseste prin a nu


mal gasi cel mal mic loc in creerul sea.
Darwinismul este ded, ca orl-ce stiinta adevrata. o stiinta eminamente democratica, i data.
propril el reprezentantl nu vor sa o recunoasch,
ci ajung -thiar pana a sustine contrariul, aceasta
este din pricina ca nu stig sa. aprecieze insemnatatea propriilor lor stiinte, ceea-ce de alt-fel nu
e ceva nog. Adversaril lor Si mal ales membrit
onorabill al clerulul, earl las nasu in jos cand
e vorba de avantagit parnntestl sag de lucrurl

vatametoare pentru dnil, ag inteles mal bine,


si denunta in consecinta Darwinismul ca socialist
si atheg. Nu e de lot onorabil din partea D-lut
proiesor Virchow de a fi de parere cu acest1
indivizl si de a fi obiectat profesorulul Hmckel
www.dacoromanica.ro

220

In 1877, la Congresul naturalistilor in Miinchen,


ca, Darwinismul duce la socialismp, de sigur
pentru a discuta si a nega doctrina, cad Hmckel
cerea introducerea teoriel evolutiel in programele
de studil.
Cad adeverata stiinta nu trebue sa se preo-

cupe catusi de putin de a sti dac consecintele


sale due la cutare sag cutare institutie
sag la culare i culare situatie sociala. Ea trebue
sa cerceteze numal daca teoriile sunt adevrate,
si in cas daca sunt, trebue sa le primeasca cu
toate urmarile lor Ace la care procede alt-fel, in.
vederea unul folos personal sag al until interes
de clas si de partid, sag pentru a-pl asigura favoarea celor de sus, savarseste un fapt vrednic
de dispre o i necinsieste stiinta. Stiinta personala,
.asa cum exist& cu deosebire in universitatile noastre,

nu poate decat foarte rar sa faca acte de independenta. Frica de a-0 perde catedrele si favorurile guvernulul si de a fi siEi1 s renunte la
titlurl, decoratil i inaintare, face pe cel mat multi
reprezentanti al stiintei de a-si indoi spinarea. a-s1
ascunde convingerile, ba chiar a sustine in public
tocmal contrariul de aceea ce gandesc i sitnt in

adancul inimel lor. Atuncl cand in 1870 cu prilejul depunerel unui juramint de credinta, an
Dubois-Reymond a sustinut in plina Academie
din Berlin ca Universitatite sunt centrele de educatie ale garclei intelectuale a Hohenzollernilorp
usor este de aflat ceea-ce gandesc despre scopul

stiintel mai toti aceia carl stag mal prejos decat


Dubois-Reymond, atat ca stiinta cat st ca insert).www.dacoromanica.ro

221

natate 1). Stiinta este injosita la rangul de slug.


umilita a puterel.

Se intelege ded foarte bine ca profesorul Heckel i partisanil sel, precum profesorul Schmidt,

D-nul de Helwald si mull alp Inca, se apara din


respnterI impotriva imputarel grozave ce li se aduce

ca Darwinismul duce la socialism, si pretind si


el din partea, lor c tocmai din portiva. Darwinismul este aristocratic prin aceea c sustine ca.
pretutindenI in natura fiinta cea mal bine organizata i mal viguroasa asupreste fiinta cea mai
slaba, i ca prin urmare clasele culte si avute,
represintand ILl omenire fiintele mat bine organizate i maI viguroase, stapanirea lor este indreptatita, pentru ca ea este conforma legitor natureb._
Dupa argumentele ce le-am desvoltat deja mat
sus, gresala acestel concluzil este vedita. Sa. admitem ca domniI acestia sunt convinsl chiar de
ceea ce sustm; in cazul acesta insa, el aplica teoriile lor omenirel inteun mod brutal si mecanic,
cad dad. lupta pentru tral se face in mod incon-

silent la anitnalele si fiintele carI nu cunosc de


loc legile naturel, trebue oare ca tot asa sa fie
cazul SI cu neamul omenesc ? Din fericire, cu sat
fara voia acestor domnl invetatl, omenirea ajunge
a cunoaste legile carl oranduiesc evolutia sa at
ea n'are decal. sa aplice aceasla cunostinta la asezamintele sale politice, sociale i religioase pentru.
1) D-1 Dubois-Reymond, profesor de fiziologie la Universitatea din

Berlin, a repetat aceastg frazg In Februarie i83 cu prilejul serHITT aniversare a ha Frederic cel-Mare, reamintind atacurile ce
s'ad Indreptat In potriva lul din aceastA pricing.

www.dacoromanica.ro

222

a le preface. Prin urmare deosebirea intre fiinta


omeneasca si animal, consta in aceea c omul
este un animal ganditor, pe cdt vreme animalul
nu este un. om cugetator. Iata un lucru pe care
domnil darwinistl nu raiz putut intrevedea in stiinta

for. De aid vine si cercul vicios in care se invertesc mereti.


Fara indoiala, D-nul profesor Hckel i partasiI
sel neaga i aceea eP Darwinismul conduce la
ateisrn, i dupa ce a inlaturat pe creator), prin
toate deductiile si demonstratiile lor, fa& sfortarile
cele mal energice pentru a-I face sa reintre prin con-

traband& prin usa de dindarat. Cu chipul acesta


D-lor iT fabrica atuncl felul personal de religie,0 care se nurneste finalta moralitates., principil morales., etc... D-1 protesor Hieckel incercase

chiar, in 1882, la Congresul naturalistilor din Eisenach, si in fata marel familil ducale din Weimar,

nu numal de a scapa religiunea, dar inca de a


Infatisa pe maiestrul sea" Darwin drept un barbat
religios. Intreprinderea cazuse in mod mizerabil
dupa cum ail putut constata tott aceia earl stig
sa gdndeasca, carl al citit discursul i scrisoarea
citata al lin Darwin. Scrisoarea luT Darwin spunea
tocmal contrariul, de aceea trebuia sa spuna dupa
sustinerea profesorulul Hmckel, de si cu mutt&
precauPne, pentru ca Darwin, tinend si el socoteal& de pietateas, compatriotilor set. Englekl, nu
risca nicl odata a (lice in mod public ceea ce credea inteadever despre religie. 0 facea in intimitate,

dui:4 cum s'a aflat putin dupa Congresul din


Weimar, numal cu D-rul Biichner, caruia II martu-

www.dacoromanica.ro

223

risise ca., de la 40 de anl inainte, adic de la 1849,

nu mal credea in nimic, pentru ca. n'a putut s&


ajunga la nicf o demonstratie in favoarea credintel. ln cel din urm& ani al vietel sale, Darwin

a mal sustinut in mod secret un jurnal. atheti


care aparea in New-York.
Se poate zice tot ast-fel si de stiinta moderna",
de inriurirea sa asupra dezvoltarel speciel omenestl si a taghduirilor constiente ale principalilor
reprezentantl in Germania sail de insemnalatea
inconstienta pe care i-o da,
Odat cu profesorul Virchow, D-rul Diihring cade

si el asupra lul Darwin si a Darwinismulul, si o


face intr'adever in mod foarte grosolan. Pentru
a isbuli, isl zugraveste Darwinismul asa cum nu
este si il combate cu niste arme imprumutate in
mare parte de la Darwinismul insust Si acestea
sunt extravagante cu cad nu se discuta..
Pentru a reveni la adevratul nostru subject,
s mat vorbirn asupra urmatorulut lucru. Dna.
stiintele naturale si sistemul de crestere artificial&

a caror baz sunt, ail putut, cunoscend perfect


obiectul si scopul lor, s& produc& in lumea animal& si vegetal& _piste forme si specil in intregime nol (si acest sistem de crestere merge arat
de departe pentru animalele domestice incal de
multe oil e cu putinta de a micsora artificialmente capul unel anumite specil de bol, cu scop
de a mari greutatea camel in cele-l'alte partl ale
corpulul, intocmal cum pentru acelasi motiv se

scurteaz& picioarele porcilor si cum se obtine, apli-

and legile evolutiel deja cunoscute, si alte modiwww.dacoromanica.ro

224

arid asemeni, cart aproape nu sunt de crezut),


legile evolutiei adaptate educatiel omenesti vor
trebui la urma urmel sa conduca. la putinta de

a destepta niste calitatl fizice i mdrale date, si


de a dezvolta pe indiviql cu armonie.
v**

Femelele vor deci, in virtutea instinctulul lor


inascut de perfectionare, ele vor, zic, S. inceapa i lupta cu barbatul pe terenul intelectual,

si nu vor sa astepte daca barbatul e dispus safi

nu ca sa le

dezvolte functiunile lor cerebrate.

Singura piedica pe care o intampina este spiritul


veacului, acea putere latenta, dar ale caret efecte
sunt .adancl, acea esenta a tuturor grijilor materiale si morale ale omenirel. Pe id, pe colo ati
reusit, find de aceeasi parere cu barbatil, a inabusi toate greutatile cart le esia in cale. si a inainta in arena inlelectuala : in unele rl a putut
isbuti chiar cu un succes deosebit. Aceste tri
sunt mai ales America de Nord si Rusia-, carl
in alcatuirea lor politica si asupra rnultor puncte
ale alcaluiret lor sociale sunt cele dou extreme.

Asa se intimpla ca asta4 in America

si Rusia

suni multe femel medicl prinlre cart multe se bucura de un renume mare si afi o clientela mare 1).
1) Ad existat deja, In veacul al IX-lea 0 al X-lea, femel medicl
practicante renumite in imperiul arab, 0 mal ales sub stpa.nirea Maurilor in Spania, unde il fceau studiile lor la Universiiatea din Cordova. Femelea era, in aceasta epock rnult mai libera.

in imperiul muzulmano-arab, multumitA lui Maltomet, care a imbuntAtit in mod insemnat situatia el social& Dar, cu timp4 situatiA.

www.dacoromanica.ro

225

Nu Incape nid o Indoial.

. femelea, ale card


aptitudini de a ingriji bolnavi, au fosi recunos-,
cute cu dreptate, este In deosebI Inzestrata si pentrft studiul mediainei. Afara de aceasta, introducerea medicilor femel a fi o binefacere mare pen,.

tri femeIele noastre, cad faptul de a se increde


unor barbatI in caz de boala si de turburari
fizice asa de deosebite carl se leaga cn functiunile sexulul lor, le impedica mult de a chema la
timp ajntorul mediculuI. Urmeaza de aci o multime de inconveniente, nu numal pentru femel,
dar i pentru barbatI. Nu este un medic care s
nu se fi plans de rezerva de multe or vinovata
a femeleior si de groaza de a spune sincer adevrul. Si e foarte natural lucrul acesta; Insemneaza numal o lips de bun simt cand barbatil,
si mai ales medic% nu vor sa recunoasca cat e
de justificat studiul medicine! pentru femele.
Studiul medicineI de catre femel ar fi avanta-

i pentru Ntul bpseI de medici, cel pup


la tara, si pen!ru ca. tineretul nostru burghez,
dandu-se mereti indarat cand e vorba de sforturI
gios

serioase, nu vin mulct. In genere zelul i ardoarea

pentru studia a acestul tineret, sunt numal un


foc de pale, ajunge sa vedem rezultatele anuale
ale examenelor de voluntariat de un an, pentru
a ne convinge,

si concurenta femeleasca ar pro-

duce un efect foarte salutar.


el In Orient a fost tirbitl prin inriuririle aziatice, persane i turcetl. Mal sus se vor g.si informatil interesante asupra cIstoriel
civilizakiel

in Orient. de von Kremer.

in veacul al XII-lea

femelele stuthad tot medicina In Bulonia i Palermo.

15

www.dacoromanica.ro

226

Din acest punct de vedere, si State le-Unite ne


del pilde bune. Sunt acolo, spre marea mirare a
tuturor balalaci1or invtati sat% ignoranti de ambele sexe, niste scoli superioare unde elevil barbati
femel primesc la un loc instructia. Sa auclim
rezultatul. Presedintele White, de la Universitatea
din Michigan, declara urmatorul lucru : Intre
1300 de studentl, cel mai bun elev la limba greaca

este de vre-o cati-va ani, o fata ; cel mal bun


elev la Matematice, in una din clasele cele mal
grele ale lnstikitului nostru, este tot o fata, si
o multime dintre cel mal bunl elevl al nostri
la istoria natural si la stiinta generala, sunt tot
fete

D-rul Fairshild, presedintele colegiulul Oberlin,

din Ohio, ale carul cursurl sunt frecuentate de


mai bine de 2000 de studentl de ambele sexe,
clice : Timp de opt anl cat am fog profesor de
latina, greaca si ebraica
si
de giintele filozofice si morale, cat si in cursul
limbele moarte,

celor un-spre-gece anl, cat am fost'profesor de matematice pure si aplicate, n'am observat cea mai mica
deosebire intre cele dou6 sexe, decat doara in modul

Mr de a se exprima ). Eduard. H. Machill, presedintele colegiulul Swarthmore din Delaware, autorul data_ din care am scos datele de mal sus 1),

clice ca dupa o experienta de patru ant a ajuns


la concluzia ca atat din punctul de vedere moral
cat si din cel al obiceiurilor, crestcrea deavaltna
a celor dou6 sexef a dat cele mal bune rezultate.
1) An adress upon the Co-Edapb.tion of the Sexes. Philadelphie.

www.dacoromanica.ro

227

0.,,,,,.....,,,,,,..,..e...,

Fie clis aceasta, in treacat pentru aceia carora ii


se pare ca bunele moravurI ar putea fi compromise printeo ast-fel de crestere.
- La acestea se mai obiecteaza ca nu se cuvine
ca femelele s5. stea alaturI cu studentil barbatestl
in amfiteatre- si in Wile de operatia si de facere. Dar daca barbatil nu se sinchisesc de a proceda la studiile i cercetarile lor asupra boalelor
femelestI de fata cu infirmierele i cele-l'alte femel

bolnave, n'am sti de ce acelasi lucru sa fie necuviincios cand e vorba de studente. Depincle si
foarte mutt de la felul de predare al profesoruluI,
care poate exercita o inriurire destul de mare asu,.
pra purtareT audientilor de ambe-sexe. Mab trebue
admis c femeiele carI in conditiile de fata, se
decla la studil de acest fel, sunt insufietite de o
seriositate si de o putere de vointa asa de mare

Incat ele intrec cu mull cea mal mare parte a

studentilor. i acest fapt a fost constatat de anumitl profesod carT a predat cursurile lor elevilor
41e ambe-sexe. Zelul femelelor este in genere malt
mal mare cleat al tinerilor studentl. In sfarsit
()dat studiile lor sfarsite, femelele ar putea si.

eIe sa intreprinda instructia congenerelor lordaca


numaT de cat se tine cu indaratnicie ca necesara
clespartirea sexelor, putin fireasca atunci cand e
vorba de lucrurile naturel.

In realitate, sunt cu totul deosebite motivele

carl indeamna pe cea mal mare parte a profesorilor de medicina, mai ales pe cel universiUri, de a lua inaintea studentelor o atitudine dusmaneasca. El ved aci o tinjosire, a stiintel,
www.dacoromanica.ro

228

care ar putea perde din insemnatatea sa in ochil


multimeI marginite, daca s'ar recunoaste ca creeril femelestl sunt si, el destoInicl de a pricepe a
stiint care panit acum n'a fost scrisa decat pentru elita sexulul barbatese.
Cu toate frazele marl earl ni s'ar putea obiecta
nu e mal putin adeverat ca. starea noastra universitara se gaseste, ca si starea generala de educatie, intr'o situatie foarte nesigura. La scoala
primara se rapeste copilulul timpul cel mal pretios pentru ca in schimb sa-i se incarce creerul cu
lucrurl carl nu se leaga nicl cu ratiunea Lid cu constatarile stiintel ; copilul e incarcat cu o sarcina grea
de care nu va sti sa se serveasca in viata si

care-I va supera in viitorul si 'n dezvoltarea sa.


Tot asa stati lucrurile si cu scolile noastre superioare. in stabilimentele preparatoriI pentru studiile universitare, memoria elevilor este incarcata
cu un teanc de materil secl si nefolositoare al .
caror studiu rapeste cel mal bun din timpul
lor si puterea cea mal insemnata a creerilor tor,
tot asa se face de cele mal multe orl si in Universitatl, unde se preda in cursurl o multime de
lucrurl invechite, superficiale, alaturl de o proportie

minima de lucrurl trebuincioase. Odata caietele


de cursurl stabilite, cea mal mare parte a profesorilor revin cu anil asupra acelorasl Jucrurl, semestru cu semestru. ZIA a sterge dintr'ensele lucrurile neserioase. Inaltele functil ale invetaturel

ajung pentru multi un simplu mestesug si studentil n'ari nevoie de mull& intelepciune pentru a

vedea aceasta. Ideea pe care 'sl-o fac el de viata


www.dacoromanica.ro

229

......,............,....

universitara. contribuie si ea de a-I Impedica sa


invete serios in tot timpul cursulul, si daca catl-va
ar vroi chiar sa invete serios, e imediat descurajat
de metoda pedanta si desgustatoare a celor mal
multi profesorl. Vine si epoca examenelor, si atund

in doue lunl de zile el isl vor baga in cap repede


si masinaliceste ceea-ce pare absolut indispensabil

pentru a-I putea trece binisor.. Odata examenul


-trecut cu fericire si odata vre-o situatie administrativa saii profesionala obtinuta, cea mal mare
parte a acestor literatl, urmeaz a. de ail implini
functia in mod curat masinal si pe acelasl tipic,

gasind foarte urit dn vre-un eneliterato

nu--1

primeste in modal cel ma! respectuos, nesocotindu-I si tratandu-I ca pe o rasa de oamenl a parte
si de o noblete superioara. i numal omul care

are dorinta de a propasi nu descopera decal

foarte tarziil cu cate lucrurl nefolositoare s'a incarcat, in locul acelora car! 1-ar fi fost mal trebuincioase,
si numal atuncl de abia incepe sa
le "studieze de a binele. In floarea vietel sale Fail
incarcat cu o multime de lucrurl nefolositoare sail
chiar vatamatoare; trebue sa-i consfinteasca o
alta parte din viata pentru a -iesi din incurcatura

in care se afla si pentru ca prin munca multa,


sa se ridice la inaltimea de idel a timpuluT WI,
si numal atuncl el poate deveni inteadever un
membru trebuincios al societatel. Multi nu izbu-

tesc de a esi din faza cea dintaI, alp rman infundatl intea doua si un foarte mic numr numai ajunge de a se -ridica pana la a treia.
Insb." cprestigiulo, cere ca s se pastreze toata
www.dacoromanica.ro

230

aceast podoabg. ' a Evului-medit, toate aceste materil nefolositodre de invtament, si pentru-ca femettle, sub cuventul sexulul lor, sunt excluse intat
de toate din scoalele preparatoril, aceast situatie

da un pretext comod pentru a-le inchide usile


amfiteatrelor. Unul dintre cel mal insemnati profesorl in medicin5. din Lipsca a marturisit unet
femei intfo zi, urmatorul lucru : f Educatia de
colegia nu, este, drept vorbind, necesar& pentru a intelege medicina, dar trebue cerut numal
ca conditie pregAtitoare de introducere la studil,
pentru ca prestigiul stiintel s nu sufere}.
Profesorul Bischoff, din Mnchen, intre multe
alte cauze pe carl se sprijin5. povata sa cdtre
femeI, de a nu studia medicina, a arAtat si Ibrutalitatea studentilor}, ceea-ce e foarte semnificativ.
Acelasi profesor mai zice intfun pasagit al lucrrel
sale asupra subiectulul in chestie
si acest pasaj este caracteristic : Pentru-ce nu s'ar acorda
unei femel dreptul de a urma la un curs care
trateaza despre o stiintk simpla", mai ales unet
femei interesante, inteligente si frumoase, pe king

toate cele ? Este un fel de a vedea pe care-1 impar-

tseste in mod vedit D-1 Von Sybel si pe care-1


exprima ast-fel : glare-oil un bArbat a fost in
stare sa refuze unel scolarite setoase de invalAtura

ci amabila, concursul si ajutorul sea.


Ar fi pacat s intrebuintAm vorbe de prisos

pentru a arata cat de deserte sunt niste. asemenea motive} si ast-fel de idel. Va veni o vre-

me cnd nu se va tine seama nict de brutalitatea oamenjlor bine crescuti, nici de spiritul 4:le
www.dacoromanica.ro

231

rutina si de veleittile sensuale ale savantilor, si


cand nu se va tine seam& deal de ceea-ce dicteaza ratiunea si dreptatea.
Dupa cum am observat deja, tradipile pline de
prejuditil de carl sufera Europa in deobste si Germania in deosebi, se intelnes0 mult mal rar in

America de Nord. Asa se explicit cum de aft


-putut s'ajunga femeIele acolo la niste situatiI foarte
insemnate ca doctori. ad vocatl, profesorI, si aceasta

in cele mal marl stabilimente de invatatura femelele ocupand majoritatea locurilor instructiel
si in deosebitele functil publice
din America
ale comunei sail ale Statulul. Pana si in Rusia,
exista cu privire la femeI niste ideI mult mai li-

bere si mal inalte deck in Germania. Un mare


num6r de femel din Rusia, se ocupa cu mult
succes cu deosebite studil stiintl(ice. In primavara anului 1878 o studenta rusa, M-me Litwinow,

din Tula, trecuse in Berna toate examenele el cu


o astfe/ de distincpe, mai ales la Matematice, in
cat Facultatea de filozofie II daduse in unanimitate diploma de doctorat, cu nota cea mai mare.
Tot asa s'a intemplat cu cate-va lunl mal tarziti,
unel Austriace, D-ra Welt, inaintea Facuitatel de
medicina, din Berna. i de atunci, multe cazurl
de acest fel s'ail intemplat 1).
Guvernul german, data chiar a intrebuintat pe
femel in putine cazurl, ceea-ce n'a facut-o de cat
1) In sfirsit s'a facut ineeputul si la Berlin. In primavara anulul

1883 eraa cincl femel medic! 'si se bucuraa de o clientela in


genere foarte intinsa. Baballeil german! sunt foarte nelinistiti situ*

creaza merett in potriva lor.

www.dacoromanica.ro

232
,,,----

numal pentru a specula, nu le-a considerat de Cal

ca o lucratoare mal leftink pe care o plateste,


pentru servicil egale, mult mal prost de cat pe
barbatl, dar pentru ca. acestia, in conditiile de
iata, sunt, ta cu femeela, insufletitl de simtiminte dusmanoase, nscute prin concurenta, si,
pentru ca aceasta dusmanje capeta o valoare in4oit4 prin faptul ca. bratele lor risca de a fl inlocuite prin altele mal leftine, urmeaza pentru
femel o situatie care nu e de loc placuta si care
aduce cu sine multe conflicte. Mal adaugatl la
aceasta ca., in Germania, armala procura pe &care an prin marele num& de sub-oficerl liberatl
din serviciti si. prin acela al oficerilor reformatl,
9 cantitate asa de mare de aspirantl la functiile
administrative, in cat nu mal remane loc pentru
cele-ralte puterl de activitate. Cu chipul acesta
femebele

deja intrebuintate trebue sall piarda

functia. Si mal trebue sa recunoastem ca. exageTama timpulur de munca zilnica, pe care Statul
Cat si particularil il impun femelel, pricinueste
pretutindenl inconveniente grele, mal ales child
femelea, in afara de lucru, mal are de implinit
i. datoriile casnice. Sistemul actual al vietel de
casa sta tot atata in contrazicere cu cerintele pe
cart viata le impune la milioane de femel, intocnial

cum forma economica obsteasca sta in contrazicere cu demnitatea omeneasca a fle-carul individ.

Femelele ail aratat si arata pe an ce trece ca,


cu toata neglijarea ce se pune in cultivarea facultatilor for intelectuale, ele nu pier, si ca de azi

inainte ele sunt in stare de a Intreprinde lupta


www.dacoromanica.ro

233

cu barlyatil pe multe terenurt. Se gasesc printre

ele atat scriitorl 0 artistl bunt, si aceasta in felurile cele mat deosebite, cat si reprezentantl at

tuturor profesiilor liberale. Si aceasta dovedeste,


cu toate protestarile sgomotoase ale reactionarilor,
ca la urma urmet tot ist. vor capeta-ele egalita tea
drepturilor. Tot asa, nu incape nict-o indotala, ca,

in imprejurarile de ma, nu nurnat fernelele, dar


riict chiar barbatil nu se bucura Inca tott de egalitatea drepturilor. Intrebuintarea mat deasa a femete la funcVile mat inalte,
ceea-ce nu e cu
putinta de cat pentru o mica parte,
va avea
necesarmente si aid aceleast efecte ca si in domeniul industriet. Nu numal ca. femeeta va fi rii
platita in functiile liberalt, cu cat oferta va spori
odata cu concurenta, dar va fi Inca si mat mult
asuprit, din pricina acelorast motive pe cart learn dezvoltat mat sus cu privire la femelele intrebuintate in industrie. Cunosc un caz cu toate
acestea, unde o femele a fost nevoita sa locuiasca pe un barbat in inv6tarnntul superior,
dar .
numat cu .jumetate din leafa platita, E
9 propunere rusinoasa, dar perfect justificata de
principiile lumel burgheze; ea a fost facut si
primita prin puterea imprejurarilor. Nu incape dec1
nict-o irtdolala asupra acestut punct: cucerire
carierelor liberale nu va scapa nict pe femet,

nict pe barbati, din mizeria sociala in care se


gasesc. Lumea trebue sa mearga mat departe.

www.dacoromanica.ro

234

Situatia juridic& a femelet. Pozitia el politicl.


Cnd o categorie saU o clasa de indivizI e Iii
stare de atirnare si de asuprire, aceasta atirnare
ist &este In tot-d'a-una expresia in legile Orel.
Legile alcatuiesc starea sociala a unuI popor,
stare redusa la. cate-va formule i exprimata prin
acestea, cart it sunt adeverata sa icoana. Intru
cat fernelele alcatuiesc sexul atarnat i asuprit,
ele nu fac esceptie la aceasta regula. Legile sunt
de ordine negativa si de ordine pozitiva. Sunt
negative prin aceea ca in impartirea drepturilor
ele nu lin seam& de fiirO, ca i cand acestea
n'ar exista : i pozitive sunt prin aceea Ca le instruiesc despre inferioritatea. starel lor, indicand
in anumite cazurl oare-s1 cart esceptiI.
Dreptul nostru comun se Intemeteaza pe drep-

tul roman care nu privea pe om de cat ca o


fiinta care poseda ceva. Totusl, vechiul drept ger-

man, care concepea pe om inteun inteles *ma/


liber si care socotea tot-de-odata pe femete intr'un chip mat vrednic
deja pe vremea lul
Tacit, existail triburl, at caror ef1 eratI femel,
ceea-ce parea Romanilor ca lucru foarte monstruos
'sI--a pastrat inriurirea sa. In schimb, la
naiiunile latine, ideile dreptulul roman mat domnese si astazI, mat ales cu privire la sexul femelesc. Nu e nicl de cum intemplator faptul ca in
limba franceza, fiinta omeneasca in genere i flinta
omeneasca maculina nu sunt cunoscute de cat prin
unul si acelasI cuvnt : comub> (l'homme). Drepwww.dacoromanica.ro

235

-tul francez nu cunoaste fiinta omeneasca de cAt


ca barbat. Tot asa era si la Roma. Acolo a
existat cetatenl romant i numaI femel de cetatenI romanl; cetateana n'a existat.
E de prisos sa ma aratam lista felurita a numeroaselor drepturl cotnune, mal ales acelea din
Germania. Cat-va pilde vor fi de ajuns.
Pupa dreptul comun german, femeIea este pretutindenI o minora fata de barbat, -acesta estestapanul caruia trebue sa se supuna in casatorie.
Daca nu i se supune, codul prusian acorda, barbatulul din patura de jos, dreptul de a-I aplica
o pedeapsa trupeasca cumpatata. i pentru
vigoarea i numerul loviturilor nu e inscris nicairl, barbatul, ea stapan ce este, hotareste singur._

In. codul orasulul Hamburg se zice: Dar aplicarea dreapta a unei pedepse usoare este ingaduita ba.rbatulul asupra femeleI sale, parintilorasupra copiilor lor, profesorilor asupra eleviior tori
stapanulul i stapanel de casa asupra servitorilor lor).
Prescriptil de felul acestora exista foarte multesi in Germania. Dupa codul prusian barbatul ma
poate sa prescrie femelel sale cat limp sa alaptezecopilul. Barbatul hotreste toate cele privitoare la
copil. i daca moare el, femeIca este obligata dea-el lua un tulore pentru el ; ea e socotita ca minora i incapabila de a-I creste singura, chiar-

dad. el n'a ajutat la intretinerea lor de cat cu averea sail cu munca lul personala. Averea el este
administrata. de barbat ; in cas de faliment, in cele-

mal multe State, averea el este considerata ea


www.dacoromanica.ro

236

iproprietate a barbatulul li e pus in disponibiMate in caz daca un contract flea inaintea ci.-zatoriel n'a asigurat stapanirea averel de catre
femete. Acolo uncle exist& dreptul intaiuluI-nascut

c uprivire la proprietatea fonciara, femelea, cand


-este cea mal mare, nu poate poseda averea dac
are frail sail daca --sunt barbatl in famine ; ea nu

.capeta dreptul de succesiune de cat dna dare


fratl sau daca acestia sunt mortl. Drepturile politice, carl, in genere se sprijina pe. aceeast Mai
nu pot 11 exersate de catre femele, de cat numal

in cazurl particulare, ca in Saxa de pilda, unde


legea comunala II acorda numal dreptul electoral
-activ, dar 11 refuza pe cel pasty, adica alegerea.
Insi dad. are un barbat, toate drepturile sunt ale
-acestuia. In cele mal multe State, ea n'are dreptul de a incheia uu tractat, far& consimtim'entul
barbatulul el, de cat numal in cazul and poseda

43 casa de comert personala, a carel fondare il


este ingaduita de lege. FemeTea este esclusa de
la on- ce intreprindere. Legea prusiana asupra
dreptuluI de intrunire interzice scolarilor, uceni,cilor mal micl de 18 anI si femelelor de a lua
Tarte la adunarile si intrunirile Tolitice. Nu e
multa vreme de and maI multe codurl de pro.cedura criminala germane interziceat% prezenta femelelor in auditorig in timpul dezbaterilor pu-

lance ale tribunalelor. Are femelea un copil ilegitim ? N'are nicl un drept la o pensie alimental daca, in momentul in care a fost fecundata,
a prima un dar de la amantul el. Pronunta feinelea despartirea de Mrbatul el ? Ea nu poarta
www.dacoromanica.ro

.....237

maI putin numele Beg ea tin suvenir vecinie dela el ; pare deci ca si cand s'ar marita a doua ma.
Aceste pilde trebue sa. ajunga. In Franta, femelea este si mai reil vezuta. Am vorbit deja demodul in care se serveste la cautarea paternitate! In cazurile de nastere ilegitima. De aceasta
se mai leaga faptul, a in caz de simplu adulterdin partea sotulul, femelea nu poate sa ceara despartirea corpurilor; e de nevoie ca adulterul sa fi
fost savarsit in niste imprejurarl foarte agravante. In

schimb, barbatul are dreptul de a cere despartirea

de piano. Tot asa stall lucrurile si in Spania, in


Portugalia si in Italia. Dupa art. 215 din codul
civil, ea n'are dreptul de all egprima vointa in
jus4e fara consimtimentul barbatuluI seil si a
dou dintre rudele sale cele mai bune, chiar dacl
intreprinde un comert public. Dupe art. 213, bar-batul datoreste protectie si ajutor sotieI sale, si
aceasta il datoreste supunere. Administratia averel
Asemenea dispoeste afacerea barbatuluT, etc.

zitiI se intelnesc in Elvetia franceza, de pilda in


cantonul de Vaud. Este un proverb foarte semnificativ, care da o idee de modul in care Napoleon I concepuse situatia femelei in Franta : Este
un lucru nefrantuzesc, anume o femele care s
poata sa faca ce-I place 1)).
In Anglia, situatia juridica a femelel, s'a imbu---

natatit in mod vdit din luna August 1882, si


aceasta in urma uneI propagande energice acute
de femel in popor si in Parlament. Inainte de
1) Bridel : Puissance maritale..

www.dacoromanica.ro

238

aceasta, femetea engleza era pur i simplu roaba


_otulut et, care putea sa dispuna la largul lut de
persoana si de bunurile fernetet sale. Tot barbatul
-era respunzetor de crima savarsita de ea in fata
lut; pana inteatata. era femetea socotita cu desaverOre ca o minora. De se intempla ca femetea
4

fad o stricaciune alt-cuiva, barbatul era osindit


cand stricaciunea ar fi fost pricinuita de

-ca si

unul din vitele sale domestice; el tiebuia sa respunda. Prin legea din August 1882, femetea a
fost pusa. pe acelast picior cu barbatul din punctul de vedere al dreptulut civil.
Din toate State le europene, femelea se bucura.
de situatia cea mat libera in Rusia. In State leUnite, cel putin in majoritatea State lor, femeiea a
castigat, dupe o lupta grea, egalitatea in fata dreptulut civil. Asemenea a mat oprit in aceste led
introducerea legilor engleze i analoage asupra
prostitutiel.

Neegalitatea juridica evidentrt si palpabila a fe-

metelor, de fata. cu brbatit, a facut sa se nasca


Ia cele mat multe dintr'ensele pretentia la drepturile politice pentru a putea agita pe cale legala
c u scopul de a capeta egalitatea lor. Acelast gland
a hotarit i pe lucratori de a indrepta pretutindent
agitatia lor spre cucerirea puteret politice. Ceea-ce

pare drept pentru clasa lucratorilor, nu poate fi


drept-pentru femet. Asuprite, lipsite de drepturt,

pretutindeni tratate cu nedreptate, ele aa nu numat dreptul, dar i datoria de a se apara si de


a intrebuinta toate mijloacele cart le par bune

pentru cucerirea unet situatit mat neatirnate. Bine


www.dacoromanica.ro

239

inteles a in potriva acestor sfortarl, se maI ridia


Inca protestrile sinistre ale reactiunet S. vedemi
cu ce drept.
. Marea revolutie franceza de la 1789, care a ddri.rnat tot organisrnul vechifl al sacietat.el si care

a adus o deslantuire a spiritelor asa cum nu s'a


pomenit, a facut ca i femetea sa iasa la iveald.
Matte dinteensele, in. cel dou'e-zeci de ant cart
precedara imediat explozia revolutiel luasera deja
o parte activ. la luptele marl intelectuale de cad'
era insufletitft la acea epocd toata societatea franceza, Ele alergail cu duiumul la discutiile serioase,
se amestecail in cercurile politice i tiinifice, i
ajutara din partea lor la pregatirea Revolutiel care

Idea trecerea de la teorie la practica. Cea mai


mare'parte a istoricilor n'a tinut seama decat
de escesele savarsite, i ca de obiceiil and e
vorba de a arunca pietre in popor si de a escita
groaza in contra lul, ei le-ati desfigurat. ca pe niste

monstri pentru a nu face de cat s infrumuseteze cu mal multa usurinta infamiile celor marl.

El ail micsorat sat ati trecut ca vederea eroismul si maretia de suflet de cart a dat dovadd femelele in epoca aceea. Atata vreme cat vor,scrie
invingetoril istoria invinsilor, tot asa vor sta lucrurile. Dar vremurile se schimba.
Din luna Octombrie 1789, femelele cerura prin-

tfo petitie adresata Adunarel nationale restabiIirea egalitatel intre barbat i femele, acordarea
libertateI muncel i admiterea lor la functiile
pentru carl le indemnau aptitudinile lor. Cererea
4restabifirel) egalitateI intre barbat i femeie pare
www.dacoromanica.ro

240

a insemna ca. egalitatea ar fi existat mat inainte


vre-o data. Dar aceasta este o eroare cU care de
multe orl te inselt la aceasta epoca, cu privire la
tot trecutul omeniret. Inselat de un studiti prisoselnic al istoriet, lipsit de notiunile legilor de evolutie omeneasca, tott aveala credinta el barbatif
traiaii alta data mat Ebert si mat fericitt. Aceasta
ideie se mat intalneste si astazi respandita pe
ici pe colo, dar atund era predata si infatisata
de catre scriitoril ceT mat influenp si mat ales
de catre Rousseau. Din aceasta pricina erevendi-

carileo jucara un rol mare in toate discatiile politice si sociale", se mat regasesc si astazI Inca la
scritoril radicall francezt.

Cand in 1793 Conventia proclamase Drepturile omulul, femetele perspicace intelesera bine ca
nu era vorba decal de drepturile barbatulut. Olympa
de Gouges, Louise Lacombe si 41, le opusertt
drepturile femetet, in 17 articole, intemeindu-la
la 28 Brumarel (20 Noembrie 1793) inaintea Comunel din Paris, pe urmatoarea declaratie: 4: Daa

femetea, are dreptul de a se urca pe esafod, ea.


mat trebue sa aiba si dreptul de a se urca la_
triburia2.. Si cand in prezenta intreget Europe reactionare, Conventia declarase patria in pericol, si

a invitat pe toti barbatit cart pot purta arme sa


alerge in graba pentru apararea Patriel si a Republicet, un numer de parisient entusiastI s'aii
hothrit a face ceea ce cu doue-zect de ant mat tarziti
s'ail hotarit sa,faca femelele in potriva despotismulut

but Napoleon: a aparat patria cu pusca in mana.


Radicalul Chaumette veni inaintea lor strigand :
www.dacoromanica.ro

241

I De and s'a dat voie femelelor de a renega sexul

lor, si de a se transforma in barbati? De cand


s'a obicinuit lumea sa le vada neglijandu-sl grijele sfinte ale casel si ale leaganulul copiilor lor
pentru a veni pe pietele publice, ca sa pronunte
discursuri de pe inaltimea tribunei, pentru a se
amesteca in rindul trupelor, pentru a implini intr'un cuvint niste datoril pe carl natura nu le-a
imprtasit dealt barbatilor? Natura a spus barbatului : fit barbat! Cursele, vinatoarea, agricultura,
politica, ostenelile de ori-ce fel sunt privilegiul

tea. Ea a zis femelel:

Grija de copiil
tel, afacerile easel, nelinistile dulct ale maternitatel,
iata lucrul teil ! FemeT irnprudente ce suntetl, pentru ce vroiti sa fitt Mrbatt? Sexul omenesc nu
e destul de sub-impartit? Ce ye trebue mar mutt?
In numele naturel, remariell. ceea-ce sunteV! si
Ill femeie !

departe de a ne invidia pericoiele unel vieti atat


de furtunoase, multurniti-ve de a ne face sa le
uitam in sinul familiilor noastre, lasand ca ochil
nostri sk se odihrieasca pe icoana delicioasa a
copiilor nostri, fericiti multarnit ingrijirilor voastre
luminate)o.

FemeIele se lasara a fi convinse i plecara.


Far indoiala, radicalul Chaumette a exprimat
limpede gandurile multor barbati carl, de altminteri, ail groaza de el. In cele din urma, cred
si

etI, din parte-mi, ca insemneaza a face o re-

partisare convenabila a datoriilor fiie-caruia, faptul


de a confia unul barbat ap'ararea- patriei i uneT
femel paza loculut natal si a caminulul. In Rusia,
In epuca de fata, barbatii unor sate intregt, o data
16

www.dacoromanica.ro

242

campurile lor deja cultivate, se duc catre sfirsitul toamnel, spre uzinele departate, lasand femeIelor lor paza easel i administrarea comunel.
La urma urmeI, efusiunile poetice ale lul Chaumet te

sunt distruse prin tot ce-am spus Oita aci de


viata de familie si de traiul feineleI la epoca
noastra. Ceea-ce spune el de oboselile barbatulul
in agricultura nu este adevrat, cu atat mai mult,
cal, din timpurile cele mai departate i pana in zilele

noastre, femebea n'a avut rolul cel ma pj4in greti.


In ceea-ce priveste oboselile vnatoarel, ale curse-

lor si ale politicel, aceste obosell sunt intru cat


priveste cele dou lucrud dintaI, cu totul numat
o placere pentru barbat, si politica nu e primejdioasa de cat pentru aceia cad vor sa lupte in
potriva curentuluf; la urma urmel, ea le da cel
putin tot atata placere cata oboseala intampina.
In acest discurs vorbeste egoismul barbatesc. Dar
discursul a fost linut in 1793 ; i aceasta scuza
pe orator.
Astazl lucrurile merg mal alt-fel. lmprejurarile
eat! schimbat cu mult de atunci, si odata cu
schimbarea lor a imbunatatit i situatia femela

Maritata sa nu, ea e mal- interesata decat in


trecut in conditiile sociale i politice de azI.Nu poate

fi nepasMoare cand Statul retine in fie-care an in


armata permanenta sute de mit de barbatT sanatosl
si vigurosI, cand politica e sgomotoasa sa pacinica,

nu poate fi nepasatoare la felul de impozite cad


domnesc si la felul cum trebue sa fie primite.

Nu mal mult ea poate

fi

nepasatoare cand

lucrurile cele ma necesare traiuluI se scumpesc


www.dacoromanica.ro

243

din pricina impozitelor indirecte cart favorizeaza


falsificarea alimentelor si lovesc familia cu atat mat

grea cu cat e mal numeroasa, inteo vreme in

care mijloacele de trat sunt ele insasi reduse deja


la extrem. Ea se intereseaza in cel mat mare grad
la sistemul de educatie, cad nu poate remane nepasatoare la modul in care va fl educat sexul et

in viitor; ca mama, ea poarta un indoit interes.


Pe de alta parte, exist& astazt, cum am aratat, milioane de femel cart in sute de felurl de
meserie se intereseaza de chipul in care e Mcuta
legea sociala care le priveste. Chestiile cart trateaza durata zilel de munca, lucrul din timpul
nopcet si de Dumineca, al copiilor, chestia salariilor, term enilor de congeditl, certificatelor, mesurilor de Sigurant in uzine, chestia dispozitiet atelierelor, etc..., toate aceste puncte esentiale ale leget

le privesc tot atata pe ele cat si pe barbatt. Lu-

cratoril nu cunosc de cat foarte putin sail nu


cunosc cu desaversire condipe muncet intr'un
mare numer de ramurl industriale in cart femetele

sunt intrebuintate excluziv sail in cea mat mare


parte. Este in interesul palronilor de a ascunde
in Were viciile organizatiet care este propria lor

din parte'f, nu se
intinde la un mare numer de meseril cu totul

gresala. Inspectia fabricelor,

exersate de femel ; ea mat este cu deosebire de o


ineficacitate notorie, si cu toate acestea la o mul-

Ome din aceste ramurl de industril ar trebui sa


li se aplice mesurt de siguranta de tot felul. Ajunge
de a aminti aci atelierele din orasele noastre mart

unde sunt imbicsite la un loc toate cusatoresele,


www.dacoromanica.ro

244

croitoresele, modistele. etc... NicI-o plangere nu se

face si de abia sunt inspectate. Urmarea trista


a anchetel oficiale facuta in 1874 asupra indeletnicirilor la call se dedai\ fernelele, arata curn
se poate mai bine cat de mult lipseste organizatia si cat mal remane de facut cu privire la
ea. In sfirsit, ca producetoare, fernelea mal este
tot atat de interesata la legislatia comerciala si
vamala. Nu incape deci nicl o indoiala asupra
punctuluI ca ea are dreptul de a cere o inriurire,
prin ajutornl legel, asupra formel conditiilor sociale. Participarea eI la viata public& nu va trece
fara sa dea acesteI inriurirI un avent insernnat
si

sa deschida o cantitate de puncte de ve-

dere nuot

La cererI de acest fel se taie imediat vorba


prin urmatorul rspuns : ferneiele nu inteleg nimic
din politica, si in cea maI mare parte niti nu vor
sa aucla vorbind ; nu mal mult ele nu still sa se
foloseasca de dreptul de vot. Aceasta este adeverat, si cu toate astea nu este. Ceea-ce este
sigur, este ca 'Ana acum nu a fost de cat un
foarte mic numer de femel, in Germania cel putin,

earl air riscat a cere pentru sexul lor egalitatea


drepturilor politice. Una singura cunoscuta de mine,
D-na Edwiga Dohm, a intervenit in iillelesul acesta
prin scrierile sale; $ i ea n'a facut-o decat mult
mai energic.
A cauta pretexte pentru putinul interes pe care

Fait adus femeIele pana acuma in rniscarea politica, nu dovedeste cu desaversire nimic Daca femeiele nu s'aii ocupat pana acurn de politica, nu
www.dacoromanica.ro

245

reiese ca nu trebuiag sa se ocupe. Cum a fost


odinioara cu barbatil? Aceleasl motive can se intrebuinteaza azi in potriva dreptulul electoral al

femeielor, ag fost invocale in Germania in potriva sufragiulul universal al barbatilor, in intaia


jurnetate a perioadel decenale din 1860-1870, si
adoptarea acestuia in 1867 a facut sa vestejeasca
de-odata toate obiectiunile. Eti insu-mi faceam
parte inca, in 1863, dintre aceia carl se pronuntau
in potriva sufragiului universal, si cu patru aril mal

tarzig am votat pentru el in Reichstag. Tot asa a


fost cu mil de altl barbatl carl ail devenit adeptl al
sufragiulul universal. Orl cum, sunt anca multi acel
barbatl earl nu se folosesc de dreptul lor politic esen-

-tial, sag earl nu ,titi sa se serveasca de densul,


(tar nu va veni nimenul in gand de a i-1 retrage
pentru acest cuvent. In Germania, in alegerile la
Reichstag, se gasesc de obiceig 40 0/0 de cetaenl Carl nu voteaza, si acestl abstentionistl se
recruteaza din toate clasele; sunt printre el atat
savantl cat si lucratorl manuall. Si printre ceI 60 /0
earl iag parte la scrulin, cea mai mare parte, dupa.
priceperea mea, voteaza Inca cum n'ar trebui, daca
'sl-ar intelege adeveratul lor interes Daca nu-sl
inteleg intere3u1, aceasta depinde de lipsa de edueatie politica. pe care acestl 60 0/0 o aft de altfel in-

tr'un grad Inca mai inalt deck cel 40 0/0 carl se


abtin cu desaversire, deducere facuta de aceia
earl stag departe de urna eleclorala. pentru ca nu
pot vota dupa. libera lor convingere.
Insa, educatia politica. a maselor nu se poate
face daca sunt tinute in afara de afacerile pu-.
www.dacoromanica.ro

246

blice, ci numal dna li s acorda exercitiul drepturilor bor. Fara, exercitiii, nu exista maistru.
Pana acum clasele dirigente a cautat, in inte-

resul lor, a tine cea mal mare parte a poporulul


sub tutela politic, si aceasta le-a reusit in totd'a-una i cu desaversire si perfect. Asa se intempla c, 'Dana in timpul de MO, nu s'a ingaduit
decat unel mid WV de barbat1 privilegiatI sa

favorizati de imprejurri, de a sta in capul atacului si de a lupta cu energie i entuziasrn pentru


totT, cu scopul de a destepta putin Cate putin
marea massa lipsita de viata si de a o duce dupa
densil. Asa a fost pana azi in toate miscarile marl

de opinie; nu mal e decl loc sa. ne rniram sa


sa ne descurajam daca nu stag alt-fel lucrurile
nici in miscarea proletariatulul modern, nici aceea
a chestiel. femeielor: Rezultatele capMate deja
dovedesc ct greutatile, oboselele i jertfele il
gasesc resplata, si deci viitorul ne va da izbanda.
Din momentul cand femeiele .6r fi obtinut egalitatea drepturilor lor, va naste si in ele consti-

inta datoriilor lor. Impinse de a ridica si ele vocile lor, se vor intreba la rndul lor : pentru ce ?
pentru eine? Din acel- moment se vor schimba
intre- barbat si femeIe niste inspiratil carl departe
de a vMama raporturile lor reciproce, nu vor face
din potriva deck s le imbunatateasca in chip
insemnat. Femeiea, inaf putin instruita, va recarge

la barbat, care va fi mal mult instruit. Va urma


un schimb de ideT, de povele, o stare de lucruri,
in sfarsit, cum nu va fi existat intre cele doue
sexe decat in niste cazurl extrem de rare.
www.dacoromanica.ro

247

aceasta va da vietel lor un farmec cu totul


Deosebirea nenorocita de educape si de conceppe

pe care am zugravit-o maI sus, care pricinueste


atata divergenta de parerl, atatea certurI de cash',
care face ca barbatul sa se departeze de la diferitele sale datoril si care vatama binele comu-

nitateI, se va sterge din ce in ce mat mult. In.


loc de o piedica, barbatul va gasi un sprijin. in
persoana femelel sale care gandeste ca si el; ea
nu va mustra, chiar cand propriile sale datoril o
vor impedica de a lua parte acolo, dad. barbatul
va implini daloriile sale.
Ea va gasi chiar cu cale ca o slab& parte din
leaf& sa fie cheltuita pentru un ziar, pentru propaganda, cad ziarul va folosi si la instrucpa si
la distracpa el, de oare-ce ea va intelege nece-

sitatea de a face jertfe pentru a cuceri ceea-ce


II lipseste el, barbatulul cat
i copiilor sel: o
existent& adevrat omeneascd, o egalitate absoluta
de drepturI.

In chipul acesta intrarea fie-carula din ceI doI


membri al gospodariel, in viata politic, va avea
o inriurire mult mal nobila, maI moralizatoare,
asupra bunuluI traiii comun, care este legat in
chipul cel mal strimt de bunul traiii individual;
ea va produce deci efectul contrariil acelula pe
care il pretind oamenil cu vederI marginite sa
adversaiiI unel republice, avnd ca temelie egalilatea drepturilor tuturor membrilor sel, i aceste
legaturI ale celor dou sexurl se vor imbunatati

inca, cu cat asezamintele sociale vor scapa pe

www.dacoromanica.ro

248

barbat i pe femele de grijile materiafe si de greutatea unel munct exagerate.

Si aid, ca in multe cazurl, dbicelul si educatia


vor fi decl de un mare ajutor. Dac nu me duc

la apa, nu voiil invata sa inot; daca nu studiez


o limba straina, clack* nu o practic, nu o void
intelege nicl-odata. Toata lumea gaseste acest lucru foarte firesc si orinduit, dar nu intelege ca
aceasta se mat aplic. i la conditiile Statulut, ale
societatet. Oare femelele noastre sunt mat incapabile de -cat negril mult mal inferior! lor, carora
Ii s'a recunoscut, in America de Nord, egalitatea
complect a drepturilor politice? Si mil de femel

inteligente trebue sa se bucure de mat putine


drepturl de cat barbatul cel mal grosolan, cel mal
pulin civilizat, de cal. un ignorant din lundul
Pomeraniei, sail de cat vre-un terassier ultramontan din Polonia, pentru acest singur motiv ca. in-

templarea a facut ca acestia sa se nasca Wimp


Fiul are mal multe drepturl de cat mama de la
care mosteneste poate cele mat bune insusirt
ale sale si care l'a facut ceea-ce este.
ciudat!

In cele din urma, no! nu suntem, in Germania,


cet dintaiil cart sa fi riscat o saritura in necunoscut, in ceea-ce nu s'a vzut nicl-odata. America de Nord si Anglia ail nirnerit deja calea.
In mal multe State ale Americel de Nord. femeiele

se bucura de aceleast drepturl electorale ca si


barbatit. Rezultatele sunt escelente. In teritoriul
din Wyoming s'a experimental deja dreptul electoral al femelelor Inca din 1869. Raportul de mal
www.dacoromanica.ro

249

jos ne informeaza cum se poate mal bine asupra


efectelor acestel msuri.
In 26 Decembrie 1872, judecatorul Kingmann,
din Laramie-City, in teritoriul din Wyoming, scria
in Ziarul femeilor (Women's Journal) din Chicago:
Sunt aska-zi trei aril de cand, in teritoriul
nostru, femeiele ail captat dreptul de vot, simul-

tan cu acela de a participa la alegere ca si cel1'41 alegetort In acest interval de timp ele ail
votat si a fost alese la diferite functil; ele ail
exersat mai ales functiile de juratT si de judecatorl de pace; ail luat parte de obiceiti la toate
electiunile noastre si cu toate c am credinta c

la inceput un oare-care num6r dintre nof nu aprobatl aceasta introducere a femeiei in viata
publica, nu gandesc mai putin ca nimeni n'ar
putea sa se apere de a recunoaste c femeiea a
avut asupra alegerilor noastre o inriurire fericita
din punctul de vedere al bunei educatil S'a produs faptul ca. alegerile trecura in liniste, in cea
mai mare orinduiala, si ca, In acelasi timp, tribunalele noastre furl in putere de a atinge si de
a pedepsi deosebite feluri de crime nepedepsite
pana atuncl.
flip, se intmpla de pilda, ca. de cand cu organizarea Statului, DU era aproape nimeni care
sa nu fi purtat un revolver la sine, si care sa
nu-I fi intrebuintat pentru cea maT mica cearta.
N'am in minte un singur caz in care un juriti corn-

pus din barbatl sa Ii recunoscut ca vinovat pe


dar cu dou6

unul dintre aceia carl trasesera,

www.dacoromanica.ro

250

sail trei femel in juria, acesta a dat in tot-d'a-una


urmare instructiilor judiciare.
Mai departe judecatorul Kingmann explica Ca
inteadevr nu s'a putut avea de multe ori femeie
in juriti din pricina indeletnicirilor lor casnice
ceea-ce regretaa judecatoril
dar ca. odat6.
functia lor dobandita ele o irnplineag cu mu1t1
constiinta. Ele dedeail, dui:4 el, mai mult a-

tentie decal brbatit cand se incepeail luptele


intre judec tori si acuzat,l, erail mai. putin inriurite
de legaturile de afaceri si de consideratiile strAine

proceselor, si aveail o constiint mai scrupuloasa.


despre respunderea lor.
Afard de aceasta, prezenta lor ca jurati sail ca
judecatori ar fi ovut efectul de a face s domneasca

in sala audientei mai mult orinduiald si mai


mult liniste; barbatii s'ar fi purtat cu mult respect i politeta ; auditoril ar fi venit mai bine
imbracatt ; luptele in toate privintile, ar fi luat un
caracter mai demn, si afacerile s'ar fi rezolvat

mult mai repede.


.
Femeiele ar fi avut aceeasi fericit inriurire si
asupra alegerilor publice. Acestea call, mai inainte,
nu se sfirsiati nici-odat Mr& sgomot si scandal,
tumult si violente de tot felul, si la care betivil
nu lipseati, ar fi luat ast-fel un aspect cu totul
alt-fel si cu desaversire deosebit. Femeiele car! isi
exercitail dreptul lor de vot ar fi fost tratate de fieeine cu cel mai mare respect, bAtausil si gal'agiosil ar

f 1 disprut si alegerile s'ar face ast-fel in cea ma!


mare liniste. Asemenea ail luat parte la alegeri, in

numer tot mai mare si s'a intemplat foarte des


www.dacoromanica.ro

251

ca. votara cu totul alt-fel decal barbatil lor, farA


insa ca aceasta sa fi pricinuit certurl casnice.
Judecatorul Kingmann sfarseste scrisoarea sa.
cu vorbele urmatoare, demne de a fl luate in
seama.-: Sustin sus si tare di aceasta modificare
a legilor noastre a dat cele mal marl foloase. si

nicl un fel de WI, cu toate

relele prezicerl

ce le faceail adversaril acestor concesil ce s'air


acordat femeielor0.
Tot asa si in Anglia, unde inteun mare numr
de comune, femelele earl platesc censul se bucura.

de dreptul de vot, lucrul acesta n'a dat nici-un


rezultat daunator. Din 27,946 de femel cart posedati

dreptul de vot in 66 de comune, 14,415 adica,


mal bine de 500/0 luara parte la primul scrutin..
Din 166,781 de barbati,luara parte la alegerl 65 0.

De asemenea in Germania, in Saxonia de pilday


femelea se bucura de dreptul de vot, dar ce
drept in mod exceptional. Dupa codul comunelorrurale, ea are dreptul activ, de vot cand e nernaritata i posed& o avere fonciara. Sa presupunem cazul ca inteo comuna s'ar afla o majoritate
de alegatorl de felul acesta: ele ar putea alege in
cazul acesta done treiml din consiliul comunal
insa ar trebui sa voteze... pentru barbati. Indata
ce femelea se mrita, ea pierde dreptul de vot,
care trece la barbat ; iar daca proprietatea este
instrainata, atunci amendoi Il pierd dreptul de

vot. Asa dar dreptul de vot nu este un dar al


persoanel, ci al... imobilulul. Aceasta desvaluiedestul de mult rnorala si conceptiile Statulul. Omule,,

tu nu esti de cat o nula daca n'al nici bani nici


www.dacoromanica.ro

252

acarefuri; mintea i desteptaciunea sunt lucrurl


neinsemnate si nu pretuiesc nimic !
Se mai obiecteaza insa Ca dreptul de vot al
femelelor este primejdios, pentra ca femelea este
conservatoare din fire si este usor accesibita suggestiilor religioase. Asa este ; dar du& sufera de
aceste doue rele, cauza este nurnai ignoranp. et
SA 'i se dea deci o crestere buna i sa 'i se arate
.cari sunt adeveratele el interese. De alt-fel, dupa
parerea mea, se exagereaza mull. insemnata tea
inriurirei religioase in alegert Daca in Germania
propaganda ultramontana a fost asa de bogata.
in roade, pricina adeverata i ark& este numal
Ca propaganda aceasta a amestecat interesele religioase cu interesele sociale. Ciracil ultramontanizmului se intreceatl cu socialistil in dezvaluirea
putregaiulul social. Iata de unde venea inriurirea
bor asupra multimel. Din moment insa ce lucruTile se vor impaca si Kulturkampfal0) Gupta
culturala) va inceta, acesti domni propoveduitori
vor fi silii a se mal potoli, fata t.icrurilor se va
schimba si atuncl abia o sa se vada cat de mica
este adeverata inriurire religioasa. Aceasta se
aplica si la ternele. Din data ce ea va fi aflat de
1) Kulturkampf Be numea irul de perzem4i1 revIrsat asupra
populatiel catolice germane de catre Bismarck. Unul din momentele sale cele mal principale a fost alungarea lezuitilor din Germania
In 1872. Numele acesta pompos de rsbol cultural) rail inventat
scriitoril reptilien1 vindutl lul Bismarck, pentrti a acoperi brutalitatile efu1uT bor.

Tot ma tin fel de Kulturkampf a fost

netrebnica lege im-

potriva Social*ilor impreun g. cu prigonirile ticAloase ale corpora4iilor de muncitorl.


(Nota traducgt.).

www.dacoromanica.ro

253

la barbatl, la intrunirt, din ziare sa prin propria


el experienta in ce constail. adeveratele el interese, ea se va emancipa tot asa de iute ca barbatul de sub inriurirea popilor. Dar sa admitem chiar
Ca aceasta n'ar 11 cazul ; este oare aceasta un
motiv drept de a se refuza femelelor dreptul de vot?
Vrajmasil cel mat incarnall at dreptulul de vot
al femelelor, sunt popil. i tia el de ce. act

aceasta ar El pus in joc puterea ce o mal ail in


ultimul lor domeniU. Ce ar zice muncitorii daca
liberalil ar vroi sa desliinteze votul universal
care le este Toarte neplacut
pentru ct slujeste

din cc in ce mat mutt socialictilor ? Un drept


bun in sine nu devine r& prin aceea ca acela
care-I exerciteaza nu stie inca sa se serveasca
bine de el.

E de sine inteles ca dreptul activ de vot este


legal de dreptul pasiv, cad de alt-fel ar insemna
un cutit taxa this. Mal aud Urmatop.rea obiectie :
0 fernele la tribuna Reichstagului ! Ar fi frumps !"

Ne am obicinuit deja sa vedem femetele la tribuna in Congresele i intrunirile lor, in America


si ca predicatoare sail pe banca juratilor, de ce nu

s'ar urca care t i pe tribuna Reichstagulul.


putem fi siguri ca cea dintal femele care ar intra
in Reichstag, ar U una care s impuie barbatilor_
Tot asa a fost si cu cel dintal reprezentantI al
muncitorimel : and intrara in Reichstag, tott a
crezut ca isl vor putea bate joc de deficit, si pretindeail ca munciloril DU vor intarzia de a se
convinge de nebunia ce ail facut-o. Dar iute
afl ctiut sa dobendeascA respectul celor-l'alti, si
www.dacoromanica.ro

254

acum tott se feresc ca nu cum-va sa devina


prea numerost Cel glumeti obiecteaza : Inchipuiti-v o femete insarcinata la tribuna ReichstaOh, cata lips de estetica! Si tot domnil
acestia gasesc perfect convenabil ca sute de femet, in starea cea mat inaintata de sarcind, sa
fie intrebuintate la indeletnicirile cele mat putin
t estetice*, in cart demnitatea femeleasck sand.tatea, moravurile, toate sunt calcate in picioare.
In ochil mel cel putin e un individ vrednic de
plans acela care nu gaseste de cat glurne pentru
o femele insarcinatd, ort-care ar fi situatia in care

_gulut !

se afla ea cand o vede in aceasta stare. Singurul gand ca.' propria sa mama a avut aceeast infdtisare inainte de a-I aduce pe lame, ar trebui
sa-1 urce sangele in obraz ; si afard de asta gan-

dul 4 din fire, un barbat a

fost complicele a-

cestel start, si ca el insusl, insultatorul brutal,


.asteapt tot printr'o ast-fel de stare de la femelea
sa implinirea dorintelor sale celor mat scumpe,
ar trebui sh-1 amuteasca de rusine.
Dud. total n'ar depinde de cat de exteriorul destul de estetic al reprezentantilor poporulul,
mat mult de cat unul dintre acesti domni at

Reichstagului ar indura r6t1 incercarea. Mal malt de

-cat unul dintre el este prevezut cu o sanatate escesiva pe care nu o datoreste until erect primordial si esential al naturel , ci grijilor exagerate
-ce- le da scumpet sale persoane si prin care tot
el 1st strica malt caracterul si inteligenta sa. Grasimea frupulul este aproape in tot-d'auna semnul
until traia de parazit, pe cat& vreme, pentru o
www.dacoromanica.ro

255

femeIe, sarcina este un sem de sanatate trupeasca, marturia implinirei constiincioase a unei
functiunt firesti. Femeiea care face copil devine
pentru colectivitate cel putin tot asa de folosi-

toare ca si barbatut care isl apara, cu pericolul


vietel sale, tara si caminul sg de navalirea dusmanilor. Ceva mal mutt, viata femeiel este pusa in joc
la fie-care maternitate ; toate mamele noastre and

ne-ail nscut, ail v6zut moartea de aproape si


multe din ele ail plata cu suferinte si nenorociri acest act al vietel lor. Maltitnea de femei call
mor la nasteri sau carl pier in urma lor, este

cum se pare mutt mai mare de cat multimea


loarbatilor omoritl sau raniti pe cArnpul de rsboiil. Si pentru acest motiv, femelea are dreptul

I. egalitate, mai ales in cazul cand barbatul ar


indeplini tocmal datoriile sale de aparator at patriei ca un argument hotaritor in potriva femeTel.
Pe de alta parte, in virtutea asezamintelor noasIre militare, cea mai mare parte din barbati n'aiI
nici macar a implini datoria care, pentru majoritatea lor, nu exista de cat pe hartie.
Toate aceste obiectii superficiale in potriva inriurireI femelei in afacerile publice, n'ar putea fi
formulate, daca situatia respectiva a celor dou
sexe ar fi naturala, daca n'ar alcatui un antagoniztn,

datorit educatiei, legaturitor dintre

sta-

pan si rob, si daca, din copilarie, aceast situatie

n'ar separa cele dou sexe din punctut de veklere social. Mal ales acest anlagonizmf a carul
Tina este crestinizmul, este care tine in neincetata
clespartire pe barbat si female, unul si altul tinutl
www.dacoromanica.ro

256

in intunerec si care iMpedica libertatea lor de


pared, increclerea lor mutuald, dezvoltarea reciproca desversitd. a calitAtilor lor caracteristice.

Una din cele d'intal si din cele mat de seam&


datoril ale unet societAtI rationale, va fi de a
desfiinta aceasta neintelegere intre cele doue sexe

si de a pune natura in deplina posesie

iardst

a drepturilor el. Din scoald deja, se incepe lupta


contra nature. Se incepe despdrtirea bdetdor de
fete ; apot nu le dd.' de cdt o invetalturd falsh. aproape nuld, mat ales in ceea-ce priveste fiinta
omeneascd considerald din punctul de vedere
sexual. Cu toate astea astd-zI, stiintele naturale
se predail in toate scoalele mat bunicele : copilul
afid ca pasdrile depun oue si le clocesc ; i se
mat spune la ce epoca se fac imperechidrile, el
trebue pentru acest scop bArbatt si femel cart
se insdrcineazd impreund cu constructia cuibulut,
cu clocirea ouelor si cu ingrjirea puilor. Mat aflA cd
mamiferele nasc put vit ; i se vorbeste de epoca in.
carea ceste animate sirnt trebuinta de imperechiere
si de luptele la cart se dedati bdrbatil intre ei la acest
timp ; i se aduce la cunostintd. numerul obicinuit

al pallor, si poate chiar durata sarcinet la femete.


Dar copilul e cu totul nestiutor in ceea-ce priveste formatia si desvoltarea propriulut sell sex ;
i se ascunde acest lucru sdb o pAnz A. plind de
taind. Si cAnd copilul cautd sa-sl satisfacd pria
intrebdrl adresate phrintilor set
se adreseazd
foarte rar pentru asa ceva la profesorul seu
dorinta sa foarte fireascd de a sti, il face sd in-

ghitd istoriile cele mat prostestl cart nu'l


www.dacoromanica.ro

pot.

257

multumi, si carl produc un efect cu atat mal rtit


daca intr'o buna dimineata el afla chiar i taina nas-

terel sale. Si trebue s. fie foarte putinl copil carl,


la etatea de 12 anl, sa nu-'I sae deja. Mal adaugatl la aceasta ca, in fie-ce oras mic ca si la
tara, copiI aa subt ochil lor, din cea mal frageda a lor tinerete, imperechierea paserilor
a animalelor deim'estice, si aceasta cu totul aproape de d'ensiT, in curtea caseT, in E.trada, cand se

duc vitele la pasune, etc... Et aud cum starea de


fierbinteala si efectul el la deosebitele animale domestice, cat si nasterea puilor lor, constituie, pentru parintil, servitoril, fratil si surorile lor, obiectul discutillor celor maI adancite si celor maI
putin acoperite, in timpul dejunulul, pranzulul. si

al serel. Toate astea fac sa nasca in spiritul colu luI o indoiala asupra descrierel facute de
d sa cu privire la propria el intrare in viata.
Ziva in care va $ti toate, vine oil si cum, dar
in niste conditil cu totul deosebite de acelea in
carl ar fi venit daca am fi urmat un sistem de
educatie natural& si rationala. Secretul _copilulut

are ca urmare departarea sa de parintil s61


mal ales de mama sa. Se intempla tocmat contrariul rezultatulul la care maI nainte vroia sa ajunga prin neprevedere i lips& de bun simt. Cine
Il reaminteste de propria sa copilarie si de aceea
a camarazilor s61 din prima versta stie can sunt
de cele mal multe orl urmarile acesteI stall de
lucruri.

S'a scris asupra acestul subiect, de catre o a17

www.dacoromanica.ro

258

mericana 1), o carte in care aceasta ne spune intre altele ca, pentru a satisface pe fiul el in
versta. de 8 ani, la intrebrile pe cart i le facea
acesta cu privire la nasterea sa, si pentru a nu-I

ntiscoci povestlceea-ce socotia ca imoral, ea


i-a spus copilului adeverata sa origina. Copilul,
zicea ea, o ascultase cu cea mai mare atentie,
si din ziva in care a afiat Cate griji si durerl a
pricinuit mamel sale, el se legase de ea cu o dui0sie si cu un respect pan& atunci necunoscute si
tot acest tespect il areta tuturor fernelelor celorl'alte. Autoarea stabileste punctul foarte just, c
numai o educatie conform& cu natura poate sk
aiba ca urmare necesar, o imbunatatire vedita
a raporturilor iatre cele doue sexe si mal ales dezvollarea respectulul si a .retinerei bArbatnlui fat& de femeie. Ori-cine, liber de idei pre
cepute, gandeste in mod firesc, nu ar pute,...
junge la o incheiere deosebit.
Ori-care ar fl punctul de plecare pentru criticarea situatiei noastre, revenim mereil in cele din
urma la urmAtoarele : o imbunatatire esential a
conditiilor sociale si, prin aceasta, a raporturilor
intre sexe. Dar indat ce femeiea, luptand numai cu puterile ei, n'ar putea. atinge nici o data
acest scop, va trebui s-si caute tovarsil, pe carl
ii gaseste numai si numal in agitatia proletard,
consideratA ca miscare a unei clase apesate. Mun-

citorii, de demult Inca, ati inceput a da asalt


1) Womanhood: its Sanctities and Fidelities, by Isabella BecherHooker. Boston: Lee and Shepard, Publishers. New-York: Lee Shepard and Dillingham, 1879.

www.dacoromanica.ro

259

acestel fortdrele, Statul de clase, care reprezinta


stapnirea unet clase intocmal ca ai aceea a unul sex asupra celut-l'alt. Trebue s. imprejmuim
de toate pdrcile aceasta, fortareatk_ cu santurt, cu
baricade : trebue s intrebuintdm arme de toate
calibrele pentru a-o invinge. Armata noastr gdseste pretutindent ofiterit i munitiile el necesare.
Economia sociald i tiintele naturale, unite cu
cercetarile istorice, cu pedagogia, Cu higiena i cu
statistica yin in ajutorul nostru pentru motive diferite, filosofia nu vrea s. remdn inclarM i ne

vesteste, prin Filosofia mntuireb 43 Mainland,


implinirea Statulul ideal)
proape.

care este foarta a-

Ceea-ce iniesneste cucerirea finald a Statulul


de clase de astd-zt i resturnarea sa, este impar-ea care domneste printre aperdtoril set cart. cu
atk asociatia de interese in potriva vrajmasuluT
comun, nu luptd mat putin intre densit pentru
sacul cu grunte). lnteresele celor doue factiuni se
combat. Pe langa asta, mat sunt revoltele cart

din zi In zi isbucnesc mai tare in rendurile vrdjmasilor nostri, a caror trupe, in cea mat mare

parte trup din trupul nostru, came din carnea


noastrd, n'ati luptat pAnd acum in potriva -noastrd si in potriva lor insdsl de cal ratacitt din pricina neintelegerilor, i cu toate astea ajunge a
vedea mat limpede pe urm. Si nu trebue sa punern la unna. dezerthrile bdrbalilor onorabill cart
fACeati parte din mijiocul adversarilor nostri, dar
at chror ocht s'an deschis, pe cart stiinta lor superioard, cunostinta lor mat adanca, a lucrurllor,
www.dacoromanica.ro

260

il atita
de a se lepada de mizerabilele lor inte, t
rese de clasd, si de egoismul lor, si. call, supunendu-se indmnarel idealulul lor, aduc omenirel
lipsite de libertate, ajutornl invetaturel lor.
Dar cum gradul complect de dezagregare in
care se gaseste azi Statul si societatea nu e yezut Inca bine de mult'l oamenl, cu toate ca. am
incercat de multe ori s artam partite intunecoase, este de neaperatd nevoie sa facem si expunerea. Si acesta este subiectul capitolulul urmajor.

Statul 0 Societatea
Dezvoltarea repede a vietel sociale de cate-va
decenil de ani, in toate Wile civilizate, si pe car
fie-care progres nog in ori-care ramurd a actiV
tatel omenestI o iuteste Inca, a avut ca urrnare

de a pune in miscare si in disolutie condi(iile


noastre sociale. Nimic, nicT asezamintele, nicl persoanele, nu mal simt subt picioarele lor un teren
solid. S'a ivit in toate clasele, de la cele mai

joase pana la cele mai inalte, un simtiment de


desgust, de neliniste, de nemultumire. Despre aceasta
nu mai incape indoiald. Sforlarile convulzive pe

car! le fac clasele stdpanitoare, printeo multime


de invoiell si impdcarl aparente, pentru a pune
capet unel situatil devenite intnlerabila mal ales
pentru ele, reman zadarnice st neputincioase, si
starea de lucruri mai nesigutsljrtoa ce urmeaza
de aci nu face de cat sa mitreaacit pelinistea si
www.dacoromanica.ro

_ . 261
-...
ternerile lor. De abia, sub forma de lege, ati pus
o grinda spre sprijin edificiuluI lor gata sa se

(Warne, si descoper deja ca ar mal trebui una


la fel in zece alte locurt In afarA de a'sta ele
sunt neincetat in lupta intre ele si in adina, djvergint de idet Ceea-ce pare necesar unel fractil
a acestor clase stapanitoare, pentru a linisti masele a caror nemultumire merge crescend, si pentru
a se impaca cu ele, merge prea departe pentru o
alta fractie care socoteste mesurile propuse drept
o slabiciune neiertata si o condescendenta care n'ar

face de cat sa destepte dorinta de a mal capeta


mal mult.
Guvernele
si nu numal acelea din Germasunt leganate ca trestia de vent ; le trenia
1-irieVe un sprijin, fara de care nu pot exista,

.lea-ce face ca s se razime cdnd de o parte,


eand de alta. AstzI, cutare partici este nicovala,
cutare altul ciocanul ; maine, rolurile vor fi intoarse. Unul distruge ceea-ce altul a cladit cu
greutate. Confuzia se mareste din zi in zi : nemultumirea devine maI tenace ; certurile, mal numeroase si mal aprige, ruineaza astzI in c'ate-va
lunI mai multe puted de cat alta-data in catl-va
ant In sfirsit cerintele materiale, sub forma de
diferite taxe si contributit sporesc fall mesurd si
sunt cu mult disproportionate in raport eu cresterea populatieI si cu propAsirea asa numituluI
bunul-tral national.
In mijlocul tuturor acestora, politicil nosTriI guvernamentall se leagana cu iluzil insemnate. Pentru a menaja proprietatea si pe oamenit bogatt eI
www.dacoromanica.ro

262

creteaza si dezvolta pe fie-ce zi forme not de taxe


si de impozite cart, dupa parerea lor, n'ail nimic
de asupritor, pentru ca multimea, in nestirea sa,

le recnnoaste mai putin limpede. Dar et uita ci


aceste taxe, find mat ales platite 'de masse, sunt
nedrepte, si ca efectul lor e resimtit cu atat mat
mult cu cat sunt stabilite pe capete; et golese

dect mat iute pungile si fac mat urit felul de


viata al multimei, marincl pre(ul hranel sail favorizand falsificarea et Poate un lat de familie sa.
plateasca prin fractiuni mid zilnice 10 pfenigt de

impozite, sail sa plateasca in cursul unlit an de


365 de orl. mat mult in fractit mat marl,
acelast efect se produce asupra cassel. Dar ceea-ce
n'ar fi egal este dac saracul, dat find venitul
WI, n'ar trebui s plateasca asupra acestel sume 0
cat o marca si daca bogatul ar trebui sa prc-

cure cu titlu de supra-taxa cea mat mare parte,


cu care l'ar descarca in schimb sub forma de impozite fonciare si asupra venitulut. Efectele unul

ast-fel de sistem se resimt in mod necesar. Nemultumirea saraculut datorit sarcinet prea grele
a impozitulut direct, se indreapta in potriva Statulut, dar in ceea-ce privesle impozitele indirecte,
ea se indreapta in potriva societatel, pentru ca

recunoaste intru aceasta un WI social. fata progresul. (Zeit orbesc pe acela pe care vor sa-1
pearda3..
Se fac organizatit peste organizatit, dar nu

se reinoeste radicalmente una veche si nu s


aduce la capat una noua. Trebuintele de instructie cart izvoresc

din

insast

existenta poporu-

www.dacoromanica.ro

263

lul, obliga la oare-care circumspectie clack' e vorba

ca sa nu riscam totul odata, si ma) cer pentru


implinirea lor partial& niste jertfe insemnate, cu
atat mat grele cu cat, pretutindeni in organizatia
noastra politica, plutesc niste paraziti cart sug
totul spre castigul lor. Nu numal ca. toate ase-

zamintele neproductivein contrazicere

formal&

cu progresul staa la inaltimea lor, dar se mat


si intind, devin mat grele si mat asupritoare, eu
cat progresul opiniet le demonstreaza Inca mat
limpede cat sunt de prisoselnice. Asezamintele
politiet si ale armatet, organizatia justitiet, inchisorile, devin- din zi in zi mat vaste si mai costisitoare ; tot asa se intempl si cu intregul rest
-al aparatulut administrativ. Dar nict siguranta ex4 rTioara, nici cea interioara nu se mareste. Din
Wyk se intempla tocrnat contrariul.
0 mare parte din comunele noastre, cart de
abia sag cum sa multumiasca cererile din an in
an mat puternice, ajung si ele treptat la o situatie desperata. Mat ales in orasele noastre mart
cart din ce in ce se imultesc si in localitatile asezate in judete industriale, cresterea repede a
populatiet db.' nastere la o multime de necesitati
pe cart comunele, in cea mat mare parte far&
mijloace, nu pot sa le multumeasca alt-fel de cat
prin impunerea de taxe grele sail facnd datorit.
addirea scoalelor, alinierea stradetor, serviciil e
lurninatulul, canalizarei si apelor, cheltutelile de
politie si de administratie de ori-ce fel, iati din

an in an mat multa intindere. Cu atat mat mult,


minoritatea burta-verzilor au fat& de comunitate
www.dacoromanica.ro

264

pretentiile cele mal inspaimentatoare. Aceasta minoritate cere stabilimente de invetatura superi-

oara, cladire de teatre, crearea mahalalelor cu


deosebire

luxoase

cu lumina.,

cu

pavage ,

etc.., din cele mai perfectionate. Cea mal mare


parte a populatiet se poate plange in virtutea dreptulul el desaversit de aceste avantagil

date minorittel; aceste favorurl nu sunt mal putin in firea insasl a conditiilor actuale. Minoritatea are puterea, si '1-ar fi foarte usor, daca ar
vroi, de- a pricinui marl stricaciuni, indata ce ea
poseda cu desaversire uneltele de munca de carl
atarna majoritatea. La aceasta mal e de adaugat
ca, in multe cazurl, nici administratia nu este
mal buna i mal de valoare. Functionarif platill

sunt de cele mal multe on neindestultorl, sr


maI bine zis el n'ail inteun grad destul de in:7
simtimentul trebuintelor earl cer, in cele mai
multe imprejurarl, o cunostinta adinca a lucrurilor. Functionaril i consilieril municipall nepla-

tit,l de cele mal multe ori, al) atata de facut, atatea ingrijirl pentru afacerile lor personale, in
cat nu pot jertfi timpul necesar pentru implinirea desaversita a datoriilor lor catre comuna Se
mal intempth. foarte des ca sa se serviasca de
aceste functiunl pentru a favorisa interesele private, in marele prejudiciii al colectivitatel. Consecintele cad numal pe capul contribuabililor.
Ii

este cu neputinta societatel actuale ca sa

se gandiasca la o imbunatatire temeinica a


acestel situatil, care n'ar satisface pe tot de cat
intru cat-va; ea este, in acest punct, absolut neputinwww.dacoromanica.ro

265

cioasa si deconcertata, ar trebui sa se suprime


pe ea insst, si aceasta nu se poate. Daca tot
urmeaza a pune impozite sub ort-ce forma ar
fi, ea nu va face de cat sa sporeasca neincetat
nemultumirea. In cate-va decenil de ant, cea mat
mare parte a comunelor de care vorbim nu vor
ii in stare de a multumi trebuintele lor cu forma

de administratle si de impunere actuala. Pe terenul comunal cu mat multa energie Inca de cat
pe terenul guvernamental, necesitatea unet reorganizarl desaversite, este recunoscuta, in virtutea
faptulul ca sistemul actual duce la bancruta. Ur-

marea acestel lucrari va arata ceea-ce va lua,


ceea-ce trebue sa ia locul acestul sislem.
Asa este, in putine cuvinte zugravita, infatisarea

din afara a vietet noastre politice si comunale ;


amendou6 nu sunt de cat icoana, proba prototipa
a vietet noastre sociale.
Lupta pentru tral ia in viata noastra sociala
niste proportit din zi in zi mal puternice. Lupta
tuturora contra tuturora este intreprinsa cu cea
mal mare violenta si urmata fail milk aproape
fara alegere a mijloacelor. Vorba cunoscuta : *Scoa-

la-te de aid, ca sa in6 asez eti,, se realizeaza in


viata prin loviturile cu ccFtul, cu pumnul si prin
ciupiturt. Cel mat slab este silit a 'sl da locul
sui celut mat tare. Acolo unde nu reuseste puterea fizica, reprezintata prin bant, avere, se
intrebuinteaza mijloacele cele mat viclene si cele
mat nedemne : minciuna, sarlatania, inselaciunea,
discursurile false, politele false ; in fine se fac

cele mat mart crime

si,

pentru a se scapa de

www.dacoromanica.ro

266

martorl superatori si de greutati nelinistitoare, oa-

menil merg pana a se servi de declaratil de nebunie si de omoruri. Si tocmal cum, in aceasta.
lupta pentru tral, indivizil merg in potriva indivizilor, tot asa si o dasa merge in potriva altei clase,

un sex in potriva sexului, virsta in potriva virstei.


Interesul, castigul, devin unicul orinduitor al simtimintelor omenestl, inaintea chruia ori-ce alta
consideratie trebue sa cedeze. Se arunca atunci
pe strada mii de lucratori si de lucratoare earl

dupa ce V-ati amanetat cea din urma a Mr ca.


rnase, cea din urma bucata a mobilierului lor, nu
pot s inlature caritatea publica sail cresterea
de sila). El pornesc in bande intregi prin munti
si vai, din sat in sat, privili de catre oamenil
onesth cu atat mai multa teama si groaza eu
cat durata timpului Mr ILA' lucru a avut asupra
exterioruluf Mr, si prin urmare si asupra moralului lor, o inriurire mai mizerabila si mai demoralizatoare. Societatea onesta n'are catusi de

putin idee de ceea-ce insemneaza a fi, luni intregl, in necesitatea de a nu-si putea multumi
cele mai elementare cerinte ale ordinei si ale curateniel, a umbla de colo pina coM cu stomacul
gol, nerecoltand de cele mai multe orl de cat
groaza si dispretul acelora chiar cari le sunt cele
mai tar! sprijine ale acestul murdar sistem. Alafurl de aceasta, familiile acestor oameni srmani
casatoritl, sufera de cea mai groaznica mizerie
care impinge xle cele mai multe or! -pe parintl,
deznadajduip, la cele mai ingrozitoare crime asupra lor insusi sail asupra copiilor lor. In acestl
www.dacoromanica.ro

267
...,*...

din urmA ant, avem multe cazurt de felul acesta,.


pe atat de numeroase cat si de inspAimnt5.-

toare1). Femet si fete sunt aruncate in bratele


prostitutiel ; intr'un cuvent crima, imoralitatea,
capet o sut5. de forme diferite ; singurul lucru
care propaseste sunt casele de recluziune, inchisorile si ceea-ce se chiama casele de corectiunecart nu mat sunt in stare de a incApea multimea
clientelel bor.

iarul de Lipsca din 17 Aprilie 1878 cantina


un tablog intunecos dar ccinform adevrulut si
care zugraveste dupa ceea ce se petrece in Voigtland Saxon, desaversita dezorganizare si incoherenta societget fata cu puterea.
Mizeria printre tesetorit

nostri, nu e lucru

noa, ea nu se leagh numal de criza astAzt comuna tuturor industriilor, dar de faptul c testura cu mama, fata de teskura mecanica, piere
si trebuie s.5. piara..... Trebuie dar ca populatia
noastr de tesetort sa.-st caute alte ramurl de meserie. In ceea ce priveste lucratorit vechi, pe cart
e cu neputint de a-I intrebuinta la alt meserie
nu putem de cat, prin ajutoare s6. le facem,
1) Un caz dintr'o mie. Un contabil din Berlin, anume S .., in
virsta de 45 anT, care avea o femele frumoasa Inca de 39 ant si.
o fiica. de 12, este WI lucru si pe cale de a muri de foame. Femeta e botarita sa se prostituieze, cu consmitimntul barbatulul eT.
Politia atla, si femelea se OM sub controlul serviciulul jnoravurilor. Rusinea si desperarea se Implanta in familie. Catell trel se
Invoiesc la otravire si executa. planul lor in 1 Martie 1883. Ca
putin zile odinioara, lumea mare din Berlin celebra sarbatori mail
de curte, in timpul carora sute de mit de marcl ad fost risipite.
.Acestea sunt contrastele groaznice pe care le ofera societatea actuala. Dar toate acestea nu ne impiedica sa &aim in ccea mai
bunti dintre luml,.

www.dacoromanica.ro

268

un bine. Dar afar& de aceia pe call trebuie sal


ajutam ast-fel, sunt si alte brate, numeroase si
robuste, pe call lipsa de lucru de tesetorie le
Teduce cu totul sail in parte a remane far& lucru.
Pentru acestia, trebuie sa cream din nog munca,

trebuie sa cautam din nog al intrebuinta, si dorim, ndajduim ca sefil de industrie, stimulap (?)
(le aceasta mizerie, o sa examineze si o s incerce,

daca lucrul bun si pupn costistior care se gasete la nol cad muncitorul din Voigtland este
lucrator si cumpetat
n'ar putea fi intrebuintat
cu folos pentru intreprinderile lor).
Avem aci subt ochil nostri un tabloil al dez..voltarel moderne, un tabloil cat se poale de trist
.si cu toate astea cazurile de acest fel se numera
cu sutele. Munca pe care muncitorul lucrator si
ecumpetat) din Voigtland o va procura unui nal.
.antreprenor va fi pierduta pentru alp muncitorl.
Iat cercul vicios.

Crimele de orl-ce fel si inmulprea lor sunt in


legatura cea mai strinsa cu conditiile sociale ale
societatei, care. ori-cand, nu vrea sa o recunoasca.

Ca si strutul din fabuld, ea vara capul in nisip


pentru a nu respunde de existenta unel stall de
lucrurl de care numal ea e de villa; ea se minte
pe sine si minte pe alp zicend ca singuril vinovap sunt (lenevia), usenzualitatea,) si lipsa de (religie) a lucrtorilor. Aceasta este o .minciuna de
un caracter cat se poate de urat, dar care este emisa

cu cea mai mare seriozitate. Cu cat situapa societatel este maI defavorabila si mai rea, cu atat
crimele devin numeroase si grave. Lupta pentru
www.dacoromanica.ro

269

tral imbraca forma sa cea mai salbatica i cea


mal violenta ; ea arunca pe om la starea sa primitiva, cand fie-care individ vedea in semenul
s un vrajmas de moarte. Legaturile solidaritateI, earl nu sunt deja prea strinse, se slabesedin zi in zi mal mult 1).
Stapanitoril, carl nu lied si nu vor sa vada
fondul lucrurilor, cauta a modifica aceasta situatie, intrebuintand in potriva efectelor sale nistemesurT de rigoare; i chiar oamenT la carT ar
trebui sa se gaseasca idel limpezl i lipsa de partinire, aproba aceste mesurT. Ast-fel profesoruL
1-Imckel 2), considera ca firesc lucru aplicarea energich. a pedepseT de moarte, i in aceasta privinta
este absolut de aceeasi Were cu ceT mal inddrIii! reactionarT earl in alte privinte nu pot sa-1.
sufere. Dupe densul, criminaliT incorigibill i vagabonziT trebue nimicitT ca niste buruiene earl

rapesc plantelor folositoare lumina, aerul si spaDar dad. profesorul Ifmckel s'ar fi ocupat

tiul.

putintel de stiinta sociala, in loc de a se indeletnici numal cu stiintele naturale, el ar fi observat


1) Platon cunostea deja consecintele unel ast-fel de situatit EL
aerie: cUn Stat in care exist& clase, nu este un Stat; el alcAlueste
dou. SAraci1 aleatuesc pe cel dinlAi, bogatil pe al doilea; amindou trlesc impreunl, dar mincindu-se reciproc i MIA incetare....
Clasele stapanitoare, pentru a sfirsi, nu sunt in stare de a intreprinde un rsboig, c1cI In acest caz, ele trebue sl se foloseasa
de multime, care, o data InarmatA, le inspirA mult mal mull&

frica de at vrajmasul insusl*. (Platon: cRepublica,). Ei Aristoteles zice

Alarqle. "[limp de sAracl alcAtueste o situatie supArA-

toare, pentru c& este aproape ea neputintA de a impedica pe ast


fel de oamenl Ile a deveni niste turburAtorl. Aristoteles: cPolitica. .
2) clstoria natural& a croatiune12. A patra editie, mArita.Berlin,.
1873. Pagina 155 si 156.

www.dacoromanica.ro

270

.ca din totl acestl criminall s'ar putea face membri folositorl si productivl al societOtel omenestl,
dad aceasta le-ar procura un traiii mai bun. Ar
mal fi observat ca suprimarea ucigasului insusl
impedica tot atat de putin crima in societate
adid svrsirea de crime nol -- cum si in cultivarea pamentulul nu s'ar izbuti de a nimici cu
desiiversire buruienile dad nu s'ar nimici in acelasl timp rdicinile si s'eminta lor. Nicl odat omul nu va putea s impedice cu totul zArnislirea
in natura a unor organisme vatamatoare; ceea-ce
insa 'II este foarte cu putinta, este, de all imbunatali propria lul stare social, pe care el singur sl-a facut-o, ast-fel ca conditiile de traig sa,
devie aceleasI pentru totl, ca fie-care om sA. se
bucure de aceeasl libertate de dezvoltare, asa in
cat sA, nu mai fie silit de all multumi foamea,
ambitia si dorul de avutie pe socoteala semeni-

lor sa Sh se studieze pricinele crimel si s se


indeparteze: si atuncl vor dispare si crimele 1).

\Wit lucru este ct aceia carl vor s desflin-

teze crima _prin suprimarea cauzel, nu pot sA recurga la mijloacele brutale de represiune. EI nu
pot impedica societatea de a se apAra in felul
el; in schimb ins'a. cer cu staruinta prefacerea
radicald a societtttel, desfiintarea cauzelor crimel.
Dar cauza strel noastre sociale nesuferite, este
sistemul capitalist. lndividul inzestrat cu puter1) Platon se pronuntl der asemenea In aceastl privintl : cPri-eina crimelor stg. In lipsa de educatie si in reaua alatuire a Statulith. El cunostea deci ma! bine, acuma B de veacuri, starea
-societatel de cat savantil sol urma0. Aceasta nu poate tocmal sl
iie inveseleascA.

www.dacoromanica.ro

271

nice mijloace materiale este stapanul tuturor ace:.

bora call poseda mai putin sag cad n'a chiar


avere de loc. El cumpera puterea de munca a acelora call nu poseda nimic, ca pe o
inarf a,. cu un pret a carul sporire, ca pentru orIcare alit'', daravere, se stabileste dupa oferta si
cerere, si oscileaza imprejural socotelilor de
fabricare, cnd deasuprat cand dedesubt ; dar supra-

valoarea pe care trebuie sa 1,-o produca necesarmente aceasta putere de rnunca, el o pune in
buzunarul WI sub forma de interese, de bene-ficil

de intreprindere, de arende sag de rente

fonciare.

Prin

mijlocul

supra-valoarei

ast-fel

stoarsa de la lucrator si care, in poesia antreprenorulul, se cristalizeaza in capital, acesta cumpera


puterI nol de munca, si atunci, bine inarmat prin
diviziunea munceI, prin masine, printr'o stiinta
technica perfectionata, scurt, printfun sistem de
productie bine organizat, el intra in lupta cu concurentul cu mal putine unelte si-1 reduce la ni-

mic, in tocmai cum ar face un cavalerist bine


echipat dintr'un infanterist dezarmat. Aceasta lupta

neegala ia din zi in zi o intindere mal mare pe


toate terenurile, ;.; femeIea, intru cat procura puterea de lucru cea maI ieftina, ca si copilul, joaca
aci un rol din ce in ce Ina! insemnat. Aceasta
stare de lucruil are ca rezultat de a transa in
chip fitrA incetare mai aspru, societatea in doue
partl : o infirna minoritate de capitalistI puternicl
si o rnajoritate mare de indivizI de ambe sexe,
lipsiti de capital si destinatl de a vinde bratele

lor pe zi ce trece. Clasa de mijloc, in mijlocul


www.dacoromanica.ro

272

acestei evolutil, ajunge la o situatie din ce in ce


mai critica. Meseriile in carl domina pana acum
industria mica, ail fost una dupa alta coplesite
de exploatarea capitalista, din pricina concurentel
pe care 'si-o fac capitalistil intre densii. Individua-

neatirnate sunt sfaramate, si daca nu 'sl


gasesc scaparea neatirnarel lor in vre o alta
ramura de lucru ceea ce devine din zi in zi
mai gret si mai cu neputinta
sunt nevoite
litatile

a in tra in clasa salariatilor.

Toate incercarile facute pentru a scapa de acest sistem de absorbtiune. care se impune cu puterea unel legi naturale prin ajutorul noilor dispozitil sail prin legi imprumutate trecutuluT, sunt
ridicule si copilaresti. Povata, adesea data cu
gand bun, de a se sustrage fatalitatei printeo

mal mare indemanare profesionala sail prin intrebuintarea unel frte motrice mai putin costi-

sitoare, nu denota de cat lipsa de pricepere a


situatiet Perfectionarea rnasinel nimiceste din ce
in ce mai mult dibacia manei, a caret intrebuintare pentru lucrarl marl este in afara de asta
prea scumpa, si aplicarea fortel motrice nu face
de cat sa mareasca ,cu atat mal mult concurenta
intre cei mid, carl nu se ruineaza de cat mult mai repede. In Decembre 1882, s'ail facut la Munich 414
declaratil de incetare de negot si numal 315 de deschidere; inteun singur oras numal a fost decl inteo
luna o descrestere de 99 de industrii neatirnate. In
ceea ce priveste situatia micilor nostri industriasi),

dinteun alt punct de vedere, ea ne mai este demonstrata prin faptul Ca, in nou cazurI din zece,

www.dacoromanica.ro

273

se produce in succesiune un escedent de pasiV ;


de cele mal multe ori declaratia de faliment

Did nu se face macar, cad nimeni nu are interes. Nu se poate proflia nimic. Pentru acelasl
motiv, ruina multimel de indivizl vil remane necunoscuta si neinregistrata.
Ceea-ce puterea capit-alurilor marl nu nimiceste
destul de jute, se face prin crizele call se produc periodic ; aceste crize devin mai numeroase
si mai intense cu cat. marea productie castiga in
putere si in inriurire si cu cat pericolul supra-

productiei, urmare a productiel oarbe in mass,

,e

mareste si se manifesta tot mai repede.


Sleita putere de rezistenta a mijlociulul si miculul
lucrator nu intarziaza de a ceda crizelor de felul
acesta.

Ele se produc pentru ca nu exista o scara


proportionala care sa permita de a mesura si de
a evalua orl-cand adeverata trebuinta a cutarei
sail cutarel marfe. Orl ca cumperatoril sunt foarte
reslatiti si suprafata lor cornerciala, de care aVarna capacitatea lor de consumatie, incearca. inriurirea unei mullimi de cauze pe cari producto-

rul izolat nu e de loc in stare de a le controla


prin el insusl; or ca se gasWe alaturi de un
productor o multime de alp a caror putere de
productie si munch efecliva nu le cunoaste. Fiecare caut. atuncl de a strivi pe cei-l'alti prin
toate mijloacele call II stag in putere: venzare eflink reclarna mult, credit indelung, trirneterea
de comi-voiajori, sail si prip discreditul ascuns si

in mod siret asupra produaelor concurentitor,


18

www.dacoromanica.ro

274

mijloc care infloreste mal ales in momentele de


Ast-fel productia intreaga atarna de internplare, de evaluarea subiectiva a until oare-care.
Si aceasta inlemplare este cate o data pe cat de
favorabild, pe atat de fericita. Fie-care producetor izolat este silit de a vinde o cantitate hotarita de marfuri, dedesubtul cdreia nu se poate
opri; dar el vrea sa procure un cat mult mal
mare, intai pentru ca sporirea veniturilor sale anima de acel cat si in sfersit pentru ca. de aci
decurge putinta de a triumfa in fata concurentilor sei si de a remane stapan al campulul de
batale. Pentru un moment venzarea sa este asigurata, poate chiar marita ; aceasta Ii indeamna
de a da- o mai mare intindere intreprinderei sale
si

de a produce in mai marl

-cantitati. Insa,

imprejurdrile favorabile nu-1 imping numal pe el,


dar i pe toti concurentif sOT, ca sa faca aceleasi
sfortari. Atunci, de o data, se produce pe piata,
un belsug de mai-furl. Venzarea se opreste, pretulle scad, productia descreste. Descresterea productiel intfo ramura de industrie aduce pe aceea
a puterei de lucru, a salariilor si a consumatieT
la victimele crizeT. 0 oprire in producliea si in yen-

zarea altor ramuri de negot sunt urmarea lor


neaperata Meseriile mid de ori-ce fel, negustori,
restauratori, bentari, lernnarT, etc..., a caror clientela o alcatuiesc lucratoril, pierd clientela si in acelal timp si remuneratia yenzarei lor.

Pe de alta parte, cutare industrie procura cuWei alte materiile el prime ; ea depinde deci de
densa si deci sufera si simte loviturile carl 0 is-

www.dacoromanica.ro

275

besc. Numrul victimelor crizet se mreste din ce

in ce. 0 multime de angajamente luate, cu nadejclea unei lungi durate de afaceri bune, nu pot
-sa fie implinite

si nu fac de cat O. mareasca

-criza, din luna in tuna ma grava. 0 cantitate insemnata de mrfurT, de unelte, de masini stranse
la un loc, devin aproape fara pret. Marfa se vinde
cu pret prost. Aceasta.nu ruineaza numai pe acela caruia it apartine, dar i pe multi altit cart
in fata acestei venzari cu perdert, sunt tot atat
kle siliti de a vinde pe ale lor dedesubtul prephi care le convine. In timpul chiar al duratei
crizei, se perfectioneaza fara incetare metoadele
kle procluctie, singurul mijloc de a lupta in po-

triva concurentei, si se rezerva cu chipul acesta


pricinele de crize noi, si mai grave Inca. Daca criza

a durat ani, daca pretul reii al procluctelor, descresterea fabricarei, ruina micilor antreprenorl, a
facut sa dispara supraproductia, atunci societatea incepe a se schimba cu incetul. Trebuintele
cresc, productia de asemenea. Vechiul chip de a
face, in virtutea duratei probabile a acestei situatil
mai folositoare, nu intarziaza de a ieveni, dar cu
incetul i cu prudenta mai intairi. Toti vor s apuce ceea-ce all pierdut, i nadajduiesc a se adaposti inainte de a izbucni o note]. criza. Dar cum
toti producetoril se nutresc cu aceeast ideie, cum
fie-care perfectioneaza mijloacele sale de producie pentru a intrece pe cel-l'alt, calastrofa soseste
mai ingrozitoare, mai repede, cu efecte mat nefaste Inca. Sa joaca cu existente nenumrate, ca
Cu mingii de copii; ele cad pe jos ; si din awww.dacoromanica.ro

276

ceasta actiune reciproca cLntinua, reiese situatia


inspimentatoare la care suntem martorl la mi-

ce criza noud, Crizele de acest fel se inmultesc,


cum am spus, in raport direct a intinderei statornice luate de productia in massa si de concurenta, nu numai intre indivizil izolatt, dar si intre natiuni intregi. Lupta pentru clientela in
comertul mic, si pentru intreprindere in comertul
mare, devine din ce in ce mai atzetoare si derseste la urma prin perderi uriase. Marfurile si aTirovizionarile sunt gramadite in cantitgi fabuloase,

dar massa flintelor omenesti sufera de foame si


de mizerie.

Nu este cu putinta de a se gdsi ceva care sa


condamne mai riguros o ast-fel de stare sociald,
de cat declaratiile earl se gdsesc, in aceste start
de lucrurl, in gura oamenilor de afaceri : Avem prea multi concurenti ; trebue ca jumetate
dintre ei s piara mai intaitl, pentru ca cea-l'alta
jumetate sa poala trdi). Este dar de sine inteles ca ori-care burghez crestin intelege prin aceasta ca concurentul seil sa moard si ca el insusl
sa remaie in picioare. Se regaseste acelasl cinism
in aceasta asigurare, foarte serios data de catre
ziare, ca sunt de pilda, in Europa, in tesetura
bumbaculul, 15 milioane de fusuri de prisos,
cart trebuesc intai de toate sa fie suprimate pentru ca restul sa poata fi destul de ocupat. Aceleasi ziare mai afirma di industriile noastre de
fer si de carbuni sunt de done oil mai numeroase de cat an trebui sa fie pentru a aduce
bine-faceri. Dupa aceste doctrine, avem prea multe

www.dacoromanica.ro

277

industril, prea rnul producetori, prea bune unelte de productie si prea multe marfurl in xezerva, i cu toate astea toata lumea se plange ca

nu sunt destule. Oare aceasta nu dovedeste c.


organizatia noastra sociala este bolnava ? Cum
ar putea exista supraproductie) indata ce nu e
1ipsa de capacitate efectiva de censumatie, adica
de trebuintl ? Este limpede O. nu productia in
ea insasl, ci forma in care se produce, si inainte de toate, modul in care se face repartitia
lucrurilor produse, este care creIeaza situatia anor-

mala si far leac.


*

In societatea omeneasca,. totl indivicjil sunt legail uniI de altil prin mil de legaturl, cu atat maT

numeroase, cu cat gradul de civilizatie al unul


popor este mat inalt. Daca se produc turburarl,
acestea sunt resimtite de toti membril. Turbura.rile in forma actual a productiel inriuresc asupra
repartitieI i consumatiel, i reciproc. Caracterul
particular al productiel moderne este contentrarea
sa din ce in ce mal restrins inteun numer oarecare de mainl si in centre de productie tot
mal marl. In repartitie se manifesta un curent cu
totul deosebit. Acela pe care o concurenta ruinatoare l'a sters, ca producetor, din numerul de
individualitatl stabilite pe socoteala lor propria,

cauta de noue orl din zece ail face un loc ca


negustor, intre producetor i consumator, si de
ail prelungi ast-fel existenta sa nesigura.
www.dacoromanica.ro

278

De aci faptul izbitor al imultiret uriase a celor


si chiar a -infimilor intermediart, negustort,
pravaliast, vindatort, agentl de afacerl, samsarl, repre-

zentanti, debitanp de bere si de yin. Partea cea mat

mare a acestor oamenl, printre cart

i femelele
stabilite pe socoteala lor, sunt i ele mult reprezen-

tate, duc de obiceiti o viata mizerabila i plinl


de griji care luceste mat mult pe din alara decat
are buntil traiti adevrat. 0 multime dintre et
sunt si1i1t, pentru a, se mentine, de a .specula asu-

pra celor mat urate patimi ale omulut, si de a


da mana la toate cererile sale.
De aci aceastA. abundenta a color mat despretuitoare reclame, mat ales pentru tot ce este destinat a multumi aviditatea placerilor.
Este deci incontestabil
ridicandu-ne la tin
punct de vedere mat inalt, este loc de a ne fellcita sus si tare
ea tendinta de a intrebuinta
bine via(a, este adinc sapata in societatea moderna. Se incepe a se intelege Ca, pentru a fi cineva

om, trebue sa dud, un traiti demn de fiinta omeneasca, si se da acestel trebuintt o expresie a
caret forma corespunde cu ideea ce 'sl-o face
fie-care de placerile vietel, din punct de vedere
social. Dar societatea, cu forma pe care a luat-o.
bogatia, a devenit mat aristocrata decat in offcare perioada anterioara. Distanta intre cel mat
bogatt si intro cel mat saract, este mult mat mare
decal orl-cand ; in schimb, societatea, in ideile
cat si in legile sale, a devenit mult mat demo-

www.dacoromanica.ro

279

crata 0. Dar massa nu cere nurnai mai ihulta


egalitate in teofie, ci si in practica, si curn, in
ignoranta sa, ea nu cunoaste Inca cane pentru a
ajunge acolo, ea cauta aceasta egalitate incercand
s imite clasele superioare i procurandu-s1 toate
placerile pe call le poate atinge. Sutimi de mijloace artificiale servesc a atita acest instinct; cat
priveste rezultatele, le avem pretutindeni inaintea
ochilor.

In multe cazuri, multumirea unel trebuintl justificata de natura, indeamna la rataciri si la crime;
societatea dirigenta intervine in felul el, pentru ca.

intim mod mai cum se cade nu ar putea, de


frica sa nu-si ruineze propria-I existenta.
Dar cresterea neincetata. a massei ifitermedia-

rilor mai are ca rezultat si alte inconveniente.


Cu toate ca aceasta clasa munceste gra' sill
pricinueste mult rii, ea nu e mai putin, si in
toate gradele ei, o clasa de parasitl, improductiva

de fapt, si traind din munca altuia, ca ci clasa


antreprenorilor insast
Scumpirea peste me'surd a marfurilor si a oricarui lucru necesar vietei, este urmarea neinlatu-

rabila a acestei stall de lucruri. Marfurile

i ali-

mentele se scumpesc din pricina acestui negot intermediar asa de tare, in cat adesea trebuesc platite indoit i chiar mai mull de cat pretul pe care l'a tras
1) In studiul s asupra cltilanualulul de economie politicb al

lul Rau, profesorul Adolf Wagner exprim5. o parere analoaga.

El glee pag. 351):


eChestia sociall, este contrallicerea evident5 ce exist5 Intre progresul economief politice i Intre principiul ideal al dezvoltarel sociale a libe.rtatil si a egalitAteI earl se realizeaz5. in viata politia..

www.dacoromanica.ro

280

productorul din ele 1). Si acolo unde o urcare


simtitoare a preturilor va Ii imprudenta si imposi-

bil, mijloacele cad sunt intrebuintate pentru a


pune in buzunar un beneficia care nu s'ar putea
capata altfel, sunt alterarea, falsificarea rnateriilor
de hranal mesurile Si cantarurile false 2). Frauda

si inselaciunea se ridica astfel la inaltimea until


asezament social necesar, intocmaI ca prostitutia
si alte cate-va asezarninte ale Statulul ; punerea
impozitelor indirecte i a drepturilor de varna, de
pilda, nu fac deck sa provoace frauda si contrabanda. Toate legile ce se vor face in potriva falsificareI materiilor de hrana, nu vor da deck foarte
putine rezultate. De o parte, necesitatea de a trk
sileste pe fraudulosI a intrebuinta mijloace din

zi in zi mai rafinate; pe de alta, in conditiunile


sociale actuale, nu se poke conta pe un control
serios si sever. Fractiuni foarte insemnate i foarle
influente ale Claselor noastre stapanitoare, sunt inte1) Asa se explicg cum in lucrarea sa; 4Industria domesticg 4n
Turingen., Drul Sachs ne mat vesteste intre allele cg. in 1869,
fabricarea a 244 milioane i jum6tate de creioane a dat produat6rilor un salarig de 122,000-120,000 de fiorint, dar c pretul final

de vanolare s'a ridicat In ultima mang la 1,200,000 de fiorini, adicg


cel putin lnsesit decal a primit acestia.
2) Chimistul Chevallier zice cg, printre felnritele soiurT de falsificare, cunoaste pentru eafea 32, pentru yin 30, ciocalat 28, ging
24, rachig 23, pane 20, lapte 19, unt 10, uleid de mgsline 9,
zahgr 6, etc... Camera de comert din Wesel vestea cg. In 1870
frauda era mat ales in grane, asupra mgrfurilor cantgrite mat ma-

inte; se procura, pentru o livrg 24 sag 20 de jumgtatt d uncil,


si se auto, a apuca ast-fel, de doug on pretul adevrat. CO mat
rd Inselatt In aceastg privintg sunt lucrgtoril i mica burghezt,
cart lag marfa lor pe credit si sunt pentru acest motiv silitt a
tgcea, chiar ctind frauda se sgverseste sub ohil bor. In deosebt, abu-

zul cel mat urit al cantarelor false si al Mind falsificate se face


In brutgrit.

www.dacoromanica.ro

281

resate in cel mai mare grad de reusita acestui intre.g

sistpm de fraude. Asa se face ca, sub pretextul ca


pentru a destoperi falsificarile, ar trebui un vast si
costisitor aparat administrativ, de care (ar suferi
si negotul legal,, se paralizeaza orl-ce control
serios. Dar, acolo unde ast-fel de legi i msuri
de control intervin in mod eficace, ele all ca urmare .o scumpire insemnata a pretului hranelor
nefalsificate, pentru Ca descresterea acestul pret
nu-I cu putinta decat falsificand toate cele.
Societalile de consumatie sunt de foarte putin

folos ; ele sufera aproape in intregime de lipsa


de administratie si nu folosesc intru nimic acelora carora ar trebui sa foloseasca mai mult : lucratorilor. Tot asa este si cu asa numitele asociatil de menajere), al caror scop este de a-s1
procura mijloacele de hrana pe pret mai ieftin,
cumperandu-le ru toptanul. Ele nu sunt de cat
un simptom al faptulul ca un mare num'er de
femei recunosc cat de nefolositor i daunator e
comerciul mijlocitorilor, si chiar_ cornerciul in de-

obste. De sigur cea mai buna forma a societatei


ar fi aceea in care toate productele trebuincioase

ar veni in mana consumatorului pe calea cea


mai directa. Dar alunci ne lovim de o alta necesitate, aceea de a organiza in acelasi timp cu
procurarea comuna a mijloacelor de traiti, si in
chipul cel mai larg, prepararea lor comuna pentru serviciul mesei.
*

Ceea-ce am zis pana aci despre alcatuirea noaswww.dacoromanica.ro

2'12

tra sociala, nu se aplica de cat conditiilor profesionale si industriale; n'am vorbit Inca despre
imprejurarile de Ia. tarn,. Totusl satele sunt si
ele foarte mult atinse de evolutia moderna. Crizele industriale si comerciale se resimt si ele
acolo cu foarte mult putere. Numerosl membri
de familii teranestl sunt ocupati, fie in parte, fie
cu totul, in ateliere sail asezaminte industriale;
felul acesta de ocupatie se intinde chiar din ce
in ce mai mull, pentru ca maril proprietarl gasesc cu cale de a transforma in productii industriale, pe propriile lor mosiT, un mare numr din
recoltele lor. El castiga ast-fel mai inteig cheltuielele cele marl de transport ale materililor prime,
de pild ale cartofilor pentru poverne, ale sfeclelor pentru fabricarea zaharului, ale cerealelor
pentru velnite; si afara de aceasta mai atl la dispozitie brate mal ieftine si mai supuse de cat in
orase sail in centrele industriale. Cladirile si chirfile sunt mult mai ief tine, de asemenea birurile
si taxele sunt mai Min iidicate, de oare-ce mosieril la tar sunt pana la un punct si legislatorl
si executorl al legel, avend de multe oil in mann.
si puterea polit'reneasca. Asa se explica faptul ca

cosurile de uzina se imultesc pe an ce trec la


lark si ca agricultura si industria intra inteo acliune reciproca din ce in ce mai strinsa
folos
care, in treacet fie zis, revine pentru un moment
nurnal marelul proprietar.
Nu trebuie prea multa patrundere de spirit
pentru a observa ca, cu cat marele proprietar rural se gaseste in placuta pozitie de a-si imbuwww.dacoromanica.ro

283

ndthti situatia pe propriul se teren, el capeta pofta.,

de a-sl apropria

mosia vecinulut cu pdment-

mal putin, care se OA fata cu el in aceeasl situatie ca i micul industrias fata de marele industrias.

Dar nici satele cele mal indepArtate n'ail remas streine de propdsirea civilizatiel. Dac am
aratat mat sus cum fiul de tran, dup ce a respirat vreme de trel ani aerut mat mult safl maTputin_
inarcat de moral& al cazarmel si al orasulut, se intoarce in satul luT cel indepdrtat, aducend cu sine si

impArldsind adesea bolile sexuale,trebuie s spu-

nem pe de altd parte cd el a fcut cunostint si


cu 0 multime de idet not si trebuintI culturale
pe cart ar dori sa le multurneascd pe urma in.
chipul cel mat larg. La aceasta mat contribuie sl
comunicatiile ce devin din zi In zi mar intinsesi mat bune. Locuitorul de la tara. invatd a cunoaste din ce in ce mat bine lumea si-st apropriazd zi cu zi tot felut de cunostintl not. i aceasta.

it face de a fi nemultumit cu starea sa. Birurite


din ce in ce mat mart pe cart le percepe Slatul,
comuna etc., lovesce i pe Oran si pe muncitorul
de la tard si '1 revolutioneaza Si mat mutt. Astfel, de pilda, totalul contributiet comunale al satelor din Prusia diri 25.200.000 indict ce era in.
1849 s'a urcat in 1869 la 69.900.000 mdrcl.
Contributia oraselor si a comunelor rurale pentru
acoperirea trebuintelor de provincie, jude t. si comund, s'a ridicat in acelas timp de la 48.000.000
mdrcl la 138.000.000 mrcl. Contributia locald

media s'a ridicat de la 6 in. 96 pfenigt la 21 m.


www.dacoromanica.ro

284

-5 pf. de cap. Si de la aceasta epoca sumele de


mal sus s'ail inmultit Inca peste tot locul, in chip
s im titor.

Totusi, adevrat este ca. productele agricole ati


crescut destul de mult in valoare in timpul acesta,
-dar nu in aceeasl masura ca birurile si multe alte
contributiT. Pe de alta parte concurenta granelor
americane contribuie la caderea preturilor, o sca-

dere de venit ded care poate fi intregita nurnaI


printr'un mod de productie irnbunatatit, pentru
care insa aproape nou zecimi din cultivatorl n'aii
mijloacele trebuitoare. De asemenea, teranul hu
capet pentru productul sti, pretul ce se plateste
la oras ; el capeta chiar un pret mai Tide ca maTele proprietar. Samsarul sag negustorul, care cu"treera

satele in zile sag anotim2urI hotarite,

vinzend de obiceia productele cumperate unul alt


megustor, vrea si el sa castige cat poate ; dar
adunarea multelor catimI mid II face mai mull&

osteneala de cat cumperarea cu toptanu a producte\lor until mare mosier. Afar& de acestea, teranul mic nu poate sa ofere productele sale intr'o
.calitate aleasa, din pricina ca-I lipsesc intaIatiiIe
necesare. Aceasta insa inriureaza in chip dauna-

tor asupra pretulut Mal pune c de multe on

t6ranu1 sail micul arendas nu poate astepta vremea cand ar putea obtine precut cel maT mare
pentru productele ce le aduce la venzare. Are de
platit multe datoril (arenda, dobenda, biruri imprumuturI satl datoriI la bacanie si meseriasI)
pe cad trebue s le achite la termene hotarite
.ast-fel e silit sa vinza on si cand i oil cat de newww.dacoromanica.ro

285

favorabile ar fi imprejurtirile. Pentru a-s1 imbunatati pamentul, -teranul trebue sa fac . o ipoteca ;

neavnd ins& o prea mare alegere intre imprumutatorl, el imprumuta.' in conditiile cele mat rele.
Dobenzile cele mart si termenele de plata cele
fixe il hartuiesc cat se poate de mult ; e de ajuns

o singuta recolta rea sail o speculatie neizbutita


in cultivarea unlit product oare care, din care socotea sa scoata un pret mare, pentru ca sa caza
in peire. Adese-ori cumperatorul productelor si
imprumutatorul capitalulut, sunt una si aceeasi

persoana, el este dect cu totul in mana creditorulut. Proprietarul ipotecilor il suge pana la maduva, si il lasa s cultive ca un proprietar aparent,
bucata de pament, care in realitate nu-i
mai apartine. Lipitoarea capitalista insa, &este
foarte des ca foarte cornod si folositor lucru, de
0

a lasa mat bine pamentul pe mana teranului

vendut MI, de cat sa-T ia pamentul si sa-i-1. venza


or1 sa.-1 cultive singur. Ast-fef in cadastrele noastre
mit de trant sunt inregistratt ca proprietart, pe
cancl in realitate eI nu mat sunt proprietart. A-

devrat este c se intempla cate o data ca sa


cad& jertfa until capitalist pungas, si cate un
mare proprietar care n'a avut noroc sail care nu
a stiut cum sail administreze mosia. Capitalistul

devine stapanul proprietatel rurale, si pentru a


scoate un castig si mal. mare, el trnacelareste}
mosiile, adica parceleaza parnentul, pentru ca ob-

'tine in modul acesta un pret mult mat mare de


cat daca 'n.r 11 vendut pamentul intreg. Afara de
aceasta mat are o perspectiva foarte sigura la un
www.dacoromanica.ro

286

'mare numr de arendasl mai mid si mijlocil, de


a-0 face treburile de camdtdrie cu cel mai bun
succes. Dupa cum se stie, la oras casele cu
multe apartamente mid dail cele mai marl venituri.

Un mare numer de proprietari mid se grabesc si


cumpra. In schimbul unei arvune neinsemnate,
bine-fackorul capitalist e gala de a le vinde mo-

*oare mai marl, iar restul sumel de venzare o


lasa ca ipoteca, pe care o capeta in rate, cu o
-clobnda destul de mare. Dar aid e aid. Daca.
micul proprietar are noroc mult si izbuteste prin
dncordarea cea mai extrema a puterilor sale de

a scoate un venit cat de mic din bucata sa de


pament sail de a putea Imprumuta din intern-

plare bani pe o dobenda mai mica, afuncea mai


Toate esi la un liman de scapare ; in caz contraria insa, pateste precum am descris mai sus.
daca mai perde si catezva din vitele sale,
-este pentru d'ensul cea mai mare nenorocire. Daca
marita pe una dintre fiicele sale, datoriile sale
cresc, si el e lipsit de un brai de munca mai
ieftin ; si daca cum-va unul dintre flit sCI se in .

soara, acesta cere si el partea sa din averea taValli. El este deci silit atunci de a neglija imbunatatirile pe carl le cere pAmentul , daca vitele
si exploatarea lor nu 1 procura destul baligar
.si aceasta se intempla foarte des produsul pamentului scade, pentru ca-I lipsesc mijloacele de
a-si-'1 curnpra. Adese orl ii lipsesc si mijloacele

de all procura o semi*" mat bun si mat rodnicd; exploatarea avantagioas. a masinelor ii este
Cu neputinta; si o rotatiune a productelor coreswww.dacoromanica.ro

287

punetoare elementelor chimice ale pdmentulul


sett, este mal in tot-d'a-una nerealizabila pentru
el. Tot asa el nu se poate folosi de avantagiile
ce i le ofer g. stiinta i experienta pentru exploatarea mal bung, a animalelor sale domestice. Lipsa
de nutret potrivit, lipsa de grajdurl bune, lipsa de
instalath corespunzeLoare, II impedic intru. aceasta.

Ast-fel decl sunt o multime de cauze cad aduc


pe teranul mic si mijlociti de a se ineca in datoril, aruncdndu-1 in ghiarele capitalistulul gfttuitor

sail in ale marelul proprietar si ducendu-1 la nimicirea existentel.

Obiectiunea des repetit ct concentrarea crescendO a proprietatei imobiliare ar fi o simpl


inchipuire, de oare-ce exist acum mal multi proprietari ca altd-datO, nu dovedeste nirnic in potriva deductiunilor noastre de mal sus. Mal 1nteiti

pentru cd am relevat deja cum mil de proprietarl figureazO ca atarl, pe and in realitate nu
mal sunt : al doilea, mal trebue s tinem socoteala si de cresterea populatieT, precum si de parcelarile carl urmeazd dinteensa in cazurI de moarte.
Aceasta parcelare insa poart deja in sine germenile mortel pentru proprietarl, pentru c ingreuiaza cu atat mal mutt, cu cat proprietatea
este mal mica. Libertatea industrIel a sporit
ea numerul micilor maestri in multe ramurl industriale ; ar fi insa o mare gresalg: de a deduce
de aci o crestere a bunulul tral general. Concurenta s'a intetit printre el si aceasta inlesneste capitalulul mare nimicirea si absorbirea lor.
Dad, se intempla decl ca intdlnirn dol sa
www.dacoromanica.ro

288

trel proprietarrfonciarl acolo unde inainte nu era


de cat unul, aceasta nu insemneaz c atesti dol
sail tret se gasesc intr'o stare mai bun de cat
unicul de altd-data. Putem admite chiar contrariul. Imprejurari rele carl decurg din firea lucrurilor i pe carl le-am descris deja, inlesneso foarte
mult peirea lor. In deosebit ins maril proprietarl
de pretutindenl fac toate chipurile pentru a cumpera miicile proprietati din jurul lor
crotunji ast-fel mosiile. Magnatii cel marl al capitalului baga cu predilectie capitalurile lor in imobile, pentru ca acestea- sunt proprietatea cea mai
sigura, a carel valoare creste de la sine si fara
nici o sfortare din parlea proprietarului, ()data cu
cresterea populatiel. Pilda cea maT zdrobitoare cii
privire la aceasta crestere continua a valoarel

imobiliare, ne-o arata .Anglia. Cu toate ca acolo


produsul pamentului a sedzut in ultimele decenil, in urma concurentel internationale a productelor agricole i viticnle, totusl renta fonciara a
crescut continuil si in chip destul de insemnat.
Suma totala a rentel fonciare de la proprietatea
agrard, a fost in funzi sterlingl, urmatoarea :
1857
1875
1880
Sporirea
Anglia f Wallce 41,177,900 50,125,000 52,179,381 11,002,381
Scotia
5,932,000 7,493.000 7,776,919 1,844,919
Irlanda . . . . . 82'447,000 9,293,000 10,543,000 3,796,700

.....

Total .

. .

55,856,000

68,811,000 70,500,000 14,644,000

Aceasta este o crestere de 26,2/0, In timil

de 23 -de anl, fdra ca proprietaril s se fi ostenit


catusi de putin.
Alaturl de tendinta d.e concentrare a marel
www.dacoromanica.ro

289

proprietat1 rurale, mai avem si. tendinta de parcelare in apropierea oraselor marl si in centrele
industriale. Aid pamentul de arat se transformd
in cladiri sail gradinl si devine obiectul celei mal
riscate speculatil din care ins& nu profitt de obicel de cat numal capitalistul.

nil indoiald ca intreg procesul acesta de evolutie are o multime de inconveniente si. pentru femelele de la tard. Ele ail din ce in ce maI
mult perspectiva trist de a deveni in loc de
proprietrese si gospodine la casele lor, slugile si
bratele eftine de muncd ale activitata industriale
si. agricole ale marelul proprietar. Ca fiinte sexuale . sunt si maT mult supuse poftelor ilegitime ale

mosierulul sari ale slujbasilor sel, de cat cum e


cazul in industrie, la care dreptul de proprietate
asupra puterel dp muncd, ajunge de cele mal
multe orl de a il un drept de proprietate asupra persoaneT intregi, asa ca din aceasta pricina
s'a dezvoltat, in mijlocul Europa crestine o a-

deverat gospoddrie de harem. Femeiea de la


lard este si mai mult izolat de cat femelea de
la oras. Patronul et sad un prieten al luT, reprezint in fata el autoritatea publica ; ziare si opinie publica, la carl ar putea gasi oare-care protectie, nu exist5. si muncitorimea barbdteasca se
afla adesea inteo stare de supunere rusinoasd. Acolo
asemenea ecerul e foarte sus si tarul foarte departe.
Dar situatia mosiilor si felul Ctill1 se exploateaz5,
sunt de o insemntate capitald pentru dezvolta-

rea intregel noastre civilizatil. Populatia, in intregul el, atirnd in inteiul rend, intru cat priveste
19

www.dacoromanica.ro

290

traiul et, de pament si de produsele sale. Pamen-

.tul nu se lasa a ii intins dupa voie ; chestia de


a sti cum -se cultiva si cum se exploateaza nrni .
este, clect de cat cu atilt mat insemnata pentru
toti. Suntem dect de azi inainte Intr'o ast-fel de
situatie, in cat, pe fie-ce -an, un import insemnat
de paine si de came destinate hranet a devenif
neaparat trebuincios, si in cat preturile lucru-

rilor celor mat necesare vietet nu 'pot sa se


mat urce mat mult, cat s'a facut pana scum.
aci apare in timpul de fata, antagonismul
vi intre cele doue interese ale cultivatorilor si
ale populatiel industriale. Populatiile industriale,
acelea. cart nu se indeletnicesc eu lucrarile cam-

pulut mi ale, au un interes absolut esentiat de


a-sl capeta hrana lor cat mat &tin; o platesc cu
prosperitatea Mr, nu numal ca finite omenestt,
dar si ca individualitati comercial satt industriale.

Ort-ce scumpire a alimentelor are ca urmare saft

de a frirautati si mat mult de cat este, modul

de a se nutri al noel mart par1,1 a populatiet, sail


de a mad salariile, i prin urmare pretul productelor industriaM, in asa chip in cat venzarea Yor
descreste, de oare-ce concurenta in potriva strutnulut devine mat grea. Dar cu totul alta este
chestia pentru cultivator. Acesta vrea, intocmat
ca si industrialul in operatiile sale, sh Aiwa din
pamentul sed, din munca sa sail din a lucratori-

lor set, cel Mal mare profit care se poate, si it


este indiferent ca aceasta s. se intemple printr'un
product sail altul. Oare ,importul de grane sa

www.dacoromanica.ro

291

de vile strine ii impedica a eastiga, la cultura


cerealelor sari la cresterea vitelor, preturiie la earl

ar nddjdui sai pe cart le-ar crede necesare ?


Lul nict
ductie
culturt

pasd de aceste doue felurl de proconsfinteste prunentul sea pentru alte

earl it vor putea acluce mat mult


castig. Planteazd sfecle pentru a face zahdr, car-

tofi si grail pentru a face spirt, in loc de orz si


grail pentru a face paine. El pstreazd parnenturile sale cele mat rodnice pentru a cultiva tutun,
in loc de a le intrebuinta pentru gradint sail
pentru semanarea legumelor. Se mat intrebuinteazd i pentru pasunt mit de bucatl de pament,
Cbict colt pentru resbot si pentruarmatd sunk pratitl cu pret bun. Pe de alibi parte, teriitoriile vaste
de padurl, cart s:ar putea face productive cu
multd usurintd, sunt pdstrate pentru placerile de
venatoare ale domnilor din inalta societate, mat
ales in regiunile unde defrisarea eator-va sute
sail mit de pogoane de padure i transformarea
lor in pamenturt de cultura ar putea fi foarte bine
intreprinsd far& ea aceastd scadere s. poata vatdma iii nict tin chip producerea umiditatel in aceste regiuni.
In ceea-ce priveste acest din urind punct, cele
mat nuot resultate ale economiet forestiere
sprijinite pe experiente i pe terceldrI practice
foarte intinse, combat mat ales aceastd idee a

ineurirel insemnate pe care ar avea-o padurile


asupra producerel umiditatel. Nu e de nevoie sa
se conserve padurt cu suprafete largl de eat
acolo, unde natura pdmentulut nu ingaduie nici

www.dacoromanica.ro

292

o cultura productiva, sail mal bine zis acolo uncle

e vorba de a inzestra o tar muntoa8a sail muntele insusi cu o cultura avantagioasa pentru exploatare si care pune o piedied mai mult scurgerel repezl a apelor. Plecnd de la acest punct
de vedere, s'ar putea castiga, in Germania, pentru
cultura, mal multe mil chilometri ptrati de pament roditor. Dar schimbrilor acestora, li se impotrivesc atat interesul material al uneI hierarchil de slujbasi bine situatl, cat si interesul desport al marilor proprietarl fonciari cari nu vol..
sa piard'a domeniile de venb.toare, nici st jertfiasca. plkerile ce le gAsesc acolo.
Tata cate-va fapte call privesc cu deosebire
Germania si Austria si cad arat'a cum in practica.
situgiile s'ail stabilit in mod treptat. In 1861 ail
existat in vechtle provincil prusiene :

18,289 de proprietati de 600 de pogoane si


mai mutt, d'and un total de 40,921,536 de pogoane.

15,076 de proprietati de la 300 Walla la 60a


de pogoane, d'and un total de 6,047,317 pogoane.

391,586 proprietti de la 30 pan5. la 300 de


pogoane, dand un total de 35,91_4,889 de pogoane.

Dec1 424,956 de proprietatl, &Ind un total general de 82,883,742 pogoane.


In schimb ail fost in aceeasi vreme, in aceleasi

617,374 de propriet4 de la 5 pank


la 30 de pogoane, &Ind un total de 8,427,479,
provincil :

pogoane.

www.dacoromanica.ro

293

1,099,161 de proprietatI de mal putin de 5


pogoane, dand un total de 2,227,981 de pogoane.
Dec1 1,716,535 de proprietatI, dancl un total
general de 10,655,460 pogoane.
Vedem prin urmare ca 424,951 de proprietarI,
absorb intre eI de 8 orI ma! mult pamnt de cat
1,716,535 de alti, proprietari.
Sta MI figureaza in aceasta suma totala a proprietatel fonciare cu 1,156,150 pogoane, afara de
padur1; in schimb provincia Westfalia nu e so-

cotita cu ale sale 143,498 de proprietatl urbane


si rurale, Carl formeaza. un total de 2,959,890
pogoane.

Reiese de aci ca in Prusia, proprietatea mare


si mijlocie intrece in mod insemnat pe cea mica si
absorb cea mai mare parte a proprietatel fonciare
totale. Anexarile din 1866 ail maI deplasat aceasta
proportie in profitul proprietateI marl, cad in 1867,

in provincia Hanovra, nu erafi ma! putin de


13,100 de proprietatl de mat mult de cat 120
pogoane, si in Schleswig-Holstein nu se numratt

maI putin de cat 300 parnenturl seniorale, afaa


de proprietatile marl pastrate pentru cultura. -In

Saxonia, in cursul anilor 1860-70, din 228,36


mile patrate de proprietatI private, 942 pamnturl seniorale ocupaa 43, 24, aproape o cincime din proprietatea totala, fOra a maI socoti
pamenturile marilor proprietarl rural!. In Mecklemburg-Schwerin, este cu totul alt-ceva. Din 241
mile patrate pe cart le coprinde tara, dome-

niul coroanel si sapte manastiri coprind 1073/4;


654 proprietarl de pamenturI seniorale si sase
www.dacoromanica.ro

294

marl taranI liberl ocupa impreuna 1031/2 si 40 posesorl al domeniilor StatuluI si urbane ocupa.
26, 45. Din 15,685 proprietarl fonciarl, intre earl se
socoteste mal mult de 6,000 contracte amfiteotice si
mal mult de 6,000 proprietarY micl, etc..., nu sunt de
cat 630 de proprietarl liberl. In Boemia, Biserica

posecla maI mult de 106,000 jugere de Omenturl ; marea proprietate feodala cuprincle 1,269
domenil, formand un total de 3,058,088 jugere,
aproape o treime din tara intreaga, dar ea nu
contribue de cat cu 4 milioane de fiorinl la impozitul fonciar care procura 14. Mal mult de jumetatea domenielor nobilimel nu apartine de
cat la 150 de familil, si chiar proprietatile printulul Schwartzenberg cuprind numal ele 29'12
de mile patrate din teritorit. Din 260 de mile
patrate din padurile pe carI le numera tara intreaga, 200 sunt in manile nobilimel. Acestea
sunt cele mal renumite teritoril de venatoare, cunoscute in toata lumea. Tot asa este si in Silezia, in Po Ionia, in provincia Prusia. Mai ales
din Boemia si din provinciile baltice locuitori1 emigreaza in massa ; el sunt in cea mal
mare parte saracl, pe cata vreme un pament roditor remane adesea nelocuit sail aproape nelocuit pentru ca apartine until proprietar destul
de bogat pentru a-sl, putea risipi averea sa fonciara. Alti proprietarl marl fac pe om nefolositor,
adoptand pe pamenturile lor intrebuintarea masinelor sail transformandu-le in papa
Raportul dat in 1881 de catre inspectorul fabriallele, in

celor din Brunswik ne arata, intre


www.dacoromanica.ro

295

ce msura creste numerul cbratelor) prisoselnice


In cultura si in industriile cart se leaga. de ea.
Se constata in acest raport, ca cu toata cresterea
insemnata a productiel zaharuldi, cifra lucratorilor
nu a scazut cu maI putin de 3000, numal si numaI
din pricina 'perfectionareI procedeuritor de fabricatie. Tot asa se internpla pretutindenl in cultura
mare. Lucrul intens al masinelor, plantarea suprafetelor marl int'eunul si acelasi fel de producte,

nu ocupa pe muncitor decat inteun interval de


timp foarte scurt, nun4rul servitoarelor si servitorilor este redus la proportia indispensabila pentru grijile ce trebue date easel si vitelor, si se concediaza muncitoril eu ziva. Vine momentul recoltel,
acestia sunt recrutatl cu mare sgomot, din toate col-

turile si respantitle We, sunt angajatl cu ghiotura


pentru putin timp si in urma sunt congediatl. Asa
se face ca-in Gefmania se formeaza, intocmal ca in
Anglia, un proletariat din cele mal neliniOitoare.

Si data acestl lucratorI, in virtutea duratel scurte


a indeletniciret lor si pentru ca sunt cautatl, cer
un salariti mal mare, atuncl din toate partite se
ridica strigate in potriva cerintelor lor ; daca sunt
congediatl si ratacesc in voia intemplarel, mudtort de foame si mizerabill, atunci sunt vagaboncll;
el sunt intaritat,l, se atita contra lor cainii pentru

a-I goni din curtite mosiilor si sunt datl in mana


politiel pentru a-I, inchide in depozite de cersetorie, ca niste .:( oamen1 de nimic cart nu vor sa
lucreze. Frunioasa tordine !
Exploatarea parnentulal prin capital, mal conduce si intr'un alt int,eles la o situatie capitawww.dacoromanica.ro

296

listA. Asa se face, de pada, eh o parte din maril


proprietarI a tras, an intregi, niste beneficiI grozave din cultura sfeclil si din fnbricarea zahruluT. Sistemul de impozite a favorizat In acelasT
chip exportatia. Pi Ida fu observatA i gasi imitatorT multl. Sute de miT 'de ectare carl pdn atuncl
erail intrebuintate la cultara cartofilor si a cerealelor, furd transformate in culturl de sfecle;
s'au creleat fabrice peste fabrice, p pe zi ce trece
se creleaza altele. Consecinta acestul lucru va fit
un krach insemnat care maI curnd sag mai tarzin
se va intempla. SA urrnam. Cultura sfeclel a in-

riurit mult pe pretul terenelor. Acesta a crescut;


a urmat de aci dobendirea unel multirnI de propriethtI mid, a caror posesorT, in virtutea avereT
lor minine, nu. puteati intra In joc. Pe did vrerne
se intrebuinteazA in asa chip pArnentul la speculatil industriale, se restringe cultura graulul si a
cartofilor la terenele de calitatea cea mai proasta.
UrmeazA fireste de aci, trebuinta de a importa
din ce in ce maI mult alimentele. Cererea mAreste oferta. Importarea productelor pamntuluI
strain, lransportul lor eftin, face cu putintA niste
preturI cu call nu poate lupta proprietarul indigen, impovArat cu hipotece si impozite, cu un
parridnt de calitate maT proastA, i cu o exploatare adesea neindestulAloare si defectuoasA din
punct de vedere al organizatieT. Se loveste atund
importul strain cu drepturT de vamA din earl nu-

mal proprietarul mare se bucurA de cdstig, din


earl cel mic nu se resirnte intru nimic, dar carl
apasa greil populatia ne-agricola. Folosul cator-va
www.dacoromanica.ro

297

este real multora, si cu acest sistem cultura mica


si mijlocie reman mult mal inapoiate, in loc de
a inainta; penlru ele nu e leac. Toate foloasele
pe call le trage marele proprietar din drepturile
protectoare sail din masurile de intergicere in
potriva importulul, il pun in stare de a putea
expropria mai usor pe micul cultivator, care,
neproducelnd decat pentru consurnatia sa, nu

trage decat un castig slab sail chiar aproape nicI


unul din aplicarea acestuI sistem. In Austria cisleitana, fara a nesocoti Vorarlbergul si Dalmatia, nu-

mrul bucAtilor vndute cu forta era in 1874, de


4720; Kula. in 1877 se urcase la 6977si in 1879
atinse colosala cifra de 11272. MaI mult de 9O/0
consistail in bucatI de pamnt cultivate. In 1874,
s'a vndut in mod oficial in Austria cisleitana
4413 de mid exploatallunI agricole, incarcate in
medie zu o datorie de 3136 der florini de pro-

prietale; dar, in 1878, se vindu in acelasI chip


9090 cu un pasiv mijlociil de 4290 de fiorini
pe unitate. Totalul creantelor hipotecare pierdute
din pricina de neplata se ridicase in 1874 la
4,679,753 de fiorini, adica la 33,8% din datoria

intreaga; in 1878 aceasta cifra se urcase la


20,366,173 de fiorinl, adica la 52,2% din totalul datoriet In Ungaria, de la 1876, nu se numra mai putin de 12,000 de vinzarf imobiliare
din oficia, si populatia agricola care, in 1870, se

compunea din 4,417,574 de capete, cazuse in


1880 la 3,669,117, incercand ast-fel o scadere de

748,457 de capete, sail de 17f0 in zece ant Si


acest fapt se procluse pe vreme ce suprafata pawww.dacoromanica.ro

298

menturilor puse la cultura crestea in mod insemin mainile magnatitor


mart si a capitalistilor, cart intrebuintara masine
In loc de brate omenesti. Cu chipul acesta et
nat. Pamentul trecuse

devenira ode prisos,>. Situatie cu desaversire

conforma cu aceea a Trlandei.

In Bavaria, diva rapatul 'prezentat in 24 Februarie 1881 in Camera deputatilor, de catre mi-

nistrul de finante, se numera, in 1878, 698 de


proprietati, formand 27,000 de jurnale, cart awl
secvestrate, adic. inculte. In 1880, cifra proprie-

tatilor licitate era de 3722, intatisand 5 railioane


hectare de pamenturi tultivate, adica o noueime
din suprafata parnenturilor din Bavaria. Din pri-

cina acestet start de lugruri, o mare parte din


pament remane 0 ea ne cultivata: asa se internpla ca in Bavaria, in 1879, 698 proprietati tormand 8043 de hectare, si in 1880, 953 numerand -6000, erail lsate far nicl o cultura. Este,
apol, In firea chiar a lucrurilor c. orT-ce pamerit incarcat cu datorilr nu era, deja de mutt limp

lucrat de cat in chipul cel mal neindestulator.


"Dar orl-care ar fi modul in care proprietarul
1st lucreaza pamentul, este, subt era csfinte5 proprietati, afacerea sa, dreptu U. Ce-I pasa lut de
colectivitate si de bunul tral al acesteia? el are
intaiti de toate sa se ocupe de el insusr; deci

campul e liber. Industriasul fabrica doara si el


icoane obscene, carti imorale, intrebuinteaza uzine
intregt pentiu falsificarea tnijloacelor de hrana.
Toate aceste feluri de a lucra, o i multe altele inca,
sunt vatematoare societatel; ele nimicesc morala,

www.dacoromanica.ro

299

inmultese coruptia. Dar ce poate strica ? Ele-

aduc banl, mal multi banI de cat aduc icoanelemorale, cartile de stiinta sa negotul cu alimente
nefalsificate. Industriasul avid de castigurI marl nu
are sa vegheze de cat asupra:unullucru, anume ca

ochiul, de alt-fel nu prea palrunzetor, at politiel.


sa nu-1 descopere, si poate duce inainte negotul
sal rusinos, Cli siguranta de a fl stimat si considerat, de care societate, cu cel maI mare respect, In virtutea banilor pe carl II castiga.
In aceasta ordine de idel, nimic nu arata mar
bine caracterul veaculul nostru de barn, cat si
Bursa si siretlicurile sale. Productele pamentului
si ale industriel, mrfurile, imprejurarile atmosferice sail politice, seceta sa belsug, mizeria masselor i catastrofele, datoriile publice, inventiile
descoperirile, sanatatea, boala. i moartea personalittilor inhuente, rsboaele i sgomotele de rsbola adesea nascocite spre acest singur scop,_

toate acestea i multe allele Inca. servesc drept


unealta speculatieI, exploatareI, inselaciunel reciproce. Matadoril capitalului 10 insusesc aci inriurirea cea mal desavirsita asupra conditlilor intregel societaI i, favorizati prin mijloacele bor.
puternice i prin legaturile lor, Ii string bogtiile cele mal uriase. Ministril i guvernele devin
in mainile acestor bogMaS/- niste 1)44 carl

sunt nevoite a juca dup. curn li se trag

sforile intre culise. Nu Statul tine Bursa ; din po-

triva, Bursa e aceea care tine puterea StatuluI in


mana el. Fara voia lul, ministrul este silit a
ingrasa carborele cel veninosY, si a-I procura not
www.dacoromanica.ro

300

Tuteri de viata, tocmal atuncl cdnd ar dori mai


bine sa.-1 smulga cu radacina cu tot.
Toate faptele acestea, cart din zi in zi devin
mal numeroase pentru ca real creste tara incetare, implora re'sbunare cerului, cum se zice, si
-cer un leac promptsi radical. Dar societatea acWard se deconcerteaza in fata acestor calamitati,
intocmal ca unele animate in fata until. munte ;
tocmai ca un cal de manej, ea se invarteste meref"' in acelasi -cerc, nehotarita, desnadajduita,

icoana isbitoare a decaderei si a stupiditgel. A-ceia cad ar vroi sag vinti. in ajutor, sunt inca
prea slabi ; aceia carl ar putea, nu vor, se oAihnesc pe putere i gdndesc, cel mull, ca D-na
de Pompadour : dupa nol, potopul !* Dar &c
potopul ar veni inca in viata lor ?...
Atunci ni se striga : Facet,T propuneri, spumeti-ne leacul !, Ar insemna sa ne dam osteneala

in zadar. Facetl propunerile cele mai bune, ele


vor fi combatute in cea mai mare parte, cad
n'ar putea rezulta nimic, daca privilegiile si preTogativele de ori-ce fel nu trebue distruse, si

.cand e vorba de acestea, nimenT nu vrea s le


paraseasca, cu toate frazele frumoase.
Vedem acest lucru in pretinsa reforma sociala
germana. Ce s'a propus oare? Lucrurl carl, in
imprejurarile de fata, n'ail nicl macar valoarea
unuT punct pe i, pricinuesc in clasele stapanitoare
o emotie care dureaza ani, pentru ca acestea trebuesc foarte putintel atinse in pungile lor. i
peste ani, dup ce s'ati inegrit in discursuri si in

dmprimate muntl de hartie, la urma urmei se


www.dacoromanica.ro

301

naste un soricel ridicol. Se naste chiar intrebarea


dac va putea tri. Dar chestia social este urk,
Chimborazo care trebue inchlecat. i aceasta va
pricinui multri greutate, /Quite jertfe i mult sudoare !
Msurile carl vor trebui aplicate in diferitele-

faze ale acesteT evolutii, vor fi cunoscute cancl


e vor coace lucrurile. A le discuta astzi, este nefolositor. Ministrul cel mai puternic este silit a se-

conduce dup imprejurdri si nu stie ht ce Va.


impinge anul ce vine ; tot asa i nol trebue s.
lastina ca lucrurile sa vie la noT si s lucrAm.
cum poruncesc imprejurarile momentulul.
Stabilesc deci in principitl c, intr'un timp dat,

toate relele pe earl le-am zugrvit, vor fi asa de,


impinse la extrem, in cat existenta lor va deveni
nu numai limpede i vedita, dar i nesuferita
celei mai marl prti a populatiei, c dorinta ge
neral i irezistibila a unei transformri funda
mentale se va nastg in societatea intreaga aproape
si va face s apara leacul cel mai prompt ca find
cel mai eficace.
Indata ce, prin urmare, asa cum am artat,
toate relele faa esceptie 1st an obarsia in ordinea
social& a lucrurilor, care se sprijinti ast521 pe exploatarea personal. a capitaluluT, pe proprietatea
individual a tuturor mijloacelor de productie,
pAment, ma'sine, unelte, mijloace de comunicatie,
si pe proprietatea particular& a isvoarelor si a
mijloacelor de tral, trebuie, printeo urias expropriatie, s transformarn In proprietate social& to
talitatea acestei proprietati individuale.
www.dacoromanica.ro

302

Expropriarea se implineste in momentul de


fga prin jocul chiar al legilor imanente ale productiei capitaliste si. prin concentrarea capitalelor.
Un singur capitalist ornortra masse intregi de alti
capitalisti. Forma cooperativ a. a muncei,strins legata

de ateasta concentrare sad de aceasta expropriare a


unul mare punier de capitalist'', se dezvolta, dupa o
scara (l e progresiune ce se suie mere(' : aplicarea rationalmente technologica a stiintel, cultura parnentulul de a valma dup un plan metodic, transformarea
uneltelor actuale in altele, intrebuintate numaI de a
valma, econornia tuturor mijloacelor de prod uctie
prin intrebuintarea lor comunk in vederea und

munci combinate in mod colectiv. Pe timp ce


descreste numrul printilor capitaluluT, call usurpeaza si monopolizeaza toate foloasele acestei evo141. a progresulub, sporeste massa mizeriel, a asuplirel, a rohieI, a, degradarei, a exploatarei ; dar
in acelasl timp creste si indignarea clasei lu-

cratorilor, care sporeste fara incetare, si pe care


mecanizmul chiar al sistemulul de productie capitalista contribue a o face neatirnata, unita
si organizata. Monopolul capitalist devine o greu-

tate chiar pentru sistemul de productie care a


,crescut cu el si sub scutul seri. Concentrarea mijloacelor de productie si reunirea muncel atinge
un grad la care ajung nesuterite sub invelitoarea
!or capitalista. Aceasta din urma va izbucni. Ceasul
din urma, al proprietate1 capitaliste individuale a
sunat. ExpropriatoriI vor fi expropriati 1)).
1) Karl Marx : cCapitalul,.

www.dacoromanica.ro

303

Societatea ti insuseste toate drepturile si seins5.rcineaza, cu toate datoriile nAscute din aceast
txpropriare generald. Ea reguleazh si porunceste
totul in interesul colectiv, care, din acel moment',
inceteazt de a fi in opunere cu interesul individual.
Socializarea socieatel
Expropriarea to turor mijloacelor de productie

odata adusa la bun starsit,

creiaz a.

societate

telneliele el. 1101, Conditille vietel si ale muncel

pentru arnbele sexe in industriej'in agricultura si


tomercill, in educatie, in asatorie, in viata stiinOka,. artistica i social, pe scurt, in existenta ornenirel intregl, devin atuncl cu totul. all-fel. Orga-

nizatia guvernarnentalA perde putin cte pAin


terenul el propritl_ Statul nu mal este alt-ceva de
cAt organizarea fortel In vederea Mentinerel conditiunilor actuale ale proprietatel i ale puteret
sociale. Indata ce, prin urmare, suprimarea conditiunilor de fat ale propriet4e implica pe acea
a intregel superiorit
i intregel inferioritall sodale, expresia politic a acestora nu mal ate nici
un inteles. Statul inceteaza cu supunerea, intoc-

mal cum religia se sfarseste indata ce credinta


in flinte supranaturale sad In puterT abstracte
inzestrate ca ratiune dispare. Cuvintele trebue sa

aiba o insemnare dac o perd, inceteaza de a


mal exprima ideL
(Da), va obiecta poate vre-un cititor imbuibat
de idel capitaliste i deconcertat, da, toate astea
www.dacoromanica.ro

304

sunt frumoase si bune, dar cu ce titlu vrea


oare societatea sa'si implineasca aceste transfor-

mari? Cu acelasi titlu care a fost in tot-d'a-una


cand era vorba de imbunatatiri si reforme : binele general. Isvorul dreptului nu este Statul, este
societatea ; Statul nu este de cat slujbasul care
are misiunea de a administra si de a imparti drepturile. Societatea n'a fost nici pana acum nicl

odata de cat o slaba minoritate : dar aceasta a


lucrat in tot-d'a-una in numele intregel societati,
in numele poporului, personificand inteensa societatea 0, intocrnai cum Ludovic al XIV personifica inteensul Statul, zicend : Statul, sunt ell.
Cand ziarele noastre spun: esezonul incepe, so-

cietatea se grabeste de a reveni in oras 0, sail


mai bine: sezonul se apropie de sfarsit, societatea pleaca la tara, ele nu inteleg prin aceasta
poporul, ci cele zece mii de indivizi al claselor
superioare car' reprezinta societatea intocmat
cum rpprezinta Statul. Massa este plebea romana, canalia, multirriea urit, poporul, intfun

cuvent. In virtutea aceluiasi fapt cat si tot ce, in


istorie, a fost intreprins de Stat si de Societate, in
vederea binelui general, s'a facut neincetat pentru binele cel mai mare al claselor stapanitoare,
si tot in interesul nestora ail fost si legile facute
si aplicate.

,Valus

reipublicce suprenta lex

esto 2. este o maxima bine cunoscuta a dreptului


vechel Rome. Dar cine infatisa Republica roman ? Popoarele subjugate ? Milioanele de robi ?
Nu ! Era numdrul cel mic, cu totul disproportionat, al cetatenilor roman!, si, in intaiul rend, no-

www.dacoromanica.ro

305

bilimea romand, care se hrdnea prin Inunca acelora pe carl ii inea sub jugul el.
Dacd nobilimea si principii Evulul medal furati
averea colectivitatel, eI o tdceail dup d. lege in
interesul binelul obstesc. Daca. Revolutia franceza.
expropria averile nobilimel i ale clerulul, ea o
fdcea in numele binelul obtescx.; i eapte milioane de proprietarl mid, sprijinne Franciel burgheze moderne, 'sl-aiT gasit aci origina lor. In numele binelul obstesc, Spania secvestrase de mal
multe orl propriettile Bisericel, i Italia lexonfiscase cu desdv8rsire, in aplauzele celor mal zeloSi
aperdtorl al sfintel propriettip. Nobilimea englezd

a furat timp de veacurl averea poporulul englez


si a celul irlandez, si de la 1804 pan& la 1831
ea a fdcut sd 'i se dea in mod legal, ca proprietate individuald, in interesul binelul obstesc* nu
mal putin decdt 3,511,710 pogoane de pdm'enturt
comunale.
Si dacd pe timpul mareluI rzboitt anli-sclavibt

din America de Nord, s'a dat libertatea la milioane de sclavi cart eraii de alt-fel proprietatea cucerita. a stdpanilor lor, ZIA a despdgubi pe acestia,

asta se fdcuse tot lin nurnele binelul obstesc .


.Intregul nostru mare prpgres burghez este o urmare neintreruptd de exproprierl i confiscarl,
In carl fabricantul inghite pe muncitor, rharele pro-

prietar po cultivator, marele negustor pe micul


negustor, si in sfdrsit capitalistul pe un all capitalist, adica cel mal tare pe cel mal slab. Si dat&
ascultdm pe burghezia noastr, toate acestea s'ai1
fdcul spre binele obstesc, spre folosul socie20

www.dacoromanica.ro

306

1ate5. Napoleonienit, in 18 Brumarel si in 2 Decembrie, ati escapat societateax., i lgocietatea* 'I-a

felicitat. Cand in viitor, societatea se va scapa ea

va implini intaiul et fapt intelept, act ea


nu va proceda cu scopul de a asupri pe unit in
castigul altora,

i,

1in

a da tuturora

potriv

egalitatea in conditlite vietet, pentru a da fie-caruia o existent6 adeverat demna de fiinta omeneasca, Este mesura cea mat pura moralrnente ai
cea mat mareata., pe care a intrebuintat-o vre-o
data societatea.
In a patra scrisoare sociala adresata Jut Kirch-mann, intitulata cCapitalub), Rodbertus, zice, la pagina 117 : uO suprimare a .proprietatel fonciare si
capitaliste nu este o chimera, ci din potriva foarte

prolvbila din punctul de vedere al economiet nationale. Pe langa asta ar mat 11 cel mat sigur
ajutor radical ce .s'ar putea aduce societeifri,
care, pe scurt zis, sufera de sporirea rentel
a
rentel fonciare i capitaliste. Ar El dect unica forma
a supriniareI proprietatel fonciare i capitaliste,
care n'ar intrerupe pentru nicl o clip circadarea

0 progresid averei nafionale

Ce zic agraril nostri fa Cu aceasta obiectiune


a unut lost membru al lor de alta data ?
Daca consideram acum ce aspect au da lucrurilor aplicarea acestet msurt, Iti diferitele domenit
ale activitatel omenestt, este foarte veclit ct n'ar

putea fi vorba In acest caz de a pune hotare

marginite, sad regule statornice. Niment nu poate


intrevedea asta-zt in parte nict la ce punct 10 vor
gasi generatfile viitoare situatiile lor, nict in ce
www.dacoromanica.ro

307

chip isl vor putea satisface complectarnente trebuintele lor. Toate elementele societatel. cat si
cele ale nature!, sun! in necontenita miscare; unele

se due, altele yin; ceea-ce e vechiil sad ceea ce


nu _ma/ este, se inlocueste prin lucruri no!, en
inal multa viata. inteensele. 'Se face o infinitate
de inventiT, de descoperirl, de perfectionarT dife-

rite, carl incep a functiona si earl, diva insernnatatea lor, revolta si restoarn a. conditiile vietel
omenesti si societatea.

Nu poate fi vorba deci pentru _moment deck


de dezvoltarea de principil generale, a caror dispozitie reiese din trecutul insusi, si a caror ,apli-

care nu se poate intrevedea decat pana la un


punct. Dad. societatea, departe de a fi parl acum
o, fiinta automatica, ce se lasa a fi condusa si guvernata de Vitro nisle individi, cu toate ca parea
a fi ast-fel
vcredI crt conduci pe altii, si altii

era din potriva un orga-

te conduc pe tine

nizm a carol dezvoltare s'a facut, dup.' -legi imanente si hotarate, apoi orl-ce directie, orl-ce guvern
atirnand de vointa unuieingur oin, trebue sa fie,
inainte de toate, cu desaversire suprimat pe viitor.
Socielatea a patrons taina propriel sale existente,
a descoperit legile evolutiel sale; decl le aplica
dezvoltarei sale in cunostinta de cauza.
*

Societatea o data in posesia luturor mijloacelor


de productie, dar satisfactia trebuintelor nefiind cu
putint deck cu saver:;irea unel mu net corespunwww.dacoromanica.ro

308

tjetoare, i nic o fiinta valida si destoinica de a

lucra, neavend dreptul de a cere un sit lucru


decat pentru densul, cea d'intaiu lege, legea temeinica a societateI socializate, este ca egalitatea
munceI trebue sa se clea tuturora, fr deosebire
de sex. Obiectiile neghioabe ale unora antre protivniciI nostri reti-voitorl prin cart pretind ca socialistiI nu vor sa lucreze i cauta chiar s suprime munca pe cat e cu putinta
ceea-ce este
un non-sens
, se resfrange asupra lor Insist
Nu pot exista 1ene0 decat acolo unde altil lucreaza pentru densil. Aceasta frumoasa stare de
lucrurl exista in timpul de fata, i chiar aproape
exclusiv, In profitul protivnicilor celor maI incarnati al ociahti1or. Acestia din urma stabilesc In
principal: Cine nu, lucreaz, nu trebue sa manance2-. Dar munca nu trebuie sa fie numal munck.

adica o simpth. cheltuiala de activitate: trebue sa


mat fie si munca folositoare i productiva. Societatea noua cere decl ca fie-care sa-sI primeasca
functia data, fie ea industriala, profesionala satl
agricola, care sa-I Ingaduie -a da ajutor la crearea
cantitatel de producte, necesara pentru multumirea
trebuintelor curente. _Nice pdne lard rawncd, nice
munal fart& pane.
Dar, indata ce totI sunt silitI sa munceasca, totI
ail si acelasl interes de a implini (ret conditil in
felul muncel : 10, sa fie nroderata, sa nu Incarce
pe nimenIt i sa null intincM prea mult durata;

2, sa fie cat se poate de placuta st- de variath;


3, sa fie cat se poate de bine platak pentru ca
de aid atirna mesura bunuluI tral.
www.dacoromanica.ro

309
_

Aceste trel conditil atirna de felul si de cantitatea puterilor productive de cart dispunem,
de cerintele societatel pentru modul WI de a

trai. Dar cum societatea socializata nu se formeaza in scopul dea trai cum traesc proletaril,
ci tocmal din potriva pentru a scapa pe cea mat
mare parte a fiintelor omenestt de felul de viata
proletara, i pentru a face sa se bucure fie-care

cat se poate de mult de toate

placerile \deter,

chestia este de a sti care este media cerintelor


sale.

Pentru a stabili acest punct, este de neaperata


trebuinta ca s& instituirn o administratie care sa
imbratiseze tot campul de act:lune al societatel.
Fie-care comuna, constitue, in aceasta privinta, o
temelie practica, si acolo unde comunele vor fi

atat de intinse in cat va fi greil de a imbr'atisa

toate amaiuntele lor ele vor fi irnpartite in mahalale. Toti locuitorit cornunet -cart Il vor fi Mins majo-

ritatea, fara deosebire de sex, lad parte la alegerile


comunale i aleg pe persoanele de incredere call

vor avea s conduca administratia. In capul tuturor administratiilor locale se afla adininistratia
centrala care, bine-ipteles, nu va fi un guvern
precumpanitor, ci o administratie numai si numat
iinsarcinat& de_ a conduce afacerile. Dar aceasta
adminitratie central& trebue oare s. fie numita

de a dreptul prin sufragiul universal, sail prin


administratiile comunale ? Aceasta nu ne intere-

seazA, pentru c. nimeni nu are a se pronunta


ast'azt asupra aceslul punct: Se va da foarte putina insemnatate unor chestil de acest fel, pentru_
www.dacoromanica.ro

310

ca nu e vorba de a ocupa niste functiunI carl


sa aduca onoruil deosebite, o putere mare si venituri insemate, ci numal posturi de incredere pentru call se aleg cel mai destoinici, barbatl sa5
femel, carI se aleg din noU swl cari-se inlocuesc,

Op vointele si voturile alegatorilor. Aceste posturi nu pot fi ocupate de orl-care, de cat pentru
un timp anumit. Titularil lor deci nu pot sa aiba
un caracter deosebit de cimpiegatp, cad posturilor pe cari le ocupa le lipseste calitatea de
funcpi durabile si puti* inaintaret Mal ales nu
exista ordine hierarchica. In virtutea punctulul
de vedere la care ne-am oprit deja, este indiferent de a sti clack intre cele doll& administratii
central& si locala, trebuie sa se stabileasca niste
grade intermediare cum sunt de pada. administratiile provinciale. Dac vor fi recunoscute ca
necesare, se vor stabili ; dac nu, vor fi lsate
de o parte. Necesftatile practice vor hotari. Daca
progresele facute in mersul inainte vor face

de prisos organizapile vechl, acestea se vor suprima fara toba sail trambite si fara galagie multk
de oaTe-ce nu va fi nici un interes personal in

joc si se vor intemeia altele noi cu aceeasi usurinta. Vedem decl c felul acesta de administrape e
cu totul deosebita de aceea de asta-zI. Cate pole-

mice prin ziare, cate- lupte oratoril in Parlamntele noastre, ate dosare strinse in cancelariile
noastre pentru cea mal neinsemnata reform& administrativa !

-Principalul este, deci, de a sestabili cifra si specia puterilor disponibile, cifra si specia mijloacelor

www.dacoromanica.ro

311

de prod uctie, a fabricelor, a atelierelor, a patanturilor etc... si capacitatea lor de productie anterioara : apoi de a calcula aprovizionarile i trebuinSele in diterite felurl de obiecte de conumaSie,
dupa trebuinSele mijlocil ale populailei. Pentru
toate aceste chestil, statistica joack deci rolul esenVal; ea devine cea mai insemnat dintre stiinSele

auxiliare, pentru ca procura mesura orl-carel activitat,1 sociale.

Statistiea este, de acum inainte, mult aplicata la


scopuri de acest fel. Budgetele imperiulu1 5 ale Sta-

tulul, ale comunelor, se intemeiaza pe un mare


num& de constatarl statistice facute pe fie-care
an in toate ramurile administraliel. 0 experienta
mai indelunga i o anumit stabilitate in trebuinlele curente vor inlesni mai mult stabilirea lor.
Asa se face ca orl-care director al unei fabrici marl, ori-care negustor, este_ in stare, in
imprejurari normale, de a hotari -exact earl sunt
trebuintele sale pentru tritnestrul viitor si in ce
mod trebue salt Teguleze productia si cumperarile
sale. Daca nu se produc schimbarl de un caracter escesiv, el poate Sine piept unora si altora cu
usurinta si fara mull& ostenealk.
Experienta faptului ca crizle sunt urmarea
unel productii oarbe, adick c. ele sunt datorite
taptulul ca nu se ,cunoaste -nicl aprovizionarile,
nici debittfl, nici trebuinlele deosebitelor articole
asupra negoSului din lume, a condus, de pilda,
de ani, pe producetoril de fer de prin deosebitele SW, ca sa se uneasca, sa stabileasc o

statistica exact a mrfurilor aflate a stok in


www.dacoromanica.ro

312

magazinul lor, o statistica a cantittilor pe earl


pot sa le fabrice, a debitului lot. probabil, si de
a hotari ast-fel, intru cat o priveste, cat trebue
sa produca fie-care uzina, in timpul celor Intal
luni cari yin. Ori-ce calcare a acestei conventif
e socotita ca vrednica de dispret si e lovita de
o pedeapsa conventionala destul de mare. Patronil

insa nu incheie aceste contracte pentru folosul


publiculul,

ti spre paguba lul si in folosul lor

propria. Scopul lor ste de a se folosi de puterea


coalitiel pentru a-0 insusi profitele cele mai marl.
0 ast-fel de regulare a productiel, deci, tinde tocmai la contrariul regularei din societatea socialista. Pe cata vreme acolo esentialul este interesul
patronului, aicea interesul colectivitatel e cel mai

de seama. Se produce pentru a multumi toate


trebuintele iar nu pentru a realiza, prin preturf
mart castiguri grase pentru. cati-va indivizl.
Pe fie-ce septamana targurile mail si porturile ne procura tabloul a.provizionarilor lor in petroliii, cafea, bumbacr zahar, cereale, etc..; aceste
statistice, ce e drept, sunt in mare parte neadeverate, pentru ca posesoril marfurilor ail de cele

mai multe orl un interes personal de a nu da


la lumina tot adevrul. Dar, de obicl, ele se apropie de adever, si del interesatului o ideie de
modul cum vor merge afacerile pe intervalul de
limp cel mai apropiat. Tot asa toate Statele civilizate ail inceput sa stabileasca deja statisticele
recoltelor lor, si cand se stie cat pament poate
fi semenat cu o cantitate hotarita, de grail, Se
poate calcula si productul media al recoltel, si,
www.dacoromanica.ro

313

dup. roadele recolteI, se va putea stabili pretul


graultil Inteun mod aproape exact.
Dar indatd ce, inteo societate socializatd, starea de lucrurl va fi mal bine ornduitd, indat
ce totul

va merge dupd un plan

si o or-

tline hotrite, indata ce intreaga societate va fi


organizatd, va fi foarte lesne de a se stabili o scard
a diferitelor trebuintl, i dac se mat lucreazd si
cu putind experientai apol toate merg ca unt-delemnul.
Comparand statisticele trebuintelor, stabilite dupd
imprejurdrile i diferitele ramurl ale muncel, cu
puterea de productie actuald a societdteT, se ob-

sine media timpulul ce trebue consfintit numal


pe fie-care zi, pentru a multumi trebuintele societ ate!

Fie-care individ hotdreste insusl ocupatia pe

care trebue s o ia; numerul cel mare al diferitelor ramurf de munc ingaduie de a se tine socoteald de dorintele cele ma! felurite. i dac cum-

va se intmpla o abundentd de brate inteo ramurd de muncd, saii un deficit intfalta, este
treaba administratief de a lua msdrile nepesare
pentru a restabili echilibrul. Cu cat toate puterile

vor lucra mal mult impreuna, cu atilt ruajele


vor lucra cu ma! mad usurintr Fie-care corp

de meserie si ramificarile sale aleg pe functionaril lor, car! sunt InsarcinatI cu directiunea. Acestia nu sunt niste agent1 de politie, cum sunt
ast-zl cel mat multi inspector! si director! de fabric!, ci din potrivd niste sImpli tovardsl carl
exercit runctia administrativd cu car! sunt inshrwww.dacoromanica.ro

314

cinati. in loc de a exercita o functie productiva. Nu

e deci hotarit nici de cum ca dupa propasirea


crescenda a organizatiel sail dupa un grad mar
mare de instructie, aceste functil sa nu fie alternative, si ca top partasit lor sa nu le exercite,
gird deosebire de sex, prin schim bare de rolurl
sail la restimpurt holarite.

Este cat se poate de vdit ca munca ast-fel


organizatd, pe bazele unel depline libertatl si ale
egalitatet celel mat democralice, fie-care garantand

pentru toll si toti pentru fie-care, d nastere la


simtirnentele cele mai inalte de solidaritate, insufleteste inimile de dragoste vie pentru mum&

si provoaca o ast-fel de emulatie in cat nu s'ar


putea gasi nicaert si nicl odata una analoaga in
sistemul de productie actuala.
Pe langa astea, fie-care indvid si chiar colectivitatea insdsl, indata ce fie-care lucreaza pentru

toti si tott pentru fie-care, ail interes ca totul s.

fie lucrat nu numal cat se poate mat bine si


mat traini, dar si cat se pbate de iute, intal

pentru a economiza ceasurile de munca, si al_


doilea, pentru a castiga timpul necesar la crearea
productelor not destinate a multumi niste cerint1
mat inalte. Aceasta indeamna pe ori-care ca A
se gandeasca la perfectionarea, simplificarea si
accelerarea procedeurilor de munca. Ambitia de
a inventa, de a descoperi, va fi atitata in cel mar
mare grad, si unul va caula sa intreaca pe cell'alt in propunert si idel not 1).
1

4 Puterea emulatiel care indeannl la sfortarile cele, maT marl

pentru a dWepta lauda si admiratia altora, se arat, din expe-

www.dacoromanica.ro

315

Se produce deci cu totul -contrariul de ceea-ce


sustin partizanil organizatiel burgheze, vorbind de
socialism. Cdti inventatorl ail pierit in lumea burghezd ? Cdti altii ail fost mg intal ,exploatact si
pe urma lasatj uitarel ? Mica.' e a.deverat cd talentul si inteligenta stall in capul lumel burgheze,
cea mai mare parte a patronilor ar trebui s cedeze locurile lor, pentru lucratoril, maestril, technicianil, ingineril, chimistii lor... Acestia sunt earl,
99/0, ad fd.cut inventiile si descoperirile, cart ail
creat perfectionarile pe cad le-a exploatat in.
urrna omul cu punga groasd. Este cu. neputinta
de a se calcula numerul inventatorilor si al autorilor ale caror descoperirI s'aili perdut pentru Ca_
n'ail gasit pe omul care s le fi procurat mijloa-

cele de a le aduce la un bun stairsit; all altil

Inca ail fost sail vor fl indbusit,l in germenul


lor, sub greutatea mizerier sociale si a luptell
pentru -pdinea de toate zilele ! Stpdnii lumeI nu
rienta, folositoard pretutindenl undo oameniI rivalizeaza In mod,
public, chiar cand nu e vorba de cat de lucrurl usuratice sail din
carI publicul nu poate trage nicl un folos: Dar o lupta de rivali
tate, care ar putea sa contribuie cat mai mult pentru binele oh
stesc, este o specie de concurenta, pe care socialistil nu o desaproba,. (John Stuart Mill: Economia politica, .
Mal amintim aci si de descoperirea d-rulul Koch si de a multor
altord. Cine ar fi sustinut a sfortarile pentru aceste descoperirl
erau !Acute numal cu scopul de a casliga banI, ar fi facut o nedreptate mare. Se poate zice mal ales, fara exagerare. di cele
mal marl acte savarsite spre binele obstesc, nu ail fost facute din
lacomia de banl, ci din potriva pentru a da obstel serviciile celemal bune, si pentru a avea satisfactie de sine. Este totusl elloizny,
dar un egoizm nobil si cinstit, care e recunoscut de fie-care cu
multa placere. Scopul dezvoltarel noastre este sa multumim fie-ca
ruia trebuintele sale. Societatea nu va contesta cinstea, aceluia ca
ruia i se cuvine, si acela va pastra cea mal Inalla consideratie
pentru societate.

www.dacoromanica.ro

316

-sunt oarnenii cu spirit clar si cu priceperea patrunzeloare, ci aceia call ail mijloace grase, ceea-ce nu va stt zica ca pe id pe colo nu s'ar putea
intalni la acelas1 om si intiligenta si punga groasa,
Exceptia confirrna regula.
Pe de alta parte, fie-care poate vedea, in practica vietet cu cata neincredere primeste astazr
Iucratorul introclucerea orI caret perfectionarf, sail
adoptarea orl-carel inventil not El are deplina
dreptate. Nu el trage folosul din ele, ci tocmaI
din contra patronul sll; tot dreptate are sa se

teama ca masina cea noua, sail perfect,ionarea

introdusa, sa nu-1 arunce cum-va pe drumurt ca


prisoselnic. In loc de a se- bucura de o inventie
,care face onoare omenirel si- care trebuie sa aduca foloase, el nu misc.& bazele sale de cat
pentru a cobi sail pentru a blestema. i stim din
proprie experienta, de cate-orI cate-o imbunata-

tire in productie, facuta de un lucrator, nu este


admisa, pentru ca lucratorulu1 ii e Me ca aceasta
perfectionare

sa nu-1 aduca paguba in loc de


i aci sta re-

castig. Decl 0 e silit s'o ascunda.

_zultatul firesc al antagonizinulul de interese 1).


1) Tot asa se exprim6. si Thilnen In lucrarea sa: eDer isolirte
lii antagonizmul de interese trebue M. cAutam motivul
pentru care proletaril si -proprietaril Bud dusmanl intre el si vor

-.Stag*.

rdmne neinipacatl, atata vreme cat acest antagonizm nu va


_pert.

i nu numal bunul tral al patronulul poate spori, dar gradat,

.si venitul national, gratie descoperirilor pe domeniut industrial, con-

structiel de sosele si drumurl de fer, hicheierel unor nol tractate


comerciale. Dar, in organizatia noastrg social, de fatl, aceasta nu
atinge citusI de putin pe lucrator, situatia lul rmane cum a lost,
si toat sporirea veniturilor cade in mluile antreprenorilor, capitalistilor, marilor proprietarl fonciarls. Aceasra frazil din urmg. nu
-e ea, aproape vorbg. cu vorbA, o anticipare 'a discursulul rostit de

www.dacoromanica.ro

317

Aceast6, stare de lucrud piere cu desv'ersirein societatea socialista.. Aci fie-care ist desfasoara.
faculttile sale pentru a trage dinteinsele un profit

personal, dar facnd in acelas timp ca si colectivitatea s. pmfite. In timpul de fata, egoizmul
personal i binele obstesc sunt dol termeni pro-

tivnicl call se exclud unul pe altul; in_ societatea


nou, aceast contrazicere piere: egoizmul individual si binele obstesc surit in armonie i iden-

Actiunea puternica a *unel ast-fel de sari morale, este vedita. Produsul muncel va creste in
Gladstone in Parlamentul englez, uncle declarase in 18(4 c5. aspqrirea. amenintatoare a veniturilor si a putereT, incercata de Anglia in

cel done-zed de anT din urma cremasese cu deaversire circumscrisa blase1 stapanitoares. Si TM:men zice, la pagina 207 a incrreI sale/ cSe rapeste muncitorulul rodul lucrulul sefi; acesta
e.reuts..

Platon zibe, 4n cRepublica. sa: tUn stat in care exist& clase riu
este un Stat; el alcatuieste doue, Saracil alcatuiesc pe intaiul, bogatil pe al doilea; amendol traiesc im.preung., dar se dusmnesc
amendol reciproc 0i fara incetare... Clasele stapanitoare nu sunt
-la urma urmel, in stare de a intreprinde un rezbol, pentru ci atunci le trebuie ajutorul multimel care, o data inarmat, le insufl.
mal mull/ groaza de cat vrajmasul chiar,.
Morelly zice In 4PrincipiT de legislatiT.: cProprietatea ne imparte
in done blase, in bbgatT si in saract. Cel d'intal II iubesc averea
si zu tin sa-si apere Statul; cel-Palt1 nu-si pot iubi patria, pentru
c ea nu 11 resplateste de cat cu mizeria. Dar intr'o ordine social&
sprijinita pe comunitatea averilor, fie-care I iubeste patria, pentru
c fie-care nrinteste de la densa vIata i fericire*.
1) John Stuart Mill, cantarind, in Economia politicli a sa, foloasele i inconvenientele socialismulul, se exprima ast-fel : cNn
se poate gasi un teren mal bun-Kle cat o asociatiune comunista,
pentru dezvoltarea ideiel Ca interesul public este si interesul particular. Toata emulatia, toata activitatea fizica i intelectuala, care
se cheltueste asta-zi pentru urmarirea intereselor personale si
egoiste. iT vor cauta un alt camp de actiune i IL vor gasi in sfortante lor cu privire la bunul triad obstesc 1 colectivitatei,.

www.dacoromanica.ro

318

mod insemnat i aceasta va ingaclui satisfacerea


trebuintelckr mal inalte.

Dar e de nevoie ea si lucrut sa devin din ee


in ce mal placut. Peutru acest scop trebue sa se
-cladeasca ateliere frurnoase, instalate in mod prac-

tic, a pune cat se poate pe lucrator la adapostul


orl-carul ;erica a snprirna mirosurile neplacute,
aburil, fumul, pe scurt tot ce poate pricinui -indispoziVe sail osteneala.
La inceput, societatea now), va produce_cu re-sursele el vecht 1 cu vechele et unelte a caror

posesiune va

cucerit-o. Dar orl-cal vor parea

ele de perfectionate, -Tor fi neindeslulaloare pen-

tru ordinea noua a lucrurilor. Un mare nurner


de masine, de unelte sfaramate i Ili toate privintele neindestulatoare, incepencl de la cele mal
primitive pana la cele mai perfectionate nu vor
mal fi in raport nicl cit nurnrul indivi'zilor cart
Tor cere lucru, nicl cu ceri*le lor de placere si
de comoditate.
Ceea-ce. trebuie deci cat de urgent, este crearea
until mare numer de ateliere vaste, bine luminate, bine aerisite, perfect instalate si bine impo-

dobite. Arta, stii*, irnaginap, dibacia manual.


isl vor gasi aci i pentru activitatea lor un camp

vast deschis. Toate meseriile carl se ocupa cu


constru0a masinelor, cu fabricaren uneltelor, cu
architectura, toate cele cart se raporta la inzestrarea interioara, i1 Tor putea lua un avOnt

foarte mare. Se va pune In aplicare tot ce a putut spiritul de inventie al. ornului sa gaseasca
maI comod si maI placut din punctul de vedere
www.dacoromanica.ro

319

al zidiret, al Ventilatiel, al luminatulul i incalzitului, aL instalatiel technic& al uneltelor si al curdteniet. Concentrarea convenabil& a tuturor atelierelor, pe niste puncte hotdrite, va avea ca urmare economizarea forte motrice, a incalzitulut, a

luminatulul si a tirnpului, si da a face munca si


traiul placut, Locuintele vor fi despartite de atehere si 8apate de inconvenientele muncet industrial&

i profesionale. Aceste inconveniente vor fi

Ia urma recluse la minimul rot sail vor

pieri,

chiar, cu desdvdrsire, multurnita unor dispozitit


practice si unor messurT de tot felul. De pe acuma
stiinta are mijloacele de a pune profesiile cele
mat periculoase, acea de miner de pilda., la addpostul ori-cdrul pericol. Tot asa, nu incape nict o
indoial& ca inconvenientele astd-zi inerente muncel din mine, vor putea fi suprimale prin aju-

torul unul sistem de exploatare cii totul diferit,


multurnita unet venfilatil, until luminat puternic,
prin ajutorul unet scddert insemnate a ceasurilor
de munch, schimbilnd destul de des uneltele, etc...
Chirnia si sliinta technic& ingaduie chiar deja de
a se suprima de pe acum nepldcerile prafulut, ald
fumulul, ale intunecimel si ale mirosurilor urite.
Lagarele diferilelor obiecte de constructle -ale viitorulut, oa-unde A'ar gasi ele; pe parnent, sail dedesubt, vor fi cu tnult deosebite de cele de azi, intocmat ca 'ziurt i noaptea. Dar, pentru exploa-

tarea privald, asa- cum este astd-zi, toate acqte


instalatiunt sunt, inainte de toate. o chestie de
bani; se naste intrebarea, mat inLU, daca afacerea
care se exploateaza poate indura cheltuelele, si
www.dacoromanica.ro

320

dacd,

poate esi vre-un cdstig dintr'nsa. Dacd

adoptarea lor nu este urmat de o sporire a venituluI, lucrAtorul trebuie sa piard. Capitalul nu
infra in joc acolo unde nu e perspectivd de vre-

un astig. Umanitatea nu are curs la Bursa.


Nu este ramurd -de exploatare burgheza In
care viata omeneascd srt serveascd asa de mult
drept jucdrie, spre marele cdstig al hogdtasulul, ca
in navigatie si in negotul maritim. Catre .1870,
lumea inspaimantata aflase, din indiscretia englezulul Plimsoll, cum am mentionat deja, lipsa inspaimantatoare de constiint a capitalistilor din
Marea Britanie. Ne-am. indignat, ne am ingrozit,
si cu thate astea lucrurile stall tot asa. Capita
listiI englezi nu sunt singuril cart inteleg a face

beneficil si earl isi bat joc de constiinta lor ca


de ceva absurd si absolut ridicol 1). i ce a fa-

cut oare Statul pand acum in aceasta, ordine de


idel ?

El stabileste niste semne earl st arate starea ancorel si niste iarurl la unele din locurile
cele" maI periculoase, la imbucatura fluviilor sall

la intrarea in porturI, dar nu-I pasd nicI-decum


de restul coastei; o lasd aceasta pe seama ini1)

Capitalul, zice cQuaterly Reviewer.% oco1este zgomotul si tu-,

multul) el este de natura fricoash.. E foarte adevArat lucrul acesta,

dar nu este tot adevkul. Capitalul are groaza de lipsa sad de insuficienta de castigur1, intocmal cum natura are groaz de vid. El
devine intreprinzator cu ,cat beneficiul creste. Cu 10 0 ,, asigurat1,
se poate intrebuinta pretutinden1 ; cu 20 V se aprinde ; cu 50 e/s
devine ingrozitor; cu 1110 0 cola toate legile omenest1; cu 100 0/0

nu e criml pe care s5, n'o risce, chiarcu pretul spanzuratoarel. Dad.


tumultul i miscarea vioaie trebue s1 produca un beneficiO, el le

va incuraja tot atata pe unul si pe altul. (Karl Marx, Capitalul, a


2-a editie.

Nota 250).

www.dacoromanica.ro

321

tiativei private ; aceasta din urma a fondat un

oare-care numer de posturi de ajutor earl ag seapat deja multe vieti omenesti. Dar aceste rnesuri
de precautie, cu mult prea neindestillatoare, nu
se intind decat inteo parte relativ Minima a coas-

telor; s'a facut mult ma putia in potriva pericolelor navigatiel in largul 'nava Ajunge sa aruncam o privire pe corabiile noastre de emigrape pentru a ne lamuri. Lin numer de corabiI
call, odata incarcate, transporta de la 1000 pang

la 1300 de pasaged, ag drept bard de scapare,


niste coji de nuca, cari, toate impreuna, ar contine
cel mult 200 sag 250 de persoane. adica, mal

bine zis, o patrirne saUo cinchne din pasagerl.


Unde mai punem c trebue sa reuseasca a le
desface la timp si a le aseza in ordine
toate,
Iuciwi imposibile la cele mal multe calastrofe.
Lit trel Sfertari sag chiar la patru cinciml din pasagerl se arunca niste asa numite curele de seapare cart pot eel mult sa-I tie deasupra apel

timp de cate-va ceasuri, dna er nu mor in

intervalul acesta. Daca insa nenorocirea se intempl in timpul noptei, toate aceste rnijloace sunt
fara de nict un folos. Tot asa se intempM si in
caz de sinistru ziva, daca intemplarea nu aduce, in
primele ceasuri, o corabie dal apropiere, caci un

bastiment departal nu mai poate zari 6apetele


naufragiatilor carl Thoat deasupra apei, intocmai
cum uh om asezat la imbucatura Rinului n'ar putea
descoperi patru sag cinci sute de..dopurl de pinta
ce s'ar fi aruncat in fluvig din inaltimea podului
din Colonia.
El

www.dacoromanica.ro

322

In aceste condig aparatul de scapare devine


i simplu un mijloc de a prelungi agonia.
Daca se produc niste catastrofe ca naufragiul
pur

Cymbriel din 1883, atuncl lumea intreaga sbiarA


si striga din toate partite se cere a Be pune
ordine intfo aatfel de stare de lucruri, o luare
sever& de msurt pentru a inlatura reintoarcerea
unor asemenea intemplari sinistre. Nu se aplica
ins& un leac care st a. cu toate astea la indemana
si care ar consista in prescrierea pe cale legal&

ca nict un bastiment nu va mai putea duce pasager! indata ce nu va ri in stare de a inlesni


siguranta in barcile sale de scdpare , in caz
de trebuinta. DecI, sa cifra pasagerilor va trebui
sa fie redu-sa in mod insemnat, sati dimensiunile

corabiei vor trebui s lie marite pentru a putea


face lot until mare num& de bara de scapare. Cel mai puternic dintre interese, interestV
capitalist, se opune si la intaia si la a doua solutie. Navagatia ar inceta de a luera, si din pricilia aceasla societatea burgheza de sigur cd nu
va intra pe aceasta cale. Este vdit ca pe langa
acestea vizor mai Ii i alte dispozitii de luat. Este
un teren dee! asupra caruia viitoarea unire solidara a tuturor natiunilor civilizate, va dobandi rezultatele cele mai insemnate.
Chestia profitulul inceteaza de a avea un rol
in societatea socialisata, care nu mal tine seam&
decal de bunul trai al membrilor sl. Ceea ce
poate folosi acestoral ceea-ce 'I protege se adopt& ; ceea-ce le e vatamator, se suprima, si
este sigur ca nimeni nu va Ii siUt a ,se hasarda
www.dacoromanica.ro

g23

cu silaja un joc periculos. De se vizir intreprinde


piste lucrari prin cart se vor prevedea pericole,
vor fi in tof-d'auna voluntari in rnassa, ,cu atilt
mai mult ca nu va fi nici odata vorba de intreprinder1 destinate pentru nimrcirea civilizatiei, ci din
potriva pentru grabirea el.
Intrebuintarea cea mai intinsa a fortei motrice,
a masinelor si a uneltelor cao :. mai perfectionate,
repartizarea muncei in detaliile ci si combinarea
indemdnateca a fortelor productive, vor desvoRa
proaductia la o asa inaltirne incat, pentru a produce

canktatea de lucrurI necesara existentei, orele de


mune& vLr putea fi reduse in chip insemnat.
Capitalistul mareste ziva de munca oil unde poate,
chiar in vreme de criza, pentru a putea vinde
mai eftin productrzl sefr pentru care el capara o
plus-valoare, asuprind pe muncitor. Tn societatea
socializata fie-care castiga foloase cart reies din
inrnultirea- productiei; partea -sa de product creste.
zi durata fixa a timpului de care societatea are

dreptul de a dispune, descreste.


Printre fortele motrice carl vor fi intrebuintate,
electricitatea va ocupa pe viftor, curn se pare, locul cel d'intal i cel mai de seama. Deja de pe
acurn societatea burgheza se foloseste aproape
pretulindeni de d'ensa. Cu cat faptul acesta se ya
produce mai mutt si mai perfect, cu atal va ft
mat bine. Actiunea revolutionara a acestel forte,
cea mai puternica dintre toate fortele din natura,

nu va face de cat sa rupa cat mai repede legeturile sccietatei burgheze, pentru a deschide for-tele socializmulul. Dar aceasta forta naturala nu
www.dacoromanica.ro

324

va atinge maximul el de utilizare si de a-

plicare de cat in societatea socializatd. Dna nadejdile, la carl a dat nastere astd-zl, se implinese
si nu incape nicl o indoiald-- ea va ajuta in
mod extraordinar la itribunatatirea conditiilor de
tral in societatea omeneascd. Electricitatea se caracterizeazd Iii intaiul rend, inainte de orl-ce fortd.

motrice, prin proprietatea c n'are nevoie de a


fi mal intal fabricatd, ca gazul, aburil i aerul
cald, ci se gseste cu belsug in natura insW.
Toate cursurile noastre de apd, fluxul i refluxml
.

mOrel, ventul, toate acestea, intrebuintate cum se


cuvine, ne procura nenum&rate puterl de

cal.

Descoperirea bateriiloD Faure a dovedit deja ca

se poate acumula si conserva dup. plac pentru


cutare loc sa cutare epocd, cantitatl marl de
forle carl, ca fluxul si refluxul, verrtul, torentele
nu se prod= de cat la anumite intervale periodice. Dar toate aceste inventil, toate aceste desco-

perirl, nu sunt de ocarn-dath de cat niste embriont, a carora intreaga, dezvoltare se poate inchipui
dar nu- prezice.

Progresele la can ne asteptam prin intrebuintarea electricitatel, par deocamdata fabuldse. Asa

de OM, un oarecare Meerns din Baltimore, pla-

nuise 0 trasura electricd, care s parcurga' pe


ceas BOO de chilometri, decl o trsurd care SO..
concureze_ ventul. i Meems- nu s'a oprit immai
la ideea aceasta. Profesorul Elihu Thomson din
Lynn (Massachusets) crede, c. ar fi cu putint sa
se invente niste electro-motorl earl sa faca pe ord.
160 kilometri i prin perfectionarea viaductelor
www.dacoromanica.ro

325

si imbunatatirea signalelor sa se atunga chiar


la 260 de kilometri pe ora ; el sustine aceasta

cu foarte mare siguranta. Acelast savant mat


crede Inca
si in, privinta aceasta e de acord
cu Werner-Siemens, care rosti la intrunirea na-

turalistilor din Berlin, in anul 1887, o opiniune


analoaga,
ca ar fi cu putinta pe cale electrica sa se transforme deadreptul rnateril elementare in mijloace de hrana. Aceasta ar fi o
revolutle, pe care nu ar mal putea-o suporta so
cietatea burgheza, si ar esi din fire. In timp ce
Werner-Siemens credea atunci, ca s'ar putea, de
si mal tarzia, combina cu maestrie un hidrat de
carbune cat si za'harul din strugurt si mat incolo si taria acestuia, ceea-ce ar insemna ca ar
fi cu putinta sa se faca tpane din pietre,
in acelast timp chimistul Dr. V. Meyer sustine c s'ar putea scoate din celulele lemnulut
un izvor de mijloace nutritoare pentru omenire.
Vedem decT, ca din ce in ce dam de revolutit

technice si chimice tot mat not. In vrernea asta


fisiologul E. Eiseler a inventat de !apt zaharul
din strugurt, facnd prin aceasta o inventle, pe
care Werner-Siemens o considerase inca de acum
patru ant, ca posibila de-abia mat tarzirm.
Vedem prin urmare deschizndu-se pentru viitor
niste perspective dupa cart calitatea bun, cantitatea,
varietatea prod uctelor vor creste in mod urias, si placerile vietet se vor imulti pentru generatiile viitoare.
Trebuinta de libertate in alegerea si schimbarea
de ocupatie este adinc inradacinata in natura ome-

neasca. Intocmai cum se ureste 0 mancare a caret


www.dacoromanica.ro

326

repetare este neincetata, regula la, fara schimbare, asa

si lucrul botrit, in fie-care zi acelasi, devine plictisitor ; activitatea e toceste si adoarme. Ornul isi
1mp1ineste datoria in mod mecanic, fr5. nici
o placere si far& gust. ;3i cu toate astea exist&

in fie-care om o multime de aptitudini si de instincte carora le e de ajuns a fi desteptate i dezvoltate pentru a produce cele mai frumoase rezultate i pentru a face din ele un om adeverat
opmplect. Socializarea societatel, curn vom vedea

Mat departe, procur destul de des prilejul de a


multumi aceasta trebuinta. de varietate in munc.
Imultirea insemnata. a fortelor productive, unit&
cu o simplificare tot mai perfect& a sistemulut
de muncd, ing&duie maI intal de a scadea cu
mult durata acestuia i pe anga asta de a dobendi mal usor agilitalea i dibacia manel.
Vechiul sistem de invNatura. 'sl-a trecut timpul

de pe acum si nu se mai poate aplica de cat in


forme de productie inapoiate i invechite, asa
cum ni le infiitiseaza de pilda mica industrie manual. Dar aceasta trebuind s dispara in societatea nou, iristiLuiiIe si formele ei se vor pierde

odat cu densa, pentru a

face

loc altora not

Inca de pe acum fie-care fabric& ne arata. cat de


pytini sunt lucratoril carI exercita meseria lor cu
mana. Muncitoril apartin meseriilor celor mai diferite, celor mal eterogene ; trebue timp foarte
scurt pentru a-I inveta la alta meserie, si bine
inteles, in virtutea sistemultg actual, cu o zi de
munca nesfarsit de lunga, fr nicI o varietate,
fara a tine seam& de dispozitiile lor personale,
www.dacoromanica.ro

327

ei sfirsesc

prin a deveni ei insist o masina.

langa o masin 1). Aceasta stare de lucruri dispare intr'o organizatie trasformata. ROmane timp
destul pentru lucrarile delicate si pentru incercarile artistice. Atelierele vaste de invtatura instalate cat se pOte mal bine, si in toata .perfectia

technica, vor ajuta pe tineri i pe bsetrani de a


invela fie-care meserie, introduc6ndu I cu cea mai

mare inlesnire. Laboratoriile de fizica si de chimie, in raport cu tot c-e va cere starea actuala
a acestor dou stiinte, vor fi la dispozitia lor si
vor procura cele mai bune resurse aceloia cari
voiesc a se instrui. Numai atund se va vedea

ce lume de capacitati si do, inteligente alnabqit


in germene societatea capitalista sail nu a lasat-o
decal st ajlAnga la o desvoltare inforrna 2). Deci
nu e numal posibilitatea de a multumi trebuinta

de vdrietate In mun0, dar este si datoria societate( de a realiza aceasta multumire pentru toct,
pentru c pe aceasta se intemeiaza desvoltarea
1) etn Anglia, ca in multe alte tei1, massa lucretorilor are asa de
pupn dreptul de a alege de bung-voie ocupatiunile si xesedintele
sale; ea este, In practick subt o ast-fel de atirnare de regulamente
fixe si de vointa altora, in cat n'ar mat putea fi tot asa in nicl
un alt sistem, afara de adeveratul sclavagitp (John Stuart Mill).
2). Un lucrator francez, venind din San-Francisco in (ara sa,
scrie: cN'as1.fi crezut nicl odat4 ca a fi destoinic de a esercita.
Ote meserfile pe cart le-am invetat in California. Eram cu desaversire convins c. afara de imprimerie, nu vol fi bun la nimic....
0 data asezat in mijlocul acestel Intregt luml de aventuriert earl
scbimba meseriile mat des de cat dmasa, pe legea mea, ca am
facet ca ceI-l'al(1, Lucrul -din mine nedand atata spor, l'am lasat,
si am fugit in oras, unde devend succesiv tipograf, invelitor de
case, zidar, etc .. lnvetand ast-fel a fi apt de a face totul, me simt
mat putin moale, dar in schirnb mat mult om*. (Karl Marx: Capitalulp).

www.dacoromanica.ro

328

armonica a fiintei omenesti. Incetul cu incetul


voY dispare caracterele profesionale ale fizionorniilor pe cari le infatiseaza azi societatea noastra a carel profesie x. consta in functii unice,
hotarite, de orl-ce fel, sag in crime, lenevie si

lucruri de nimic. Cat de putini sunt indivizil aceia

asta-zi cart sunt in stare de a varia ast-fel ocu-

patiile lor, sag le variaza inteadev6r ! Pe id, pe


colo, in virtutea conditiilor i organizatiilor particulare, gasim cati-va privilegial call pot s se
sustraga de la monotonia meseriel zilnice, i earl,
dupa ce
plata tributul lor muncel fizice, 1ST
cauta recregia lor in lucrarl intelectuale. Reciproc
gasim din cand in cand lucratorl intelectuali carl
muncesc trupeste si se indeletnicesc cu lucrul
de mana, cu gradinaria, etc. Nu e higienist, care
sa nu recunoasca bunatatea ce presinta schimbarea lucrulul trupesc i sufletesc, dad. se -aplrica
dupe fortele fie-caruia, numal ea e potrivita naturil.

In scrierea sa : Insemnatatea tiinni si a Ariel* contele Lew Tolstoy biciuieste caracterul hipertrofic i nefiresc, ce-I ad capatat arta si stiinta
In organizatia falsk a societatei noastre. Et condamna. cu asprime dispretuirea muncel trupesti,
care a luat loc in societatea de azi a care.
origine se poate observa mai ales in Biblie, cb.ci
gonirea din rat este insotita de blestemul : sa-ti
castigi hrana de toate zilele in sudoarea fruntel
tale
si recomanda reintoarcerea la relatiile natarale. Et zice ca : ar fi nirnerit pentru fie-care
om, care ar vroi sa due& o viata fireasca si plawww.dacoromanica.ro

329

cuta, sa-si petreaca zilel6 1) cu mune& trupeasca


in agricultura, 2) eu munca profesionala, 3) cu
munca spirit uala, 4) a fi in contact cu oamenl
Omul s nu admit& mat mult de cat 8 ore
(le inunca trupeasca. Tolstoi; care practica acest
fel de viata, si care zice, ca de cand duce cy astfel de Tiata se -simte inteadevr om, trece cu veclerea ca ceea-ce e pentru el posibil, ca barbat
bogat, neatirnat, este imposibil pentru multimea
cea mare a oamenilor, in relatiile de astazi.

Omul, care trebue sa munciasca zilnic din gre


doue--spre-zece ceasurl si mat mult, numal pentru a dobndi un tral amarnic, si care e nascut
si crescut in nestire, nu-sl poate procura felul de
viata tolstoian. Dar aceasta esLe cu neputinta si
pentru acele clase ale societatel, cart stall in lupta
vietet comerciale, si la ale caret cerinte trebue sa.
se supuna
si mica minoritate, care ar putea

sa faca ca Tolstoi, nu are nict un interes pentru


aceasta. Este cea mat mare lluzie a lilt Tolstoi
tle a crede, c ar putea s. transforme societatea
prin exemple

cuvintarl. Experientele, pe cart

le-a facut Tolstoi cu felul siI de viata, arata cat

ste ea de rationala, dar pentru a putea stabili

acest sot de viata ca princip social, e de nevoie o situatie sociala cu totul node, o societate
no O.

Deci, societatea viitoare va posecla, in cantitatt


i artistt de ort-ce fel, cart

nemsurate, savant:1

vor intrebuinta cat se poate de bine o anumita


parte a zilet pentru o munca trupeasca si cart,

www.dacoromanica.ro

330

...,..,...........,....,,,,,,,,,,,,

in restul zileT, vor cultiva artele i tiintele dupa.


gusturile lor 9.
In ace1as1 timp va pieri contrazicerea care
exista astazi intre munca intelectuala i cea, manuala, contrazicere pentru care clasele stapani-

toare a facut tot ce le-a stat prin putinta ca st


o intariasca, cu scopul de a da muncel intelectuale o aparenta privilegiata, care sta.' in puterea
lor, mai ales in calitatea lor de clase stapanitoare si precumpanitoare.
Din cele ce am spus pfn a. acum reiese ca, in

societatea nou, epocele de criza si de lipsa de


Iucru, vor fl imposibile. Am vOzut ca crizele mtsc
prin faptul ca product.ta individualista si capitalisla. atitata de dorinta profitului personal si 1uanc1
pe acesta drept msura fara a fl in stare de a
urmari lucrurile in totalitatea lor, hotareste abundenta rnarfurilor, suplaproductia. Caracterul de

marfa, pe care-I poarta productele muncel capitaliste face ca consumatia lor sa atirne de mijlokcele cumperatorulul. Dar aceste mijloace sunt
foarte limitate pentru uriasa majoritate a populatiel, al care lucru este platit lotdeauna mai putin
1) Ceea-ce pot deveni oamenil in niste conditil de dezvoltare favorabill, vedem jirin exemplul. lul Leonardo da Vinci, care a fost
in acelasl timp pictor eminent, sculptor indemanatec, architect si.
inginer autat, constructor militar Insemnat, muzicant i improvizator. Benvenuto Cellini era un juvaergid renumit, un modelator insemnat, un sculptor bun, un inginer nilitar cunoscut, un soldat
escelinte i un muzicant dibaciu. Se poate zice fr exagerare, c.
majoritatea o imenilor ad o meserie care nu este potrivita cu apti-

tudinete lor, pentru a nu e dupa voia lor, ci dug form imprejurarilnr, care le-a indicat calea- Mal mutt de cat un profesor ar
4 facut servicil marl ca pantofar, i mal mult de cat un pantofar
liademanatec ar fi putut fi un profesor bun.

www.dacoromanica.ro

331

de cat, pretuieste, si care nu-sl gaseste de lucra


dac patronul nu poate sa, traga vre-un castig_
Facultatea de a cumpera sag aceea de a consurna
sunt d,ecl doue lucrurl cu totul deosebite. Milioane

de fiinte ag trebuinta de haine noI, de pantoft,


de mobilo, de rufarie. de nutriment si de beutura., dar n'aii bani, si in chipul acesta trebuintele lor, adica. facultatea lor de consumatie, nu
pot sa fie multumita. Tergul este imbelsugat de
marfuri, i multimea moare de foame ; aceasta

vrea sa munciasca, dar nu gaseste pe-niment


care sa le cumpere munca. pentru ca capitalistul gaseste ca nu e nirnic de castigat. Sa marl,
ded, canalie,. sa te injosesti, sa devil vagabond,.
criminal ; cact

eg, omul cu bani, nu pot sa-i

schimb pentru nimic.

i omul, in felul seg, are

dreptate.

ln societatea noua, aceasta contrazicere dispare. Societatea noua nu produce rnarfurl pen-

tru a cumpera sag pentru a vinde, ci piste


lucruri necesare existentel, parl trebue st fie in-

trebuintate, consumate i carlriag un alt scop.


In ordinea noua a lucrurilor, ceea-ce restringe

productia nu sufit mijloacele cumperatorulul izobat, ci facultatea productiva a colectivitatel. Daca.


fie-care ar avea timpul i mijloacele de a munci,
toate trebuintele ar putea fi satisfacute; facultatea,
de- consumatie a societatei nu va avea alta Margine de cat... saturarea.
Indata ce, prin urmare, in societatea nouti
emarfurile nu exista, nu exista nici ubanb. Ba-

nul este un ce opus marfel, si ea toate acestea,


www.dacoromanica.ro

232

tot mail& este ; el Ocatueste pentru societatea ac-

tual& forma echivalenta a tuturor celor-ralte. Cu


toate acestea societatea notia nu produce mai-furl, ci numaI obiecte necesare, lucrurI de,stinate
intrebuintarel, a caror fabricare cer o anumit&
cantitate de ceasurI de munc& sociald. Timpul ne-

cesar pentru a produce un obiect este ded unica


masur& la care trebue sa fie evaluat intru cat
este valoare uzuala ocia1. Zece minute de
munc& social& la un obiect sunt de o potriva cu
zece minute de munc& social& la un alt obiect,
nici mal mult, nid mal putin. Cad societatea nu
vrea sa castige, ea vrea numai sa opereze un
schimb de obiecte de aceeast calitate, de aceeasI
valoare uzuala, intre membriI seT. i daca de
pitd gaseste c& trebue o mulled zilnica de treI
ceasurI pentru a produce tot ce'l trebue, ea stabileste ziva de munc& de trel ceasurI 1). Daca.
ocietatea creste in numer, daca metoadele de
productie se perfectioneaza asa, in cat necesarul
sa ppat& fi produs in doue ceasurI, ea fixeaz&
-dup. aceasta taxa si durata zilel de munca. Dar
Aaca, din potriva, colectivitatea cere satisfacerea

unor trebuintl de rang maI inalt, pe carl nu le


poate indestula, nici prin propria eI crestere nici
prim dezvoltarea productivithteI, intr'un timp de
mum& de doue saU treI ceasurI, ea va fi sail&
1) Este loc de observat a orT-care productie va fi atins cel mal
Malt grad de organiaatie technica, si ca. toatg. lumea va munci,
in asa chip in cat durata une1 muncl de trel ceasurl va parea mat
mult lung de cat scurta. Owen calcula ea, pe timpul saa,in prisnul sfert al acestul veac,
doua ceasurl erart de ajuns.

www.dacoromanica.ro

331

s stabileasca ziva de munca de palm ceasurt

Va fi cea mai fericita de a-st satisface propria sa


voin ta.

Este usor de calculat ct munca sociala cere


productia fie-carui obiect 1). Se deduce de aci raportul intre aceasta fractiune a duratel muncel si
a durata intregi. Un certificat oare-care, 1111 col-

tisor de Mille imprimata, un fragment de aur


sail de tinichea va constata timpul de rnunc
procurat si va pune pe interesat in stare cre a
schimba aceste marci pentru obiectele de orl-cefel, de call va avea trebuinta. Dan' interesatul
gasesle ca trebuintele sale stint inferioare fata cft
ceea ce a prima in schinThul muncel sale, e( va
lucra proportional mat putin. Dac voeste sa drtruiasca ceea ce n'a intrebuintat Inca, nimic nu'l
va impedica; daca. mal vrea s i lucreze pentru
1) Cantitatea de munca socia.,I la care corespunde un product,

nu are trebuinta de a fi stabilit pe dibuite; experienla zilnicE


arata de a dreptul cat e de nevoie in media. Societatea poate calcula loarte simplu cata ceasuil de minc intrebuinteaza pentru omastn cu aburi, pentru un hectolitru de grail din recolta din
urma, pentru o silt& de metri patratI de panzA a carol calitate e
hotdrita. Nu-1 poate veni decl in gand de a mal exprima si can-

titatea de mina trebuincioas& pentru un product, cantitate pe


care o ennoate deja in mod precis si absolut, intr'o m5burA curat

relativ5., variabila, neindestulatoare, intrebuintata odinioar5, drept


un expedient inevitabil, scurt, intr'un al treilea product, in loc de,
a-1 exprima simplu pri-n mesura sa naturala, absolutA, timpul

Ar trebui sl 'i se stabileascl planul de productie dupi mijloacele


el, d'n care fac parte in deosebi, bratele de care dispune. Ifectele
folositoare ale diferitelor obiecte necesare, comparale intre-ele, si
cu cantitatea de luqu pe care ar fi produs-o, vor da la urma, Calea care trebuie urmatl Oamenil se vor intelege foarte simpltx
pentru toate acestea, fara a face sa intervie termenul de valoares.,
asa de vestit (Fr F ngels: Revolutia stiinteip, de Eugene Mitring.,

1. H. W. Dietz. Stuttgart).

www.dacoromanica.ro

334

un allul, care sa se poata deda la asa zisul Dolce


far niente, i sa impart& cu el produsurlucrulut
sett, o va putea face, dna ar fi intr'adever chiar
:alai de prost. Dar niment nu-I poate sili sa lucreze pentru un altul, nirnent nu-I poate retine o
parte la care are dreplul In schimbul lucrulul ce
procurat. Dna pentru fabricarea unut vestment
-de postav fin, trebuiesc 20 de ore de munca so-ciala, si daca el vrea sa intrebuinteze numal 18
43re pentru el, atpnct 'i se poate da o haina in
chimb. i asa mat departe. Vedem c, fie-care
va putea sine seam& -de dorintele si de vointele
lor realizabile. dar nict odala pe socoteala al-lora. El primeste ceea-ce da societatet ; nict mat

mult, Tact mat putin.


Ni se pune intrebarea *i. care va fi deosebirea intre lenest i lucratort, intre inteligentI
prosit
Deosebire nu va exista, cad ceea-ce
ielegem asta-z1 prin aceste notiunt, atunct nu va
mat fi. Societatea actuala se ocupa cu resplatirea
muncitorulut haTnic i cu pedepsirea celut hues,
intocmai ca de locul pe care 'I ocupa inteligent.a
in. scara sociala. Societatea nu trateaza. ca vlenes

de cat pe acela care, gonit fr. voia tut de la


lucru, i silit sa mesoare drumurile, sfarseste prin
-a deveni un vagabond, iar pe acela care, crescut
subt inriurirea unet educatit rele, se injoseste. Dar
ca sa nurneasch tenq pe acela care. are buil
si care perde timpul in lenevie $ i in pacate, ar
insemna sa aduca cea mat urita._ insulta until om
intelept si dernn de toata stirna. i iritru cat pri-

www.dacoromanica.ro

335

veste local pe care il ocupd inteligenta In societatea noastrd, actuald, aceasta am artat-deja.
Cum se vor- petrece insa lucrurile in societatea
liberd? Indatd ce toil vor avea, in conditiT de
lucru absolut egale, o functie in societate, si indata ce fie-care va trai in mediul unde-1 vor fi
asezat aptitudinile i dibacia sa, -este limpede ca
diferintele in foloasele aduse vor ii foarte slabe I).
Toatd, atmosfera morald a societatel, care impinge
pe fie-care a intrece pe cel-l'alt, tinde a nivela aceste deosebiri. Dacd un individ oare-care

vede ca este cu neputinca ca in meseria cu care


se indeletniceste, safaca aceleasl servicii ca si
colegii sel, el is1 alege o alta, mai potrivita cu
puterile i aptitudinile lui ; cu ce drept deci ar
pulea pretinde cine-Va in aceste conditiuni ca sa
intreacd, pe cei-l'alt,l ? Dael natura s'a purtat In
chip vitreg cu un orn, astfel in cat cu toata bandvointa sa nu poate fi tot atat de folositor societatet
ea si
societatea nu este in drept de a-'1
pedepsi pentru niste cusururi a cdror vina o poarta
numai natura. Daca in schimb insa un om a fost
inzestrat de la natura cu nisie aptitudini earl 'I
fac superior semenilor sei, sobietatea nu este da-

toare a resplati ceea-ce nu este- meritul sOn.


personal.
Cand Gccthe, inteo caletorie facutd pe Rhin,
1) In teza generalii, toate fiintele utnane bine organizate se
nasc en o inteligenta aproape egabl, dar educatia, legde i imprejurarile, fac sl se /mac& deosebirI intre den01. Interesul personal
se confunda, bine Inteles cu interesul comun sau interesul public.
<Elelvelius cDespre om i educatia sa .

www.dacoromanica.ro

336

a .stucliat Catedrala din Co Ionia, el a descoperit in

vechile acte ale conslrucVel ca architectil de demult plateaq pe lucatoril lor cu ziva, pentru c
inea ca acestia sa poata lucra bine si constiincios. Aceasta se considera de societatea burgheza actuala, drept anomalie. Societatei burgheze,
care cumpera puterea de lucru ca pe o marfa,

la lost reservat a lam pe muncitorT sa se deprecieze unul pe altul prin lucrul cii bucata. Ea
introduse sis4emul platei cu bucata care sileste
pe lucratorT a se intrece unul pe altul, pentru a.
inlesni fabricantului sa reguleze mai bine 8caderea,
descresterea salariilor.
Intocmal cum stall lucrurile cu productia muncel

materiale, asa este si cu a muncei asa clise intelectuale. Fie-care indivict este produsul tunpala
si al methului in. care traeste. TJa Go2the

tru a nu ne departa de pilda de maT sus

pen-

nascut in aceleasi conditiunT prielMee dezvoltarei

sale, adica in veacul al IV-lea si nu al XVIII, ar


fi devenit, in loc de un poet celebru si de un ob-

servator al natureT, un mare parinte al Bisericet, care ar fi pus poate in umbra pe Sf. Augustin. Gcethe, nascut in al XVIII-lea veac, ca fIr

al unuT cizmar-sarac in loc de al unui patrician


bogat, n'ar fi devenit ministrul marelui Duce de
Weimar, dar, ar i pastrat, probabil. profesia ta-WM sat. si ar fi murit poate in pielea unuT onorabil maistru de cizmarie. Dac,a Napoleon I s'ar
fi nascut cu 7ece ant ma! tarziti, n'ar fi ajuns
nici-o-data imperatul Francezilor. Fara rzboiul
din 1870j71, Gainbetta n'ar Ii ajuns nici-odata.
www.dacoromanica.ro

337

ceea-ce a fost. Asezati pe copilul bine inzestrat


al unor parint1 inteligentl, printre slbaticI, si el
va deveni un slbatic, poate chiar un salbatic inteligent. Ded, oil-cum ar fi un om, totusI societatea
l'a facut. Ideile nu sunt un product al nimiculul,

sail al unel inspiratif de sus care patrunde creerul until individ, ci un product implantat in creer,
prin viata si activitatea sociald, prin spiritul tim-

pulut Un Aristot nu putea sa alba ideile until


Darwin, si un Darwin trebuia sa cugete necesarmente cu totul alt-fel decal Aristot. Fie-care gandeste dupa cum il indeamna spiritul timpuluI si
al mediulul sil inconjurator. De ad se explica
si faptul ca de multe oil indivizr Cu totul deosebit1 ail unul si acelas1 gand simultan, si ca. una
si aceeas1 inventie sail descoperire- se face in
acelas1

timp in niste locurI foarte

departate

unele de altele. De asemenea si faptul ca o idee


care, emisa find cu cind-zed de anI marinainte,
lasase lumea neptisatoare, reluata sub o forma
identica cu cind-zed de anl maI tarzia, pune intreaga lume in miscare. Imperatul Sigismund a
avut indrazneala, in 1415, sa violeze cuventul
dat 1111 Jean Huss si sa-1 arda de via pe rug la
Constanta , Carol VI-lea, cu toate ca a fost un

fanatic mult mai nebun, a trebuit sa lase pe Luther,

in 1521, sa paraseasca in liniste adunarea din


Worms. Ideile sunt ded produsul sfortarilor sociale, combinate, si al vietel sociale insast Fara o
societate moderna, n'ar exista idel moderne. Si
aceasta e foarte limpede si deslusit. Se ma! adaoga spre avantagiul societatel 1101,

ca.

mijloacele
22

www.dacoromanica.ro

338

de cari fie-care dispune pentru a se perfectiona,


sunt proprietatea societeitel, i ca aceasta prin
urmare nu poate fi datoare de a onora in parte,
ceea-ce numai ea a facut cu putinta, ceea-ce este
prdpriul ei product. Tot asa este si in ceea-ce
priveste deosebitele calitati date muncel trupesti
si muncel asa zise intelectuale. Mal reiese Inca de

aci, a nu poate exista vre-o deosebire intre cutare lucru manual superior) si intre cutare altul inferior), cum de pilda un mecanician de
astazl se crede mull. mai superior decat un lucrator cu ziva, un zidar, sag decat alti muncitoil de felul acesta.
Pe data ce societatea nu executa de cat lucrul
necesar societatei, ori-ce munca ce are aceasta
insusire, capeta in ochil el o valoare egala. Data
se gasesc insa muncI displacute, respingtoare,
earl ga nu poata fi implinite nici cu ajutorul fizicei sag al chimiei, daca nu este nici un mijloc
de a le transforma in munci placate
ceea-ce
dupa progresele facute pe domeniul technic si chimic, nu este de loc indoios
si daca puterea de lucru necesara lipseste, atuncI fie-care

este dator, indata ce-I vine rindul, sa faca tot ce


va putea. Aci nu Incape nici rusine falsa si nicl
o digpretuire prosteasca a unei munci folositoare.
Simtiminte de acestea nu sunt cu putinta de cal
in Statul nostru de trantori, in care a nu face
nimic insemneaza soarta cea mai demna de invidiat, in care lucratorul este cu atat mai dispretuit cu cat munca lui este mai aspra, mai grea,
mai neplacuta si mai necesara societatel. Se
www.dacoromanica.ro

339

poate admite chiar ea, astA-4, munca este cu


atat mai prost platita, cu cat e mal neplacuta.
Aceasta se explica prin faptul ea, in virtutea revolutiel neincetate care se manifesta in procesul
productiunel, o multime de lucratorT prisoselnici
sunt aruncati pe drumurl, ca armata de rezervk
si se dedail la muncile cele mai urite, pe pretiri de tot eftine, pentru a'sl asigura traiul ; O.
din pricina aceasta introduccia masinelor devine pana si ea inproductiva pentru lumea burgheza. Asa se intempla ca a sfarima pietre este
deja proverbial una din meseriile cele mai neplacate si cele mai rfi platite. Ar fi totusl usor
de a efectua sfarimarea pietrelor prin mijlocul ma.,inelor, cum se face in America de Nord, dar
avem atatea puterT de mune& fabulos de ieftine,
in cat nici masina n'ar putea 4( aduce foloasez

mai bune 1). Curatirea strazilor, a baligarului, di1) tDaci ar fi si elegem intre comunism, cm toate bunititile

sale, si intre starea actual& a societitei, cu toate suferintele si nedrepttile sale; dui institutia proprietgeI individuale ar educe cu
sine drept urmarl necesare, ca proclusul munceI sa. fie Impirg
asa cum vedein asti-e, aproape mai In tot-cl'a-una In report in-vers cu lucrul implinit, in cat cea mal bund parte sa cadd in.

onainele acelora cari n'ail lucrat, apoi in. ale acelora a caror
*tuna este aproape tot-d'a-una nominala, fi asa mai departe,
pe o scar& scoboritoare, in cat remuneratia sa descreasca cu
cat munca devine sal grea $ mai neplacuta, pana la punctul

in care, in schinbul une i. muncl care sleieste puterile sale, omul


s(1 nu poatli cap6ta cu siguranta mijloacele de a le recapetcv
gi de a-fi intruni cele d'intai necesitati ale viefei ; daca, zicenv

nol, n'ar fi cle cat alternativa: starea aceasta sail comuniz-

mul,apoi toate gseutatile comunizmului, fie ele mari saa mid,

sear fi de cat un graunte de praf in balang". (John Stuart


Mill : Economia politica"). Mill 0-a dat, de bung. seami, multi
osteneali, pentru ca reform, societatea burghezi 0 a o lace

si Inteleagi toate astea. De sigur ca. toate ail fost In zadar. i asa

www.dacoromanica.ro

340

rarea molozulul sail a carmidelor, saparea in


parnent, etc... de ort-ce fel, ail putut oare-cum fi,
inlocuite Inca de pe acuma, la starea de desvoltare la care suntem azi prin ajutorul masinelor

si instalatiunilor technice, asa in cat nu mal e


nicl urma din neplacerile i greutatile la carl sunt
expusl azi multi lucratori. Si la drept vorbind, un
lucrator, care curata baligarele pentru a feri omenirea de miasmele lor vatamaloare, este un membru foarte folositor al societatei, pe cata vreme

un profesor care preda o istorie falsificata in interesul claselor stapanitoare, sari un teolog care
cauta a ameti creeril cu teoriile sale supra-natuturale si transcendente, sunt niste indivizl cu totut
vatamatorI si pericu1os1.

Functionarii nostri si demnitarii actuall ai stiintel infatiseaza in cea mal mare parte o corporatie destinata platita find pentru aceasta a
apara sub autoritatea stiinteI, suprerna0a claselor
stapanitoare, a o face sa apara ca bunk dreapta,
necesara, si a sustine prejuditille actuale. Aceasta
corporatie Intrepninde deci o *Uinta retrograda,
otraveste creeril, implineste o datorie anti-civilizase face cd. a -devenit socialist, ca orT-care om cu minte, care cunomte fondul lucrurilor, dar n'a indraznit A o recunoasca in viata;
a mteptat pan& dupa moartea sa, momentul In care autobiografia
sa fu publicata cu profesia sa de eredinta socialistd. S'a intmplat
cu el acela0 lucru ca O. cu Darwin, care n'a vrut sa declare ca
e ated, atat timp cat a trait. Aceasta este comedia, pe care societatea burgheza silete pe miT de oamerd ca s'o joace. Burghezia
so preface a crede in cinste, dreptate, religie i autoritate, pentru
ca pe acestea se Intemeiaza o parte din puterea lor; dar In sinest
ea ride de toate virtutile acestea. Societatea burgheza este cea mat
prefacut din cite ad fost pana acum.

www.dacoromanica.ro

341

toare, Iticreaza ca un mercenar intelectual, in inte-

resul burgheziel si al clientilor set 1) 0 stare social care va face cu neputinta existenta ulterioarg a unel ast-fel de corporatil privilegiate, va
saver* un act de emancipare pentru omenire.
Pe de altg parte, adeverata stiint este de multe
or legata de o munc foarte neplacutg si respingetoare, de pilda cand un medic diseca niste
cadavre in putrefactie, sad opereaza niste rnembre
purulente, sag cand un chirnist face experiente
asupra excrementelor. Acestea sunt niste lucrgrl,

cart sunt mat respingetoare decal cele mat respingetoare lucrart pe cart le svarsesc lucrtorit
cu ziva, dar ca sa le recunoasca cine-va, nu se
gandeste niment Deosebirea const in aceea ca
o lucrare are nevoe de un studig larg, pentru a
fr saversitg, si alta poate fi saversita Ma mult
studig. De aid si o apreciere cii totul deosebita.
Insg inter) societate in care prin cea mat inalta pu-

Cua de culturg, toate deosebirile cart exist& astaqi intre tinvetat) si (neinvetat* pier, trebue sa
piarg si contrastul dintre munca invetat si neinvetata, cu atat mat mult, cu cat dezvoltarea tecnicet nu-st are nicI o margine, la care munca
manual& s nu poat. fi saversita si de masing
sag prin procedeurl technice. N'avem decat s
vedem dezvoltarea lucrarilor noastre manuale artistice, ca xilografia, gravarea pe aramg, etc......
Vedem dect ca muncile cele mat desgustatoare pot
1) cEruditiunea servgte de multe oil tot atal ignorante1 cat qi

progresulub. (Buckle dIstoria civilizatiel 1n Anglia,p

www.dacoromanica.ro

342

s fie adesea cele mal folositoare si. c ideea de


placere sag de respingere pe care ne-o facem de
munca este, ca multe alte concepp ale societatel
noastre actuale, o idee false, superficiala, si care
nu se margineste deal la consideratil exterioare..
* * *

Indata ce munca totala a societatel va fi lutemeiata pe niste baze pe cari le-am schitat deja,
ea nu va mal produce rnarfurl>, ci pur si simplu lucrurile de obiceii necesare trebuintelor directe ale colectivitgel. Prin acelasl fapt, va lua
un capet negotul in general, care n'are insemnare
de cat lute() societate sprijinita pe productia unor
marfurT destinate comerciulut Aceasta stare de
lucrurl va da nastere unel armate uriase de indivizT de ambe sexe si de orl-ce versta .Armata se
va mari cu milioane de insT cad dupa ce ag trait
'Yana atuncl ca parazitil, din produsul munceT al-

tora, vor produce acum la rendul lor danduil

bine inteles multa osteneala si silinta. Nimenl nu


e respunzetor de ceea-ce ag facut imprejurarile
sociale dintr'ensul. In locul pravalielor si magazinelor pe call fie-care comuna, dup insemnatatea
0, le posed& cu duzinele, cu sutele, cu miile, se
vor cLea depourT de marfa comunale, docurl, bazare elegante, 'expozitiT intregi, carT nu vor cere
proportional decat un mic personal de administratie. Aceasta transformare va constitui si ea o
adeverata revolutie in modul cum ail fost organizate lucrurile pana aci. i cum tot mecanismul
www.dacoromanica.ro

343

comerciuluT actual va fi facut loc functionarel unel


administratil distributive si centralizate, miscarea

comerciala in intregime va incerca si ea o metamorfoza complecta.


Telegrafele, drumurile de fer, postele, navigatia
maritima si fluviala, tramwaiele, intr'un cuvent
toate vehiculele, orl-care ar fi nurnele lor, cad

serveail comerciului in societatea burgheza, vor


deveni

proprietate sociald.

Un mare numr al

acestor asezaminte, ca postele, telegrafele si cea

mal mare parte a drumurilor de fer, find deja


asezaminte de Stat, transformarea lor in proprietate sociala va fi foarte inlesnita. Aci nu val mal
fi vorba de a jicni interesul particular. Cu cat
lucreaza Statul mal mult in aceasta privinta, cu
atat va fi mal bine. Dar aceste exploatad administrate asta-zi de Slat, nu sunt socialiste, cum

s'a crezut prin eroare. Ele sunt tot asa de capitalistic conduse, ca si cum ar fi in mainele until
antreprenor particular. Nict irnpiegatil, nicI muncitoril nu trag un folos particular. Statul II trateaza ca si orl-care alt patron, si cand de pilda

el prescrie, de a nu se primi, in stabilimentele


imperiale, muncitoril in versta mal mare de 40
de anl, aceasta este o msura, care trebue sa
revolte pe muncitod in potriva StatuluI. Niste me-

sud asemenl sail analoage cad pornesc de la

Statul datator de lucru, sunt Inca mal rele de cat


acele cad yin de la antreprenorul privat, pentru
c acesta nu e, de cat relativ, un antreprenor

mic, si pentru a un altul ar da poate lucrul pe


care '1 refuza el, pe cata vreme Statul, patron cu
www.dacoromanica.ro

344

monopol, poate printr'un ast-fel de sistem sr arunce dintr'o data mil de fiinte in mizerie. Deci

acest mod de a proceda nu e nici de cum so-

cialist, ci din potriva curat capitalist ; si socialistil

trebue s& se team& de a socoti exploatarea actual& de cdtre Stat ca purtand forma socialista.
In exploatarea adeverat socialistd, nu mai exist&
nici impiegati, nici superiori, nicl asuprire ; toil

sant de acelas rang si a aceleasi drepturl.


Indata ce, prin urmare, stabilirnentele centrale
vor fi luat locul diferitilor negustorl, mijlocitorl
si producetori particulari, transportul general al
productelor va lua si el o infatisare cu totul deosebita. Milioanele de mid expeditil resplatite, cad
cad zilnic in mainile atator proprietarI, vor deveni transporturt puternice i marl cari vor fi
duse la depourile comunale si la locurile de produccie centrald. De asernenea i lucrul va fi simplificat cu totul ; se va economiza mai mult timp,
material, putere de munca, in cantitati considerabile ; inftisarea cailor noastre de comunicatie
si in parte a locuintelor noastre se va schimba
cu desaversire. Sgornotul enervant al multimei
care se duce dup. afaceri in orasele noastre marl,
cu miile lor de vehicule de orl-ce fel, toate acestea vor fi cu totul schimbate i vor lua un caracier cu totul deosebit. Construirea si curatirea
strazilor, dispositla caselor, vor incerca i ele o
mare metamorfozd. Atupci se vor putea aplica
usor i repede mesurile higienice cu neputinta de
a fi ast&-zi executate de cat cu cheltuell marl,
inteun mod neindestulator, -si adesea numai In
www.dacoromanica.ro

345

matalalele bogate. 4Toporul) n'are trebuinta de


ele; el are vreme sa astepte pana vor fi mijloace
de a se sinchisi si de dnsul, si aceste mijloace
nu se gasesc nici odata.
E de la sine inteles ca serviciul comunicatiilor
va atinge atunci maximul sil de intindere si
toga dezvoltarea ce o va lua starea de stiinta pe
atunci. Indata ce dale de comunicatie sunt vinele cari dirigeaza in Loath, societatea circulatia

singelui, adica schimbul productelor si carl inlesnesc relatiile personale si intelectuale printre oamenl, 'si, sunt prin urmare c,u totul propril a
crea pentru toata lumea un nivel egal de hun-tral
si de educatie, dezvoltarea si ramificarea lor pana
in localitatile cele mai departate ale provinciilor
alcatuiese o necesitate de interes social obstesc.
Si, in aceasta ordine de idei, societatea noua va
avea niste datorii cari vor intrece cu mult ceea-ce
societatea actuala e in stare sa Lea. In acelas
timp, acest sistem de cornunicatie, ajuns la cel
mai Walt grad al dezvoltarei si al intinderei sale,
va favoriza in toate te'rile descentralizarea masselor omenesti si a stabilimentelor de productie
ingramadite in orasele marl si in centrurile industriale, si va fi de un mare folos pentru sanetatea publica cat si pentru toate trebuintele civilizatieT morale si materiale.
* * *

Intocmal ca si uneltele de munca si mijloacele de productie, atat cele de industrie cat si


www.dacoromanica.ro

346

cele de comert, pamentul va apartine si el societatel, in calitatea sa de materie prima esentiala


a oft-caret munci omenesti si de bud a traiulul
omenese. Societatea va relua, odata ajuns& la um
grad inalt de perfectionare, tot ce-I apartinea
de la inceput. La toate popoarele de pe pament,
ajunse la un oare-care grad de civilizatie primitivA, intelnim proprietatea comuna a pamentula
Comunitatea bunurilor era temelia oft-caret societatl primitive ; una nu era cu putinta fara
cea-l'alta. Aparitia i dezvoltarea deosebitelor forMe

ale puteret aft Mcut st. dispara si aft darimat stib


form& de proprietate individual& proprietatea comunA, si aceasta prin luptele cele mat grele.-carl
persista i pana asta-zt. Rapirea pamentulul si
transformarea sa in proprietate individuala a fost
cea d'intal pricina a servajulul care, de la sclavie
pana la cliberul) muncitor al veaculul al XIX-lea,
a trecut prin toate gradele posibile, pan& cand

pamentul in sfirsit, dupe o evolutie de ma de


ant, va fi redevenit, multumita servilor insist,
proprietatea tuturor.
Notiunea importantel pamentulul pentru exis-

tenta omeneasca intreaga a avut ca rezultat ca,


In toate resboaiele sociale din lume, in India,
in China, in Egipt, in Grecia (Cleomene), la Roma
(Grachil), in Evul Media crestin (sectele religioase,
Mintzer anabaptistul, Iesboiul teranilor), la Atsekt, in regatul Incajilor, si in timpurile moderne,

proprietatea pamentulut este aceea care a facut obiectul celor intal revendicarl, i pentru cart
oament ca Adolf Samter, profesorul Adolf Wagwww.dacoromanica.ro

347

...w........____<

ner, d-rul Schaeffle, animati de spiritul cel mai


impaciuitor si dispusl la cele mal marl concesiI sil
asupra altor puncte ale doctrine! socialiste, ad-

mit ca legitima proprietatea comuna a Omen-

tulut O.
Dec1, in intaiul rend, bunul tral al populatiet

atarna de cultura i de exploatarea pamentului.


A ridica cultura la cel ma! inalt grad, este, in intelesul. cel ma! larg, interesul tuturora. Dar ant
aratat cum, sub regimul proprietate1 individuate,.
aceasta desvoltare mare nu e posibila nici in
proprietatea Mare, nicI in cea mijlocie sail mica._
Exploatarea intenziva a pamentuluI nu atarna
numal de detaliile intrebuintarel sale: mat sunt
i a1t,1 factor! en car1 nu poate lupta nicl cel mat
mare proprietar, nici asociatia cea mai puternica;
1) Chiar papil si pdrintil Bisericel, In primele veacurl ale crefinismulta, atund and traditia comunitatel bunurilor era Incd. In
toga puterea, si and rdpirea acestor bunurl luase proportil mail,
nu s'ad putut impedica de a lua parte la desbatere intr'un sens cm
totul comunist. Syallabusul din veacul XIX-lea n'are In orl-ce cas
acelasi ton; papil roman! ad devenit si eT, contra obiceiulul lor,
servitoril umili al socielatel burgheze. Papa Clement I, zice: (Folosul tuturor lucrurilor de pe pament trebue sd fie comun tuturor.
Este o nedreptate de a zice: Aceasta e proprietatea mea, iml aparline, aceea e a until altuia. De aci s'a ivit discordia intre oamentp.
Parintele Ambrozie, din Milan, zicea in 374: 4Natura dd oameni
lor toate bunurile in comun, edcl Dumnezed a creat toate lucrurile pentru ca toll sd se bucure de ele, si pentru ca pdmantul sd.
fie proprietatea comund. Natura a creat decl dreptul comunitatel
si nu e de cat daramarea care a creat dreptul de proprietate*,
l'apa Gregoriu cel mare dicea in anul 600: eTrebue s& still c&
pArnantul din care all esit, cu totil, apartine In comun tuturor oamenilor, si cd, prin urmare, roadele pe carl le produce trebue sa.
apartie tuturor WI deosebirep. Si unul din modern!, Zaharia, zice
In cCele 40 de cart! asupra StatuluTp: 4Toate relele cu earl ad avut ed lupte popoarele clvilizate, pot fi reduse la o pricing, proprietatea individual& a yamentuluip.

www.dacoromanica.ro

348

acesti factorl Ies chiar din cadrul national actual,


si trebue sa-I considerdrn din punclul de vedere
international.
Societatea trebue mat intal s considere pamentul
in intregimea sa, adica conformatia sa topografica,
muntil sl, carnpiile sale, pdurile sale, fluviile sale
iacurile sale, mlstinele sale, campiele si mocirlele
sale. Aceasta dispozitie topograflca exercita oare-

cart indurirt asupra clime! si nature! solulul. ALest camp de actiune nu e numal de o intindere mare, dar mat este ast-fel in cat vor trebui
sa mat se facd o multime de observatil si experiente asupra lut Ceea-ce a facut Statul pand acum in sensul acesta, este foarte putin. Mat
intat, el nu intrebuinteaza. la aceste chestil de
cultura de cat mijloace midi, si apol, cand ar
vroi chiar sa intinda actiunea sa la un cerc mat
larg, el ar fi impedicat de proprietaril marl cart
ail asta-z1 cuvntul cel mat sfant in legislatie.
Statul actual n'ar putea face aceasta cu atat mat
mull, cu cat da o lavitura puternica proprietatei
private. Dar cum traiul seil chiar se intemeiaza
pe mentinerea caracterulul dint, al proprietatel,
cum proprietaril mart sunt sprijinele sale cele
mat tart, II lipseste neaparat puterea de a merge
inainte in sensul pe care 'I aratam. in societatea
noua va fl vorba deci de a proceda la o irnbunatatire energicti si obsteasca a parnentulut.
0 chestiune de mare insemnatate este in sfarsit
si aceea a credrel until numr vast de canale si
de Cat fluviale, sisternatic dezvoltate, si care va li
clirigiata si coordonata diva niste principil stiintifice.
www.dacoromanica.ro

349

Chestiunea pretulul ieftin a transporturilor pe


apa, asa de insemnata pentru societatea actuala,.
va fi cu desavrsire neglijat in cea nou5.. In schiml>

insa acest sistem de canale si de cal fluviale nu va


juca decat un rol mal insemnat in virtutea inriurirel sale asupra climatulul, a adaptarel sale la o
metoda de irigatie intinsa si a actiunel sale binefaceloare asupra rodniciel pamentulul.
Este stabilit prin experienta ca terile uscate si
sect sufera mult mal mutt de iernl friguroase, ai
de verl foarte calduroase de cat cele carl a apa
in belsug ; si ca, de pilda, Wile de la litoral nu cu-nose adevOratele temperaturi extreme, sail nu le
incearca de cat in treacat. Dar extremele nu sunt

avantagioase si placute nicl pentru plante, nici.


pentru oamenl. In acest caz, un sistem de canal&
dezvoltat ar avea o actiune moderatoare, mal ales
daca ar fi legat de msurile prescrise pentru cultura padurilor. Un numr de canale de acest fel,
la carl se vor mal adauga basine intinse, ar folosi

si de colector si de rezervoria cand topirea zapezilor sag scurgerea ploilor torentiale ar face sa.
se ingroase fluviile si torentele. Inundatiile i efectele lor dezastroase ar deveni decl cu neputinta..
Cresterea suprafetel apelor ar avea probabil drept
urmare, in virtutea evaporarel lor mal puternicep
de a regula formarea ploilor. Acolo in sfarsit unde

apa va fi lipsit mult timp pentru agricultura, aducerea el va fi inlesnita prin masinele si pornpele aspiratoare, atdt de usor de stabilit
Teritoriile vaste, earl vor fi rmas un timp oarecare aproape cu desavrsire sterile sari putin bewww.dacoromanica.ro

350

cunde, se vor transforma, prin ajutorul acestut


sistem de iHgatie, in t6rI roditoare. Acolo, unde
asta-zI oile gasesc de abia o hrana slaba si unde
cel mult un numr de bruit ofticosi Il ridica dire
cer ramurile lor slabe, vor putea prospera recolte
bogaie, si o populatle compact& 'sl-ar putea gasi
hrana si bunul eI tral. Pe de all& parte, prin niste
canalizrl de acest fel, un- num& de terl mlastinoase ar putea 11 transformate in intinderl marl
de agricultura, mal ales in Nordul Germaniel si
in Sudul Bavariel. Toate aceste numeroase cursuri

de apa ar putea fi foarte bine intrebuirOte pentru ituultirea pestilor i ar procura dupa aceea
un izvor roditor de hrana ; ele ar alcatui pe langa
aceasta, in timpul vereI, in comunele cad n'aii
churl,

locurI bune pentru instalatiI balneare.

Si ca sa vedern in ce chip inriureste irigatia,


sa vedem cate-va pilde mid: In apropiere de
Weissenfels, seapte hectare si 1/2 de livezi bine in-

gatc ai dat 480 de chintale de grumet, pe cata


vreme, alaturi de acestea, 5 hectare de livezi avend un pamCnt de aceeasI compozitie, dar neirigat, n'atl dat de cat 32. Cele d'intai ati dat deci
un product proportional mat mult de cat inzecit.
Aproape de Riesa, in Saxonia, 65 bucart de parnent
irigat, cu toate cheltuielile marl de stabilire, 'sl-ati
marit productul lor net de la 5850.1a 11100 mar&
Dar sunt in Germania, asta-zi, provinciI intregi al

caror painent, esentialmente nisipos, nu da o recolta pe jumtate satisfactoare, de cat atunci cand
vara a fost foarte umeda. Aceste provinciI, odata

brazdate de canale si irigate, ar da in scurt timp


www.dacoromanica.ro

351

e--

un product de cincI, de zece

or! superior. In
Spania, se citeaza pith de pamenturt bine irigate,

cart ati dat un produs de 3T de orI mat mare


de cat allele, ne udate. Apa, deci, si din pament

vor lesi o multirne noua de materil alimentare !


Uncle sunt particularil, uncle sunt guvernele
cart sunt in stare de a lucra in felul acesta, dupa
trebuinta fie-carora, mat ales ca le e asa de cu
putinta ? Cand dup. ant multl de experinta grea,
Statul ispraveste prin a ceda plangerilor zgomotoase ale Victirnilor diferitelor calamitatt irnaginabile

si dupe ce milioane a fost nimicite, cat de incet


lucreaza, cu cat& socoteala i circurnspectie ! cu.
cata prude* calculeaza ! Apot de alt-fel Statul
s'ar putea expune la o perdere de ban! trebuincios1
pentru.cladirea cator-va cazrml, pentru intretinerea
cator-va regimente. i pe langa asta, cand se face
prea mu1t pentru unul, cet-l'altI na.valesc cu gra-

mada si cer si el a fi ajutatt. Oare crezal burghez nu zice : Ajuta-te, i cerul te va ajutax,Fie-care pentru sine, nici until pentru tott}. Asa

se intempla ca nu trece aproape nicl un an in


care o data, de doue ort si chiar de mat
multe ort, in provinciile si in Statuele cele mat
diferite, s nu se produca inundatif mat mult
sail mat putin puternice, provenind din umflarea
riurilor, a fluviilor si a torentelor. Supra-fetele vaste

ale pamentulut celut mat fertil sunt rupte de violenta apelor, i acoperite de nisip, pietre si gunot. Arboril sunt dezradacinati, casele, podurile,
drumurile si schelele sunt duse din loc cu repeziciunea apet, drumurile de fer nirnicite, vitele
www.dacoromanica.ro

352

perdute, de multe orT chiar vietele omenestl jertfite,

lucrArl de imbunatatire a parnentulut in-

curcate, si semendturl nimicite. RegiunI vaste expuse

la pericolul des al inundatilor, nu sunt exploatate

decal cat se poate de putin, si numal in mod


economic, pentru a evita indurarea unel pagubi
indoite.

Pe de all& parte neindemanarea indreptdrilor


%cute, inteun interes unic, cu privire la cursurile riurilor mart si ale fluviilor
cad in cazul
acesta nu ne ocupdm de cat de interesele cornerciulul si ale cal6torilor
mdreste cu atat mal
mull pericolul inundatiilor. Tdierea exagerat a padurilor de pe muntI, mat ales de calre particu-

lart, nu face de cat s intareasca acest pericol.


i acestel din urcrid. imprejurarl

taierea padurilor

MIA preget, numal pentru a trage un castig din


eletrebue sa 'I atribuim schirnbarea insernnat a
climel si scaderea ferlilitdtel pamentulut in provinciile Prusiel si Pomeraniet, in Styria, in Italia,
in Francia si in Belgia.
Despdurarea muntilor are ca urmare repetirea
deas a inundatiilor. Inundatiile Rinulul si ale
Vistulel se datoresc devastarel padurilor din Elvetia
si din Polonia. Tdierea padurilor de pe Alpit Carnicl

este pricina care, se zice, a inrutdtit clima Trestulul si a Venetia pentru aceleast motive. Madera, o mare parte din Spania, teritoril ale Aziet
Anterioare, odinioard bogate si fertile, ar fi perdut
tot ce era mal bun in fecunditatea lor.

E de la sine inteles ca societatea noua nu va


putea rezolvi toate aceste probleme intr'o clip.,
www.dacoromanica.ro

353

dar va lupta cu energia, aplicandusl toate puterile,

cad singura el datorie va fi de a rezolvi chestiile de civilizatie si nu va indura nicl o greutate. Ea va savrsi, din an in an, niste lucrart,
ea va rezolvi niste probleme la cart societatea
actuala nu se gandeste nicl odata, nu poate sa
se gandeasca, si la al caror gand nurnal ar coprinde-o o ameteala.
Ast-fel, in societatea noua, msurile pe cad

le-am aratat Si alte asemenea vor da valoarel de


intrebuintare a pamntulul, o infatisare cu mult
mal avantagioasa de cat asta-zi. Alte puncte de
vedere se mat adauga la acele pe cart le-am discutat deja in ceea ce priveste sporirea intrebuinWel pam6ntulul. Se planteaza azi multime de kilometri patratl cu cartoft destinatl de a fi transformatl In cantitatl uriase de rachitl, pe carl nemorocita noastra populatie, in mizerie si in nevol,
Ti consuma aproape cu desaversire. Rachiul este
singurul stimulant, singura guitare a grijilori pe
carl 'sl-o poate inlesni.

Pentru omul civilizat al societhtel actuale, consumatia rachiulUI va dispare ; cartofil i cerealele
destinate acestul obiect, i prin, urmare i pamntul i puterea _de lucru carl se intrebuinteaza
spre acest scop, vor deveni disponibile pentru pro-

ductia comestibilelor sanatoase. Am araat deja


sub ce speculatil mor tdrile noastre cele mar fertile din pricina productieT sfeclelor. Armata noastra
permanent", respandirea productiel, a comerciulul,
a agriculturel, etc , cer sute de mil de cal si

prin urmare, niste parnenturl proportionale de


23

www.dacoromanica.ro

354

nutrit, de dus la pasune, de crescut cail eel tineri.


Transformarea totala' a conditiilor actuale va face
toate acestea de prisos ; si in acest caz, intinderi
vaste de p5mnt, puterl de productie bogate, vor
fi cstigate pentru alte trebuinte ale culturef.
Domeniul vast al exploatArel pAmentului este
asa-z i. deja un obiect de discutie pentru o literatura stiintificA foarte dezvoltatA. i_i in aceasth. or-

dine. de idel; nu e un singur subiect care s5. nu


fi fost atins : silviculturk drenagill si irigatie, cultura a cerealelor, a legumelor, a tuberculelor, a
plantelor leguniinoa3e, a fructelor, a fiorilor, a
plantelor de lux, a plantelor branitoare pentru
cresterea vitelor, a livezilor, cresterea rational a
vitelor si a pasarilor si valoarea productelor lor,

a ingilsarel si a modulul de a le intrebuinta, analiza chimicA a panientuluI, aplicarea si prepa-

rarea acestuia la cutare sail cutare culturk masinele si uneltele, calitatea semintelor, dispozitia cea
mal practic a clAdirilor de exploatare, secerisul,
variatfile temperaturei, etc., toate acestea ail intrat
in domeniul discutle1 stiintifice. Nu trece o zi,

pentru ca s zic asa, in care s nu se faca. descoperirT nob, experiente nol, cad intrec imbuna,
tAtirile si perfectionarile introduse pan& azI in una
sail alta din aceste ramurT diferite ale agricultareb.

Exploatarea pamentulul a devenit, de la J. de


Liebig, o stiint sri chiar una dintre cele mai dint5.1 si din cele mai esentiale ; ea a dobandit o intindere si o insemnAtate pe care putine lucrurl
din domeniul productiel materiale, ail putut-o atinge. Dar dac5. cornparAm aceasta, cantitate exwww.dacoromanica.ro

355

traordinard a progresulul cle orl-ce fel en situatia economiei noastre rurale, suntem obligati a
constata ca nu s'a gasit pana. actim, decat o foarte

slaba parte de proprielarl in stare de a le intrebuinta bine intr'o oare-care fnesura; printre el ml
este unul care s fi lucrat alt-fel decal in interesul

sn personal special si care s nu fi avut decat


pe acesta in vedere, Mr& a considera in nici un
fel lainele general. Partea cea mal mare a cUltivatorilor si a gradinarilor nostri
se poate zice
98 I() dintre el
nu e catusl de Rutin in stare
de a trage vre-un cdstig din toate foloasele pe
earl le are in mani. Societatea noastr va gasi
acolo, atat din punctul de vedere practic cat si
din cel teoretic, un camp de actiune admirabil pre-

gatit, uncle nu va avea decat s pund mana, a


face opera de- organizare, pentru a cape' ta niste
rezultate cu mult superioare acelora pe earl le-a
atins astd-zi,
Concentrarea exploatarel rurale dusa la cel mai

Malt grad, va produce deja in sine, foloase insernnate. Suprimarea cdrdrilor, a drumurilor si a
sosetelor dintre toate proprietattle, va procura o
cantitate de Vament no-d. Masine agricole de cea
rnal mare dimensiune, puse in lucrare, ajutate de
fizicd i chimie, vor transforma cu desaversire in
anvil fertile pamenturile sterpe pe cad le gasirn
Inca asta-zi in toate locurile.

0 metodd de ingrsare intemeiat pe stiintd,


unit cu o aratura adincd, irigatia si drenagiul.
vor creste inter) proportie mare productivitalea acestui pament, procluctivitate care va mai creste
www.dacoromanica.ro

356

inca prin alegerea semintelor cu cea.mal mare


ingrijire si aparand pamentul in potriva plantelor
Inca un capitol care e lasat in uitare
parazite,
asta-zi. Ori-care semnatura, orl-care plantare, orl-

care impartire a pamentulul nu se va face bine


inteles decat cu scopul de a produce cat e cu putinta mai multe elemente de nu trire. Cultura fructelor si a plantelor leguminoase va ajunge la o,
dezvolfare de abia considerata ca posibila asta-zi,
si va imulti produsul el in mod insemnat. Concentrarea grajdurilor, a magaziilor, a depozitelor
de balegare, a depozitelor de nutret, etc..., total
instalat in felul cel mal practic
va creste in mod
vedit productul cresterel vitelor si va usura productia atat de insemnata a ingrasamintelor. Vor
fi la indemana toate masinele, toate uneltele, cele
mal perfectionate. Productia si intrebuintarea productelor animale, ca laptele, de pilda, carnea, ouele,
mierea, lana, vor fi conduse stiintificeste. Aratura

si recolta, efectuate prin intrebuintarea puterel de


lucru in massa, si prin folosirea indemanatedi
a tempera turel, vor da niste ast-fel de rezultate
cart nu se pot gasi nicaerl astazi. Magazine marl
de uscat granele, etc..., vor ingadui de a face recolta chiar pe vreme mita, ceea-ce va inlatura
perderile marl carl se fac in timpul de fata.
Cercetarile cele mai tecente, aplicarea lumina
electrice pentru, cresterea planlelor chiar in tim.pul noptel, ail dat niste rezultate cart deschid la
rendul lor niste perspective cu total nob, si cal
fac cu putinta 'cultura mare, in piste hale marl,
prin ajutorul cAldurel artificiale, al fructelor si al
www.dacoromanica.ro

357

plantelor, in anotimpurl si sub - temperaturl in


timpul carora nimenT nu s'ar putea gandi la practea pank asta-zI, de cat foarte putin.
Dar cum dezvoltarea cea mare a productuluT
pamentulul i mentinerea sa atarna in intaiul

rind de o metoda de ingrasare indestulatoare,


productia i conservarea ingrasamintelor va de-

veni una din chestiile cele mai de seama 1).


Ingrasatul este absolut pentru pament, ceea-ce
hrana este pentru om, si intocmal cum ori-care

aliment nu e tot eat de hranitor pentru acesta,


asa i primul ingrasament venit n'are o valoare egala

pentru pament. Trebue sa darn acestuia intocmal


I) Este o reteta pentru a asigura rodnicia pimantuluf si vecfnica durata a productivitatel sale; acest mijloc, aplicat in mod logic, va fi- mult mal munerator de cat toate cele-l'alte pe earl si le-a
prescris vre-o data agricultura; a consta in urmatorul lucru: cOrT-

care cultivator care duce la targ un sac de grail, o ciruta cu rapitA, cu sfecle, calla, etc..., va trebui intocmal ca kooli chinezesc,

ea aduci de la oras tot atatasi chiar mal mult dad. se poate


din elementele constitutive ale- procluctelor pamentulul saa i si le

dea pamentultil caruia le-a luat; el nu va trebui s arunce safl


despretuiasea nici o coajki de cartofi, nicI un fir de iarbit, ci
ea se gandeascki cki aceasta coaja lipseste unuia dintre cartofil set
acest fir cle paie lipseste unuia dintre spicele sale Cheltuiala sa
pentru a le strange este minima, i castigul sigur; nu este casa de
economie care sit ofere mal multi siguranta, nu e capital care se.
aduca. pentru el interese mai bune. Suprafata campultil sea va inski

doi deja venituk sae in zece any; va produce mai mult grail,
mai multi came, mal multi bran* fara a jertfi nicI maT mult

si

lucru, -nicT ma,1 Inuit timp si nu va fi Inteo vecinica neliniste de


a gasi mijloace nol i necunoscute
cad nu exista pentru a
mentine in alt chip rodnicia campulul sal. Toate oasele, funinginea, cenusile prefacute In lesie saa nu, sangele animalelor, i ramisitl de tot felul, vor trebui sa fie stranse in locurl speciale si
pregatite spre expediare... Guvernele i autoritatile politienestl din
erase, vor trebui si dea toate Ingrijirile lor pentru ca prin inijlocul unel instalatil oranduite a privatilor si a baligarelor, toate perderile acestor materil ski poati fi inliturate,. (Liebig: eScrisort
chimice,).

www.dacoromanica.ro

358

aceleasl principil chimice pe carl le-a perdut cand

s'a tras din el o recoita, si sa-I procuram in can


titMi mai marl pe acelea dintre elementele chimice call sunt mal mutt, cerute de cultura calorva specii de plante. i din pricina aceasta studiul chirniel si aplicarea sa practica vor atinge
si ele o desvoltare necunoscuta asta-zl.
Excrernentele omulul si ale animalelor contin

mai ales elementele chimice cart sunt cele mal


apte 'la reconstituirea nutrimentulul omenesc, Trebue deci sa izbutirn a le culege de cele mal

muIte orl si a le respandi cat se poate mai cu


folos.

i acesta este un pacat din cele ma). grele

call se savrsesc asta-zt VinovOT cel mai de

seania sunt orasele mad, carl primesc o multime


de producte pentru alimentarea lor, dar nu dati
paramtulul de cat c-ea mai slaba parte a excrementelor lor si a remasitelor lor atat de pretioase
Urmeaza de aci ca toate domeniile de1) eFie-care kooli chinez care a dus de dimineatl productele
sale la terg educe de sear& dou6 albil de Ingrsgminte atirnate de
o prajina de bambu. Ingrasamentul este ast-fel,.de pretuit in cat fiecare stie ceea-ce leapAda un om pe zi, pe tuna i pe an, si chinezul socoteste ca mai mull de cat nepoliticos faptut c oaspetele

paraseste casa si duce In eta parte un castig asupra caruia crede a avea pretentil justificate prin ospitalitatea sa... Orlce substanta care provine din plante sad din animate este stransa.
sbd 11

cu Ingrijire de catre chinez i preschimbatA In IngrasAmInt... Ajunge

pentru a explica ideea ce ad oamenil acestel terl de valoarea r6mitsitelor animate, sa mentionam ca barbieril adun cu lngrijire,
pentru a face negot cu ele, Aingsitele barbel i p6rulul, ceea-ce
Infittiseaza deja ceva fata cu sutele de milioane de capete carl se
rad zilnic; chineziI glint fami1iariza1 cu Intrebuintarea gipsulul si
a varulul, si se Intempla de multe-orl ca sa reinoiasca spoirea bucatarillor lor cu singurul scop de a intrebuinta molosul cel vecbid
ca ingrasAmint2. (Liebig:

ScrisorT chiroice,).

www.dacoromanica.ro

359

partate de oras, i earl hrnesc pe fle-care an pe


acestea cu cea mal mare parte a productelor lor, sufera in mod insemnat de lipsa de ingrasaminte, cad
acelea, carl provin de la personalul si de la animalele
carl traiesc pe domenlit, sunt neindestulatoare, pen-

tru c. aceasta -populatie nu consurna de cat o


slaba parte din recolta ; se recurge atuncl la un
sistem de exploatare jefuitor, ceea-ce slabeste
parnentuI, descreste productivitatea si face sa

se scumpeasca pr011 lucrurilor necesare vietel.


Toate tri1e unde productia agricola este elementul principal, dar earl nu primesc ingrasaminte
in schimb, cad necesarmente i trep tat in mina
din pricina saracirel pamentulul, martorl avern
pe Ungaria, Rusia, principatele Dunarene si America. Ingrasamintele artificiale, mal ales guano,
inlocuiesc, ce e aclevrat, ingrasamintele omenestl
si de animale, dar multl cultivatorl nu 'si-1 pot pro-

cura in cantitate indestulatoare, pentru Ca costa


scump, si in sfarsit si in orl-ce caz e lumea pe
dos data transporteaza ingrasaminte de la mil
de leghe, pe cata vreme ea le perde la dol past
departe de dnsa. Dup. Heiden, un om sanatos,
matur, leapada in medie anual 48,8 kilograme de
excremente tart si 438 kilograme de excremente
fluide. Aceste materii infaliseazd, dup starea actuald de lucrurI, dac s'ar putea evapora fdra. s
se peardd, i daca ar putea sa fie preschimbate,
o valoare in bani de 11,8 marcl. Admis cd numrul populatiel Germaniel se Fidica la 48,000,000

suflete si daca socotim valoarea in bani a excrementelor unul om in medie la 8 marcl, atuncl
www.dacoromanica.ro

360

capatam o suma in valoare de 384,000,000 de


marci, care tata cu mijloacele de adunare actuale
atat de neperfecte Inca i fata nestirea desavdrsita a valoarei acestor materif la cea mal mare
parte a populatiel, e cu tolul pierduta agricultarei.

In timpul de fata, greutatea cea mare consta


in constructia de aparate colectoriT vaste/ si in
mod practic dispuse, si in marimea cheltuelilor
de transport. Asta-zI costa comparativ mai scump

pentru a scapa orasele de excrementele lor de


cat pentru a aduce guano de dincolo de ocean,
unde sunt lagarele ; acestea scad bine-inteles in
bogatie in aceiasi proportie cu cat cererea for.1.ata creste.

Sumele cad se cheltuesc in timpul de fata


pentru ingrasaminte sunt uriase. Germania plateste, pe fie-care an, pentra ingrasaminte, de la
70 pana la 100 milioane de marci streinatti.tel ')
aceasta suma e cheltuita de patru orl mai
mult in tara chiar. Sa presupunem ca u.n oras
de 100,000 locuitorl procura aproape 45,000 chintale de ingrasaminte solide si de zece on pe
atata materit lichide Si Ca aceaEta multime este,
in multe cazuri, dus in riurile si in fluviurile
noastre, pe carl le murdareste si le spurca. Sa.
cugetarn

afara de aceasta ca un orn nu lea-

pada intr'un an mult mai putine materil fecale


de cat se intrebuinteaza pentru a ingrasa un camp

1) Karl Schober: tRaport asupra importa*1 r6mKsitelor urbane


din punctul de vedere agricol, comunal si social, etc
Berlin,
187'7,

www.dacoromanica.ro

361

clin care se poate trage traiul necesar pentru un


individ, si perderea urias care ar urma este yedit. La acestea se mal adaoga rmasitele bucatariilor, gunoaiele ateliereIor Si fabricelor, call ar
putea fi intrebuintate in acelas scop si cart de
cele mal multe oil sant grozav de risipite.
Societatea noua va gasi de sigur si dale si
mijloacele necesare pentru a putea atinge cat cu
putinta, un scop de asemenea insemnalate. Ceea
ce s'a facut pana acum in sensul acesta nu e

de cat o carpitura cu care nicl odat nu vom


ajunge la un capataili. Sa luam drept pilda Canalizarea nesfirsit de costisitoare si campurile de
irigatie ale capitalel germane, asupra a caror valoare specialistil sunt de pared cu totul deosebite.

Societatea noul va rezolvi mal usor aceast


chestie, si chiar intal de toate -prin faptul ca va
face sa piara putin cate puOn orasele marl si va
descentraliza populatia.

Nimeni n'ar putea sa considere organizatla actuala a oraselor noastre marl ca ceva sanatos.
Sistemul, care orindueste in timpul de tat munca
si industria, atrage mereil catre orasele marl mulOmile numeroase ale populatiel. Aci este scaunul
principal al industriel si comerciulul ; ad se intlnesc caile de domunicatie ; aci se gasesc averile marl, administratiile centrale, comandamentele
militare, tribimalele superioare. Aci sunt stabilimentele marl de instructie, academiile de arta,
localurile intime de educatie, de placere si de distractie, intruni41e, expozithle, muzeele, teatrele, sabile de concert. Vocatiunea atrage acolo pe mil de oawww.dacoromanica.ro

362

merit, placerea tot atata, speranta cdstigurilor mat

usoare si a unet viett pldcute, si mat mult.


Dar aceasta organizatie in orasele marl ye face
efectul unul om a canal burtt se ingroase WA
incetare, pe cdtd vreme picioarele '1 devin din

ce in ce mat subtirl si la urma urmel nu mat

pot indura greutatea care le apas. Imprejurul


oraselor marl, si intr'o apropiere imediatd, toate
satele jail acelas caracter de orase si o multime
uriasd de proktari se ingrdmdesc intfensele.
Aceste comune, in cea mat mare parte neprevezute cu mijloace, sunt silite sd ridice impozitele
la extrem ftird a putea in ort-ce caz s indestuleze cerintele cart se fac. Ele isprdvesc prin a se
apropia de orasele marl, si reciproc; ele li se incorporeazd ca o planeld ajunsd foarte aproape
de orbita soarelulArd all putea imbunatAti prin
aceasta conditiile de Val, cart din potriva, devin
malt rele.

Aceste ingrdmdirl

omenestl, nece-

sare in starea actual& a civilizailel noastre si

cart reprezint pdna la un punct centrele revolutionare, nu-st vor atinge scopul lor de cdt in
formatiunea societdtel not. Disparitiunea lor treptatd se va impune, de oare-ce populatia se Indreapta acuma de la orasele marl la tara, creeaza
acolo comune not corespunztoare imprejurdrilor
moderne si uneste activitatea industriald cu cea
agricola.

Din moment ce populatiel orsenestl II va fi


cu putint ca prin transformarea si perfecOonarea
mijloacelor de transport si a instalapilor de productie s permutd, la tar toate lucrurile trebuin-

www.dacoromanica.ro

363

cidase in starea de civilizatie cu care s'a obicinuit, si de a regasi acolo muzeele sale, teatrele,.
Wile de concert, cabinetele de lectura, bibliotecile, locurile de intrunire, asezamintele sale deinstructie, etc...,
ea va incepe numaI de cat a
emigra in spre acolo. Viata de la Ina va avea
toate foloasele rezervate 'Ana astazI oraselor mail,.
insa far& inconvenientele de rand acuma. Locuin-

tele de acolo vpr fi mal sanatoase si maI placute. Populatia agricola se va ocupa cu de ale
industriel, iar populatia industrial& cu de ale agri-

cultura

In sensul acesta, contribuie .si lumea burgheza

la aceasta evolutie, de oare-ce din an in an intreprinderile industriale se fixeaza In numer tot


mal mare la tail. Conditfile nefavorabile ale vietel din orasele marl, scumpetea chiriilor, cresterea
salariilor, constringe pe mulV antreprenorI la aceasta emigratie, sag ca maril proprietarl fonciarl
devin industriall, adica fabricantI de zahar, spirt,
bere, hartie, etc.
Remasitele si ingrasamintele vor fi atund transportate cu inlesnire pe campil, multumita mal ales
concentrarel productiel si a localelor unde se va
prepara hrana. Fie-care comuna va alcatui infra

cat-va o zona de cultura in care va produce ea


insas1 cea maI mare parte care va fi necesara
traiuluI et. Gradinaria, aproape cea mai placuta
dintre toate ocupatifie practice, va atinge prosperitatea sa cea maI infloritoare. Cultura florilor, a

plantelor de podoaba, a legumelor. a fructelor,


ofera un camp aproape inepuizabil pentru activiwww.dacoromanica.ro

364

tatea omeneasc& ; ea alcMuieste cu totul deoseW

lucrare de detalia care exclude intrebuintarea


masinelor marl.
Multumit descentralizareI populatiel, va pieri
,contrastul care exist& de mil de anl printre locui-

toril de la oras si cel de la tail.

Teranul, acest ilot modern, care, in singuratatea

sa la tail, a fost departat de orl-ce

civilizatie

superioara, va fi de atunci inainte un om liber 1) ;


Aorinta emis odinioar& de printul Bismarck, aImme, de a vedea disparend toate orasele marl,
va fi mi fapt implinit.
*

Data examinAm tot ce am expus pan& aci, gsim


ea, suprimand proprietatea individuala, in ceea-ce

priveste mijloacele de munc& si de productie, si


transformand-o in proprietate sociala, se va inlesni
(lisparitia cantithtel de rele -13 e carl societatea ac-

tual& ni le face la fie-care pas. Indat ce socie1) In lucrarea sa citat k. deja, ellanual de economie politick de
Rau*, profesorul Adolf Wagner zice: Mica proprietate rural& -alc&tuiete, pentru o mare parte a populatieT, o "temelie economic& ce
nu ar putea fi Inlocuit& prin nicl-un alt wzgmnt; ea este, ,pentru
*ran, o stare de neatirnare i de libertate; este o situatie, o functie
at&t social& cat 0 politic& care IT este proprie,. Dac& autorul

nu gande0e 4k tout prixp pentru micul Oran cu scopul de a face


pl&cere amicilor s61 conservatorl, el trebue, dui:a toate cele spuse
pana acum, sa tie pe micul nostru cultivator drept un om dintre
ceI mal mizerabill. .Eicesta este, In Imprejurrile date, rebel pentru
-0 civilizaie ridicat; In conditiile actuate el nu se poate ridica,
prin munta sa, la nicT-o situatie superioarg, i devine prin urmare
qui element de gen& pentru civilizatie. Acela clruia IT place m4-tarea retrogradl, pentru c8. acolo isl glsqte profitul, el o poate gAsi
bunA; un arnic al progresuluT nu o poate face.

www.dacoromanica.ro

365

tatea va aplica, va dirige

va controla toatk

munca, actiunile vatamatoare vor lua sMrsit de la

sine, fie provenite de la indiviA sail de la clase


intregt Fraudele, vicleniile de ori-ce fel, falsificarea mijloacelor de hrand, tot cdmpul de actiune,
pe scurt, va- fi departe de manevrarile Bursa Halele templulul bogatiel vor remdne goale, cact toate
hartiile de stat, actiunile, ob1igaii1e scrisurile hipotecare, etc...., vor deveni hartil vechi. Cuventul
lul Schiller; sa se nimiciasa marea noastra carte de
d atoril i sa se impace toatd lurnea) se va realiza, 0
cuventul Bibliet : vet mdrica pftnea in sudoarea fetel tale se va aplica la eroil Bursel ca la

toed lumea. Cu toate astea munca nu-1 va sfa-Mina, ci, din potriva, trupeste se vor simte mult
mal bide. Organizatia de fata a Statulul va dispare si ea, fall a ne ldsa nicl-un regret.
Statul era reprezentantul oficial al intreget societati ; el o rezuma inteun corp vizibil. Dar nu eta

asa decal pe cat timp el alcatuia guvernul claselor, cart i ele Insl reprezintati pentru el societatea intreaga. Dar din momentul in care er starseste prin a deveni intr'adever reprezentantul intregel societatl, el insusl '1st este de prisos. Indata
ce nu mal existd clase sociale de- apasat, indata
ce odata cu clasele stapanitoare i cu lupta pentru tral care 'st gaseste fundamentul in anarchia
a6tuala a productiel vor dispare i conflictele si
escesele la cart da nastere, nu se mat gaseste nemic. de restrins, care face neces,ara o putere represiva, deosebita. Intiul fapt prin care Statul se
va declara ca reprezentant al societatet intregi,
www.dacoromanica.ro

366

.adica prin luarea in posesie a mijloacelor de pro-ductie in numele colectivitatci, va fi in acelasT

limp cel din urma al seii act de guvernare. In


docul unuT guvern de indivizi, vom avea un guvern

i societatea va 13 condusa prin proyasirea tot inainte a productiel 1)v.


=de lucrurl,

Odat cu guvernul va pieri si tot ceea ce-1 infati-

.seaza : minitri, parlamente, armata permanenta,


politic, jandarml, tribunale, advocati, procuror, sistern penitenciar, administratil a contributiilor i vamilor, inteun cuvent, aparatul politic in intregime,
cazarmile i alte stabilimente militare, palatele de
justitie si de administratie, inchisorile, etc..., vor
astepta atunci o soarta mai bunk'. Mil de legT, de
ordonante, regulamente, vor fi puse la dosar si nu.
Nor mat Pxista de cat ea niste curiozitati, neavnd
valoare, de cat pentru isforia civiIizaieI antice
Marile
si totusi asa de meschine lupte parlamentare, unde vitejit limbet II inchipuesc a

guverna si a conduce lumea prin cuvntaxile lor,


nu vor mat exista ; ele vor face loc intrunirilur,
delegatillor administrative, carT se vor face in organizatia cea mai perfecta a productiel, a distributiel, a regulamentarel aprovizionarilor necesare
si a inovatillor folositoare: toate acestea prin urmare sunt lucruri vdite, practice, pe cart fie-care
le va putea iniatisa inteun mod obiectiv, pentru

ca nicl un interes personal nu va fi la

mij_loc.

Aceste sutimt de mit de representantt vecht al


-guvernului vor fi ocupati in felurite modurT, cu
1) Frederic Engels: tRevolutia fliinter de d. Eugene DiThring..

www.dacoromanica.ro

S67

meseriile cele mat deosebite si vor ajuta a creste


bogatia productiva a societatel. Nu se va mat

pomeni de crime, nici de delicte politice sad de


drept comun. Hop nu vor mat exista, de oare-ce
in societatea noua, fie.,care isl va putea multumi
usor si eomod, ca toate cele-Falte, trebuintele
sale printeo munca cinstita. Nu vor mat exista
nici pungas5 nici evagabonzl). Talhart ? Pentru

ce? Nimeni nu se va putea imbogati pe cheltuiala altuia. Marturiile false, iscaliturile false,
frauda, inventarea de mostenirt, bancruta frauduloasa ? Nu va mat exista proprietate privata ; a-

ceste crime nu vor mat avea decl un teren proprid pentru dezvoltare. Incendiile intentionate? Cine

va gasi oare placere sail multumire In ele Indata

ce societatea it va fi rapit putinta de a tut Frabricarea monetelor false? Dar (aurul este o chimera", si acela care l'ar iubi 'sl-ar face un red
in zadar. Sacrilegiul? Un non-sens ; 1534 lilt
DumnezelY a-tot-putinte si a-tot-burp grija de
a pedepsi el insust pe aceia cart il vor fi insultat, cu atat mat mutt cu cat inca si asta-zt xista
certurl despre existenta hit Dumnezed.
In ehipul acesta, toate temeliile ordinel 0 actuale vor deveni niste miturt. Parintil vor vorbi

copiilor mid ca de niste lucrurl din timpul vechilor povestl si basme, si copilasit vor da din
cap si nu'sI vor putea inchipui toate astea. Povestea asupririlor si persecuVilor cu cart se
impovareaza az): partasil ideilor not, va suna in

-urechile lor ca si cand am auzi not asta-zt vorbindu-se de arderea hereticilor sad a fermecatoawww.dacoromanica.ro

368

relor. Toate numele coamenilor marl} carl s'all


insemnat odinioara prin persecutiile ideilor noi sit
pe earl prostia contimporanilor lor II va fi apIaudat pentru acest fapt, vor fi uitate, sterse ; cel
mull se vor intalni daca yre-un istoric le va descoperi in lucrarl sag documente vechl. Observa-

tiile pe earl acesta le va face le trecem cu vederea asta-zi, pentru ca din nenorocire nu suntem
Inca in acele timpuri fericite unde ornenirea va

putea rsufla in libertate.


Intocmal ca si cu Statul va fi cu religia. Nu
se va supriman, nu se va .contestan existenta
lui Dumnezeil, nu. se va treipi din inimele oamenilor religicen cum zic toti in cuvintarile de
asta-zi, earl invinovatesc ca ateistl pe democratil
socialisti. Democratia socialista va lasa glumele
de acest fel ideologilor burghezi call, in revolutia franceza, au intrebuintat aceste mijloace si at
provocat bine inteles un trist naufragig. Religia
va pieri ea insasl, far& insistarl violente.
Religia reflect intr'un mod transcendent starea ocial de asta-zi. Ea se modifica cu cat progreseaza dezvoltarea omeneasca, cu cat societatea
se transforma. Clasele stapanitoare cauta a o
mentine ca mijloc de stapanire. Ea devine deci
o adevrata functie administrativa. Se alcatueste o

cast care se insarcineaza cu aceasta functiune


si intrebuinteaza that& intelepciunea er pentru a
intretine si a largi institutia, penhu ca puterea
si consideratia el proprie se maresc cu atat mal
mult.

Fetisism la inceput, in perioada cea mal Inawww.dacoromanica.ro

369

poiata de civilizatie, si In slnul stare1 saciale primitive, religia devine politeizm, apol monoteizm,
cu atat cu cat civilizatia propaseste. Nu Zeil creeaza pe oamenl, ci din potriva oamenil sunt aceia
carl il fabrica dumnezeirT, Ii fac un Dumneze(i.
Omul
creat un Dumnezeti dupa chipul i ase-

menarea sa si nu contrariul este adevrat. Monoteizmul insusl s'a descompus deja inteun panteizm care imbratiseaza i eoprinde toate lucrurile
si'earl se volatilizeaza pe zi ce trece. tiinte1e naturale ati facut din a creatiunee un mit ; astronomia, matematicele si fizica ai prefacut ccerul,
inteo chimera si a redus (stelcle firmamentululn,

unde troneazl. angeri5, la piste stele fixe afi


planete din earl natnra exclude orl-ce idee de
Viata anzereasca.
Clasele dirigente,

cari se \TM amenintate in

traiul lor, se cramponeaza de religie ca de sprijinul orf-carel autdritatt, asa cum ati considerat-o

toate clasele carl pana acum a fost precumpanitoare 1). Chiar burghezia insasf nu crede itt
1). Citatiile urmatoare ne arat a. cum cugetad cel vechT in privinta aceasta: efiranul (numele aceluia care isT insusia numat
lui puterea in antichitatea greacaS trebue sa aiba aerul de a avea
o griji deosebita de religie. Supusil indura mal lesne nedreptatile
aale dna snnt convinsl c4 este religios i c respacta. dumnezeirea. ET sunt mai putin dispusl a conspira contra luT, pentru CA
Ii b.ed pazit de au,. (ePolitica, lul Aristoteles). Aristoteles s'a nascut in 394 inaintea erel noastre, la Stagira in Macedonia; si din
pricina aceasta, adeseaorl e numit eStagiritul..
.Printul trebue sa aiba, orT mai bine zis s part a avea toate

calitatile -omenesti; tot-d'o-data. trebue Thai ales O.. park a fi pietatea


religiunel insasi. i chiar cand vre-unil IL ghicesc, el vor tacea;
cad majestatea puterel apara pe print care, in virtutea acestel

protectil, poate, cand cere interesul, sa. mature opoziiiIe. Cea mal

mare parte a supusilor

seT,

pentru ca in multe imprejurari


24

www.dacoromanica.ro

370

nimic ; ea este aceea care, prin toga evolutia et,


prin toata stiinta esita din sinut el, a nimicit credinta religioasa i toga autoritatea. Credinta et

nu e decl decat o credit* de parada

Bise-

rica nu accept& sprijinul acestel surort vitrege, de

cat numal pentru ca are trebuinta de densa.


(Religia este necesara pentru popor).
Societatea nota n'are gandurl ascunse. Ea are
drept steag progresul omenirel, stiinta adeverata,

i va lucra in consecinta. Daca


vre-unul va mai avea trebuintl religioase, 'si-le va
satisface -cu cel de, seam& cu densul. Societatea
nu se va preocupa de eL Pentru a trai, va trebui
ca si preotul s lucreze in mijlocul societatel
far& schimbarl,

cum se intempla ca va i invata multe lucruri,


va putea ajunge timpul and se va convinge ca
a fi cel mal sus-pus, se chiama 1a fi un om).
Moravurile bune si morala nu ail nimic de a
face cu religia ; numal inbecilil

lingusitoril pot

pretincle contrariul. Moravurile bune si morala

sunt expresia unor idel carl oranduiesc raporturile


flintelor omenestl intre densil i conduita lor reciproca ; religia oranduieste raporturile fiintelor omenestl cu niste fiinte supranaturale. Dar ideea

pe care 'st-o fac unit de morala naste, ca si religia, din starea sociala a omulul. Canibalul considera antropofagia ca foarte morala ; Grecil i Rocand nu 1 va costa nimic, va arga putin devotament, II vor tine
drept om demn de a fi cinstit, chiar de ar fi lucrat in contra credintel i in contra religiel. La urml, printul va trebui cu deosebire s poarte grije pentru cult si bisericap. (Machiavel, In celebra
sa lucrare 4Printul,, cap 18). Macbiavel s'a nAscut In Florenta
In 1409.

www.dacoromanica.ro

371.

manil isl infatisaa tot asa robia si senioril EvuluT


media isl infatisaa tot asa servitudinea vasalilor
tor. Capita listil moderni gasesc c salariatul, sleirea femeTei prin munca in timpul noptel, demoralizarea copiluluT prin viata de fabrica, sunt
de o Malta moralitate. Iata deci patru faze ale
societatel si patru conceptil ale moralel dintre cart
fie-care e cea maT ridicata decal cea-falta, dar

dintre call nicT una nu e cea mai Malta. Conditia moral& cea maT Malta este fail contrazicere aceea in care barbatil se vor gasi unul in
fata altuia liberl si egall, aceea in care principiul
cel maT Malt de morala-z cceea-ce null place,
altuia nu faces, va fi, in virtutea starel sociale
inssT, principiul care va orendui inteun mod inviolabil raporturile omenirei. In Evul-media, arborele genealogic hotara soarta omulul ; in zilele
noastre, ceea-ce hotareste soarta omuluT este ave-

rea sa; in viitor, omul nu va pretui decat prin


el insusl.
viitorul, e socializmul aplicat.
*

D-rul Lasker a tinut intfo zi la Berlin, sunt


mulct anT, o conferinta prin care ajunge la incheierea ca atingerea until nivel egal de instructie
pentru toti membril societateT este cu putinta.
Dar d-1 Dr. Lasker a devenit in timpul din
urina un anti-socialist ; el este un aprig partas at
proprielatel individuale si al sistemuluI de pro-

duct*ie capitalist, si chestia instruOeT este aslazi,


www.dacoromanica.ro

372

in intelesul cel mai larg, o chestie de bani. Nu


puteam intelege cum ar putea fi cu putinta atingerea unuI nivel egal de instructie, in niste asemenea conditil. Da, nu numr de individualitap energice, parvenite la o situatie relativ favoyabilft isl pot capeta -o instructie superioarn ; dar
xnultimea, nici-odata..., pe cat vreme va tri in
atirnare. 1)

In societatea noun, conditiile de tral vor fi aceleasi pentru top. Trebuintele, aptitudinile, vor
putea fi deosebite, dar fie-care va putea tri si a
se dezvolta dupa ele. Egalitatea uniformn care se
atribue asa de fals socializmului, este, ca si alte
lucrurl, o minciunn si un non-sens. Da16, socializmul ar vroi aceasta, egalitate, el n'ar avea sensul
comun, cad s.ar opune naturel insh si a fiinteI
u mane ; si* I-ar trebui en renunte de-a vedea BOcietatea dezvoltandu-se dupa principiile et Da,
dacn chiar ar reusi socializmul s5. 'si ca.stige societatea surprinzend-o si sn-i impuie o form it ?
contra naturel, nu 'i-ar trebui decal putin timp
1) 4 Un ast-fel de grad de culturtosi de bun tral este o conditie
.ri asa se intempl c nu se Incepe a filosofa cleat la popoarelecarI s'at ridicat deja la un grad Insemnat de bun &al si de civilizatie., .(Tennemann.
Note. in Buckle: cIstoria civilizatiel in Anglia.. Vol. I.
exterioara necesara a dezvoltarel spiritulul filosofic

Pag. 10)
tInteresele materiale 0 intelectuale sunt strinslegateintre densele.

Linde nu pot exista fara cele-Palte. Intre ele este aceea0 legatura
Ca 0 intre trup 0 spirit; a le desparti, insemnea za. a pricinui moartea.. Von Tanen: cStatul izolat.,
eCea mal bung existenta, atit pentru individ in parte cat 0 pentru Stat in de obgte, este aceea in care virtutea este 0 ea, Inzestrate: cu destule calitat1 exterioare pentru a putea lila o parte efectiva la fapte bune 0 frumoases. (zPolitica. lul Aristoteles).

www.dacoromanica.ro

373

pentru ca toate lanturile astea si se mph, si ar


fi osandit pentru vecl. E de nevoie ca societatea
sa se dezvolte de la sine, dupa legile el hotArite ;
odata cunoscute legile acestea si acelea carl guverneaza dezvoltarea fiintel omenestl, ea va trebui
sA lucreze dupa densele si sh stabileasca inainte
de toate, drept temelie a orI-eArul progres, educatia
generatillor not
Orl-care copil, bAiat sag fatA, care se naste,
este pntru societate o inrnultire bine venita', pen-

tru tt vede intr'ensul propria Ira dezvoltare ulterioarA; ea -simte prin urmare, intal si intal, a
e datoria el de a interveni tu toate puterile eI in
favoarea tinerel creaturl. FemeTea insArcinata,

doica, mama, vor da (led toate ingrijirile lor, Primele tonditil de implinit vor fi alegerea ynel locuinte comode, o imprejurime placuta, precautiunl de orl-ce fel carl \se cer -in perioada maternitatei si ingrijiri atentive pentru mama si copil.

E de sine inteles ca , sinul mamel va fi pastrat


pentru copil cata vreme va fi necesar si cu puVnta. Moleschott. Sonderreger, toll higienistil, toti

medicil, sunt de acord asupra punctului O. nimic nu inlocuieste complect alaptarea mamei.
Copilul devenit mai mare, este asteptat de tovarAsil set pentru a tral in comun, sub aceeasl
supraveghiere. Si aci se va rntrebuinta pentru
dezvoltarea moralA si fisicA tot ce va ingadui
starea cunostintelor si a ideilor omenestl. 0 data.
cu Wile de foe vor veni si gradinele de copil ;
mal tarzitt introducerea, tot prin ajutorul jocurilor, in elementele stiintel Psi ale activitatel umane...
www.dacoromanica.ro

374

Munca intelectuala si fizica, exercitiile gimnastice,


miscarea liber in cursul recreatiel si la gimnaziti,
patinagiul, inotul, intrecerile in fuga, lupta, exer-

citiile pentru ambele sexe, vor urma schimbandu-se si complectAndu-se. Va li chestia de a


forma o specie sainatoasa, fara .sa sufere de obosell si normal dezvoltata din indoitul punct de
vedere fisic si moral. Introclucerea in diferitele ra-

rouri de activitate practic6, in munca de atelier,.


in gradinarie, in agricultura, in toata stillnitt procedeurilor de prod uctie, va urma putin cate putin. Afara. de aceasta instructia intelectuala it*
deosebitele ordine ale stiintel nu ya fi neglijata.
Cum se va aplica acelasl sistem de cur:Aire si
de imbunatatire in productie cat si in instructie,
se vo; inlatura o multime de metode .si de subiecte invechite, prisoselnice, si carl impedica

bine-inteles dezvoltarea fizica. Cunostinta lucrurilor naturale, prezintate ratiunel naturale, va sti-

mula cu totul alt-fel gustul de a se instrui de

cat un sistem de educatie In care un subject

contrazice sail nimiceste pe cel-l'alt, cum de pilda,


religia si stiinta,. Pentru a respunde gradulul inalt
de cultura al societatel, se vor creea scoll speciale,
stabihmente de educatie si mijloace de a se perfectiona. Toate mijloacele de instructie si de educatie, imbracamintea, intretinerea,
procurate
fiind de societate, nicl un elev nu va il favori-

zat pe cheltuIehle un altuia. 1) Numrul oame1) Condorcet zicea, In planul ski de educatie: ceducatia trebue

si fie gratuitA, egalA genera15 fisick intelectualk industriall i


polificA, si sA proceadA 1nteadev6r cu 0 adev6rata egalitatep.

www.dacoromanica.ro

375

nilor Instrui i servicitle pe carl le vor da, vor


1.spunde acestor jertfe. Starea ideala va fi a tin s

indata ce se va lua pentru recrutarea sociala, in


cea ce priveste stiinta, aceleasl preautiunI carl
se iatt asta-zl in sistemul nostru de armate permanente pentru recrutarea sub-ofiterilor; se setie
ea un simplu soldat la 10, ajunge la acest
grad.

In chipul acesta, educatia va fi egala si comun pentru Wetl i pentru fete, a caror despartire- nu se justifica de cat in anumite cazuri
unde deosebirea sexelor e absolut necesara. Acest
sister)] de educatie, strict regulat i orinduit, sub
un control bun, pana la etatea declarata major&
de catre societate, va face ca cele dou sexe sa

fie apte in cel mal mare grad de a se bucura

absolut de toate drepturile si de a satisface toate


datoriile pe carl societatea le va imparti tuturor
membrilor s'el adult!. Societatea va putea fi cu

desaversire sigura, atuncl. c n'a crescut de cat


niste membri cu toate calitatile cerute i dezvoltate din toate punctele de vedere, niste camera
carora nirnic ce e omenesc si natural nu le va
fi strain, si carl vor avea tot atata incredere in
firea lor personala si in fiinta lor proprie, cat
Rousseau zice tot asa In pEconomia politica, a sa: eMal ales,
educa0a trebue sa fie publica, egala i comuna. -Ea trebue sa formeze oament i cetatenl*.

Aristoteles zice t el: 4Indata ce Statul nu are de cat un scop,

el poate da tuturor membrilor set una i aceeasI educatie, i grija

de a o r&spandi trebue sa fie nu o afacere a part; ci o afacera


de Slat,.

www.dacoromanica.ro

376

si in organizatia i conditiile societktel in care


vor II chemall de a intra.
Toate 'viciurile, earl se imultesc din zi in zi

printre tinerimea noastr contimporand, i -cal{


sunt urmarea naturala a starel noastre sociale
uncle domneste lenevia, coruptia, vOr pleri. Sawaacia, nedisciplina, imoralitatea, aviditatea brutal&
a placerilor, carl se gtisec mal ales la tineretul nostru ma! cult, in gimnazill politechnice, universi.tav, viciuri carl sunt provocate si inthrite prin
nedurabilitatea si nestatornicia vietel cam-ice si
prin inriurirea periculoask a vieteI sociale; lucrurile demoralizatoare, escitatfile rusinoase pentru a
face pAcate; echivocit'atile de orl-ce fel ale presel
noastre, viata de fabrirk, relele conditii ale locuIntl, abuzul neatarnarel si al liberttel la o verstg,
in care omul are nevoie de frail si de educatie
pentru a se corigea si a se stapani pe sine, toate
acestea vor fi orinduite de societatea viitorulul
fara mijloace de forta sail de tir.anie. Atmosfera
sociald le va face cu neputint5..

Intocmal cum in natura nu pot exista turburani nicl boll ale organizmuluI de cal acolo unde
este vre-o pricin de corUptie care s conslitue
boala, tocmal a. se intOmpla si in societate.
Nu poate tagadui nimenl Ca intreg organizmul
nostru de instructie Si educatie sufere de rele
grave si primejdioase si la drept cuvgnt treb-ue
s recunoastem, ca scolile i institutele superioare
sunt mal adinc atinse de cat cele.l'alte. Fatri de
scoala oraseneasca, scoala de la -tar5. este un
model de sanMate morala. 0 scoala profesionalk
www.dacoromanica.ro

377

de fete serace este un model de moralitate fata


de un mare num& de pensionate distinse. Cauza
e foarte lesne de gasit. In clasele inaRe ale societatel, orl-ce aspiratie la frumoasele scopurl umanitare, este inabusita; ele nu mai ail nici un

ideal. lar din pricina acestel lipse de ideal si de


o activitate nobila i constienta de scop, o frivolitate fail seamen se respandeste, cu toate anomaliile el fizice si morale. Cum poate fi oare
altfel de cat este tineretul cart creste intr'o
asa atmosfera? Chefuirea cea mal demesurata si
neinfranata este Singurul stop pe care '1 vede si
it recunoaste. De ce, oare ar mai tinde el la Incruel mai inatte daca bogapa parintilor le face cu
putinta implinirea ori-carel dorinti. Maximul culturel al flilor de burghezl consta in depunerea
examenulul pentru voluntariatul de un an. Odata
ce a trecut acest examen, se cred intrat,1 in

Olimp si se simt ca zeil de al doilea rind. Mal


ales. &di ail in luzunar titlul de ofiter in rezerva, apol fudulia lor mi. mal are margini. Inriurirea pe care 0 exercita_ aceasta generatie srac in caracter i tinta in cea mai mare parte
dintre membril el, dar bogata in servilism si lacaracterizeaza epoca de fata ea perioada
ofiterului in rezerva. Particularitatea acestel ge-

neratil tinere a burghezieT, este: servila cu cel de


sus, si brutala i fudula cu cel de jos.
Fiicele burgheziel noastre sunt crescute ca prtpusi de parada, roabe ale model si dame de saIon earl alearga din petrecerl in petrecerl si in
cele din urma, plictisite din cale afar& sufer de
www.dacoromanica.ro

378

tot felul de boll adevaate si inchipuite. Odata.


imbetranite, devin foarte cucernice, predica religie
t3i ascetism si se plang de imoralitatea lumet
Pe de alta parte se face tot felul de sfortart
pentru a se cobori nivelul cultural al paturilor de
jos. Le e frica negresit ca proletarul devenind prea

destept sa nu se sature tie robie si sa se rscoale in potriva zeilor set


Ast-fel societatea de asta-zI e tot asa de nedumerita in privinta chestiel culturale si a educatiel, ca -si fata, de toate cele-l'alte chestiunl sociale.
Ce face ea ? Apeleaza la forta brutala, predica.
religia, abstinenta si supunerea oarba, si incarce-

reaza pe indivizil cel mal primejdiosI in asa. zisele case de corectie cad stail sub inriurirea pietista. In aceasta consta toata intelepciunea el
pedagogica.

Societatea noua insa, odata ce'sI va fi crescut


generatia cea tinra pana la implinirea varstel
majore, dupa principiile dezvoltate mal sus, va
lasa pe fie-care de a se dezvolta, pe urma, dupa
voie, Ea va fi convinsa ca fie-care s'e va folosi
de prilej pentru a aduce la desfasurare germenit
dezvoltatl intr'nsul prin educatia anterioara. Unul

se apuca de una din ramurile stiintelor naturale,


cari iati din ce in ce un avnt mal stralucit, precum :
Antropologia, Zoologia, Botanica, Mineralogia, Geologia, Fizica, Chimia, Stiintele preistorice, etc., etc.;

cel-l'alt de Istorie, Filologia estelica, etc. Un altul


se pa sioneaza. pentru muzica, un al doilea pentru

pictura, un al treilea pentru sculptura, un al patrulea pentru scena. ArtistI profesionall o sa existe

www.dacoromanica.ro

379

atunci tot atat de putin ca savanti sali meseriast


profesionali. Mil de talente carl vor fi rmas pAn&
atunci in intuneric, se vor desfasura i afirma,
aretandu-se societatel in plenitudinea talentulut
lor, pretutindeni Amde li se va infatisa vre-un,
prilej. Deci n'o sa. mal avem muziciani, actorl, artisti i oainent de saint& profesionall, in schimb,
insa vom avea mult mal mu1t1 din entuziasm,

prin genia si talent. Si lucrArile acestora vor in


trece pe cele de acuma tot asa cum lucrarile in
dustriale, technice i agricole din societatea vii-toare vor intrece pe cele de azi.
Vom vedea decl nascendu-se pentru arte
stiintt, o era pe care lumea nu a vzut-o i n'a
trait-o Inca. si in sensul acesta vor fi i operelepe carl le va produce.

at de mare si mare* va fi propasirea si renasterea artelor, cand societatea omeneasca se-

va bucura de o stare general& mai vrednica, a


ceasta ne-o arata deja niment altul de cat marele
Richard Wagner in scrierea sa din 1850 : Arta

Revolutia
Aceasta scriere este cu atat mat interesanta cu

cat a aparut numal de cat dupa zdrobirea unel


revolutit la care a luat parte si Wagner, din car&

pricin& el a si trebuit sa fug din Dresda. in a1) PAcat numal a Wagner a uitat c1upg. aceea intreg revolutio

narismul i democratismul sfi. La 1870, vocea WI se amestecase


cu aceea a tuturor <pabiotilory imperiall, si se inchina, pAni la
pAnint, dinaintea brutalulul COM de fiery. De asemenea teatruk

sed dinBayreuth, nu-1 nici de cum un institut de arta pentru po


por. El e accesibil numal milionarilor.
Nota traduM.

www.dacoromanica.ro

380

teasta scriere Wagner prevede foarte lirnpede


F ceea ce va aduce viitorul, si apeleaza la clasa.

muncitoare, de a ajuta pe artistl, pentru a intemeia adeverata arta. Intre altele, el zice acolo :
4 ()data ce pentru viitorii oameni liberi, agonisirea mijloacelor de traiii nu va mal fi scopul
victei, ci, prin Inriurirea Amel credincf noI, sail
mal bine zis a stiintel, agonisirea celor trebuin-

cioase va if pentru nol in earl de orl-ce in-

doiala, in schimbul unei activitetti normale,

.corespunatoare,
scurt, odata. ce industria nu
ne va maI fi stapana ci, servitoarea noastra, atunci scopul -vietei noastre va deveni bucuria
-ide viatd, i vom cauta sa. dam coplilor nostri
.o ast-fel de crestere in cat sa fie capabill de a
gusta aceasta bucurie. Pornind de la exercitiile
trupestI si de la ingrijirea frumusetel corporale,
-educatia, din pura dragoste pentru copil si din
bucuria resimlit. fata de cresterea frumuseteI sale,
-va deveni curat artistica, si fie-care om va if ar-

list cu adeve'rat intr'o anumitei, privintd. Varietatea apleceirilor firefti va dezvolta cele mai
diferite directii, la o bogatie necrezutd Iz \re.clerile astea sunt perfect socialiste.
*

In viitor, vieaa sociala va deveni tot mal publica, lucru care care tinde deja de pe acum, pre-cum am vezut foarte clar din situatia femelet
atat de schimbata, fati de vremile trecute. Ariega
.casnic se va margini la strictul necesar, ih schimb
www.dacoromanica.ro

381.

Insa se va deschide un camp larg trebuintet de_


sociabilitate. Salt mart de intrunire pentru conferinte si discutil si desbaterea tuturor treburilor
sociale, asupra carora poporul intreg se va pro-

nunta atunct in mod suveran, saloane de jocr

mancare i lectura, biblioted, localurl de concert


ei teatru, muzee, arene de jocurl si de gimnas-

tick parcurl, bat publice, institute de cultura ei


educatie de tot felul, laboratoril, spitale pentru
bolnavi ii infirmi, toate instalate si asezate cat
se poate de binevor da prilej desavarsit ort ai
cdrui soig de distractie, arta si stiinta, de a atingescopurile cele mat inalte.
Ce figura meschina va avea, in viitor, epoca
noastra atat de telebrata cu 1inguitoriil& noastre
pentru a capeta vre-o favoare, vre-o raza de soare
de sus r. cinizmuI nostru de simtiminte, luptele
noastre incarnate, intrebuintand reciproe mijloacele cele mat Ingrozitoar i cele mat reutacioase
pentru a capeta locul privilegiat ! i de aci ur-

meaza calcarea adeve'ratelor convingert ale fiecaruia, ascunderea calitOlor cart ar putea displace,
castrarea caracterelor, ateetarea simtimintelor falsesi a impresiilor false. Tot ce ridica si inobileaza

pe om, adevrata constiinta a demnittet sale,


neatirnarea, incoruptibilitatea opiniilor si a convingerilor,

expresia nerd a gandurilor intime,

toate acestea, sunt considerate ha conditiile de


fata ca niste crime Si defecte. Acestea sunt niste caMatt carl due fara iertare la decadere pe acela
cart le poseda, daca cum-va nu le Inabuseste. MoIt

sunt cart nu sufer sag simt umilirea lor, penwww.dacoromanica.ro

382

lru ca s'aii obicinuit deja cu densa. Cane le gaseste foarte firesc de a avea un stapah care, in momente de rea dispozitie, sa-1 dea cate-va bice

far a fi catust de Min vinovat.

In rnijlocul tuturor acestor schinibarl adinct


in viata sociala, productia literara va capeta si
ea bine inteles o infatisare cu totul deosebita.

Literatura teologica, care, in timpul de fata, a ajuns


pe fie-care an la dezvoltarea cea mat mare, va pieri
cu desaversire, intoernal ca si cea juridica; tot asa
se va intempla si cu toate cele-l'alte productit
cart se raporta la asezamintele guvernamentale

sail sociale de odinioara, cart nu. vor mat avea


de cat infaTsarea unor lucrarl de eruditie istorica. Nu va mat fl vorba de acea cantitate de
lucrart frivole clatorite gustului depravat sail sa-

crificiilor pe carl le face aulorul lor pentra a le


publica. .Se poate zice fara exagerare, luand drept
baza imprejurarile actuale, ca patru cincimI, cel
putin, din productiile literare ar putea dispare
-din lerg, fara ca un singur interes stiintific sa su-

fere catusi de putin, atat de mare este multirnea


lucrarilor superficiale daunatoare si proaste.
Beletristica si jurnalizmul vor fi tot atat de
lovite, Nu e nimic mat trist, mai lipsit de spirit,
mal superfical de cat literatura noastra periodica.
Dad.. bogatia culturet noastre intelectuale si a
ideilor noastre stiintifice ar trebui judecata dupa
continutul celor mat multe Ziare ale noastre, parerea ar fi foarte rea. Valoarea persoanelor, starea lucrurilor sunt juidecate aci dupa niste puncte
de vedere cart dateaza de veacurt trecute si pe
www.dacoromanica.ro

383

car stiinta noastra le-a facut de mult ridicule si


imposibile. i aceasta se explica foarte lesne. 0
mare- parte dintre ziaristit nostri sunt niste oarunt cart
gresit chemarea,, dar a caror
stare de educatie si a caror rationamente platite
stint in raport cu interesul burghez, pentru a-'at
putea Mai* lafacerean. Afara de asta, aceste ziare,

intocmal ca i multimea foilor literare, a drept


misiune de a favoriza in paginele lor de anunciuri cele mal murdare reclame si de a fructfica
morala burgheza; cronica lor asupra burget rspunde aceluiasl interes, dar pe alt teren. Interesul material al antreprenorilor hotaraste corginutul 1Dr.
In medie, literatura beletristica nu valoreaza mat
mult de cat cea jurnalistica. Aci se trateaza mat ales

in toate diformitatile lor, de subiecte de ordine secsuala, on jertfindu-se frivolitatilor unul progres
bastard oil prejudiOilor i superstitiilor celor mai

nedernne. in total scopul este de a face sa para


iumea burgheza ca cea mai buna dintre luml, cu
-toate defectele cart 'i se recunosc oare-sl cum.

Tot pe acest teren, asa de vast si insemnat,


societatea viitorulut nu va uita de a pune ordine
in toate,
un mod fundamental. A11I. stapani
nu vor fi afara de stiinta adeverata; frumosul, lup-

tele de opinit pentru a ajunge la ce e mat bun


si mijloacele de a. participa la ele se vor da ortca.ruia care va fi capabil de a aduce vre-un folos. .Atunct nu va, atirna de favoarea until librar,
de interese banestt, de prejuditit, ci din potriva
de juclecata unor oament competent1 i neparliwww.dacoromanica.ro

384

nitori pe cad el singur 11 va alege si in contra


cAror hotrirl care nu i-ar conveni uI ar putea
orl cand st apeleze la comunitate, ceea-ce astO.-zi

nu-1 este cu putinta nicl la o redactie, nici la un


librar care cauta a2s1 apara numal interesele sale
particulare. Parerea noastra, ct lupta de opinil ar
fi inabusitti inteo comunitate socialistd, o pot.
sustine numaI aceia, can considera societatea
burghezd drept cea mal perfectii, i cad cautd din
dusmnie sa parasca i sa injoseascd socializmuL
0 societate bazata pe o egalitate democrata de-

saversita, nu cunoaste nicl un fel de asuprire.

Numai libertatea cea mai desaversit a opiniilor


face -elk putinta mersul neintrerupt al progresulul
care este principiul vital al societatel. Decl, e gresita parerea, de a infatisa societatea burghezd
drept apardtoarea adevrateI 1ibertat,1 de opiniI.
Paxtidele,

cari ii -cauta interesele de clasa, vor

publica prin -ziare numaI ceea ce-1 nevdtarnator


intereselor lor de clash', si vat de acela, care indeamnd sd, facd contrariul. Ruina sa social& este
sigura, cum she oil si cine care cunoaste ImprejurArile. i intru cat priveste refuzul librarilor pentru lucrarile literare carT nu-'1 convinmal fie-care
scriitor stie cantecul acesta.
* * *

Daca individul trebue sO se instruiasca inteua


si acesta trebue sri fie scopul
asociatiel ornenestI,
el nu trebue sa fie mai putia
begat de bucata de pamnt pe care l'a aruncat inmod complect.

www.dacoromanica.ro

385

templarea nastereI sale. Carp le si ziarel il vor


face s& cunoascA oameniI si lumea, dar nicl-odata in fond. Pentru aceasta, trebue sa cunoasca

lucrurile prin el insusI si s& fac asupra lor un


studiir practic. Societatea viitoare n'ar fi in stare
s impiedice ceea-ce este cu putint& multor oamerit in starea social& actuald, cu atat maI mult,
cu cat, in majoritatea cazurilor, ar putea 11 mizeria care sa determine miscarea de emigratie.
Trebuinta de varietate in toate condipile vietel
este adinc ancorat& in natura omeneasca. Aceasta.
aptitudine apartine instinctelor de perfectie earl
sunt imanente orl-careI -flint): organice. 0 plant&

pus& inteun loc intunecos se va intinde si va


creste, ca si cum ar fi constient& de faptele sale,
in fata luminel care patrunde prin vre-o fereastrA.
Tocmal asa se intempl si cu omul. Si un instinct
care, inAscut in om, este prin urmare firesc, trebue sa caute a fi multurnit.
Satisfacerea instinctuluI de varietate nu va gasi
nicl ea piedice in societatea nouA, care, cu totul
din potrivA, o va face cu putint& pentru top. Dez-

voltarea perfect& a cailor de comunicatie va favoriza acest instinct ale cAruI legaturI internationale vor provoca inflorirea. Va fi deci cu putinta
fie-caruia de a face (cAletoriile sale de vacant&),
carI nu vor fi greil de organizat. Ort-care individ
va putea vizita terl streine, sa ia parte la o multime de expeditil si colonizarl de tot felul, cu conditie de a produce in schimb ceva folositor pentru societate.
Organele administrative ale societateI vor trebui
E5

www.dacoromanica.ro

386

sit veghieze ca s fie in to t-d'a-una aprovizion5A


alctituite din lucrurT necesare vietel in cantitate
indestulatoare pentru a multumi tuturor cerintebor. Dup5. toate Cate am zis, aceste vor fi usor
realizabile. Societatea va regula durata muncel
dup5. trebuintele eI ; ea o va face sail mal lunga,

sail mai scurta., dun& cum vor cere cerintele et


proprii safl natura sezonula Ea va putea ssa se
indeletniceasca cu productia agricola in tirnpul cutdrul sezon, cu productia industrialt in timpul cutrul altul, i s indrepte puterile de mum&

de carl va dispune, dup. necesitatile trebuintelor


sale zilnice. Prin urmare, combinnd puterea de
lucru si uneltele technice perfectionate, de carl va

dispune, ea va 11 in stare de a irnplini cu bun


starsit, ca juctindu-se, niste intreprinderel car', asUzi, par imposibile.
Societatea insArcinandu-se cu ingrijirile tineretulul WI, ea nu va pdecisi pe betraniT, pe bol-

navil, pe invalizil set Va fi datoare de a inter-

veni in favoarea fie-caruia dintre membril sel, care


ar fi devenit, pentru nu stiil care rnotiv, incapabil de a munci. Toate ingrijirile, toate consi-

deratiile se vor da acestuia ; in spitale, in case


de shrialate, adresandu-ne tuturor resurselor stuintifice, vom cauta de a-I reda societAtel ca mem-

bru activ in cel mai scurt limp, sail, dac va fi


devenit betrAn si infirm, toate sfortArile pentru a
infrumuseta zilele sale din urma, vor fi incercate.
Gandul, c altii asteapta moartea sa nentru a
cal:Ca mostenire

de la densul, nu va turbura

nicl-odata traiul sea ; i gandul ca, ajuns la bewww.dacoromanica.ro

387

trAnete, lipsit de ajutoare, va fi aruncat ca o IAmAe din care se suge tot sucul, nu-1 va neliniti
nicl-odatd. El nu va ajunge nicl ca sA fie in sarcina
caritAtei copiilor seT, nicT sd primeascd pomana
comuneT 1).

Starea morald i fizicd a societgel, sistemul


seti de muncA, de locuintA, de nutriment, imbrdcdminte, conditiile sale sociale, totul in sfArsit, va
contribui a impedica pe cAt cu putinta accidentele, boalele precoce si infirmitatile. Moartea naturalA, stingerea puteret de viatd, vor deveni pe
zi ce merge o reguld, i convingerea cA cerub

este pe pAment si di a muri insemneazd a se


apropia de sfarsit, va hotAri pe orl-cine sA trdiascd

dupd naturd. Acela care traleste mai mult, se bucurd maT mull. Viata lungA stie sA o pretulascd mal

bine clerul, care pregateste oamenil pentru lumea


cea-l'altd. Linistea existentel pop ilor le face cu putinta

sti atinga. in medie versta cea mai inaintatd a vietei.

La acest fel de trai se maT adaugA intAl de

toate faptul de a bea si a mAnca cum trebue.

Partizanil asa zisulul tregim natural* intreabd adesea pentru ce democratia socialistd pAstreazd
o atitudine nepAsAtoare cu privire la vegetarizrn.
Aceste

chestii ne da un molly pentru a (rata

acest capitol in cAte-va rinduri.


I) aOmul care a petrecut Loat viata lul, pang la o vdrst inaintatA, muncind cu cinste i cu staruing, nu trebue sit traiaseA,
la bkranetea sa, nici din caritatea copillor s, nicl din a societatel burgheze. 0 betranete neatirnatA, fiber& de orl-ce grije, de

Aari-ce obosealA., este rAsplata cea mai naturall a sfor(Arilor neintrerupte fAcute in anil de putere i stinAtate,. (Von Thilnen : cStatail

izolat,). Dar cum stag lucrurile astAzi cu burghezia noastrA ?

www.dacoromanica.ro

388

Vegetarizmul, adica sistemul care consta in


faptul de a se hrani numal cu alimente vege-

tale, a luat intat nastere in clasele secietatel cart


se gasesc in placuta situalie de a alege intre o
hrana animal si una vegetala. Pentru majorita-

tea mare a fiintelor omene0, aceasta chestie,


asta-zt, nu exist, pentru Ca el sunt sili a
trai dupa mijloacele lor, a caror insuficienta it
indeamna numal sa aproape nunkal la nutrimentul vegetal, adesea chiar la cel mat putin
substantial. Pentru categoriile foarte numeroase

ale populatiel noastre de muncitorl, in Silezia, in


Saxonia, in Thuringen, si in toate districtele industriale, cartofil alcatuiesc nutrimentul de seama,

panea nu vine de cat pe al doilea rind ; carnea,


si Inca carnea de cea mat proasta calitate, nu
apare aproape nicl o data pe masa. Tot asa cea
mat mare parte a populatiel rurale trateste fara
a manca came, cu toate c se ocupa cu cresterea vitelor, dar pentru ca. este silita de a vinde
vitele pentru a putea multumi toate cele-l'alte
trebuintl cu banil pe cart it castiga.
Pentru tott vegetarienit acestia de nevoie, dupa
parerea noastra un beafsteack, o friptura buna de
miel, ar alcatui bine inteles o itnbunatatire de

hrana. Dna vegetarizmul este in potriva pretuiref exagerate a calitgilor nutritive ale carnet, el
are dreptate ; are insa. nedreptate cand combate
intrebuintarea camel ca periculoasa i vrednica.
de temut, prin ajutorul unor argumente in cea
mat mare parte de Jill sentimentalizrn exagerat,
ca de pilda acela ct simtimentul natural interwww.dacoromanica.ro

389

zice de a omori animalele si de a manca dinteun


cadavru). Cu toate astea, dorinta de a trai phicut si linistit ne sileste a declara rzbot unel
multim i. de fiinte vii, subt forma de insecte de

ori-ce fel, si de a le distruge ; pentru a nu fi

not insi-ne pradati, trebue sa omorim si sa nimicim flarele salbatice. Dac am lasa sa traiasca in
toata voia animalele domestice, acestt amid
bunt at omulut), ne-am lua pe spinare, Ia cape"-

tul cator-va decenit de ani, o asa cantitate de


bunt amith, dintre acestia, in cat ne-ar manca)
pe toti, hi intelesul c ne vor lua propria noastra
hrana. Mat este exagerata pretentia ca un nutriment vegetal indulceste simtimintele. In Indianul cu

caracterul bland, si care se nutreste cu vegetale,


s'a desteptat si in el t bestia), cand asprimea
Englejilor Ii impinsese la rescoala.
Sonderreger are dreptate dupa parerea noastra
cand zice : Nu exista o ordine anumita in necesitatea mat mare sal mat mica a cutaror 8at cutaror alimente, dar o lege imtiAbila pentru amestecul
elementelor lor nutritive). Este v&lit c nici-un om
n'ar consimti a se nutri numalsi nurnal cu came, dar

c ar primi o hrana vegetala, cu conditia de a o


putea alege dupa gustul sal. Pe de alta, parte,
nict-un om nu s'ar putea multurni crt un nutriment vegetal hotarit, fie acesta cat de substantial. Fasolea , mazarea , lintele, intfun cuvint
toate leguminoasele sunt, de pilda, cele mat nutritoare dintre toate substantele alimentere. A fi
ceea-ce este cu.
silit la un nutriment excluziv
putinta
n'ar fi mat putin ingrozitor. Asa zice

www.dacoromanica.ro

390

Karl Marx in Capitalul s, ca proprietarii minelor din Chili silesc pe muncitoril lor, sa manance fasole in fie-care an, pentru ca acest aliment le d o vigoare mare si IT pune in stare,
cum n'ar face-o nicl o alta hrand, de a purta
cele mai grele sarcint Muncitoril resping adesea
fasolele, dar flu primesc alta hrankin loc, si deci
sunt nevoiti de a le manca.
Este vclit ca, cu cat civilizatia a facut progrese,

hrana vegetala a intrat cu alat mai mult In obiceiuri si inlocueste alimentatia exclusiv animal&
asa cum exist& ea la popoarele earl se indeletnicesc cu venalul si pastoritul. Varietatea in cultura plantelor este mai ales semnul unul grad

Malt de civilizatie. La aceasta se mai adaoga ca


putem trage dintr'o suprafata anumita de pament

mai multe substante de hrana vegetala de cat


s'ar putea produce came prin cresterea vitelor.
Asa se intempla ca hrana vegetala joaca un rol
din ce in ce mai insemnat, cad importul de carprovenind din exploatarea burgheza nesocotita din Cate-va tAri, mai ales din America de
Sud, care a fost facula la noi intr'o epoca recenta, n'a intarziat de a lua aproape sfirsit in

putini ant Pe de alta parte, putem considera ca.


cresterea vitelor nu se face numal i numal din
pricina camel, dar si pentru lana, blank matasuri,
piel, lapte, ou, etc., ca o cantitate de industril
si de trebuinti omenestl depinde de ele, i ca. in
afara de asta o multime de remasite ale industriel si ale muncet nu pot sa gaseasca nicaieri o
intrebuintare mai folositoare de cat in cresterea
www.dacoromanica.ro

391

vitelor. In sfirsit marea va trebui sa deschida omenireI viitoare, cu totul alt-fel de cat pana acum, co-.
morile et aproape inepuizabile de alirnente animale.

Vegetarismul, luat numai ca sistem exclusiv de


alimentare, nu e ded nici probabil, nici necesar
pentru societatea viitoare ; nu e nici chiar cu putinta.
Dar, momentan, va fi vorba mat mull., intru

cat e luat ca hrana, de calitate de cat de cantitate. Cantitatea nu pretueste mult cand lipseste
calitatea. Aceasta va mal fi imbunatgita in mod
insemnat prin modul noir de preearatie al bucatelor. Aceasta prepara tie va trebui ded condusti
tot atat de stiintificeste ca si cele-l'alte lucrdri

ornenest1, daca vom vroi sa fie cat se poate de


folositoare. E de nevoie pentru aceasta de doua
lucrurl : stiinta si instalatie. Ar fi de prisos sa.
insistam si aci asupra punctuluI ca cea mal mare
parte a ferneilor noastre, cad aii mal ales datoria
de a prepara alimentele, nu sunt si nu pot fi in
posesia acestel stiintI. Dar le lipseste pentru aceasta si toate instalatiile necesare. Curn ne putem convinge in orl-care bucatarie de hotel, in
orl-care bucatarie cu aburi din cazarma sail spital, oil in toate expozitiile de arta culinara, exista
de pe acuma niste aparate de fiert si de fript de
o inalta perfectie tedmica, adica stabilite dupa
principiile stiinta E vorba de a obtine rezultatele cele mal folositoare, intrebuintand un minimum de putere, de timp si de material. Si acest
lucru e cu atat mal insemnat cu cat se raporta
la alimentatia onleniret Din punctul acesta de
vedere, mica bucatarie particulara pentru o casa
www.dacoromanica.ro

392

mica '91-a trecut deci timpul ; ea este un fel de instalAie care risipeste si prapadeste vremea, puterea i materialul in chipul cel mal nesocotit.
Prepararea complecta a alimentelor va fi Iii societatea nout o institut.ie asemenea sociala care

va fi impinsa la cel mal inalt grad din punctul


de vedere utilitar i folositor.
Valoarea nutritiva a bucatelor creste in virtutea
facultateI lor de asimilare usoara ; i aceasta din
urma e de mare insemnatate 1). DecI numaI societatea noun. poate sa faca cu putinta pentru

tol,1 un sistem de alimentare conform natureI.


Caton zice, spre lauda Romel antice, ca pana
In veacul al VI-lea al existenteI sale (200 anI Ina-

inte de Christos) se mal &eel multl indivizi

cart cunosteati leacurile, dar ca aceia nu facean


de cat sa ingrijasca pe bolnavI, n'aveati de lucru.
Oamenil "traiail inteun mod atat de simplu si de
cumpetat, incat foarte rar numal se intimplail
boll, i incat felul de moarte cel maI obicinuit
era moartea datorita btrenetel. Aceasta stare de
lucrurI nu se schimba de cat cand abuzul Si
inactivitatea, pe scurt neregularitatea vietei pentru
unit, mizeria i chinurile pentru alii, faceati jertfe
imprejurul lor. cCine mananca p4m, traieste
adic mult, a zis italianul Cornart in yeacul al XV1-lea, dup citatia lul Niemeyer.
In sfirsit chimia va servi si ea in societatea

viitoare la prepararea alimentelor nol i perfeclionate, i aceasta intfo mnsura necunoscuta pana
1) cFacultatea de asimilare a alimentelor are o mare inseinna.tate pentru individ,. (Niemeyer: cGesundheitslehre,).

www.dacoromanica.ro

393

asta-zi. In timpul de fata, aceasta stiinta se intrebuint.eaza pentru a inlesni falsificarile si escrocheriile. Este cu toate acestea limpede ca un ali-

ment, bine preparat chimiceste, avend aceleasi


proprietati ca si un product natural, trebue sa
implineasca amlasi scop. Modal in care va fi
preparat e hicru de al doilea rind, indata ce productul in sine respunde la tot ce se cere de altlel din parte-I.
Afara de aceasta, daca s'ar mai adaoga la stabilimentele centrale de preparatie a alimentelor,
ni,ste instalatil centrale de spalatorie unde rufele
se vor spala, se vor usca si calca prin ajutorul
unor procedeurl mecanice si chimice ; daca s'ar
intretine afara de incalzitul si luininatul central, si
distributiile de apa rece si calda, si stabilimentele balneare suficiente ; daca, s'ar confectiona in

ateliere centrale rufaria si imbracamintea,atunci


loata viata domestica va fi radicalmente transtormata si simplificata. Servitorul, acest rob al tuturor toanelor 4 stapaneh sale, va pieri, dar odatit
cu el si doamna.)
E--i<--3

www.dacoromanica.ro

FEMEIEA IN VIITOR
Acest capitol poate fi foarte scurt. El contine
pur si simplu consecintele carl vor decurge pentru situatia femeiel din toate cele ce am spus pan&
acum, consecinte pe cari fie-care le poate trage
insusi.

FemeTea, in societatea noud, se va bucura de


o neatirnare complecta, atat din punct de vedere
social cat si din cel economic; ea nu va Ii supus& nici macar unel umbre de stapanire sail de
exploatare; ea va fi asezat fao de barbat pe acelasi picior de absolut egalitate si libertate.
Educatia ei va fi aceeasl ca si a barbatulul, afar& de cazuri in call deosebirea sexelor va cere
neaprat o esceptie la aceast& regula si o metoda
particular& de dezvoltare ; ea va putea, in niste
conditii de tral adevrat conforme naturei, sA-si
dezvolte toate formele si aptitudinile sale fizice
si morale ; ea va fi libera, pentru a-0 manifesta
activitatea sa, de a-sl alege terenul care va placea
mai mult dorintelor sale, inclinatiilor si dispoziliilor sale. Asezata In aceleasi conditii ca si barba-

tul, ea va fi tot atat de activa ca si dnsul. Ceva mai mult, intrebuintat mai intal ca munciwww.dacoromanica.ro

395

toare la vre-o munch' practica, ea va da, mal apoT,..


grijile sale pentru educatia si instructia tineretulul ;:.

o a treia parte a zilel va fi intrebuintata pentru


a esercita o arta, o stiinta oare-care, pentru a implini in sfarsit, intr'o ultima perioada a zilel, vre-ofunctie administrativa. Ea va cauta placere si distractie cu semenele sail cu semenil sel, dupa cum
iI va conveni si dupa imprejurari.
Ea se va bucura intocmaI ca si barbatul de o cornplecta libertate in alegerea dragosta Va aspira

la casatorie, va cerceta si va conchide unirea el


Para a lua in seama alt-ceva de cal inclinarea sa_
Aceasta unire va fi, ca in timpurile primitive, un
contract privat, fara intervenirea nici-unul func
tionar, dar se va deosebi de aceea de atund, intru

aceea Ca femelea nu va cadea, in urma unut


targ sail unul dar, in manile until om caruia if
va fi roaba si care va putea-o respinge dupa
pofta lul.

Fiinta omeneasca va trebui sa fie in stare de a


se supune Mal mal puternic dintre instinctelesale tot asa de liber ca la toate cele-l'alte aplicart
naturale. Satisfacerea instinctului sexual e lucru

tot ata de personal ori-cdrui individ ca fi aceea a ori-cdrui alt instinct pe care 'i l-a dat
natura. Nimeni nu va avea de dat socoteala asupra

acestul punct; si nici un strain nu se va amesteca aci. Inteligenta, educatia, neatirnarea, vor face
alegerea mal usoara si o vor indrepta. Daca evre-o incompatibilitate, daca ce't dol sott sunt dezabuzat,i, dad. 'si. devin antipatici unul altuia, mo-

rala va porunci de a deznoda o situatie devenita


www.dacoromanica.ro

396

tot atat de protivnica naturel cat i moravurilor.


BarbatiI i femeiele find in numer egal, toate imprejurarile carI ar osAndi o multime dintre acesti
din urma la celibat salri la prostitutie, vor pieri ;
prin urmare barbat,il nu vor mai putea sa ia drept
-scuza dispropo0a numerica a sexelor. Pe de alta
parte, schimbarile radicale incercate de conditiile
-sociale, vor inlatura toate piedicele i vor suprima
toate pricinele de dezorganizatie
asa cum
am aratat-o mal sus inriuresc azi viata conjugala i o impedica at'at de multe orl de a se dezvolta in intregime.
Toate aceste piedicl i contrarietatl ale naturei

earl

in situatia actuala a femelel a facut sa se considere ca perfect cu dreptate faptul ca alegerea


-dragostel sa fie libera i ca unirea sa poata fi si
ea desfacuM la nevoie, fara impedicarl din afara.
-a unor oamenl car% la urma urmel, nu sunt dispusl a urma mal departe cu schimbarea traiulul
nostru social de- asta-zl. Asa se intempla, de pilda,

Ca in cursul unel polemice indreptata in potriva


sfortarilor facute de Fanny Lewald pentru ernan-ciparea femeiel, Mathilda Reichardt-Stromberg zice
.curn urmeaza

Daca cereti pentru femele egalitatea drepturilor absolut ca pentru brbatf, in viata sociala si

politica, atund George Sand are si ea absoluta


dreptate in revendicarile el emancipatoare carl nu

tind la nimic alt-ceva deal a cere ceea-ce a posedat i poseda barbatul de demult. CUT nu are,
la drept vorbind, nicl un inteles motivul prin care
se admite ca nurnal capul femelel si nu si inima

www.dacoromanica.ro

397

ei sd ia si s fie liber de a lua si de a.


da aceeasi parte ca i brbatul la aceasta ega
lizare a drepturilor. Din potrivd, dac femeiea,
in virtutea naturel sale, are si dreptul i datoria

cad nu trebue sd uitam de sarcinele pe carl


le avem de a incorda la extrem fibrele creeruluY s&i pentru a fi in stare de a lupta cu gigantii
intelectuali ai sexului contrarid, ea trebue sa

mai aiba ca si ei, pentru a mentine echilibrul,


dreptul de a accelera btile inimel sale astfel, cum va conveni. Caci am citit cu toatele
si fard ca pudoarea noastrd sd fie cfausi de putin
scandalizat de cdte on Gcethe, pentru a ne
folosi de cea maT mare pilda, a cheltuit, mered
cu fernei noi, toatd crildura inimel sale si tot entuziasmul sufletuluI sed mdret. Omul cu bun simt
nu gaseste aceasta decdt foarte firesc, mai ales
sub motivul ca sufletul cel marininos al lui Gcethe
era gred de multumit ; numaT moralistul mrginit se opreste i gaseste ceva de observat. De ce
deci luatl in Waite de joc sufletele cele marl
ce se gsesc printre femei?
Sa admitem de
pilda e sexul femeiesc in intregime s'ar corn pune
fara esceptie, din suflete mail* ca George Sand,
c fie-care femele ar fi o Lucrezia Floriani, al Qdrei
copil sa fie numal copil aT dragostei, dar crescendu-1 nu mai putin atat cu afectiune i cu devotament cat i cu judecata i ratiune. Ce ar deveni barbatiT in ast-fel de conditiunl? Nu incape
nici o indoiald ca lumea ar exista, c ar face progrese ca si astdzi i cd s'ar simti poate mull mat
bine,.
www.dacoromanica.ro

398

Autorul are deplina dreptate. Ceea-ce a facut


Goethe si George Sand, ail facut-o si o fac Inca
-asta-Zt mulct alciI cad insa nu pot fi comparact
cu Gcethe Zia a perde in societate din stima si

consideratia lor. Ajunge de a se opri la un punct


de vedere special si toate merg de la sine. Femelele din categoria aceasta sunt multe la numr
si nicl macar nu exista in sustinerea aceasta vre-o
modestie ; dar luate in multirnea lor, ele se ga,sesc in Mste conditil mull mal defavorabile, si
in sfarsit, femelele de caracterul luI George Sand
sunt asta-z1 foarte rare. Dar cu toate astea, o si-

tu* de felul acesta este, in zilele noastre, protivnic moravuritor, pentru ca calc legile morale
stabilite de societate si pentru c6. e in contrazicere cu firea chiar a starel noastre sociale. 0asatoria silit este, pentru societate, unica legAturt
moralti) a sexelor : gall de ea, orb-care all&
unire sexuald, cum ar fi ea, este imorala. ti
toate acestea sunt in perfecta ordine. Casatoria

burghezA. este urmarea proprietgel burgheze, cum

-am aratat deja. La aceasta casatorie, strins le-gata de proprietatea individuala, de dreptul de
mostenire, e de nevoie copil degitiml* pentru a
deveni mostenitort,, i acesta e scopul casatorieT burgheze. Subt apasarea conditiilor sociale,
clasele stapanitoare o imputa._ chiar acelora cad
n'ati nimic de lsat dup. moartea bor. -1)
1) DacA d-rul Schaeffle, in lucrarea sa intitulatA, cStructura si
-via4a corpulul social*, sustine ca c a slabi legAtura conjugal& in-

lesnind divortul n'ar fi de dorit, c aceasta ar fi in contra dato

ffiilor morale ale unirel sexelor omene01 i ca ar fi stricator atat

www.dacoromanica.ro

399

In sfirsit, cum, mai ales in societatea noua nu


va fi -mimic de mostenit, afara numal daca s'ar
considera mobilierul casel ca o parte de mostenire in deosebt importanta, casatoria silita va pieri,
cu desaversire, din pricina aceasta. Aceasta ajunge

pentru a nimici chestia dreptulul de mostenire,


pe care socializmul nu va avea nevoie sa-1 desfiinteze.

Femetea va fi clect cu desaversire libera ; menagiul i copiiI set, dac it are, nu vor face de

cat sa-I creasca fericirea, far a-I rapi nimic din


neatirnarea sa. Ingrijitoarele, institutoarele, amicele sexulul et, fetele tinere vor fi alaturI de densa

ori de cate orl va avea nevoie de ajutor.


Se poate intempla sa se mal gaseasca si in
societatea viitoare unit barbatt cart sa zica, ca
klumboldt:_ Nu sunt facut pentru a fi tata de
familie. Pe langa asta mai cred O. a me casatori
este un pacat, si a face copil este o crima,. Ce
are a face insa ? puterea instinctulut [natural va
ingriji de echilibru, i n'avem nevoie de a ne nelinisti asta-zt de pesimismul filozofic al WI Main-

laander sad Hartmann, care prin Statul ideal*


las& a se intrevedea distrugerea societatel prin
sine insast.
pentru pastrarea populatiet cat i pentru educatia copiilory, n'am
nict macar trebuinta de a atrage atentia, dup toate cele expuse.

lu numal ca socotesc aceste parert ca inexacte, dar a sunt chiar


aplecat a le tine ca timoralep. Cu toate acestea d-rul Schaeftle va
li de parere ca mine pentru a gasi ca nu se poate concepe introducerea sau mentinerea unor dispozitil cart ar lovi conceptiile
ce 'si-le-ar putea face despre morall, o societate Inaintata la un
grad de civilizatie mult mat inaintat tie cat cea din timpul de fata.

www.dacoromanica.ro

400

Din potrivA. insA, Fr.. Ratzel are foarte mu1t1


dreptate cand scrie:

Omul n'ar trebui sec se mai socoatci ca a


exceptie a legilor naturei, ci sei inceapei din
potrivei de a cerceta, ceea-ce In propriele salefapte 0 cugeteiri le este conform, 0 sel se sforOM de a-si indrepta viata dupet aceste legi.
El va ajunge ast-fel de a organiza viata comunct cu semenii si, adicet familia 0 Statul,.
nu dupei legile veacurilor trecute, ci dupei.
palncipiile rationale ale unei conceptii exacta
a naturei. Politica, morala, principiile fumdamentale ale dreptului hreinite pn azi prin-

tot felul de izvoare, nu se vor mai modela

de cdt conform legilor naturale. Existenta a-

devdrat vrednicei de om, despre care se viseazet

de mii de ani, va deveni in sfir0t o

reall--

tate, . 1)

Ei bine, aceastl. vreme se apropie cu pa


riasi.

u-

Societatea omeneasa a trecut, in tungul

veacurilor, prin toate fazele dezvoltarei, pentru a


atinge in sfarsit, obarsia ei, proprietatea comunistgt
si absoluta egalitate i fraternitate, nu numal a

mernbrilor sel gentilict (Gentilgenossen) dar si


a tuturor oamenilor. Acesta este progresul imens
pe care l'a filcut. Ceea-ce societatea burgheza a
rvnit i n'a izbutit, i nici nu putea izbuti,
realizarea libertAteT, egalitMeT si a fraternitalel,
socializmul o va infdptui.

Dar omenirea intorcendu-se la punctul de ple1) Citat de IImcke1 In Istoria naturall a ereatiuneT,. Editia IV-a.

www.dacoromanica.ro

401

care al dezvoltarel sale, aceasta se face pe o

treapta cultural& mult mat inalta, de cat aceea


de la care a pornit. Daca societatea primitiva a
posedat proprietatea colectiva in clan 3. si in tgens2.,

aceasta se afla in forma sa cea mat bruta. si pe


treapta cea mat nedezvoltata. Mersul de dezvoltare ce s'a saversit de atunci, a disolvat de altfel proprietatea colectiva, a zdrobit ginii1e i a

atomizat societatea intreaga, in acelast timp insa


a imultit in chipul cel mat puternic in diferitele sale
faze, fortele productive ale societatet si multipicitatea trebuiritelor, din gint1 i triburt a creat

natiunile, odata cu aceasta insa a produs in cele


din urma o stare care sta in contrazicered cea mat
izbitoare cu trebuintele aproape ale intreget societati, i. las& s& apara acuma ca unica soIuie
a acestel contrazicert retransformarea pe baza
cea mat intins a proprietatet i fortelor productive in proprietate colectiva.
Societatea reia ceea-ce poseda alta data, insa
cu privire la conditiile not de productie ist intocrneste intreaga sa subzistenta materiala pe
treapta culturala cea mai inaltel, care face acum
cu putinta de a harazi tuturora ceea-ce in imprejurarl primitive era numal privilegiul unora
sail al cator-va clase.
In sfarsit redobandeste i femetea rolul activ
ce l'a avut odata in societatea primitiva, ea nu
devine stapana ci egal indreptatita.
Sfarsitul dezvoltaret Statulut e de o potriva
cu inceputul existenteI ornenestI. Egalitatea primitiva se reintoarce in sfarsit. Miscarea circula26

www.dacoromanica.ro

402

toare a lucrurilOr omenestI deschide i inchide


existenta materno-materialao, scrie Bachofen, presimtind lucrurile viitoare in partea intaia a in-

semnateT sale scrierl Das Mutterrecht".


IntocmaT ca si Bachofen, i Morgan isT cla pa-

rerea sa .asupra societateT burgheze, Were care,


fara ca sa cunoasca socializmul mal de aproape,

se lovete de minune cu a noastra. El scrie

gpe la aparitia

civilizatieT, cresterea bogatieT

a devenit asa de uriasa, forrnele el asa de felurite, intrebuintarea el asa de cuprinzetoare, si administratia el asa de indemanateca in interesul
proprietarilor, in cat aceasta bogatie a devenit
fata de popor o putere de neinvins. Spiritul omenese e ca nedumerit i fascinat inaintea propriel
sale creatiunt Dar cu toate astea va veni vremea, cand mintea va ajunge stapana pe bogatie,
si va stbill atat raporturile dintre Stat si proprietate, pe care o ocroteste, cat si limita in
drepturile proprietarilor. Interesele- societatel primeaza cu desaversire interese individuale, si amendoue trebuesc inthurrite inteun raport drept
armonic, venatoarea escluziva dupa bogatiT nu
este scopul final al omenirel, daca adeverat este
ea progresul remane legea viitoruluI, cum a fost

pentru trecut. Timpul care a trecut de la aparitia civilizatieI este numal. o mica parte din viata
trecuta a omenirel, numaT o mica parte a aceleia
ce-I mal este dat sa traiasca. Descompunerea societateI sta amenintatoare in fata noastra cu incheiere a unel evolutil istorice a care! unic scop

www.dacoromanica.ro

403

final este bogatia ; ceici o ast-fel de evolufie con-

fine elementele propriei sale nimiciri.


Democratie ;tn adminisfratie, frcitie in societate, egalitatea drepturilor, educatia generaki, vor inaugura apropiata treaptei .mai
"inaltei a societatei, conducnd-o neincetat la
experientd, intelepciune fi qtiin(d.

Ea va fi o reinviere dar sub forma


mai inaltd a liberteitei, egaliteitei fi a frdlid vechilor gin(i" i).
Vedem dect cum oament cart judea. din dife-

rite puncte de vedere, pe baza cercetrilor lor


stiin(ifice, ajung la aceleast rezultate ca si nor.
Emanciparea deplina. a femeIet si punerea et pe
acelasl picior cu barbatul, este scopul final al
dezvoltdret noastre culturale, a atilt realizare nu
o- poate impiedica nict o putere de pe pAment.
AtuncI de abia, omenirea va ajunge la cea mat
inalt a el dezvoltare. Abia atuncl va veni cvrsta

de aur, pe care oarnenit o viseazt si o ravnesc


de atatea mil de anl. Stapnirea de clase isl va.
fi ajuns sfarsitul si o data. cu dnsa si stapnitea unul sex de catre cel-l'alt.

1) Morgan: Ancient Society, pag. 552. Citat in Engels: cOrigina

famine..

www.dacoromanica.ro

404

INTERNATIONALISM

0 existenta vrednica de om nu poate st fie


numal privilegiul unuI singur popor care, oil cat

ar fi de pulernic, n'ar izbuti Mci de a crea nici


de a mentine aceasta stare de lucrutl, pentru ca
ea nu este de cat productul unel comuni tali de
forte si de tendinte internationale. Cu toate ca
ideia 4 natiune stapaneste Inca pretutindeni spiritele, 0 i cu toate ca multi se servesc de densa
pentru a mentine puterea politica si sociala de
fata, pentru ca aceasta nu e cu putinta de cat
inauntrul frontierelor nationale, nol totusi nu mai
putin am intrat adinc in internationalzm.
Conventiile comerciale si maritime, tractatele
postale universale, expozitiile internationale, congresele pentru dreptul international si unificarea
msurilor, congresele lucratorilor carI caracterizeaza era noua,
expeditiile internationale de exploratie, comertul i traficul nostru, toate acestea
si alte multe Inca, demonstreaza un caracter international pe care Fat imbracat tendintele deosebitelor popoare civilizate, cu toate limitele lor nationale,

cad din ce in ce se deschid mai mult. .Deja, in


opune're cu munca nationala, vorbim de o maned
universald, careia 11 dam cea mal mare insemnatate, pentru c de ea depinde bunul trai si prosperitatea natiunilor, luate in parte. Schimbarn o mare

parte din propriele noastre producte penqu cele


din tell streine, carl, lipsindu-ne, n'am putea trai,
infocmai cum o ramura de industrie sufera.
www.dacoromanica.ro

405

cand cutare alta decade, asa i productia nationala a uneT tbrI sta foarte reti cand aceea a unel
alte Vert lancezeste. Legaturile diferitelor tOrl intre

dOnsele vor deveni din ce in ce mat strinse, cu


toate turburarile cart s'ar putea intempla, precurn
rOzboaiele

agitapile nation ale, si aceasta pentru

c interesele materiale cele mat puternice dintre


boate, hotaresc totur Fie-care cale noua, fie-care
imbunatatire a unlit mijloc de comunicatie, fiecare descoperire safl perfectionare a unul sistem
de productie, avend ca urmare ieftenirea marfurilor, intareste intimitatea acestor raporturt Usurinta cu care se poate face contactul personal
intre tOri foarte departate unele de altele, este un
factor nog Si foarte insenmat in lantul relatiunilor. Emigrarea i colonizarea alcatuiesc un alt
factor puternic. Un popor invata de la cel-l'alt si
amendo6 cauta a se intrece feciproc printeo lupta
de emulatie. Odata cu schimbul de producte materiale de orl-ce fel, se face si schimbul de productil intelectuale. Studiul limbelor streine devine

o necesitate pentru milioane de indivizt Alaturi


-de interesele mteriale nirnic nu indeamna. mat
mult la inabusirea antipatiilor ca initiarea in
limba si in productiile intelectuale ale unui popor strein.
Progresele cart se realizeaza in chipul acesta

pe scara internatronala aU ca urmarl faptul ccl


diferitele pri se aseanCend, din ce In, ce ma
mutt in conditiile lor sociale. La natiunile civilizate i cele mat inaintate in progres, i cart
tocmai pentru aceasta, ne da un termen de coinwww.dacoromanica.ro

406

paratie, aceasta asemnare este deja atat de mare,


in cat acela care a inceput sa cunoasca structura sociala a unul popor cunoaste in aceIa
timp, in loath intinderea el, aceea a tuturor celorralte popoare. E aci aproape acelas lucru ca si in
natura in care, la animalele de aceeasl specie, scheletul este identic intru cat priveste organizatia si
structura, ceea-ce nu impedica ca la fie-care gen
sa se manifeste oare-carl schimbarl in talie, in
vigoare si in alte particularitatl accesoril
Mal reese de aci Ca pretutindenl unde exista
baze sociale identice i efectele lor trebuie sa fie
aceleasl; ingramadirea averilor marl contrasteaza.
cu saracia multimel, cu robia salariatulul, cu servajul muitimel sub masinizm, cu predominarea
minoritatel asupra majorilat.el si cu toate urmarile 'earl decurg de aci.
De fapt, vedern ca aceleasi contraste de clase
carl bantuiesc in Germania, pun in miscare toata
Europa si Statele-Unite. Din Rusia pana in Portugalia, de la Balcanl, de la Ungaria si Italia pana
in Anglia si Irlanda, intlnim acelasl spirit de nemultumire, aceleasl simptome -dd fermentatie sociala, de boala generala si de descompunere. Eta
par deosebite in manifestatiile lor exterioare, dupa
caracterul populatieI si forma slarel politice, dar
in fond sunt perfect aceleasl. Si pricina const
in adincile contraste sociale. Pe an ce dureaza
aceasta situatie, ele devin tot mal acute, imprimanda-se tot mai adinc i mal larg in corpul
social, pana Cand la urma urmel, poate pentru un

molly neinsemnat, sa se faca explozia, si s se


www.dacoromanica.ro

407

resphndeasch ca o loviturh de trhznet in Intreaga


lume civilizath, chemand pretutindent spiritele la
lupth pentru progres sail contra lut.
Rzboiul Intre lumea nou si veche va izbucni.
0 multime de oament va intra In seenh, se va lupta
cu o multitne atht de mare de putert intelectuale

cum nu a ve'zut nici odat& lumea in rzbol, si

nicl nu va vedea pentru a dbua oarh, cad ea

va fi cea din urma luptei sociald. Veacul al


XIX-lea Isi va atinge cu greti sfirsitul Ma ca aunt& lupth sh fi izbucnit.
Societatea nou& se va interneia dect pe o te.melie internationall Natiunile se vor infrdti, 10
vor Intinde mainile, si se vor gandi apol de a intinde tot mat inainte starea cea nouh de lucrurt
pentru toate popoarele de pe 'Anent 1). Ete vor
veni unul la altul, nu ca vrajrnast cart cauth a
exploata si a robi, nu ca reprezentantt at unet
credint1 streine pe care ar vrea s'o impun, ci ca
amid cart vor sh devie fiinte omenestt civilizate.
Popoarele civilizate odata intrunite intr'o federatie vast, va veni si timpul and <x-furiile rzboiuluI vor inceta$.. Pacea vesnich nu este un vis,
cum cred si fac sh ereadd si tott cet-l'al(t, clomnit
in uniform& de pe pament. Va veni timpul atunct

cand popoarele vor fi recunoscut adeveratul lor


interes, si acesta nu va mat fi pdzit prin lupte
si rkboaie, prin pregatirt rzboinice, el tocmai
1) gInteresul national 1 interesul ornenirel sunt astg-z1 In depling dumAnie. La un grad. mal inalt de civilizatie. cele doul in-terese se vor 1mpreuna qi nu vor forma de cal unul singur,. kVork
Thilnen, 4 Statul izolat*).

www.dacoromanica.ro

408

prin contrariul. Ast-fel cele din urrna arme vor

intra ca si inainlasele lor in colectiile de antichitall pentru a ar6ta generatiilor viitoare cum precedentele lor se sfasiara timp de mil de ant, pank
ce in sfdrsit fiinta omeneascit va fi triumfat in
sine insa.% asupra flare! selbatice.

Generape viitorulut vor

s'eversi

atunci fail

greutate sarcinele asupra cdrora spiritele superioare

din vremurile trecute vor fi reflectat atat de mult

0 a caret solutie o vor fi cautat fara a o putea


atinge 1). Un progres facut in civilizatie va aduce
pe un altul, va impune omenirel datoriele el' not

0 o va duce la o dezvoltare intelectuala tot mat


vasta.

1) Aa se face a Condorcet, unul dintre enciclopediti1 franceil


al veacurul din uring., a avut, intre altele ideia unel limbl universale comune; el apArase qi egalitatea des6v6ritA a drepturior
femeYel.

www.dacoromanica.ro

409

SUPRAPOPULATIUNE

Dupa ce am vorbit de internationalizrn, ne putern da i parerea in deplina. libertate asupra unet


alte chestit de o actualitate arzkoare aceea pe
care unit o numesc cresterea populatiel. E con-

siderata chiar ca o chestie de cea mai mare insemnatate, si de solutia careia atirna inainte de toate
solutia celor-l'alte. De la Malthu3 incoace, s'a die-

cutat mutt mat ales asupra leget dupa care se


imulteste populatia. In cartea sa ajunsa celebra
faimoasax., Incercare asupra principiuluT de
populatie, care, dupa Karl Marx, nu este decat
4un plagiat copilaros, superficial, ipocrit i declamator, al lucrarilor lut Sir James Stewart, Towsend,

Franklin si Wallace, etc., si care nu cuprinde o


fraza de cugetare personala*, "Malthus emite opinia ea omenirea creste dupa o progresie geometria, (1, 2, 4, 8, 16, 32 etch), pe cat& vreme
productia alimentelor nu urmeaza de cat o progresie aritmetica (1, 2, 3, 4, 5, 6, etc.).Ar urma
necesarmente de aci ca, intre cifra populatiet si
intre resursele alimentare s'ar stabili o disproportie prin care multirra intregt ar, pieri de mizerie i ar muri. Impunerea continentet in procreatia copiilor ar fi dect necesara, de asemenea

si abstinenta de la casatorie daca nu ar avea

cine-va niljloacele indestulatoare, pentru ca all-

mintrelea n'ar avea copiit un loc la banchetul


nalureto.

Teama de suprapopulatie este deja veche. Am


www.dacoromanica.ro

410

vzut c-a asupra discutiei conditiilor sociale, ail


gandit deja Grecii, Romanil, si cel de pe la finele
evuluf mediti.
Ea stapanise si pe Voltaire, care a publicat un stadia prin intaiul sfert al veacului al XVIII-lea. Aceasta

teama --si aci e un punct caracteristic care merit& de a fi luat in seam& destui de serios se
manifestase neincetat mal ales in perioadele de
decadere si de ruin& ale vre-uneI starel sociale.
Aceasta se explica. Toole conditiile sociale s'ati

sprijinit pana azi pe stapanirea de clase ; insa,


cel mal bun mijloc de a provoca precumpanirea
unel clase este luarea in stapanire a pamentului.
Acesta trece din marine, unui mare numr de proprietari in acelea ale until mic numr care nu-1
intrebuinteaza si nu-1 cultiva decal in chipul cel
mat incomplect. Multimea cea mare find ast-fel
lipsita de avere si de mijloace de traY, partea el
de existent& atirna de buna-vointa a stapanilor.
Dar aceslia, la rndul lor, lupta inire dOnsii. Aceast& lupta imbraca niste forme speciale, dupa
conditiile in carl se aft& societatea, si sfarseste
nea prat prin concentrarea proprietatel fonciare
inteun numr tot maI restrins de mitini ale chisel
stapanitoare. In aceste conditil oare-care imuItire
-a familia devine o sarcina pentru cel mai sraci,
si spectrul suprapopulatiei apare. Acesta respandeste cu atat maI multa groaza, cu cat proprie-

tatea fonciara se stringe in mai putine maini i


cu cat pamentul perde din productivitatea sa, multamita uitarei in care se lasa cultura, sari simplel sale intrebuintari pe care o fac proprietarit
www.dacoromanica.ro

411

mal mult spre placerea lor. Niel odata Roma si


Italia nu aft fost mal srace in resurse alimentare
decat atunci cand intregimea pamntului cazuse
in mainile aproape a 3000 de proprietari ; de unde
si strigatul de desperare : Proprietatea cea mare
duce Roma la decadere. Pamntul se transfor-

mase in teritorii vaste de venatoare si in gradint


minunate de placere ; in multe Orli se lasase necultivat, de oare-ce cultivarea sa prin munca robilor costa mal mult decal cerealele i granele
cart se importaa din Sicilia si din Africa. Aceastl
situatie mai deschidea o alta usa larga camatariei
nerusinate de cereale. Saraciti in chipul acesta,.
cetatenii romani i cea mai mare parte a nobililor preferara mai bine sa, renunte de a se casatori si de a face copil. .Asa se ivira acele legi cart
premiara casatoria i paternitatea, pentru a pune
piedica 'in descresterea neincetata a poporulul sta'Janitor.

Acelasl fenomen se intemplase la sfarsitul evului media dupa ce, de veacurli nobilimea rapise
bunurile de la o multime de Want, i proprietatea lor comunala tot de odata, aceasta prirt

tot felul de mijloace, atat viclene cat i cu sila.


Si cand s'att rsculat tranii

si tot el aa fost

i raptul n'aa urmat de cat cu mat


multa putere si se intinsese chiar pana la averile
Bisericel. Nicl-odata numerul hotilor, al cersetorilor si vagabonzilor n'a lost mat mare decat irk
perioada care preceda i urma imediat Reforma.
Populatia rurala, expropriata find, alergase hi
orase ; dar si aci conditille muncel ail devenit tot
invinsl, hotia

www.dacoromanica.ro

412

mat rele, pentru motivele pe cart le-am expus. $i


asa s'a intemplat ca suprapopulatia* se manifesta din toate partile.
Malthus ist facuse tocmai aparitia in acea perioada a industriel engleze in care descoperirile
mot ale hit Hargreave, ale lul Arkwright si ale hit
Watt introduciati in mecanica si technica niste
schimbari adinci cart inriurira mat intal si ca deosebire asupra industriilcr bumbaculul si ale inulul
-.si cart rapira panea la zecimi de mil de lucratori cart muriati acum de foame. Concentrarea
capitalelor si a proprietgel fonciare luase piste proportil uriase in epoca aceasta in Anglia, si odata
cu imultirea repede a bogatiel pe de o parte, coin-

cida mizeria masselor pe de alta. La un ast-fel


-de moment, clasele stapanitoare, cart aveati toate

motivele de a considera lumea asa cum era ca


cea mai bunk ail trebuit necesarmenle sa caute
a explica in felul lor un fenomen asa de con-tradictoria ca s6racia rnultimet, in mijlocul cresterel bogatiilor si a celel mal inalte prosperitatl
industriale. N'ati gasit insa nimic mat bun decal
sa arunce gresala pe cresterea prea repede a nuInerulul lucratorilor, crestere datorita procrearel
copiilor, in loc. de a arunca vina pe faptul di bel.cugul lor era pricinuit de sistemul de productie
capitalista si de acumularea pamentulul in manile
land-lorzilor. In conditiile acestea, plagiatul copiiaros, superficial si declarnatorith) pe care-I publicase Malthus, nu facu deck sa exprime cu vio,lenta gandurile si dorintele ascumse ale clasel
stapanitoare si s justike purtarea et in fata lama
www.dacoromanica.ro

413

Asa se explic& aproabarea uimitoare pe care o


avuse de o parte, si dusrnnia violent& pe care
o intelnise de pe alta. Malthus pronuntase, la

timp, pentru burghezia englesei, vorba care


trebuia, si de aceea, cu toate cci scrierea sa
trot continea ,,nici-o singurd frasci de gdndire
personalet",_ el era celebrat ca oni mare, ont
insemnat, iar numele seri devenise cuventul de
brdine al intregel doctrine.
El bine, imprejurarile carT dridura WI Malthus
prilegiul de a scoate strightul sed de nevole si de
a formula doctrina sa brutal&
cacl o aplicase
special la clasa lucratoare, maI adaugand pe langa
paguba pe care le-o facea, i batjocura
acele
irnprejurrT, zic, nu numal ca. nu ail luat un capel

in epoca aceea, dar a mal si domnit din an in


an. Si aceasta, nu numal Iii singura patrie a tut
Malthus, Regatul-unit (Malthus era scotian de nas-

tere ca Adam Smith), dar si in toate terile din,


lume, unde sistemul de productie capitalista, de
rapire a pArnentulul, de robire i asuprire a multimel sub povara masinizmulA
arunca tradacinde in industrie st a gsit mijloace de a le
intinde.

Acest sistem, dupa curn am aratat, const pretu-

tindenl in a desparti pe lucrator de uneltele sale


de mune& si de a concentra -pe acestea, fie vorba
de pament sat' de unealtd, in manile capitalisti,
bor. El creeaza neincetat ramurl noI de industrie,
le perfectioneaza, le concentreaza, si arunc& pedrumurl, ca pe niste prisoselnicl, o nou& multime proletara. Iii .agricultur, ca odinioar& Irk
www.dacoromanica.ro

414

vechea. Roma, el dezvolta proprietatea mare cu


toate urrnarile sale. Ir lancla care, in privinta a-

ceasta, este pamentul cel mai clasic din Europa


si pe care sistemul englez de jaf l'a stapanit
cu mai multa asprime, cuprindea, in 1876, 884,4
mille pa(rate de livezi si de pasunt si numai 263,3
pamenturi cultivate, si in fie-care an se realiseaza
progrese noi in transformarea de pamenturl cultivate in livezl, in pasuni pentru oI si cele-falte
vite, in teritoril de venatoare pentru landlorzt Pamentul, in Irlanda, se afla afara de aceasta de cele
mal multe oil in mainile until mare nuttier de

arendasT mid sail foarte mid, call nu sunt in

stare de a exploata pamentul mai pe larg. Irlanda


Infatiseaza ast-fel aspectul unul tinut care, din

(al agricola, se intoarce la starea de tail primiCNA, operand ast-fel in sens Myers evolutia care
Meuse dinteensa o taxa agricola dintfo tara primitiva. Pe langa acestea, populatia care, la inceputul acestui veac, trecea peste 8.000.000 de capete, a cazut astaz1 la 5.000.000 aproape, si cu
toate astea tot mai sunt cate-va milioane . ma!
mult. Scotia infatiseaza un tabloii absolut asemenea.1)
/) 4E160 milioane de pogoane, cuprinzend plmenturile cele mal
roditoare ale Scotie1, sunt cu d3s&ver*ire necultivate. Jarba natural& din Glen Tilt se numr printre cele mal nutritive din comtatul Perth. Deer Forest (pare de venatoare) din Ben Aul(ler era eel mat bun teren de livezi al judetaluT vast de Badenoch;

o parte din Black Mount Forest era plsunatul cel mal folositor
pdntru oile cu capetele negre. IsT poate face orT-cine o idee de Intinderea plinntultil devastat In profitul amatorilor de vnAtoare,
prin faptul a imbratisa o suprafat& mult mai mare de cat aceea
ai eomtatulut Perth. Ceea-ce a perdut sera din izvoarele de

www.dacoromanica.ro

Yr*
415

Ace lasl fapt se intempla si in Ungaria care n'a

intrat de cat in cursul jumegei a doua a yea-

cului acesta in miscarea civiliz4iel moderne. 0


ar bogata cum sunt putine WI din. Europa in
pamenturl roditoare, este in ajunul bancrute1;
populatia sa e impovarata de datorii, srgca, in
mizerie, pradata de camatarl, si de deznAdejde
ea se expatriaza cu multirneg, pe cat& vreme
proprietatea fonciara s'a concentrat in mainile
unor magnatt modern! capitalistl carl intreprind,
prin paduri si ffinnturi, cea mal ingrozitoare
cea mal pagubitoare dintre exploatari, in asa chip,
in cat peste cat-va timp Ungaria va inceta de
mIT o tug. produc6toare de cereale. Tot asa stau
lucrurile si in Italia. Si aci unitatea politica a
ajutat cu putere dezvollarea capitalista spre progres, dar tAranii muncitorl. al Piemontului si al
Lombardiei, al Toscaniel si din Romagnes, saracesc zi cu zi i se ruineaza foarte repede. Deja
incep a se forma WV i mlastinl acolo unde, acu
vre-o zece anT, erail gradinl si cmpurl ingrijite
de o multime de mid cultivator! Malaria, aceste
frigurl ingrozitoare, ia niste ast-fel de proportil,
in cat guvernul speriat a facut in 1882 o an-

cheta care dadu rezultatul c, intre 69 de proale regatulul, 32 eratl atinse Intr'un. grad
inaintat, 32 deja molipsite si numal 5 ail r6mas
viincil

productie, din pricina acestel violente devastarl, se poate evalua,


prin exemplul ciE pAmentul parculul din Ben Aulder ar putea nutri
15.00G de 01, si a nu- cuprinde de cd.t a 30-a parte din totalul
domeniilor de vnAtoare ale Scotia
AceastA intreaga WA de
venAtoare este cu totul neproductivl
ar fi putut fi IngbititA
tot asa de bine de valurile mArel Norduluto (Karl Marx: cCapitalulr).

www.dacoromanica.ro

416

neatinse. Aceasta boala, care nu era odinioara de


cat la tara, cuprinse i orasele, de oare-ce proletariatul, care se ingramadeste tot mai tare, marit
si de populAia rural& proletarizata, infatiseaza focarul de infecl,ie al boaleT.

Aceste fapte, impreuna cu toate ce am relatat


asupra sistemuluT de produclie capitalista, in aceasta lucrare, ne doveclesc ca rnizeria i saracia

maselor nu sunt o urmare a unef lipse de mijloace de traT si de alimentat,ie, ci pricina repartizrel neegale a acestora ; ci prin aceasta se explica ca unit traiesc in belsug si cei-l'alti n'ag

necesarul. Urmeaza de aci ca resursele sunt risipite i batjocorite si castigurile productiei parasite.

Obiectiile lui Malthus n'ag decT Mei o insem-

nare de cat numal daca se ia ca punct de plecare sistemul de productie capitalista,

i acela

care judeca din acest punct de vedere are toate


motivele de a ape'ra acest sistem, cad de alt-fel
terenul s'ar surpa sub picioarele sale.
Pe de alt parte, productia capitalista inskt
indeamna la procrearea copiitor, in intelesul ca
are nevoie de ei. sub forma de ebratei ieftine
pentru fabricele sale. A avea copiT devine la proielar un fel de_ calcul, prin laptul ca intretinerea
lor nu'l costa de cat foarte putin sag aproape
nimic, de oare-ce munca lor acopere toate cheltuelele.

El este chiar

obligat a avea

mult,i

copil find ca urmeaza pentru densul, in industria


mica de pilda, siguranta de a-sl putea spori mij104.ce1e sale de copcurer0. Negresit ca acest sis
www.dacoromanica.ro

417

tem este cu desaversire uricios, de oare-ce sporeste saracia lucratorulul ai-I fate prisoselnic cu
cat copiil yin sa serveasch masinele la locul sea.
Dar cum imoralitatea si caracterul daunator al
acestul sistem sunt i vezute Progreseaza cu cat exploatarea capitalista se intinde si se rezlateste, e
de la sine-inteles cum se face ca ideile lui Malthus progreseaza la ideologii burghezI
si asa
sunt totl economistil burghezi,
i curn, cu deosebire si in Germania, ideea suprapopulatiei ga-

seste din zi in zi un resunet tot mai mare in


clasa mijlocie. Capitalul, invinovatit pe nedrept, e
scapat, i lucratorul este unicul vinovat.
Pacat ins& ca Germania, dare numai proletari
<<prea mulp. ci i inteligentel., ca capitalul nu
creaza numal supraproductiea pentru pament,
marfurI, muncitorl, femel si copil, dar i pentru
<impiegai i savantl), ceea-ce voin arata mai

tarza Nu e deck un singur lucru pe care lumea


capitalista nu-I gaseste ca oprea mult, anume
capitalul si posesorul sea, capitalistul.
Daca deci economistil burghezi sunt Malthusiani, el sunt ceea-ce interesul burghez I obliga.

a fi ; numai ca nu li se cade sa transporte gargaunil lor burghezestl si In societatea socialista.


Asa zice de pada John Stuart Mill: Comunismul
este tocmai acea stare de lucrurI in care ne este
ingaduit a ne astepta ca opinia publica sa se pronunte cu 0 extrema vigoare in potriva acestul fel
de necumpetare in egoizin. Orl-ce crestere a populatieI care ar avea tendinta de a restringe bunul
tral sail de a inmulti sarcinele colectivitatel, ar tre57

www.dacoromanica.ro

418

bui deci sa aiba ca urmare pentru fie-care din


membrii s, tin _inconvenient ,dit i neinlaturat, care prin urmare nu s'ar putea imputa
nici lacorniei patronulul, nici privilegiilor neindreptatite ale bogatilor. In imprejurari atat de deosebite, opinia publica 's1-ar arata fara doar si poate
nemultumirea i daca aceasta n'ar fi de ajuns, s'ar
restringe prin anumite palepse ori-ce necumptare
care ar putea aduce colectivitatel o stricaciune
generala. Prin urmare, pericolul suprapopulatiei

nu este un argument care ar atinge Inteun chip


deosebit teoria socialista ; ba ce e mal mult, aceasta teorie se recomanda prin faplul ca ar avea
o tendinta insernnata de a inlatura acest inconvenient . Si la pagina 37 6 a operel sale, Manualul de economie politica al lui Rau , profesorul Ad. Wagner, zice : tin viata socialista, comuna s'ar putea acorda cel putin In principia iihertatea casatoriel sa libertatea paternitatei).
Autoril pe carl 'i-am citat pornese decl, fara a
merge mai departe, de la ideea ca tendinta catre
suprapopulatie este comuna tuturor starilor sociale.
Oar, am6ndoul, marturisesc ca socializmul are a-

vantagiul de a putea, mal bine decal ori-ce alta


forma a societatei, sa stabiliasca echilibrul intre
numrul membrilor colectivitatei

i mijlocaele de

tral.

In sprijinul conceptiei lor cu totul gresite, despre

raportul care exista intre populatie, mijloace de


trail ei socializm, autoril pomenitl ati gasit chiar
in tabara socialista un ajutor pentru indreptatirea
chipulul lor de a vedea. Este opera deja citata
www.dacoromanica.ro

419

a WI Karl Kautsky Inriurirea cresteret populatiet


asupra progresulul Societateix.. Kautsky de mult

nu mat st pe tvenul scrieret citate, dar de oarece ea rezuma foarte bine toate argumentele carl
pledeaza in favoarea suprapopulatiel, not ne servim de ea pentru dezvoltarea concept:lel contra-t
dictoril. Kautsky, de si 11 combate pe Malthus,
totus1 in acea scriere it dadea in fond dreptate.
Si eL ca -si Malthus, vorbeste despre o lege a
saraciret pamentulub, fara a o intemeia mal de
aproape. Totust el singur o combate in parte, aducend exemple numeroase cart dovedesc inalta
dezvoltare de care e susceptibila, printfun tratament rational, nu numat agricultura ci si productia
carnet si cresterea animalelor domestice.

De asemenea, el nu vede c organizatia neroada a proprietget, care hotareste repartizarea


produselor, este astazt pricina sarAciei: mat departe insa el recunoaste ca este un fenomen Merent tuturor formatiilor sociale in decadenta, de
a se plange de o crestere prea mare a populatiel. Cu toate astea el totusi ajunge la incheierea
de a sfatui societatea socialista de a incepe cu
aceea cu care att sfarsit'alte formatil sociale, adica
cu restringerea populatieT. Un slat cu totul de prisos.

Dupa Kautsky, respectarea legitor populatieT,


este conditia indispensabila fara de care ori-ce discutie folositoare a chestiel sociale e cu neputinta ;
in sprijinul acastei parent el il citeaza pe Friedrich.
A. Lange 1), care dupa not avea o veneratie exa1) Autorul Istoriel materializmulul).

www.dacoromanica.ro

420

gerata'. pentru John Stuart Mill s'a lasat a fi prea


mult influentat de densul. Pentru Kautsky, perioada suprapopulatiel bate cu atiaa putere la usile
noastre, ea este atat de ingrozitoare, incat el intreaba

aproape cu spaima : ,:Oare trebue sa punem manile in sin de deznadeide ? 5i e oare o crima 016
les-umanitate, dorinta de a face pe om fericit ?
Prostitutia, celibatul, boalele, seracia,rezboiul, crima,

mizeria nespusa care, sul oil-care nume ar fi, inriurese azi specia omeneasca, nu se pot oare
inlatura* ? $i respunde insust la intrebarea sa
zicend : 1Se pot inlatura, dacalegea populatiet nu

e recunoscuta in toata oroarea sa).

Pana acum ort-ce lege, o data recunoscuta, perdea din uoroarea 9; acum insa oroarea nu face
de cat sa creasca o data cu cunoasterea legel.
Si, pentru ca sa pareze cperieolul acesta ingroziton>, Kautsky nu povetueste ca Malthus, St. Pavel si ca parintil bisericet, la abstinenta femeiel,
ci... la comerciul preventiv, recunoscand prin urmare neaperata necesitate de a multumi instinctul sexual. MalthuzianisW nostri cred ca., daca
poporul ar izbuti_ sa traiasca in conditil mat bune,
societatea s'ar transforma intr'o vizuina de lepuras si n'ar mat cunoaste alta datorie mat inalt

de cat placerea sexual& cea mai neoranduita si


procrearea copiilor cu multimea. MIA ce conceptie urit ail de omenirea ajunsa la un mat mare
grad de civilizatie.

and Virchow, citat de Kautsky, zice eIntocmat ca muncitorul englez, care in desfrinarea sa
extrema, in decaderea desaversita a 8imtu1uT sea
":

www.dacoromanica.ro

421
a. nu mai cunoaste
de cat
izvoare de placere, betia si coitul, tot asa
si poputatia Sileziel de sus, in ultimil si ani, iT

moral, sfirseste prin

(loue"

concentrase boate aspiratiile, toate sfortarile ei, in


.aceste dou lucrurl. Absorbirea rachiului i satisfacerea instinctului sexual dominag la ea ca
stapane, si se explica usor faptul c populatia
astiga tocmal atata cat perdea din puterea-I tru-

peasca si cea morala, i toate acestea, dup. parerea mea, arata foarte clar, directiunea pe care
o va urma si inriurirea ce va esercita o civilizaVe mai desaversita si un fel de vial& mai con-

form cu natura.

De asemenea, si aceasta fraza a lui Karl Marx,


citata tot de Kautsky, trebue sa fie considerata
ca o conceptie cu totul adevrata i demna de
o aplicare generala : De fapt, nu numal cifrele
nasterilor si ale deceselor dar i familiile numeroase carl start in raport invers cu salariite i prin
urmare cu mijloacele de tn.!, sunt acelea de earl
dispun diferitele categoril de lucratori.
Aceasta lege a societatel capitaliste n'ar avea nicl

un inteles la salbaticil sad chiat printre colonii


civilizate. Ea ii face sa se gandeasca la reproducerea brutala a unor specil de animate slabe si
Tieincetat prigonite.

i relativ la aceasta, Marx, ci-

tand pe Laing, zice inteo nota : (Dad. pam'entu