Sunteți pe pagina 1din 217

l"3UL(1 fl~nNI

Arnuri

A 'WI

nu mseamna



a mun

Amintiri din vietile anterioare

,

-

Miirturie

L-am numit Thomas Orville pI!. eel cdruia moartea unei flinte pc care 0 iubea profund afost inceputulsi 1111 sfdrsitul unei lumi.

Nutnele situ. profesia SCI. sunt iinaginare.

Asa a dorit. EI vrea sa ne impartaseasca cercetdrile care I-oll condus la negarea mortii ca atare. (far este rezervat ill privinta suferintei sale personale.

Povestea acestei nefericiri a carei semnificatie vrea sa a inteleaga. dornic s6 [(J7e adevarul, este lot auit de autenticd pe edt poate sa fie a inuimplare relataui.

Aceasta I1lI numai datoriui faptului e(1 il cunosc pe Thomas Orville .yi nici peniru co am transcris toate insetnnarile sole.

Co so nu mistific adevdrul, am vrut sa inteleg. Am pus 111- trebiiri Ii-nei Grant-Kelsey si dr. Kelsey care descopera, trafeazel si vindecd zilnic - de multi ani - bali ale caror cauze isi all originea ill vieti anterioare. l-am Cll1l0SCUt asa cum si Thomas Orville i-a CZIJ10scut lu randul Salt, Le-am vazut apartatnentul din Hyde-Park Gafe unde au locuit pono ill 1976. Sum (1.)'(1 cum i-a descris Thomas. Ml-au inspirat stima si incredere. Sf am lucrat ell ei, in aceasta stare de concentrate deosebita pe core ei o numesc ., schintbare de nivel".

Co sa/he aceasta anchetd am inaintat pas ClI pas,

Mi-am retrait mai multe vieti anterioare C/ caror povard apiisa greu pe umerii mei.

Am crezut cd aceasta povara se datora intdmplarilor nefericite dill copilaria mea, ereditatii me/e. secolului in care frtliam. Am descoperit ca. in esenta, mil mostenesc pe mine insami: cele mai apasatoare suferinte provin din vietile mele anterioare. Co sa scap de ele afost suficiem sci refac etapele precedente cu di/icu/f(i!ile {or, Joan Grant-Kelsey si Denys Kelsey m-au inva-

7

iat u'i nicio teama nu poole so dureze fa uesfarsit: 0 tristete profunda. 0 anxietate, 0 durere ne insotesc pentru ed ne asteaptel s(i le gasimleaeul.

Dincolo de aceste aporturi terapeutice. metoda sotilor Kelsey ne permite so afirmdm eft vietile noastre 1111 sunt nici izolate. nici intamplatoare, nici inutile. Ele all UI1 sens: ele lind spre eliberarea noastrd. Ele He oJera posibilitatea de a dobandi o dezvoltare completii, desiivdrsirea.

Aceasta l1U este 0 idee revolutionara. Teoriile spiritualiste milenare, uncle din zilele noastre. afirma acest luau. Filozofii clasiei, religiile ell baze solide. sustin toate aceste lucruri de mului vreme.

Dar acestea J1U sum deseori decal sisteme, jucariifanriliare ale spiritului, strdine sufletului coplesit de disperare.

Doanuta Grant-Kelsey si doctorul. Kelsey 11e qj1ttii sii percepem realitatea: ei ingrijesc, vindeca total atunci cdnd se referd ill mod pragmatic la vesnicia de dupa moarte, fa SUPRA VIETUIRE.

Prima lor datorie fiind. dupa ei; usurarea suferimei onienesti, ei I1ZI all avut timp sa fornteze succesori. Din nefericire. Pentru eli vrentea trece. intr-o bund zi, 1711 1'01' mai ji aici co sa vindece unele boli fizice sau psihologice, incurabile din punctul de vedere 01 tnedicinii tradit Ion ale. Aceasta relatare este 0 dovadii a rezultatelor obtinute de a terapeutica ce reaseaza fiinteIe In dimensiunea lor uitata: natura fundamental ., supra-fizica ", metofizica, a celor vii.

Descoperirile si reflectiile de astazi ale fizicienilor sun/ in concordanta cu studiile aprofundate asupra comportantentelor si faculuuilor noastre. Urmarind axa Esentiala a unei C0l1J{;;nte ~ existii oare Viata fara Constiinta? - oamenii acced, 111 functie de experietua Ji de' alegerea lor, la unele start, 10 unele grade de intensitate. Clarviziunea. psihontetria, telepatia. mediumitatea, radiestezia nu Slim altceva decal indiciile ei diversificate.

"lvlemoria indepdrtota", facultate care ne permite reinvierea existentelor auterioare, este pur si simplu una din acele

8

stari de constiinui. Ea nu este ceva .uinormal " sau "par{Ularmar, Top sun/em inzestrati ell aceasto inemorie indepdrtato chiar daca nu ne dam seama.

Astfel. altadoui. vederea dermo-optica era considerate ca UI1 "dar", fiind apanajul unor personalitati ciudate, Ul10r vrajitoare inzestrate ell "puleri ",., Asuizi stim ca un individ din cinci are aceste puled in mod natural. $i in mod 'inconstient. 1~1 plus, un stagiu de pregatire dezvolta vederea dermo-optica, far!'i efort, fa cei care 0 poseda intr-un grad mai mic de dezvoltare.

Poate C17 fa fel stii situaiia si cu memoria anterioard, C017- .Jliiu/a a Vietii de-a lungul existentelor succesive: moartea 171,1 este altceva decdt punctul de trecere.

T(JI asa cum nu murim, noi 17U suntem incatusai! de ircqionat. Dacd vrem sa stim de ce in cazul unei reusite ne incearca disperarea, in cazul unei victorii ne sinuim raniti, raspunsul exista. Dar 1111 de "aid ", aces! "aid" limitat de cele cinci simturi ale noastre. Raspunsul vine din alta parte, din spatiile 111- treziirite in stare de veghe, cunoscute in limp ce corpul nostru dormiteaza.

"So 11700't .. , sa dormi", spunea Hamiel, 0 parte itnportantii din noi-insine, constiinta permanenta, 71U moore si l1U doartne niciodatd.

Dna Grant-Kelsey ,yi Dr, Kelsey 17U ne transmit ,,0 credinJa" revelata doar CO(01'1'a persoane dotate cu perceptii extrasenzoriale superioare mediei. Ei ne introduc intr-o realitate Cll care 1111 suntem inca obisnuiti, dar despre care. fiecare dintre 110t, la fel ca Thomas Orville, sal! co alp pacienti de-ai lor, co orice cercetator serios, se poate infortna, poate verifica faptele.

Cdt despre mine, eu le-ant experimentat, le-arn observat, le-ain confruntat cu documenuuii si analize serioase.

Eu depun pur si simplu a marturie.

o marturie printre multe allele, a carol' sumd, intr-a bunii zi, va demonstra ca stiinta rationalista ne ascunde 0 parte dill ceea ce este esential.

Isola Pisani

9

Zorii unui som-e negru

.Moarrca nu este decat 0 clipa in care inceteaza fa ptul de a

\. __

mUIT

MONTAIGNE

Thomas Orville este un barbat suplu, cu un anumit gen de urnor. cu 0 sauatate medie.

Afacerile biroului de arhitecti uude lucreaza sunt prospere.

Anturajul sau 71 considera ca fiind un 0111 ell un viitor fr1ll110S; deocamdara este un am fericit.

Esle_ desi Inca nu-si da seama,

In seprernbrie 1972 Thomas I~i serbeaza.fericit ziua de nastere: patruzeci si doi de ani. A doua zi, sotia sa, Miguel Ie, este omorata intr-un accident de masina.

Cei doi se cunosc de multa vrerne.

Doua luni mai tarziu ar f trebuit sa se nasca primul lor co-

pi!.

Miguelle ;;i Thomas se cornpletau, se intelegeau, stiau sa-si faca unul altuia mici bucurii, Daca aveau problerne - bineinteles - cu noroc si cu tandrete IlLI Ie prelungeau; apoi Ie uitau. Altceva era important pentru ei, ceea ce Ii linea. Forman un cuplu: un cuplu pi in de ingaduinta, asa cum sunt mii de cupluri,

Dar pentru Thomas, Miguelle este unica, Pentru ca ei se iubesc. Acestui avanraj, afinitatilor care Ii leaga, Ii se adauga ceva in plus: asupra ei, el si-a concentrat toata afectiunea pe care nu trebuia SvO mai acorde farniliei sale disparute prea curand. Nu mai are decat Ull tata Cll care nu se intelege.

In clipa in care, fericirea lui a disparut, ea a inteles intinde-

10

rea

Pierduta.

Astfel intr-o clipa, universul lui Thomas Orville a devenit de nesuportar. EI insusi se simte orb, infirm, diform. Dintr-o data se afla inconjurar numai de intuneric intr-o imensitate rece. ~i, pentru el, chiar si soarele este negru. N u si-a explicat 11 iciodata - 1111 a putut sa explice nimanui - cum de se mai tinea pe picioare atunci cand sotia ~j copilul coborau in pamant, Vointa curajului, poate. Dar mai ales sentirnentul, evident, ea tipetelesi gesturile ar f fost ridicole, Tara nicio legatura Cll durerea sa. Bunicii murisera, mama sa era moarta, cei apropiati si prietenii dragi rnurisera ~i ei: dar niciodata pana acum nu simtise 0 durere atilt de sfasietoare, atat de groaznica. Acolo, lipsit de carnea din carnea sa, de bucuria de a rrai, respira cu greutate, IlU mai auzea decat un urlet prelung de spaima In interiorul sau,

La cirnitir IlU a strans Imina nimanui. Din ceremonia inrnormantarii, dill soaptele despre drama sa, el Ill! a retinut dedit senzatia unei pacle apasatoare, strabatuta de un fulger: tatal sau nu era ell el in aceasta incercare eare avea en semn specific crizantemele. Cumnatul sau, Georges, i-a SpllS, mult timp mai tarziu, ca nu fusese nicio crizantema in ziua aceea. Ele 1111 infloresc in septem brie. Si totusi Thomas le-a vazut tot timpul, in mod absurd, 0 fraza li revenea in minte: "In China ele did la inmormantari. Stramosii vor ea eei vii sa rada la inmorrnantari".

Thomas a crezut ca i§i pierde mintile. Si poate ca este intr-adevar alienat.

In afara de Georges, nimeni nu se indoieste. Daca studiul cornportamentului, in zilele noastre, ne intereseaza dill punct de vedere teoretic, el ne conduce rareori la ingrij irea unei suferinte speciale. Apropiatii lui Thomas asteapta ea el sa depaseasca aceasta intamplare fara prea multe probleme, asa cum au facut 11U1lti altii inaintea lui. Totusi, este simplu. Este suficient sa te agati ell incapatanare de rutina zilnica pima cand vei reusi: int r -O seara, cand vei fi gata sa adonni, suferinta va fi §i ea arnortita deja de ritualurile de peste zi, dejunuri, intalniri.,

Cam asa vorbeste mama sotiei mele. Ea este Cll adevarat

indurerata. Dar ea vede III disparitia brusca a fiicei sale insarc: nate vointa lui Durnnezeu "nesf3.r~it de bun" - desigur - care I; man ifesta preferinta sa pentru un ii 51 uj itori, i mpunandu-Ie desti ne dificile. Ea sufera deci ell dernnitate pasiva, Este deci in mo firesc un ajutor considerabil. "Oumnezell- vrea aceasta pentr binele meu", fraza care explica totul. in plus, firea ei cu 0 incf natie spre sacrificiu 0 conduce spre resemnare.

Thomas, dimpotriva, se revolta impotriva 1I1l1li destin ne drept. Mancand putin, dormind si mai putin, muncind mecanic condus de 0 furie supraomeneasca de la rutina matinala pana I. gesturile reflexe de seara, el resimte pana la greata zadarnic]. actelor I ipsite de orice sens, De unde venim impreuna ell lume aeeasta ill care ne aflarn? Incotro ne indreptam? Cum? De ce?

,,~i altii au trecut prin aceleasi necazuri" ...

Da. Un evenirnent asemanator: pierderea unei fiinte dragi Dar cine ar indrazni sa vorbeasca de "aeeea!;'i" suferinta, de t durere de .aceeasi" intensitate? .. Cine poate sa cantareasca, s aprecieze? .. Poate ca un Durnnezeu nesuferit caruia Ii place s: loveasca? .. Toate aceste expresii sunt nepotrivite. Fraze goale ireale.

Si Thomas descopera ca acest cuvant "iubire" este 0 treabi foarte incurcata. Pentru mama sa !;'i pentru cei apropiati, el : avut .afectiune", tandrete sau pasiune; unor simpatii el le-a ras puns ell eordialitate. Dar nu avut decat 0 singura iubire Miguelle.

Sute de drumuri s-au intalnit In ea si prin ea: prietenie, do rima, salbaticie, blandete, cuceriri, abandonuri, necesitati .. , toan cuprinseintr-o i ubire. N imeni !;'i nimic n-au trezit in el aceasn plenitudine de "izbucniri", de viata, in aeest stadiu, Thomas III cunoaste dedit 0 dragoste a abisurilor. Aeesta este adevarui sau el care se simte mort acum. Dad ceilalti s-au obisnuit ell absen ta Miguellei, motivul este foarte simplu: ei pot sa faca acest In cru pentru ca ei Ill! 0 iubese la fel de mult ca el. Ea nu Ie este d. o importanta vitala,

Cuvintele pe care Ie aude IlU corespund realitatii "sale" Sunt insuportabile, "Curaj": nu evoca acelasi efort de rezistenti

12

pentru el, "normal" pentru altii, pentru el este dincoio de oricc masllra. "Viata merge inainte", spun ei: nu este adevarar, viata sa a fast inmorrnantata impreuna ell ea ~i CLi copilul promis. Sub infatisarea unui am viu el este mort, cum de nu inteleg ei acesr lucru?

Intr-o dimineata, pe cand disperarea II cuprinde ~i l~ai PlIternic: "De ce sa nu ma sinucid?" se gandeste el.

Nici munca, nici familia sotiei sale, nici prietenii IlU reprezinta a justificare pentru a suporta 11 iste zile absurde intr-un oras care ... in conditiile .... etc.

Este rnulturnit ca s-a gandit la aceasta. Ar f a solutie posibila ca sa scape de durere, Cocheteaza cu ideea de a term ina Cll acest inferno Sa termine odata cu suferinta. Are in fine 0 alegere: sa ramana sau sa piece.

Ragazul este SCUlt.

Tasnind de nu se stie unde, doua intrebari il asalteaza: "Am dreptul sa ma sinucid?" - ,,~i chiar dad am dreptul, dupa sinucidere ce voi gasi? ESIe ceva de gasit?" Neplacut lucru!

$i prima lacrima strapunge atunci carapacea inghetata a lavei iutarite care II lnlantnie pe Thomas, ell toate di el nu simte lirnpede nimic, niei de la una, nici de la cealalta,

Cate saptamani au trecut de la moartea Miguellei? Habar nu are. In singuratatea sa, el invata cat de ciudat este timpul sau, diferit de eel al calendarului. Paradoxa], accidentul s-a intamplat abia "ieri" ... dar ~i acum cateva seeole.

In timpul acestor zile dezolante, constiinta sa a retinut careva cuvinte auzite ici ~i colo. hi aminteste acurn ca "grupul 111aterialistilor" II stimula sa: "traie~te-ti viata baiete, atat cat mai ai timp", Aceasta insemna ca dupa ce lumanarea a ars, dupa ce fumul a disparut, IlU mai rarnane decat 0 piatra de mormant, care, In cele din urma. intr-o zi, va disparea ~i ea. $i apoi uimic. NIMIC.

Nirnic IlU va ramane dintr-un suds, 1I1l caracter, a vointa, din emotii, din experiente de iubire ~i de ura, Exceptie facand oarnenii celebri care, contrar Jegilor firesti, supravieruiesc prin mausoleele istoriei. Dar 1111 mai mult de cinei sase mii de ani.

13

Sfar~itul esteinevitabil: uitare ... neant. Amaraciune. Absurd ... De ce BU?

in ansamblu ,.grupu] spiritualisti tor" era reconfortam.

Un suflet vine de la Dumnezeu. ~i se inroarce la EI. Nernu ritor, el asteapta reinvierea rnareata la Judecata de Apoi, fie can rand la harpa, fie ispasindu-si greselile, fie adancit intr-un sorm imaterial, fie rugandu-se, In functie de diferitele concepti antropomorfice.

Ce sa rnai creada? Sustinute cu patima, cele doua "adeva ruri" se contrazic. Moarrea vesnica ... nemurire ... ce sa aleaga?

Nici durerea IlLI este constant aceeasi, Ea IllI este acel mall stru care se incapiWineaza sa ii inchida accesul spre orican drum, asa cum i~i imagineaza Thomas. $i ea se metamorfozeazi ~i ea vrea sa-si gaseasca linistea. Ea sadeste in inima lui Thoma: o dorinta puternica de "a sri", doriuta care va creste in interioru sau ca acei falnici arbori seculari,

CE S-A ALES DlN MIGUELLE?

Ce mai conteaza soarele negru, lumea rece, rana deschisa povara obligatiilor ~i a indiferentei: este esential sa cerceteze ce s-a intamplat Cll Miguelle? Este nemuritoare? A pierit pentri totdeauna?

Ii lipseste si eJ sufera: daca este nemuritoare ... sufera oare si ea pentru di sunt despartiti? Daca a disparut pentru totdeauna ...

Dad este nemuritoare, doarme? Inima lui este zdrobita, da: a ei? EI 0 iubeste; ea il mai iubesre inca, sal! IllI mai poate sa-: iubeasca?

Daca este nemuritoare se roaga? Sufera?

Exista oare sansa unei revederi? Sau 0 poslbilirate? Sal! ~i mai mult, 0 certitudine? Pentru aceasta este suficient sa rnori, cum a murit ea? Trebuie sa inveti ... sa meriri? Cum putern afla?

Putern sa aflam ce este moartea?

Are oare Miguelle nevoie de ajutor? Poate ea sa II ajute pe el, in mizerabila lui conditie urnana care se mascara cu lnexplicabilul?

"A murit" Miguelle? Traieste in alta parte? Sub ee forma'.'

14

Thomas in cepe sa citeasca mult. Ii intreabfi pe filozofi, pe savanti, pe preoti, Dar si pe oarneni ca el, frati angajati inaceeasilupra ca ~i el. Pe dOLla treimi dintre ei. problema uu Ii intereseaza dedit superficial sau chiar deloc. Cit despre ceilalti, oricare <Iff! fost partea premergatoare a Jpotezelor lor, a rationamentului 101', ei se indreapta spre mister, spre Necunoscut, chiar dacall numesc III mod diferit.

"Totu~i sunt sigur, Ii spline ellui Georges, (;,1 avand rabdare, o adevarata probitate In cercetare $i 0 vointa de neclintit, putem sa iutelegern care esre rostul nostru aici, Yom putea afla daca exists sau IlU un suflet, Sa stim [impede acest lucru, Misterul este eeva comod: nu trebuie sa-tivari nasul unde Ill! este treaba ta, nu cauta, este inutil. Dar, in cele din' urma nu sunt singurul care a vrut sa. inlature valul., Platen, Kant .. Sure, mii de-a lungul civilizatiilor ... ma aflu deci lntr-o societate aleasa,"

Georges 1~i fumeaza pipa .. Parerea sa este aceasta: oamenii sunt condarnnati la viata. Jumatare din existenta noastra ne-e petrecem neintelegand nirnic, sau aproape nimic; cealalta jurnatate nedandu-ne seama de aceasta. Intl'-o zi, surpriza, apare "tradarea" ... procesul se intrerupe. Dar de ce uneori copilul ~i Ill! batranul? Nu stim ... nu vom sti niciodata. Daca am baut careva pahare bune, suntem cateodata incantati, nu am pierdut vremea uneori In zadar.

Universul este acelasi chiar dad. sora lui a murit. Teate cautarile f lozofilor sunt zadarn ice: ele nu ne conduc decat spre un drum inchis. Daca lucrurile at' sta altfel am sti deja. Pe de alta parte exista riscul enorm de a ne pierde printre cuvinte confuze, adica printre teorii confuze si amagitoare.

Georges reactioneaza la absenta irevocabila a surorii sale ca un animal care simte pericoiul si se indeparteaza, ea un reflex biologic. Avand 0 casatorie mediocra, el nu are experienta afinitatilor iufloritoare, niei a iubirii profunde pe care Ie creeaza. Ocaziile pe care le-a avut, pe de alta parte, Ill! l-au facut sa fie generos.

lnstinctul ii spune eft Thomas greseste atunci cand vrea sa intreprindao ancheta contra absurdului, Rariunea sa ii spune ca

15

dernersul este nesabuit.

.Prometeu a vrut sa fure foeul zeilor din cer, aminteste-ti ca a platit scump, spune el. Acelasi orgoliu te impinge ~i pe tine, Thomas. Vrei ceva ee IlU este pentru tine, ee IlU este sortit 03- menilor.

- Frumoasa poveste, aceasta tragica. inramplare relatata prin simboluril. ... Nu va duceti spre ceruri, Illi cereti nimic aici, pe Pamant. Daca faceti aeest lucru veti fi pedepsiji: uitati-va la Prometeu, illiantllit de 0 stanca si devorat de vulturi, Este rnai bine oare s~ va Iasati striviti de stanca vietii, Taeuti bucatele }i inghititi de pasarile de prada? Ce crezi despre asta, Georges? Oricum vei f devorat, batranel Haide sa ne arnintirn Iegenda ta ...

- Nu este legenda "mea".

Daca ti-o insusesti, esti partinitor atunci cand rni-o servesti ca argument. Daca "cunoa~terea" are ca simbol foeul din cer, aminteste-ti ea oamenii nu pot trai Tara foe, trebuie sa se lncalzeasca .... au acceptat sa se arda adesea. din lipsa de indemanare, din ignoranta, din greseala, sal! mai stiu ell de ce, dar I1U se pot lipsi de el. In vechime, ei adman focul. Nu este viara Tara flacara, Georges, nici tara suflare - aer -, nici Tara substanta - materie -, nici lara ceva eare sa stinga setea - apa.

.Daca focul este ascuns, Georges - sa li pastram simbolulce putem face altceva dedit sa-l cautam? Oriunde s-ar afla. Prometeu avea dreptate. El nu s-a inselatsi s-a dusin sferele ceresti, Omul Ill! poate sa fie vierme, cand vel intelege Iucrul acesta? Si, Tara indoiala, niciuna din marile personalitati din eelelalte sfere nu I-a ajutat pe 0111 III cautarile sale. Mie ~i pretentios, ee vroia sa ceara ernul aeestei nobile adunari? .. Marginit, fragil, tara gloria unui semizeu, Tara puterea unui zeu, cu cine semana el? Cu un Pigmeu, cu Ull Bosiman dill Kalahari. ell un Indian Hopi., Am ras de pretentia lui de a impart: focul ell ei. Atunei emu I s-a hotauit sa-l sustraga, L-a luat, la "posedaf', l-a .ocrotit", l-a transportatpana la noi. Ciha rnaretiel Poate ca lui ii datoram civilizatia noastra..

~ A fost pedepsit ...

- Ba deice, Georges. Dupa parerea mea de aici iucepe fa-

16

bulatia pura, neadevarul. Da, un om, purtatorul unei cereri vitale, s-a dus la cei care puteau sa-i dea ceea ce dorea, la cei "bogati", la zei. A reusit. A obtinut ceea ce a vrut. S-a inters reafar ~i pelltru di a "indraznit", s-a bucurat de un mare prestigiu. Negociatorii obisnuiti - preotii - la inceput furiosi, au devenit apoi gelosi. Trebuia ca asa ceva sa nu se mai repete. Cum? Folosind eea mai obisnuita metoda: teama. Si pentru cii Prometeu nu istorisea oricui povestea sa - era fericit ca a trait-o - au inventat ca ficatul sau era atins de IlU stiu ce boala care "II rodea ca lIll vultur. Dupa ce a murit, a fost simplu ca buna ziua; sa povesteasca ca Jupiter l-a legat de 0 stanca. A fost suficient sa spuna acest secret catorva mahalagioaice din epoca, Pe atunci IlU exista radioul care sa dezminta stirea ...

- Asculta, Thomas ...

- Sunt sigur, sunt absolut sigur, di afurisita asta de viata are

un sens, Ceea ce vad, ceea ce mi se spune, ceea ce rna inconjoara, totul dezminte acest lucru. Dar "eul" meu interior vrea totusi sa caute "dovezi". Voi pune intr-o balanta ceea ce pledeaza "pentru absurd" ~i "impotriva absurdului" Daca rna ard ...

- irni vei cere sa te pansez ... De acord. Vreau sa urrnaresc aceasta poveste de aproape ~i "sa cantaresc" irnpreuna cu tine. Doua perechi de oehi vad mai bine dedit una singura,

Dezorientat de atatea informatii contradictorii, trecand de la Cartea tibetana a mortilor la operele pozitiviste ale lui Auguste Comte, Thomas parea sortit unor cautari dificile, bajbaind prin intuneric, rara alt final decat propria sa moarte.

17

Prima 'calarorie

.Atata tirnp cat nu pori sa vt stelele decat deasupra ta .. nu pi sa ajungi la Cunoastere."

NIETZSCHE

In februarie 1973, stare a lui Thomas nu se transforma: nici intr-o depresie nervoasa nici intr-o liniste pi ina de seninat teo El continua sa sufere. Prietenii erau surprinsi ca timpul nu cicatriza ranile ~i 1111 II conducea spre resernnare. Asa ca, el inceput sa se izoleze.

De fapt, atitudinea lui ii tulbura, ba chiar ii nemultumest Paroxismul lui ii socheaza: pentru cei care I1lI au sentimente at: de puternice, durata doliului sau este de neinteles. Si, prin revo ta sa acuzatoare la adresa faptelor, eauzelor ~i zeilor, Thomas contrariaza pe amatorii de letargie curativa. Sa incerci sa 11* legi fatalitatea, sa vrei sa ii gasesti ° sernnificatie "omeneasdi' inseamna sa pacatuiesti impotriva spiritului, Ornul nu trebuie s stie ee insearnna viata sau moartea: aeeasta este atitudinea adop rata de marea majoritate a oamenilor linistiti si pasivi,

Nu ai mare lucru de spus despre toate aceste fenornene d aparitie si disparitie. Sa forrnulezi cornentarii stiintifice desp r , ele, este 0 ignoranta: IlU ai ce sa faei ... sa nu facern nimic .... s: traim cat mai bine ell putinta, tinand seama de contradictiile ine rente ale existentei. Sa aplicarn mai ales aeea regula de aur: est! inutil sa-ti bati capul. Omul este om .. Sa raman a limitat la eel: lumesti. Cat despre Cer, despre Nemarginire cand va ajuugi acolo va vedea el.,

Dar ~i asupra acesrui punet nu exista unanimitate. Un me.

18

die renurnit (Jean Tremolieres) nu a scris el oare: .Pacatul lmpotriva spiritului este acela ca am vrut sa constrangem viata terestra sa semene cu imaginea pe care ne-o faceam despre el". Atunci, 111 ee lac se afla pacatu I? Vom putea vreodata sa ne fa-

cem a idee? .

[ndepaltandu-se de ai sai, tot asa cum ei, speriati, se 'Indepartau de el, Thomas strabate Cll dificultate lungul drum al lunilor si preocuparilor sale. Din ce III ce mai impresionat de absurditatea lucrurilor pe care Ie face pentru a supravietui din punct de vedere social, pentru a se supune obiceiurilor epocii si tarii sale, el are sentirnentul ca nu mai este persoana numita "Thomas Orville", ca este doar ecoul unei inimi numita altadata "dragoste". Sustinut de un orgoliu salbatec, el refuza sa-s: exprime suferinta LIl haine negre, simbolice sau reale. lnlatllra din coruportarneutul sau orice atitudine de pompe funebre: durerea sa este prea reala ca sa imbrace 0 atitudine clasica. Astfel, multe persoane din jurul sau sunt tentate sa II ignoreze. Tn curand chiar asa se va intarnpla.

Obiectiv vorbind, Thomas a gresit foarte mult atunci cand i-a ajutat pe eei din anturajul sau sail uite: in fata sa se intinde drumul singuratatii.

Pentru ca nu a gasit la ei nimic din eeea ce ar fi avut nevoie - nici cordialitate, nici rernedii, nici raspunsuri, nici adevarul necesar -, el taie, In mod voit, oricelegatura cu lurnea sa. Chiar daca, din punet de vedere fizic, el continua sa se afle printre cunoscuti i sai, din punct de vedere spiritual el nu se va mai intoarce niciodata printre ei. Se simte strain in lurnea care odinioara a fost a sa.

Se simte diferit de ceilalti, ciudat, rnarcat de 0 boala aducatoare de moarte.

In schimb, certitudinea unei dimensiuni uitate a vietii, unde actioneaza alte legi, in care perceptiile sunt mai extinse, il copleseste adeseori, atunci cand renunta la logiea carteziana, 0 "alta lume" unde poti "vedea" Infinitul prin transparenta Finitului. Dar apoi alunga acest gaud, ca pe 0 iluzie normala a omului efemer eare viseaza la eternitate. Se simte ca un fluture ratacit,

19

aflat in voia unor curenti opusi de aer ... Oricate vijelii ar fi, t nu II vor conduce totusi spre scanteieri iluzorii, Stiindu-se V1 nerabil, permanent criticat, el va avea grija sa nu-si faca ilu despre el insusi. Asa a hoHirat el, ca sa se puna la adapo

In ansamblu, nu mai stie ce se intampUi cu el.

Actorul - nefericit -, ~i decorul - banal, pareau sortiti ur monotonii Tara drept de apel. Dar nu este asa. In timp Thomas i§i inchipuia ca viata lui s-a incheiar, ca este deja "st bilita", 0 lI~a nebanuita se intredeschide.

1l1tr-o calatorie, avand doua ore de ragaz,cumpara gral intr-o gara 0 carte: in cdutarea lui Bridey Murph/, convins 1 iud ca este vorba de un roman politist,

Nu este asa, Mai uluitoare decat 0 urmarire pentru prind rea unui criminal, cautarea, "goana" unei femei de douazeci nona de ani pentru aflarea unui trecut foarte indepartat este . vanatoare" autentica de un gen neobisnuit, Ruth Simmons, era na, este 0 americanca, casatorita §i foarte fericita, echilibrat dinamica, sport iva, vesel a, lara nicio inclinatie spre mister sa spre narcisism. Din curiozitate, participa la niste experiente ( hipnotism. Morey Bernstein, autorul cartii, practica hipnoza di pa ce multa vreme a fost sceptic in aceasta privinta; constatan rezultatele obtinute prin hipnoza, informandu-se despre posibil tatile ei - rnai ales la asociatia care pastreaza , lecturile" vindi catorului clarvazator Edgar Cayce -, eI invata pe rnasura ce practica, Acest om de afaceri este un "explorator". 1>i iata ci Ruth Simmons se dovedeste a fi un subiect exceptional. Ea J! arninteste limpede multe lucruri in cursul procesului de regress adica atunci cand evoca in detaliu incidente din primii ei an Intr-o zi, experimentatorilor Ie vine ideea de a testa posibilitate intoarcerii in timp, dincolo de momentul nasterii si poate chi" al conceptiei. Vor incerca acest Iucru pe parcursul a cinci sedin te inregistrate la care asista si sotul lui Ruth, 01. Simmons, re prezentant de comert, Nici Ruth, nici sotul ei nu au idei precon ceputedespre supravietuire, memorie, suflet incarnat sau rein

1 Morey Bernstein, Paris, ed. Robert Laffont,1956, ed: "rai lu" 1969. 20

carnal. Problemele acestea i-au preocupat prea putin.

Unele persoane au considerat aceasta povestire despre experientele facute de 01. Bernstein; in 1952, ca fiind pura irnaginatie, aceasta, Tara indoiala, pentru ca nu doresc sa studieze ce s-a petrecut de fapt, Fara indoiala ei nu doresc sa reflecteze la aceste lucruri, Este usor sa pretinzi ca. nici experimentul, nici participantii nu au fost destul de ,,~ti intifici" pentru a fi luati in consideratie, si apoi sa-i alungi in uitare, Cll ironia obisnuita a tuturor rationalistilor dogmatici. De ce nu vor sa acorde atentie studiului pionierilor care s-au confruntat, in urma cu douazeci ~i cinci de ani, ell memoria unui treeut ametitor? Adevarat sau fals, aeest studiu rnerita sa fie aprofundat. In 1956, Morey Bernstein povestea aceasta experienta ~i publica 0 "mare parte a inregistrarilor facute pe parcursul intalnirii dintre persoana din prezent eu propria ei persoana de altadata, Prezentata schematic, aceasta este povestealui Bridey Murphy. Ce am putea adauga? Mult mai multe, dar in special trebuie sa semnalam valoarea comentariilor, care se bazeaza pe 0 reala documentare ~i rnodestia demersului lipsit de incarcatura rnelodramatica,

Nu este cazul sa ,judec" aid cartea lui Bernstein. Este suficient sa remarc ca lectura ei a fost esentiala pentru Thomas. intr-adevar, ea reprezinta pasul decisiv in ceea ce numim domeniul Necnnoscutului.

Ea ne vorbeste despre un eveniment tulburator plin de semnificatii: 0 femeie tanara ~i normala si-a redobandit amintirile despre unele intamplari traite de ea in cursu] unei vieti diferite, o viata anterioara.

o viata anterioara., expresia socheaza, stupefiaza, Oar Thomas, informat despre capacitatile-desconsiderate-ale memoriei, stie deja ca procedeele hipnotice ~i regresive au condus la rezultate uimitoare, uneori de neconceput pana atunci. Asa ca el nu considera aceasta carte ca fiind relatarea grosolana a unei escrocherii stupide.

Ceva din fiinta sa se potriveste ell incredibilul: gustul eternitatii ... aceasta notiune staruitoare a supravietuirii ... sa corespunda ea oare unor repere care sa fie tangibile? lata, cineva po-

21

vesteste ca, intr-un anume fel. a trait aceste lucruri. Ce importanta aveau nelntelegerile: 0 ferneie din secolul XX vorbea despre 0 alta viata din secolul al XIX-lea. Ea I~i amintea, pastrand accentul, de unele cuvinte deosebite, de un dans, de peisaje, de prieteni ~i de parinti pe care stia sa 7i descrie ell multa sarguinta ... Ce concluzii sa tragern? ... Ca 0 fiinta, irlandeza, taranca, al carei destin 1111 a avut nimic exceptional, Ill! murise CLl adevarat in totalitate ...

Pe Thomas nu l-au interesat niei protagonistii, nici criticile, nici. verificarile, niei preeedentele III acel moment. EI nu a retinut din carte decat doua descrieri pretioase: In prirnul rand posibilitatea de a investiga 0 eventuala preexistenta, ceea ce ar 111- sernna ca viata actuala ar f ca un fel de "sllpravietuire". N Ll erezuse niciodata ca acest lucru ar putea fi luat in consideratie, Si totusi, dernersuri asemanatoare fusesera facute CLl mult timp inainte. Dar, aparent, ele IlLl se bucura de 0 larga raspandire. In uefericirea lui, i-ar fi placut sa auda vorbindu-se despre ele. De ce spiritualistii, care sunt atiit de vorbareti, nu spun nimic? De ce nu preiau ideea?

Noteaza apoi, ca 0 dovada a autenticitatii, fantastica simplitate a detaliilor date. Marturia nu ernana nici afectare, nici pat imao

Ruth Simmons - Bridey Murphy afirmase in cursul celei de a doua sedinte, pe 18 decembrie 1952 .. ca dupa rnoartea ei ca Bridey Murphy isi daduse seama de tristetea care il coplesise pe sotul ei Brian Macf.arthy: .Daca as fi vrut, as fi putut sti ce dorea si ce gandea". In cursul celei de a cincea sedinte, pe 29 august 1953, Ruth-Bridey racea aluzie .Ja 0 scena in cursul careia Brian s-ar fi plans ca cifra (gravata pe piatra de morrnant dupa rnoartea lui Bridey) I1U era prea clara" ..

Oespre ce vorbea ea? Despre viata .... Viata noastra de fiecare zi care I~i urrna cursul ~i pe care ea continua sa 0 perceapa,

Thomas vede in toate acestea un mesaj plin de speranta.

Deci, legatura dintre Bridey ~i Brian BU se rupsese, legatura dintre Ull sot ~i 0 sotie., Este posibil ca Miguelle sa-l vada asa cum Bridey afinnase ca " vazuse pe Brian ... Se plange oare ~i ea, asa

22

cum facea Bridey, ca oamenii din aceasta lurne ,,1111 aud" ... Este oare posibi I?

Are atunci zile pline de bucurii si emotii intense. Sotia sa nu este cu el, dar exists pe undeva. Ea "continua" sa existe, ea nu a rnurit, Nu este nici distrusa, nici transformata In putreziciLIne. Mal mult chiar, ea are vesti de la e], ea se gandeste la el. Este departe, dar lltl .rnoarta" ... Aceasta dragoste nu se afla doar In el. .Ratiunea" este alienate: ea se inseala atunci cand crede intr-un sfarsit. Ei sunt Inca amandoi, mereu ... cu siguranta.

Ce siguranta?

Prima flacara eare se aprinde nu invinge soarele negru.

Doar 0 marturie nu poate sa Ii aduca nici lumina nici adevarul.

Cuprins de nerabdare, Thomas cauta prin bibliografi i si autori.

Pro si contra unei vieti anterioare, pro si contra reincarnarii, el se cufunda intr-o vasta documentare.

Teancul de carti II conduce spre fluxuri §i refluxuri intelectuale. in unele zi Ie, Thomas inclina - plin de dorinta - spre posibilitatea supravietuirii §i totul poate fi de minune interpretat In acest sens. Cand este prost dispus, insetat de dovezi, se teme di nu este decat un trup a carui singura evidenta incontestabila este doar aeea rama§ita Tara viata intr-un cosciug, in pamanr.

Atunei seinfurie. Vrea sa gaseasca 0 eale care sa nu fie un joe al spiritulni. Vrea ClI putere acest lucru. Pentru Georges care 71 adrnonesteaza sa-si gaseasca In cele din urrna linistea, aceasta frenezie de eautari si rechizitorii n-ar putea, eu siguranta, sa-l conduca spre ceva bun ... Thomas Ii raspunde ca destinul camenilor IlU este pecetluit de Absurd ..

El spline ca trebuie sa cautam sa intelegern, caci maretia omului este data de vointa de a cunoaste. Daca In Cartile Sfinte ale Traditiei ei sunt numiti "Copiii Luminii" inseamna ca aceasta este 0 realitate accesibila, Oamenii sunt fascinati de Adevar pentru ea el exista; trebuie insa sa-] gasim, bineinteles. EI nu a fostinventat de ei ca un fel de momeala poe care 0 intretin ea sa ii amageasea pe cei naivi, EI face parte din ei, l1U se pot desprinde de el; stiu mai rnulte despre el decat accepta sa rnarruri-

23

seasca; Adevarul este rnai mult dedit 0 idee: este 0 necesitate.

Dad all notiunea de Eternitate inseamna di ea exista. Dad nu ar fi asa, din experienta, ei IlU ar cunoaste decat timpul care jaloneaza etapele scurte.

Georges considera ca aceste abstractiuni sunt "interesante".

Cel putin asa afirma el. Dar el Ie numeste "concepte-nori". 0 ploaie de concepte: cand ploaia se opreste, viata adevarata i~i reia cursu]! Este limpede ca astfel de argumente generale nu conduc nici spre 0 adeziune profunda, nici spre un refuz net.

"intre ideile elaborate de spirit pentru domeni.ile spiritului ~i constatarile zilnice ale sirnturilor lipseste ceva, 0 punte de legatura, spune Georges cu vehementa, si unele si celelalte nu pot fi complet opuse, nu se pot anula reciproe ~i simultan. Viata nu este ca 0 cutie plina eu idei pe care 0 iuchidem atunci cand deschidem cutia cu lucruri reale. Simplific in mod intentionat ca sa iucerc sa vad mai limpede.

- Vrei sa spui ca conceptul ~i cotidianul se intalnesc undeva? Aceasta este si parerea mea, spune Thomas. Dar unde?

- La punctul de jonctiune, la punctul de trecere dintr-o parte 'in cealalta. Peate di nu trebuie sa eredem ca. realitatea se transforrna brusc in irealitate, atunci cand trece dincolo de unele limite, variabile, de altfel, in functie de epoca, continent, etc. Am fi oare prea indrazneti dad ne-am pune 0 astfel de intrebare: nu continua ea in felul ei, in timp ce noi suntem incapabili sa 0 "urmam"? De exemplu, vorbind despre nemurire: este ceva care are proasta reputatie de irealitate. Fiindca vorbim despre ea de milenii, inseamna ca ea este mai mult decat un vi.s, decat un instinct. Visurile se schimba, dar instinctele all radacini reale ... Nemurirea se realizeaza intr-un mod pe care spiritul nostru nu 1'1 sesizeaza? Aminteste-ti aceasta formulare: "CUl1oscutul nu este decat forma aparenta a necunoscutului". Pornind de la aceasta ipoteza, lumea inceteaza de a mai fi despartita In doua, Thomas? Abordarea problemei are la baza aceasta fairnoasa unitate cu care ne impuie capul inteleptii.

- Vrei sa. stii parerea mea, Georges, tu esti 0 parte din Eternitate, dar nu-ti dai seama!

24

- Ce tot spui? Si ell ma aflu In acelasi punet ea §i tine: rna pierd in marile "eoncepte-nori". Pentru di ma agaseaza, vreau sa lamuresc lucrurile, as fi incantat sa-i dezbrae de pretentioasa lor solemnitate.:

- (neepi sa serneni eu mine.

- Nu. in fine, nu credo Dar ti-am promis ca voi fi atent ca sa

te ajut sa diseerni ....

- Cum interpretezi tu faptul ca am cumparat aceasta carte

despre Bridey Murphy?

- Ti-a iesit in cale, asta este.

- Din lntamplare?

- Fara indoiala. S-ar fi putut intampla oricand.

- Nu ered. .

- Ba da. Mii de intarnplari sunt lipsite de insemnatate in

viata, Asculta, Thomas, pisicile negre nu imi anunta 0 nefericire §i nici nu castig la loterie daca tree pe sub 0 scara. in orice caz, ar fi 0 intamplare fericita,

- Haide, .Hazardul" nu exista.

- Ei, ei ... Deci, pentru tine totul este deja prestabilit, biet

microb programat inainte de pliocen 1 .... Teiubesc, In ciuda bazaconiilor pe care Ie debitezi!

- Nu stiu daca am fast "programat" in pliocen ...

- ... Nu stii inca ... !?

- Nu, raspunde Thomas see, deocarndata nu. Dar da-rni vo-

ie sa-ri atrag atentia ca dad ;,Hazardul" ar exista asa cum [i-l imaginezi tu, universul ar fi, din intamplare, anarhic ~i prin urmare haotie. Seaietele, graul, crocodilul, albina, omul ar ta~ni, asa, la intamplare sau din neant? Un astfel de "Hazard" pare imposibil. Plecand de la hazard, sansa mea de a cumpara ace asta carte este nula din punet de vedere statistic. Nu rna due prea des la gara; ~i IlU am ehef sa citesc un roman politist dedit 0 data la zece ani.

- Ce vrei sa demonstrezi eu aceasta?

I pliocen: a doua epoca a neogenului, situata intre miocen ~i perioada cuaternara.

25

- sa dernonstrez ... Ill! inca. Dar sa. reflectam la eventualitatea unei semuificatii: sa fie oare verba de 0 realirate pe care l1U putern s-o "urmam", asa cum spuneai tu rnai devrerne? Ceva rnai puternic decat noi ar putea sa ne conduca spre ceea ce ne dorim cu adevarat? 0 forta necunoscuta, 0 alta constiiuta, reala, dar pe care nu suntem capabili nici sa 0 recunoastem, nici sa 0 folosim ... Ea se manifests ~i noi 0 numim intuitie; apoi, 0 indepartam ea fiiud periculoasa, .Jrationala" ... Si daca este Lin mesaj de la Miguelle? Sa-rni arate ee face? Daca se afla Iclnga mine, ea stie cat sural' ~i vrea sa-rni cornunice unele indicii ... Atunci cumpar cartea pe care ea a ales-o pentru mine ~i .Jrnposibilul'' se metarnorfozeaza ...

- lncetisor, Thomas, ia-o mai incet, raspunde Georges.

Aiei se impune 0 observatie. Aceasta este relatarea auteutica a deruersului lui Thomas Orville. Asa s-au petrecut luerurile din punctul lui de vedere. EI tine la sinceritatea faptelor, chiar daca nu apar intr-o lumina speciala, EI nu vrea sa schimbe nim ic a posteriori I ca sa puna iutr-o lumina mai bunafie propria persoaua, fie rationameutele sale. EI refuza sa faca vreo referire la diferitele filozofii, spiritualitati sau metafizici pe care le-arn putea introduce pe parcursul povestirii sale. Thomas este un "erou". EI si-a trait povestea cu 0 autentica durere. Daca s-a comportat sal! nu ell intelepciune, putin Ii pasa. S-ar rnai pune oare aceasta intrebare daca ar fi vorba de Ull grav ranit care a stint sa se vindece?

Thomas este chinuit de un fel de indigestie rnentala atunci cand descopera un velum al carui titlu Ii starneste interesul: " Vietile noastre anterioare',

o cumpara ~i 0 rasfoieste. Nu va mai rnanca, nu va mai donni pana nu 0 va citi 'in intregirne. Pe scurr, autorii, un medic englez, Denys Kelsey si sotia sa Joan Grant, descriu modul in

I a posteriori - expresie latina insemnand ceca ce este posterior experientei.

2 J.Grant- D. Kelsey, 1967. Ed. J'ai lu": Aventure mysterieuse, A 297.

26

care ingrijesc "bolile din vierile anterioare".

Aceste noi dovezi I~i gasesc in Thomas un ecou considerabil. Nu rnai este yorba doar de teorii, de ipoteze, de spirite, de suflete, de ingeri, de religi i sau de sisteme de gaud ire. Ei Illl presupun. Ei vindeca.

Pe coperta serie: Dna Joan Grant .este lin medium foarte cunoscut in lumea anglo-saxona, care si-a retrait toate vieti Ie anterioare, din Antichitate pana in zilele noastre. Experientele sale i-au dat posibilitatea sa-l cunoasca pe psihiatrul Denys Kelsey, Cll care s-a casatorit mai tarziu. De atunci Kelsey a apelat la hipnoza ca sa I'i fad! pe pacientii sai sa-si retraiasca vietile anterioare. Curand, el a descoperit ca psihozele si nevrozele provin In realitate din am intiri le inconstiente ale unor experiente trecute. Plecand de aici, Dr. Kelsey a creat 0 metoda terapeutica revolutionara. Aceasta povestire veridica contrazice toate conceptiile noastre despre viata si despre rnoarte, fiind poate inceputul unei revolutii In filozofia occidentala".

Din prefata traducaroarei putern citi urmatoarele: .Autorii acorda 0 mare irnportanta "supra-fizicllllli", pentru ei, este lin corp material dar nemuritor, format dintr-o substanta care nu este tridimensionala si care '[i supravietuieste, Acest "suprafizic" este 0 components a eu lui integral, care cuprinde toate vietile precedente ~i actuala personalitate ... "

Primul capitol redactat de Joan Grant-Kelsey II1Cepe cu aceasta fraza: .Abia dupa douazeci ~i noua de ani am reusit sa posed tehnica care ne permite sa retraim in amanunt 0 incarnate precedenta printr-llll efort constient ... "

In continuare ne arata cautarile metod ice incununate de succes. De mai multe succese: in primul rand folosirea Cll regularitate a acelei facultati numita "memorie indepartata", care restituie prezentului fapteJe "ul1ei lungi istorii". In al doilea rand vindecarea nevrozelor sau a bolilor, incurabile prin alte metocle.

Cartea a aparut In 1967. Doctorul si doamna Kelsey au 10- euit In Franta. Acest lucru Ii sugereaza lui Thomas 0 apropiere pe care 0 resimte cu infiorare: ancheta Iivresca se va transforma intr-o conversatie directa. Fiindca - el stie acest lucru dupa a

27

douasprezecea pagina - Ii va cauta pe Joan Grant - Denis Kelsey, Ii va gasi, se va duce la ei, le va judeca onestitatea, se va ioforma de supravietuirea de dupa moarte. Va afla III sfarsit ce s-a intamplat cu Miguelle, ce se intampla acum eu ea.

Viata anterioara IlU II intereseaza dedit ca ,,0 dovada" COI1- creta" a unei continuitati, Sa-si aminteasca 0 alta viata ~i 0 alta moarte, implica, prin forta lucrurilor, recuperarea memoriei "dintre cele doua vieti". Pe el 11 intereseaza noutatile de dupa moarte. £1 anunta pe Georgesca s-a hotarat sa se intalneasca personal ell Dr. ~i Dna Kelsey .. Georges, stupefiat de consecinteIe incredibile care deeurg din terapeutica explicata in carte, este uimit de posibilitatea unui dialog "pragmatic" despre asemenea subiecte. Ce va mai rarnane oare din toate lucrurile de care era

. ..?

"slgll.r" .

- Voi disc uta ell ei chiar daca va trebui sa rna due III Amazonia, repeta Thomas.

Nu va fi nevoie. Nu trebuie sa fii un erou ca sa dobandesti favoarea unei astfel de cunoasteri. in 1973, Joan Grant si Denys Kelsey vindeeau In Statele Unite nenurnarate cazuri "disperate". Dar fiiea lor, Gillian, II anunta cu amabilitate pe Thomas cii parintii ei vorveni la Londra, in august, pentru cateva saptamani,

Corespondenta este simpatica, "desehisa". Thomas incepe sa creada din nou In lumina.

in lipsa de altceva, pentru moment, el j~i arninteste de mare, vant, de iarba verde, de zilele fericite. Suporta ~i accepts toate acestea. In jurul suferintei sale, imensitatea reee prinde viata, Georges, asaltat de intrebari [a eare nu poate sa raspunda, da dovada de un admirabil sange rece.

,,$i daca sunt niste sarlatani?" spune cateodata Thomas. Ca sa. spunem adevarul, aceeasi teama il cuprinde si pe Georges.

Dar, pe 21 august] 973, Thomas aterizeaza la Londra.

28

Prima zi - marti, 21

"Nu reusesc sa inteleg cum este posibil ca de secole, de secole, de secole, oamenii sa accepte sa traiasca sau sa moara in conditii intolerabile: sa accepti sa existi cu teama de moarte, 'in razboi, in durere, Tara sa reactionezi cu ad evarat.. .. "

EUGENE IONESCO

Nimanui - ~i 'in special unui barbat de patruzeci ~i doi de ani - IllI 'ii place sa recunoasca faptul di teama poate s3.-1 irnbolnaveasca. Totusi, mai tarziu, Thomas a recunoscut ca, in acea zi, chiar din prirnele ore, sistemul sau nervos a fost in alerta si tot organismul in dezordine. A mentionat acest lueru ca fiind urmarea logics a rensiunilor sale profunde. Aceasta calatorie IllI era oare ,,0 problema de viatii sal! de rnoarte?"

Conditiona paetul cu viata, Forta, ratiunea de a continua acest efort, curajul ale carui resurse se epuizau, totul depindea de credibilitatea celor pe care se pregatea sa-i intalneasca.

Mergand pe jos pe langa Hyde-Park ca sa se duca la dr. ~i la dna Kelsey, Thomas incerca sa se calmeze: "Simt cum se naste in mine 0 teama continua; exagerez cele mai mici imprejurari. Este ridicol. ... Un iepure care se sperie de neprevazut, de necunoscut: sunt nefasti, desigur, imi vor provoca aite dureri. Vad totul in negru ... Este cazul sa. !TIa redresez. Acest mecanism aducator de nefericiri nu trebuie sa fie ca 0 a doua natura. Daca nu rup sistemul, voi deveni un maniac tragic, iau totul 'in tragic,

29

chiar si acolo un de nu este cazul. Trebuie sa fiu atent .... sa IlU devin neurastenic ... sa fiu lucid .. Acesti oarneni nu sunt neaparat niste mincinosi, Dad.11l1 spun adevarul, plee. Nimic nu l11a. tine legat aici: la prima nota falsa, plec. De ce sa-rni fac griji? De ee sa Ill! cred cil este calea cea buna? Mi-e frica de deceptii, Vreau sa rna tratez de aceasta boala a fricii, vreau sa terrnin Cll ea, vreau ...

Bineinteles IlU uita nicicdata ca Imposibilul poate sa-si fad! brusc aparitia in "cm'sul normal al lucrurilor". Cineva ii spusese:

"Crezi cil asa ceva se intampla numai altora". Este adevarat. Dar de la accident, experienta cataclismului face parte din datele care IlU se pot sterge, Lurnea este incarcata de arnenintari, Altadata era plina de prornisiuni, acum este ostila, Cuvantul "normal" are alt sens. Orice drama ~i orice suferinta pot sa apara "Ill chip normal". "in cele din urrna, catastrofa nu este un lucru sigur, spline Thomas. Trebuie sa te stapanesti, sa nu alimentezi "reflexul tragic" ... fatalitatea, nici ea nu este absoluta ... Nici infrangerea, nici ranile Ill! sunt fatale."

Singurul demers concret pe care trebuie sa-l fac este pe cale sa se lnfaptuiasca: sa aflu eu singur despre ce este yorba. Asa este intelept sa procedez, Precis. Sa vorbesc des pre bine san rau, cu Georges, intre patru pereti, recitind de sute de ori niste pagini, ar fi ceva stupid cand li am Ia indemana pe cei doi Kelsey. Totul este dec! in regula.

.Doamna, ii spune el d-nei Joan Grant-Kelsey, va multumesc ca at! avut amabilitatea sa rna primiti. Mil aflu aid pentru ca anul trecut mi-am pierdut sotia. In mod brutal, Un accident de masina. A murit dupa ce a fast noua ore In coma, tara sa stie ceva, Tara sa sufere, tara sa-si recapete cunostinta .. Traumatismele erau atat de grave incat, chiar daca medicii ar fi salvat-o, ea ar fi ramas paralizata, lipsita de orice facultati: cutiacraniana i-a fost sparta, Trebuia sa avem un copil. Erarn fericit! Ne iubeam.

"A~ vrea sa mai adaug si alte lucruri: tineretea sa, veselia, dragostea de viata ... ~i. apoi teribila nedreptate a sortii care a secerat 0 fiinta plina de promisiuni, multumita ell ceea ce avea.

30

De ce sa I1lI Ii ornoare pe cei care nu mai iubesc viata? .. Iertati-rna. M i-e greu sa va povestesc toate aceste lucruri eu sobrietate ... "

Joan Grant-Kelsey rarnane tacuta, dar este atenta. Ochii ei negri sunt plini de caldura.

"Am iubit-o, 0 iubesc, mai mult decat orice. Cum va explicati aceasta?

- Nu este necesar, raspuude Joan incetisor. Pot sa inteleg."

Inflexiunile englezesti subliniaza 0 stapanire perfecta a limbii franceze si sunt pline de farmee.

"Din cauza acestei iubiri am venit sa va vad, Este un fel de iubire eare ma faee sa fill ingrijorat pentru ea. lntotdeauna Ill-a preocupat persoana ei; eram foarte aterit la tot ceea ee 0 privea, la gusturile ei, la convingerile ~i dorintele ei. Si oehii ei ma vedeau, cred, asa cum sunt CLi adevarat, Asa erarn noi. Si daca ea traieste pe undeva acurn, vreau sa stiu CUIll.

V-~ rninti doamna daca v-as spune ca eu cred in supravieWire. Sau ca IlU ered. Sunt incapabil sa-rni fae 0 parere asupra acestui punct fundamental, pentru eft parerile sunt egal impartite intre cei care "ered" si eei care "IlU cred".

"De altfeI, eu IlU caut 0 .religie", 0 "credin{a" ei 0 certitudine. 0 certitudine care sa. decurga logic din faptele constatate $i I1U din apreeieri subiective, Din ceea ce ati scris, dumneavoastra lmpreuna cu dr. Kelsey, mi se pare eft asteptarea mea estejustificata, Sunt gata sa va pun unele intrebari ...

- Sunt multe de spus, surade Joan Grant-Kelsey. Fata Ii es-. te mobila, surasul ei exprima nuante diferite: simpatie, ironie, cordialitate, uneori asprime. Nu este suficient ca ell sa va raspund ex catedra, ca un profesor specializat intr-o materie rara. Dumneavoastra In~iva trebuie sa. stabiliti 0 coerenta intre elementele disparate, ca sa ajungeti la 0 evidenta, la ° certitudine. Ati fost multumit de ceea ce ati citit? Nu.

. - Si ~tit; de ce? Intreaba Thomas.

- Bineinteles. 0 certitudine IllI se construieste pe baza unei lecturi, oricat ar f ea de captivanta. Toate resursele spiritului sunt solicitate pentru a ,,0 construi"; ele IlU se pot sprijini decat

31

pe bazecapabile sa reziste la orice; ele combat emotiile care ne-ar putea induce in eroare. Aceasta munca este indispensabila pentru a ajunge la 0 concluzie concreta. Rationamentele, pie-

. doariile favorabile ;;i defavorabile, apelul la referinte, de toate avem nevoie ca sa stabilirn 0 coeziune intre ceea ce se stie, ceea ce se presimte, ceea ce se invata, eritici, indoieli, toate ne condue spre 0 acceptare sau un refuz. Pentru a "verifica", adica a cerceta, apoi a asimila, este nevoie de un studiu atent si rabdator. Asa se naste 0 certitudine: suportand durerile scepticismului, prin dezbateri contradictorii pentru a alunga neintelegerile sall ternerile ascunse. Avem nevoie de timp pentru ca temerile sa apara la suprafata, Atat timp cat raman ingropate in adancurile fiintei noastre, ele formeaza un zidcare se opune implantarii temeiniee a unei noi cunoasteri. Cea mai mare parte a temerilor sunt justificate. Dar daca, ascunse in umbra, i;;i .duc opera de subrninare la indeplinire, progresul este imposibil. Sa Ie scoti la suprafata este un lucru foarte greu.

- Ma voi lupta Impotriva oricarei iluzii, doamna.

- A yeti dreptate, Numai asa puteti sa progresati.

- Doarnua Kelsey, din ceea ce am citit, am dedus ca nu ar

exista moarte adevarata. Sunteti sigura? - Desigur.

- De cand sunteti convinsa de acest lucru?

. ,

- De cand eram mica mi-am dat repede seama ca puteam sa vad la fel de bine persoanele "moarte"ca si pe cele in viata. Astfel, pentru mine moartea nu era dedit 0 schimbare fizica; ;;i episodul "moarte", 0 trecere. Mi-am inchipuit ca asa se intampia ell toata lumea, ca ;;i ei Ii zareau ;;1 pe unii ;;i pe altii, dar nu faceau nici 0 aluzie din motive stiute numai de oamenii mario Dupa unele neintelegeri, mai multsau mai putin delicate, am invatat sa vorbesc cu prudenta despre aceasta capacitate. in secolul al XVI-lea, m-ar fi ars pe rug pentru lueruri mai putin importante ...

-Ati avut intotdeauna acest dar? Nu v-a fost teama?

- De ce sa-mi fi fost teama? Oamenii din "cealalta tara" nu

sunt mai infricosatori decat erau pe pamant, Uneori imi vorbesc,

32

asa cum vorbesc ell eu dumneavoastra. Deseori Ii insotesc pe cei pe care Ii iubesc ~i care mai sunt iuca aici,

- 0 vedeti pe Miguelle langa mine?

- Nu, in acest moment IIU este nimeni langa. dumneavoastra,

Thomas simte 0 usoara deceptie.

"Aeeasta IllI se intamplft in mod sistematic, reia doamna Kelsey. Ei vin si se duc. Au alte lucruri de facut, propria lor viata continua.

- "Via~a" lor. .. Vorbiti de parca viata lor nu ar fi prea diferita de a noastra.

- Nu, nueste, inrr-adevar.

- Dar, daca este adevarat, noi de ce IlU stim? De ce IlU se

spline acest lucru?

- Mai multe mii de indieni CUllOSC adevarul despre reincarnare. ~i cativa supravietuitori amerindieni de asemenea.

- Dar de ce nu se cunosc aceste lucruri in tarile noastre, doamna?

- Aici, reincarnarea a fost mai degraba uitata. Asa au dorit marile sisteme religioase, numite latine. Fara indoiala, pentru ca credinciosii lor sa fie ancorati activ ill prezent ~i sa IlU se sustraga de la ordinele imediate ale preotilor lor. Fara un trecut precis, Tara un viitot concret, totul trebuie sa se petreaca in prezent iar Dumnezeu l1U ar putea sa astepte ... Dar pe tirnpul lui Hristos, reincarnarea era nu numai cunoscuta ci ~i recuuoscuta, Abia 111 secolul al VI-lea, episcopii, la LIn conciliu, aLi hotarat ca, de acum inainte, nu se va mai vorbi despre reiucarnare "pentru ca acest lucru stimula lenevia" ...

.Da, da. Palla atuuci, chiar preotii vorbeau despre ea copiilor."

- Dar bine, de ce "viata" ... ce inseamna? .. Fie cn stai acolo, sus, sau aiei, jos, IlU stiu ... De ce sa mai vii aici, sa ai numai datorii, necazuri, interdictii, incercari, probleme cu solutii complicate ... Cata nedreptate.

- Viata I1U este acest trist tablou,

- Ba da, pentru mine asa este. Si chiar inainte de accident...

de acord, erarn macer. doi ca sa 0 suportam. Dar atata munca

.,..,

.)..J

obi igatorie pentru 0 bunastare neinsernnara. asta se nurnesic ,.viara"? Atatea necazuri, grija continua pentru sanatate. rabdare. adaptare. __ . Platim prea scump momentele de fericire. Arunci, de ce? Toate acestea nu au sens, Si dumneavoastra care ati srrabatut mai multe vieti, asa spuneti, ce puteti sa-111 i raspundeti?"

Revolta curgea din el ca un fluviu ill crestere.

,.lntoarcerea aici pe pamant este hotarata pentru ca sa pro- . gresam, sau ca sa invatam ceva, sau en anurnite situatii sa se limpezeasca, Nimeni IlU este fortat sa se nasca. Acest tirnp pe care II numiti "vjaW', II irnbracati ca pe un costum.

- 0 carnasa de forta.

- Deloc. Eul esential - noi il numim "eul integral" - care

reprezinta personalitatea durnneavoastra permanenra, el I-a ales, el l-a dorit. Constiinta dumneavoastra cea mai inalta, cea care vegheaza la niveluri pe care IllI le cunoasteti Inca, va indeamna, Tara nicio indoiala, spre 0 dezvoltare cornpleta, integrals. Ea va sfatuieste in domeniul "sana.ta.!ii", ea 1111 va conduce decar spre libertate. Nasterea Illi este dedit drumul spre dezvoltarea COI11- pleHi la care aspirati. Poate ca. Ill! v-ati nascut decat ca sa va desprindeti de acele .poveri-fantoma' care se agata de dumneavoastra, fragmente vechi ale unei energii pe care ali folosit-o altadata intr-un mod negativ, ca sa-i distrugeti pe ceilalti sau pe voi In~iva. Si daca, de exemplu, veri da acestei lncamari 0 orientare profund generoasa, Yeti sterge acele insusiri distructive care v-au caracterizat, Ie yeti sterge din acel camp al realitatii, pe care altadata l-ati .folosit" gresit,

- Vreti sa spuneti ca sum direct raspunzator de sederea mea

in corpul actual? - Exact.

- N LI stiu nimic despre acest lucru.

- Ba cia, stiti, dar in alta parte, in alta dimensiune a consti-

intei voastre.

- Nu puteti sa dovediti acest lucru.

- Aceasta se experimenteaza ~i se testeaza tocmai prin

.schimbarea de nivel". Sub hipnoza, corpul fizic fiind linistit, destins, .. memoria lndepauata'' - mernorie concentrata la un

34

grad mal mtens. ajutata de 0 acuitate specials a consriiutei deci memoria indepartata este solicitata. Ea raspunde. Cercetatorul. san pacientul. vede atune i cornportamentele actuale cum se leaga de vechile fapte. EI pastreaza in mod constant - ~i in mod inconstient - mai mult decat memoria, urma, ampreuta Hisara de 0 experienta trdita, fericita sau nefericita, prin infaptu irea unui act. Este evident ca suntem Iegati personal -de aceste arnintiri care ta~nesc din negura vremii =?i ca ele reprezinta mai rnult decat niste recoustituiri amuzante, fata de care nu am fi decat n iste spectatori strain i.

"Astfel, multor persoane le este teama de serpi, Era ~i cazul meu palla cand mi-am regasir 0 viata anterioara in Egipt, III timpul careia am avut de iudurat 0 teribila proba initiatica, Printre altele, trebuia sa cobor intr-o groapa plina de serpi veninosi, Dupa ce consti inta mi-a redatl impede aceste rnomente inspaimantatoare - moartea rna pandea si irni era teama de suferintele pe care trebuia sa Ie suport pfll1a sa mol' - Ill! imi .plac" mai rnult serpii. Nu. Dar atunci cand li intalnesc stiu de ce sunt Inspaimantata $i nu mai fug urland. Asa faceam altadata, lucru care Ii ~oca enorm pe ai mei ... ~titi .... calrnul englezesc ... inchipuiti-va cat de dezaprobata era atitud inea mea.

"Multor oameni Ie este tea 111 a de serpi ~i asta pentru ca stirn din experienta - am invatat lucrul acesta pe socoteala noasrra pe parcursul unui trecut indelungat - ca aceste animale sunt aducatoare de nenorociri ~i de moarte. Deseori ne-au asasinat,

"Nu exista niciun reflex emotional puternic care sa Jlll aiba o cauza.

.Copii: mici a carol' memorie nu este inca Inabu~ita de 0 educatie atrofianta. explica uneori motivele teruerilor lor sau cum asista la unele situatii invizibi Ie pentru adulti. Din pacate, parintii cred ca suut simple inveutii. Atunci, copiii J~i reprima aceste facultati ...

- Anormale? Speciale? Paranormale?

- Nu. N01111ale. Cu totii avem in noi mari aptitudini de ill-

tuitie, de perceptie, de rnernorie ~i de clarviziune. Civilizatia noastrf si familiile noastre si-an that lIll anumit tip de talente >-

35

muzica. fotbalul. .. - ~i numai acestea sunt dezvoltate. Ca sa tim mai bine adaptati la cerintele societatii, celelalte talente sunt negl ijate.

- Dumneavoastra, doamna, de ce v-ati iniors aici'?

- Pentru ca trebuie sa progresez, exclama Joan razand. Da-

ca v-ati putea imagina cate lucruri mai am Inca de lnvatat! - Dumneavoastra care stiti atatea lucruri?

- Desigur. Nu sunt inca destul de generoasa. Singura valoa-

re adevarata este Dragostea. $i trebuie sa repar multe fapte egoiste din trecut. Ele rna incatuseaza, Trebuie sa ma eliberez, sa dau, sa ajut rnulta lume. Am sa v,a. povestesc mai tarziu despre toate acestea."

Bruse, se simte obosita, se ridica in picioare. Deschide fereastra in fata careia sunt flori din abundenta: "Am mana buna pentru flori, cum spuneti voi in franceza.Tubesc plantele de eel putin 0 suta de vieti ... Sta dreapta in picioare. Are un profil armonies. Pam I este blond sau alb? Straus intr-o coada, li incadreaza CLI naturalete fata expresiva, voluntara ~i regulata, Are saizeci si cinci de ani. Pare de cincizeci, Zvelta, are poate un metru saizeci ~i opt... 0 flacara arde In ea.

"Vreti 0 ceases cu ceai? Intreaba ea.

- Da, raspunde amabil Thomas care detesta ceaiul.

.loan Grant-Kelsey nu este prizoniera obiceiurilor englezesti, Mai curand "europeana" decat 0 englezoaica tipica. Dar ceaiul. ..

Activa, directa ca personalitate ~i caracter, ea lUI joaca niciun personaj: nu este taumaturg', nici profet, nici .Pythia'".

Respirand usurat, Thomas se intinde pe pernele de pe canapea. Interlocutoarea sa a meritat drumul pe care I-a facut, ea l1U Ii spune. neadevaruri ... Thomas se simte cu adevarat usurat. Instinctul l-a condus bine; aici are multe lucruri de invarat.

I taurnaturg - persoana care, in concepti a unor religii, ar poseda 11lSUsirea de a face minuni,

1 Pythia - preoteasa la oracolul din Delfi, care facea profetii in numele lui Apolo (in Greeia antica).

36

Atunei cand intra Denys Kelsey. Thomas incearca acelasi sentiment de simpatie. Dr. Kelsey este inalt, avand corpolenta unui om caruia ii place sa traiasca bine. Are 0 atitudine cordiala ~i li strange mana barbateste, Zarnbeste mai des decat sotia sa si pare. chiar de la prima vedere, inzestrat cu un rafinament deosebit, Nu este 0 aparenta ei 0 realitate. Are 0 sensibilitate subtila.

Aeeasta este "vederea de ansamblu", Si Thomas l~i reproseaza - in tirnp ee J~i bea ceaiul ~i discuta despre Franta ~i despre Paris - cIt s-a grabit ell apreeierile.

Dar IlU s-a inselat chiar din aceasta prima intalnire. in cursui careia toate "nivelurile" sale de constiinta inregistrau indiciiIe. In continuare, nimic nu a venitsa infirme aceasta impresie pozitiva, Vigilenta lui functiona perfect; si a continuat sa functioneze pe parcursul intregii anchete. Dad. dorea sa obtina ULl rezuitat autentic Ill! putea sa se comporte altfel. "V raj a, farmecui" nu l-ar f dus departe. In oriee caz, nu aeolo unde vroia el sa ajunga.

Dar nici doctorul nici doarnna Kelsey ou cautau sa farmece, sa impresioneze nici rnacar sa convinga, Sunt oameni perfect normali pentru Jl isre persoane care lucreaza intr-un domen ill straniu CUIll este reincarnarea. Poarta haine banale: doamna Kelsey poarta un pantalon sic, sobru, 0 camasa, un pulover; doctorul Illi are nici plete, nici cercei. Arnandoi lasa impresia unui echilibru, unui bun simt. Nu uita sa nida. Nu l~i expun Cll ostentatie cunostintele sau doctrina. "Cand nu stim sa raspundern la 0 intrebare, explicam cft nu stim ... " spun ei. Niei draperii incarcate, nici tamale, nici atmosfera plina de urnbre, ci un apartament colorat, lurninos, agreabil.

Multe persoane, carora Ie place misterul pentru umbrele sale si ermetismul pentru comoditatile sale, ar fi fost deceptionate.

Pentru Thomas, dimpotriva, aceasta simplitate este un element decisiv In favoarea altor intalniri. Fiindca este evident, IlU poti sa discuti despre toate 111 trei are.

"Cfmd vreti sa: reveniti? Intreaba Joan Kelsey.

- Maine, daca se poate. Mi-am luat cateva zile de vacanta ca sa stau la Londra, sa va revad, eventual, daca aveti timp.

37

- Cate zile ramaneti?

- Opt zile.

- Este foarte putin, mai ales ca nu sunrem liberi ill acest

week-end!

-Imi pare rau, dar 1111 am stiut ce vom stabili .... Saptamana

viitoare am unele obligatii §i trebuie sa fiu la Paris. - Va trebui sa reveniti.

- Des?

- Cel putin, in mod regular. De ce nu rarnaneti vineri seara

si sambata la Londra. Nu suntem dedit la 0 ora de Paris.

- Prefer sa stau mai mult. Nu sunt prea sanatos; §i calatoriile llla obosesc prea muir ca sa raman nurnai treizeci ~i sase de ore.

- De ce suferiti? Stiti, Denys este medic.

.Bolnavul" parea ca Ie trezeste mai rnult interes decat .,cercetatorul".

Thomas incepe sa dea unele descrieri ale bol ii, care i se par plictisitoare. AI' prefera sa discute despre reiucarnare, despre mauifestarile ~i realitatile ei. Sa spuua povestea - chiar succinHi - a viscerelor sale, II plictiseste,

- Unde va doare? lnsista doamna Kelsey.

Thomas sufera de ruai multe tulburari, De exernplu, de ipohondrie. Obiectiv vorbind, din cauza necazurilor sale. Dar nu din intamplare - asa cum i~i imagineaza el - raspunde:

"In mod special, in dreptul splinei, in partea stanga. - Ce spun medicii?

- Nimic. Am facut radiografii, dar niciun diagnostic IlU a

fost stabilit, pentru ca nu au indicat nimic. Nici exarnenele de laborator nu aLI lamurit lucrurile. Este 0 durere constanta. Mii. jeneaza Foarte mult.

- Ce fel de durere este?

- Ca si cand cineva mi-ar f iufipt acolo LIn pumnal, spLIne

Thomas. ~i face un gest, ca ~i cand l-ar Ilia de maner ca sa-l scoata .

Joan ~i Denys Kelsey schimba 0 privire.

.Biue, spune ea ridicandu-se, vom vedea maine daca vom

38

putea face ceva ca sa va ajutam".

in pragul usii, unde Denys Kelsey I-a insotit, Thomas se opreste: ,.Stiti, dornnule doctor, clad ar trebui sa strabat iadul ca sa 0 regasesc pe .Euridice", ca sa 0 regasesc pe Miguelle, voi cobori in infern ... oricat ar f necesar." Sirnte un nod III gat. Esre lin angajament.

Denys Kelsey ii face semn ell mana. in~eJegator.

39

A doua zi - miercuri, 22

Si cine ar purea sa impuna lim ite posibilitarilor pe care Ie are gandirea omeneasca? Cine ar putea sa afirme ca a vazut totul ~i ca stie tot ceea ce este evident si cognoscibil in aceasta lume?

O. GALl LEI

Daca, din punct de vedere meteorologic, ziua se anunta frurnoasa, dispozitia lui Thomas prevesteste furtuna, Consultatia prevazuta II irira, EI ar dori 0 conversatie sustinuta ~i gaseste ca toate aceste digresiuni despre fiziologia sa suut inutile.

Fad ea el sa-si dea seama, totul se indreapta spre un fagas normal. Multiplele aspecte ale fi intei sale, stiute sau nestiute, se pregatesc sa treaca 0 frontiera. Crede ea si-a mobilizat toate fortele ~i perspicacitatea: ele depasesc ell mult presupunerile sale. Din fericire, nu este obligat sa Ie banuiasca natura ea sa beneficieze de ele. Le foloseste ea uu barbar care, refugiat intr-o rnina de diamante, nu Ie cunoaste valoarea.

Mandri de euceririle lor pieritoare, de ce se tncapataneaza oamenii sa-si dispretu iasca facultati Ie indestruetibi le?

Joan ~i Denys Kelsey il asteapta arnandoi. Thomas incearca sa revina la subiectele atinse in ajun. In zadar. Trebuie sa VOI'beasca despre el.

Thomas capituleaza. Vorbeste pe scurt despre copilaria sa, despre educatia sa catolica, despre anii de razboi de la Paris, despre bucuriile ~i surprizele adolescentei, despre studiile si examenele sale .... Crede ca a avut noroe. Sub ocupatia germana, pe

40

la treisprezece ani, a rabdat de foarne, dar crede ca Illi este till lucru important, Ce este important?". Sclipirile schimbatoare ale afectivului, dezvoltarea inimii: familia ~i cei apropiati, prietenii, animalele, arta ... "Nll sunt curat ca lacrima, se corecteaza el, dar este grell sa povestesti despre defectele tale" .. ~i cum cei doi Kelsey I[ roaga sa Ie spuna cate ceva: "Am 0 fobie agresiva fata de intelectuali, speculanti de idei - care stau la gura sobei, Parintii mei asa erau, m inti stralucite, dar care nu faceau nimic concret. Tata vorbea teoretic despre dragostea fata de aproapele nostru, despre fraternitate §i egalitate. Dar, am observat ca uita sa fie bun atunci cand avea vreo ocazie. La saisprezece ani, discrepanta aceasta dintre vorbe §i fapte rna indigna pana la sufocare. Mila doar in vorbe.; morala doar in cuvinte ..... Ma supraveghez Cli multa atentie ca sa nu existe d ivergente intre vorbele ~i faptele mele; notelor false Ie prefer notele corecte, In acord. Nu-mi plac nici aspiratiile care sunt ill afara practicii, niste fantasme .... de aceea rna aflu aici.

- Tatal dumneavoastra v-a invatat ceva util, rernarca Joan ..

L-ali ales bine.

Cuprins de 0 oboseala plina de amaraciune - derizorie insiruire a unor reminiscente, 40 de ani, cum sa povesteasca oare ... - Thomas IlU face acea rnarturisire care l-ar angaja Intl'-O dezbatere pentru care nu este inca pregatit, EI nu stie camemoria sa, chemata pentru alte lucruri decat cele cotidiene, I~i regaseste campul Tara limite. Este nemulturnit ca a trebuit sa trezeasca fantomele trecutnlui sau apropiat: ca §l el, nu sunt atat de simple cum Ie schiteaza, Ii vin in rninte atatea infampfari $i uneIe dintre ele IllI II onoreaza.

Doamna Kelsey pleaca saprimeasca un vizitator neasteptat.

Apoi se duce si sotul ei. Thomas rarnane singur.

Nelinistit ca 1I11 leu intr-o cusca ingusta, el parcurge distanta G1e la ll~a [a fereastra: incaperea - a camera pentru prieteni - este intr-adevar midi. Darel se sirnte prizonier ill propria sa pieIe.

A vrut el, ell adevarat, pe acest tata, aceasta viata, aceasta tara?

41

A fostel destul de nebun ca sa-~i aleaga lin destin marc.u de vaduvie ... ?

Ieri afirmase ca ar cobori, daca ar f nevoie, In lnfern. Sa lie oare aproape bolnav psihic: cum pori sa hotarasti sa te nasti ca apoi sa uiti complet toate aceste lucruri?

Ce sunt oare spiritul, memoria, inteligenta? i~i au ele care originea intr-o dimensiune uitata Dar de ce nu ne transmit decal ecouri slabe sau mesaje intraductibile? La ce sunt bune toate acestea? Ca sa fabrice intrebari ~i apoi sa nu poata srapani raspunsurile. Pentru cil ornul, el, Thomas. este capabil sa 1~i simta doar ueputinta: ueputinta de a intelege, de ainvinge necazuri Ie, de a mentine ziua daca nu Ii place. noaptea, Este incapabil sa-si simta forta. energia. Unde este ea? Poate ca este doar LIn In iraj. Si el, cine este el: un zeu cazut. altadata stapanu] propriului sau destin, sau 0 larva? Cand, in ce regat, posed a el oare .~tiinta si puterea de a veni pe pam ant ca om, apoi sa piece atune; cand hotara el?

Toate acestea sunt niste idei nastrusnice.

Thomas se opreste, se aseaza, j~i odihneste fruutea arzatoare intre palmele mai reei. Afara eerul este senin, Zgomotul unor voci vesele ajunge pan a la el,

"Sa reluarn eu mai mult calm. i~i spline el. De ce sa ma revolt irnpotriva responsabilitatii me Ie? Nu sunt oare pe cale sa ma revolt impotriva mea ... Pentru ca daca am ales sa fill aici, nu mai pot sa rna revolt deloc, nici impotriva propriului meu corp de 0111, nici impotriva secolului in care traiesc, Nu mai pot sa consider di sunt un martir din cauza unei fatalitati ... l1l1 pot sa rna revolt decat pe mine insurni. Ar fi cea mai grozava pedeapsa sa fiu In acelasi timp vinovat ~i procurer, sclav ~i propriul mel! tiran.

"De ee mi-arn ales acest tata imposibil? Din masochism? ...

Ca sa "lllVa.( ... ce? Despre lipsa de inima a unui pedant, despre monstruozitatile unei ipocrizii virtuoase ... Am fost oare, intr-o existents anterioara, tara iuima ~i diu? ... Am vrut sa rna apar de unele obiceiuri vechi ... ?

"Ciite intrebari posibile. Voi putea sa Inteleg? Cum sa deo-

42

-ebesc graul de neghina?

"Sa vrei sa te nasti, cata nesabuinta! De ce sa nu ramai ill "paradis". Dar dad IllI ar exista ...

"in tine, daca am vrut aceasta viata, nu am facut toate greselile III acelasi timp: IlU locuiescintr-un trup diform ... am evitat tarile devastate cum ar fi Vietnamul sau tarile care marginesc Sahara ... "

Apoi brusc: "De ce sa refuz daru I A legerii?" "A fast odata un rege. A lnteles totul intr-o secunda. Ca in am nimic IlU este grotesc, dar rnai ales nimic Ill! este contrar naturii sale profunde, de fiecare data cand vrea sa viseze ea este rege'".

Thomas accepts atunci sa cerceteze eLI 0 exigenta nelinistitoare; accepts sa-si infraneze revolta; accepts detaliile neeesare studiului, Datorita cornpetentei lor, nu-l vor ajuta cei doi Kelsey sa dezlege nodurile? Este prea devreme ca sa adopte 0 pozitie. Poate ea Thomas este stapan ~i rege mai mult decat i~i da seama, vom vedea. Dar daca i~i pierde capul, daca se desprinde ell 0 intransigents lipsita de modestie, nu este decar regele ignorantei.

Dupa intrevederea care a durat doua ore ~i dupa zbuciumul care i-a urmat, Thomas pleaca dezorientat. Nu a fost 0 "eons1l1- tatie" asa cum se intelege in mod obisnuit, Dar in intelegerea frateasca pe care i-au aratat-o doetoru I si doamna Kelsey, Thomas discerne nu 0 judecata, ei 0 observatie de "clinicieni". Ei revin asupra detaliilor, i~i iau notite, II chestioneaza indelung despre familia sa. despre legaturile eLI parintii, des pre pasiunea sa pentru Miguelle.

Se simte jenat, In cele din urma, el n-a venit la ei ea "pacient" ei ca lin cautator, ca un "copoi" care vrea 0 inforrnatie cornpleta.

.Este foarte bine, il asigura Joan la despartire. Thomas IlU prea erede acest lucru,

In plus, 0 migrena li sfredeleste capul, gura i s-a uscat, stomacul este greu, Nu a aflat nirnic astazi, crede el. Si daca doamna Kelsey este inzestrata ell adevarat ell aeele daruri de

I Jean Raspail

43

\ indecator Ja care face deseori aluzie, ar fi trebuit sa ii simta aceasta stare rca. De ce IlU il scapa de ea?

., Yo 111 In cepe maine", spline Denys.

Ce sa inceapa: sa disc ute cu adevarat de lucruri Ie irnportante? .... Sa-] trateze durerea? Cum sa inceapa?

Trebuie sa-si dea searna ca IlU va intelege ce este rnoartea doar dupa doua zile! Thomas stie cit IlU este prea intelept, cit reactiile lui sunt infantile.

Abordarea unei lumi noi provoaca oare perturbatii irnprevizibile? Nu vede niciun repel" cunoscut, Ceata den sa. Ce va fi maine? ..

Cand ajunge la hotel tensiunea dispare. [n afara de durereapumnal din partea stanga a corpului.

44

A treia zi- joi, 23

"Trebuie sa fii cornplet nebun ca sa erezi ca '[Ii spatiul infinit, in nenumaratele ~i giganticele Ium i din care cea mal mare parte sunt eu slguranta mai bine inzestrate ca a noastra, nu exista decat lumilia pe care 0 zarim noi,

Este, intr-adevar; prea absurd sa. crezi ca nu exista ~i alte fiinte, si alte capacitati de gandire, si alte simturi decil.t cele pe care Je cunoastem noi,

GIORDANO BRUNO

- Intindeti-va, spune Denys Kelsey. Scoateti-va cureaua si pantofi i,. va veti sirnti mai bine.

Biroui doctorului este 0 incapere placuta in tonalitati albastre, Doua fotolii mari, acoperite ell creton tnflorat sunt puse de 0 parte ~i de cealalta a ferestrei. in jurul masiuii de scris sunt hartii. Este ~i un tablou? Da, un cal care alearga pe 0 stepa, Un claSOl' voluminas evoca orele iudelungate de munca asupra documentelor, Zarind un maguetofon, Thomas protesteaza printr-un gest; atunci Denys il da la 0 parte. Divanul este mai comod decat pare, pernele sunt moi.

- Poate ca vi se face frig, explica Doctorul Kelsey

oferindu-i lui Thomas 0 cuvertura.

Agasat, Thomas se uelinisteste nestiind ce va urma . . "Ceeste hipnoza?

- Un fenomen pe care nustim sa-l explicam inca, dar pe

45

care il constatam. In aceasta privinta, exists diferite ipoteze. Ca sa simplificam, va voi da un exemplu: IlU s-a dat nicio definitie satisfacatoare a electricitatii: stim totusi s-o folosim ell succes.

- Este 0 transa?

- Nu asta veti simti, Veti fi constient si de voi II1$iva ~i de

ceea ee va inconjoara. Niciun fel de sornn HU va intrerupe legatura cu universul vostru obisnuit, Dimpotriva, toate perceptiile vor f marite, Este vorba de 0 .schirnbare de nivel", intr-un fel, de 0 crestere a potentialului, Corpul $i spiritul fiind in stare de repaus, stabiliti - suprimand "bruiajul de unde" pe care ele Ie formeaza - eontactul cu ceea ce noi numim .Eul lntegral''.

"Noi 11 definim ea 0 chintesenta a fiintei, el este ca un nucleu central de care sunt legate toate incarnarile sub orice forma, din orice timp. Lui Joan Ii place sa-l compare ell 0 portocala: bucatile se grupeaza ca sa forrneze fructul, Sa ni-l inchipuim ea pe un fel de insiruire de-a lungul timpului ar f gresit. Eul integral nu depinde, In mod firesc, de legile percepute de eele cinci simturi ale noastre. Spatiul ~i timpul in care evolueaza IlU sunt cele pe care Ie cunoastem 110i. Esenta a existentei, substantaenergie, el corespunde III noi cu ceva ce nu deanne niciodata, nici 1111 uita, nici Ill! moare. Supraconstiinta, ale carei imperative ~i a carei experienta nu Ie recunoastern In mod obisnu it, nu este discontinua,

Destinderea fizica ~i mentala, semi-penumbra faciliteaza calitatea de "receptie" ~i claritatea schimbarilor ell fiinta noastra permanenta. Asta este totul. Ele Ill! sunt .conditia", intelegeti, ei "mijlocul" CLI ajutorul caruia va va f posibil, eu un efOJ1 constient, sa retraiti unele lncarnari precedente. Si sa le vedeti sensu!.

- Dar ...

Thomas vroia sa spun a ca nu de aeeea venise la ei. "Memoria indcpartata". acel n ivel al mernoriei uncle sunt

intiparite evenimentele din vietile anterioare, se afla 111 mod natural aici. Dar 11l! ~titi acest lucru. Totusi, ea este prezenta $1 nu se desprinde de durnneavoastra. Nu vi se pare cateodata ea ,.$titi" desi IlU ati "invatat" niciodata?

- Mi s-a intamplat, desigur, dar as putea sa interpretez alt-

46

kl acest 11ICfU.

- Da. Acum introduc pur si simplu eventualiratea unor cunostinte dobandite In afara acestei epoci ~i condiria voastra actuala. Gusturile si dezgusturile noastre J~i au originea In deceptiile. alegerile sau reusitele foarte vechi,

"A~i remarcat inexplicabila pasiuue a unor oameni pentru 0

- regiune sau pentrll unele obiecte, pentru 0 civilizatie "straina"?

Unul dintre prietenii nostri este foarte atasat de China, desi lUI a fast acolo niciodata de caud s-a nascut: mobil ierul este chinezesc, poarta haine chinezesti. in anumite cazuri este yorba de 0 nostalgie care reiuvie 0 via!a antericara.

i . d '. -! D - d . -I

".... nun en-vat estm en-vat

- Cum Imi voi da seama ca sunt Intr-o stare de hipnoza?" Chiar ~i 0 persoana mai putin avizata decat doctorul

Kelsey - altadata medic generalist, astazi psihiatru confirmat >ar f sesizat lipsa de entuziasm a lui Thomas pentru aceasta illcercare de a-l hipnotiza.

"De ce va temeti?

- Nu vreau sa ma sugestionati.

- Dar nu pot.. .. raspunde ell blandete doetorul Kelsey.

- 1m! permit sa va contrazic ...

- Prill termenul de hipnoza, este adevarat, intelegem proce-

dee diverse, dar ~i actiunile abuzive ale unor .falsificatori":

Magieieni escroei, vraci doar ell uumele. E'ira indoiala ca nelinistea voastra vine In parte de aiei. Cat despre restul, yeti vedea ca nu veri aecepta decat ceea ee doriti, Este imposibil sa va "agresez" spiritul. Daca as dori acest lucru, vointa mea ar f oprita .. de a dumneavoastra, Yeti verifica singur. Arnintiti-va ca v-arn spus: IlU Yeti fi niciodata rupt de voi In~iva, niei de constiinta voastra obisnuita.

- Cum voi percepe sehimbarea starii mele?

-Nu va nelinistiti, La iuceput nici nu va veri da seama.

- Atunci pot sa ma insel. Nu sirnt nimic?

- N im ie. Dintr-o suta de persoane, doua sau trei simt furn i-

caturi usoare. Nirnic altceva. Sa incercarn ~i veti vedea singur. - Ce trebuie sa fac?

47

- Asezati-va cornod intre perne. sa nu va deranjeze nimic din punet de vedere fizic. Asezati-va cornod capul. Destindetiva umerii. Sa vedeti cu ochii rnintii bratul drept... .: destindeti-va cotul, incheietura rnainii, mana. Fiti' eonstient de extrernitatea degetelor. Destindeti-va bratul stang ... cotul, incheietura, mana. Destindeti-va spatele, soldurile, Respirati incet.. ..

- Nu pot, spune Thomas, care nu sepoate destinde deloe.

- Nu este nimic. Respiratia se va normaliza mai tarziu,

Destindeti-va piciorul drept... muschii de la pulpa - genunchiul. .. glezna .... , piciorul stang ... glezna .... laba piciorului .... Va puteti "simti" crestetul capului?

Denys Kelsey Illl vorbeste bine frantuzeste. Astfel ca foloseste engleza, ceea ce il face pe Thomas, poliglot nepriceput mai ales in momentele de emotivitate, sa fie si rnai nelinistit,

In cele din urma, folosind cele dou a limbi, in functie de necesitatile-precizarilor sau a nevoii de odihna, cei doi se vor intelege perfect.

Denys continua:

.Destindeti-va fruntea, obrajii ... Acum imaginati-ve 0 lumina alba. Tineti-va ochii inchisi. Vedeti vreo lumina?

-Da.

- Mentineti-va atentia fixata asupra ei in timp ce ell 11111llar

pana ladouazeci ...

Nurnara rara 0 incerineala excesiva: un ... douazeci. "Ce simtiti?

- Nimic special.

- Bine, Aveti vreun sentiment? Vedeti ceva?

In fata lui Thomas totul este negru. Mici pete luminoase traverseaza ell repeziciune intunericul, Nu se rnai simte incordat, ci extrem de atent la acest ,,'intuneric". II cerceteaza cu atentie. Nu vede decat aceste pete.

Telefonul suna undeva in casa ~i Denys se duce sa raspunda pe hal. Thomas constata ell 0' profunda satisfactie ca nil pierde contaetul ell ceea ce 11 lnconjoara ~i ell respira linistit, asa cum J s-a spus.

Apoi i se face frig .. Foarte Frigo

48

- Ce vedeti acum? intreabli Denys.

- Noapte. Obseuritate. Nu mai vad nicio lumina.

- Se inttimpla ceva?

- [mi este din ee in ee mai frig, desi sunt acoperit cu 0 cu-

vertura. Apoi irni spun eli nu voi vedea nimic altceva dedit acest intunerie.

Mult timp lucrurile raman in acest stadiu.

Mult tirnp, obiectiv vorbind pentru doetorul Kelsey, pentru eli ceasul sau ii arata cli a trecut 0 ora de cand a inceput sli numere. Dar Thomas BU are notiunea tirnpului care se seurge.

Spune cli este foarte obosit. Mai adauga cli se simte istovit si ca desi pare lipsit de sens, are irnpresia di i se seurge sangele.

Si li este mult mai frig. '

Fara sa-l preseze, Tara nicio grab a, doctorul Kelsey 11 lasa sa continue. Franturi de povestire. Penibile. Se pare eli orice progres este imposibil. Cand tacerea se prelungeste, "observatorul", "vigil.entul" ii cere "exploratorului" un detaliu:

"Va este la fel de frig?

- Mai putin, Incepe sa fie placut, dispar in aceasta noapte ...

este sfarsitul. Distrugere totala. Sunt multumit. - Asta simtiti? 0 multurnire?

- Da. 0 bucurie. Ma simt bine.

-Si nu vedeti decat intuneric?

- Stati, ... la stanga, observ eeva ... dar nu disting bine. Nu

sunt sigur.

- Priviti cu atentie.

- A~ spune ... 0 flacara,

= Un incendiu?

- Nu, deloe IlU stiu, Totul se incetoseaza.

- 0 flacara intr-c soba?

- N u stiu ce este in jur.

- Ba cred ca stiti.

- Da, pot sa stiu ... [n fine, a~a cred ... dar ce este .... unde

sunt?

- Nu va temeti. Dad. se va intampla sa vedeti sau sa simtiti ceva prea dureros, va voi readuce imediat la constiinta obisnuita,

49

Va voi ajuta. Puteti sa contati pe mine, sunt aici ca sa va ajut. Vreti sa ne oprim?

- Nu. Sa continuant. Este ciudat, ~titi di aCLIm disting ceva ...

ceva atat de curios ... IlU lntelez, dar vad ...

., Povestiti-mi, ,~.

- Este flacara aceea, va amintiti?

- Bineinteles.

- Am impresia ca este agatata ca 0 torta ... ea arde ca 0 fla-

cara. neagrii,se termina printr-un fum negru ... - Unde este?

- Pe un perete, credo Pe un perete, nu stiu cum, nu vad deo-

carndata. Se afla destul de sus ... pe jos, dedesubt, zaresc un picior.

- Unul singur?

- Un singur picior.

- Nimic altceva?

- Sa da, laba piciorului" ...

Straduindu-se Cll dificultate, Thomas descopera ca acest picior misterios pO~11a un ciorap galben, lin fel de lncaltiiminte asortata, de tipul "Henric al Il-lea", apoi "un pantalon" "bufant" Cll "crapaturi" pe care Thomas le descrie ca pe niste pi iuri increlite 'j~1 talie ~i in jurul abdomenului,

In acest moment, Thomas se opreste, Se impiedica. Nu mai poate. Nu mai intelege, crede ca a esuat.

Dar calatoria In "cealalta lume" a inceput.

Este imposibil sa transcriu cu minutiozitate munca anevoioasa a acestei cercetari. Nu pot sii redau Tara sa provoc necazuri sau 0 anume nerabdare care ar da peste cap aceasta incercare. Caci pentru "observator" asa se va intampla.

Pe cand cercetatorul se angajeaza lntr-o alta dimensiune, 'ill alt spatiu ~i alt timp, el nu mai percepe cu precizie scurgerea timpului real. Ele pot parea mai lungi pentru un observator care sta in asteptare,

Cercetatorul, eel eare cauta, este prins de actiunea sa, chiar daca recolta este slaba; el tatoneaza, dar persevereaza ~i imagi-

50

nea intrezarita ii scapa; atunei se concentreaza, dar 0 senzatie - greutate, raceala, asfixiere - 11 deconcerteaza; se indoiesteiimaginea se pierde, nu era dedit imagiuatie; apoi ta~ne~te diu nou, mai lirnpede; dar el nu Intelege motivul acelei toropeli care pune stapanire pe el. Urmareste il1 acelasi timp imaginea ~i adevarul sau; senzatia ~i legatura ei cuimaginea. Cauta aventura, dar in mod constant se apara, supunand-o unei critici intense. Daca se fixeaza exclusiv asupra 1I1l1li crampei de amintire, atat de mult incat nu rnai are forta sa srnulga valul de pe intreg ansarnbill I, observatorul 11 invita sa-si distribuie altfel atentia, ClI un alt detaliu, care n imbogateste pe prirnul, eercetarea va inainta incetul ell incetul ca sa IlU ajunga intr-o situatie tara iesire. Astfel, daca Thomas se concentreaza asupra obscuritatii ~i nu 0 mai' .vede" decat pe ea, Denys deplaseaza aria de investigatie pe senzatia de Frigo

Doctorul Kelsey numara in sens invers ~i Thomas simte 111 acelasi timp eli intensitatea seade. Este 0 iluzie?

"Ce este ell povestea acestui picior "Henrie al If-lea"? se

mira Thomas. Naucit, i~i revine Cll greutate.

- Vom incerca sa aflam maine, poimaine ...

- L-am vazut cu adevarat,

- Stiu. Va sirntiti bine?

- Destul de bine, Dar .ciudar".

Clipeste, lumina zilei II orbeste, Urechile 'ii. tiuie, dar senzatia de frig a disparut,

Thomas este stupefiat: asta era ... asta era deci!

Nicio "pasa", nicio vointa exterioara care sa-l domine, care i-ar fi provocat 0 revolta a ratiunii sau a independentei sale. Doar intrebari: aceleasi pe care si le-ar fi pus daca nu ar fi fast atat de absorbit sa discearna ce era acel eeva eare iesea Cll atata dificultate din intuneric. Limburile'.

I limb - (teologic) = locul de sedere al sufletelor celor drepti, inainte de venir.ea lui Hristos, si al sufletelor copiilor morti lnainte de a fi botezati.Ja catolici.

51

EI descopera uimitoarea capacitate a nne; atentii foarte putern ice, Tara sa Ii fie slabita intensitatea. Se simte calm, dar foarte vioi, cu simturile mai rafinate, sporite.

"La ce va ganditi? ,

- Sunt pe cale sa rna imbolnavesc psihic?

- Sper ea nu, spune Denys, dar in ,acest caz voi face tot ce

imi sta in putinta.; si Joan. - Stiti, rna simt ciudat.

- Va voi pregati 0 ceasca de eeai ... "

Lui Thomas li tremura putin mana, atunci cand tine ceasca.

Doctorul Kelseyil intreaba despre afaeerile sale, ii vorbeste despre dificultatile profesionale, repunandu-l in contact cu lucruriIe obisnuite,

Dar In tirnpul acestei simple conversatii, ceva fantastic i~i continua drumul: lumile se deschid.

Inainte de a pleca, Thomas tine sa se asigure:

.Doctore, am vazut intr-adevar ace I picior gal ben? Adineauri, era evident. Acurn rni se pare ceva straniu.

- Pentru ca nu aveti inca 0 viziune de ansamblu. Numai imaginea unui singur pieior, este prea putin ca sa va faca sa va sirntiti normal.

- Permiteti-rni sa fiu brutal, doctore: de ce sunteti atat de sigur di nu J-am "inventat"?

- Pentru ca Jungul proces de reaparitie pe care I-ati folosit exclude fabulatia, Daca ar fi fost asa, nu ati fl. avut nevoie de canapeaua unui psihiatru, pe care, de altfel, nu v-ati asezat dedit Cll 0 vizibila neplacere.

- Nu credeam ca s-a vazut atat de bine.

- Si nu ati fi avut nevoie de doua ore ~i douazeci de minute

ca sa descoperiti 0 torta agatata nu stiu unde, care lumina doar un singur picior ... Intr-un timp atat de lung ati fi inventat doua!

"Va confruntati eu reale dificultati. Memoria indepartata nu va restituie ~jntirile 'in mod docil numai pentru ca ati solicitat-o. Obstacolele intalnite elimina foarte mult teza asocierii Cll vreun film, cu- vreo carte, pe care le-ati fi povestit ell usurinta, prin episoade complete, in limp ce acum ali lucrat pe "fragmen-

52

te".

- Fragmentul aeesta este deci normal?

- Desigur. Instrumentul aeesta - memoria - este rugmrt

pentru ea nu a fost lntrebuintat. Pe de alta parte.jiu ne restituie decat vestigii placute. Cu totii ne impotrivirn unor amintiri care ne fae sa retraim temeri :;;i suferinte, dupa ce ne-arn ehinuit atat de mult sa Ie ascundem in eele rnai indepartate "zone ale ineonstientulu i".

o alta forma a Imposibilului se vadeste posibila. Trebuie sa se gandeasca din nOll.la toate.

53

A patra zi - vineri 24

"Nu lucrurile Ii tulbura pe oameni, ci parerea pe care si-c fac despre lucruri".

EPICTET

Dirnineata, pe la ora 9, doamna Kelsey ii telefoneaza ca sa stie ce mai face.

"Ali avut 0 noapte calma? ... Fadi cosmaruri? ... V-a fost frig?"

Thomas este placut impresionat. Deci, IlU este singur. "Obosit? .. Desigur, daca ne gandim doar la efortul de COI1- centrare. Nu va descurajati." ~i incheie: "nu imi place sa mil. formalizez; prietenii imi spun Joan".

"Joan": 0 prezenta extraordinara, prietenoasa si afectuoasa.

Dar si exigenta, ° flint! complexa, iuzestrata cu puteri mari, vibrand de perceptii nenumarate si cu 0 experienta iesita din comun.

De ee traducerea franceza a cartii Many Lifetimes foloseste cuvantul "medium" pentru a caracteriza 0 asa de rara personalitate? Definitia din dictionar: "Este medium acea persoana care poate sa serveasca drept intermediar intre oameni !iii spirite, conform parerii spiritistilor,

Lucru foarte usor pentru Joan, daca vrea sa fie un "intermedlar" intre eei rnorti ~i eei vii. Fliudca ea are acea aptitudine de a stabili contaete si eu unii si eu altii, Dar spre deosebire de lin "medium" ea nu reeurge la mese care se rotese, niei la stari eataleptiee, niei la rnasute eu da - nu, Este inutil. Darurile ei speciale - elarvederea in eel mai larg sens al cuvantului - ii

54

permit sa aiba contacte directe. Obstacolele pe care noi Ie Intalnirn, pentru ea nu exista. Constiinta, ca ~i propriile ei simturi, exceptional dezvoltate, traverseaza frontierele fizice, Ie depasese, pentru a percepe fiinta, oricare ar fi gradul ei de irnaterialitate sau de materialitate. Ea nu este vocea pasiva pe care 0 imprumuta un "spirit" - conform conceptiei spiritistilor -e- ea sa ne "vorbeasca" .

Joan Kelsey dialogheaza, decide, combate starile de disperare, ea trateaza, aici ca si dincolo, loc pe care ea II numeste "TaramuJ fermecat", pentru ca acolo Illi suntem inchisi intr-un tirnp greoi ea acesta.

Joan este rnai mult dedit un "medium interrnediar", Doar dintr-o privire rapida ea J§i da seania ee parte a corpului este bolnava si 'in ce stadiu este boala. Este suficient ea sa fie atenta si stie. Mesajele telepatice ii parvin zi si noapte, chemand-o in ajutor pentru 0 suferinta a trupului sau a spiritului. Una din cele mai surprinzatoare capacitati pe care le are, este aceea de a fi activa la celalalt nivel al realitatii, chiar ~i atunci cand corpul ei doarrne si de a-si aminti totul atunei cand este in stare de veghe. La fel, i se intampla sa fie 'in doua locuri diferite in acelasi timp. Marton, care nu prea cred in minuni, confinna acest lucru. par, din cand In cand, corpul ei fizic, tulburat de atatea fenomene extrasenzoriale, trebuie sa ia 0 paliza; inirna - organ -lui Joan este fragila, ~i bate uneori prea repede. Astazi Joan s-a culcat,

Thomas II revede pe Denys, biroul, mecanismul de destindere.

1 n ajun a adormit, trecand Tara sa se chinuiasca dintr-o stare molcoma spre inconstienta. S-a trezit chinuit de teama: §i daca toate sunt doar povesti?

Sa perseverezi este deci utit. Pasionant. Thomas este COI1- vins ca firul, scurt, insesizabil, va pluti 111 .gol. De altfel, intentia sa este aceea de a rezista ell toata vointa lmpotrrva intruziunilor "istoriee" ... un pantalon de matase galbena, asernanator celor din epoca lui Henrie aill-lea - ce vis! Un simbol poate! Dar care: pantalonul bufant sugereazainfanrilism.xiar Henrie al Il-Iea evoca 0 viriIitate razboinica,

55

)n cele din urma, spune Thomas, trebuie sa ~titi despre ce este vorba, Sunteti psihiatru: ce credeti despre toate aceste lu-

cruri? .

- Noi lucrarn dincolo de psihiatrie, in orice caz, dincolo de psihiatria unui corp-spirit unic, Vreti sa studiati mai bine ceea ce ati intrevazut Cll ajutorul memoriei indepartate? Sau preferati sa vorbim tara sa schimbam nivelul de constiinta?

- ClI "proportia" mea norrnala de constiinta? .

- Mai exact, sa spunern, Cll 0 constiinta lipsita de acei para-

ziti care apar pe ecran. - Paraziti?

- A1?a numesc ell gandurile instabile, capriciile psihologice,

anarhia asociatiilor de idei, curentele emotive. Cunoasteti tara indoiala acea maxima: "Mintea se agita 111 craniu ca 0 maim uta intr-o cusca",

- Prefer sa "investighez" servindu-ma de cea mai buna memorie".

Denys incepe sa nurnere. Thomas este foarte sigur: IlU va vedea nimic. Vor reveni apoi la discutiile serioase pe tema reincarnarii, deci a supravietuirii,

Dar el nu se poate impotrivi frigului care 11 cuprinde chiar in clipa In care Denys pronunta douazeci. Mernbrele, calde cu mai putin de Ull minut inainte, devin reci ~i grele. Denys constata acest lucru ca si 0 incetinire neta a pulsului. Thomas se cufunda din nou intr-un repaus pe care I-ar dori vesnic.

.Dupa parerea dumneavoastra, ce vi se intampla? - Mor", raspunde Thomas lara nicio ezitare.

Spunand aceasta, chiar eI se mira de aceasta certitudine, $i ea 11 copleseste pe acest "Thomas din 1973" - care "nu stie mai muIte despre astrul pe care ne aflam ca si 0 bacterie care nu stie nimic despre cultura care 0 hraneste "I - cu 0 forta incornensurabila. "Mica" realitate se fisureaza si se prabuseste ca sa fad loc unei realitati mai mari, pe care oamenii 0 poarta in ei in~i~i ca un imbold, ca un indernn. In fine, acum Thomas 0 intalneste.

1 F.L. Boschke

56

Spline cu 0 voce soptita, dar vibranra. - Ma credeti, domnule, mor.

- Nu rna indoiesc, raspunde Denys.

- Ell stiu. Vad acest lucru, pentru eli spiritul meu il observa

pe acest trup de care este legat. .Eul", spiritu 1 meu, a stiut dintotdeauna ca este mai mult.decat acest corp; a stint intotdeauna ... De ee m-am 'indo it eu oare? Acum II regasesc. Este exact, caci II ,;triiiesc". Ma uit la aceasta forma inerta: este goals, dar "eu" nu am murit, pentru di 0 privesc. Incerc un sentiment de prietenie pentru ea, aceasta forma era una din reprezentarile "eului" rneu, Nu imi este teama, Nu mi-a fost teama, va amintiti?

- Imi amintesc. Este adevarat, nu v-a fast tearna.

- Niciun fel de teama, Sunt fericit, extrem de fericit pentru

aceasta moarte si pentru ca am trecut dineolo de ea. De acum inainte nu-rni va mai fi teama, intelegeti, intelegeti ... 0 minuna-

ta cunoastere, Nu vad fantome ~i totusi am rnurit. Lucrurile nu

se petree a~a cum mi s-a SpllS preotii ... nu vad ingeri ... niei ju-

decatori .... IllI exista purgatoriu rna lntorc acasa,

- "Acasii?" Ce vreti sa spuneti? Puteti sa precizati ceea ce simtiti?

- Este greu de explicat: plutesc intr-un spatiu imens, ... perspieacitate ... gandesc mai bine, gandesc "cu mai multa agerime". Am trecut un prag, am alte posibilitati, alte posibilitati. Nu vi le pot explica. Nu acurn. Le simt. Vad apoi acel trup si sunt multumit, atat de multumit, am depasit moartea ... Asteptatil

- Da, va ascult.

- Imi voi aminti despre toate aeestea?

- Da, palla la sfarsitul acestei vieti ~i bineinteles ~,i dincolo

de'ea, Nu va fie teama: nu veti mai uita ceea ce ati redobandit in planul constiintei clare. Cele doua registre, eel. temporal ~i eel permanent s-au pus de acord. Ali facut un pas inainte spre unitatea fiintei voastre. NlI va mai puteti intoarce.

- Doctore?

- Ce s-a intamplat?

- Sunteti garantul meu pentru ea raman eli la nivelul obis-

nuit al memoriei, asa ca explicati-rni: cum este posibil sa fiu atat

57

de multumit ca am murit? Contravine tuturor credintelor ...

- Va voi spune intotdeauna nurnai adevarul, sat! eeea ee cred ell ca este adevarat, Nu toate mortile sunt asa de blaude.

- Toate mortile?

- Ati murit de mai multe ori. Afirm acest 11ICI'1I cu toata ex-

perienta mea de medic si Joan va va eonfirma acest lucru ell ClInostintele ei ... Vreti sa 0 chem sa discutam?

- Nu, 1111 trebuie. Vom vorbi rnai tarziu, Deci, aceasta moarte?

- Ei bine, acum nu ati resimtit of ens iva "reflexelor animalice".

-Adica?

- Instinctul de conservare a trupului care se revolta cand

sfarsitul este iminent. Cel mai adesea el complica teama de despartire,

- intr-adevar, nu lmi este teama. Sunt multumit. .. Acesta este drumul Miguelle-ei: ea nu a cunoscut aceasta teama animalica, nu a avut timp.Si-a vazut oare corpul... asa cum il vad eu pe al meu, celalalt corp de altadata... 0 coaja goala! Vreau sa .verific", vreau sa mai privesc, este important, vreau sa fiu sigur" .

Revine asupra a ceea ce simte, an alizeaza, :i':;;i retraieste - tara nicio rnodificare - toate uimirile. Simturile fiindu-i III mod deosebit in alerta, el percepe faptul cii doctorul Kelsey nu este surprins. Thomas este emotional. Denys, stiind deja mai bine ca oricine ca acest lucru este posibil, asculta suvoiul de cuvinte care li aduc linistea ...

"Moaltea, atunci €'and 0 cunosti, 11U te Inspaimanta", constata Thomas. Repeta cat de uluitoare este moartea, cat de "placuta", pentru ca vibratiile sunetului sa dea aceasta veste tuturor celulelor, pentru ca niciunul dintre instinetele animal ice sa nu ramana In necunostinta de cauza ....

Totusi senzatia de frig revine, aproape paralizanta.

Si, bruse, In spatele pleoapelor inchise, flacara tortei devine vizibila. Thomas spune "nu". Alunga imaginea. Ea revine, [dentica. EI se agita. Ea se impune. Denys Ii sugereaza sa se opreas-

58

ca. Thomas refuza. Trebuie "sa invinga" aceasta torta. Din ce neguri arnagitoare ta~ne~te oare? Sa se lntoarca acolo.

"De ce 0 numiti amagitoare? Intreaba Denys.

Thomas este luat prin surprindere. Nu vrea acest lucru, Asta este tot. Deci este falsa,

.Daca imaginea este artificiala, Bra nicio legatura cu vreo realitate, veti reusi sa 0 inlocuiti cu alta.

"Joan procedeaza astfel: cand intalneste, cu ajutorul celeilalte perceptii, de exemplu un cal si un calare], ea "schimba." culoarea calului si costumul calaretului. Daca acest lucru "nu merge", scena IlU este imaginara, ea se raporteaza la memoria indepartata. Reactualizarea unui moment din lunga noastra istorie are lNTOTDEAUNA un sens. Ea' corespunde nevoii de clarificare a unei problerne fiziee sau psihologice. Nu respingem deci 0 circumstanta care apare brusc. Ca aceasta torta, de exemplu. Consideram aeeste lucruri ca un fel de ajutor, ca posibilitatea unei clarificari,

.Puteti sa inlocuiti torta ell altceva? ineereati cu .0 Iarnpa?

Sau ell 0 lumanare care fumega putin, asta ca sa stabilim 0 analogie.

- Nu reusesc sa 0 inlocuiesc cu nimic.

- Ce lumineaza ea? 0 mobila de exemplu, un fotoliu?

- Un barbat este culcat acolo adica 1111 culcat, asezat, bus-

tul lui se sprijina de perete ... - Ce face acolo?

- Sufera, Nu poate sa se ridice. Nu va rnai putea. Stie acest

11ICru,

- De ee?

- Pentru ca a pierdut sange ... este sange pe jos, el 11 vede.

Si chiar.. si chiar ... ~. h' ?

- yl C Jar ....

- Ii este teama ca abdomenul sa Illi se goleasca, ca marun-

taiele sa nu li alunece pe jos. - De ce?

- Pentru ca are infipt un pumnal in partea stanga", Denys

ofteaza, Un obstacol important a fost depasit. Ar fi putut sii du-

59

reze mult rnai mult.

"Stiti ce s-a intamplat? reia doctorul Kelsey. - Nll.

- V -a atacat vreun infractor? In ce epoca plasati scena?

- Am impresia di la inceputul secolului al XVI-lea, in Italia.

Dar este doar 0 impresie.

- De acord. Sa continuam, Vom reveni la aceasta mai tar-

ziu. Este vorba despre un duel? -NLI.

- Sunteti sigur?

- Da. Da, stiu ... Dar este oare vorba despre mine? Nu este

posibil sa fiu ell ... nu sunt eli ... pot sa. vad aceasta, dar nu sunt eu.

- Foarte bine. Poate ca, intr-adevar, voi insiva ati omorat pe aceasta persoana la care va uitati ~i care se afla intinsa la picioarele dumneavoastra, Ce spuneti despre aceasta ipoteza? Are vreun sens?

Thomas tace. Face un efort considerabil ca "sa fie sigur", ca sa nu- interpreteze.

"Simt rana ... simt pumnaluJ infipt aeolo. Acum stiu ea voi

mun smgur.

- Nu va veni nimeni, nimeni nu va va ajuta?

- Nimeni.

- Ce varsta aveti? Cine sunteti?

- Am douazeci de ani ... Mi se pare ... probabil ca sunt un

bastard, sunt in Italia .... eram un fel de paj.

- Cum aratati din punct de vedere fizic? Stiti?

- Nu sunt prea Ina It, cred ... Am 0 lnaltime potrivita, Poate

ca sunt brunet. Am sentimentul ca 1111 sunt nici prea destept. ... Dar sunt furios. Foarte furios.

- Pe cine?

- Pe eel care m-a asasinat. II urasc.

- Aveti dreptate, dad. v-a agresat...

- M-a tradat,

- II cunoasteti bine?

- Era prietenul meu. Avearn incredere in el. In fine, lisa

60

impresia ca irni este prieten ... vicleanul. [I urasc. Nu mai pot sa ma razbun ... nu rnai pot sa rna seol. .. pumnalul...".

Thomas incearca sa se intoarca; nu reuseste: este palid: su-

ghite.

- Vreti sa ne oprim? Vom relua cand va. Yeti simti mai bine.

- Da .. Da. Dar asta nu va indrepta.ceva, II urasc .. :."

Cu toate ca Denys a numarat de doua ori invers, de la douazeci la unu, Thomas nu i~i revine din aceasta reala agitatie,

Este atat de rava!;>it incar bea trei cesti de ceai tara sa-si dea seama. Are vederea incetosata, Denys II duce la bucatarie, ii cere sa-l ajute ca sa aranjeze laptele, zaharul, sendvisurile, checuL Joan, intervenind, crede ca. trebuie sa-si faca timp sa se revada maine, desi este sambatas: desi are programul facut.

Dar, in eele din urma constata ca este imposibil, asa eli se VOl' revedea duminica dimineata, Joan !;>i Denys discuta 'intre ei, In timp eu Thomas I!;>i revine incetul eu incetul in salon .. Treeerea de la bueurie la aeea ura veehe, sentimente traite cu 0 astfel de intensitate, il zguduie; niei gandul ca si-a retrait propria moarte !;>i poate pe cea a Miguellei.. nu este ceva simplu. Aflandu-se prins intre aeeste idei contrare, hartuit intre cele doua 11Imi, cum i~i va petrece oare ziua de sambata?

"Ati fost la Stonehenge? intreabii Joan. Ura indoiala ca ati auzit vorbindu-se despre Stonehenge? De ce nl! vii duceti palla acolo? Da? ... Voi aranja eu."

Telefoneaza. Va veni 0 masina sa II ia de la hotel. Sa te afli la lara in Anglia ... ? va fi ceva pitoresc sub soarele din august.

. Nici Joan, niei Denys nu sunt ingrijorati de desfasurarea acestei experiente pe care au vazut-o de nenumarate ori. Thomas, l!;>i impune, eu mutt euraj, sa nu mai abordeze subieetul.

"Sunteti curajos, Veti ajunge departe. Veti gasi ceea ce cautati", spune Joan.

Joan i-a trimis la hotel CLI 0 carte Insotita de cateva randuri, The Winged Pharaoh, pe care a scris-o in 1937 si care s-a bucurat de un succes considerabil: un bestseller, la vremea ei, povestea unei vieti anterioare in Egipt, pe cand Joan se numea

61

Sekeeta ...

In aceasta ciudata aventura, el are prieteni adevarati. Curaj? .. instinctul eternitatii? .. sau vointa de a intelege?

Ar vrea sa nege existenta pumnalului. Oricat ar parea de incredibil, este imposibil, pentru ca iI simte, infipt acolo In partea stanga.

Dar devine constient de un lucru: aceasta experienta pe care o credea inuti la, doctoru I si doarnna Kelsey i~o of era ca pe 0 .Jucrare practica" ca sa afle ce doreste. Este 0 teorie "traiUi": ei procedeaza conform exigentelor lui. Atunci cand II chestioneaza Cll atata grija, nu fac ei oare altceva dedit sa Ii puna In miscare memoria?

eel putin, el poate sa recunoasca rnacar atat: se ami. pe mana unor experti,

Crede di acum ,,!}tie" sa 1110ar8. ... Valul se destrarna.

62

A cincea zi - sambata, 25

"Chiar daca am reusit sa formulam 0 teorie generala despre rnaterie, nu am stiut sa intocmim 0 teorie generals despre viata",

A. PECCE!

Dragul meu Georges,

Fiira nici 0 introducere, vreau sa-ti cornunic ceea ce, dupa parerea mea, reprezinta cea mai fantastica veste: este posibil sa avem "infonnatii" despre moarte.

Noi nu cunoastem decat oameni care dau inapoi in fata profunzimii misterului, care se inspaimanta, care i~i acopera fata, care ii privesc ell suspiciune pe eei care sunt preocupati de aceasta problema; ei i~i irnagineaza ca daca evita sa vorbeasca despre acest subject, vor invinge moartea.

Nu ne putem astepta la nimic de la 0 astfel de atitudine.

Dar vezi ttl, daca ne dam osteneala sa cautam, clarificarile sunt [a indernana noastra, Cred eft toate lucrurile de care avem nevoie se afla dispuse in jurul nostru, intr-o civilizatie sau in alta, dar noi nu stim - sau nu vrem - sa Ie sesizam. Nu trebuie sa credem or ice, bineinteles, ci ·sa mergem sa vedern, sa ne informam.

Nu ar merita oare sa avem emisiuni televizate, intruniri ale savantilor, profesorilor, parintilor, articole In ziare cu titlul:

MOARTEA ·POATE FI STUDIATA. EA NE DEZvALUIE UNELE SECRETE.

In fine, sa nu mai rnori, inseamna ceva, nu?

Prin asta vreau sa spun: sa nu fii pulverizat de moarte, re-

63

dus la nefiinta totala, ci sa eontinui sa existi, acestui lucru nu merits sa ii acorzi 0 anumita atentie?

Te si vad de aici cum sari in sus, inecandu-te cu fumul de la pipa si gandind: "Thomas nu mai stie ce vorbeste, Capcana cu iluzii este deschisa si el a cazut in ea. Fiindca daca "noutatea" ar fi exacta ar starni multa valva ... s-ar sti".

Asa am gandit si eu. Cauzele $i motivele ocultarii ei, cum spun sociologii, nu sunt prea clare. Fiua indoiala ca sunt rnulte pentru tarile noastre. Noi nici macar nu ne mai amintim ca mai multe popoare sunt sigure de supravietuirea fiintelor care se due, vin §i se amesteca in treburile eelor vii. Acestia stiu, deci oarnenii stiu, dar nimeni nu Ie acorda atentie, Vom mai vorbi despre acest subiect cand ne vom vedea.

Nu am pretentia ea am inteles totul in mai putin de 0 saptamana, Dar acestea sunt faptele: discutam despre aceasta seadenta inevitabila, despre. natura si chiar despre realitatea ei. Moartea nu este un suveran orb asa cum crede lumea. Ea vrea sa i se puna Intrebari. Asta fac si eu aici. Daca imi vei telefona: "nu, este 'imposibil, eu 'iti voi raspunde: "vino si da-ti seama singur".

Contam pe discutii, Doctorul si doamna Kelsey - Joan §i Denys - m-au condus spre latura experimentarilor, Ea are alta valoare decat cea a cuvintelor acumulate: este 0 realitate personala, Georges! Mi-am trait propria rnoarte, 0 rnoarte din trecut. Intr-o stare de perceptie mai bogata, lara sa uit de canapeaua pe eare stateam, de telefon sau de stranuturile lui Denys. Ca §i cand putearn tot timpul sa cercetez un dorneniu vecin, care nu astepta decat aceasta. Ma cunosti: nu sunt destept ea Einstein, nu am incredere In irnaginatie, am 0 oarecare sensibilitate dar nu sunt senzitiv; in plus, nu imi place deloc sa ma ambalez. lata prima mea parere: memoria lndepartata nu este altceva decat memoria noastra prelungita. In punctul in care am ajuns, sunt inclinat sa examinez rara reticenta valorile pe care Ie vehiculeaza, dar Ie voi examina eu rigurozitate,

Daca aeeste amintiri sunt autentice, sau pot fi autentificate, pot sa vorbesc deci despre moarte ...

64

Primul bilant: pozitiv. Imi ramauenorrn de multe lucruri de iuvatat, sa ma indoiesc de ele apoi sa le asez in ordine: Sa amestee si sa ordonez, cum spune Joan. Mi se intampla sa fiu uneori mal epuizat, mai stupefiat decat iti scriu, dar eu continuu,

Din aceste prime zile reiese eft eei doi Kelsey sunt extrem de avizati, dar lara sa faca mare caz de asta. Realizez aceasta prin deductie, din acele detalii pe care Ie consideram neinsemnate. Imi plac: suut simpli, nu tin prediei, sunt sinceri. Nu folosese trucuri: Joan este autoritara uneori, atunci Denys i~i 111- dreapta privirea spre cer ... nu joaca teatru ca sunt perfecti. Joan evolueaza intr-o Iumecare IlU estea noastra in totalitate, din cauza darurilor ei speciale. Denys este un practician extraordinar, Rabdator, intelegator, IlLl mi se substituie ~i rna ajuta In aceasta investigatie difieila ell a mare probitate. Cand spun "llU" despre o propunere de investigatie, IlU se Illdipataneaza sa rna conviuga. Nu face din asta 0 problema de judecata personala .. Si totusi experienta i-ar permite acest lucru. Ii sunt recunoscator. Invat sa am incredere in el.

o sa-i apreciezi., ..

Pentru ca intr-o zi si tu vei dori sa te apropii de celalalt taram!

hi transmit esentialul anchetei. Este uneori teribila pentru ca este atat de surprinzatoare.

De ee ni s-au aSCUllS aceste lucruri?

Ma infior ca un eopil la gandul ca as putea sa invat 0 astfel de stiinta, Vrei a eoncluzie, batrane Georges: sa intelegi este 111- totdeauna posibil. Oriee, Georges, orice; este nevoie doar de curiozitate, de deschidere ~i de perseverenta,

Deocamdata nu vreau sa-ti povestesc nieio "anecclota" din viata anterioara, asemanatoare acelora pe care Ie-am citit, pentru ca nu am regasit decat unele fragmente disparate .... un tanar de vreo douazeci de ani care a murit asasinat la incepurul secolului al XVI-lea, 0 parte dintr-o Imina, trecerea printr-o moarte, Este ciudatsa determini astfel tara ep0ca. Si sa nu-rni spui ca aceasta s-a petrecut 111 Franta, In secolul al XIII-lea. Am incercat sa

65

mod ific fieeare element pentru a-i testa real itarea. Daca vreau sa sehimb datele, atunci 0 parte profunda din fiinra mea se blocheaza, furtuna, ~i respinge orice posibilitate ell 0 for~a de neinteles Inca pentru mine.

Nu pot Inca sa afirm di este vorba despre 0 viata anterioara.

Va trebui sa verific mai mult. Dar vezi, aeest tiinar este 0 prezenta indiscutabila, Fata ceva abia zarit, ma intereseaza. Nu imi amintese sa-l fi vazut vreodata, ~i totusi lmi este familiar, ell toata banalitatea lui, ea un veehi prieten.

Din memorie, "eompun" ell usurinta portretul Mariei de Medici pentru ca am intaln it-o .in pictura. N II vei fi surprins sa afli ca irni este iudiferenta din punct de vedere afectiv! 0 cunosc, este adevarat, dar din "exterior". Trebuie sa citesc istoria ca sa aflu din ee familie provine, rnodul ei de viata, etc. In limp ce despre aeest tanar stiu unde s-a nascut, In ce farnilie, tara sa caut undeva, ii cunosc secreteJe, starile sufletesti .... nu Ie cunosc pe toate, dar simt ca mi Ie pot reaminti.. rna simt legat de aeest baiat, este ea 0 fraternitate. Ma intereseaza. Nu din punet de vedere istorie - nu a fost 0 personalitate "istorid( - ci personal.

. ~i nu rna persifla pana intr-atat Illdlt sa te informezi despre simpatiile mele fata de Borgia, Henrie al IV-lea, sau Henrie al II-lea .... ! Mai ales ca, in legatura ell Henrie al Il-lea se pare ea exists 0 rudenie vestimentara. Aiei nu am gasit nieiun document care sa ma inforrneze despre "pantalonii" pe care ii purtau pajii in ltalia pe la 1525 .... Cauta-mi ceva despre asta cand rna voi Intoarce la Paris, te rog.

Daca piesele din aeest puzzle fac parte din acelasi joe, daca voi reusi sa le asamblez, It 1 voi serie si iti voi povesti.

In afara de aceasta ce am mai facut la Londra?

Reflectez, rnerg fill It, dau de mancare ratelor din Hyde Park. lilele sunt seurte atunei cand calatoresti de-a Iungul timpului.

Am sentirnentul ca distanta dintre Miguelle si mine se rnicsoreaza. Ma gandesc in permanenta la ea, uneori ell mult calm. Nirnic nu poate sa umple golul lasat de absenta ei. Cand 0 caut

66

inseamna ca ma ocup de ea. Astfel ca dorinta mea de ainsulta Cerul ~i pamantul scade.

La P0I10be[Jo, am vazut mobilier "George al Hl-Iea parca facut pentru tine ... ~I s-ar potrivi de miuune ..... ce crezi: poate ca ai trait deja intr-un astfel de deem'?

(mi doresc ca sa 11U Ile pierdern niciodata luciditatea .... Mi-ai fost prieten Intr-o alta viata?

67

A sasea zi - duminica, 26

"Cea mai mare infrangere in orice domeniu este uitarea",

CELINE

Thomas este invitat 1a 0 gustare matinala. Se bucura Cli toate ca punctul dureros din partea stanga il incornodeaza ~i IllI are pofta de mancare, Nu participa deloc la deliciile micului dejun. Aroma costitei ~i a heringului 11 incita la 0 cutezanta gastronomica, dar, crispat de iradierea durerii invecinate, stomaeul se opune.

Cunoscand comportamentul deseori neasteptat al sotilor Kelsey, Thomas nu este surprins atunci cand se vorbeste despre turism: despre farmeeul Tarii Galilor, despre Oxford, Kent etc. - Cum vi s-a parut Stonehenge? intreaba Joan.

- Din fotografii, imi imaginam niste pietre rnai inalte. Este

impresionant. Atlanti sau extra-terestri, poti sa presupui orice. - Ati calatorit bine? Se intereseaza Denys.

- A fost foarte placut, Ne-am abatut de la drumul nostru

asa cum ne-a sugerat soferul: drumuri ocolite; Tamisa, Windsor; Runnymede, Tinutul Marii Carte; oprire la castelul Great Fosters care dateaza din 1550 ... Mi-ar fi placut sa vad locul bataliei de la Hastings, dar mai tarziu, cand rna voi simti mai bine.

- Va simtiti ala! de ran?

- Sincer, nll rna simt deloc bine.

- Ell gasesc ca aratati foarte bine, il asigura Joan mancand

o felie de paine prajita cu unto

Ea cauta in mod vizibil s3.-1 intepe pe Thomas si reuseste, Denys surade: Ochii lui rnari albastri observa scena en 0 inocen-

68

ta linistita, in el se ascunde Ull observator patrunzator. Thomas i~i da seama ca reactioneaza copilareste; nu. se stapaneste asa cum ar vrea.

- Nu este si parerea ta, Denys?

Thomas ezita intre tacerea unui invitat educat si intrebacile care II framanta, in definitiv, el dispune de prea putin ·timp: el opteaza pentru adevarul .sau".

.Doamna, spune el, restabilind distanta ... - Joan, raspunde ea.

- Joan, accepta el cu blandete, lUI rna revolt Impotriva dure-

rii fizice, chiar daca este puternica, Poate eli este reapriusa de altceva, de constiinta pe care 0 redesteptarn. Dar imi doresc sa IlU mai sufar atat de mult, in avion ~'i la Paris. leri, mi-a fost tearna sa nu am 0 sincopa,

- Nu ali avut-o?

- Nu este placut sa sirnti cum sta la panda. Faceti ceva pen-

tru mine: scoateti-mi acest pumnal. -Nu.

-Poftim?

- Nu pentru ca nu vrem. Nu putem.

- Nici dad. ma hipnotizati nu puteti?

- Nu avem puterea de a ne opune constiintei voastre pro-

funde, raspunde Denys. Hipnoza favorizeaza dezvoltarea acestei constiinte cu ajutorul spiritului-corp prezent. Noi apelarn la ea. Recunoscandu-i existenta, noi ii lasam libertatea de a se exprirna. Si, pentru ca Joan ~i eu mine cunoastem din proprie experienta realitatea schimbarii denivel, noi va ajutam sa va familiarizati eu cealalta dimensiune. In calitatea noastra de consilieri care s-au confruntat deseori cu teama celui care cauta, noi II conducem spre destindere, incredere, ~i sa se obisnuiasca cu natura sa reala, Suntem ca 0 pavaza, analisti mai severi decat va inchipuiti, chirurgi in cazul unui abces, dar In cazul dumneavoastra suntem doar colaboratori: nu investigam 'in locul dumneavoastra. Nu noi decidem in functie de etica sau deontologie. Noi nu putem sa scoatem acest pumnal. Am putea, folosind un artificiu, sa va facem sa credeti aceasta pentru 0 clips. Bineinte-

69

les, nu se pune problema. Am ales adevarul, oricat de greu ar fj, Dupa doua, trei zile iJ veti simti din nou ...

Thomas se ridica brusc in pieioare. Se sufoca.

Simte 0 disperare absoluta: sa sufere, doar sa sufere acum si mereu. Credea di va gasi linistea dupa ce s-a zbatut atat de mult. Dar, uu, ea se indeparteaza. Durere, amintirea durerii, doar ea apare la orizonturlle lumilor?

Nu vrea sa piangii, .. Cu spatele intors la masa, atiit de placuta ell cateva clipe inainte, el aude zgomotul cestilor ~i farfuriilor din bucatarie. Apoi Joan il ia de umar, II impinge pe canapea si se aseaza In fata lui, II priveste drept in ochi, cu bunatate.

"Ceea ce nu putem sa facem noi, altcineva paate sa faca, -Cine?

- Dumneavoastra, bineinteles.

- ~i cum voi reusi eu aare sa scot un pumnal - imaginar

poate - dintr-un corp ireal, un corp despre care stiu extrem de purine Iucruril Cum as putea, ell care nu stiu nimic, care rna 111- doiesc inca.;

- Din fericire, Thomas, nu apartineti acelei categorii de "n atafi eli"

- Vii rag, tara compiimente, Ill! stiu mare lucru. Este alienant, complet alienant: eu care nu stiu nimic, eu trebuie sa imi scot a daga' din secolul al XVI-1ea ....

- Cum ati spus? Repetati,

- .. ; eu care nu stiu nimic.

- Apoi?

- ... trebuie sa imi scot 0 daga din secolul al XVI-lea ...

- De ce ati folosit cuvantul "daga"?

- Pentru eli asa li spuneam noi acestei anne. Ell IlU spu-

Ileam "pumnaf' ...

Thomas se intrerupe brusc, Suspina, schiteaza un sums chinuit:

"Mullca" a lnceput, nU-I asa? Ea lUI se intrerupe niciodata.

L daga - pumnal ell lama scurta ~i groasa, in trei muchiisi ell varf as-

clIfit.' . ".1 r:

70

- Nu, raspuude Denys. IlU se intrerupe niciodata. Caci voi in;;iva incercati coutinuu sa va desprindeti de aceasta durere pe care v-o provoaca corpul - vesmant, cu care va identificati, 'in mod gresit, 111 totalitate. Vi se pare ca este stramt; dad considerati cft sunteti acest vesmant, da, este intr-adevar strarnt, Aspiratiile voastre - legitime - va solicits dincolo .de posibilitatile sale. "Sufletul este ideea corpului" spunea Spinoza. Astfel, Tara incetare, lara eel mai mic ragaz - dar J1U recunoasteti acest 11Ieru - va inversunati sa posedati din plin fiinta vcastra la eel mai inalt nivel. Acest demers continua chiar III afara schimbarilor de nivel propriu-zise. Cuvantul precis pe care l-ati folosit, In aparenta in mod incidental, ilustreaza cat de I11U It tindeti sa va cunoasteti pe voi lnsiva,

- Asta implica si pansarea ranii facute de daga?

- Dupa ce veti suprima cauza raului, vine ~i vremea cicatri-

zarii, raspunde Joan.

- Pentru 0 rana atat de veche?

- Da, Aceasta insearnna ca organismul vostru este ~i el

complex, foarte sensibilia 0 alta dimensiune. EI are de mult timp 0 conceptie mai bogata decat a voastra, in fine, cea a lui Thomas Orville, nascut in Franta, 111 couditii de .... etc.

- CUIll sa procedez?

- Yeti sti foarte bine. Nu ati venit acum, aici, ca sa larnuriti

aceste lucruri?

- Am venit pentru Miguelle.

- Si pentru dumneavoastrd. Dupa parerea dumneavoastra.

.Dumneavoastra ati ales aceasta cercetare. Oare toata lumea face acest lucru? V -ati conferit acea rara aroganta de a vrea sa intelegeti moartea. Voi In~iva vreti sa continuati sa vii ocupati de Miguelle - daca este posibil=-caci 111 felul acesta aratati ca 0 iubiti,

"Cati VOl' sa cunoasca adevarul, realitatea?

"ClI totii ne confruntam ell pierderi dureroase: noua sute nouazeci ;;i noua de persoane .dintr-o mie I§i etaleaza drama ca sa. se fad. remarcati, ca ei sa fie alinati, ei .... Mii considerati dura. Asa stall lucrurile, trebuie sa fiti de aco~d. Cunoasteti cante-

71

cui acelui canadian', ~titi:

"Palari.i negre, ochi lnlacrimari Batiste, suspine prelungi Durere in suflet, dusmanie, Jerbe de flori, mistere ...

este adevarat in mare parte.

"Sunteti diferit. De ce? J?upa alegerile dill trecut. Aveti In urma 0 poveste foarte lunga. In tot acest timp ati Invatat multe. Fiiudca aceste cunostinte, suma experientelor voastre, traiesc in dumneavoastra, vreti sa regasiti cunoasterea esentiala care se raporteaza la dumneavoastra ~i la sotia dumneavoastra, Puteti sa va disociati de ea?

-Nu.

- Si nici lUI ati putea. Ar insemna sa va rupeti de realitate.

La acest nivel, realitatea este aceeasi si pentru Miguellesi pentru durnneavoastra. Ceea ce faceti pentru dumneavoastra, faceti in acelasi timp si pentru Miguelle. Dragostea este 0 legatura eu imense repercusiuni.

,,~i daca am vorbi de asemenea de ura fata de asasin?

- Marturisesc ca. mao face sa sufar. Nu atilt de mult ca pumnalul,

- Credeti?

- Nuinteleg cum poate un sentiment vechi sa devina atat

de coplesitor,

- Pentru di inca 0 data luati ca unitate a timpului "douazeci~.ipatru-de-ore-zi-noapte". Numarati din acest unghi, zece ani sunt Tara sfarsit. Treeutul nu este "prezent" atunei cand iubirn, cand urs 1m? Oare nu datorita sentimentelor timpul Imbrad cea mai exacta valoare pentru fiecare dintre noi? Nu spunem ca 0 teama dureaza .secole", 0 fericire ,,0 eternitate, teama pe care am simtit-o un minut pare ca a durat 0 ora. Asa ca lira voastra nu este .veche", prin aceasta 1l1telegand ca nu s-a degradat de batranete! Ea era tanara, proaspata, ca in acel moment in care ali inventat-o: ea va insoteste la fel de violenta ca io

I Felix Leclerc

72

prima ora!

- - "Am inventat-o"?

- Fie yorba intre noi, nu era indispensabil sa v-o legati de

gat!

- Dar am fost asasinati

- Asta-i bunal Tutr-un fel sau altul, cu totii am fost asasinati'

- Joan vrea sa spuna ca acest lucru se intampla aproape si-

gut in cursu I uneia sau altei reincarnarivexplica Denys. De la stadiul initial cand nu suntem decat 0 rnolecula-energie, 110i parcurgem lin imens ciclu evolutiv. Aceasta prima scanteie se transforms, se dezvolta, imbracand forme de viata: printre aceste forme animale sall umane sunt putine sanse de a nu fi fost asasinat vreodata pe nedrept - sau pe drept.

- Ascultati, Ie spune Thomas Joanei ~i lui Denys, mamifer, molecula sau peste, aceste eventualitati nu rna intereseaza, Miseleste, fiind deci lipsit de aparare, Tara sa am posibilitatea de a scapa, am fost vietima unui ticalos care m-a parasit.. ..

- Doar nu credeti ca i-ar fi trecut prin minte sa va ajute, dupa ce si-a dat atata silinta sa va injunghie? ..

- Nu este logic, remarca Joan.

- De acord. Dar abuzeaza de increderea mea, rna ornoara si _

eu sa nu II urasc? Ce altceva as putea face?

- Exista altemativa iertarii, spune Denys.

- Niciodata, raspunde Thomas Cl.l vehernenta.

- Acesta este miezul problemei, spline Joan. Este limpede ..

Una dintre vietile anterioare s-a terminat In mod tragic. Din ce motiv a considerat "prietenul" ca este bine sa va ucida, nu stiti inca. Daca doriti puteti afla motivul. Dar, in orice caz, ati fi putut muri iertandu-l, intelegand ~i acceptand; sau urand: plin de revolta .. Ali avut de ales.

- Am intotdeauna de ales?

- Mai mult decat va vine sa credeti, Dar evident, este mai

usor sa pretindem ca nu putem alege, sa pozam in victimele celorlalti sau ale ghinionului .

. -£n acest eaz ...

-Si In acest caz, chiar ca victirna a asasinului, puteati sa

73

alegeti intre generozirate ~i egocentrism.

-, Mi-este greu sa admit ca a-ti detesta asasinul este un semn de egocentrism, spune Thomas.

- Este simplu. Fie va iubiti 111 asernenea masura indlt considerati ca orice atingere adusa persoanei voastre este ca 0 of ensa nemeritata, de neconceput, abominabila ... fie, patruns de simtul relativu III i si deschis spre alti i IlU numai spre sine, Ii iubiti, va simtiti prieteuul lor ca sa Ie intelegeti atitudinea, greselile, ranchiunele, Persoanele Care ucid Tara motiv SUITt foarte rare. .Prietenul" vostru era oare nebun? in acest caz ati gresit cand ali avut incredere III el: I-ali ales ;;i v-ati asurnat riscuri enorme.

- Ce incercati sa faceti? Sa Ina: faceti raspunzator de propria mea moarte?

- Va propun sa reflectati, raspunde Joan Cll calm. Care ar f punctul de vedere al acestui om?

- Care este adevarul? Acela care este limpede si pentru 0 parte ;;i pentru cealalta? Cel pe care nici acuzatulnici judecatorul nu ar mai dori sa-l.atace? Exista Ull astfel de adevar?

- Dad l1U sunteti prea obosit acum, vreti sa incercati sa vii apropiati de acest adevar prin schimbarea de nivel? sugereaza Denys. Cred ca acest lucru v-ar ajuta."

in birou, Thomas IllI se destinde.

"Ceea ce rna surprinde eel mai rnult, spune el - ;;i Dumnezeu stie ca numai de surprize IlU due lipsa de la prima noastra intrevedere - deci, ceea ee Ina surprinde eel mai rnult este aceasta totala asociere dintre eercetare ;;i viata. Ele se interpatrund in mod straniu. Astfel, adineauri, 'in cursul unei conversatii obisnuite, mi-am adus aminte de un cuvant de altadata, in mod firesc.

- Nu este ceva normal? Nu doreati acest lucru, fiindca stiti ca aeesta este drumu I adevarat? Cum am putea sa lucrarn in realitatea profunda punand de 0 parte viata si de alta parte eseuta, tinandu-le despartite? Ar f monstruosl De altfel cuvantul "viata" trebuie redefinit. Este prea vag.

"Cele mai eunoscute atribute - vizibile - sunt nasterea, trupul, 0 vioiciune relativa a spiritului ~i rnoartea. Rareori mergern

74

rnai departe, In afara de specialistii care 0 studiaza: medicii, biologii, fiJozofii. De aiei provin nenurnarate neintelegeri; care ar putea fi evitate ClI usurinta., Va simtiti capabiJ sa reluati cercetarea?

Denis numara de dona ori pfma la douazeci inainte ca

Thomas sa se poata coneentra. .

Apoi, Tara nieio rranzitie, revede torta. Dar nimic altceva, niei macar piciorul.; Afirma ca vrea sa continue. Simte ca trebuie sa persevereze. Tocmai cand crede ca torta este 0 imagine monolitica, Thomas percepe, ca 0 prelungire, 0 deschizatura ascunsa de 0 draperie din eatifea, remarca el. Cineva, un barbat care poata 0 palarie mare, ridica draperia: mai departe, se afla 0 alta incapere foarte luminata. Dar Thomas nu are chef sa descrie insiruirea de incaperi; i~j aminteste ea ar f vorba de un mic castel. Denys nu ii cere detalii arhitecturale acum, propunandu-si sa revina mai tarziu asupra lor. Fiindca Thomas este foarte ravasit de figura celui care se indeparteaza, dupa ce a lasat sa cada draperia: ucigasul sau,

Irnbraeat ca un vanator, pentru cii se lntoarce de la vanatoare, acest barbat de vreo patruzeci de ani este capitanul garzilor .. Prezenta lui este inopinata: presupunandu-se di. este la vanatoare, n imeni nu II va banui.lntr-o haina din rnatase galbena, pajul se ducea la serbarea ale carei ecouri se aud In departare, cand barbatul care ,I pandea din locul eel mai lntunecat - un coridar? - l-a strapuns Cll mai rnulte lovituri de daga. Adolescentul s-a prabusit, cu pumnalul adanc infipt, ranit de moarte.

Picaturi de sudoare apar pe fata lui Thomas. Le sterge cu servetelele pe care i le-a oferit Denys. Arunca mai multe. Ghemuit pe partea dureroasa, si-a ridicat cu un gest inconstient pernele si s-a sprijinit de perete. in pozitia pe care 0 avea altadata, Vorbeste cu greutate. Fata ii este trasa, obosita.

"II urasc, spune el incet,

- Vorbeati de 0 serbare ... va trece cineva.

- Nu, este tarziu, a inceput., Nu rna vor auzi. .. vacarmul...

muzica ... IlU va sti nimeni. Nu ma va razbuna nimeni.

- Nu pot sa cred ca nimanui nu ii pasa de dumneavoastrii.

75

- 0 tanara ... nu va sti. Va plange.

- Nu aveti prieteni?

- Ba da, pe el.

-- Dar altii?

- Sunt un bastard. Lumea rna invidiaza, Ei cred ca fae in-

trigi, Dar sunt satul de aceasta eurte mica, pompoasa ~i ridicola. Temenele ~i otrava. Nu mai am incredere. Nu sunt.un arnbitios. Ei nu ma intereseaza,

-Ei?

- Ei toti, eei din jurul rnonseniorului. Vreau un singur lueru:

un prieten.

- Cum l-ati intalnit?

- Stati .... Cu mult timp in urma .... Vine din Spania. £mpre-

una eu altii, este strain. La fel ea mine. Ei rad de el, dar numai cand nu este prezent; ei Il lingusesc, ea niste ipocriti, fiindca este un spadasin renumit. Omeara repede ...

- Cu ce se ocupa?

- Este capitanul garzilor.

- Si dumneavoastra v-ati batut joc de el?

- Nu. Vreau sa ma imprietenesc eu el. Nu sunt 0 persoana

importanta, dar l1l1 sunt un nimeni. l-am fost incredintar ca sa rna lnvete mestesugul armelor. Mai tarziu voi face parte din trupele de garda, apoi voi fi eavaler, daca ducele va binevoi.

- Cum se numeste aeest senior?

- Deocamdata nu imi amintesc. Poate voi cauta dad doriti,

ca sa "verificati" ..... fntre noi, Ii spunem "domnul duce' , uneori "dueele". Asta este totuJ.

- Mentorul este satisfacut de dumneavoastra?

- Da. Dar nl! aeeasta este important pentru noi.

- Ce varsra are?

- Patruzeei de ani, cred, poate patruzeei ~i einci. V-am mai

spus.

- lmi amintesc; era un "test".

"Acest capitan este cam "batrfm" pentru un militar din aeea epoca ...

- Da, i-arn vazut cieatricele. Are cicatrici si pe obraz. Este

76

foarte puternic, este scurt ~i indesat. Se spline ea are sange maur, pentru ea este caches.

- 11 gasiti simpatic?

- Vreau sa. fie prieteuul rneu.

- Ati reusit?

-Da.

- Dar v-a omorat" ...

Narile lui Thomas freamata, Este din nOli foarte palid,

"A~ vrea sa ma opresc .. Totul se invarteste. Am un viii rosu III fata ochilor,

, )

- Nu este necesar sa retrain aeeste suferinte fiziee pentru a

clarifica situatia dificila ill care va aflati, Nu va reamintiti durerile trupului, Nu este neeesar. Nu aveti nevoie de ele ea sa rezolvati aceasta problema.

- Care problema?

- Sa. Ii aduceti linistea acestui paj chinuit care ati fast alta-

data. Sa-leliberati, Si sa. vii eliberati, Veti ajunge ~i aiei. Nu este atat de grell pe cat pare ... Cand voi spline "zero" vii veti afla la nivelul obisnuit de constiinta".

77

A saptea zi - luni,.27

,.Ar fi foarte util daca mult mai multe persoane ar putea sa vorbeasca despre moarte si agonie ea despre 0 etapa inerenta a vietii. Asa cum nu ezita sa vorbeasca despre 0 femeie care asteapta un copil.

Dr. Elisabeth KUBLER-ROSS

Ca sa ajunga la familia Kelsey, Thomas abia se tara~te. Este timp frumos. Anglia nu este asa cum si-o irnagineaza atatia francezi.

Ajunge rnai devreme. Joan nu este acasa, Denys nu este liber. Thomas asteapta, Astazi pe umerii lui apasa sute de ani. Prill cate vieti a trecut? Care este adevarata lui varsta: un mileniu ... sall doua, ntl se stiel Patru secole: copilarial

Denys nu se inseala: Thomas se simte coplesit, Ii propune un martini sec. Atunei Thomas incepe sa rada, usurat ca a fost inteles, ca Ill! era singur.

Discuta In salon ca intre prieteni. Din cauza tensiunilor, a unei sensibilitati mai patrunzatoare, Thomas vibreaza mai bine ca de obicei. Este emotionat:

- Va rnulturnesc ca rna ajutati, dumneavoastra ~j Joan.

- Arnandoi va simpatizam. Desigur cft simtiti acest lucru.

- Nu va purtati .Ia fel ell toata lumea?

- Sigur ca nu, exelama Denys. Suntem facuti ca toata lu-

mea. Avem simpatii si antipatii. Mai transanti datorita aptitudinilor lui Joan si a propriei mele experiente, Joan Ii evita pe cei

78

incarcati ell prea multe instincte distructive, atunci cand intelege di ei IlU asteapta niciun ajutor de Ia ea ~i chiar cauta sa ii faca rau, Acestea sunt hartuielile luptei dintre fortele intunericului ~i fortele luminii,

- Ce este lumina pentru voi? Ce este intunericul?

- Iubirea este lumina: construieste, intareste, creste, elibe-

reaza, Ea este creatoarea bucuriei, a imensitatii, a Vietii. In timp ce Ura ...

- Ei bine, spune Thomas, vorbeam III liniste, irni regasisern suflul, imi uitasem "cuiul" ... si iata ca apare din nou.

- Nu esteceva intentionat, raspunde Denys. Nu s-ar putea altfel. Iubirea, Ura sunt constante ale fiintei.

.Doar intensitatea ell care Ie resimtim este extrem de diferita, Ea variaza enorm de la 0 persoana [a alta. De la lIll animal la altul. .. dar asta este alta poveste!

.Astfel fiecare dintre noi se naste .. cu un potential personal de iubire, Depinde de optiunile din trecut; stiti aceasta, nu VOl mai reveni asupra subiectului,

- Prefer sa mi-l mai explicati Inca 0 data.

- Avem, nu-i asa, ca principiu, experienta vietilor anterioa-

reo 0 "karma", cum ar spune prietenii mel hindusi; folosesc rareori acest cuvaut care tine de metafizica lor. Fie' In existenta terestra, fie In cealalta existenta, va sunt oferite doua directii: deschidere spre ceea ce vainconjoarasau suprimare-inchidere.

"Fie v-at! dezvoltat aptitudinile spre cornunicare, intelegere, pace Cll lumea mineral a, vegetala sau animala; sunteti astfel im-

bogatit de aceste schimburi. .

"Fie, dimpotriva, ati paralizat aceste posibilitati pentru ca IlU ati privit decat spre voi insiva, inchizandu-va 111 lurnea voastra personals, ducand un razboi cu lumea minerala, vegetal a, anirnala; n-ati invatat nimic, n-ati iubit nimic,

.Acest trecut renaste odata ell dumneavoastra,

.Daca a fost generos, ali acumulat 0 .,fortii" deiubire, Dispuneti de un portofel plin cu actiuni-uuitati, Sunteti altruist, cordial, sensibil, bun. Aveti, fiidi indoiala, 0 profesie cafe creeaza armonie.

79

.Daca a fost lin trecut egoist, nu aveti decat un numar redus de unitati-dispozitii ~i va exista 0 tendinta spre limitare. Sunteti dur, rece, rau adica crud etc. Dar tocmai de aceea ali hotarat sa. traiti aici pentru a ameliora situatia. Daca veti rezista la chemarea vechilor deprinderi, totul se poate transforma in bucurie si caldura.

"De altfel trebuie sa facem 0 deosebire intre iubirea pe care speram sa 0 avern, asupra careia nicio influenta nu po ate fi Illata in consideratie in mod rational si iubirea pe care 0 daruirn noi. Numai asupra ei avem 0 oarecare putere.

- A~ vrea sa-l rev ad pe acel capitan al garzii, spline

Thomas. Sunt curios cate "lInitati" afective are ... " Cand schimba nivelul nu se afla in fata lui. Ci in propria moarte.

.Eu "vad" mai bine acum, observa el. Nu vreau sa spun ca investigatia este mai usoara, dar rna eoneentrez mai usor, Este normal? Plecand de la un fragment precis oare nu sunt pe cale sa inventez 0 continuare?

- Nu inventati nimic nOlI. Mi-ati mai vorbit despre propria moarte, arnintiti-va. Continuati: indoiala este benefica pentru ca va obliga sa scormoniti mai adanc.

- Dati-rni vole sa-mi rev ad propria moarte. imi este tearna di rn-arn inselat.

- Va ascuit, spune Denys. Coutati pe mine, daca porniti pe drurnul iluziei, IlU va voi lasa ,I-' .lo. Sunt atent, de neinduplecat, Misiunea pe care 0 am este ~i aceea de a depista simulacrele. De asemenea va voi spline ~i ce gandesc: vreti sa retraiti aceasta rnoarte care va place, fiindca ali dorit-o, pentru di. nu vreti sa va studiati ura. Asa ea ali hotarat sa "verifieali" desfasurarea acestei probleme. Dar nu aveti deloc nevoie de 0 "reeapituiare". Nu sunteti sigur - dar si mirat - de realitatea ei?

Thomas Illl raspunde, Nu pentru ea este suparat: el analizeaza. Ce a spus martorul sau sa fie oare adevarat? Adevarat sau fals? La nivelul de constiinta 'in care se scufunda numai adevarul are valoare. Amorul propriu? Nu rnai exista ..

Tree cateva minute.

80

Denys se apropie, pentru dl Thomas s-a ridicat, cu greu. Se sprijina de perete. jsi tine rnainile pe coasta stanga. Apoi se destinde,

Pe buzele-i de ceara se iveste uu suras.

"II recunosc, aveati dreptate, fugeam .... Dar ce forta puternica antreneaza experienta rnortiil

"Sunt sigur acum de cele mai mici senzatii, stiu care sunt detaliile pentru ca Ie-am simtit limpede pe pielea mea. Nu le-arn "inventat": cand inventezi uiti de sudoare, uriua ~i intestine. Inventia creeaza ell noblete, ea salveaza demnitatea, nu se incurca nici Cll crampe la degetele naclaite de sange , n ici ell sfinctere rara control...

"Sa stii sa rnori inseamna sa infrunti primejdiile: razboaie, bomba atomica, Ieucemie ... un accident de masina.

"Nu voi uita aceasta experienta, Asa cum rni-ati spus. Am

simtit toate acestea. Sunt multumit.

- Erati atat de multumit ca muriti? Realmente?

- Da. Am inteles ca nu rna voi mai scula niciodata ...

- Este Yorba despre paj?

- Da, corpul acela, pajul, eel care a murit si pe care it vad,

Partea dreapta a pantalonului ~i vesta nu mai sunt galbene, sunt piine de sange; l1U vreau sa Ie privesc. Sirnt ca rna golese. Gulerul ma jeneaza, vedeti, dar daca ridie mainile sangele va ta;;ni si intestinele vor iesi, am primit patru lovituri aproape in acelasi loe. Nu mai simt alteeva decat aceasta slabiciune care rna invaluie si frigul care rna cuprinde. Si furia cii nu ma pot razbuna ... A;; vrea sa rna tarasc spre u;;a, nu este prea departe, Intestine Ie irni sunt strapunse ... daca rna mise ...

-Ei bine?

- Ei bine, dad exista viata vesnica asa cum afirma precep-

torul meu, voi putea sa ma razbun dupa moarte, - Ati avut un preceptor?

- Da, ca bastard, fiindca ducele nu avea un fiu legitim.

- Acurn are unul?

- Nu .. Dar nu ma mai bucur de favorurile sale. Prefer cartile

in locul armelor. imi place sa studiez ell batranul rnaestru. ~i

81

apoi, ducele are un nepot dupa gustul sau, Iml este indiferent.. .. Trebuie sa va spun ... vad 0 imagine, nu este pentru prima data, apoi alta ... Dar IlU se potrivesc Cll restul. Nu inteleg bine: ele se incaplWineaziL. dar stiu - cum sa vii explic - di nu au nicio legatura Cll pajul.

- Descrieti-le.

- Disting lin boschet, destul de intunecat. Este spre sfarsitul

unei dupa-amiezi, soarele apune pe eer."

Thomas vorbeste foarte repede. Denys noteaza,

"Un barbat este aplecat... cu genunchiul pe pamant, Poarta o haina stransa pe corp din piele. Nu este bogat... cizrnele Ii sunt uzate. Este inalt, slab. Nu lmi place ... Douazeci ~i sapte de ani, sunt sigur. Calul paste putin mai departe. Este slab; i-a fost deseori foame. Vine din Austria ...

- in ce epoca vii aflati, dupa parerea dumneavoastra?

- Secolul al cincisprezecelea. Inainte de paj ... Stati ... Oa,

inainte de paj.

- Cu ce se ocupa acest barbat?

- Este rnercenar. Locotenentul unei trupe de soldati. Trupa

se pune la dispozitia celui care ofera mai multi bani. Este 0 viatii aspra,

- Stiti unde se petrec aceste lucruri?

- Am impresia eli este asediul unui eras, In nordul !arii. A~

spune In Italia, din nou Italia, asa am impresia ... Un asediu lung, Ofiterii care cornanda armata asediului sunt primiti de oficialitati, Asta nu va impiedica jefuirea orasului. Nu va mirati, acestea emu obiceiurile vremii.

- in ce epoca va aflati?

- Pe 1a 1450, nu stiu bine, cu 0 marja de douazeci de ani".

In fine, asa credo Voi cauta mai mult, daca vreti.

- A~ vrea sa stiu ce se petrece in boschet, in timp ce calul

paste 'in amurg,

- Nu stiu prea bine. V-am povestit ceea ce vad.

- De ce sta in genunchi mercenarul austriac?

- NlI stiu,

- Strange ceva? ... Cauta ceva?

82

-Nu.

- Stili ce face?

-Nu.

- Ce mai vedeti? continua Denys ca ~i cand nu si-ar da

seama de blocajul lui Thomas.

- Un soare la asfintit, In jur cerul este albastru: -un fel de lapislazuli I?, vedeti euloarea?

- Mi-o imaginez,

- Soarele este deasupra mea, :it vadca ~i candeu a~ fi in-

tins ... nu stiu pe ce .. , apoi 0 sclipire de foe, 0 flacara .... totul este o flacara. Unde sunt? Nu mai vad nimic.

- Ce se afla acolo, sub acest soare?

- Este atat de demult., atat de dernult,

- Ati vazut acest soare cand erati paj?

- Bineinteles, am vazut soarele, dar acest moment, acest

soare este atat de departe. .. prea departe. Atatea lucruri de atuuci .... Nu indraznesc sa va spun ...

- illcercati. Lucram impreuna, Cum altfel as putea sa vii

ajut?

- Este incredibil...

- Ce este incredibil?

- Soarele acesta ... ceva irni spune ca este inainte de Hris-

tos ... inainte ... este posibil?

- Da. Spuneti-mi, in aceasta stare de constiinta in care va aflati, ce reprezinta timpul pentru dumneavoastra?

- Nu este eel pe care il cunosc, pe care il cunoaste Thomas, cel de pe pamantul nostru. it percep ca ¥i ciind as fi instalat in alta parte, "stau aplecat" peste el... scuzatl-ma, va explic cum pot.

- Vedeti viitorul?

- Care viitor? Ce vreti sa spuneti ...

- Viitorul dumneavoastra?

I lapislazuli - sau lazulit: silicat natural de aluminiu ~i sodiu asociat eu sulfura de sodiu de culoare albastra intensa, folosit la confectionarea obiectelor de arta.

83

- Viitorul mel! depinde de prezentul meu. Trebuie sa-mi vindec trecutul,

- "Sa-I vindecati?"

- Sa-rni vindec incarnarile bolnave, pe predecesorii lui

Thomas care sufera., Joan a scris ceva despre acest lucru ... IlU a seris .fantorne"? De ee acestcuvant?

- Un termen care ne ajuta sa intelegern.

- Pentru mine nu sunt fantome .. 1mi apartin, fac parte din

mine, sunt alte aspecte ale rnele, sunt cornponentele mele. Asa simt... IllI stiu daca v-am explieat clar ..

- Vedeti mult inapoi, in trecut?

- Este prea repede, vertiginos ... chipuri ... scene. Sunt lu-

cid ... dar a;; vrea sa verific ...

- Puteti sa raspundeti la aceasta intrebare: Stiti cate vieti anterioare ali avut?

- Nu, Dar stiu ca dupa paj ... 0 viata, Una singura, Nu am vrut... ;;i acum. Caut 'inca: pajul, apoi alta viara.. si apoi aceasta. Dar nu mai pot, I1U mai pot sa cercetez asa,

- Imaginati-va un eeran alb ~i lasati sa se perinde imaginile, lasati sa apara fiintele anterioare. Cu calm. Nu respingeti nimic, Nu chemati nimie. Lasati-le sa vina de 1a sine.

- Rise ...

- NlI riscati nimic. Ce interes a? avea sa va insel sausa va

las sa. va inselati? NlI ne-ati observat mereu, pe Joan ~i pe mine?

Ne-ati prins Cll vreo inselatorie? .,

- Nu. Niciodata,

- Atunci continuati, incercati. Destindeti-va, Sa accepti 0

viata anterioara inseamna sa deschizi calea spre alte vieti antenoare,

"Vreti sa va tndreptati atentia spre ceva in mod special? Sa

va opriti?

- ... boschetul.

- Ei, bine?

- 0 forma este intinsa, Dar trebuie sa caut, oare I1U fae vreo

confuzie., UlI, nu este tan aru I in eostumul de matase galbena, Sunt sigur, nu este el. Este altceva, alteeva. 0 forma este intinsa

84

pe jos, pe ea 0 priveste locotenentul mereenar. - Ce este? .. Un animal?

- Nu stiu.

- Un barbat?

- .... nu stiu,

- 0 femeie?

- Nu credo

- Are vreo legatura Cll pajul?

- Este intr-o alta epoca, intr-o alta viata. Pajul s-a nascut

mai tarziu.

- Nu va fie teama. Exists ceva mai teribil decat moartea?

Spuneati ea ou. .

- Mania este mai teribila decat moartea.

-Cum asa?

- Pentru ca ii supravietuieste.

Liniste. Denys se ridica, li spune ea se intoarce peste cateva momente. Este obosit. Atentia indispensabila observatorului este obositoare in cele din urma. Exista lin transfer de energie; el II sustine pe investigator din toate puterile, ClI toata abilitatea.

"Ce intelegeti prin mallie? Intreaba Denys. - 0 forta impotriva cuiva.

- Nu inteleg.

- Dorinta de a-i face rau. Mania este 0 putere, -0 forta ca sa

te razbuni.

- Vorbiti bine. Deci 0 cunoasteti ... Ce legatura are eu ora?

- Mania este puterea urii. ClI mania poti ucide. Altfel nu

poti. Asa ered eu.

- Aceasta este.experienta dumneavoastra.

Da, spline Thomas cuprins de a vizibila emotie, da, 0 cunosc. Pentru ca asa mi-am ornorat varul.,

- Sa reluam, vreti, spune Denys. Cand v-api ornorat varul?

- inainte de asaltul orasului despre care v-am vorbit.

Avearn gradul de-locotenent, locotenent pe viata., aveam nevoie de un titlu ca sa fiu promovat... eu sunt din Austria, nu va mai

85

arnintiti?

Lasandu-se in voia amintirilor tulburatoare iucercate de 10- eotenentul zdrentaros, sarac si nefericit, Thomas evoca sapte ani de afronturi daruite din belsug de catre "var", fiul eel mare dintr-o prima ramura nobiliara, bine lnzestrat, mare bautor, amator de femei, care comanda armata In timpul asediului si superior din punet de vedereierarhic.

Thomas nu simte nicio dificultate in a-si descrie invidia, dispretul - el gaseste ea tactica rnilitara a rudei- comandant este aberanta. Marturiseste ca este susceptibil, tnfumurat, pizmas, Vorbeste atat de repede ineat Denys trebuie sa stenografieze.

Totul ar f continuat in acelasi fel, eu framantiki ~i nemultumiri, daca nu ar fi intervenit 0 femeie. Loeotenentul, sedus de sotia unui negustor - Thomas 0 descrie si subliniaza ca este frumoasa dupa criteriile epocii - amabila, bogata, etc., este la randu-i sedus de ea. Satisfactiei de a fi cucerit i se adauga 0 betie senzuala care n leaga pe locotenent de amanta sa. Dar, asa erau pe atunci obiceiurile, spune el, nici iubirea porn ita din sutlet, nici fidelitatea nu dureaza In acest tip de legaturi. Dar el tine la aceasta ferneie ~i mai ales la aceasta puternica pasiune fizica, Vrea sa 0 pastreze pentru el prin ispravile lui amoroase de care se simte foarte maudru, Totusi capriciul 0 impinge in bratele unui nou amant. Cine este acesta? Ignorantul ~i frumuselui var-comaudant.

Este prea mult pentru locotenent. A indurat umilinte, erori tactice militare, saracie, nedreptati, Dar ea varul sau sa invinga din nou rapindu-i-o pe frumoasa lui amanta, sa ii ia ceea ce este al lui, asta nu mai poate tolera.

hi invita rivalul la 0 plimbare calare, Atacul irnpotriva cetalii este iminent: trebuie sa vorbeasca eu el departe de urechi indiscrete. Ajuns la boschet, coborand de pe cal, comandantul i~i sfideaza inca 0 data ruda saraca: va f pentru ultima data, innebunit de 0 furie salbatica, orb ~i surd, loeotenentul loveste .... loveste. Nu termina decat dupa mult timp de la caderea corpului. Se lnversuneaza ~i dllPa moartea lui ... i~i revine, i~i aduna galldurile, ingenuncheaza ... I1U doreaacest lucru, el vroia sa se due-

86

leze. Prea tarziu, Dupa-amiaza este spre sfarsite, 0 seara calma se anunta, caii pasc, iremediabilul spa produs.

"Ati ucis, ati ucis, aceasta nu aduce un echilibru intr-uu anume fel? Intreabli Denys. Aceasta nu este 0 veriga de legatura dintr-un [ant: 0 nelegiuire savar~ita, 0 alta indurata? Nu v-ati amintit Tara motiv viata locotenentului",

Thomas este epuizat, Reflecteaza.

"Nu, raspunde el. Nu sunt de acord ell durnneavoastra.

"in lumina acestei drame - drama pentru mine - eu pot sa explic anurnite moduri de gandire ale pajului si in mod clar uneIe de-ale mele. .Pajul nu avea pasiunea armelor; mai mult sau mai putin constient 'Ii repugna sa ucidarprefera sa citeasca; poate ca, intr-un fel, din aceasta cauza IlU a fast recunoscut ca mostenitor de catre duce. Cat despre mine, stiu din cea mai frageda copilarie ca DU vreau "sa ucid"; eram prea tanar 111 timpul celui de-al doilea razboi mondial si nu am participat ca soldat nici In timpul razboiului din Algeria; dar arnlocuit In Algeria 111 1960 si am decis sa IlU "ucid" oricare ar fi imprejurarile 111 care m-as afla, in afara cazului cand as salva un copil. Ma gandisem la aceasta. Si stiam, din strafundurile me Ie, ca 1111 voi ucide niciodata.

"Non-violenta m-a fascinat. Still ce inseamna mania, da, ~i rna feresc de ea. Nu sunt strain de aceste Iucruri.

"Un echilibru "uciga~-victima"? Nu, Nu au nicio legatura.

Oamenii eer eu insistenta 0 anume viata, 0 anume moarte mai curand decat 0 alta. Dar viata neavand sfarsit, moartea I~i p.ierde oriee semnificatie. Sentimentele apar astfel mai puterniee si mai importante decat accidentele unui timp! ... Asta este: emotiile due la infrangere sau la victorie, la suferinta sau la pace:

.Jata ce simt eu foarte clar: legatura dintre locotenent si paj este aceasta vointa imperioasa de a avea lin prieten.

.Locotenentul nu a avut prieteni. Varul ar fi putut sa-i fie prieten daca IlU l-ar fi transformat intr-un servitor care sa-i sup011e toanele: Mizeria relativa ar fi fost suportabila ell un prieten alaturi, chiar ~i pierderea amantei. Singuratatea l-a impins spre drama. Astfel, daca IlU rna insel in aceasta privinta, Denys ...

87

- Sincer, din cate stiu eu, Ill! cred ca va inselati.

- Atunci pajul, din experienta dobandita, s-a retras. din ca-

lea armelor, a duelurilor, a curtenilor infumurati, Si-a dorit ceea ce i-a lipsit eel mai mult: 0 ruda, un tovaras, Ull prieten.

,,~i eu, Thomas, spun ca prietenia are 0 irnportanta considerabila ca sa treci prin lncercarile vietii, in acest domeniu sunt foarte exigent. Prietenia este unul din cele mai frumoase Iucruri ... Dar pajul a fost tradat,

"Altiidata n-am avut decat esecuri?

- Sigur ca nu, raspunde Denys. Dar la iuceput veti retrai ceea ee va perturba, eeea ce va· provoaca 0 tensiune puternica.

"Nu este uu esec atunci cand ai luat 0 hotarare atat de remarcabila: sa nu mai ucizi ...

"Spuneti-mi Inainte de a term ina: dad! ali fi putut nu l-ati fi ucis totusi, ca sa va razbunati, pe asasinul vostru, pe "prietenur' vostru?

- L-a~ fi acuzat in fata ducelui ca este lipsit de onoare sau ca a complotat. L-a~ fi lnjosit. I-a~ fi facut rau, Dar nu I-a~ fi omorat, Este prea simplu ...

Cand Joan il invita la cina maine seara, marti, el spune: ,,$titi pe cine ali invitat la masa? 0 cohorta de oameni de nefrecventar, dusmanosi, maniosi, slabi, disperati ...

- Disperarea rna impresioneaza intotdeauna, spune Joan.

Va voi pregati 0 friptura din pulpa de rniel cat pentru zece ... Un bun combatant este 0 persoana respectabila".

88

A opta zi - marti, 28

"Miracol.ele nu contrazic natura, ci ceea ce stim noi despre-natura"

SFANTUL AUGUSTlNl

La ora UTIU dimineata Thomas nu doarme inca.

La limita epuizarii fiziee, Insufletit de 0 energie spirituala lara egal, ar vrea sa se odihneasca, Dar nu poate.

Dad se ridica, pieioarele Ii sunt lara vlaga, Dad se aseaza 11 doare mijlocul. Daca se intinde, Cll ochii inchisi, navalesc in dezordine ~i Cll 0 viteza cand lenta cand arnetitoare imagini, SlInete, culori, stari sufletesti, Daca citeste, atentia nu i se fixeaza pe niciun cuvant. Imaginile 11 urrnaresc. Unele ii sunt familiare, si scot in evidenta detalii pe care nu Ie remarcase. Altele II uimese.

Nu se simte in largul sau, constiinta sa s-a schirnbat. A inteles acest lucru ehiar de cand S-a intors la hotel. A traversat Hyde-Park ca un somnambul; n-a vazut nimic, n-a auzit nimic, nici trecatorii, nici ratele. Foarte preocupat, debordand de vibratii, are sentimentul unei capacitati mentale crescute.

Caruselul a inceput indata ce a ajuns 111 camera sa. Nu se opreste.

Thomas este nelinistit, I1ll stapaneste fenomenuJ. Nu este

1 Sfiintul Augustin a trait intre 354-430. Dupa 0 tinerete furtunoasa, a fost arras cj.e viata religioasa, de predicile sfannilui Ambrozie si a devenit unul dintre cei mai renumiti Parinti ai Bisericii latine. Teolog, filozof, moralist, el a cautat sa impace platonismul eu dogma crestina, inteligenta cu credinta. Este sarbatorit pe 28 august.

89

dedit rnartor.Tsi reproseaza c~ s-a jucat de-a ueenicul vrajitor, Ce rnecanism secret s-a pus in rniscare? De unde aceasta concentrare intelectuala, aceasta intensitate pe care IlU le-a cunoscut niciodata pana acurn? Se teme. Se simte arnetit,

Este prea tarziu, Nu mai poate telefona acasa la familia Kelsey. Face 0 baie fierbinte; apoi face un dus cu apa rece; se invarteste In cere, Nu este nimic de facut. Se lasa atunci in voia acestor scene care ta~nesc pe neasteptate, ea sa le observe.

Cate imaginil 0 savana, vegetatie inalta, negri inarrnati cu sulite ... sa fie oare un film pe care l-a vazut mai demult? Un pahar Tara picior din cositor batut Cll pietre rosii, verzi, albastre .... sa fi apartinut vreunei biserici pe care a vizita-o in urma cu cativa ani? 0 sabie incovoiata, destul de grea ... Cine n-a vazut 0 sabie? Intre umbra ~i lumina, 0 campie Tara sfarsit pe care 0 parcurge foarte repede, fericit, atat de-Iiber.; reminiscenta vreunui tab lou? Dar aerul este caldut ~i bucuria profunda.

Se opreste in fata unei viziuni speciale eu un soare pe un cer uimitor de albastru altadata. Se simte patruns de caldura lui. Sigur ca I-a zarit pe cand se intorcea dintr-o calatorie dificila - sa fi fost lin lesin? - el adoarme,

Tresare, 0 ora mai tarziu suna telefonul:

"Joan mi-a spus sa va sun, spune Denys. Stirn ca ati dimas la alt nivel de constiinta. Am fi venit daca v-ar fi fost rau sal! pe punctul de a avea intalniri nedorite. Joan a vegheat asupra dumneavoastra, 0 zi buna! Va astept la ora patru." Thomas incearca in zadar sa para interesat de Downing Street, de Trafalgar Square, de Soho, de tweed sau de whisky. Cumpara pentru Georges niste trabucuri Davidoff si carti de joe ... dar rnersul Ii este incetiuit de niste cizme grele, se impiedica de 0 sabie si se intreaba unde si-a pus palaria cu pene.

Ce secol este al lui? Va pl uti asa fad nicio ancora, In nicio lume?

Cand se gandeste sa viziteze Turnul Londrei constata ca nu mai are timp. Mai intarzie cateva minute ca sa priveasca statuia printului Albert. Monumentul inaltat de regina Victoria In memoria sotului ei este grandios. Ea I-a iubit. Cati ani i-a supravie-

90

tuit? Treizeci de ani? .. Patruzeci de ani? ...

"N-a~ vrea sa am parte de asa ceva, se gandeste Thomas. Cum desehide usa, Denys ii lntinde bratele, ochii ii stralucesc, surade:

"Am vesti bune pentru durnneavoastra, Joan s-a gandit muit Ia dumneavoastra. Ea a trebuit sa plece, dar va spun ell: a vazuto pe Miguelle,

- Este posibil?" murmura Thomas, lasandu-se sa cada in fotoliu. Inima ii bate eu putere.

Nu visase asa ceval Nu spera asa ceva! Nu Indraznise eu adevarat sa se gandeasca Ia aeeasta: Joan este atat de plina de viata, atat de practica, eu "picioarele pepamant"! Bineinteles, ea are ace a aptitudine de a vedea pe eei care locuiesc Dincolo ..... Ar trebui oare sa poarte 0 bufnita cocotata pe umar ea sa-si faca semnalate . aeeste capacitativ., Thomas realizeaza ca nu s-a obisnuit niei pe departe eu aeeste lueruri.

- Miguelle se simte bine, spline Denys - punand lntr-un pahar aeel martini sec rezervat doar pentru eele mai stranii imprejurari. Acum este foarte multumita,

= Acum?

- La ineeput a Intampirmt cateva dificultati de adaptare. Se intampla freevent. Nu i~i dadea seama ca a ajuns in alta parte.

- Se gandeste la mine?

- Va vaspune Joan mai multe, Dar nu a vorbit mult cu 50-

tia dumneavoastra, Si-a dat seama ca totul este in ordine ~i nu a stat prea rnult."

Minunea s-a intamplat: Thomas are vesti de la Miguelle, Asa, pur si simplu.

Da, asa pur ~i simplu ... Cine a spus: "Miracolul este lin fenomen de atentie".

Thomas este rascolit. Daca nu ar fi luerat atat de mult eu cei doi Kelsey, n-ar fi aceeptat niciodata acest lueru ca ceva adevarat, Niei verosimil. Ceea ee a intreprins, studiat ~i invatat in aceste zile era doar pentru Miguelle ~i pentru el, pentru ca el sa se indrepte spre ea ... este exact. Ar vrea Sa vorbeasca .. Nu poate. Denys il lasa singur,

91

A strabatut un drum lung ca sa ajunga aici. Un drum dificil, anevoios, care nu s-a terminat inca.

Vesti simple. Dar ce vesti' Extraordinare: Miguelle se SII1lte bine, viata merge inainte ...

Bineinteles, el este ocupat acum sa lnvete despre toate aceste lucruri, sa experimenteze, sa se convinga, Dar dupa patruzeei de ani de cunostinte eronate, ,,readaptarea" eere un anume efort.

Exista oare eeva mal minunat? Miguelle este bine. S-a adaptat "dincolo". Pe Thomas nu il socheaza absenta ,,maretiei" acestei comunicari. Mesajele eu "cuvinte lnal·tatoare" nu se potrivesc eu stilul Miguellei, IlU putea sa le sufere .. Ca ~i In cazul lui Bridey Murphy, aceasta simplitate este pentru Thomas garantia adevarului, Miguelle evita rnelodramele, manifestarile pompoase. Daca traieste, ea continua sa fie aceeasi, fidela ei insa~i.

Dar de ee aceasta rezerva: .Daca traieste?" ... Este asaltul

indoielilor care Ii strica bucuria,

Se au de zgomotul unei usi. Joan s-a inters. Astazi, eleganta, parfumata se simte bine.

"Nt! ma priviti de pares nu m-ati fi vazut niciodata, '1i spline ea lui Thomas. Stiu: este ~.i nu este simplu, Tot ceea ce v-au invatat parintii, profesorii, Biserica, totul se prabuseste .. Suferiti 0 mutatie. Nu v-ati construit 0 noua certitudine ~i din cea veche nu au ramas decat ruinele. Sunteti fericit ca aveti vesti de la ea, dar va este teama. Aveti incredere 111 noi, Thomas, puteti sa faceti acest lucru si bucurati-va, Veti vedea, in curand fiecare element se va aseza la Iocul lui in mod precis. Incercati sa fiti mai disponibil, Yeti simti prezenta ei. Ea se duce, se intoarce, se distreaza.

- Ati SplIS: se distreaza?

- Da, asa am spus sieste adevarat, ii place sa calatoreasca,

11l1-i asa? -Oa.

- Deci acum profita, calatoreste,

- Cum se poate asa ceva?

92

- Niei eu acelasi corp nici cu aceeasi materialitate. in "Tara Minuuilor", deplasarea rapida este posibila,

- Nu mai este .... aceeasi?

- Si-a reluat infatisarea de la douazeci ;;i cinci de ani. Asa

cum a dorit.

- Ceea ce imi spuneti, mil nauceste .. Nu astfel lmi 'imaginam eu moartea.

- Still. A veri capul plin cu mitologii celeste, cu nori, cu aripioare, cu apostoli cu chelle raiului, cu spirite malefice eu copite ;;i furci, Cu regret va spun ca realitatea este mutt mai putin pitoreasca, Am sa va explic, dar mai tarziu. ACLlm trebuie sa. rna ocup de cina,

- Va rag, doar 0 singura intrebare, De ce I1U rarnane cu 111i-

ne?

- Pentru ca si ea vrea sa se distreze. Haide, Thomas, nu va amintiti ca este destul de egoista?

Joan are dreptate. Miguelle, In realitate, era mult mal C011- centrata asupra ei insesi decat vrea sa recunoasca Thomas ..

Numai 'in cazul in care doriti acest lucru, spune Denys, ered ca ar fi de preferat sa nu lueram Cll memoria indepartata. Sa lasam sa se destinda capacitatile care se trezese eu atata putere ...

- Dar 111 cartea pe care ati seris-o povestiti modul in care tratati, vindecati, Eu sufar din cauza pumnalului. Chiar daca numai eu pot sa-l scot, cred ca ati putea sa limitati iradierea durerii ;;i consecintele ei neplacute,

- Ascultati-rnal Sa stiti ea aveti mai mutt de doua urechi ca sa. auziti: nu aveti deloc nevoie sa pastrati aceasta durere violenta ea sa va fortati "sa tratati" aceasta dorinta de razbunare. Cu tirnpul, va veti elibera de. acea greutate care va copleseste atat de vizibil, Pentru ea am inceput, VOIU continua. Nu durerea trebuie sa va readuca pe fagasul normal. Lasati-o sa se dornoleasca ..

- Asta ar fi suficient?

~ Sigur ca nu. Dar acest ape! la constiinta profunda va fi auzit.

- Ce ar trebui sa mai fac?

93

- sa iertati,

- Niciodata.

- Daca nu va schimbati atitudinea cum ati vrea sa se cal-

meze durerea?

- Yom mai vorbi despre aceste lucruri, suspina Thomas. in orice caz, as vrea sa pastrez acest nivel diferit de constiinta, dar tara aceasta succesiune nestavilita de imagini. Este posibil?

- De ce vreti sa rarnaneti asa?

- Pentru di am a mai mare luciditate si 0 altfel de judecata

asupra faptelor si oamenilor. Nu vreau sa Ie mai pierd,

- De obicei, noi nu facem asa ceva. Voi vedea cum veti fi maine.

- Vindecarea nu intervine rapid, atunci cand tratati Joan si durnneavoastra?

- In privinta rapiditatii nu exista vreo lege. in general, Joan ~j ell mine, ne ocuparn in mod diferit de pacientii nostri, in functie de cum consideram ca este mai bine pentru noi sau pentru ei. Actualmente, Joan nu se simte bine, are palpitatii, de aceea 0 vedeti mai rar.

- Nu puteti s-o vindecati?

- Cazul Joanei nu este unul obisnuit; ea se oboseste conti-

nuu daruindu-si energia chiar §i atunci cand pare ci'i sta linistita in pat. Dar sa revenim la vindecarea pacientilor nostri: in general este nevoie de 0 "cura" regulata de aproximativ trei saptamani,

- Este nevoie de trei saptamani ca sa-rni scot pumnalul?

- Nu credo Nu putem sti, Ati mai primit §i alte imagini. Ar

fi bine sa Ie examinati §i'sa Ie intelegeti semnificatia. Trebuie sa Ie acceptati §i apoi sa Ie analizati. Acest lucru cere timp. Chiar §i detaliile trebuie elucidate pentru ea terapeutica sa fie cornpleta, definitive.

- Mai exact, ce terapeutica? Pentru ce fel (Ie bolnavi?

- Vin la consultatii cei care nu au gasit vreun remediu 'in

nicio alta parte. Numarul acestor bolnavi este atat de mare 'incat ei reprezinta cea mai mare parte a clientelei noastre. Le acordam prioritate in fata cazurilor mai putin urgente, pentru ca ei

94

sunt disperati, Zilele nefiind extensibile, noi Ii primirn III special pe pacientii "netratabili". Ei vin pentru ca au auzit de capacitatiIe Joanei, de experienta noastra medicala, de uimitoarele noastre succese, Pentru unii dintre prietenii nostri, noi faeem .minuni", nici mai mult niei mai putin.

Inainte de a veui la noi, pacientii au facut examene;tratamente, cure, au fost internati 111 spitale, In fine tot ee se poate imagina In zilele uoastre,

In Statele Unite, IlU demult, un om de afaeeri de vreo patruzeci de ani ne-a cautat. Redutabil din punct de vedere profesional, curajos din punct de vedere fizic, sensibilitate rnedie, inteligent, copilarie fericita.; sportiv, viata normala de familie a unui american incarcat de responsabilitati, copii ... nu era 0 persoana fragila, debita. Spunea ca este echilibrat ~j chiar am eonstatat di eta. Un barbat solid, eu bun simt. Nu era bolnav si nu avusese ceva gray iuainte.

Ce se intampla eu el? Un fenomen jenant pentru un om modern: 0 incapacitate din ce in ce mai mare de a se urea in avion.

Primul simptorn aparuse sub forma unei usoare nelinisti pe care a pLlS-O pe seam a unei oboseli excesive. Dupa cinci ani se transforrnase din indispozitie intr-o angoasa insurmontabila,

in momentul in care lua hotararea sa calatoreasca cu avionul, acest barbat se imbolnavea: dureri gastrice, insornnii, crize hepatice ... Cu doua zile inainte de plecare avea arneteli, dureri cardiace, uneori vomita. Dorind sa-si iuvinga aceasta "stupiditate" a continuat sa ia avionul. Dar apoi i-a fost irnposibil sa stea in avion lara sa lesine, Dupa aterizare, avea nevoie de trei zile care apoi, pe nesirntite, s-au transformat in opt zile, ca sa-~i restabileasca echilibrul fiziologic.

Nu mai intelegea nimic. Nici doctorii. Mai trebuie oare sa mentionam numarul controalelor, diversitatea examenelor medieale, numarul medicilor generalisti si al specialistilor consultati, al neurologilor, al psihiatrilor etc.? A inghitit, Tara sueees, un mare numar de medicamente de toate felurile, printre care §i o colectie interesanta de tranchilizante ~i euforizante. A facut si

95

o cura de somn; cum nu a avut nici un efeet, a refuzat sa mai fad! alta.

Faptul ca nu a facut 0 depresie dovedeste clar cat de sanatos era. Dar era complet descumpanit. Nici trenul, nici vaporul, nici masina nu II aduceau intr-o asemenea stare. A continuat sa conduca si dupa un accident grav provocat de lin sofer neatent; vorbea linistit de aceasta intamplare. Era un barbat cu sange receo lnima ii functiona perfect. Totul era biue, dar. ..

Daca afacerile nu I-ar fi obligat la aceste deplasari rapide, Tara indoiala ca ar fi crezut ca psihanalistul sau era un incompetent ~i n-ar rnai fi circulat decat pe autostrada.

I-am propus 0 schimbare de nivel pe care a acceptat-o imedial. S-a eonfruntat foarte repede Cll experienta sa de pilot german de vanatoare din timpul primului razboi mondial. Arnintitiva de acele cotete zburatoarel Luni de zile i-a fost ingrozitor de frica de doua eventualitati: sa fie singur printre mai multi piloti dusrnani si sa se prabuseasca zdrobindu-se de pam ant In "colivia" sa.

Ca el a avut aceasta premonitie, este un alt aspect al even imentului pe care nu am avut posibilitatea sa-l elucidarn. Vindecandu-se, el nu a cautat sa afle mai rnulte si s-a inters, eliberat, la activitatile sale. Realitatea este di a fost ranit 'in cursul unui atae aerian. Avand piciorul de la coapsa la genunchi sfasiat, fiind ranit la sold, ill1 se punea problema sa sara cu parasuta, Prada unei spaime disperate ca se va zdrobi de parnantsi ca va muri intr-o explozie, el s-a revoltat, suferind ell disperare. S-a fixat ell toata energia in refuz si tearna, I-am ingrijit mult tirnp piciorul, inainte ca sa se poata desprinde de acest moment Ingrozitor. Cu piciorul pansat, masat si dupa ee si-a retrait spaima, el a putut sa-si dornine suferinta ~i sa se vindeee complet.

.Primim din cand In cand 0 carte postala de la el. Totul este in regula. Foloseste In mod normal liniile aeriene.

- Spuneti di i-ati pansat piciorul: ati facut acest lueru in realitate?

- Aceste lucruri se petrec intotdeauna [a cele doua nivele ale" realitatii, fapt care nu este usor de inteles dad nu l-ai expe-

96

rimentat, Dar daca folositi cuvantul "psiho-somatic" legati straus spiritul - pe care 1ll1-1 vedeti - de corpul pe care puteti saI atingeti. Cand vorbiti Cll cineva, recunoasteti in mod tacit existenta insesizabila a spiritului sau 111 aceasta forma pe care a numiti Franz, Catherine sal! Thomas .... Se pune deci problema de a acorda in aceeasi masura un loc ~i pentru 0 substanta diferita de a noastra, a energie care exista 'in mod continuu ~i care este separata de haina ei fermata din piele, muschi, etc.

:,In anumite cazuri, este nevoie de un pansament actual ca sa ajutam la intelegerea procesului de vindecare. Un masaj "actual" grabeste asimilarea noii situatii care este solutia unei probleme vechi. Dimensiunea timpului 111 care se oicatrizeaza raua nefiind dimensiunea noastra, aceasta transforma bineinteles ceea ce numiti "practica".

- A~ Indrazni sa spun ca lucrul pare usor, daca aeceptam anumite postulate!

- Da si nu, Important este sa diminuam suferinta, Usor sau greu, ce inseamna. aceasta 'in cazul nostru? Joan spune deseori ca ceea ce contribuie la cresterea cantitatii - bucurie pe pamant este un lucru bun ~i ceea ce face sa creases eantitatea - nefericire este un lucru rau,

- Ii vindecati pe toti cei care apeleaza la voi?

- Da. Daca este vorba de un incident actual- nu excludem

niciodata aceasta ipoteza pe care 0 luam In consideratie in primul rand - pe care examenele.medicale precedentenu Ie-au pus in evidenta, noi 11 trimitern pe bolnav la un medic specialist, dentist, chirurg etc. Clarvederea Joanei aduce 0 contributie serioasa. Daea diagnosticul, de exernplu, este eel de bronsita cronica contractata in timpul acestei vieti, ii traram bronsita ~i asta este totul. Nu suntem maniaci. Nu credem ca orice boala are 0 cauza anterioara, La inceput Iuam III consideratie alte cauze, recente, ale bolilor pe care le intalnim.

"Calatori cum suntem pe acest parnant, suntern Cll totii incarcati eu poveri: ereditare genetica, educatie, experienta acestei vieti sau a alter vieti.

"Unii i~i due povara tara sa oboseasca, tara suparare, Altii

97

se simt incornodati ~j cauta rnijlocul prin care sa-si usureze povara sau sa scape de ea. "Nu trebuie sa-i construim unei persoane prezentul de care nu are nevoie'", nici sa-i sondam 0 viata anterioara ca sa tratarn 0 vezica biliara!

- Pot sa revin asupra unui punct care rna tracaseaza: acest american care a venit la voi, l~i schimba nivelul, I~i gaseste "povara" si rana pe care i-a provocat-o; II pansati, plead si se viudeca. Ell de ce sa nu fac Ia fel?

- l-am pansat rana dupii ceel insusi a acceptat sa-§i desfaca prime le noduri tensionate. Noi I-am ajutat, dar el s-a vindecat singur. Dorea acest I ucru, d in tot sufletul,

- Si ell nu vreau?

- In acest domeniu nieio cornparatie IlU are sens. Aveti aee-

lasi trecut? Nu. Aceeasi dorinta? Nu. Nu ati venit aid ca sa puteti calatori cu avionul. Mai trebuie sa adaug ca la durnneavoastra, forte Ie nu merg toate in acelasi sens. Ce credeti?

- ... Nu stiu.

- Thomas, acest american vroia sa inteleaga. Pentru el era

mai important sa inteleaga decat sa aiba dreptate.

- Pentru ca daca IllI vreau sa-l iert pe un tradator inseamna ca vreau sa am dreptate?

- Evident.

Friptura era delicioasa Cll sosul ei de menta. Din del icatete, vinul era frantuzesc.

Joan era vesela, Denys plin de umor, Thomas multumit. A fast 0 noapte placuta.

I A. Desjardins, Chogyam Trungpa. 98

Plecarea - miercuri, 29

Cad fiecare persoana, in .toate imprejurarile vietii, ajunge la aceleasi concluzii, aplicate studiilor ~i' oricarei forme de cercetare, prin trei ar· gumente, unut mai nepotrivit dedit altul:

• acestaeste un model stabilit de

inainta~ii nostri;

• asa este obiceiul:

• aceasta este credinta populara ...

. ., de aceea trebuie sa ne limitam la ele."

Roger BACON

in biroul lui Denys, Thomas i~i schimba Inca 0 data nivelul de constiinta. Asa a vrut el, A vrut sa-si mentiua desehis lin ca· nal special de con~tiinta. NlI vrea sa "read-oarma".

Inima i se strange cand i~i ia ramas bun, Acum se sirnte foarte apropiat de Denys ~i de Joan. Aceasta munca de eereetare este Lin bun tovaras, 0 dorinta constants de adevar, mentinuta in "echjpa".

"Voi lua deei ell mine acest pumnal, spune el. Se intoarce ~i ella Paris.

- Doar nu credeti ea ran a rnortala dintr-o viata dispare la a simpla dorinta, in cateva are. Una din paeientele noastre a facut tratament mai mult de trei luni ... Dupa sase Iuni s-a inters, pentru 0 midi. consolidate, II ironizeaza Denys.

- Intr-ull anume fel, trebuie sa plee, spline Thomas. Aceste cateva zile au fast foarte pline ~i... teribil de surprinzatoare. Am

99

o stare de "prea-plin". lntelegeti ce vreau sa spun? Am nevoie de 0 repliere. Sa vad ce se 'intampla ell to ate acestea cand nu mai sunt cu YO I, fiindca aid viata anterioara este 0 prezenta normals. in unele momente mi-e teama ca nu voi putea reveni ....

- Daca aveti in vedere 0 data anurne, spline Denys, preveniti-ne ca sa ne facem limp. In septembrie ar f bine.

- Nu va dam intalnire, adauga Joan, dar sa stiti ca va asteptam" .

Prin fereastra plina de flori, Joan Ii face semn Cll mana.

Georges II asteapta la aeroportul Orly. Se imbratiseaza. Amandoi s-au schimbat: Georges a slabit; Thomas pares sa intors de pe 0 planeta foarte indepartata, de Ia lirnita galaxiei cunoscutel

- Ai avut intr-adevar vesti de la Miguelle? lntreaba Georges.

- "Se distreaza"". raspunde Thomas. Primii pasi in lumea ei au fast sovaitori, Lumea aceasta este Tara limite.

- Este '"Eternitatea regasita", cum spunea Huxley? murrnura Georges.

r-

100

IJ1tre timp

notiunea fundamentala ·ca in sub-constientul nostru, moartea nu apare niciodata ca ceva ce ar putea sa se lntample propriei noastre persoane".

Dr. Elisabeth KUBLER-ROSS

"Concep pentru mine si ceilalti nemurirea.

Si posibilitatea de a face din acest univers 0 opera de arta. Ca artist, as vrea ca opera mea suprema sa fie aceea de a-mi face UD suflet.

Pentru inceput.. .. "

Alexandre JODOROWSKI

in relatarile ~i comentariile pe care Thomas le face pentru Georges, totul este neasteptat,

Neasteptate, experienta inceputa foarte repede si implicarea personala. Neasteptat si cornportamentul atiit de normal al Dr. Kelsey ~i al sotiei sale. Neasteptata si .intensitatea acestei consti-

inte lii~nind din adancuri. ,

Elementul straniu nl! a fost cel pentru care se pregatise Thomas.

Nicio doctrina de invatat, nicio cosmogonie, nicio originalitate profetica, doar constatari din care fiecare trage propriile concluzii, daca, vrea, Fara atitudini de excesiva seriozitate, lara

. I

discursuri de la .,maestrll" la elev, numai contaete umane pline

101

de intelegere ~i cordialitate. Vrei sa pui intrebari? Foarte bine. lntreaba. Nu vrei? Este perfect.

"Sa auzi rara incetare povestindu-se despre morti, despre vieti, despre bolile care au existat de-a lungul rnai multor secole, remarca Georges, oricare ar fi ele, toate acesrea imprima catastrofelor oanumita .relativitate", Cum sa mai judeci pe cineva, In bine salt in rau, dad tu insuti ai cateva ttcalosil la activ? Ce experienta fantastical

- Ce experienta: sa fti omorat sau sa omori?

- Nu despre asta este yorba, Thomas. Eu rna gandeam ca 0

astfel de metoda duce la 0 cunoastere aprofundata a fiintelor. Toti ne inchipuim ca suntem buricul pamantului, centrul vietii. Dar sil' vezi III fiecare zi continuitatea fi intei printre uenumarate relncarnari, ce .filozofie" experimentala! Nicio fapra nu mai este tragica: este reparabila, pentru ea nu ramane ca ceva definitiv, Cand ai aflat ca 0 pierdere este tranzitorie, lucrul aeesta nu ti-a insuflat 0 forta corisiderabila?"

Thomas nu a ajuus III aceasta faza, EI combina, reflecteaza, Separa, selecteaza. Ar vrea, din spirit critic, sa respinga anumite imagini restituite de memoria indepartata ca fiind niste nascociri. Dar ele se dovedesc reale, solide ... stancil Legatura dintre el ~i ele ramane, iar Thomas nu 0 poate rupe. Cu timpul, aceasta legatura se va clarifica,

Thomas ~i-a reluat activitatile profesionale. Ele IlU II distrag de la descoperirile sale.

De ziua comemorarii mortii soriei sale el slit singur. Aseultand lumea nou descoperita. Este dureros de sensibil din cauza absentei, a asteptarii. De doua ori, prezenta Miguellei se face in mod clar simtita, astfel incat el se Intoarce, convlns ca ,,0 vede", I usa el nu are acest dar ...

in unele momente, este de 0 luciditate patrunzatoare, asa cum si-a dorit. Viata lui zilnica IlU alunga in uitare ceea ce a seos la suprafata la Londra.

ill fata catorva persoane, el faee aluzie la posibilitarea de a cerceta destinul oamenilor ~i de a-i reduce misterul. Este stupe-

102

fiat cand constata ca acest lucru IlU susc ita. nicio curiozitate. f i povesteste soacrei lui cate ceva din cautarile sale: a'dancita 111 rugaciunile ei 1111 manifests niciun interes fata de aceste "fantezii", De altfel, nu stie ea totul deja?

Unii l~i exprirna teama de moarte; Thomas, nedorind totusi sa-si faca prozeliti, Ie indica cum poate fi abordata. Le vorbeste despre cei doi Kelsey, de primirea care i-au facut-o, de amabilitatea 101'. Nicio reactie, Un cuplu de prieteni se teme de consecintele leucemiei de care sufera sotia, Le este groaza de rnoartea care se apropie. Thomas Ie povesteste despre "aventura'; sa, ca despre un fel de expeditie In locuri indepartate, ca despre misilinea unui etnolog plecat sa. studieze obiceiuri Ie unui popor care nu este deloc cunoscut. Nu se lntampla nimic. Ei nu pun nicio Intrebare. Liniste. Totusi Ie este teama: lui pentru ea, ea se terne de progresia bolii,

.Este de neinteles, li spune el lui Georges. j i vorbesc despre supravietuire mamei tale, fapt ce confirrna credinta ei: ea prefera sa monnaie rugaciuni. Celorlalti, sociologi, medici, Ie vorbesc despre evolutie, despre semnificatia destinului, deci despre "specialitatea" lor: nu accepts nicio verificare. Celui bolnay ii vorbesc despre speranta: el alege nesiguranta. Ei protesteaza in fata unui zid In care se deschide 0 usa: ei se dau la 0 parte. Poti sa-mi explici aceasta ineptie: sa alegi suferinta?

- Mama mea nu mai sufera, Thomas. Ea procedeaza ca si ceilalti oameni care evoca subiecte importante; aceasta iiface sa para seriosi, lasa impresia ea gandesc. Dar Illi asta ii intereseaza: ei vor 0 rnasa buna, 0 masina buna, 0 situatie buna ... 0 pensie buna, 0 vacanta frurnoasa, un apartament frumos.

- Cum sa IlU te gandesti la moarte?

- Trebuie sa-ti spun ca daca te gandesti prea mult la ea, ar

fi ceva morbid ~i dezastruos pentru "viatii". Dar sa 1111 te galldesti deloe la ea asa se procedeaza acum, aici. "La nastere suntern diferiti unul de altul, dar cand murim IlU mai suntem dedit niste imitatii'", copii inconstiente, Acest lucru se intampla poate

I Henning Neerland.

103

din cauza obstacolelor sau a alegerilor auterioare ... asta mi-ai explicat, nu-iasa?

- Dar eel bolnav de leucemie?

- Pe unele auimale teama Ie paralizeaza: ele privesc cum se

apropie moartea tara sa 0 combats, Tara sa fuga de ea. Unii dintre noi sunt mai animale decat altii, asta este parerea mea!"

Pe 15 septembrie, Thomas se hotar~te sa continue experienta, ca sa-~i gaseasca Iinistea sufleteasca: ii Iipsesc prea multe informatii, iar cele pe care le are nu sunt coordonate suficient. in afara de Georges, nimeni .nu accepts un dialog pe aceasta-temao

EI vrea sa 0 regaseasca pe Miguelle .. Dar vrea sa stie mai multe despre 0 lume mal putin absurda ca aceasta. In fine, el vrea sa coboare in el insusi ~i sa rezolve enigmele. Pumnalul... boschetul.; ce sa faca cu ele?

Se va duee sa-i vada pe Joan si pe Denys. Ei se simt in largullor in eternitate. Le telefoneaza. Va ramane trei saptamani la Londra.

Va pleca pe 24 septembrie 1973. Tulburat, dar hotarat.

Acest demers spre cunoastere ii .va umple de acum inainte viata,

Dragostea lui pentru Miguelle ii da putere, aceasta dragoste care devine din ce In ce mai profunda.

II

104

A doua calatorie - a zecea zi - Luni, 24 septembrie

"Moartea nu este dedit 0 deplasare a existentei",

Jean ~AURES

Pentru aceasta deplasare la Londra de trei saptarnani, Thomas a hotadit sa lnchirieze un apartament mobilat: vrea sa aiba impresia unei resedinte particuiare, ra:r~ program de masa, rara femeie de serviciu, Dar locuinta retinuta priri intermediul unei' agentii specializate nu corespunde infonnatiilor promitatoare primite.

Foarte ocupat Cll problemele domestice, el ii informeaza pe Joan' ~i pe Denys despreesecul' sau. In plus, este obosit, tracasat de starea rea fizica ~i' psihologica, excedat de dificultatile pe care a trebuit sa le depaseasca ca sa plece din Paris. Si cum de data aceasta ploua, disconfortul, umezeala etc., 71 irita foarte mult.

Cercetarea pe care 0 va Illtreprinde II nelinisteste oare mal mult dedit vrea sa spuna?

"Are 0 m ina mai rea dedit prima data cand l-am vazut, se gandeste Joan. Cat zbucium sufletesc! Unde II vor duce toate aceste lucruri?"

Ea Ii propune sa loeuiasca intr-o casa a unei prietene, situata dincolo de Hyde-Park. Curatenie, machete ~i mobila veche, ~i In apropiere 0 bacanie. Va avea grija de casa?

Tbomas i-ar prornite cate In luna '~i In stele. El este intradevar atent cu obiectele care 'il inconjoara; stie sa gateascafara sa aseze pe masa continutul unui dulap Intreg $1 Sa mentina curatenie in baie, Este genul de am care inapoiaza cartile pe care

105