{it

\..

/rr, ttU

CEI DIN LUME FARA NUME

POLITICA PRONATALISTA A REGIMULUI CEAUSESCU

ftt.

\, yY') -,f
\/'A t\./1,'
t\-/,
'.)

(g

'/

)
'

\t' <i

\r \. ;'-

lX 't

Despre proiect - Corina Dobog

Am 30 de ani gi imi vine foarte Sreu sd vorbesc sau sa scriu despre avort, cdci nu gtiu de unde si incep gi cu ce sd termin. Nici nu am niscut, nici nu am fdcut avort ii nici nu am fostins5rcinatd, aga cd experienfa de viafd nu prea mi ajut5. in scrierea volumelor la care care am lucrat alituri de cole$ii mei (Politica pronafalistd a rePimului CeauSescu,2 vol., Polirom 2010,2011) am reuqit sd md
ascund in spatele cifrelor, conceptelor, lucidit6fii ar(umenfelor gi preciziei referinfelor. A fost un subterfugiu care m-a ajutat sa nu fiu coplegit5 de ceea ce studiam. Cred ca numai aga pot scrie profesionist un studiu de istorie sau cel putin aga credeam in urm6 cu trei ani, atunci cSnd am scris respectivele studii. Am terminat cu studiul qi cu scrisul... Concluzia era clara: politica pronatalistd ceauqistd a fost una profund restrictivd, in contextul unui regim abuziv, care pentru cregterea natalifelii a infeles si ia misuri mai mult represive dec6t stimulative, deosebindu-se prin aceasta de celelalte regimuri comuniste est-europene. in Rom6nia ceaugistd au fost luate cele mai represive mdsuri din intreg blocul comunist est-european, concretizate in restrictionarea severd a accesului

la mijloace de realizare a avortului, combinafe cu nepromovarea contraceptiei moderne, cu

imixtiunea gravd a Securitdfii
qi a

Milifiei in actul medical, in condifiile celor mai modeste investifii

gi masuri socio-economice din spafiul Europei comuniste. Politizarea corpurilor profesionale gi a

instituf iilor medicale gi demografice care ar fi trebuit sd vegheze la raf ionalitatea acestei politici, au f5cut ca abuzul politicului in sfera privata sa fie extrem de brufal gi direct in ciuda recepfiei bune de care s-au bucurat cele doui volume, nu eram mulfumitd. Studiul era bun gi coerenf, ficuf dupd canoanele cercefSrii, vi-l recomand, dar eu nu eram mulfumit5 fafd de mine. $i nici fafd de femeile generafiei mamei mele care au trecut prin,,politica pronatalisti a regimului Ceaugescu". Mi se pirea ci drama lor personald nu fusese suficient redatd in acest studiu istoric. Hm, se pare ci in istoria profesionist6 nu prea au loc istorii personale. Eventual, ea poate doar sd redea marginile puzzle-uluiin care pot avea loc nenumdrate istorii personale. Studiile elucidaser6 ,,contextul, actorii, legile, mdsurile, directivele, prevederile, cauzele, consecinfele, institufiile qi practicile", dar nu cercetaserd poveqtile, femeile gi durerea. Le rdmdsesem datoare celor care lrecuserd prin asta. imi rEmisesem datoare. Vd rimdsesem datoare. Aga inc6t atunci c6nd Florin
Soare a venit cu ideea acestei expozifii m-am bucurat enorm,

cici am privit-o

ca pe un prilej de a-mi

,,pldti" m5car o parte din datorie.

interviurile cu femeile generaliei mamei mele. Creu. Greu. $tiam de mai multe cazuri din povestirile prietenelor mele despre mamele lor. M-am interesat (discret) dacd mamele lor nu ar vrea sd acorde un interviu pentru a fi folosit in expozifie. Nici nu voiau s5 audd, iar eu nu infeleSeam de ce gi eram supdrati gi pe ele 5i pe mine. Poate ca era prea intim 5i prea dureros pentru ca ele s6 vorbeascd cu un strdin. Erau treburi de spus ?ntre mamd Si fiice, franturi !i $oapte aruncate cAteodata, la tristefe, la supdrare sau disperare, care puteau fi spuse tocmai pentru c5 ar fi pierit imediat Nu voiau sd iqi aduca aminte, iar din cartea lui G. Agamben Ce rdmAne din Auschwifz.
Aga cd am ?nceput

Marforul 5i arhiva,am invdfat ca cea mai veridicd marturie

a ororii este tecerea. in cazul de fafd tdcerea celor mai mult de 10.000 de femei care au muritin urma avorturilor ilegale. lar cele care supraviefuiserd nu mai voiau sd vorbeascS. Mai gtiu insd cd firi aducere aminte, ca act voluntar qi responsabil, trauma nu poate fi depigitd. !i cd fdr6 aducere aminte, noi, cei care nu am triit atunci, am infelege mai pufin nu numai desPre parinfii 5i bunicii noqtri, dar gi despre responsabilitatea noastrS. Bun, mi-am spus, dac6 trauma e prea mare atunci voi povesti eu, din cele auzite. Md g6ndeam cd dramele personale se vor re$dsiin povegtile spuse de allii qi cd mdcar aqa femeile care au treit pe pielea lor,,politica pronatalistd a regimului Ceaugescu" vor putea fi prezen(ta)tein istoria noastrS. Mi consolam cu gandul cd auzind povegtile veridice, dar rEmase anonime, trauma va fi depa;ita, iar inlelegerea noastra imbo$afita. P6nd c5nd, in mod neaqteptal a;a cum se int6mplS mai toate, povegtile femeilor au inceput sa se

str6nSi. Femei strdine, cu care nu aveam nici o legStur6 gi pe care nu le cunogteam. Anonimatul funcfiona. Voiau sd igiimparti durerea. Voiau s6 se g6ndeasca la vielile lor qi si ne spun6 experienla lor, rdmas6 in multe cazuri traumatizantS. Le putefi auzi frSnturile de mdrturie qi putefi reflecta voi

inqivi asupra

lor.

mult din aceste pove$ti este singurdtatea celor aflate intr-o situafie limitS, cum ajunsese sa fie o sarcina in Rom6nia comunista. Singurdtatea. in fafa deciziei, in fata responabilitafii, in fafa vief ii gi a morlii. Nu aveau la cine sd se ducd, nu ave.rcine altcineva s6 igi asume riscul. Hotdrau ele. De multe ori la v6rste tinere, nu aveau cu cineimpdrfi responsabilitatea propriei viefi. Nu puteau vorbi de fricd - cine ltie cine putea afla. Nu puteau vorbi pentru a nu produce panicd. Nu puteau vorbi pentru ca nimeniin afara lor nu putea hotiri- nici barbat, nici mama, nici'sor5, nici prietenS. SingurStatea asta in fafa unei decizii enorme gi a unei experienfe 9i mai copleqitoare, mi se pare cutremurdtoare. De aceea m-am bucurat cd femeile s-au hotdr6t sd
Ceea ce mi-a atras atenfia cel mai vorbeasca, pentru ele gi pentru cele care nu mai pot vorbi. Pentru cd singurdtatea aceea rece dispare c6te pufin. Poveqtile rdmase anonime le pot ajuta pe cele care au vorbit gi pe cele care le ascult6. $i a5a am infeles cd istoria nu poate rdm6ne numai profesionistd ;i obiectivd. lstoria recenta poate avea 5i o funcfie simbolicd, care ii poate ajuta pe cei ce au luat parte la evenimente zguduitoare sE

igi depdgeasca neputinla propriei viefi. Expozifia noastra incearca s5 iqi asume pufin din aceasti funcfie de rememorare simbolic6 gi congtientS. De asemenea, ne poate da de g5ndit gi de infeles noud, celor mai tineri, li ne poafe ajuta sd infelegem mai bine viafa noastrd gi pe cea a pdrinfilor nogtri. Rememorarea este una simbolici, care se joaca intre spus gi nespus, intre vSzut gi nevazut,

intre evocat qi afirmat, intre tdcere gi cuv6nt, intre viafd gi moarte, intre sin$urdfate 9i comuniune, intre documente 5i povegti, scris gi vorbit. lar evocarea simbolica ne poate face si infelegem mai bine, pe tofi, martori sau nemartori, dimensiunile gi consecinfele intruziunii politiculuigi publicului in intimitatea noastr6. Politica pronatalistd ceaugistd a fost in bund mdsurd o politici a morfii. in RomSnia ceau5ist6, obiectivul demografic qi politic al sporirii natalitdtii a fostinsofit de moarte. Aducerea pe lume de noi vieti a implicat punerea in pericol a altor viefi, viefile femeilor care au ales s6 decidd asupra destinului lor.
in incercarea absurdd de a le face pe femei sd nascd mai mulf i copii, decidenf ii comunigti au interzis. Au interzis femeilor sd decid6 asupra numdrului de copii pe care vor sd il aibi qi le-au interzis si fie

stdpine pe propriul corp. De jure le-au interzis accesul la avort

gi

defocfo

la contracepf ie modernS.

3-

apoi 5 copii nu constatarea infractiunii gi pedepsirea ei. Nu. Ea a fost?nsofita de instaurarea unor retele de supraveghere, de ,,depistarea" avortului ilegal (prin condifionarea actului medical salvator de oblinerea mirturisirii femeii) qi ,,prevenirea" lui (prin controalele ginecologice obligatorii). Mililia era prezentd la datorie: exista un mililian pe l6nga cabinetulintreprinderii unde avea loc controlul ginecologic obligatoriu, menit a depista o posibila sarcinS, dupd cum exista un militian in fiecare maternitate, a cdruiobligalie era sa,,descopere adevarul," adic6 vinovSfia femeii de a-gi fi provocat
s-a

'int6i 4, Scoaterea in afara legii a avortului la cerere pentru cele care nu aveau mai

limitat

la

un avort ilegal.

Adev6rul trebuia smuls cu orice pret chiar daci asta insemna moartea femeii. Femeile care iqi provocaser6 singure avortul sau care se supuseseri unor manevre abortive empirice ajungeau la spital cu febra qi infecfie. Ajungeau la spital in speranla cd vor obfine ajutorul necesar gi ca viafa le va fi salvat6. $i aici povestea devine una abominabili. lntervenfia medica16 se ficea numai cu acordul militianului, prezentin orice spital. Acesta, gi nu medicul, ajungea sd decid6 executarea infervenliei medicale. Daca spuneau cine le-a provocat avortul, acele femei aveau gansa sd scape cu viatd. Dacd nu spuneau, erau lisate sa moar6. Au fost cazuri in care femei care suferiserd avorturi spontante, neprovocate, au fost ldsate sd moare, numai pentru ca erau bdnuite de provocarea unui avort ilegal. $i au murit multe, fie cd suferisera un avort provocat, fie cd nu. Multe ar fi putut fi salvate. Unii medici au riscat gi le-au salvat viefile, cu riscul propriei libertafi gi a viitorului profesional. Alfii,

pentru care viala pacientului era mai pulin importantS, au colaborat cu forfele represive gi le-au ldsat pe femei si moar5.

r* IoEltcr sruattrl If,oas re dalorat atl"rlt tstoo<is pleoarc ut.!lD. Elcra a togt Frvli![, eaptiot, eu D.i1ctgiro; qrrlt fa luna I[-a. Organck genlta5'o nu sl oiueul asrcinil Freeentqt lczlrrnl tnuraticr. tlar ptrzofg lagtt'nrtor tleuEttlga pr nentele abrlonrnrl l.ufrrl6r:. aoo.ee@atc la tatrrtsrr & 8plt. ij haj:st ar patoa apltea plcryooaFcs- rqrl-rlod e qvo*tul'ul i,rt.utr uu trauaatla dr csrprfuare utrqlnd trcusrbiloorlal[. " ' Doel oouglder{n c[ doaoqrl s-a prodcs dta vlrre tctt p.rtn Bulluqr:ri voluater6 !5 aaaryrr rry!.rt-r fo cadtftl arptlr bu accp abortty, o. dr produs co4ltaefl,l Brsyc tslco-a@tloa dlem.lnste gl pnzerta.rc trsalyI la uEl.tctr qlltdlomrc5 ln soolle lc proQlll u pdl 11 dr eoori ou efltdlrl trr*natt{ rcdioeoblnrrdoaff totrl oolrrtdrr.tlr doptrtl L rootl. slret. gLucolqlr Spltocl. 2} lr6nt tl ar. rtortnr,nr rbflr!.a.Jr8d utcrL! p. nD strtul oltal,o 6rrnl fl Crdtel, lc.l ldd lldor vat ! u.mat {i.. ttalafr! l&I rrdvrr ocryru5'trl, gl ocptctl elaroolqlel l4urlndrrro DGDtlrl. grf,grrrl ultr!.al Luttwst$ urdilv drstu,er.rr Ltsterrdd.l tot+

i:T#1..:i#i1-

Referot osupro decesului motern prin avorl Direclio Sonitord a Municipiului Bucuregti,l 984

Cei

din lume fara nume

-

Expozitie dedicatd politicii pronataliste a regimului Ceaugescu

Florin

S.

Soare

Prin legislafia adoptata incepSnd cu anul 1966, regimul din Rom6nia a inifiat una dintre cele mai aspre politici demografice cunoscute, comparata adeseori, prin duritatea mdsurilor, cu cea a Chinei

comuniste. Unicitatea cazului romAnesc provine din caracterul coercitiv al masurilor adoptate de cdtre conducerea politica, centrate pe ideea cregterii natalitdfii cu orice pref giin orice conditii fdrd a fi luate in considerare opiniile specialigtilor din domeniile vizate, potenf ialele efecte secundare gi fdrd o infrastructu16 minimd care s6 susfind un asemenea demers. Limitarea intreruperilor de sarcind la cerere in Rom6nia comunista nu s-a petrecut brusc, ci a fost rezultatul a aproape nou5 luni de tatondri, disculii intre puterea politicS gi tehnocrafi. Situafia descrisi nu a presupus qi implicarea celor din urmd in decizia finald, care a reflectat in exclusivitate viziunea politic5 asupra rezolvarii problemei natalitSfii.

Decretul 770/1966 marcheaza pentru Rom6nia inceputul unei politici nataliste brutale, prin instituirea controlului public asupra viefii private, legitimat de o legislafie severi 5i lacunard, ce lSsa

loc abuzurilor, Sener6nd totodatd o serie de consecinfe dramatice in plan medical, socialinstitufional, economic gi nu in ultimul rSnd la nivel psihologic, individual gi colectiv. Aceastd interventiein viafa privatd a cetdfenilor nu se putea face fdrd un program concret, fErd
aplicarea unor mdsuri conexe in plan social qi firS alocarea unor resurse financiare consistente. S-a pornit de la ideea obf inerii unor rezultate rapide, spectaculoase gi care sa implice un efort financiar minim. Masura cea mai laindem6na a constatin aplicarea unei legislafiisevere privindintreruperile
de sarcina, aceasta nefiind dublata de politici sociale adecvate.

femei ca urmare
se

Consecinfele medicale reprezintdinsd aspectul tangibil al Decretului 77O/1966. Decesul a mii de a complicafiilor produse de intreruperile de sarcind se prezintd ca una dintre cele

mai dramatice consecinte ale proiectului demografic ceau5ist. La nivelul anului 1989, in Rom6nia inregistrau 1 69 de decese materne la 1 00.000 de nagteri, cifrd fdrd precedent in Europa. Degi dificil de estimat la dimensiunile reale, statisticile oficiale aratd cd 85,4% dintre cazurile de deces matern se datorau avortului. Conform datelor Ministerului Sindtdfii in perioada 1965-1989, aproximativ 9.452 de femei gi-au pierdut viata in urma complicafiilor postabortive. Urmare a aparifiei Decretului 77O/1966 qi a gravelor carenfe la nivel de infrastructura, mortalitatea

infantilacregtedelah\,1oko,in

a deceselor sub 1 an, care practic se dubleaz6

1965, la 46,6o/ooin 1967.Multmai relevantdesteinsacifraabsoluti in 1 967, ajung6nd la 24.590 de cazuri, fafd de 12.26\

in 1965. in privinfa mortalitdfii infantile, Rom6nia s-a situat constant pe unul dintre primele locuri in Europa, ating5ndln 1987 cifra de28,9o/oo, cu mult peste valorileinregistrate de state ca Ungaria sau Bulgaria 9i chiar lugloslavia. Cregterea fard precedent a numdrului de copii nedorifi, abandonafi in orfelinate, ndscufi cu malformatii congenitale grave, copii cu afecfiuni fizice gi psihice, diverse
boli mogtenite sau dob5ndite dupd nagtere, sechele fizice gi psihice, boli ereditare, rasp5ndirea SIDA

in r6ndul copiilor institufionalizafi se constituie in efecte tot atat de concrete ale politicii
demografice. Problema a fost una de fond, legatd in primul r6nd de legislafia restrictiv5 a anului 1966, ale carei efecte au fost amplificate de gravele carenle ale infrastructurii sistemului sanitar: lipsa spitalelol
policlinicilor, dispensarelor gi a caselor de nagtere, a secfiilor speciale de obstetricS-ginecologie

ii

-5

pediafrie, reamenajdri de spafii in conditii insalubre, fara

api curenti, dotarea deficitari

cu

aparaturd medicald qi instrumentar (incubatoare, respiratoare, catetere, aparatura de investigafii

pentru terapie intensiva), capacitate redusd de spitalizare, numdr mic de paturi, carenfe in
aprovizionarea cu medicamente, antibiotice, lapte praf, cadre medicale nepregefite, insuficiente qi suprasolicitate. Acest complex de factori a reprezentat, de-a lungul perioadei 1967-1989, principala cauzd a mortalitdlii infantile, bilanful celor 25 de anifiind de327.6\6 de copii decedafi sub 1 an.

Limitarea accesului la avort gi cregterea exponenfialS a natalitafii a dus inevitabil Ei la cregterea gi fir5 venit sau aflate in deienfie, minore, copii prematuri transferafi de la maternitSfi, copii bolnavi de tuberculoz6, orfani sau semi-orfani, copii a cdror dezvoltare fizicd, moralS gi intelectuala era primejduita in casa parinlilor (mame bolnave, cu probleme neuropsihice, boli cronice, copii provenifi din familii dezorganizate, maltratafi) etc. Din totalul nagterilor dintr-un an, 10.000 - 12.000 de copii (aproximativ 35%) se nSgteauin afara familiei, aceasta fiind principala categorie-surs5 pentru copiii din leagane. La nivel european, Rom6nia avea in anii 1989 - 1990 cea mai mare rati a copiilor institufionalizali,2,\% dintre copii de p6na la 16 ani se regaseau in institufii de ocrotire, aproape dublu sau triplu fafa de statele vecine . Un caz aparte este reprezentat de deficienfil nerecuperabili, o categorie de copii in care statul nu era dispus s6 investeasc6 gi nici micar sa o recunoascS. Ei sunt efectul direct al politicii de creStere forfaf6 a natalitSlii, ,,rebuturile" de care statulincerca sa scape prin izolarea in cdmine din mediul rural, departe de orage, in condilii insalubre, subnutrifi, subdezvoltali, lipsili de afecfiune qi descoperifi abia dupa 1989, spre gocul gi indignarea intregii opinii publice. Dupd 1 989 aceste cazuri au fost prezente pe primele paginiale publicafiilor internafionale. Centrul

numirului de copii din orfelinate, copii abandonafi, cu mame singure

de recuperare 5i reabilitare al Cdminului-spital de copii cu handicap sever din localitatea Pistraveni,

judelul Neamf reprezinti un astfel de caz: ,,copii afazici, incapabili sa se exprime, incapabili sd comunice mdcarintr-un rudiment de vorbire (...), inspdimAntafi, ca nigte mici animale silbatice,
incapabile sa mdn6nce ori sd se imbrace". Transferaf i in staf iunea balneoclimaterici din Algau Germania, aceeagi copii in qase sdptam5ni ,,invafase16 s6 se exprime in germana, mancau civilizat, se jucau, z6mbeau ca niste copii normali".

Dimensiunea ,,represivd" a politicii pronataliste ceaugiste este reflectatS, in primul r5nd, de implicarea Ministerului de lnterne, a Ministerului .lustiliei gi Procuraturii, institulii implicate in procesul de supraveghere, constrAngere gi control. O data cu definitivarea cadrului legislativ in privinfa intreruperilor de sarcin6 gi trasarea liniilor generale ale politicii demografice, regimul comunist s-a concentrat asupra unui al doilea aspect important, definitivarea cadrului institutional necesar implementdrii masurilor adoptate dup6 1 966. AlSturi de crearea unei refele institutionale, necesarS implementarii legislafiei antiavort (Comisia Nafionala de Demografie, Consiliul Sanitar Superior etc.), statul comunist include ca piesS de rezistenfd pentru indeplinirea obiectivelor demografice Ministerul de lnterne, una dintre insfitutiile cele mai prezentein politica demografici, cu un rol fundamentalin supravegherea gi controlul populafiei. OricSt ar pdrea de straniu pentru o politici pronatalistS, Ministerul de lnterne a fost implicat activ, nu doar in acfiuni de depistare gi anchetare a infracfiunilor de intrerupere a sarcinii, componenta preventivd gi educativpropagandistici fiind la fel de importantd. Culegerea de informafii prin ,,metode speciale" despre

-6-

potenfiali infractori, supravegherea informativd a acestora, controlul mijloacelor contraceptive, popularizarea legislafieiin vigoare, organizarea de acliuni preventiv educative etc. ficeau parte din planurile de mSsuri ale M.l.-ului pentru ,,combaterea infracfionalismului pe linia intreruperilor de sarcini". Ministerul .lustifiei gi Procuratura Cenerali au fost de asemenea doud dintre instifufiile ce au participat direct, at6t la elaborarea proiectelor de acte normative, cat ti la impunerea unui control direct gi represiv impotriva celor ,,vinovafi" de incalcarea prevederilor Codului Penal. Aplicarea drastici a reglementdrilor privind intreruperea cursului sarcinii s-a concretizat in creqterea substanf ialS a numdrului de persoane condamnate. La data de I octombrie 1 987, in inchisorile din Rom6nia se aflau 66.3\6 de de1inu1i, dinire care i 3 1 9 (circa 2%), persoane condamnate pentru provocare ilegalS a avortului. Din totalul definufilor condamnali pentru infracfiuni contra persoanei (1 5.965), 9,5% executau pedepse pentru intreruperi de sarcinS. Din cauza restricfiondrii severe a accesului la mijloacele de contracepfie modernS, al6t de facto (prin lipsa acestor mijloace de pe piafa rom6neasci gi prin inexisfenfa educafiei sexuale), cet li de jure, prin interzicerea sterilizdrii chirurgicale !i utilizarea steriletelor (Ordinul Ministrului Sinatatii 500/18 august 1986), a prescrierilor de refete anticoncepfionale (Circulara nr.Vl.C1. - 3\96 din \ septembrie 1 986), incetarea activitSfii de cercetare in domeniului contracepfiei sau limitarea nagterilor prin cezariand (Ordin \73/ 9 decembrie 1 985) urmarile legislatiei avortului din Rom6nia comunista au fost cu atat mai grave. Politica natalist6 nerealistd a regimului comunist din Rom6nia, care in lipsa infrastructurii socioeconomice necesare preferd mijloacele coercitive in locul celor stimulative in vederea creqterii natalitSfii, singularizeazS cazul rom6nescin spafiul Europei Centrale gi de Est Decesul a mii de femei gi de copiiintregegte tabloul victimelor regimului comunist

s
r.f -f,
t.
a
I

n,
4

[n
-7-

trrr
a

IrY'Sl lnterviu cu D.S., 50 de ani, Bucures-ti, mamd

a

trei copii

Despre avort Sd Stii ci m-am g6ndit de multe ori pe parcursulviefii mele la ?ntreruperile de sarcind... Eu care am fScut-o. [...] Cum sd spun eu? imi pare riu. imi pare r6u. Dar la momentul dla, la situalia aia... cum sd ifi spun... cum am perceput eu totul... Nu am g6sit altd cale sau... nu am gisit o cale bund pentru mine. in plus, cu riscul de a md repeta: c6nd egti forfat sd faci ceva... e Si mai greu sd faci acel ceva... Un bdrbat dac6 ar fi forfat sd i se spund aga: tu de la 30 de ani la 35 de ani trebuie si faci doi copii. At5ta. Ce se petrece in el cSnd el qtie ca este forfat, gtiind clar cE pentru un bSrbat nu e la fel ca pentru o femeie? Cum igi mai duce el viafa c5nd el are o presd uite aici [iti bate ceafa], gtiind cd el

tre' si fac5 lucrul ala. Doar at6t, simplu. la g6ndeqte-te atunci: o femeie, in care actul este mult mai complex. $i cuprinde tot. Tot, tot. Cred ca s-a int6mplatin'84. Aveam deja doi copii, erau destul de miculi. [...] Chiar nu mai doream [copii] sau in orice caz, nu af5t de repede. in'84, da. Am ramas insdrcinatd gi am hotdrAt sd-mi provoc singurd avorful. inainte sd iau hotdr6rea asta, am vrut sa, de fapt am cerut cumva sprijinul

'i

medicului ginecolog cu care n6scusem. l-am spus clar: nu pot. Acum nu. Mi-a spus sd nu discut cu el aga ceva, ci el consideri cd nici nu am spus. M-a inregistrat ca fiind insdrcinatS. Cu toate astea, am hotirSt cd nu voi duce sarcina p6nd la capdt. Nu, nu se putea. Clar. $i am f6cut M-am sondal toate femeile gtiu lucru dsta, cu o sondd simpla, simpld. Partea proastd a fost ca sarcina a mers inainte cu toatd intervenlia asta. Am incercatincd o dat5, sarcina a avansat, m-am dus citre trei luni. Se impliniserd cele trei luni. Rdu imi era. Mi-am dat seama c5 nu e bine. Adica nu e bine... Nici nu reugeam sa avortez, nici... C6nd am vdzut cd temperatura este mare, deja gtiam ce se petrece in organismul meu. Am spus, bun, md duc la spital, hotar6tS clar sd nu spun ce am f6cut. [$i sE spun:] nu qtiu, asta este situafia. Nu eram singura in pozifia asta. Mi-a fost foarte r5u. M-au consultaf, mi-au spus cd esfe o iminenfa de avort, m-au depus frumosin salon gi m-au l6sat si agtept Sd agtept, pur gi simplu. Am fostintrebata, evident, de asistentele de la ginecologie, dacd am incercat sd imi provoc un avort, am zis ci nu gi mi-au spus cd e bine si md g6ndesc Ai s6 spun, totugi, pentru cd nici o trusd pentru chiuretaj nu se desigileazd f6ra acordul securistului. Exista pentru fiecare maternitate un securist, al acelei maternitdfi, pe care il vedeai, il gtiai, deci nu... era fosta maternitate Steaua, pe Grivifa. S-a int5mplat ca intr-una din nopfile pe care le-am petrecuf in spital s5-mi fie rdu, foarfe rdu... nici nu ttiam dacd mai trec ziua, gi in noaptea respectivd de care vorbesc, medicul cu care niscusem doi copiiera de gard5. M-a vazut, a venitin salon, qi [...] a zis: ,,Dac5 n-ai sd-mi spui, dgtia te lasd sd mori, spune-mi mie ce ai facut, cd vid cum te pot ajuta." L-am simfit cd nu este sincer qi am spus ci nu am fdcut nimic. $i mi-a zis: ,,keaba ta, ai sd vezi." ins5, intdmplarea fericitd pentru mine a fost cd mai era un medic mai tAndrin spital [...], a venitin spital noaptea, qtia cd suntin starea care sunf gi m-a ajutat. Cu m6inile, pur qi simplu. Cu m6inile m-a ajutat Fdrd nici un [instrument]. Da, m-a ajutat Pentru cd era singura gans6 sd... am trecuf, am str6ns din dinfi, mai erau gialte femei,

paciente [in salon]. Toate au tdcut. Nimeni nu a scos un sunet. Ce sd spun? [Doctorul care md ajutasel m-a umplut cu mege, gi a spus: ,,P6nd dimineafS, p6nd cAnd vin medicii gi se poate discuta,
gi ai

n-osiseint6mplenimic.Vingi mduitpermanent At6t,cdndtevorintreba,spunec5aifostlatoaletd simfit cd a iegit ceva, dar nu gtii ce. Ai tras apa gi nu gtii." Aga, aga am scdpat. Dimineafa,

bineinfeles cd am fostintrebatd, am spus nu ;tiu, nu au avut nici o proba, s-a produs chiuretajul ca Sigur, toatd lumea gfia cd nu este asta [ceea ce seint6mplase], dar nu aveau cum sE dovedeasci. Nimeni nu a spus nimic. Acest medic [cel care mi ajutase] mi-a spus: ,,Dacd spui, gtii ce se intAmpli. Am5ndoi [vom avea de suferit]. Tu ;i eu." [Dacd ag fi recunoscut ci imi produsesem avortul], m-ar fi chiuretat, m-ar fi cur6fat, dup5 care f6ceam pugcSrie. Ce se-nt6mpla, ce erau copiii mei pe urmS? Ce era toatd familia mea pe urmS? Era o familie cu gtampila pe ea. Tofi ar fi suferit repercusiuni. Eu, pe cele mai mari, la prima m6nd. Ce md agtepta? Crezi ca la vremea aia o femeie care fdcea pugcirie pentru aga ceva, crezi ca avea condiliile pe care posibilii demnitari de la momentul 6sfa le au dacd ar putea face pugc6rie? Nu gtiu

si pof sd fiu [curSfafd].

cum este acum in pugcdrii, dar gtiu cum a fost.[...] i1i frangeau demnitatea, in primul rdnd. Dacd ar fi acum si fac lucrul acesta [provocarea avortului], nu cred cd l-ag face, mi-arfi groaznic de fric6. $fii ce se int6mplS? Cred ci este, este curajul dla, al negtiinfei, c6nd nu gtii. Sigur cd tu gtii aga, generic, ce s-a int6mplat lui cutare, lui cutare, fiecare auzise. Dar te g6ndegti cd nu fi se int6mpl6 gi

Iie. Abia c6nd treci printr-o chestie, de-abia atunci se instaleazd frica cu adevdraf. P6nd atunci e...cum sa-fi spun, frica este echilibratd de ce nu mai vrei gi cu riscul de a-fi pierde viafa. ifi spun sigur cd in felul dsta judecau toate femeile.

Decese materne/ implicarea bdrbatilor

Au fost foarte mulfi medici, cu mult curaj, gi care curajul Ssta a fost pentru cd mureau multe femei,

multe, qi toate tinere, femei pAnd in 40 de ani. intr-una din nopfi o t6ndrd...era invSf6toare. Avea un biiefel de trei ani acasd. Era deja faza... de avea gi septicemie. Era lSngd patul meu. Cu perfuzii, cu... Nu i-au fdut nimica, pentru ci era , v-am spus, nu avortase, era fdtul in ea, septicemie, deci ifi dai seama ca nu avea nici o posibilitate de scdpare, dec6t printr-o intervenfie clard. Nu i-au bdgat dec5t perfuzii s-o hidrateze. AtAt, farS medicamente. $i i-au spus clar:,,Spune, qi noi te ajutam." Nu a spus. A doua zi, dimineafa c6nd m-am trezit, patul era gol. Nici nu s-a discutat despre ce s-a intamplat. C6nd le-am intrebat pe
A fost adusa

cele din salon unde este cea adus6 noaptea, mi s-a dat de infeles ci a murit. ,,DacE n-a vrut sE vorbeasca." ,,Asta este. l-a rdmas un copil pe drumuri." A fost singurul lucru pe care l-a spus o asistentd, aga, in trecere. Acesta a fost un caz pe care eu l-am vazut $i au fost multe. Au fost multe.
Cel
5i de

pufin una la trei femei din categoria mea de v6rsfd. $i celSlate mai [bitr6ne] cdtre 60 de ani. 60 ani, p6na in 70. Toate, cam una la trei. $tiu de situafii de genul dsta. Toate au trecut.

N-am vdzut barbafi incerc6nd s5-qi apere sofiile. N-am v6zut bdrbafi incerc5nd sd-gi protejeze sofiile

corect Adicd chiar si vrea, chiar sd facS ceva. N-au fdcut nimic. S-au uitat Din cati bdrbafi cdrora le-au murit sofiile, in condifiile in care au murit femeile, cum au murit, c6fi bdrbafi au avut curaj si iasa gi sd facd ceva? Macar si spund un cuv6nt Nici unul. Nu a existant nici macar un asemenea caz. Dacd ar fi existat, s-ar fi mediatizat. Cu siguranfS. Repet... nu a existat vreun exemplar masculin, care dupa ce i-a fosf femeia omor6tS intr-un spital nu s-a dus sd ii bage mana in g5t securistului. Nu, pentru ci i-a fost fricd pentru viafa lui. !i totu5i femeii nu i-a fost frica pentru viata ei. [Bdrbalii ar trebui s5 aibd] un pic de respect pentru ceva care oricum n-o sa poata face niciodatd. Niciodatd. Nu. Au hotdr6t, ci asta e, trdim intr-un patriarhat; oricAt n-am dori sa recunoaqtem, trdim intr-un patriarhat Nu sunt feministd, si nu infelegi chestia asta, n-am nici o treaba [...]. Dar, c5nd bdrbafii spun cd pe vremea ceaugistd n-a fost aga, cine gtie ce [de groaznic], nu fac o evaluare corecta. C6nd nu egti implicat corect, nu ai cum sa spui c6t md doare pe mine, ca femeie. Condilii de viafli
Nu era o bucurie at6t de mare sd te gandeiti cd faci cinci copii pe care nu ii pofi educa, cdrora nu pofi sd le pui la dispozifie mulfe lucruri. Nu era o fericire... pentru bdrbafi era cd unde m6n6ncd al treilea mdn6ncd qi al patrulea. Teoretic aEa e. Numai cd practica lfi spune altceva. Cd dacd limitezi totul la farfuria de mSncare atunci... Ce societate faci? Ce societate faci, nu? Dacd limitezi totul la o farfurie de mAncare, in plus. SiSur, incurajeaz6 femeile sd igi doreasca copii. incurajeazd familiile gi f6 pufind educafie gi bdrbafilor. F6 pufini educafie gi bdrbafilor ce inseamna. Adic6, nu... bdrbafii nu au fost... Acum mi se par ceva mai reponsabili, bdrbafii. $i md refer la cei tineri. insi generafiile [mai vechi] nu au fost aga. A5 spune cd poate este un c5qfig acu'... 5-a inmulfit numirul birbaf ilor, in special cei tineri, care infeleg sE partajeze cu solia totul. Ma refer la ce trebuie facutintr-o casd, dar qi in privinfa copilului... adica sd partajeze, ?n aga fel inc6t sa nu cadd totul pe ea.

Nevoia mdrturisirii

M-aiintrebat de ce am fost de acord si ifi spun. Ca si nu se repete. Dacd oameniiinfeleg, oamenii tineri care sunt la momentul dsta, gi voi, la 16ndul vostru, educafi urmdtoarea Senerafie, avefi

10-

informafiicorecte qi c6t mai multe asupra a ceea ce a fost, putefi evita, gtifi cum si respingeli ceva care poate semina cu lucrul ista. MEcar gtili, mScar $tili.[...] Pentru asta. $i ca oameniisd gtie cd nu
sunt pove5ti. Mi-am dat acordul pentru cd a fosi o posibilitate sa spun, nu pot si m6 duc in drum gi sd povestesc. Pe cine ar interesa? Cel mult m-ar lua de ,,sdritd de pe ax." Dar dacd lucrul dsta poate fi spus gi oamenii il ascultd, ma refer la cei tineri... Cd cei de v6rsta mea ltiu, nu trebuie sd le povestesc. $i ei infeleg cd sunt nigfe int6mplSri, in ideea in care ele au fost trdite. A fost viafa noastra, ata am trdit-o... $i acum privind in urm6, aproape ci mie, care le-am trdit, [int6mpl6rile astea] mi se par ireale, mi se par at6t de departe. [... j Eu am 50 de ani qi toate lucrurile astea parcS s-au int6mplat acum 1 00, 200 de ani. Aga de deparfe mi se par la momentul 5sta. C5nd ma g6ndesc c5te lucruri aberante am trdit, mi g6ndesc, Dumnezeule, cum s-a putut $i toiugi, s-a putut. $tii, dacd ingradegti un om gi nu ii dai voie sd iasi din curtea lui, nu ii dai voie qi n-are, n-are cum s5 iasd, nici s6 se uite prin gard...o vreme se rizvrStegte, o vreme... ii place, crede ci ila e tot universul. Balta lui e oceanul. CSnd iese din baltd gi e la firmul oceanului, gi c6nd vede c5t e de mare oceanul gi se uitd in spate gi zice ,,Dumnezeule, cum am putut sd traiesc?" Uite cd ai pufut, pentru
cd nu ai avut altd posibilitate.

Oamenii trebuie sd gtie. Pentru c5, vezi, timpul trece, oamenii se iau cu diverse 5i r6m6ne aga, o chestie, perioada ceaugistd. Perioada ceauqist5 nu inseamna doar nigte date, de la data de, pSni la data de. Nu. Perioada ceauqist5 inseamnd un anume mod de viafd pe care rom6niiau trSit-o. Asta inseamnd perioada ceauqistd. $i daca uifi asta, foarte repede pofi si ajungi tot acolo. Nu conteazd cd acum e democrafie gi sigur cd da, aga este. [Tinerii] trebuie sE 5tie, dacd vreodafd se pune problema, tot a$a, sd se facd o planificare de-asta la nivel nafional: ,,Hai sd ne inmulfim," sd aibd grija cum se face. Penfru ci nu crelii natalitatea pe de-o parte Si omori oameni pe cealaltS. Dac6 vrei sd ai copii mul1i, ca si reimprospatezi populafia, nu le omori parinfii. Nu asta este solufia. $iin ideea asta am vrut sa spun, pentru cd oric6nd, orice se poateint6mpla. Oameniitrebuie s5 gtie, mai ales oameniitineri, care, cum sd spun, de aici incolo gi ei decid, iau parte, hotdrdsc.

Controlul ginecologic obligatoriu Da, pai gi eu am suportat asemenea controale. Lucram la ICRTI [intreprinderea de Textile gi incalfaminfe, Bucuregtil;eram foarte t6nara. [Controalele ginecologice aveau loc] in tot,in absolut orice fabricS, f i astea [ca fabricile de confecfii APACA, TRICODAVA] erau primele vizate, pentru c6 era ponderea mare de femei, in orice fabrica [aveau loc controale], nemaivorbind de astea cu profil strictfeminin. Deci erau controalele periodice, periodice...n-aveaicum si te sustragi. Deci nu conta.
Pufea sd fie gi lunar, depindea. Dar in orice caz, aveai controale la 3 luni. Nu conta. [Se desfagurau] simplu: exista scaunul ginecologic, tradilional, pe care il gfim cu tofii gi erai consultatd de medic

ginecolog. Fiecare cabinet medical al intreprinderii, fiecare cabinet avea gi securistul aferent, era ceva nelipsit, ca 5iasistenta medicalS, deci nu se pufeau face [consemndri false]. Medicii care fdceau treaba asta erau anumili medici, deci nu se lua din orice spital. Era o cafegorie de medici Sinecologi,

disponibili pentru acest serviciu. Sigur. [...] Oricum erai consultatS. $i foarte multe femei erau depistate. in luna a doua, in luna a ireia... gi din momentul dla erai luatd in evidenfd, ca ins6rcinatS. Simplu. Simplu, pentru a nu ifi da posibilifafea sd faci o intrerupere ilegali. $i pentru a se asigura, pentru cd din moment ce eraiin evidenfa cu femeiinsircinate erai supravegheatd.

-11-

Yil rog rI btarvoLlt r-rt ilcpu-rr drol 9rt tI ttr. rbll.mtl lr rltn EHld, } lr,l,rlartrlrrr rt,*rfl

Interviu cu My., 5O ani , jud. Vrancea, mamd a cinci copii

intreruperi de sarcind aveti? Am cinci intreruperi de sarcind, doui neconvenfionale. Ce v6rsti aveafi c6nd ati fdcut prima intrerupere? DouSzeci 9i trei de ani. M-am cdsitoritln 1978; primul copil l-am nascutin 1979. Dupa un an de zile am ramas insarcinata... Care era situatia financiard a familiei; dumneavoastrd lucrafiin momentul respectiv? Nu, nu lucram. Numai soful lucra.
C6te Cum vd descurcafi? Binigor, soful lucra pe gantier, era macaragiu si ne descurcam bini;or.

determinat s6 renunfafi la sarcin6? Dupd a doua na;tere, la doi ani, am rdmas insarcinatd 9i nu l-am mai vrut. Pur;i simplu atunci nu mai vroiam. Am ajuns la o femeie care facea avorturi ilegale. Persoana respectiva stdtea pe scard cu mine. M-am dus Ia ea, am intrebat-o, ;i ea m-a intrebat prima datd c6te luni de sarcina am. in ce lund sunt. l-am zis c5 am o lund jumate ii a venit la mine ;i m-a sondat cu un furtun subfire cu spirt ;i cu ser fiziologic. Mi l-a introdusin uter. Am stat cu furtunul acela o zi ti o noapte si provoace hemoragia. Nu s-a intamplai absolut nimic. Am chemat-o iar, m-a sondat a doua oara. Dupd aceea
Ce v-a

12

{
a

rJ

r!

l1

I -t
,

-.

I
a

,,

.ari

I
I

s-a pornit hemoragia; am scdpat de sarcinS. Am avut ciclu o lun5, apoi am rimas din nou. M-am dus tot la persoana respectivi; a venit. M-a sondat iar; s-a pornit hemoragia, dar mai pufin; gi sarcina era de doud luni. A trecut o perioad5... am inceput sd zugrivesc in apartament. Eram cu cei doi copii, soful era in deplasare, la Craiova; venea acasd la o lund de zile. Am vSruil am tras dulapul, patul, ce aveam eu prin casa. Le-am dat'inapoi ;i spalam linoleul sd pun covorul. Am simlit ceva cald. M-am speriat, am zis ca s-a pornit hemoragia. C6nd m-am dus la baie era o bucata de carne. Arata ca o bucSficd de ficat. C6t o jumdtate de palm5. M-am intors sa termin de spalat pe jos. lar m-am simfit caldd. inca o bucatd de carne. Atunci s-a desprins ;i la trei-patru zile mai aveam puf ind scurgere. Am

stat ata cam vreo lund de zile. Dup-aia m-am dus la spital, m-a chiuretat;i mi-a zis cd aveam un resf. Nu v-a intrebat cum afi ajuns in starea respectivS? Ba da. Medicul m-a intrebat, dar i-am zis cd am ficut curdfenie gi c5... asta s-a intSmplat. l-am zis c6 am mutat gifonierul, am... gi cicd... ,,A;a zicefi toate, voi. Avefi motive", ;i a rdmas aga. Care era teama cea mai mare? S5 nu cumva si ram6na copilul cu sechele; sa nu scap de sarcind;i sd rdm6nd cu sechele, c6-l aveam
pe con;tiinfa. Toata viafa md chinuiam cu el. Nu vd temeafi c6 o sd se afle? intr-un fel, imi era teamd, dar asta era situafia atunci. Toatd lumea ajungea acolo. Pe care le salva,

13"

le salva, care nu, nu.

Erati mami a doi copii. Dacd intreruperea era fatalS? fdcut Ori mor, ori trdiesc, ca nu maivreau si maifac. Soful dumneavoastri stia cd afi fdcutintrerupere de sarcind? Nu gtia, cd era in deplasare la Craiova. Eu am ficut fd16 ;tirea lui. Dup-aia m-a certat. Dar a aflat? Da, i-am spus eu ;i zice: ,,Nu te-ast6mperi? Te-apuci 9i faci prostii gi fdrd sd imi spui. Fara nimic? Daci mureai?" Dac6 muream, muream. Asta era. Femeia care v-a provocat avortul percepea un onorariu. Ce sumd i-afi pl6tit?
Asta era. La risc am Trei sute i-am dat atunci.
Era preful standard sau pentru ci erafi vecine...? A, nu! Mi-a luat mie, a;a. Nu gtiu... a zis cd i s-a parut ei cd sunt de incredere gi mi-a luat mie mai pufin, darin rest, cinci sute lua la altele. Si nu se apuca dacd erau sarcini mari. Mai mari de doua luni, i. -. nu. li era fricd 9i ei. Cd p5nd la urma a f6cut la cineva ;i a ajuns la spital, aia a dat-o in get.. a luat-o

polifie;i a fdcut pugcarie. ftifi c6ti pugcirie a fdcut?

la Nu mai ;fiu...doi sau trei ani. Nu;tiu c6t a fdcut C6nd a fost arestatd nu a colaborat cu polifia? Ea a colaboraf. A facut lista ;i, din fericire, eu nu am fosf trecuta. Am scdpat nechematd la polifie. Mi-a fost fricd atunci. Stdteam cu fricd. Am zis cd acu'-acu' ma cheamd 9i pe mine. Cum era suma pe care o cerea, in raport cu salariul sofului? Era o sumd mare sau puteafi si v-o

permitefi? CSnd era;i te hotarai, nu te mai uitai

Vi se

la sum5.

Dideai, ziceai... numaisa scapi.

pirea mult?

Nu mi se pdrea mult. DacS f6ceai legal la spital poate era mai convenabil, dar daca ei nu ficeau intreruperi... Anticoncepf ionale atunci, nici gSnd! Daci sotul nu ;tia cd afi ficut intrerupere de sarcind si dumneavoastrd nu lucrati, de unde afi avut banisd pldtifi? De la sof. Soful n-aducea banii acasS? Baniiii aducea acasd, la mine, ;i eu iiimparfeam. A[iinceput sd zicef i de anticoncepf ionale... Eu nu gaseam. Am cdutat pe la farmacii, dar nu. Spuneau cd nu se gdsesc anticonceplionale. Atunci
era decretul sd faci cinci copii gi, normal, c6t eram insarcinatd cu al patrulea era decretul cu patru. $i am zis, gata, il fac ;i pe-al patrulea gi scap. in timp c6t eram insircinati cu al patrulea s-a dat decretul cu cinci ;i erai nevoitd sd te duci si faci gi intreruperi... ;i na;teri. Cunosteati femei care au mai fdcutintreruperi neconventionale de sarcinS? Mai cunogteam a5a, c5 stdteam pe la r6nd la alimentard gi mai povesteau femeile. Erau unele mai infepate 5i nu le era frici. "Ei, am scdpat Am fScut aia... am ridicat, am fdcut o baie fierbinte". De unde baie fierbinte la mine? Puteam sd m6 arunc gi de pe bloc qi tot nu pateam nimic. $tifi cum igi provocau intreruperile? Ei, spuneau c6 se sondeazd singure, dar nu mai 5tiu. Eu nu prea insistam aga. Eu singurd nu md apucam, imi era fricd...Cu codife de la florile de plastic. Scoteau codifele alea ;i le foloseau.

Afi cunoscutsauafi auzitdefemei cSroraintreruperile desarcindle-aufostfatale?

-1t4-

Da. Eram internatd la spital si venise chiar o preoteasi cu avort pornit gi n-a chiuretat-o, sd-i spund cine i-a fdcut;i ce i-a fdcut. f i femeia nu i-a spus ;i a murit. Dup-aia, mai cunosc un coleg de-al sofului. Sofia a fdcut chiuretaj, chiuretaj legal, la spital... Avea cinci copii ;i dupi o lunS de zile a murit

Cum se comporta femeia respectiv6 cu dumneavoastrd c6nd v-a fdcut avorful? Pdrea cd ea este un lucru normal?

pentru

Se comporia frumos, pentru cd ea c5gtiga ni;te bani. N-avea serviciu, numai bdrbat-sdu avea serviciu. Avea doi bdiefi gi nu... Vorbea foarte frumos, foarte calmi. Nu era stresafS. Nu v-a avertizat, in cazul in care se int6mpla ceva sd nu spunefi cd ea a fost implicatd? Nu. Nici un pic. Nici eu nu m-am g6ndit, dar nici ea. Nu mi-a zis absolut nimic. Nu, nu... Chiar nu ma avertizat deloc. Care a fost reacfia dumneavoastri in momentul in care ati aflat cd a fost arestatS? Ei... cam cu fricd am stat. Spunea c5 le-a dat pe toate pe list5, cSrora le-a fdcut. Eu am sc6pat Nu am fost trecutd pe listii ;i am scipat Mi-a fost fricd. Am zis cd dac6 mi ia, ce Dumnezeu fac eu? Ce le spun lor acolo? Afi avut probleme de sindtate care sd fie consecinla acestorintreruperi? Nu. Nu mi-a zis niciodatd medical cd ar putea sd fie de la intreruperi de sarcind.

;i care se fdcea v6ndi, ca o v6nitd. Nu puteam si siau in picioare, nici o ceapi s6 tai. Dup-aia mi-a zis cd nu mai am voie se dau nagtere. Zice, dacd mai rdmAi, vii la noi. Am rEmas cu al patrulea, am ;i zis cd il fac 9i pe-al patrulea gi am scdpai. Dup-aia s-a dat decretul cu cinci. La a patra nattere nu am mai avut probleme. inf re a patra nagtere 9i a cincea am dat piept doi ani la b6iat, gi doi ani m-am ferit cu ni;te pastile fdcute de mine cu sare;i cu gSlbenu; de ou.
De unde Erau

$i sarcinile ulterioare au decurs normal? Nu afi avut probleme? Ba, la a treia sarcind am avut varice pe piciorul drept, care se umfla de sus p6nd jos

ali aflat de aceste pastile?

De la o vecinS.

eficiente?

Au fost doi ani de zile, dar dupE doi ani am rdmas ;i... deci, diferenfa intre al patrulea ;i al cincilea e de patru ani. $i dup-aia am niscut;i pe al cincilea. La al cincilea am avut iar (n.red.'.probleme). Au

ie;it toate analizele foarte rele. Eram propusi pentru chiuretaj, Comisia de la Ginecologie, toli au
intreruptS sarcina, dar directorul spitalului n-a vrut sd dea semnSturS. alte metode contracepfionale utilizafi? Aliiptatul. C6nd aldptam, eu nu rdm6neam insdrcinatS. Chiar la al patrulea i-am dat doi ani ca sd nu rdm6n insdrcinatd. Dup-aia, cum imi venea ciclul, cum rdmAneam... Cum afi aflat despre decretul care interzicea avortul? Ei, ne uitam gi noi pe Ia gtiri; ;i la Dispensar, la doctor. C6nd se didea decret, anunfa la televizor gi de acolo gtiam, cd nu am avut de unde s5-l citesc. Dupd a cincea na$tere am mai fdcut inca trei
zis cd trebuie Ce

chiuretaje legalel.
V-a afectat viafa de cuplu acest Decret?

Hmmm, nu prea... c5... asta-i treaba!

Cele trei avorturi legale de care menlioneazd au fost fdcute dup5 anul

990.

-15-

vE[iHtr,{s fitl
('ir'"ilf,n'ii,ri qi :)
1 \.{ i
ri.|

fiA{iMSTE GOPiI! Iriill ,:FSEfilT

o Ji
,7-+ t'i (l {,'

h}7: .,'l .- .(r,-

).iY

,ll

,l

.ii':.lq
- ---,- -: -'*.-

"-.
;-fr'-Li(

1:

t.t't-{

-.' )-' ; '- ft'.-t , [' " .,..T- / -a, )''l .*:','f,.,..r.--T*r t,,.'.. ,1"- axdt.-. , , f , -. I j','- 'L-,-u *<.1*.,.r i'l -.-* .,."-.., Liir. 1' ; . L'I
+ , fr-

qt.;t't,J

J ( ,.i,:l;.."/ .t..ii., -f,..,'1.. .r-1'y.',, i ,;

ty!."t ..* *.tic ( ,' l.

l'7,->7tt.--,tr,

. .i, .r,I*,.

_Lf\ Pit?it(_

tt-.c{i^-',-

'4

(
I

).

.;

r*

,,..t,J

[tn,Jt
t*

1,.

l,'
,

,'iitlL

"t...

t...-

lnterviu cu

R.F.,

65 ani, Bucureqti, necdsdtoriti, fdrd copii

Am avut o verigoara, care la fard a facut [avortul] cu frunza de mugcatd. A murit, a fdcut septicemie, i-au ramas doi copii pe care i-a crescut o altd sord. Erau at6tea probleme. Am avut un alt verigor, a

carui nevasta avea 5 copii care i-au rdmas. Aici zice c5 a fdcut cu altceva, cu leandru, tot aga a f6cut septicemie. La fard nu aveai la cine si apelezi. Acolo aveam un dispensar care era la nu gtiu cdte zeci de kilometri. Multe, foarte multe cazuri. $i colege am avut care au murit, care lucrau la ITB [intreprinderea de Transport Bucuregti].
Da, cunosc o coleSd a mea qi am auzit gi prin alfii povegti, da. Le-a luat declarafii: ,,Cine fi-a fdcut", fiind deja pe patul de spital.,,Nu spui, nu te chiuretdm, nu se poate altfel". Unii nu spuneau, pentru c5 vedefi dumneavoastr6, poate era o rudi, poate era o prieten6. Cel care-fi fdcea te g6ndeai ca-!i face un bine, pentru cd erau condifiile de aqa fel. $i daca nu recunogteai... mureai. Pentru ca eraiin starea aia, foarte grav5, probabil nici nu mai realizai cd timpul e scurt. Da, sunt foarte multe cazuri. ltiu gi eu o colegd, dar ea a spus, ar fi scdpat ea intr-un fel, dar au inchis-o pe doctorifa.

Da, o doamna doctor, a fdcut mulli ani, foarte mulfi ani. I s-a ficut un flagrant. $tiu foarte bine, pentru ca naia mea a apelat la ea pentru cd pierduse o sarcina. Era la momentul respectiv o agitafie mare in sat, pentru ca tocmai o arestau pe doamna docfor ginecolog. Au prins-o in flagrant gi a facut

mulli ani, nu gtiu, dar destul de mulfi ani. $i s-a intors, cum sd spun, nu in bine, in rau. ti-a pierdut gi loculin spital. Foarte rdu i-a mers gi dupS aceea. S-a desparfit gi de barbat,5i copii gi a ajunsintr-o stare foarte criticd gi s-a internat la un spital d-5sta, de...
1

$i sora mea mi-a povestit. Tot aqa, barbatul a ldsat-o insarcinata gi a plecat. Dupa o sdptdm6nd a vSzut cd aqa, ce sE faca, fara barbat, cu doi copii, pleca dimineala venea seara. S-a dus la cineva, i-a

fdcut nu qtiu ce, a inceput hemoragia gi a dus-o la spital, ce putea sd-i facd, cd murea. !i acolo, milif ia: ,,int6ispui ce-ai f6cut", ,,Pdi, n-am fScut nimic", ,,Nu spui... mori", direct. O altd sor5, la fel... Aveam pe cineva, sofia unuia de la polifie, unuia mai mare. Normal, fi-e frica, te ingrozegti, ifi moare sora, ce sd faci, recurgi la orice. A vorbit cu soful ei gi aqa a scapat sora, printr-o relafie. Bineinfeles, au cerceta-o, 5i dupd aceea, mi rog, au spus acolo ca nu Stiu ce s-a int6mplat. Da, aga este, chiar sora mea a fost cercetatS. $i multe cazuri. Dar tot aia, scdpai printr-o relatie, altfel nu scdpai, erai condamnatS gi tu gi cel care li-a facut i1i era teama, cum sd-l spui pe ald, cd dla mi-a fdcut un bine daca stau sa ma gAndesc. $i uite aga, preferai sd mori, gi rdm6neau copiiiai nimdnui...
=

S-a int6mplat qi am rSmas insdrcinatS. Ne-am cisdtorit pSna la urma, dar el a plecat de la ITB in timpul acesta gi s-a angajat la C.C. pe un microbuz care se ducea gi aducea copii acasd, de la grddinifa C.C.-ului. Avea un serviciu foarte bun. El a plecat, eu am ramas acolo gi s-a int6mplat nenorocirea.

18

Acum, ce sa fac? Unde sa te duci? C5 astea erau lucruri prave, n-aveai voie s5... Era pe la sf6rgitul lui 1969, cam in decembrie, aqa, ;i m-am dus la o cunogtinfS, o prieten6 de-a mea. M-am dus la ea acasd, la femeie, vd inchipuif i, fSrd nici un fel de protecfie, fdrd nici un fel de igienS, dureri de nu se poate. $i dupd aceea au trecut vreo doui sdptSm6ni qi s-a pornit o hemoragie, vd spun, ii am cdzut in baie fiind singuri acasd, stdteam pe 1 Mai, pe acolo, am cdzutin baie pur gi simplu, m-am lovit de cadd gi am leginaf. 5i am stat o perioada; Dumnezeu m-a salvat, nu gtiu. A venit el acasd pe la 1 2 - 1 3, cdnd aducea copiii, c6nd avea pauza aia gi m-a gdsit acolo. M-a pus in maginS, a pornit sirena aia, de la magina de copii 5i m-a dus la spitalul Elias. Eu eram incongtientS, nu mai gtiu nimic. imi amintesc ceva, ci m-au pus in patul ila, cu care m-au dus 5i asta a fost $i dupd aceea nu gtiu ce s-a mai int6mplat, m-am trezit ci eram sub perfuzie. Mi-au b5gat un litru gijumitate de s5nge. Drama era cui sd-i spui, la cine s6 te duci, n-aveai voie la un antibiotic, era ceva... pu;cdrie. Tremur gi acum c6nd mi-aduc aminte. Persoana care-mi facuse intreruperea s-a speriat, a plecat de acas5. Se auzise in familie cd a luat-o salvarea... $i a plecat de acasi, s-a dus la fard undeva li a sta vreo lund gi ceva pe acolo. Darin schimb, dupd aceea am realizat ca erau foarte amabil doctorii, veneau,imi aduceau m6ncare, el venea, in rest nu gtia nimeni de mine, unde sunt, cd sunt la spital. Dar dupi aceea am realizat cd doamna care aducea copiii, educaioarea, soful ei lucra in armatd ceva, polifie, armatS, nu $tiu exact, gi aga nu m-a anchetat nimeni. ii spuneam lui: ,,Ce md fac?". imi spunea: ,,Tu stai linigtitd, f6-te bine, in rest asta md privegte pe mine." At6t gtiu sd vd spun. Nu s-a discutat niciodatd problema asta, absolut niciodatd, nici eu cu el. A zis: ,,Aici incheiem". $idupd aceea am maistat un an 5i ceva gi ne-am despdrfit gi nu mai gtim nimic unul de altul. $i asta a fost o perioadi extraordinar de grea.

lnterviu cu

S.1.,

62 de ani, BucureEti, mamd a doi copii

in anul 1968 eram in clasa a Vlll-a

gi a venit o echipd de medici in qcoala noastrd genera16, pentru ginecologic. Eu am venit acasi neStiind ce inseamnd control ginecologic, foarte speriatS, un control

intreb6nd-o pe mama ce semnificS un control ginecologic la fetife. Mama mi-a explicat ce

inseamnS, eu am inceput sd plAng, nu voiam sd mi dezbrac, nu voiam s6 md aqez pe mesele alea. Ce voiau si vadS medicii ginecologi? Dacd existi fetife cu viafa sexualS inceputd. P6nd la urmi noi nu am mai fost controlate, insa in ;coal6 acest control s-a efectuat.
Femeia care nu putea pdstra sarcina din anumite motive medicale, avea din partea medicului legist

un certificat medico-legal. Acest certificat medico-legal l-am avut gi eu, pe bazi de afecfiuni ale inimii gi rinichiului. Pe baza acestui certificat dac6 rdm6neam ins6rcinatd oricum av6nd iminenf5 de avort, pentru anumite probleme uterine, puteam solicita o intrerupere de sarcin6. inainte de anul 1 989, nu-mi mai amintesc bine, in '88 sau in '89, un frate de-al meu a avut nuntd in Bucovina, la care am fost prezentd. Acolo am avut o iminenfd de avort, o hemoragie puternicS, nefSc6nd

absolut nimic at6t timp c6t eu aveam acel certificat. $i acel certificat il purtam cu mine, exact ca buletinul de identitafe, in portofel, negtiind ce mi se poate int6mpla. M-am prezentat de urgenfd la spital unde am int6lnit un anume medic Ai am fost luatd cu foarte mare rdu, certatd de cdtre medic cd am venit la de Bucuregti ca sd fac avortin Riddufi. Eu am scos acel certificat gi i l-am prezentat Nu m-au crezut qi imi spuneau ci mi-am provocat singurd avortul acela. Eu am spus ci a fost un

t9

Boprrateatul plofuetu.rtl rvtld ourtatul;.rDuDc. $pQfr trLdgl to tuOoetlo 8. !.tlE. ln seloln lrr oolttisrr lafseotlunllc dr prsrroen ilr rY.ltrlloel[u gr I rarEr8rg rr rEaeorru!.r - psrr> I Eprarru EE'ivrrt 11 prutiu lLrlol eoorptlnit e-l grovroi rvcctul.-Iloult oetll eu !.cuaircirt fapf lr oodr ire oru eu fat rtlautr nlla i eoorgtr! il D!o!.lo emrtul ioiui rh eou.relc. Douiprur I lroulp ta rohtlbul ertrrl ih 1o6t L.[Pqr oonolnrll O oondernp I sglrottilc lr ndrpr. oq troutena nnla tuml orrotloarll.'Da iri rI tt iDrrbtl gl tr alellulaXl Juillorql!_gEll.rtrt. - oI !ep-ry.aaEJto-rrrlr Dllrru rroiiprrr llF el:al -. bL dEt rt or iu fort dfrtetr rh rprrEFltul-glrouletel.ll rtlnntr r1 or rotul fi .outur. Ilou\nte e rlv&ltt eoresCf hDlf olu ! leon}3eflloelo lu lnll |e llorlolllnl-olr-e Ir'lrulditl
D.Etru orsr trcufpetlt. eu foet

Il'--*'.11'r3lo-LiEtt,'lES; joH'rtliT".l-.rrl il epllo rcrtrsl pr6r1n :1tr'slr.-'r*'"il1Houiloblrr.d-r #'"*Eor*$#' Iurur.ro mrSfrrl, fl!.il
ai if rliu lrlr rcl

naul6eout

all6r lentr.e.n-2-oip11 rlnoll ll tntlotlr.l.o IloEllrr

E oucfl.rll.

I
avorf spontan gi nu am f5cut absolut nimic. Cel care m-a luatin primire a fost medicul de Sardi, am fost controlatS, noaptea la orele 1 2. Nu am fost chiuretatd, pentru cd ei nu chiuretau oricum, putea si gi moard femeia. Mi-au pus multe fegi, pentru cd hemoragia era una foarte abundentS, foarte mult s6nge am pierdut, at6t acasd cat tiin spital. A doua zi a venit din nou medicul Si iar constatdri, s5 vadd ce am fdcut Am cerut ie;irea din acel spital, pentru cd eram bruscatS. in cele din urmd a venit o asistenti care mi-a zis: ,,Nu-i mai spune nimic medicului, pentru ca te bate". $i atunci i-am spus ci daci m5 bate existd gi lege, pufem merge 5i mai departe.(...) Am plecat la Bucuregti nechiuretatS. Spuneau bolnavele, pentru ci ele erau din zond, c6 acest medic a l6sat mulie femei s6 moara pentru ci nu spuneau ce-au f5cut.. Multe femei are acest medic pe congtiinfS.

inainte de 1989 am fost internatd in spitalul Caritas, pentru menlinerea sarcinii a doua. Pe holul spitalului am sesizaf la un moment daf o zarvi foarte mare. M-am dus gi eu si vdd despre ce esfe vorba. A fost adus5 o t6niri de 24 de ani, in stare grav5, cu hemoragie puternic6. Medicii ointrebau:
,,Ce-ai

ficut?",

,,Cine fi-a provocat avortul?

ca sd putem s6 te salvdm". Ea nu a spus nimic, medicul

a insistat: ,,Cine li-a provocat?". Fata respectivi nu a spus nimic, tem6ndu-se de arestare, a datin septicemie Si a murit. Asistentele veneau pe 16ngi ea, o m6ng5iau gi-i ziceau: ,,De ce nu ai vrut sd spui? Aga o frumusefe de fatd, ai plecatin pdm5ni 5i fi-a rdmas un copil acasd 9i un sol". Nu putem

generaliza, pentru cE erau medici gi cu suflet bun, aveau grij5, avortul il duceau p6nd la capdt 5i nu le ldsau pe femei sd moard.

20-

:
i1
i.l

-.-"tr".-

f
i
t.

CIHSTIMEA

I,
tl

mAffiE[*
tndatorire de constiinld, o indatorire sociald
o
q:tu. bi.-,inj.ri \, duiNr- dc.<ilj'.lr tr, jrr rrNh, qtrrll d. 'lSfi h^k(.h crFurnlrrso\!F(r ili..tgd -& Fn6dFEFI^{.< $'pl @h s,. cr F il Nr.i lcNhili. A & .rw U F Em tR-rre Bih '! m hrrt tr'ur. (,( ur rr rft.k J i,6r(ra, aKrr( d'rrr. w iE{N.rr .&\ (r. rl!ri'/,i llFril,rr,).r,lE'.'fil .:r,-qtF6ldj&jd&-mr,Bfrr(Jr. rl (hunilr,. r. ('rkn. r' 9.lrul d' rlitu rr gtrrluJllrlr ,:l fdzd{lrlin.rrlur.,t.ftlr,il.$n.larhajr.'M li'nAinurnrrrR.6nrri ,F..nuI lm'nr !8, tb' f.bmu* lralli' F'pol.rt \Jlrr. Dlninlll d)r.otr.l ti '. wnr]ilnt fiallur/ .i(nr J( rilml. fir' .. 2a nntur d lJ \r.lh!.' | .. rru.rm J llin (rrrdtrirlr\,(.1 (irrrriril'r,rtr b,.rr\'ld.noi.rr!..llIr.ldtr.l(('l
:

lnterviu

C. M.,

Da, era o

casnicd,60 de ani, comuna Gura $utii, lud. D6mbovita, mamd a patru copii asistenti medicala care provoca, o asistenta medica16, da. Te fdcea cu ser fiziologic sau

cu alcool. 5i-ti baga un pic de alcool sau ser fiziologic qi se fdcea. Asistenta medicala, dar nu aga sd Stie cineva, ata, pe sub ascuns. Da, Ei la femei ifi bdga m6na gi-ti rupea de acolo, iti provoca p6nd dadea s5nge, gi la urmS fdcea provocarea. Asta la Produleqti, la o femeie, se chema C., acolo unde

ifi fdcea avort. Sau daca-l provocai

am fost eu, la aia se faceau multe avorturi. Ca nu se facea dec6t c6nd aveai dreptul de patru copii, qi nu puteai sd-l faci 5i te duceai la spital, te luau la cercetdri, ce ai facut, cum s-a int6mplat, asta da.

Ati auzit despre femei care au murit din cauza avortului? Aiciin sat, nu cred, dar la Produlegti a fdcut una, aia era din Titu, care a murit. Asta e ceea ce gtiu eu. A murit. Tot aga, G. asta, de la Produlegti, i-a facut gi a murit. Atunci au arestat-o pe ea. Mai era una V., din Bordei. Parca mai era una qi din $ufa, dar eu am fost la Bordei, am fost la una gi la Produleqti,
gi la moage.
Pai,

te duceai la ea
Era

qi

ii spuneai cd egti gravidS. La moaqd, spusei, gi la Produlegti

ifi baga cu seringa un pic de alcool

Da, asta era pe interzis, dar de la patru copii aveai voie qi la avort. Dar femeile, majoritatea nu prea se duceau [la spital], mai repede se duceau aqa [la moaqS], cd acolo erau la avort mai mulfi bani, pe

;i-ti provoca sarcina,

ifi bdga m6na 5i-fi rupea,'ifi provoca sarcina.

timpul acela.
chiurefa j.

2'il

infirmiera care sfatea l5nSd tine sd-fifacii injecfii. La moagi pe vremea aia. Oricum se plateau bani. Se plitea, nu-mi mai nu-mi mai amintesc eu cum era amintesc eu cu banii agtia de acum. Baniifi lua.
Se platea taxa, taxd, plus la medic, plus la

Cum se provoca

avortul

v6nitd de nu mai suportam, qi nu-fi provoca o dat5, ie duceai a doua oara, a treia oard. Te apdsa aici, pe burt5, ifi bdga m6na p6na ifi
Cu m5na. i1i Uaga m5na gi-fi rupea. Eram pe aici, pe burt5,

trigea asta, Si eram pe aici, pe burti neagrd, neagri, neagrd. Nu mai suportam.
cu moa!4.

$i apoi am

intervenit

$tia[i despre contraceptive?

D-alea nu am luat niciodafa, nu gtiu. Nu gtiu eu cum e alea. N-am vdzut

Cine provoca avortul ? Erau femei, aga, fird pregdtire. $i eu imi provocam, ce se mai zic de femei. O data mi-aduc aminte cd l-am provocat eu, cu un furtun d-5sta. Cd md invSfasem, cu furtun de la perfuzie. $i bigam tot aga, introduceam acolo, induntru, un pic de spirt, giimi provocam.

imi putefi spune ceva despre avorturile suferite de dumneavoastrd

Mi-aduc aminte, odatd, eram a5a cu un copil, vreo trei zile am stat cu cordonul iegit Tr6geam de el gi copilul a iegif f6rziu, la vreo trei, patru zile. !i apoi am statin com5. in comd am picat. Am stat cu hemoragia asta gi cu copilul mult timp. Am stat cred cd o lund de zile. C6nd m-am sculat, mergeam pe perefi de durere. Sldbisem, cd la spital n-am mai ajuns. Mi-a ajutat Dumnezeu. lnconStienti eram, cd veneam de la Produle5ti, de la femeia asta, mai cu ocazie, mai cu un tractor qi, de at6ta zdruncinare, se pornea hemoragia. !i aici, cSnd imi provocam eu, munceam, gi faceam brazda de tutun. $i venise, mi-aduc aminfe, omul care semdnat tutunul gi n-aveam brazda fdcut6. $i c6nd m-am dus la G., s-a pornit o hemoragie. $i a fdcut lumea, mi-a fdcut brazda gi eu am intrat in casa, am dat copilul Si am ieqit iar la treaba. Eram o incongtientd.
CAte avorturi v-ati provocat?
La mine? Aaaaaa, eu cred ca vreo treizeci

!i ceva.

Da. Pdi dacd fdceam trei pe an?! At6ta aveam,

trei

pe an. $i atunci, cd le f6ceam mari, la trei luni, la trei luni... Vezi, nu-mi mai amintesc eu. Se mai auzea a;a, de c6te un avort, dar se ducea la spital, intervenea cu medicul. ii dddea ceva 5i nu mai era...
Ce

mijloace avortive existau

Cu pelin, ceea ce gtiu eu cd mai bea lumea, pelin, mai bdgau picioarele in ap6 fiartS, se bdgau aga,

intr-o baie de abur. Lumea mai f6cea aga, dar eu spun de ce am fdcut eu: cu furtunul bdgam un pic
de ser fiziologic sau alcool gi aia era. Cu sirinSa.

practica in sat pe scard largi autoprovocarea avortului? Daaaaaaa, multe, toate. Pdi ce, aveai bani sd te duci la medic, si dai at5fia bani la chiuretaj? Ca trebuia sd daitaxa, sa plateqti drumul, si plStegti la toli. Si-ii provocau ele. Stiafi c5 avortul este interzis? Asta da, era secret N-aveai incredere sd spui aga, la oricine. (...) Atunci, inainte, fi-era fric6. Pdi, dac6 te dovedeau, ficeai pugcdrie. CStd lume n-a ficut pugcdrie pe vremea aia? $i spusei cd gi asta de la Produlegti, cSnd a omor6t femeia aia din Titu, la fel, a ficut pu;cirie. La noi aici aia era. Eu spun din propria experienfd. N-a fost sd te cheme careva si te invefe, sd-fi explice. Eu aia am gtiut sa fac. Ci eu la moa56 m6 duceam mereu, dar s-a int6mplat de a murit m6-sa,
Se

-22

CONSILIUL DE SIAT
AL

PEPWLIffi

SOCIALISTE ROMANIA

DECRET
IEi ;Ti?U ?rGLC.fl

Tl"iBr IllTP,EliEtRf I CrriSLrlUI SARC liiI I

-ivi:rC in veCere cJ intreruperea cursului sarcinii :'e;lezinti, u:: act cu rrsve conseclnie asulra sjnltS.lii feneii 9i ai.uce narl ;re;udi-cli natalitiiiii qi s::orului natural aI ;,c rula;ic1 , Coirsil-iu1 rie Stat aI Republicii- Socialiste llon0rria

decreteazl: :k!rl- Intreruperea culsuJ-ui sarcinii este interezisd. rlrt.2.- fn nod cu totul e:rceptional intreruperea sulsulul sarcini-i va fi autorizatl potrirrit preved.erilor art.l, in cazurile in care : a) sarcina i;une viala femeii intr-o stare cle pericol care nu poate fi ln15.turat printr-r:-n alt uijloc ; b) unuL dia ;Irinli sufer5. de o boaLX 6rave, care se trarrsnite ered-itar, Eau caiee deternln5 raal-foruat1rlul congenitale grave ; c) feueia tnsSrcinat5. prezintil invalidit5li grave fizlce, pslhice sau ae[zoriale ; d.) feme5.a eete in vlrstil d.e peste 45 de snl I e) feueta a nEacut patrl copii gl li ara ia fngriJlre f) earciua este urxoarea unul viol eau a unul. lnceat.

n-a mai fdcut, s-a int6mplat de a murit sord-sa, n-a mai ficut. $i pe V. gi pe C. i-am facut pentru cd n-am mai avut unde sd fac gi crescuser6. P5i ce, gtiu ;i ei ci erau propuqi. (...) Dar acum imi pare rdu. Sd mai fi avut vreo doi, trei. Era greu la inceput, de crescut, dar acum imi prindea bine. Da, am fost incongtientd, n-am gtiut de pericol, de viafa mea. Asta spun. CE de multe ori m5 rog la Dumnezeu c6 m-a ferit Cd eu tare incongtientd am fost. Ca eu n-am 5tiut Vezi, eram sanatoasa, eram puternicS. Pentru mine un avort era nimic. il f5ceam, plecam la munci. Am fost sdnitoasd la corp. Dar nu toatd lumea este aga. $i acumii mulfumesc lui Dumnezeu, cd tare inconftient6 am fost pe pericolul care-l aveam de viaf5. (...) La moaga nu era chiar greu aga. Cd asta te punea sus, ifi baga cu furtuna;ul Ela gi cu seringa un pic de spirt gi aia era. Nu erau dureri. Cd la urmd, la o zi, la doua if i provoca sarcina. Dar erau dureri mari la femei. Aia trebuia si te apese aici, jos gi iti rupea de jos de acolo, ifi rupea cu m6na, p6nd dadea
i1i provoca. i1i spusei cd eu

daci nu-l d6deai in dou6, trei zile, iar te duceai gi iar aveam burta neagrS, neaprS. Era toatd zona asta de ziceai ca sunt lovitd, de ce md presa, de ce m6 f6cea. Da. Era gi r5u era 5i bine inainte. Dar acum e mai bine cu avorturile. Cd e medic, te duci, le plStegti. (...)
s6nge. gi c6nd vedea d5 s6nge, te l6sa. Dar

ci

{( *

* g *< :F* *

{<

JI<

{<

*{g {< {<{< {< {<{< {<{<

Ordinul Gloria Materni clasa l, acordat mamelor ce au nSscut li crescut 9 copii

Ordinul Gloria Materni clasa a ll-a, acordat mamelor ce au n;scut Si crescut 8 copii

Ordinul Gloria Matern6 clasa a lll-a, acordat mamelor ce au niscut !i crescut 7 copii

EEil
Gt-

gmela
*
EOITATA OE @NSIIIU! NA

PNSPTEIIUT

ltrililr0Nit

mmnI[l
l!rr' rr a

ilffi_
'-.,:'.-'.?l+6 l

CONSILIULUI NATIONAL AL FEMEILOR

la]:?:e!:
Cohsiliulri Na,.io!1il rl F.rn.iior

ADEZIUNEA DEPLINA 5I ANGAIAMENTUI. FERM AL MILIOANELOR DE FEMEI

ffil
I I I
- tud.@#Etoi.o fr( ..r Mi6iln.tou rn d ar n.

iN iNTl
OAEGh DVIN

HAI PU'ER, a

tAxtLl,
a

curi !l

c.F tr. c.hr2$k

Nr

i1:;;:::::.::

1::
=,r-_
--rq.
-_il-

i{-r
_

===j

IIE;--fl.

===r;
i--.

.,!-F.-rE

:-=-.-!-.r# -

,,.a-e

-:-= ia-

--.

at-..r

!-rti.-.t.

=:==:-D

l;iL- I = *==z;
==:.=:;=

--a

WEff;+a

lnterviu cu Acad. Prof.

a

Dr. Bogdan Marinescu, medic ginecolog

1 8,1 9%o, nu mai fin minte, dupd care inceput sd scad5. Eu am prins perioada in spital, c6nd aveam 2 5 de nagteri pe gardii ;.a.m.d., dar au inceput si apari gi avorturile a;a-zis spontane, care erau de fapt provocdri empirice, fdcute de persoane care de cele mai multe ori nu aveau nici o legiturd cu ramura medicalS, femei care gtiau sd pund o sondd g.a.m.d. Pentru c6 natalitateain 1989 ajunsese undeva la 16,1 o/oo,deci nu cu mult fafd de ce fusese luatd ca referinfS, 16,5%o, insi cu o pierdere de viefi omenegti gi de sdn6tate din partea femeilor; c6nd zic de sindtate md refer la infecfii grave, care totugi au cipat, au scdpat fard uter, au scdpat cu necroze uterine, infertilitatea secundari fiind cea mai bl6nda dintre ele. Din punct de vedere medical, pentru c5 din punct de vedere moral noi a frebuit sd tratam ce gi-au pierdut ca fertilitate femeile in perioada aceea.

Dupd intezicerea avortului a urmat acel boom demographic,

Nu mai fin minte exact [erau cam] 650-690 de decese de femei au fostin ultimul an, in 1989. Ce fin minte, cd in toati aceasta perioadd a decretului au fostin jur de 1 4.000 de copii rdmagi orfani.

ti

nu o s6-miscoatd nimenidin cap treaba asta,

ci

pe 25 decembrie anul precedent [1985] au

fost

aduse, vorbele o incrimineazd pe Elena Ceaugescu, acele modificdri la decrel gi anume cd v6rsta a

fosf crescuti la 45 de ani, c5 s-a modificat numdrul de copii, 5 copii ndscufiin viafd sau in ingrijire. Deci in situafia in care ea venea dintr-o c6sdtorie anterioara cu trei copii qi el venea cu doi, nu era valabil, trebuia sE facd pSnd la cinci copii ai ei. DacS bdiatul mare pleca in armatS, ram6neau in ingrilire patru gi iar nu se maiincadra. Noroc c6 atunci cineva cu minte mai limpede a fdcut gi/sau. Modificare care a trecut neobservatS, dar care a putut c6t de c6t sd protejeze femeile in acea perioadd. Or, aceast6 hotdr6re, pe care eu am vizut-o atunci punitivd, o consider ca o... ,,Nu v5 ajunSe? Lasa ci v5 dau eu mai mult!", care a creat acea mortalitate imensd, a anului 1989.
$i atunci geful de secf ie era cel care aviza. lar pentru intreruperile de sarciniln trimestrul ll, tot aga. Daca sarcina agraveazd o afecfiune preexistentd a mamei, daci sdnitatea produsului de concepfie este periclitatd, are o sangerare, nu are sens sd te chinuiegti cu el gi aga mai departe, sau dacd

existi

semne sigure de malformafii feiale. $i anume, am zis: ecografia, radiologia 5i, degi nu se fdceau, am pus atunci gi culturi din celule de amniotice. $i o comisie de speciali5ti integrau sau nu femeile in aceastd categorie. [Centrul de Contracepfie] condus de profesorul Lemnete, pentru care l-a gi trosnit la un moment daf, gi pe el gi pe doamna profesor Henriette Ciortoloman, care inventase de fapt o copie a OTAringului, a inelului OTA, un sterilet artizanal, fdcut din nylon de pescuit, aga i s-a spus pentru c5 spirala de nylon era obignuit utilizafi, il invArteai pe degel il ficeai ca un flutura; gi il bdgai cu pensa. At6t Henriette Ciortoloman, c6t qi profesorul Lemnete au avut Centrul de contracepfie, legiferat ;.am.d. Dupd aceea, cineva s-a trezit: ,Dar cine le-a dat drumul?". CSnd li s-a ardtat, au zis: ,Nu, cd nu-i valabil" ;.a.m.d. Tot a;a, intr-o qedinld la Ministerul S6ndtdfii, prezidatd de madame Cdinuqe, care
era contra, am spus: ,,Domnule, existi o categorie de femei, cele care au drept permanent legal gi indicaf ie pentru intreruperea sarcinilor, ca au trei cezariene", cum era atunci, ,,ci au o anumiti boalS

care nu-i permite g.a.m.d". ,,Dec6t sE fie chiuretate din trei in trei zile e de preferat, dar asta, dumneavoastrd, forurile care ne coordoneazS, urmeazd sd stabilifi, sd le facem o contracepfie de

-26-

lunSa duratS, cu dispozitiv intrauterin." Md rop, nu s-a zis nici da, nici ba, cineva a sirit ci au fost descrise necroze uterine, ca urmare a infecfiilor dupd dispozitivele uterine. Zic: ,,$tiu, am citit gi eu dupa Dalkon Shield, scuful lui Dolkon, care arita asa, ca o plognif6, un singur caz publicat in literaturd,ilcunosc gi eu".,,Nu, c5-i mai bine aga", mA rog, era unul dintre profesorii pe care-istimam: ,,Mai bine un chiurefaj bl5nd facut;.a.m.d.". Nu s-a zis nici da, nici ba. Mi rog, dupd aceea s-a reluat Eu de aici am plecat c6nd am propus utilizarea contracepliei intrauterine de la faptul c5 legea ca atare poate fi corectatS. Md rog, eu am un principiu: legea bund, proastS, trebuie respectatS, cd

altfel iese o bulibSgeala, debandadS. Legea ca atare imi interzicea,

cA aici

sunt narafiuni diferite,

interzicea intreruperea cursului normal al sarcinii. Nu exista in lume nici o lege care sd fe oblige sa ram6i gravidd. Pentru asta am promovat eu in acea perioadd contraceplia, pornind de la aceastd
idee.

Noi umblam prin intreprinderile cu ponderi mari de femei pentru lecfiile de educafie sexuala pronatalistS. $i, md rog, Sansa a ficut cd in sectorul 6 era secretara cu probleme sociale, Liliana Zef dr, o femeie cu mult suflet imi spunea: ,,Cum e, tovarSgd - 4 5 de ani? Da - gi 5 copii? Zic, da au innebunit - , dar s6 nu mi spunefi". Mergeam qi le fdceam o curbi menotermici gi ce inseamnd un ciclu fertil. Ziceam: ,,Vrefi un copil? - de aici p6nd aici e perioada fertilS, contact sexual o zi da, o zi nu, gi jumitate de o16 intinsi in pat". Md rog, am f6cut qi noi c6t am putut. in perioadS, atunci era brigadd complexi, gi cu polilie $i cu procuraturd, dar cel putin aici,in sectorul acesta au fost nigte oameni destupali la minte, care dupd ce spuneau treaba, cali ani de pugcdrie face femeia... Spuneau, dar dumneavoastri dacS aveli febrd gi s6nperafi ducefi-vd totugi la spital, ca dupS aia noi ne maiinfelegem, de la caz la caz, mai o suspendare, mai o prescripfie, mai o nu qtiu ce, sd nu cumva sa rdm6nefi acas5. Pentru cd erau gi intre ei nigte oameni care au avut $i neveste gi surori gi fete gi au mai trecut prin astfel de situafii, cu af6t mai mull cu c6t nu puteau sd vind sd ne cear5. Pii, dacd tot ne pAndegti la poartd sd ne,,bagi jos", pentru ci am ficut ceva, nu pofi s5 vii si-mi ceri ca pentru tine sd fac. $i le-am zis: ,,intreabd-m6 cum si faci sd nu rdm5i gravid5", ii asta-i mai simplu. Dar sinturele forme organizate au fost cele pe care le gtiti. Au fost Cenfrul de planificare gi contraceplie, era pe Calea Victoriei, coordonat de profesorul Lemnete, la Filantropia gi clinica dela,,23 AuSust", actualul Sf. Pantelimon, cu Henriette Ciortoloman, care a gi picat din cauza asta.

in aceastd maternitate, eu eram intern, un an dupS [aparifia decretului 770/19661,5400-5500 de nagteri pe an. Erau paturi pe mijlocul saloanelor. La avorturi erau gi cSte trei intr-un pat... Atunci, fiind gef de secfie, fdceam vizita dimineafa gi seara gi in funcfie de caz i1i
Bun, aveam atunci, trebuiau reaclii de sarcina negativS, s6ngerdri g.a.m.d., pentru comisie. Dar ca gef de seclie puteam indica gi eu, indicam chiuretaje dimineala $i seara, dupS-masa la contravizitS, care intrau, cum spuneam noi, la ,,ultima sfrigare". lmediat, dimineafa aveau semndtura mea. Dacd o apuca s6ngerarea, deja avea indicafia, daci nu, la prima ord se anunlau la Procuraturd, urma chiuretajul, dupa care urma strigarea a doua, cum ar venicele pe care le vedeam dimineafa gi urmau s5 intre la chiuretaj, ii cum maiera strigarea a treia, cele care se internau la urgenli cu hemoragie;.a.m.d.
Da, milifian aveam in spital, aveam un milifian care se ocupa de problema avorturilor, de reguld interveneau atunci c6nd existau semne evidente de intrerupere ile6lal6 de sarcind. De exemplu, venea una cu sangerare, stare grav5, o operai Si giseai cd are o perforafie uterind, nu puteai s5 nu

-27 -

gtii ces-aint6mplatcuea.$i atunci eraanunfatdMilifia,Procuratura,cderasemnevident $i num5 g6ndeam la femeie. Cd femeia, siraca, nu avea nici o vin6, md g6ndeam la persoana care a provocat avorful, cd de cele mai multe ori v-am spus cd nu aveau nici o legdturd cu medicina qi care putea sd o facd in continuare, deci nenorocea cu bund gtiinfS. in rest, mai fdceau anchete prin sondaj, ce s-a int5mplat?, cum s-a int6mplat?, ;.a.m.d. $i, md rog, din punctul acesta de vedere erau unele aspecte care... cd la un moment dat cineva m-a intrebat: ,,Domnule, eu daca ag fi intr-o situafie ca asta, eu m-ag duce si m5 inregistrez ca sarcina la medic gi dupd aceea, daca ma apuci s6ngerarea, dintr-un motiv sau altul mi duc linigtita la spital gi spun - sunt luatd in evidenfa la doctorul cutare, am vrul dar nu mai..." Pentru cd o femeie care nu vrea cu nici un pref sd p6streze sarcina, moare gi nu o pistreaz6. Adic6 aceastd idee punitiva de a te lega la gard gi sd te oblige sa na9ti..., iar treaba aia nu

trebuie confundatS, nu gtiu, poate prin alte pdrfi s-a implicat Securitatea, prin provincie g.a.m.d.
$tiu qi eu colegi din provincie, c6nd le-au spus: ,,Stafi aga, cd vin eu sd vdd". Pdi, ce si vezi? Cd tu egti polifist, egti milifian. Dacd este sa vada cineva, e legisiul. Mi-aduc aminte, eram secundar la Motru gi m-am treziiinir-o noapte, la ora unu, de la direcfia sanifara, cu medicul legist gi de la Milifie: ,,Toate s6ngeririle pe mas5". ,,Domnule, stali aia, astea sunt foile. Le vrefi gi pe cele chiuretate? - pentru cd alea-s chiuretate". ,,Eu pot sd depistez urme de provocare".,,Bine, domnule" asia e.

FatadelSanicuperitonitegeneralizatd,cuoSaur6inuter,lSsaul4aniavea,lacareatrebuitsd-i
fac histerectomie, a rimas cu un singur ovar, cu o infecfie masivS. Dupd doud luni a venit la mine z6mbind, frumugici, n-am s-o uit ,,$tif i, am venit sE vd spun ci mie nu mi-a mai venit menstrualia", eu explic6ndu-1, de fapt, in ce a constat operafia. Fafa aia nu avea cele mai elementare nofiuni vizavi de ce inseamni un uter; ce inseamnd ciclu menstrual. 5i, sigur, cazurile nenorocite in care veneai, le operai, le tratai gi mureau. Din fericire noi n-am avutfoarte multe decese pentru ci interveneam prompl f6r6 a agtepta, degi se spunea la un moment dal n-am sa uit, intr-un anume jude[ in prezenla doamnei Ciinuqe, ,,de c6nd dumneavoastri afi dat dispozifie in judet, nu s-au mai efectuat dec61 nu 5tiu, doui sau trei chiuretaje in cursul nopfil, unde era urSenfd maximi g.a.m.d.". gi eu spuneam: ,,Domnule, egti cu inima impdcat5, n-ai fdcut o migelie, ai documentul ca atare?" De aceea le-am qi spus: ,,Domnule, credefi ca mie-miface plScere?". Vedeam 70-80 de femei pe zi. Dar vreau sa fifi degrevafi de o responsabilitate; dacd s6ngereaz6 peste noapte, o chiuretafi, dacd nu, m6ine

dimineafd cu asta incepef i. Anunfaf i la ProcuraturS, gi cu asta, basta. Deci, a te comporta medical a fost un element foarte important Doi: erau controalele din intreprinderile cu un num6r mare de femei. Noi le-am f6cut Ci ideea era de depistare a sarcinii. Cine a zis ci a ficut numai treaba asta, nu s-a comportat medical.
Md rof,, am auzii gi alte treburi la un moment dat; o propunere de genul ,,filtru total". Plasam toafa echipa de medici in fabrica cutare, care avea 1 500 de femei, le luam pe toate inir-o sdptamSnS. Am gi r6s atunci: ,,Filtru total - lasS-m6, domnule, in pace". Cam asta ai putea sd vd spun, inclusiv despre acel control periodic, care, sigur, suna frumos, examenul profilactic genito-mamar, dar indicafiile erau de depistare a sarcinii. Zic: ,,Da, domnule, bun,;i? Dacd e gravidS, o leti la gard". Ci mi s-a int6mplat: ,,S-ar putea sd fii gravidd, s-ar putea, gi m6 uitam la ea, ne vedem peste trei sipf6m6ni, s6 m6 conving". Venea dupd patru s5pt6m6ni, ii spuneam: ,,M-am ingelat", se uita la mine gi-mi spunea: ,,Nu". Ce voiai, s-o anunf |a... Nu, din colectivul nostru nimeni nu a fdcut ala ceva.

-28-

6@N@OOHdm{4@N6OOiNO$4@N6q 6 6 @@ @ F r N N N dro o o 6 0 00 00

N o

Nr oo

r o

N o

@@ oo

@@ oo

@ @@ o oo

@ Qq @ o o o

1200000

1000000

800000

600000

400000

200000

^ge..E^gde6^9s"{""d}"*dS-dd"rdrd-"d"949+9*te$}9$u9d'9169698\eE
+Numer
total de

avorturi

-*!-Avorturi

provocate

Document

eNSAS

ilctinenl uu ertst5 inrllall pentnr un evort Broyocet, Eel eles in conilitlllc in carc tn 1rua a aloua ile sarcind s-a Brczcntet la dlspensalul ncclicat dln cornrna Agrigr rud.e a fost lueti in cvlilcn!5. ln ziua alc 14.01.1987' orclc L5, in tlqnrl latcrventlci chlnrrgicalc executatE tarcllv, DecicDta a decedat.(-) Din ycriflcerl1e efcctuate rczutti c5. o lntcrvcnllc efectueti in Brlna sau a d,oue zi dc sBitallzare fdcce ce vlata peclentel sd flc salvet5 cu rlscrrrl ninLmc. Mention5n cd paclcnta cra rnand a patnr copll, rycr in intretlacrc pe tet5.1 sdu parallzat Fl pe sot cu seullaralizic ilc mr nnrlti rDl".l

,frirmita B.A. ile 75 de anle grevlild in Irrna a YI-a; s- prczentat Ia dlspensanrl me<lical dln Zaldu in date ile 11 lanrarte 1987r cu dlagnosticul ilc 1r.1ncnt5. itc avort, cu tIurmDrarclc nrpte. [rataneDtul prcscrls tle tlr. S.M.I nEsortl Ia (-) ncnbrd ilc partfulr a uruErit tcuporizarea avortulul or scopul de a obtlac <le Ia peclcntd ileclaratli cu Drlvire le uanevzclc avortivc. Ec91 sterca dc seDdtetc B pacientcl s-a agravBt, fdtul avca c4uJ-zat un antcbrat gi erlstau notlvc pentnr o intcrvcntie chllrrgicalEl eceasta !u s-e cfcstuEt intnrc8t BaclcDta ru a rclatat ninlo la ceea cc I se inlnrta. hrpE lnternarc ru s-Bu sollcltet invcstlgetli cllnice ale laborator pentm e stebill cvolutia stdrii ilc sdndtatc a Baclcntci, DBnE pc ileta dc 14.O1.198?. in rcpctatc r8nduri paclenta a fost aocrdnleti cE Du sc va XnterrcDl lrentru ancllorarca st5rll ile sdnEtatc rlecd Du ve rccunoegtc noiiul tn carc 81.r fi provocet ayortul. Eln ilatelc pc carc lc

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar 8570 vol.5, f.1

1.

CEIDIN LUME FARA NUME

POLITtCA PRONATALTSTA A REGIMULUI CEAUSESCU

www.iiccmer-ro

INSTTTUTUL DE INVESTICARE A CRTMELOR COMUNISMULUT 5t MEMORTA EXtLULUt ROMANESC

Expozilia insoliti de catalog continud cercetarea inceputi cu volumele: Polifica pronatalistd a regimului CeouSescu (vol. l): O perspectivo comporotivri, Ed. Polirom, 201 0 Corina Dobog (coord.), Luciana M. Jinga, Florin S. Soare - Politica pronafalistd a relimului CeouSescu (vol. 2): lnstitulii $i practici, Ed. Polirom, 201 'l Crisfina Roman, Luciana M.linga (coord.), Florin S. Soare (coord.), Corina Dobog
-

Texte/ Documentare expozilie: Corina Dobo5, Florin S. Soare (ICCMER) lnterviuri: Corina Dobog, Florin S. Soare, lonela Vlad Documente: Arhivele Nafionale lstorice Centrale (ANIC), Arhiva Ministerului SinEtSfii (ANS), Colecfia Revisfa Femeia
Curatori expozi[ie: Lila Passima, Cosmin Manolache (MNTR) Concept catalog / design: Lila Passima Corecturi: CSlin Torsan, Cosmin Manolache Fofografii: Corina Dobo5, Florin S. Soare, Lila Passima ScanSri: Florin S. Soare, Cristi Miricinescu Foto Coperta 1:Arhiva de imagine a MNIR
DTP / Pre-press: Adrian Nifu Tipar: Aktis Tipografie

^a

-f