Untitled

lNTblU..
1~ XEROX
https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro
IIVERSITATEA DIN BUCUREŞT
FACULTATEA DE DREPT
CRIMINOLOGIE
Dr. AUREL DINCU
BUCUREŞTI
1984
■
Biblioteca Cent-rnlă Universitari

BUC~EŞ'
Cntn .. ~-
di.,.lf/.. ...... ..
Inventar . .
.
Partea a l-a
Teorie şi metode
de investigare
a criminalitătii
,
CAPITOLUL I
OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE CRIMINOLOGIEI
SECŢIUNEA I
C tinalitatea ca fenomen socio-uman

studiu al criminologiei
•
1ceptul de „criminalitate" - un concept ultidimensional
Ca feno111@i jwridic, climinalitatea desemnează ansam-

portamentelor µmape @pşjderâfe?i~@Yni,..-i_ncrimi
ncţionate ca atare, în anumit~__.oonfilfu, m cadrul u~i
îbsisitem) de ch-e-pt penal determinat, tCOncret-is,t oric.
rnlitatea este nu numai un lellQllilen juridic ci şi unul
•10-u ,· .n, deoarece reflectă deopotrivă individualitatea bio-
l:; lă a participanţilor la comiterea de infraaţiuni, dar şi
t sociial-istorică, în unitatea contradictorie şi în diver-
r, înţ,e easă în spirit materialist şi dialectic.
Cri , • w.litatea ca fe"!-1WXI1.en~::==~..:loli~~~~~
comportam~mtelor
- n en onu na
După cum se poate observa, în conţinutul conceptului
· .alitate se cuprinde, în primul rînd, cţnsamblul infrac-
. ăcvîŢ§ite într-o perioadă deteo;pii.-a,tă, '.in Cadru) terJ;tg- ·
~ouaQ -:...
nldu-ne la sistemul (subsistemul) legislaţiei penale
m 11e" i, prin „săvîrşirea unei infracţiuni" sau „comiterea
u r:i.cţi.uni" se înţelege, în temeiul art. 144 c.p., ,,săvîrşi-
7
rea oncareia dintre faptele pe care legea le pe'depseşte ca in-
fracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea
la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice".
1.1.3. Ca ştiinţă, criminologia a,bq_rdează nrioritar ro lemele
stării. dinamidi si, mai ales, ale ,cauzalităţii criminalităţii ca fe-
nomen socio-uman, precum şi problemele apărării sociale a vaîo-
rilor ocrotite de legea penală contra criminalităţii, în acest
înţeles, de ansamblu a infracţiunHor comise într-un anumit
timp şi spaţiu naţional. De aceea, în prezenta lucrare, de cîte
ori întrebuinţăm termenul de criminalitate, fără vreo altă
determinare, această accepţi,une restrînsă a conceptului o pre-
supunem.
1.1.4. Nu e mai puţin adevărat că, î-:J- contiw1tnl canceptu!;.i.i
el "minia· te se inicliud nu numai infraoti , · i i toate
c e e corn or amente umane m rz1se e egea -p ena a„ a 1că
şi toa e aptele prevăzute de legea peh a, c iar dâat,"în con-
eret, nu întrunesc condiţiile instituite de lege pentru a fi cali-
fi,cate infracţiuni. Din aceasită categorie fac parte toate faptele
care - deşi încriminare de legea penală - din pricina unor
situaţii ce înlătură, în concret, caracterul penal al faptei şi
exclud răspunderea cu aplicarea unei sancţiuni _genale cum sînt
faiptele săvîrşite _în legitimă apărare, în stare de necesifa e.,...
clin cauza unei c.onstrîngeri căruia făptuitorul nu i-a putut re-
zista etc., adică fa~ele săvî15ite în situatiile prevăzute în art.
44-51 inclusiv c.p.
De asemenea, intră în aceasită categorie Im ~aţe faatele
prevăzute de le ea penală d e în con~u e.zmtă
enco ul socia a unei mfractium 1 care atrfilL - în temeiul
a numai a uneia m sancţiunile cu carac-
ter· administrativ prevaruite în art. 92 c.p. - -
AŞa fiind, ca ştiinţă, criminologia abordează, în mod com-
plementar şi toate celelalte fapte prevăzute de legea :penală
săvî•nşi:te în realitate, chiar dacă acestora le !Lpseşte .o .->
esenţială subiectivă ('Vino-văţia, în cazul faptelor ,.J20inist
aţiile prev. în art. 44-51 c.p.) sau obiectivă: fîn cazul
săvîrşite în condiţiile prevămte în art. 18/1 c.p.),
atare fapte vădes!c comportamente socio-umane V '
aberante şi, drept umane, nevoile apărării societăţii
măsuri de apărare socială adecvate unor atare compo1
8
In adevăr, cri plub<lisciplinară,
studiază cauzele com-
J)Qr amen e umane ai erante interzise de le ea · enală i tot-
odată, propune mo e e de intervenţie .preventivă şi curativă,
după caz, cum smt măsurile îcfo siguranţă, măsurile educaHve
şi tle ocrotire lSpedale ~-
1.1.5. Criminologia, ca 9,tiinţă, analizează si explică,,etiologia
criminialitătii relevate sau aparente. in primul rîm::l şi se pre-
ocupă precumipăni.tor de elaborarea metodelor şi procedeelor
de intervenrţie preventivă şi de apărare socială contra crimina-
lităţii relevate sa1UJ apare'n te, înţeleasă în sensul de criJJ:nina-;
Utate des·coperită şi înregistrată în statistici de organele penale
din sistemul ju<li'ciar.
C,!iminalitatea relevantă sau aparentă constituie numai o
parte a cnmmahtăţii rea'le, cealialta ~ar,te este reprezentată de
,~ifra neagră". 1n perspectivă inter isciplmara, criminolo&:ia
aiffirdează i ex, liică etiolo ia i a cifvei negre" a cr;iminali-
tăţii su~rîrud procedee si masun 5pec1 1ce e prevemre ş1 de
apăll'are sociia:lă oorutra acestei fete nevăzute ia aisbea,.g,uLui.
Dar ce este criminalitatea relevată 'sau ' aparentă şi ce este cri-
mi.ni§·
,, te.a reală .
.6·. rin crin ·n · at r ală se înţele e : ansamblul com-
porta ntelor umane interzise de legea enală · · ·
într-o perioadă determinartă într-un teritoriu national. ă a ă
UJgam că, prin termeniul de te-riitoriu se î111 el - - în sensul
legislaţiei penale româneşti. - ,,întiruderea de ~ n t şi apele
mnprinse init.Te fl'()[l,tiere, ou subso1ul şi spaţiul aerian, preoum a;
şi marea teritorială cu solul, subsolul şi spaţiul aerian. al
aceste~ (art. 142 c. 'p.).
1.YJC~ceptul de criminaUţqţe n-;leootă §aU aparentă de-
semnează:: ansamblul compartamentelor umane interzise de le-
_gea penală, ~ăvîrsite efectiv şi descoperite (apoi înregistrate
sţatistic) prin efortiurile organelor penale competente ale si'ste-
1 A se vedea, C. BULA! - La ·1oi no. 3 du 26 mars 1970 con-

cernan-t le region de la protection de certaines categories de mineurs,
et son importance pour la prevention des actions antisociales commi.Ses
p,ar ces derniers", în - ,,Rev. roum. Sd. Soc.", Serie, Sci. lour, nr.
2/1971 ,p . 214-222,
-~ -++~-~
L~'k- . -~\l~6$A·
m,2lui judiciar dat - în condiţile realităţilor româneşti - în
conlucrare cu masele.
1.1.8. ln ceea ce priveşte „ci,tra neagră" a criminalităţii, ea
~e constituie din setul de comportamente umane interz,i se dar
I).edescopente şi, desigur, neînr~1strate. Exista un larg~ n-
seillS între specialişti - atît din ţara noastră 2 cît şi din stră
inătate 3 că sînt necesare eforturi pentru cunoa§terea şi ame-
liorarea c· re· ne re" a criminaJitătii denumită i „cnmmali-
„tate oculta" § cărei sursă pro• a 1 a es ie ati ll! m a unor
vidime a:le unor infracţiruni (cu osebi,r e în siituaţiiile în oare le-
gea penală lasă la Jiatitudinea acestora exercitarea acţiunii pe-
nale, în cazu1 acelor infracţiuni care se urmăresc numai la
plîngerea preafaibilă a persoanei vătămate), fie abilitatea unor
infrnctori care vremelnic poate depăşi posibilităţile de desco-
perire a conduitei lor de către or,g anele penale .. .
1.1.9. Criminologia ca ştiinţă - recunosdnd valoarea in-
deniabilă a meto,delor şi tehni'Cilor tradiţionale de colectare a
datelor ce duc la descoperirea infracţiunilor, inclusiv prin mij-
loace tactice operative criminalistice şi de evidenţă statistică
- militează. ip acelaşi timp, pentru invest1garea si exglicarea
etiologkă a comporţamentelo r anti.,şociale ce alimenteaz~
neagră" a criJrnjnalităţii; ea întrebuinţează metode şi t:mnici
noi de cunoaştere a „cifrei negre" a criminalităţii, cum_ sînt
spre pildă anchetele psiho-sociale de teren (cu toate tehnidle
moderne bazate pe interviuri, chestionare, teste şi baterii de
teste, pe tehnica s•c alelor şi pe tehnica sociometrică etc.) capa-
bile să ofere informaţii extrem de utile pentru ct,moaşterea
procesului de viictimizare, să identifice şi să prelucr,e ze rezulta-
tele unor „confesinmi anonime" ş . a . şi, astfel, să sugereze căi
şi procedee de ameliorare a „cifrei negre" a criminalităţii.
2
A se vedea, GEORGE ANTONJU, CONSTANTIN BULA!, GHEOR-
GHE CHIVUILESCU (coordonarea generală Emil Ni-cokioiu), Dicţionar
ju.ri<lic penal, Edi,tura ştiinţifică şi encidQpediică, 11976, p. 83.
3
A se vedea, ,,Tendance de la criminalite et strategi.~s dans le
~ n e de la preventiom.. du. crime!' - în „Sixieme Congces des
Natlons Unies pour la prevention du crime et la traitement des
delinquants"', Nation Unies, New York, 1981, p. 43-46.
10
J nceptul de „prevenire şi combatere a ciriminalitliţii" - un
c ncept multidimensional.
1.2. Schiţînd, deocamdată, aici, notele conceptului de „pre-

venire ~- combatere" a criminalită·ţii - concept pe care îl V'Om
nai r egasi, anahti'c, într-un alt cootext, cînd vom examina
opera de· prevenire .şi combatere a criminalităţii în condiţiile
realităţi 1 r româneşti - trebuie să precizăm, mai întîi, că lupta
co tr -r iminalităţii, în toate articulaţiile .e i, conţinutul şi me-
canism 11 de mfăptuire a strategiei bătăliei contra criminali-
tăţ , ·an.sti-tuie o emanaţie şi o. expresie a politicii penale a
fie ăru1 .stat, parte integranta a politicu enerale pe care se m-
lemei' 7·\ func. ona 1 a ea ,SlS emu u1 soc1a g o al al societăţii.
1.2 • Relaţia între politica penală si strategia si tactica lup-
,·a criminalită ii fiind o rela ·ie de la cauză la efect, la
!:C ra 1 are1 naţiuni, 111pta pentru prevenirea cnme1 şi cri-
ma! .._ .i şi pentru apărarea socială a valorilor ocrotite de le- ·
g ală într-f1.lll sistem (suibsistem) de dr.efI)t penal dat -
1 1ptă, îm:J)rumută politicii _pe!).ale r>rinctpiile, orientările
ile fundamentale,. căile şi mijloacele de înfăptuire a
•ui social al societăţii.
1.2. ln societatea socialistă românească,
i comunist - centrul vital al · · ocialiste, - are
&Părarea societăţii îrru,-1'-M'u.a infracţiunilor, treşociali
a <• •lincvenţilo:r;.l es ngerea şi anihilarea cauzelor şi condi-
r <. ale · · tlivirduale care determină ori întreţin compo•r -
ontrare exigenţelor legii penale, precum şi, totodată,
pccti<vă, eliminarea criminalităţii din viaţa societăţii r, _
1.2 Principiile fundamentale, ca şi mijloacele ·ae înfăptu
_, ticii penale sînt subordonate scopului acesteia. De
opul politicii penale este consacrat în mod corespunză
scop al legii penale (art. 1. c.p.), ca sarcină a proe~su-
al (art. 1 alin. 2. c. pr. pen.), ,ca scop al executării pedep-
ţ J 1cest sens, NilCOLAE POPOVICI - Poiitica Partidwlui

C'omun -~ Român cu privir,e la prevenireâ şi comba,terea fa,ptelor prin
calcă legalitatea socialistă, în „Revista română de drept·'
p. 3---,111 ; C. BUL'.AII, Ştiinţa. politicii pe:nale, în Studii
:e • i juridice" nr, 1/1972, p. 71-78; ŞTEFAN DANEŞ, Con-
ţ ' studiu,l politicii penc.,le a Republicii Socialiste Rom'ânio,
v1 - română d~ drept" nr. 4/1983, p. 3-15.
11
•
selor (art. 5 din Legea nr. 23/1969 privind executarea p le
loir) şi a altor măS!Uri penale folosite iin liuipta oonitra ,__ -·-
lirtăţii.
1.2.5. Avînd în vedere în permanenţă natura, starea şi di-
namira, .preicum şi ca,uzaliitatea şi legile eV10luţiei fenomenclui
criminalităţii în coruii,ţiile concrete ale realităţilor române.şţi,
politica penală a partidului şi statului nostru orientează lupta
contr,a criminalităţii - in s.p~ribuJ democraţi•eÎ muncitoreşti, re-
vofo.uţ.ionare - ~ă gii;:ectiL,Prirucipale, că1rora le core51Pund
mijlooce s . ·ficecl€ fnflue.nţare a aces,tui fenomen: pe de o
pa , aictilun cauze1or i condiţiilor so:ciiale i indivi-
dual , · conoopu'tă ca o 11.mcţie socia ă aictirvă
destinaită restrm erii, anihllării şi desfifr1 ă··· lor anti-
sociale ale crimei: iar pe e altă parte reactia so.cm - ~o-
tri va criminali-tă ii de·,a să;yµ'iŞiite şi de m v erea
ounnan.1 activi, a m , rai ion.ia e, a îllllPie 11carii reipetă,rii
01ees1Jora, a ~ e ~ la r ~ e r e penală şi sancţionării infoa:c-
torilw, ree 'cârif eTiovenţ~ şi integ:ră,rii sociale post-1penale 6 •
1.2.6. Ca ştiinţă, criminologia - ia românească abor-
dează şi examinează în perspectiv;:i pluridisdplinară sis·t e-
mul de măsuri de prevenire şi de apărare socială contra crimi-
rÎalităţii, investighează, cu alte cuvinte, problemela.Juptei îm-
potrliva criminaliităţi..i, pornind de la pricipiul preeminenţei mă
suri-lor de prevenire şi de la recunoaşterea rolului deosebit pe
care îl îndeplinesc măsmile de reacţie socială contra crimina-
lităţii i în înfăptuirea scopuliui legii penale .
.; K. MARX, FR. ENGELS - ,,Opere" vol. II, E.S.P.L.P. 1958,

pag. 146.
6 A se vedea. în acest sens, ADRIAN DIMITRIU, CONSTANTIN
BULAJ, Evoluţia metodelor şi mijloacelor dreptului penal î,-, cer
30 de ani de existenţă a României Socialiste, in „Studii şi cercetări
jocidice" nr. 2/.1974, p. 199; a se vedea, de asemenea, GEO.RJGE AN-
TONIU, Sancţiunea penală - can:cept şi orientări, in „Revista
română de drept" nr. 5/1981, p . 5 ; în acelaşi sens, ŞTEFAN DANEŞ,
Contribuţii la studiu,l politicii pena.le a Republicii Socialiste România,
op. cit., p. 9. ·
7 I\. se
yedea NICOLETA ILIESCU, V. STOICA. R. OPRE,
J. IONESCU, •. Urnanism~l socialist ·şi fermi_tatea în aplicarea legii -
primcipii ţie bază nle polţticii penale a ţpartidului şi statului nostnJ,
in „Revista română de drept" nr. 8/1981, p. 5 şi urm.
12
1.3. Natura uridisciplinarli a problemelor criminalltliţii şi
orizonturile din care pot fi examinate.
. .
1.3.1. R bl m l · si criminalitd ii ca şi cele ·ale lup,:
tei pentru prevenirea şi combaterea crimin . înt rin
natµra lor, nlprjdisri:p]juar"' ; ele comportă n~ numai o abordare
conreptua:la, ci şi unia operaţională.
In adevăr, crim~ fa tă interzisă de le e ca socialmente~-
riculoasă în rapor cu valorile si relaţiile sociale rote@ite în
c<Dd_rul unui sistem de dr€pt..I?.enal de1ertninat," concret-istoric
şi cr1 i ·tiatea ca i , revenire'a si reac ia socială contra cri-
mina 1taţii cons-titue realităţi socio-umane apărute m r-un
context social-istoric con'Cret - pe care le-am putea numi po-·
liedrice 8 , deoarece se înfăţişează oereetării ştiinţifice sulb mntl-
tiple şi variate unghiuri vi.z uale.
1.3.2. Crima si criminalitatea ca a t s· res ectiv fenomen
~o-jPWn po i _cercetate în nenumărate chipuri şi din di-.
v4onzonturi . :1• ele pot fi, în adevăr, analizate dintr-o per-
spectivă istorică 'dintr-una lo ·co-sistematică ca şi' dintr-o per-
spectivă "Ţs'Ocîă1_-poliţica4 1 ozo 1ca, etică, medico-legală 9 . bio-
logică 10 .
1.3.3. Ca realităţi socio-umane, crima şi criminalitatea CQl]:1-
portă de asemenea o examiniare sub ~ · · adică al
consecmte e o ornice umane -i o o l'Ce etc:; care
se prod:uc efectiv sau sînt susceptibile a s~ produce .prin COID;i-
terea de infracţiuni şi care pot fi măsurate, -evaluate pnn
mijloace ştiinţifice şi pot fi, totodată - în condiţii istoriceşte
determinate, în fun,cţie de strate,giile şi resursele naţioiiale ale
diverselor:- state :_ diminuate : ,,impactul criminalit.ătii". asu-
pra diverselor se:ctoare ale populaţiei, as1:1pra. econo~·i~i, fi&U-:
pra qezvoltă,rii une,i ţări, asupra cal~tăţii vie_ţţi, preocupă cer-
8
• In acest sens, VINTILA DONG<:mOZ, Introducere· ·fo studiwl
aprofuridat al dreptului penal, Bucureşti, 1945, pag, 46 . ·, , .
!l In acest seillS, a
se vedea, GH. SCRIPCARU; M . TERBANCEA,
Patologie medico-le(lal'ă, Editura didactică şi peda·gog:icil, Bucureşti,
1983, p. 39-1,16, 153~1712, 174-1'88, 282, 248-359 şi 41{}---41-25, a se
vedea şi_ GH. SCRIPCARU, T . . CIORNE;!,,, N. IANOVîICI, Medi,cină. şi
drept, Editura Junimea, Ic_1şi, 1979., p, 86-95. 1
.
10
~ se vedea, 'ION DER,EANU, Biologie ,şi drept, Ed,ltura Dacia,
Cluj-Napoca, 1983, p. 4·8 -56. ·
13
cella[-ea ştiinţifică a prohlemel6r crfaninalită,ţif 11 , deoare!Ce ar'li.-
mînalitatea impune fiecărui stat un tribut greu, atît pe plan
uman dt si material. De aiceea, cerretarea ştiinţifică se întrea:bă
cum să evaluăm acest tribut ? Din ce elemente se compune,
carie îi smt ramificaţiile şi reipeI1CUTSiU!rui.Le asupra în:t.regii, ~o-
cietăţi ? Deşi în prezent nu dispunem decît de prea puţine teh-
nici care ne-ar permite să evoluăm efectele criminalităţii asupra
dezvoltării sociale şi ooo.nomice la scară naţionia:lă, t.o:tluşi, a oon-
tinua i dsti, a bătălia contra criminalită ii este o sarcinacare
necesită o cuno tere a ro un at· . i: nmma 1 a 11
deopo nvă asupra diverselor sectoare a populaţiei, economi-
ei, dezvoltăriă bazei tehnico-materi:ale a societăţi, calităţii vie-
ţii : experienţa dobmdită în evaluarea consecinţelor criminalită
ţii (inclusiv în eva,l uarea reacţiei societăţii contra criminalită
ţii) îndeplineşte şi la ora a'Ctuală un rol important în procesul
planificării inte rate a lu tei contra criminalitătii i în e abo-
rarea unor tacti'Ci preventive a aptate in ce în ce mai bine
diminuării impactului criminalităţii în multiplele sale ramifi-
caţii, dar o atare experienţă va juca probabil în viitor un rol
oaipiitial asupra plianiiicării integrate a liupted oontra crimina-
lităţii, în pernpeictiva trecerii României la stadiul de ţară mediu
dezvoltată. In definitiv, criminalitatea este - dacă ne putem
exprim.a as<tfel - un '1ux pe care societatea socialistă româ-
m~ască nu şi-l poate penn!i-te la i!nfinit.
De aceea, recunoscînd şi practicînd principiul planificării
integrate a luptei contra criminalităţii, societatea socialistă _!'omâ-
neas,că măsoară şi evaluează cu mijloace ştiinţifice, permanent,
,impa-ctul criminalităţii şi reaieţia socială contra criminalităţii.
Prem~-a fundamentală a perfecţionării formelor planificării in-
tegrate a luptei contra criminalităţii, o constituie..reounoaş·te;;a
1rt>lcului oerretărji ştiiutitiîce în măsUTarea şi evaluarea imipa.ciuln.ti
criminali1ătii asupra dezivoltării sociale şi economi,ce, asupra
caliităţii vieţii, oa şi în determinarea şi evaluare.a reacţie{ so-
11
A se vedea, Ccm.secinţele economice şi sociale ale criminalităţii
noi,le obiectiv,:? tale ~ercetării şi ·/planificării, IR.aport la a,l 'Cincilea
Congres nl f/aţiu.nil.or Unite ipe.n tru prevenirea 'Crimei şi tiratamentwl
delincvenţvlor, New-Yorll:, 1976, p. 9. "
14
ciale -contra criminalităţii : întreaga problematică a periecţio
r1ării luptei contra criminalităţii trece - date fiind resursele
materiale limitate pe caTe societatea socialistă · le poate afecta
bătăliei contra criminalităţii - tre~, aşadar, prin cunoaşterea
apr.afundată a incidenţelor criminalităţii asupre vieţii social-
e;conomice.
1._3.4. Criminalitatea -fiind, în sens filozofic, un fenomen, is-
toriceşte oondiţion.at, reflectă oondi. 1le socio-illlmJane în oare
s-au comis iversele fapte interzise prin normele unui sistem
(subsistem) de drept penal determinat; ca fenomen socio-uman,
criminalitatea înfăţişează o stan. (adică o compoziţie anumită,
ui: volum anumit) şi o dinamică (o evolutie de ansamblµ) dife-
rite de la o formaţiune social--economi'Că la alta, în funcţie de
realităţile naţionale specifice. In lumina materialismului dialec-
tic şi istor·c, ounoai.sterea ştiintifică a criminalitătii implică
trecerea d analiza stării şi dinamidi acestui fenomen, la exa-
minarea fortelor motrice care in o anumită stare i o
V
anurn,ită direcţie în evo u ·a criminali-tă ii, a raporturilor infinit

de complexe ale criminailităţii cu rea · ăţile sociale, economice,
umane etc., c-om:ret - istoriice din e, în ul'Uimai inSitlainţă, aiu
emers - implică, cu alte cuvinte, unoa t · riminali-
tăţii. Iată, aşa dar, un alt orizont, un alt punct pe vedere din
care poate fi anali:retă criminalitatea, ca fenomen socio-uman,
cel ontologic, pe temeiul concepţiei materialismului dialectic şi
istoric cu privire la cat oriile de esenţă.~i.fenomen 12.
În adevăr, sta-r ea şi dinamica criminalităţii sînt ex resia
~ t e legi obiootive, stohastice, care acţionează dife-
renţiat în fiecare formaţiune social-eiq:momică, în condiţiile di-
ferite ale realităţilor naţionale d:in fiecare stat, legi care in-
tervin cu o repetabilitate relativă în cadrul unor anumite con-
diţii socio-umane şi care se înscriu deci în planul regulatităţi
lior re1atrl.v staibile de sita.re şi de mişcare a criminiaH;tăţii ca
12
A se vedea, MJ:RCEA FLONTA, Esenţă şl fenomen, Editura
Politică, Bucureşti.1962, .p. 22-31.
15
ansamblu al comportamentelor umane interzise de legea pe-
nală, dar care - ca orice lege statistkă - nu se verifică la
nivelul comportării individuale.
In cadrul legilor statistice pe care le reflectă starea şi dina-
mica criminalităţii, irufluenţa faotorilor întîmplători se resimte
mai puternic, simiilar oricăror legi statistice, concepute - în·
domeniul socialului ·- ca tendinţe ce se înfăptuiesc prin inter-
mediul oomportamentuiliui ind1vizilar 13 •
Din acest ol'izor'.l.t sitoipgif, în lumina concepţiei materia-
lismului dialectic şi istoric privin'd categoriile· de esenţă şi fe-
nomen, criminailitatea, ca feno~en • socio~uman apărut într-un
context social-ist0-ric determinat, manifestă atît o latpră insta-
bilă şi, . deci, o inde enldenţă relativă faţă de le ile care exprim_ă
natura internă socio-umană specifică comportamentelor -inter-
zise de legea penală în cadnul unei formaţiuni social-eiconomice,
cît şi o latură 'relativ stabilă, calmă, care exprimă esenta . ~a.
,adică contraidicţii şi forţele lăuntrice • ale reali,ţătilor sodale
şi individuale, care con'figurează o anumită sitare şi din.amică
a criminalităţii.
După cum -arată V.I. - Lenin în „Caiete filozofice" ,,esenţa
~a fenomenalizează" 11,._ Aşa fiind, pentru a trece în cunoaştere
de la fenomenul crimintaliltăţii - aşa cum se mian.ifestă .la
scara structurii 'unui sistem social-economic dat - la esenţa sa; .
este necesar ca materialul ·faptic dobîndit prin examinarea di-
~rselor componente ale criminalităţii, a div§:..se1'or acte şi
fapte infracţionale, să fie ,generalizat .si pr-e}ucrat . cu ajutorul
gîn.d'irii abstracte. La temelia procesului abstractizării ştiinţifice
stă practica socială şi judi'Ciară a luptei contra criminalităţii,
aşa cum· aceasta •este · organizată şi. se desfăşoară în ca'Cli:ul fie-
13 A · se , vedea; în acest sens, . CA.LdN A MARE, ln Materialism

diâJe<:tie de ADEXANDRU VALENTIN, CALINA MARE, ION IR,IM[E,
MIRCEA FLOTA, ŞTEFAN CELMARE, Editura · didactică şi · peda.gogică,
Bucureşti, 1982, p. 195-201.
a V. 1. LIDNiIN, Opere, vob 38, Erl~tura politici\; Bucureşti, 1959,
p. 251.
HI
că:rei strategii naţionale de prevenire şi combatere a eriminali-
tăţii. Dar rolul practicii - a.l acti'V,ităţii organelor ca•r e dau bă
tăii-a contra criminalităţii - îl v9m mai regăsi, într-un alt con-
text ...
1.3.5. Crima şi criminalitatea comportă, totodată, o exami-
na1·e din orizontul e.ţioloQ'ic, al cauzelor şi ,condjţijlor şocio
~ne care, într--un col11teXIt oon:cret-istoriic, determină, înles-
nesc sau favorizează comiterea de infracţiuni. Cercetarea şi
explicarea e.tiologică a crimei şi crimina1ităţii - pe baza con-
cepţiei materialismului dialectiic şi ·istoric - asigură cuno~te-
rea reală, veridică , esenţială a fenomenului criminalităţii şi
chezăşue.şte,
între altele, elaborerea metodelor şi mijloa-
...
~ celor de intervenţie preventivă şi de apărare socială contra ,c ri-
) minalităţii 15. Această persepectivă în aboridarea problemelor
: criminalităţii esite cardinală în demersul teoretic şi în cerce-
. tarea aplicativă în criminologie.
r . Criminalitatea -
SECŢIUNEA
istoriceşte
2.1. Sinteze privind fenomenul

burgheze.
A H:-A
un fenomen socio-uman concret,

condiţionat
criminalitiiţii, în optica criminoloiiei
2.1.1. Constituirea criminologiei burgheze ca· ştiinţă. în a

doua jumătate a secolului al XIX-lea este atr.i:bu1tă de autorii
occidentali lucrărilor criminologilor italieni - consideraţi pio-
nieri în crimnologie - şi anume : Cesare I:.ombroso (1835-1909)
medic militar, ctitorul antropologiei criminalE,;, a cărei lu-
15
In acest sens, a se vedea, C. BULA!, Premise teoretice şi meto-
dologice ale cercetării criminalistice, în „Studii şi cercetări juridice",
nr. 31'1-970, p . 386 şi urm.; a se vedea şi VASILE DOBRINOIU, Traficarea
funcţiei şi a influenţei în dreptul penal, Editura ştiinţi.t.ică şi enciclo-
pedică, Bucureşti , 1983, p. 14-19.
l l O7' f
2- Criminoloeie 17
cgre .,Omul delincvent" {1876), este socotită fundamentală,
~nrico Fenj (1856---1929), profesor de drept şi sociologie, autor ,
al faimoasei lucrări „Soci.ologia criminală" (1881), şi Raffade f
C.1erntalo (1851-1934), magistrat, a cărui „Criminologie"
(1885) este celebră 16_
2.1.2. Apariţia criniinologiei ca ştiinţă a cauzelor fe·1w-
menului criminalităţii - nu este întîmplătoare : deşi crimi-
nalitatea, ca fenomen social a existat, de bună seamă, şi în
orînduirile precaipitaliste întru1cît, în concepţia marxistă, cri-
minalitatea a apărut odată cu diviziunea so:cială a munJcii, cu
apariţia claselor, a proprietăţii private, .jJotuşi, orînduirea capi-
talistă este cea care a inaugurat şi întreţinut un volum ascen-
dent al criminalităţii ;l consecinţele sociale din ce în ce m ai
grave ale criminalităţii ameninţau puterniic structurile capi-
taliste încă de la constituirea statelor bur,gheze şi, de aceea,
autorităţile S'tataie solicitau soluţii. Aşadar, esicah1dru:ea,
cursul ascendent al ,criminahtătii, dimensiunile şi formele noi
ale acestui fenomen în orînduirea capitalistă au zămislit nevoile
cercetării sistwwtice a criminalităţii, au stat la originea apa- 1
• C
riţiei criminologiei burgheze.
2.1.3. De altfel, şi astăzi, în condiţiile capitalismulni IDQllO-

polist de stat, escaladarea fără precedent a criminalităţii de-a
lungul şi de-a latul lumii capitaliste, tributul greu pe care so-
cietatea îl plăteşte criminalităţii, impactul criminalităţii asupra
calităţii vieţii în statele capitaliste - desigur divers în variate
ipostaze naţionale - explkă investitiile,,mari în cercetarea cri-
minologică şi s,upraabundenţa literaturii criminologice.
In adevăr, evaluările recente ale costului criminalităţii în

mai multe ţări occidentale - pentru a da un singur exem-
plu - sînt surprinzătoare. In s1atele Unite aje Americii, cos-
tul total al criminail.ită•ţii a fost evaluat la 88,6 miliarde dolari
16
ln acest sens, a se vedea, JEAN PIN ATEL, Traite de droit
penal et de criminologie, (Tratat de drept pen-a l şi oriminologie), vol.
llI, Paris, Dalloz, 1963, p. 1.
18
în 1974 faţă de 51 miliarde de dolari în 1970. Repartizarea
acestui cost era următoarea :
Miliarde
Costul criminalităţii Intracţiune orgamizată dolari
Ind'racţiune organizată : jocuri de noroc 30,0

furnizare de bunuri şi de stu,pefiante 5,2
servicii ilicite 37,2 ml'd . deturnare de mărfuri 1,5
dolari dobî111zi cămătăresti la
împrumut.uri · 0;5
Infracţiuni impotriva deturnări de fonduri, escrocherii,
bunurilor şi întreprinderilor infracţiuni de fals 7,0
economice dări de mită vărsate de
întreprinderi 5,0
furturi nesemnalate comise în
întreprinderi 5,0
furturi califica.te, fur·turi prin efrac-
ţie, fumuri simple, furturi din pră
văli,i 3,0
21,3 mld. dolari vandalism, incendii volullltare 1,3
Alte infracţiuni omucideri, violenţe (pierderi de
sume de bani, cheltuieli m'edicale) 3,0-
9,5 mld. dolari conducerea unui vehi>eol în stare
de ebrietate (pierdere de salariu,
cheltuieli medicale în sarcina
victimelor, degradări de bun'llri) 6,5
Sistem de justiţie penală poliţie (federală, de state,
municipală) 8,6 _-
cliparat represiv 3.2
14,6 mld. dolari aparat judiciar 2,8
Costuri ale luptei ima:Jotriva
criminalităţii dusă de
sectorul particular
6,0 mld. dolari Costul global al crinfinalităţii 88,6
De bună seamă că, după toate probabilităţHe, evoluţia as-

cendentă a costului criminalităţii s-a agravat, după un dete-
niu, în condiţiile agraIVării crizei monetare.
19
Intr-un raport publicat în Staitele UniJte se arată :
„impaictul eoonomk al irrfracţ;itmii nu scuteşte pe nimeni, m
toate grupurile societăţii şi în t.oate regi'l.1Ilile ţării. In afara
pierderi'lor individuale suferite de victime, criminalitatea face
s· creas·c ·. urile 1 toate b ri - de consum, fie
di ·ndirect e u:ooarca ista im zJJt . n teffuerui
acestui raport, criminalitatea costă în Statele Unite aproxi-
mativ 420 de dolari de persoană pe an. Dintr-un eşantion de 25
ţări capitaliste, alese pentru că diS!punem de statistici oficiale
accesibile, proporţia cheltuielilor înscrise în buget pentru lupta
împotriva criminalită,ţii varia între 2 şi 16 % ; în medie re-pre-
zenta 30/o din bugetele ţăriloc bogate faţă de 90/o in bugclele
ţărilor capitaliste sărace. Este, deci, fără putinţă de tăgadă că
ţările ca italiste să ace consacră cercetării criminalită ii i lu -
tei 1mpotTiva acesteia o parte mult ma1 importantă a sla e or ·
lo_r resurse decît tările capitaliste dezvoltate. Agravarea pxo-
blematicii costului criminalităţii - la scara mondială a ţărilor
sistemului capitalist - ca şi distribuţia inegală a acestui cost,
reflectă, o dată mai mult, justeţea concluziei potrivit căreia in
prezent pe lan mondial se oltă cu utere noua contradic-
ţie m re r e ate i r ărace, care evine cea mai
impar ntă contradicţie a epocii contemporane" 17 . Examinată
în relaţie cu dezvoltarea, criminalitatea, aflată într-o tendinţă
generală de expansiune în lumea capitalistă , afectează dezvol-
tarea şi progresul umanităţii precum şi eforturile pentru instau-
rarea noii o'.I'dini economice internaţionale.
2.1.4. Evaluarea oonsecinţelor criminalităţii, preocupările
pentru red1Ucerea deomtrivă a costurilor criminalităţii şi a cos-
turilor Luptei contra criminalităţii, constituie insă numai una
din direcţiile de cericetare ale criminologiei burgheze contem-
porane. Criminal · eză de la or·, ·. i i înă azi a fost
şi este preocupată de ia des'l.UJSi cauze e criminalităţii, ale e ·nc-
venţei, de a găsi soluţii sau re~ii pentru a evita, a dircinua
sau a înfrînge consecinţele economice şi sociale izvorîte din
expansiunea criminalităţii, de a formula modele de strategii
scontate ca viaibi'le pentru prevenirea şi combaterea -c riminali-
tăţii şi pentru tratamentu~ delincvenţe.lor.
li NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la Conferinţa Naţională a

Partidului Comunist Romdn, 16-18 decembrie 1982, Editura politică,
Bu cureşti, 1982, p. 56.
20
2.1.5. 1n concepţia criminologiei marxiste demersul teore-
tic asupra criminalităţii trebuie să răspundă la :grqblema t!fn-\
damentală a oricărei criminologii: problema ra ortiului dintre
criminalitate - ca o realitate complexă g,ocio-umană, economi-ca,
politică ~i juridică - Ş} viaţa materială şi spirituală dintr-o orîn-
mre soci21-economică. Răspunsul la această problemă funda- I
menfală îl ocolesic ou grijă to•a te doctrinele criminologice occi- v
dentale de ieri ~i de azi.
Pe temeiul con-cepţiei materialismului dialectic şi istoric,
criminologia marxistă a formulat, pentru prima dată, problema
fundamentală a criminologiei şi a dat unicul răspuns ştiinţific
acestei probleme consrderînd că, dîn orizontul maxim de inves-
tigare, între cîm ul de robleme esentia e rivind crlminali•-
tatea. - caradere e ei, atura şi esenţa sa starea şi dinam1,ca,
~tiologia crimina ităţii, problemelor participanţilor la comiterea
r
d.e infracţiuni şi cele privind consecinţele social-economice, psi-
hologice ş.a. al cnmina1ităţii, ~ Cele privind strategia luptei
contra criminalităţii, a principii or,\ orientărilor fundamentale
precum şi metodelor şi mijloacelor întrebuinţate în profilaxia
şi terapeutiica criminalităţii etc., - toată această arie de proble-
me, solicită şi ! impUcă o examinare întemejaţă în µJiima ana-
liză, pe raportarea cri · · • ·· istemul · mic în
ansam u, cons1 erat în dinamica particularităţilor naţionale în
c1îre evoluează în fiecare ţară şi, desigur, în contextul schimbă
rilor ce se petrec pe plan mternafional, rntr-o lume interde-
pendentă.
Criminologia burgheză „c'Lasică", de la Lombroso' la Di Tul-
lio şi de la Ferri la posteritatea l'lli, a conmderat şi abordează
fenomenul criminalităţii într-o viziune speculativă, subiecti-
vistă, abstractă ; ea a acumulat un bogat material faptic dar a
d~cris şi a examinat criminalitatea prediled ca un fenomen
v~nic, atemporal şi aistoris.,. atribuind originea criminalităţii,
în sinteză, fie unor factori de natură antropologică, cum ar fi
anumite anomalii bioconstituţionale sau bioereditare, genetioe,
sal!_ aberatiunilor cromozomiale congenitale, fie unor fadori ce
ţin de condiţiunile de mediu social, cum ar fi urbanizarea, in-
dustrializarea etc., care ar influenţa conduita cetăţenilor din-
tr-o ţară în conidiţiile unui mediu personal criminogen, ineluc-
tabil, din unele familii, unel-e micromedii subculturale et-c., fie
!1
unor factori de ordin psihologic, adică unor trăsături afective
sau psihopatologice, explicate în sensul psihanalizei etc. 18.
2.1.6. Cît priveşte criminalo ia b'IJJ:, e ~, nt ea
şi-a diversilficat · i t e ii'l d v i are deopo-
trivă prin examinarea criminalităţii dintr-un orizont analitic
(criminologia biologică, psihologi•că, sociologică şi, mai recent,
vicitimo}ogia), cît qi prin inves,tig,area criminalităţii dintr-,un ori-
z·o nt sintetic (criminologia generală, de inspiraţi·e clinică sau
de orientare interacţionistă, această din urmă orientare fiind
dominantă în prezent pe scena ştiinţifică amerkană iar, în-
tr-o variantă - cea ·a ,,,reacţiei sociale" - şi în criminologia
englez,ă oontemporiană) 1s bis.
Tră1 sătura definitorie a demersului burghez „clask"_şi con-
tempor,an consistă în faptul că el i noră determinismul econo-
mico-social al crimin.alităţii, considerînd enomenul crim'fiiăii
tăfiîmffepemf:ent de sistemul social-econoniic capitcdist a că
rui natură şi structură şi ale cărui contradicţii generează, în
realitate, în ultimă instanţă, criminalitatea, cu tot corteţjjiul ei
de consecinţe. S
.t_ GIi....
.I
2.2. Criminalitatea în Viziune socialismului ştiinţific.
2.2.1. Clasicii marxismul crimi-
nalită ii r rezintă un r · - t ne care a apărut e o
anumită treaptă a dezvo tării istorice a soc1etătii , ca urmare a
diviziunii sociale a muncii, împărtirii societăţii în clase ant_gao-
niste şi a proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie
Şi va dis are e o altă treaptă, superioară, în conditiile înfăp-
1.uirn comunismului a k ani m e ra e a tuturor stări or,
sibt.ia. 1 or şi ciroumstanţelor social-eoonomice care, în u timă
instanţă, determină şi întreţin existenţa şi dinamica acestui
fenomen social. Spre deosebire de doctrina criminologică bur-
g?:ză, în concepţia ariminial10giei socialiste, temţ'j-1 !) :ft:p'@-
ntiei i al ours.uJîui asoenldent al criminaliităţii în sOlcietartela/
capitalista -cons1s a în ultimă instanta m na ura mo u 1 de
pi;g_ductie cag_italis,-2.. în legităţile sociale o 1ec 1ve care ac .10-
18 In acest sens, a se vedea, JEAN PINATEI, Traite ... , op. cit.,

ip.9-14.
18 bis A se vedea, în acest sens, RODICA MIHAELA STANOIU -
Confruntări de idei în criminologia occidentală contemporană, în „Studi:i
şi cercetări jurtdice", nr. 2/t1981, p. 183-175.
22
~ https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro
neaza m societatea bazată pe proprietatea privată asupra mij-
loacelor de producţie, în contradicţiile antagonice, în inegali-
tăţile structurale socia~-economice din lumea capitalistă.
2.2 .2. Punctul de vedere al economiei politice marxiste este
punctul de vedere esenţial asupra problemelor criminaUtăţii.
Cheia criminologiei manist-e ,se află în economie. Ca ştiinţă,
ciiminologia marxistă s-a născut în ziua în care Marx, anali-
zînd pr-o cesul a1ienării umane şi-a dat seama de @ endenta
criminalităţii - şi a celorlalte racile ale orînduirii capitaliste în
ultima analiză, ~ontra'diotiile_pe care le generează baza orîn-
duirii sociale şi anume proprietatea capitalistă asupra mijloa--
celor de roducţie. ·
Pornind de la rezolvarea marxistă a raportului dintre fac-
torii o~ctivi şi subiectivi în istorie, de la corelaţia dialectică
dintre om şi societate - una din cele mai dificile probleme pe
care a rezolviat-o .mar~ismul 19 - crimino1o ia marxistă -
rolul trăsăturilor sau înşuşiriJor în 1vi'd uale si , ,
lo ice ale oamen or m ex , 1carea cauza a a ori ·nei crimina-
li aţii în capitalism: 11 trecm,ea la act", comiterea e in rac uni
~ste, chiar în societate&· capitalistă, expresia nemijlocită a ma:-
nifestării st ucturilor de erso-nalitat~ eci a conştiinţej_ i
voinţei unor indivizi care..1 de ună seamă, au avut într-o anu-
mi "âmasură, posiibil.ttatea să-şi a eagă conduita lor în lumina
exigenţelor legislaţiei penale ; indivizii care alcătuiesc în capi-
talism coho-r ta celor ce înfrîng exigenţele legii penale nu sînt,
desigur, în mod fatal, orbeşte, purtaţi pe drumul 1 criminalităţii
de inegalităţile social-economi'ce, structurale ale mecanismu-
1-ui sistemului capitalist. Crimnologia marxistă este, aşadar,
ostilă 2'bsolutizării 1 în mod unilateral, a caracterului obiectiv
determinat al conduitelor umane infracţionale. Niciodată cri-
mi'nologia marxistă nu a susţinut - deşi a fost şi este învinuită,
în acest sens, de doctrina criminologică burgheză - că inega-
lităţile economico-sodale ale lumii capitaliste ar fi -ingUTele
care explică origi'nea criminalităţii în lumea capitalului.
19 A se vedea, în acest sens ALEXANDRU VALENTIN, CALINA
MARE, ION IRIMIE, MIRCEA FLONTA, ŞTEFAN CELMARE -
Materialism dialectic, Edi-t ura didactică şi pedagogi,că, Bucureşti, 1982,
p. 56-57.
23
"'--
2.2.3. Recunoscînd rolul particularităţilor structurilor de per-
sonalitate în geneza criminalităţii în orînduirea bazată pe pro-
prietatea burgheză asupra mijloacelor de producţie, subliniind ;
că oamenii într-o atare orînduire nu au liber-tatea absolută în
a-şi alege conduita lor în raport d:e exigenţele sistemului de
drept penal care apără o minoritate exploatatoare, în aceLa9i
timp, criminolo ia marxistă relevă că remis tală
- nu unică,, dar esenţială - in care izvoraş e, în ultimă in-
stanţă, crhninah1Jatea ca fenomen soc10-uman o onstitui ine-
gal· economi o- · ima - în relatia e
proprietate urghezg-capiţqlisţă, în poziţia diferită a ,a e m1j-
1baicele de producţie a diverselor grupuri sociale. O atare ine-
galitate economică esenţială constituie sursa, cum s-a spus cu
drept cuvmt, unui cortJ.grn de inegalităti social-economice : ine-
ga:liitatea în nivelul şi în strucUlllra consumului etc. 20 , şi reerezin-
tă, totodată, sursa fundamentală rimară a crimmahtâ~1i.
Funcţionarea mecanismu m sistemulm capitalist imp icmd
,eproducerea inegaHtăţii esenţiale şi a celorlalte inega:ităţi
macroeconomice şi macrosociale implică, pe de o parte, repro-
ducerea alienării sociale generale 21, iar pe de altă parte, repro-
ducerea crimina-lităţii : cîtă vreme în capitalism inegalităţile
economi.co-sociale au un caraicter structural, ele fiind o pre-
misă, şi, în acelaşi timp, un rezultat al funcţionării mecanis-
mului oapitalist 22 , al funcţionalităţii -contradicţiilo·r specifice
sistemului capitalist şi corolarul acestor inegalităţi şi contra-
dicţii - fenomer-rnl criminalităţii - înfăţi~ează un caracter
structural, endemic, cronic.
2.2.4. Nu e mai puţin adevărat că, fiind un fenomen social
concret-:storic, criminalitatea nu
este. totuşi, o oglindă fidelă
a ine alită ilor din via a economică şi socială a societăţii capi-
taliste. Ca fenomen socio-uman, cr· i i m-
dependentă Ţ€'5fivă fată de sistem])') jnegalitătilor e~omico..:
sociale ale lumn capitaliste, datorită, pe de o parte, interven-
~ "'
20
NIŢA DOBROTA, Inegalităţi social-economice în lumea capi-
talului, în „Era socialistă", nr. 24/1978, p. 40.
21
In acest sens, DUMITRU LEPĂDATU Aspecte ale unei socie-
tăţi ciudate, Editura politică, Bucureşti, 1983, 15-24.p'.
22
~ se .vedea, în aces_t sens, GHEORGHE DOGLU, Inegalităţi social-
•~conomice in lu.mea capitalului, în „Era socialistă", nr. 24/)197'8, p. 39.
24
ţiei ~cifice a factorilor subiectivi datoraţi particularităţilor
stmoturilor de personalitate într-atît de diferi•te, iar pe de altă
parte, împrejurării că sistemul capitaijşţ deţine în cadrul său
nu numai mecanisme de conservare a ine a'litătilor economico-
socia e ŞI, prm consecinţă, de perpetuare a ms rainării şi cri-
minalităţii, d i mecanisme entru asi, urarea supravieţuirii sis-
temului, apte să evalueze întin erea consecm,e or ŞI mc en-
ţelor criminalităţii, să examineze starea acesteia, să elaboreze
planuri şi programe pentiru „contro1ul criminralită·ţii" şi să anga-
jeze în lupta contra crimmahtăţii forţe sociale coercitive con-
siderabile a căror a·cţiune pot determina uneori, vremelnic, os-
cilaţii temporare, de depresiune·, de involuţie a criminalităţii,
într-un stat capitalist sau altul.
Oscilaţiile sezoniere şi temporare de descreştere a crimina-
lităţii într-un anume stat capitalis•t nu schimbă cu nimic ter-
nii problemei cauzalităţii criminalităţii în lumea capitalistă :
avînd un caracter structural în capitalism, inegalitătile econo-
mi co-sociale au un rol cl§~i:n.anJ; în aritia si în evoluţia ·
ascen en a ,.pe ermen ung a criminalităţii.
2,2_5. Evolutia stării criminalitătii în capitalism !urmează,
în esenţă, dinamica inegalităţilor economico-sociale, mişcarea
contradicţiilor specifice economico-sociale, ale sistemului înte-
meiat pe exploatare şi asuprire, fără a fi o copie fidelă, dato-
rită indepen'denţei relative a criminaH'taţn. Mai mu!t, chiar tor-
mele criminalită ii în ca italism evoluează · e , în ultima
ana:iză, în unc ie de inamica ine a ita ilor ec nomico-sociale,
a contra 1c. i or specifice soc1e aţii azate pe proprietatea pri-
vată asupra mijlo•a celor de producţie şi în...f.unctie chiar de for-
ma unor atare ine alită i si contradic ii mai precis, în funcţie
şi e orma de organizare a structurii capitaliste a societăţii
monopolismului statal.
Desigur, criminalitatea înfăţişează o serie de particularităţi
şi capătă trăsături ce -o individualizează în diferite şi dinamrce
ipositaze naţionale.
Di ncolo de ipostazele saJe naţionale, criminalitatea prezintă
anumite trăsături esenţiale la nivelul fiecăruia din cele două
sisteme social-economice diferite.
2.2.6. Examinarea criminalităţii la dimensiunea globală a
sistemului capitalist trebuie să pornească de la analiza pro-
fundă făcută de partidul nosiru realităţilor contemporane, în
!5
care s-a evidenţiat faptul că societatea capitalistă se află într-o
nouă fază a cri · , bale .criză care conferă deo otrivă înstrâ-
iQării -· şi criminalitătii, ca enomen socio-uman, u_n caracter
atotcu5inză<tor. Începînd din anii '70 se desfă,şoara cu putere
ş1 semce:şt'e criza capitalismului monopolist de stat ca parte
componentă a crizei generale a sistemului capitalist 2~, mani-
fesitată precumpănitor în accentuarea crizei şi recesiunii eco-
nomi-ce, în ritmurile scăzute ale dezvoltării, în şomajul de masă,
în inflaţia_ ,,ou două cifre", precum şi în escaladarea fără pre-
cedent a crimi:nialităţii.
O analiză lucidă a contextului economico-social în care se
manifestă în prezent criminalitatea în orînduin~a capi,talistă, la
scara sistemului ţărilor capitaliste, pune în lumină cîteva tră
sături generale, esenţiale, ale criminalităţii, aşa cum ea se ma-
nifestă în cadrul ţâri,lor aparţinînd sistemului capitalist, şi mul-
tiple corelaţii dintre oare reţinem, în continuare, cîteva, es-en-
ţi?1e
2.2.7. qg fenomen socio-uman istoriceste condiţionat. crimi-

nalitatea, în cadrul orînduirii capitaliste, reprezintă un rezul-
tat în u ·ro· i s tă al mecanismului sistemului econom1co-
social, al contradictiUor economi,c o~g.!2: __ e_, _şp_~Q.Uce s"'Oci'eraţii
'c.,?,Îtailisite 25 întemeiată pe µq>fit şi .reglată de _profit, al socie-
taţfi în care toâte produsele smt o marfă, fo care este o marfă
însă 1şi forţa de muncă, al societăţii ce transformă în manfă
pînă şi minţile şi inimile oamenilor, făcîndu-i pe mulţi să iasă
din drumul ce•l drept - un fenomgn s<u;ial ale -căTui rădăcini
adînci stau în rela 'ile roduc ie care, în ultimă
instan ă zămislesc si aC---- are.
Sfidarea criminalităţii în capitalinm, la scara sistemului,
adia'lllgă doar un inel lanvu;Lui de sfidări a awtor mulltiple feno-
mene social-economi<Ce cu care se află confruntată societatea în
23 A se ve dea, în acest sens, DUMITRU LEPĂDATU , op. cit., p . 18.
2~ GHEORGHE DOGLU, Criza capitalismului monopolist de stat,
în ,.Era socialistă " , nr. 7/ 1980, p. 20-21; a se vedea şi IVANCilU NI-
COLAE V ALEANU, Criza capitalismului monopolist de stat, în „Era
socialist", nr. 7/,1•980, p. 25.
25 In acest sens, C. BULAI, Premise teoretice şi metodologice ale
cerc etării criminologice", ,,Stu~ii şi cercetări juridice", nr. 31\1970, p. 388.
26
actuala fază a ·crizei capitalismului monopolist de stat. Sfidarea
criminalităţii, sfidarea eforturilor preconizate în cadrul strategii-
lor naţionale de luptă contra criminalităţii .şi în cadrul soh1ţii
Jor practiloe de a o stăipîni, de a o controla, de a-i diminua efectele
şi a evita impactul aproape total, - eforturi sistematke, deoa-
rece capitalismul monopoli'St de stat mai dispune încă de mul-
tiple şi tenace mecanisme şi pîrghii de control al criminalităţii
- demonstrieiază r il ·tate e.ntelor strate iilor occiden-
tale consacra e tera eut· ii o ilaxi · · · - "i. De ună
samă , s idarea criminalităţii înfăţişează un conţinut şi forme va-
riate de la o ţară la alta a lumii capitaliste; evaluarea acestei sfi-
dări reclamă analiza particularităţilor stării şi dinamicii naţio
naJ.e a criminalităţii, din fiecare stat, reclamă, totodată, analiza
a numeroşi factori interni - dintre care posi.ibHităţile de a
aloca sume tot mai mari din bugetele lor naţionale pentru
lupta contra criminalităţii nu este ultimul dintre elementele
cardinale de apreciere concretă a dialecticii procesului sfidării
criminalităţii - după cum reclamă, de asemenea, analiza şi a ·
influenţelor factorilor externi. Nu mai puţin, procesul sfidării
criminalităţii, tendinţa obiectivă de sfidare a criminalităţii este
în ultimele decenii într-atît de reală la scara globală a ţări
lor sistemului capitalist, încît multe state oocidentale se văd
nevoite să afecteze an de an sume considerabile, toit mai mari,
din bugetele lor, pentru lupta contra criminalităţii, sume care
depă. şesc uneori pe cele consacrate învăţămîntului, sau pe cele
aloca.te ocrotirii sănă1tăţii ori pe ambele loolalltă. Dooăl
avem în vedere slabele resurse financiare ale ţărilor capitaliste
din „lumea a treia" - ce nu este întru nimk ocolită de impac-
tul şi sfidarea criminalităţii, cu deosebire a celei izvorîte din
tran:zJaicţiile oculte ale societăţilor transnaţtonale - ne putem
da lesne seama cît de acut este resimţită sfidarea criminalită
ţii în ţările r,es,pective.
Escaladarea şi impactul criminalităW se manifestă şi sînt
resimţiote în mod diferit de la o tară La alta a sistemului capi-
tahst, dar, în ultima analiză, c90şţituie o expresie a caractez:11.-
l i ca ·t · l orînduirii social-econom,ice a crizei ru ra e
sociale ale societaţii capi.ta 1s e ; esca a :area criminalităţii, ac-
centuarea caracterului ei ca sursă de sfidare în condi·ţiile capi-
talismului monopolist .de· stat contemporan, confirmă justeţea
concepţiei socialismului ştiinţific, care a demonstrat că proprie-
27
tatea privată asupra mijloaceloc de prod!UICţie şi exiploatarea
omului de către om sînt, în orî001Uirea capitalistă, cauzele ful\-
diarnentale ale de2'JUJillfillizării omclui 26 cit şi ale criminali tă ţii, '
a1e înst~ăiinării atotcuprinzătoare 27 .
Clasicii marxismului au relevat că, ,.proprietatea rivată
este indis · le ată de conducerea indivi ua ă a industriei şi
e concurenţă" 28 şi totodată esteJ în ultimă instan.,.ţă...,,~.___..:.;
indisolubil le ată de înstrăinare 19 • cr· · · na
clin f arme e instrăinării sociale specifice capitalismului.
2.2.8. de_ans.amblu a sistemului capitalismului mono-
polist de s a . agravare
., \pa
ine;galitătilor econom1co-sq~_iale, am-
plificarea inegalităţii
fundamentale a orînduirii capitaliste -
deopotrivă la nivelul e1Conomiilor naţionale a statelor, cît şi în
sistemul organizat în prelungirea relaţiilor sociale capitaliste -
au agravat cursul şi au amplificat considerabil consecinţele cri-
minalităţii, au ar·cenţ3fqţ i:i;z'p:zgcţ:w, ;5i sfidarea criminalitătii. de-
clerminînd apariţia unor:_noi dimensiuni şi forme ale criminali-
tăţti._ Astfel, criminalitătii achizitive i s-a alăturat, de cîteva
decenii, explozia c1iminali tătii or anizate la nivel naţional şi
transnaţional în ţările aparţinînd sistemului capitahs meta-
morfoza şi_amploarea criminalităţii „în gulere albe", a diverse-
lor manopere delictoase a responsabililor companiilor multina-
ţionale, sînt, credem, concludente) ; criminalităţii tradiţionale
de violenţă ce se exercita mai mult sau mai puţin în mod soli-
tar în anii antebelici în diverse state ale lumii occidentale i se
adaugă, în ultimele decenii, cu o vigoare deosebită, criminali-
tatea organizată de înaltă violenţă, terorismul, s.a.m.d. /
O concepţie unitară, şi ştiinţifică asupra criminalităţii im-
plică, prin urmare, examinarea concret-istorică atentă .1!......Q.9n-
c •
26 1n acest sens, ALEXANDRU VALENTIN, CALINA MARE,

MIRCEA FLONT.A, ŞTEFAN OELMARE, Materialism dialectic,
op. cit., p. 68.
27 A se vedea, DUMITRU LE:PADATU, Aspe,c te ale unei socie-
tăţi ..ili op. cit., p. 19.

K. MARX, FR. ENGELS, Opere, vol. IV, Editura politică,
Bucureşti, 1958, rp. 372.
29 In a,c est sens, DUMJTRU LEPADATU, op. cit., p. 16.
28
ţinutului noilor dimensiuni si forme ale criminalităţii, aşa cum
se mani.festă în condiţiile capitalismului monopolist de stat
contemporan, a interrelaţiilor dintre aceste dimensiuni şi forme
şi sfi.darea criminalităţii, pe de o pa1,te şi esenţa, dinamica şi
forma inegalităţilor economico-sociale ale capitalismului con-
temporan, pe de altă parte.
2.2.9. Di11:!Jdll,ica ~ceajentă a criminalităţii în condiţiile cri-
zei ca.2!:.talismului monopolist de stat, impactul considerabil ac-
centtiat şi electiva sfidare a criminalităţii - deşi îmbracă
forme ce variază de la o ţară la alta, în funcţie de particulari-
tăţHe concrete, naţionale şi deşi ·nu exclude vremelnice invo-
luţii de la un stat la altul - ~emo11streazaJla nivel global al
ţărilor aparţi.nînd sistemului c p1talist, o__.erodare tot mai Pro-
nuntată a scontatei eficacităti a fundamentelor politk,ii...Jle.n,.g(i,
a i:nstrumentarului (. 'r • hii si mecanisme statale si sociale) aces-
tei, politici şi, înmo corelajiv, o erodare a sţrgt.~Qiilor natfu-:-
niifeae prevenire a criminalităti,.i si de t i â t a m e n ~ .
:~
Trebuie să adăugăm că, în rîndul doctrinarilor occidentali
în problemele criminalităţii este răspîndită ideea că politicile şi
sirategiile de prevenire a criminalităţii şi tratament al delinc-
venţi,lor ar constitui un miracol, o veritabilă cutie a Pandorei
- că atare politici şi strategii ar oferi cheia pentru a influenţa
şi a lua în stăpînire problemele criminalităţii, pentru a diminua
consecinţele sociale, din ce în ce mai grave şi mai greu de
cuantificat, ale acestui' fenomen social. '
Nu putem să nu reounooşt.enn că siperanţele pe care doc-
trinarii ourg ezi şi le-au pus în capacitatea politicilor şi strate-
giiJor de prevenire a crimei şi criminalităţii şi de tratament al
delicvenţilor n-a.u rost întrutotul uilo,pioe; in diverse cicluri
ale evoluţiei capi 1smului rrronopolis de stat, în împrejurări
naţion~le istori·ceişte condiţionate, practica înfăptuirii obiecti-
velor strategice preconizate ale luptei contra c1iminalităţii a
izbutit uneori să blocheze vremelnic escaladarea şi răspîndirea
criminalităţii, alteori să diminueze consecinţele sociale şi eco-
nomice ale unei grupe sau categorii de infracţiuni. Notăm că
exemplul, mai vechi, al Suro.iei, care, diupă cel de-al
doilea război mondial, cîţiva ani a înregistrat o scădere a de-
lincvenţei feminine, sau, altul, mai recent, al Japoniei care a
29
::;emnalat într-un an (1976), a recesiune a criminalităţii - nu
sînt izolate şi îşi aiu semnificaţia. lor : es.icalatliarea criminalităţii
atrage, în condiţiile capitalismului monopolist de stat, reacţii
putern.i,ce de contracarare a impactului criminalităţii. De aceea,
intervenţia şi rolul statului burghez în contra,balsarea dinamicii
ascendente şi în ameliorarea consecinţelor şi im.pactului crimi-
nalităţii nu poate fi minima'lizat. Cu osebire în perioada ascen-
dentă a capitalismului monopolist de stat, ~traţE:B:iile
1
aţionale
de luptă contra criminalităţii - construite, m re alte e, ş1 pe
ideea că escaladarea ciiminalităţii atrage consecinţe sociale şi
economice ,p e care „societatea de consum" nu şi le poate îngă
dui - cu toate limitel i cu toate e ecurile lor au izbutit
uneori, latin un ret considera, il, să reducă volu ia
sau a teia dinţre categoriile on grupe e criminalităţii, să ate-
nueze unele consecinţe sociale ale acestui fenomen ori chiar să
determine o reducere vremelnică a ratei medii anuale a crimi-
naîităţii. Nu e locul, a1c1, sa analizam cu ce preţ şi cu ce mij-
loace s-a obţinut atenuarea şocului escaladării criminalităţii pe
un meridian sau altul al lumii capitaliste. Este suficient să pre-
cizăm că diminuarea ratei medii anuale cu tendinţă ascen'dentă
şi atenuarea procesului obiectiv al amplificării consecinţelor
sociale şi economice ale criminalită·ţii s-au dovedit a fi dezide-
rate, în cele din urmă, utopice ale politicii, strategiei şi tactici-
lor occidentale de luptă contra criminalităţii. De fiecare dată
CÎE,d, în ipostaze na,ţionale diferite, chiar în condiţiile de as-
censmne a ,cap1tahsmului monopolist de stat, s-a reuşit să se
,,modeleze" rata medie anuală ascendentă a criminalitătii şi,
să sî"d1mmueze anumite consecinte sociale-economice ale aces-
tui flagel, de tot atîtea ori enon{enul criminalităţii a reizbuc-
nit cu şi mai mare vehemenţă. a a, spre p1 a, în America de
Nord, s-au examinat evoluţia şi consecinţele criminalităţii după
;patrusiprezece ani de prohibiţie (în legătură 0u driculiaţia şi ron-
sumul băuturilor alcoolice, în perioada interbelică) ; analiştii
şi experţii în proiblemele ciiminalită,ţii au reţinut, e drept, o
diminuare a criminalităţii achizitive, legată de traficul ilicit de
akool dar nu au putut să nu constate o amplificare - conse-
cutivă ·diminuări,i ciiminalităţii achizitive - a criminalităţii de
violenţă şi de înaltă violenţă organizată din ce în ce mai meto-
dic. Şi exemplul S.U.A. nu este, în această privinţă, izolat.
Examinat 0u lucilditate şi realism, procesul obiectiv al creş-
30
terii ratei medii anuale şi al amplificării sistematice a conse-
cinţelor social-economice ale criminalităţii, agravarea sfadăi;:ii
cr · minalităţii i a im actului acestui fenomen s · · zintă
UJ?. proces o iectiv ireversibil, zămislit, în ultimă instanţă, de
structura şi contradicţiile sistemului capitalismului monopolist
de stat; evoluţia acestui proces constituie o dovadă, în plus,
şi a crizei acute la nivel macrodeoizional a statului capitalist
monopolist care, în faza actuală a monopolismului statal, relevă
capacitatea din ce în ce mai scăzută, mai limitată, de a stăpîni
problemele criminalitaţii, de a elabora ş1 afI)!iloa strâite_g-11 cu
aaev~rat ehc1enW de luptă contr~ criminalităţii şi de tratament
al delincvenţilor .
2.2.10. lntreaga traiectorie a dezvoltării orînduirii capita-
liste, tot procesul maturizării capitalismului monopolist de stat,
reflectă în fapt - desigur un linear, mecanic, - .P~tat..QJ"'au::ă.
amplificare a cursului _şi_ armelor criminalită Ji...2.2,dîncir(l...
a impactului criminalită ii a repercusiunilor social-economice ·
ice ale a estui enomen m toate stratur1Te soc1e a 11
2.2.11. Criminalitatea nu poate fi permanentă fiindcă nici

criza sistemului capitalist - care, în ultimă instanţă, explică
dtît apariţia, amploarea, imtp'actul şi sfidarea criminalită·ţii cît
şi incapacitatea funciară a autorităţHor de a controla - nu se
poate adînci şi nu poate dăinui la infinit : pe o cale s·a u alta,
mai devreme sau mai tîrziu, în funcţie de condiţiile interne şi,
desigur, ,de situaţia internaţională, vor trebui smulse şi rădăci
nile eoonomico-sociale ale criminalităţii ; capitalismul monopo-
list de stat va trebui să iasă din criză. 30
So1utia f.yndamentglă capabilă să schimbe în mod real şi ra-
dical, calitativ, situaţia îri materie de criminalitate este cea
preconizată şi fundamentată de întemeietorii so:cialism:u1U!i ş,ti
inţifiic şi anume a lichidării relaţiilor de producţie capitaliste... a
tri!;cerii pe cale revoluţionară la o nouă societate 31, la relaţii
economico-sociale calitativ deoselbite de ,c ele capitaliste.
30 JVANCIU NICOLAE VALEANU, Criza capitalismului .. ., op. cit.,
p. 23.
31
In a cest sens, C. BULAJ, Premise ... , op. cit., p. 388 şi urm.
31
2.2.12. Aşa cum au arătat întemeietorii socialismului ştiin
ţific: ,,d~fiinţ,area proprietăţii private constituie cea mali Sll.ID-
cintă şi oea mai carooteristitcă expresie pentru a, desemna
transfOII'ma.rea întregii orînduiri sociale, trclir1Sfurmare care
deaur,ge în mod necesar din dezivolltarea inrliustriei, fiind de
aceea pe hU1Dă dreptate oonsilderată de comunişti oa revendicarea
µrirucipaaă" 32 •
2.2.13. Meritul istoric al întemeietoril:or sooialismu1ui ş-ţiin
ţific oonsistă, aşadar, nu numai în faptiul că au. definit ori~niea
şi esenţa criminalităţii în orînrl:uirea capitalistă în termenii pre-
cişi ai economiei politice, ci şi în împrejurarea să au mers în
analiza contradicţiilor capitalismului pînă la capăt, dezvăluind
tendinţa capitalismului de a se transforma în contrariul său,
de a crea premisele oibiectiive şi subiective ale revoluţiei socia-
liste, punînrl astfel în lumină adevărul că revolutia socialistă
es-te un proces istoric obiectiv care inaugurează orînduirea uma-
nismului real, practic, în care omenirea este, în cele din urmii,
izbăvită de criminalitate.
2.2.14. Mişcarea istorică reală sensul evoluţiei woceseZor
economico-sociale, duce, deci, obiectiv, către origanizarea socia-
listă a societăţii, a unei societăţi capabile cu adevă<rat să conso-
lideze premisele obiective şi subiective reale ale unei lumi fără
de criminalitate. Organizarea socialistă constituie, în adevăr,
oum s-,a spus strălucit de către secretarul general al paa.-tidiului
nostm, tov.arăşul Niico1ae Ceauş,esau, ,,slinguna cale de înlăiturare
inegaliităţilor, a asu,prio.-ii UlillU!Î. popor de către altul, a exploatării
şi asupririi maselor populare, de· realizare a unei societăţi mai
umane, mai drepte, mai bune, care să asigure tuturor cetăţe
nilor condiţii egale de muncă şi viaţă, care să permită afirma-
rea plenară a personalităţii umane a fiecărei naţiuni" :J3 - sin-
gura cale spre o lume fără de criminalitate.
31
MARX FR. ENGELS, Opere, vol. IV, Editura politică,
K.
Bucureşti, 1958, p. 373.
33
NICOLAE CEAUŞ.&SCU, Raport la Conferinţa naţională a
Partidului Comunist Român, 16-18 decembrie 1982, Editura pO'litică,
32
SEOŢIUNEA A III-A /_f~. /fr_~.- .t1~
0'3~ Funcţiile criminologiei ~-rt-~
Crimirio"logia, oa ansamblu teoretico-metodologk unitar, ca
teorie generală asupra cauzelor şi remediilor sociale ale crimi-
nalităţii, răspunde unor multiple funcţii.
(D Funcţia teoretico-explicativă.
3.1.1. Demersul stiin,ţific în criminologie este interdiscipli-

nar şi, totodată,
analitico-sintetic..; el îşi propune investigarea
criminalităţii,ca fenomen socio-uman, în toate articulaţiile şi
interrelaţ1ile sale esenţiale, cunoaşterea cu deosebire a etiolo-
giei c1iminalităţii şi analiza procesului luptei contra criminali-
tăţii.
3.1.2. Din perspectiva materialismului dialectic şi istoric,

criminologia este - în multiple sensuri şi într-un anume grad
- o ştimţă in.ţe_gra_!2are : ea ur · terea criminali-
tăţii, ca fţ~~ep fi9Bf?t-ist~& ai m 11, cunoş-
tinţele parţ{fe oeri1 d e e ştiinţe care abordează sau se
icpfOOCJ];QU numai ,.i.i1;ţial.r de ţmh¼eeaatiea eriwioaJi4:i~ ca feno-
men social şi anume, precumpănitor, statistica penală, demo-
grafia, informatica, pBihologia, psihiatria, medicina legală, cri-
minaldstica, sociologia, etica şi, de bună seamă, ştiinţele juri-
dice penale - dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul
execuţional penal. otJ.. ..........._ /4. ,.--...-f;;::.,._ "" , -------
3.1.3. ln acelaşi timp, criminologia, c ţ@Q5it · • §IJr 1
pra c
greaz
ele ec
sion , ca o rea _1 a e mam1că - în diversele sale ipos aze şi
in multiplele eUnţerrelatii.
ind de la complexitatea.,J.._
care o reflectă, mai
distri-
întîi,J
buţi
ale c
pena
a<:,esteia. Banoa de date statistice îngălduie, - în măsura în care
1- Criminologie 33
.,l.M
~c~torii statisticilor penale au fost unificaţi

la nivelul unui
singur organ central sau local, după caz, şi construiţi pentru a
furniza date complete, în special astăzi cînd sînt prelucrate •
prin ordinator - îngăduie, deci, a ne forma o concepţie uni-
tară asu.pre ţeptjjpţei eseutiale ÎP- eyq]µţja cciruipalită,tii (delin-
cvenţei), asupra o~ilatt~~iiewelwe şj alt:aţorii aie acesteia,
precum şi asupri jşţt( ~ teritoriale a diverselor grupe ori
categ01ii de infracţiuni şi a variatelor componente ale fenome-
nului criminalităţii. Dacă criminalo i ' · u le
oretico-ex licative este at·
( -.;-iijjjiiilii~p!iiii~ ~...:.;,:.;.;.~_,j,;:--=;=;.,~ ~ ~~~..-;;;.._.~~ u
statistica şi cu matematicile mo erne - prm va ·orifkarea ex-
perie ă contri-
bui rmi-
~ ~~~~.J.·
p
99 4.
Dat fiind •că fiecare · · · · • · cel mai
adesea g tcacţ , cum este
ce a crimma , etă asupra 1
a,c estui fenomen, deopotrivă la iaiJCe) wrrrestN; al şi la scara
fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, e necesar, să exami-
năm întreaga si::r;e c1f iadi'ci tmwati 1:Hn mai mulţi indicatori,
~ întres;uLsistem sau model căruia aparţine fie-care indica-
tor statistic privind criminalitatea. Ni'Ci unul dintre indi'Catorii
statistici nu trebuie să fie ş,yhpre · · · · ·· e
concluzii ie.cărui -
tate, caro urnizate -
nali cu datele furnizate de indicatori statistici privind con-
textul social-economic pe care atare indicatori îl măsoară şi îl
reiflectă.
Astfel, spre pildă, indicele lui ~us
operandi - folosit în
numeroasele ţări de organele de o ine inferfui: - serveşte,
mai întîi, în ordinea pra·ctică imediată, _eentru identificarea tin-
telor vulnerabile (în ·c ontextul extrem de variat al diverselor
verigi ale activităţilor economico-sociale) şi_ a ocaziilor ,,uşoare"
şi, deci, pentru a-2.irecţiong_ o p ~ activitatea organelor de
specialitate de ordine internă spre a~oca eveQtualităţile „tre-
34
cerii la act", adică riscurile comiterii de infracţiuni în atare
tinte şi spre a avertiza conducerea unităţilor socialiste (în sen-
sul art. 145 Co:d Penal) ori, după caz, persoanele fizice, ,,pre-/
vi'Ctimele", spre a înlătura eventualităţile comiterii de infraic-
ţiuni, adică situaţiile susceptibile să ofere ocazii pentru săvîr~
şirea de fapte penale. Totodată, examinarea indicţjpi lnj wedm
o eran · rmite criminolo ·ei în ordine teo ·ef • e baza
e a uarii complexe privind acelaşi indice, dar examinat în on-
iextul social-economk concret cu ajutorul şi a altor metode şi
tehnici, - cum ar fi, cea a sondajelor de opinii privindu-i pe
,,ocaziile uşoare" etc.,-~~~~~~~~~~~~~~~~~

rete viată
---
responsabilii unor atare ţinte vulnerabile ori cea a analizei
factoriale a perimetrului rncial-economi
e termen lu " a riscurilor i

cnmma 1 atii. Din consi erente lesne de observiat, atare eva-
hiări. în context social chiar a~.µ,~ogp[ jpdir.t.,al criminali-
tăţii, ca şi sugestiile pe care e antrenează, au, într--o măsură,
un caraicter,,,Wl)fiif1evtw,: criminologia însăşi - şi nu numai
pe merirlianul românesc - din pricina unor molive d:e; §@,SJl-
rjtate soci,a·lă este nevoită a păstra un oarecare car.ader confi-
~l...
Nu este mai puţin adevărat că, păstrînd îs lrWEtf caracter
confidenţial, cri~n~o~ia în temei~t ~~ ~"a)etegrn~ir-~~
plkative, relevQ
instr
:n
e masiur·
ic~torij ştaG,t( Ju~iliNi
ct"
h
· · · ă a criminalitatii ş1 a
vajoro
c e u or. 1 or ş1 ~mstanţelor în care-
aceasta se iveşte. ai mult, atunci cind -într-un model sau
sistem de indicatori statistici ai criminalităţii §e înglobează,
alăt~ri de J.ndicatorii de ordin penal si indicatori sociiajL şi •SP-
ilomici , baza de cakul astfe'l amplificată ~re aptit11dinţa să frr-
n~zeze informaţii mgi GGWP 1i.t.i Şi asupra contextului SOCllil ~.l
crimînalitătii, asupra ~tjqjpapţilgr la comiterea de infracţi-·
lIDi ca şi asupra virctimelo.r şi chiar să măsgare efi.~ieuţa me-
todelor de revienire i de a ăT re sodală-contra criminalităţii,.
să măsoare ţj'icjta~ tratamentului .Penal al de inrevenţilor etc.,.
într-un sistem (suibsis-tem) de drept penal şi de drept exe-cuţio
nal penal dat, concret-istori-o.
35-
.U.5. Statisticile oficiale oferă informaţii mm19i privind
criminalitatea relevatg, ceea ce reprezintă, cum se ştie, porţi
unea aparentă, de deasupra apei, a aisbergului, cu alte cuvinte,
nu ne oferă informatii asupra crimim1lităţ:ii reale.
Partea „ascunsă" a delincvenţei variază după diferite cate-
gorii ori grupe de infracţiuni, şi, de bună seamă, după diferite
sisteme social-economice. Criminologia studiază, ':wl§Ae în
robabil' si evaluează star-ea dinamica recum
nevazu a cnmin 1tătil a delincventei a itătilor

.e.c.,onom1c0yociale şi ~ întrudt înfaptuirea unor acţiuni e
prevenire şi de apărare socială împotriva criminalităţii, cu ade-
vărat efidente, implică nevoia unor informa.tu şţiintifice cu
privire la ,crimineJita±e~ reală._: simple impresii nu sînt7ndes-
tulătoai'.e dacă voim să definim, la un moment ~ a .~
~ dinamioa comp1etă şi impactul criminalităţii şj. ~
să definim cu maximum de realism consecinţele social-econo-
mi-ce şi umane a'lie criminalităţii. Detectarea _g;jmipa"Uti!H reale
- care este osi'bilă prin, SJ::)re ild - · ,anonime"
ori prin sonda. e ,ocia e confidentiale" e . - in
reco~n a 1 a ş1 necesară, după cum recomandabilă şi nece-
sară este măsurarea prin ~ i , prin utilizarea teo-
riei informatice etc., şi evaluarea impactului criminalităţii
reale.
O atare _măsuria~ poate fi obţinută prin ,~
dintr~~~ une~e ;w dat Jn_ _pra<;ti că .. r e z u l t a t . ~ ~
Astfel, stu'dii întreprinse în mai multe ţări occiJdentale, în
special î ~ din Europa occidentală şi în S.U.A. 3\
în privinţa unor infracţiuni mărturisite de autorii lor, au pus
accentul asupra_JJ.nei rliscrepante care există în:are fapfele anti-
social,Q_oficial înregistrate în statisticHe penalg_, şi număry!, real
de infracţiuni săvîrşite. Tehnlcii moderne de eşantioane şi de
sondaj statistic permit să se obţină cu regularitate ris12,unsuri
ou ,JUivire la s , 9 m p o r t a m ~ care întregeşte crimT:'
nalrtaîea reâiă, pe sectoare de conduite umane. Metode specia-
A se vedea, E. DOLESCHAL „Hidden Crime" - Criminalitatea

:1'
ascunsă, Crime and Delinquency Literature, vol. 2, no. 5, (octombrie
1970), p. 546-572, şi ROGER HOOD, RICHARD SPARKS, ,.Key
Issues in Criminology" - Controverse - cheie în criminologie (New
York/Toronto, M<:Graw-HiU, 1970, p. 11-79.
36 https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro
lizate ele evaluare permit să fie puse în evidenţă anumite tipuri
de diate. Analize multiforme bazate pe un complex de tehnid 35
şi chiar pe metode imaginative permit o perspectivă asupra
stării şi dinamidi criminalităţii reale şi oferă posibilităţi pen-
tru a sugera metode de control al acesteia.
In crimino}ogia socialistă problemele criminalităţii reale se
pun, de bună seamă, în termeni întrucîtva diferiţi de analiză,
deşi m etodele şi tehnicile de investigare nu diferă fundamental.
In prind.ipilu, în~tatea şgc1â:lis~ acţiunea legilrn· obiec-
tive ale constnucţiei socialismului şi maintării spre comunism,
cl~1l de ordine şi disciplină· instaurat în relaţiile interu-
mane în cadrul orînduirii socialiste, imprimă, la scară macro-
socială, o te1ţ · ~ · ~ a criminalităţii relevate -
re ec a a s atis- 1c, an de an, desigur cu ar icu an a ,1 naţi
onale variate de la o ţară socialistă la alta ; acţiunea legităţilor
obiective ale construcţiei socialismului şi comumsmu ui consti-
tuie' în acelaşi tim remise obiective care - în condiţiile exis-
tenţei şi întaririi c '!matului civic sănătos ce caracterizează
esenţialmente relaţiile interumane din societatea socialistă-
ali entează un curs cu o li- ie fu ment 1- descendentă a cri-
minalitatn reale. Dar cerce an nvmc cnmma 1 a ea reală
întîrzie să-şi publice rezultatele ... Atare cercetări şi rezultate
sînt, din cîte cunoaştem, extrem de promiţătoare întrucît ele
ocazionează sugestii apte să uşureze identificarea unor .anumite
puncte „fierbinţi" ale unor realităţi social-economice şi umane
şi pentru a bloca eventualităţile şi riscurile de oomitere a unor
infracţiuni. În adevăr, spre pHdă, anchetele ,Şociale anpni_me"
sau sondajele ,oonfidentiale" ce.Jind a detecta aria situaţl_i.lor şi
3:; S. GIORA SHOHAM, ,,A crosscultural research on the clynamics
of hidden delinqwncy and its possible control" - .,O cercetare asupra

dinamicei delincvenţei ascunse şi controlul ei posibil". A se vedea şi.
„Research for action in crime prevention : Report on the Interregional
Seminar on the Use of Research as a Basis for Social Defence Policy and
Planning" - Cercetarea {Pentru acţionarea in prevenirea criminalităţii :
raport asupra seminarului interregionial privind utilizarea cercetării ca
o bază pentru metoda de a,părare socială şi planificare (ESA/OTC/75/1),
şi M. A. GONZALEZ BEREHDIQUE „Consecuencias economicas y
socia,les del delito : nuevos desafios para la investigation y el pla-
neamiento" - Consecinţe economice şi sociale al delictului : date noi
pentru investigare şi planificare - Raport prezentat la al 5-lea Con-
gres al Naţiunilor Unite asupra preveniri1 crimei şi tratamentul delinc-
venţilor.
37
stărilor socio-umane ce întreţin cri0JiP1lJitaţe1a cegli, pot ofe.ri
con'Cluzii pentru eliminarea 11pgr rjjşfunoti h niv€lul unor ve-
rigi ale activităţilor economico-sociale, la nivelul comportamen-
tului unor microcolectivităti sau unor indivizi din cadrul aces-
tora ; cercetarea delilncwniei gcuey - pe seturi de comporta-
mente soda-umane, pe mecanisme, verigi, şi reţele de stări,
situaţii şi circumstanţe socio-umane ce conţin şi eventualităţi
de comitere de infracţiuni - este extrem___de fertilă pentru ş.ţa-
bilirea zonelor în care sînt maîfre~vent~ eventualităţile comi-
terii de infracţÎuni ori sînt matfrecvente situaţiile ce pot de-
genera în comiterea de infracţiuni, ca şi pentru int€rvenţii pre-
ventive, pentnu b}ooarea şi eliminarea riscurilor sau eventuali-
tăţilor săvîr.şirii de infracţiuni. Este ceea ce întreprinde, deo-
camdată timid, ceea ce trebuie să-şi propună criminologia
românească în stadiul a'Ctual, la orele maturităţii ei, deoarece
cercetarea delincvenţei „ascunse", a criminalităţii reale, con-
stituie una din căile extrem de promiţătoare pentru înfăptu
irea dezideratului funldamental al politi'cii penaie a partidului
şi statului nostru, potrivit cu care „prjncipala noastră preocu-
pare trebuie să fie de a~i împiedica pe oameni să comită aba-
teri, iar atunci cîn<l o fac, de a-i ajuta să S'e îndrepte" 36
3.1.6. Este de la sine înteles că ceea ce este nonnal sau
anornial într-o societate dată - inclu~nd proporţiile sale de
criminalitate - depinde ele rnai mulţi factori; şi tot de la sine
înţeles este faptul că noţiunea de criminalitafe poate varia în
timp, şi spaţiu ..,defirytja.ej jmildică fiip&j ÎP fonctie de sistemul
de valori socia e "r ' c 1 1 unui subsfatem de drept
'"'!-~~~.w~~c:.'.:o~n!:'S~tituind un fenomen social, economic,
politic şi juridic mul · , social- ce
J;?Qwjrn-mo~e etc., eopotdvă imediate şi a.e mai lungă du-
- rata, d i ~ şi indirect_g, viz1bile si invizibile, 111ateriale şi
psiho-sociale (repercusiuni asupra climatului psiho-social care·
este greu de de-limitat şi care este şi mai greu de cauntificat),
macro şi mi1croconsecinţe 37 ... Ştiigta s.rămin.olq,giej examinează
- în temei ncţiei sale teorewe-e25Pli._.igj1if - aceste 1on-
. fe Iasîndu-s la direrite ni el ',r i macro f microsociaie,
36 NICOLAE CEAUŞESCU - ,,Ra,port cu privire la realizarea
-
Hotărîrilor Congresului al Xi-lea, a Programului Partidului Comunist
Român şi la sarcinile de viitor", în - ,,Conferinţa niaţională a Parti-
dului Comuni,st Român, 7-9 decembrie 1977", Editura politică, Bucu-
reşti, 1978, p. 43.
38
etc., şi orientîndu-se în multiple di-
întmcît atare cons·ecinte ,îr1 ider1Wcaţ~ ne-
.. ,. . ·t rnl t'vităt·· · · · · · · si de
jpâJ;jţi,r şi multisectorial deoarece consecinţele criminalităţii
sînt · · econo, 1e, în viaţa socială, în starea de spirit
a populaţiei etc. riminologia are ca preocupare, în această
privinţă, a răspunde la următoarele întrebări :(asupra cui sau
asupra căror ru:ocm;e. fenomene şi fapte - social-economice -
se ră'Sfrîng ipnşecintele criminalităţii ? Numai asuprn delinc-
ventului sau şi asupra victimei, ori asupra ambilor şi, în plus,
asupra familiilor lor ? Asupra e9onomiei sau asupra stării de
spi1it a populaţiei ? E!._oblema si solutii_k. <;Qnsecinţelor crimi-
nalităţii sînt integrate problemelor şi soluţiilor adoptate pe
plan naţional pentru dezvoltarea economi.co-socială, pentr'Ll
progresul social, întrucît anihila'l·ea .consecinţelor criminalităţii
condiţionează progresul social. De aceea, criminolo2ia este pre-
n,sppată •p~ de G rarte, de a · ,. . · i ev I im actul sau .
repercursiunile criminalitătii i t!" a ro une o tiuni entru
a măsura cît mai exact - cu mijloace m orma 1ce, statistice,
eco"nomice, tehni•ce, etc., moderne - gradul de impact sau în-
tinderea conse•cinţelor criminalităţii deopât.·ivă asupracetă
ţenilor cît şi asupra vieţii economi-co-sociale, iar pe de altă
parte, rin inovat·· - · lica e ti
gitime pentru a consecintele
bi e a e criminalităţii şi a avoriza, ast erea
criminalităţii î111săişi.
3.1.7. Un centru de interes cardinal în cercetarea crimino-
logicăîl f armează p_roblemele cauzalităţii criminalităţii, ca fe-
nomen socio-uman.
În ceea ce o priveşte, criminologia socialistă abordează
problemele cauzalităţi criminalităţii în cadrul unui context
37• Aceste aspecte au fost reamintite în analiza unor probleme
ridkate de criminalitatea de pe alte meridiane. A se vedea, de exem-
plu: MANUEL-LOPEZ-REY: Crime: An Analytical Appraisal" (Cri-
mfoalitatea: o B!J)reoiere anali.tică) (New York, Praeger, 1970) ;
S. C. VERSELE : ,,La violence institutionalisee" - Violenţa instituţio
nalizată - raport prezentat la al 23-lea Congres internaţional de cri-
minalogie, Maracaibo, Venezuela, 28 iulie - 3 august 1974; IAN
TAYLOR: The New CrJ.m.inalogy: For a Social Theory of Deviance"
- Noua crirrninalogie: pentru o teorie socială a devianţei - (London,
Rutl'edge and Kegan Paul, 1973).
39
wcial-economic, istoriceşte condiţionat, din perspectiva filoso-
fiei marxiste cu privire la dialectica raporturilor dintre exis-
tenţa soctală şi con 9 tiinţa socială, dintre obiectiv şi subiectiv,
dintre posibilitate şi realitate, dintre necesitate şi întîmplare,
dintre "b · necesitate etc. ; ea e;xaminează problemele
criminalitătii în "/JJ,mina universale a cauzalitătii, tinînd
seama, ot a ă, de modul în car ac ,1oneaza egea unităţii şi
luptei contrariilor în cadrul realităţilor concret-istorice diferite
de Ia o tară sociaJistă la alta . 38
Un interes deosebit pentru cunoaşterea problemelor cauza-
lităţii fenomenului criminalităţii, ca şi a altor fapte antisociale
- astfel cum se înfăţişează în societatea socialistă românească,
în stadiul actual al evoluţiei sale - prezintă concepţia înte-
meietorilqr socialismulnli ştiinţific prLvind)n~l'aJctiunea UiPtx;e.
• · 'O i fenom ,eco ornice i sa.ci -;umane, concep-
ţia lui V. I. Lenin privind etiologia oomjp exa .a onmmalităţii în
societatea socialistă - care învederează· că, în esenţă, orimina-
Jitatea constituie un fenomen străin naturii socialiste a orindui-
rii social economice, că rădăcinile adînci ale acestui fenomen
supravieţuiesc din vechea orînduire capitalistă, cauzele · şi con-
diţiile acestui fenomen socio-uman manifestîndu-se într-un mod
specific în orînduirea socialistă, diferenţiat în raport cu reali-
tăţile concret-is,torice din fiooare ţară 39 precum şi poziţiei
partidului nostru în problema contradicţiilor din societatea
socialistă românească contemporană, 40 în problemele Luptei
38 A se vedea - asupra problemelor cauzalităţii criminalităţii în

societatea socialistă, - dintre lucrările din literatura sovietică :
V. N. KUDREA VŢEV - ,.Cauzalitatea în criminologie", Moscova, 1968,
p. 161-170; I. I. CARPEŢ, A. RATINOV - ,,Conştiinţa juridică şi
.cauzeie criminalităţii", în - ,,Statul şi dreptul sovietic", nr. 12/ 19ti8,
p. 50-53 ; I. I. CARPEŢ - ,.Problema cauzalităţii", Moscova, 1969,
p. 101 şi unm. ; A. B. SAHAROV - .,Despre trăsăturile antisociale ale
personalităţii infractorului", in - ,,Statul şi dreptul sovietic", nr. 10/197G,
p. 110 şi urm.; din literatura jugoslavă, a se vedea, MILAN MILU-
TINOVICI - .,Tendinţe de bază în criminologia contemporană", în
,,Congresul al VIU-lea de criminologie', Belgrad, vol. I, 1973 (în tra-
ducere românească la Ministerul justiţiei), p. 3-5.
39 A se vedea, C. BULAI - ,,V. I. Lenin despre fenomenul cri-
minalităţii şi despre politica penală a statului socialist", în - ,,Revista
română de drept", nr. 5/1970, p. 50-60.
1,o A se vedea, NICOLAE CEAUŞESCU - ,,Raport la Conferinţa
'nJaţională a Partidului Comunist Român, 16-18 decembrie 1982" Edi-
tura politidl, Bucureşti, 1982, p. 38-41. '
40
pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii şi a altor mani-
festări
de încălcare a legaJ_ităţii. Iii
G),!_uncţiile aplicativă şi prospectivă.
3.2.1. f'.e]llJtle:nitatea· PLolzl§;melor cauzalităţ_ii criminalităţii
în societatea socialistă românească - :e_roblemr pe care .le in-
vesti l " vir u e · · sale ractrce,
spre la nivelul di-
verselor ro ş1 a egorii ru, precum şi la scara
fenomenului crimin 1 aţii în ansamblu şi a oferi, astfel o bază
pentru cunoaster~ v e ~ . eseru;iQlă, ~riZll!nali@tii şi pen-
rlirecţjqpare~ e către fa.aorii de decizie â" intervenţiilor
tru p)ja
preventiv-educative - se datorează împrejurării că, fiind esen-
ţia•lmente o problemă de comportament, crjminalitatea implică,
prin definiţie, influente extrem de diverse si din multiple ori-
zonturi : biologice/ psiho-neurologice t şi psiho-morale, sociale,.
e2"onomice, edudţionale ş.a. ; c,omjnaJiţşţea se manifestă1
esen ialmente ca un enomen socio-uman de inadaptare sau
neintegrare socială a, unor indivizi, ,la condiţiile matelia e şi
spirituale ale societăţii socialiste, !~ exigenţele legii penale.,,.
care exprimă voinţa şi interesele oamenilor muncii, ale între-
gului popor.
Ca fenomen socio-uman, criminalitatea, apare pe o altă or-
bită şi evol1Uează potrivit altor legităţi - esenţialmente sto-
hastice, probaibiliste - decît oovkşitloarea majori.tate a fenome-
nelor şi proceselor economice şi sociale care, ele, asigură şi
ex,primă vialbilitatea şi funcţionalitatea sistemului social socia-
list şi cadrul în care se îrufăptuieşte strategia edificării socie-
tăţii socialiste multilateral dezvoltate.
Orbita specifică - tipul specific de cauzalitate - din care
se iveşte criminalitatea relevă marginalitatea acestui fenomen
socio-uman în perimetrul societăţii socialiste ; metamorfoza şi
" 1 In acest sens, a se vedea, NICOLAE POPOVICI, - ,,Politica

Partidului Comunist Romdn de prevenire şi combatere a faptelor prin
care se încalcă legalitatea socialistă", in - ,,Revista română de drept",
nr. 1/1982; ,p . 3 şi urm.
41
evoluţia crimei şi criminalităţii se produc după legităţi statis-
tice.
<;r_iminalitatea agare însă în~nili.tŢile dinaw1_CJ 1 cdnţrawc.:-7•
t ·· a , elor 1 fenomenelor social- cono ce e.duca-tio....-J
na e. culturale_ etc., î-p- coodiţii~e _ex~stent:i unorfs·9ptrg@j7tij îq_
1
unefe ver · reahtat , so ista romaneas'Ca, m sfera eco-

nomi , lă, în domenirul mai a es a e uca în sistemele
învătămîntului culturii i altele 1, as e nn , une e m efec-
tele con ratlicţiilor din ca rul activităţilor desfăşurate la nive~
lul unor verigi are proceselor social-economice, educaţionale,
jud~ciare etc., se pot intersecta şi pot să interacţioneze QJI GQU;
trndwtjile proprii procesului de formare a perş@alitătii ugor
jndi~, deci, cu structurile de personalitate deficitare - pot,
·cu alte cuvinte, să conţină, în circumstanţe specifice, germe-
nele şi unei variante de comportament antisocial, pot crea
şi posibilitatea săvîrşirii de infracţi,uni.
~rsele sodo-umape ale cri10inalitătii - pe care le investi-
ghe za criminologia ca ştiinţă, în nă . ţa de a oferi mwele
de celatii. cauza)e fiid:e]e ixalit®,i. s •ceptiibile să ·o cazionez·e
intervenţii preventiv-educative - nt prin urmare, în mod
esenţial, ·-·~---· · C ar 1Si obiective i
secundare, imediate si me 1 menifes e sau atente, mai
vechi sau mai noi, cu a,cl)urre instantanee sau cu acţiune de
oarecare durată, cu caracter intern dar influenţate şi de acţiuni
venite din afară, de poluare morală şi intelectuală, cunoscute
sau... încă necU!l1oscute, fiindcă c1iminalitatea înmănunchiază
şi multe impooiderabile.
3.2.2. Să adăugăm că, fi s•ocio-

umane ale cr· i , 1 a rîndul lor for mtr-o
serie de "ri, situatii si circumstante socio-umane, care au o
con gura.ie, o reu a e specifică şi o m ens1 a e n , cel
puţin în timp, în spaţiru, şi în raport cu istâna lor ; au, âesi-
gur, şi o mişcare specifică, contradictorie. Nu mai puţin, an-
samblul surselor socio-umane ale criminalitătii relevă verita-
bile reţele de factori indivilduali şi sociali, c~re sînt puternk
ancorate în cai:itingent zona cauzalitătii criminalităţii include
n~itatea examinării atente a contmge~ ştiut fiintf că,
locul ş1 rolul diverselor surse socio-umane în etiologia crimi-
nalităţii este extrem de mobil, schimbător, că diverse sume
socio-umane îşi pot schimba locul şi rnlul lor în procesul
42
cauzalităţii concrete, atît la nivelul fiecărei componente cît şi
la scara criminalităţii în ansamblu.
Este evident că, surse'le socio-lll!mlc3ne ale criminali-tă ii în
societatea socialistă romaneasca nu m erac. oneaza genetic cu
necesitate istorică ci cu o necesitate în sens statistic, hmdcă
interacţiunea genetkă în fapt a diverselor stări, situaţii şi cir-
cumstanţe individuale şi sociale din reţelele de surse ce încă
întretin criminalitatea, deşi nl\l este imposibilă, contrazice în
sociaÎism necesitatea istorică. ·
De aceea, tocmai pentru că nu este în ultimă instanţă de-
terminată de structura sistemului economico-social al societăţii
socialiste româneşti, criminalitatea - deoarece constituie o
maladie a treoutului - se înfătisează ca un fenomen s·ocio-
uman anacron,i,c.
h1> temeiul functigi sal@ rrecUce, criminologia socia-
listă · ne i so acto esentialmente tabloul de retele din
cons a e stări, situatii _si · circumstante s·oci-e-umane care
au interacţionat în cadrul determinismului specific criminali-
tăţii la nivel maicrosocia'l, p categorii şi grupe de infra ~ ţiuni,
de infractori etc., î1~!§;!:==s!:=d;;e!;~:=lilllj;::!l - pe baza studiului
naturii interacţiunilor genetice d · materializate în compor-
tamente infracţionale - dir . a sau tendinta esenţială de re-
aeariţie probabilă a unor ai are m rai JJ gyuzal,e şi, toto'dart:ă,
sugerînd eventualităţi pentru optimizarea intervenţiei preven-
tive şi curative, pentru sporirea eficacităţii muncii de preve-
nire şi combatere a criminalită·ţii, la nivelul sistemului demo-
craţiei socialiste româneşti sau a diverselor sale verigi.
3.2.4. U.11.. alt centru de interes de importanţă capitală pen-

tru criminologie îl constituie woblernele prevenirii Si comba-
terii crimipglit{iţii. Prin funcţiile sale p,ractică şi prospectivă,
..
criminologia urmăreş1e să ofere un răspuns rnu-W,p)r]or nevoi
ale perfeoţi<onării lupt,ei contra criminalitătii.
In ceea ~e o priveşte, criminologia socialistă românească,
răspunzînd acestor funcţii, îşi construie.şte explicaţia privinld
prevenirea crimina-li·it_ăţii şi apărarea socială a valorilor ocrotite
de legea penală, pornind de la investi rea modului în care se
43
înfăptuieşte în practica socială şi judiciară lupta contra cri-
minalităţii şi tratamentul delincvenţilor, de la obiectivele şi
căile fundamentale de realizare a strategiei româneşti de pre-
venire şi combatere a criminalităţii - strategie stabilită în
programul partirlului şi în dooomenteh:! cu privire la sbadiul
actua:l a,l edificării sociialismului în ţara noastră ad01Ptate în
unanimitate de Conferinţa naţională a P.C.R., din 16-18 de-
cembri·e 1982.
Criminologia, în spiritul practicii revoluţionare a partidului
nostru - m re~lizarea funcţiilor sale, pr.actLcă şi prospectivă
- construieste i refnnoie te mereu, e baza realitătii f o-
menu ui criminalităţii afht în ,permanenta mişcare, modvf[ ~-
nate de scenarii entriu ro rame de revenire 1 com atere
a cnmma 1 aţii, pentru interventii reventiv-e 1c i şi pen-
tru sporirea eficaci a ,li tratamentului de resocializare a delinc-
venţilor. Demersul teoretic în criminologie tinde la permanenta
verificare a veridicităţii şi eficacităţii modelelor de sisteme de
prevenire a criminalităţii, de apărare socială a valorilor ocro-
tite de legea penală şi de tratament efi,cace al delincvenţilor,
în pra.etica socială de prevenire şi combatere a criminalităţii
- singurul criteriu al adevănului ma.delelor şi scenariilor teo-
retice pe care criminologia le elaborează.
In virtutea f~octii)9_r sale 9 pljcativă şi prgspeclivă , crimi-
nologia socialista romanem,,că reconstituie în esenţă, pe de-o
parte, s·stem-lll activitătilor de revenire rimară i secundară
a crimina 1 aţii iar pe e altă parte, sistemu e apărare socială
contra criminalităţii şi de tratament al delincvenţilor;. ,rn.-
r~a~ă metode şi tehnici ® perfectionace a formelor de plani-
hcare şi infă tuire a luptei contra criminaHtătii sprijinind
ast e pra.etica socia ă ş1 JU: 1ciara spre a acţiona cu deplină
eficienţă „pentru perfecţionarea în continuare a relaţiilor so-
ciale, a formelor de conducere şi planificare, prin creşterea ro-
lului maselor pn,pulare în conducerea tuturor sectoarelor de
actirvitate" t:2.
Pentl'u a răspunde funcţiilor predică şi prospectivă, cri-
minologia socialistă românească încearcă - într~buinţînd şi
'
2
NICQLAE CEAUŞESCU - »Raport la Conferinţa naţională a
Partidului Comunist Român, 16-18 decembrie 1982", - Editura poli-
tică, Bucureşti, 1982, p. 38.
44
integrîndu-şi metode şi tehnid moderne statistke, economice,
matematice, informatice - să măsoare şi să evalueze eficienţa
diverselor procedee sau modalităţi (forme) concrete de reali-
zare a prevenirii criminalităţii şi de apărare socială contra cri-
minalităţii, în vederea muitiplkării opţiunilor de intervenţie
preventiv-educativă cu n<>i modele care să serveas'Că obiectivu-
lui sporirii eficienţei strategiei şi practicii luptei contra cri-
minali tăţiL
CAPITOLUL III
METODE Şf TEHNICI DE CERCETARE lN CRIMINOLOGIE
.}. ~ SECŢIUNEA A I-A

@-. ~terialismul dialectic şi istoric - baza teoretică,
r~isterniologică, metodologic~ şi axiologică a criminologiei
1. 1. Fyosofia marxj,stă. .- dialectic _şi is to-

rÎJC - r rezintă .c . itor teoretic, epistemio-
logic, meto ologk şi axiologk al criminologiei socia rn .
Ca fenomen socio-uman co:ncr~t-istorjt;, criminalitatea poate
fi înţeleasă cu adevărat ştiinţific, în esenţa şi cauzalitatea sa,
numai dm ers ectiva mat . · -· · · a sist ului
social glo al Jn care se manifestă, din perspectiva legilor dia-
lectiicii materialiste, a inteooependenţei dintre factorii obiec-
tivi şi subiecti•vi, 1 dintre necesitate şi întîmplare, dintre po-
silbilitate şi realitate, în procesul evoluţiei societăţii. Dialectica
materialistă este singura metodă animată de spirit ştiinţific
în sensul propriu al acestui cuvînt şi, de aceea, ea constitiuie
un instrument sruperior de analiză a crimei şi criminalităţii,
ca realiităţi socio-umane ivite într-un roadru sociail istoric oorn-
.:,et, determinat.
1.2. Cr~ma si criminalitatea, ca şi procesul luptei contra
criminalităţii sînt de natură dialectkă deoarece sînt plămă
dite din elemente contradidoriL Astfel fiind., şi gîndirea care
trebuie să le oglindească exact, e ne,c esar să fie tot dialectică.
1 A se vedea, ION TUDOSESCU, MIHAI FLOREA, CORNEL
POPA şi colaboratorii - ,.Materialism dialectic şi istoric", Editura
didactică şi pedagogkă, Bucureşti, 1976, p. 31 şi urm.
46
1.3. Di,alecti,ca fjinid c:;;;:qenW expe-rienta
cercetătoru.f o întreprinde cu privire la crimă şi criminalitate,
car,e
cu privire la ,trăsăturile struieturii de personalita,te a ceior ce

au participat la comiterea de infracţiuni şi, totodată, cu privire
la procedeele (metodele şi tehnicile) de prevenire şi combatere
& criminalităţii - in prima fază a desfă~mărjj ei Ha$domină
ele · · · omentul luării de contact cu fiz10nomia,
ou m ,u şi oi,ro1.11mstanţele în rare au fost savirş1te iJ:l rra1cţi
unile concrete din cadrul eşantionului de fapte penale supuse
analizei criminologice, astfel cum acest mod . şi 1;_ircumstante _
- reale i personale - au fos( retlnute ud1ci n r ele
p~ale soluti•ona e efinitiY, în._:mâterialele statisti1c# şi în d,Q;-
sarele organelo·r de stat ce asigură tratamentul şi resociali-
zarea deliicvenţiw .
In acest rim moment al demersului
fraict1onale su. use •cercetărn ni se 1n a
adesea, s ranil incoerente făr • v ·
tru a e egaja esenţa şi, mai ales, cauzalitatea lor trebuie să
de,p~im aparenţa , să examinăm crima şi criminaJitatea ca
structuri, într-un context socio-uman în care s-au săvîrşit în
cadrul structurii şi funrcţionalităţii sistemului social global, al
legită,ţilor obiective care cîrmuienc sisţemul social global, al
interoepend.enţei şi interacţiunii acestor legităţi cu legităţile
probabiliste ale criminalităţii, ca fenomen so-cio-uman.
1.4. îe)@5îp e la faptele i racti aşa cum ele au fost
săvîr ite m , · ivă i cu st ons tate în ro-
cesul p ale, e 1 crimina ita ea
releva
uman s1, e ună seamă, cu realiţă-ţile economiJce, organiza o-
r1'8e, cultural , e!d.U!Cationale etc., dm_ care a,d ie ers - ~ -
tarea orimi:nolo ilcă internei a met1Jodla ·,a ecti1oă i ani-
mată de spirit materi.Ja:list, ţrece d,e la sensiJbil la lq~. de a
1
siggular şi contingent la general şi necesar, la cauzele..Ji
cau~al i.tatea criminalităpi, de la msuşirile singu:Lare ale diver-
selor fapte penale comise la ansamblul atributelor care defi-
nesc criminalitatea ca fenomen socio-uman, a,dkă, la esenţa
acestui fenomen.
1.5. Deductia esentei şi cauzaliţătij criminalităţii nu ~ .
cum s-ar putea crede, o tesătură de păianjen, ci Q operaţie la-
47
gică. ce se alimentează din observarea atentă a faptelor infrac-
ionale i a circumstantelor în care ele au fost comise şi din
formularea ipotezelor cauzalităţii în raport ş1 m con ormiti!.te
c'i:iexuberanţa surselor s·ocio-umane, d!D decelare ·~e1a-
tiilor fa · · subiectivi i obiectiv• socio-umani a căror in-
teractiune rovocat î a întretinut crima ş1 cnmina ffâtea,
din verificarea mereu înnoită a ipoteze or cauza 1 a ,u m prac-
tioca socială , în mişcarea procesuLui luptei contra criminalităţii
într-un cadru concret-istoric.
Gî e · • ' n criminolo ie este c eatoare construc-
tivj, deoar~e - trecîilid sau înaintînd e a apte e i _rac-
ţionale concrete la sursele socio-umane din care acestea au iz-
vorît în condiţiile unei anumite perioade istorice dintr-o orîn-
duire soci,ală, la · terrelaţiile acestor surse socio-umane şi
apoi, la legităţile s a 1stke care guvernează starea, structura
şi dinamica criminall "ţii şi care expli-că apariţia şi metamor-
foza acestui fenomen reconstruieste modele cauzale o erite
dis ersat în realitatea socia a o iectivă, după cum reconstru-
ieşte modele ale st1iategiei şi tact1,c1· or e .prevenire şi comba-
tere a crimei şi crimina1ită~ii, toate după • modelul reali tăţil
sociale, SUJb forma concentrării esenţi,ale.
Un atare demers creator se desfăşoară în criminologia socia-
. \ listă, în sensul constructiyitătji mimetice 2, g_rin ~mbinarea ana-
'C,.~-'™::-S~ a inducţiei cu dgdyctia în unitatea or dia-
lectică.
1.6. In consecinţă, în lumina dialecticii marxiste, cunoaş-
terea esenţei şi c l'tăţii crimei şi criminalităţii I a indivi-
dualităţii participanţilor - autori, coautori, instigatori sau .corn- .
plitei la comiterea de infra:cţiuni, pe de o parte iar pe de altă ·
parte, întclegerea esenţei, r..esurselor, dispon1bilităţilor şi cali-
tăţilor strategiei şi tacticilor luptei contra crimina i · ..
alităţii contradictorii a acestora, implică mai într anal'
te~tică adecvată cerintelor obiec u ui, adkă o an . 1za care
pune şi PW§trnune problema, pe e o :parte a desfacerii compo-
nent~lor sau surselor socio- umane ale crimei şi criminalităţii,
deci o izolare arti iciafă" a n blulu · de • · situaţii şi
) ciroumstanţe socio-umane (bio--ps1 o-6ocia-le, educaţionale, eul-
2 A se vedea, ATHANASE JOJA - .,Cu privire la dialectica mar-

xistă", in _.,Logos şi ethos", Editura poUtlcă, Bucureşti, 1967, p, 222.
48
turale şi nu în ultimul rînd economice etc.), c-are au contri-
buit la apariţia crimei şi drciminalităţii iar ,pe de altă parte, a
~es1uşirii şiliuţeregerjj raporţnjpi. a interrelatiei, a complexi-
tăţii şi variabilităţii dependentelor crimei i criminalitătii de
~onSltelatia surselor obiective şi subiective socio-umane.
1.7. ;Dialectica marxistă sugerează că. la acest nivel al
analizei cauzale a crimei i criminalitătii e necesar, spre a
i ent1 1ca s-pec1 icitatea determinismului soc n al crimei
şi criminalităţii - determinism concep1,1.t---de marxism ca o re-
zultantă a interacţiunii unei multitudini de factori obiectivi şi
subiectivi - e necesar, a . . . . ·i'i a nwWei
1
căreia · · -unume
eoarece
ac,mn dintre
sursele social-umane - îşi pune, după logica sa interioară,
diferenţiat, pecetea constrîngătoaTe asupra comrportamentuiJ.-ui
partidpanţi!lor la să•vîrşirea de infr.acţi-uni...
1.8. A analiza~ i._ cau

a deslu i ansarru lu însuşirilm
men:ul infracţ10na precum şi
mină · rădădni!le socio-uman
prinlde ~ finalit•a tea
sun e prevemre şi de
- îns nă cu a.lte
interac ·i socio-
' nomica ermi.nat eţine crima ,şi criminalita-
anismul sistemuzu· de ă-
ială împotriva criminalită
.....,---,~.,._;;,,.....;....-..,.;-:-'-'--:----
r ale descompune într-o
e7.:.eg 3_cfr<2.E9triva a crimei
•~~,::-:~r=~-=-.~7 ~-':':~=-:.::-=-"~e prevenire şi co1n5Ji~re
să dezvăluie 1 · ta-
s 1ce care guvernează atît starea cit si cauza ita ta-
morfoza cnme1 s1 cnmma· 1 a 11, pre.cum şi principiile şi izvoa-
rele strategiei şi tacticilor de' prevenire şi de apărare socială
contra criminalităţii.
:i A se vedee, în acest sens, CONDJLLAC - ,,Sintaxe'', III, 171,

aipud ATHANASE JOJA - "Cu privire la dialectica marxistă", op. cit.,
p, 224.
4- C r iminologi e 49
\l'"'-"'Ui-'-V-~
'
1.9. şi crimina1itătii pe baza 5'qiglfCtl$i
marxiste · sur · numai a relatiilor
1i•univoce oenrntare între cauzele socio-umane şi cnmina 1- 1
tate, :ci si a m , · în care reteaua d · ·· • · • are
psihosocia e ş1 c iar 10 o I'Ce me, iaza m erac mne ,
crimei şi criminalitaţii gradului e influenţa pe care a exer-
citat-o fiecare din componentele multiple ale reţelei de con-
diţii care au înlesnit · sau au favorizat .acţiunea· -c auzelor indi-
viduale si sodale ale criminalitătii.
Tinzî,~'d să surprindă automişcc~rea, · complexitatea şi iden-
titatea concretă şi contradirc torie a fiecăreia dintre componen-
tele socio-umane ce formează antecedenta contributivă a cri- 0
mei_ şi criminalităţii, \?liahZ) criminologjc ă tinde către univer-
l
salul abst · , eci către not le sau îns inie cardinale ale
ţj, · eei:":e e ·· ·- • ti "în
C Îip pr-oba ilişt ÎP ewaJogia grimjnr alită.tii. . >-
1.10. Ana1liza esenţei şi cauzalităţii crimei şi criminalităţii,
des•com unerea cons-telatiei sumelor socio-umane si stabilirea
1 • J-atiilor acestora într -e le i într ele si condiţii e alea-
torii care le-au întretinut în r-ocesul ca a al cnmma 1 ţu,
ca ş1 ana, 1za sistemului măsurilor de luptă împotriva crimina-
lităţii C,,Q,nstituie, în concepţia materialismului dialecfa c şi is- ' 1
toric, un moment uecesac dar DJJ şi ~nficieot pentrn cunoaşte

r,e a completă, multilaterală 5 a cciroinaJjtăţii · .w,aliza se s_ere
întregită cu sinteza.
1.11. Una din regulile metodologice de bază ale diale'Cticii

marxiste fiind aceea de a nu se opri în -c ercetare la universalul
abstract, rezultat al anaiiizei, ci a_se ridica de la acesta la uni-
versalul r.~;5ret care îotcychipeâ2ă _ .in :el ...a.?of{ă-tia particuîâ-
'rulm, aln 1vidua·I ului, a sirllgul:ar.ul"ui 5 bis, cerne area crimei şi
cHmin.alităţii imjplică, î,n -l1Umina a1oestei regiuli, şi sinte:re; con-
&·ecventă analizei, sinteza în cercetarea criminologiică este cea
care permite degajarea legităţilor statistice, concepute ca ten-
dinţe esenţiale, ca relaţii neioesare şi generale oare exprimă - Ila
nivelul ansambliUlui faptelor penale comise în cadrul social-
t, In acest sens, ION DELEANU - Biologie şi drept" op_ cit.,
p. 48-66_
5 A se vedea, C. aULA[, - P.remise ... op. cit-, p. 391 şi urm.
5 bis In acest sens ATHANASE JOJA - Cu privire la dialectica
marxistă, op. cit., p. 224.
50
eoonomk considerat, istori'Ceşte determinat - raporturi de cau-
zalitate şi oare se caracterizează printr-o constanţă şi o repeta-
bilitate relative, în contextul anumitor condiţii şi procese so-
cio-umane date. Mai multGintezâ"l în cercetarea criminologkă
îngălduie să se stabilească gradul de eneralitate si sfera de
aplicaţie a re .nlor legice dintre procesele sooio-Jl'(Qf!D:e din
cai"drul rerlr"tăţii unui anumit sistem social-global, pe de o parte
şi criminalitate pe de altă parte - îngăduie, totodată, să se
idenţLfif'e
$ZA
legitătile care cîrmuiesc procesul de preygnire
c::s ..__ •
şi de
q.l:fl:,rare socială contra crimina-litâtii si re]atia cauzală a acestui
proces cu structura sistemului social, ca şi relaţia cauzală între
funicţionalitatea sistemului social global şi mişcarea contradic-
ţiilor acestui sistem, pe de o parte şi funcţionalitatea şi meta-
morfoza sistemului de măsuri de prevenire şi de apărare soci-
ală contra criminalităţii, pe de altă parte ş.a.m.d.
1.12. N;ici proiblema determinismului socio-uman specific al

crimei si crri.minalităţii, nici problema luptei contra criminali-
tăţii nu pot fi aiboridate, prin urmare, decît prin analiză sj şjn
teză, pÎ'in inlduictie si delducţif : unitatea şi complementaritatea
lor asigură feoundit-atea gîndirii şi .eficaoitatea rezultatelor deo-
potrivă în cercetarea apli1cativă cît şi în cea fundamentală în
problemele crimei şi criminalităţii şi în cele a1'e luptei împo-
triva criminalităţii.
1.13. Unitatea dialecticcă si complementaritatea analizei şi
sintezei a induotiei i deductiei - legate între ele, -c um spunea
Fr. Engels, în mod necesar 6 îndreptătesc a Hcarea di eren-
ţiată a lor în cercetarea problemelor crimei şi crimjnalităţii,
adică ,a fiecăreia la locul ei 7 .
1.14. Oaracteristica esenţială a metodei diale.etice animată
de spirritul materialist se relevă a fi, şi pentru gî~irea şi cer-
6 FR. ENGELS - ,,D'ialectitca naturii", p. 255.

7 ATHANASE JOJA - ,,Studii de logică", Nol. I, Editura Aca-
demiei, Bucureşti, 1960, p. U9, şi urm.
51
cetarea criminologică, ,,q_ăruirea completă vieţii ob..!_~ctull!:!",
după expresia lui Hegel din „Ştiinţa logicii", considerată . de
Lenin - în cunoscutele -16 puncte formulate în „Caiete filo-
sofi.ce" sub impresia .proaspătă a acestei opere - ,,drept ,cea
mai bună expunere a dialecticii" 8 .
1.15. Mefsde dia"ecţică animată de s:picit materialist ni se
înyj.tise..azfj ca PD c:wpiex; de yarjate_şi mobile mocedee as;
analiză si sinteză a crimei şi criminalităţii, desfăşurate ,.pe
multiple plan,u ri - o metodă de cerceta1·e şi descoperire a
,,celor mai multilaterale raporturi dialectiee" 9 dintre faptele,
fenomenele şi pl"ocesele socio-umane care interacţionează în
cauzalitatea crimei şi c11iminalităţii în contextul unui anumit
sistem social, deci, o metodă în principiu liberă, nelegată de
nici un fel de teză, deschisă, care, prin consecinţă, presupune
aiportul si i;J.}to·r metode particulare de cercetare a problemelol."
criminalită,ţii şi a celor ale luptei împotriva acestui fenomen.
Problemele ,criminalităţii au o natură pluridisciplinară 10,
cel"Cetarea lor implică o abordare şi cu .ajutorul unor
metode particulare împrumutate altor ştiinţe : matematicilor·,
statistidi, informatidi, demografiei, sociologiei, psiihologiei,
pedagogiei, medicinii legale, criminailistidi ş.a.
1.16. Examinarea deopotrivă la nivel conceptual cit şi pe plan
operaţional a criminalităţii - ca fenomen socio-uman complex
rezultat dintr-·o multitudine de factori economici, sociali, cul-
turali, istorici şi politici ş.p. - necesită, în adevăr, apelul la
a:lte discipline şi adecvarea metodelor acestor ştiinţe atît la
studiul criminalită,ţii cit şi în investigarea problemelor luptei
contra criminalităţii.
8
V; I. LENIN - ,,Caiete filosofice", în - ,,Opere", vol. 38, Edi-
tura pol-itică, Bucureşti,
1959, p. 215-216.
9 In acest sens, D. D. ROŞGA, - ,,Recitind logica lui Hegel", în
.,Rev ista de filozofie", nr. 7/1965, p. ~40.
10
A se vedea, .,Sixibme Congres des N.a,tions Unies pour la pre-
vention du orime et le traitment des delinquant", Nations Unies, New-
York, 1981, p. 57.
52
SECŢIUNEA A IiI-A
~
Gl etoda sistemelor în investi area fenomenului criminalităţii

::::a-şi a luptei pentru prevenirea şi apararea socia a 1mpo 1va
criminalităţii
2.1. Gîn.direa întemejaţă pe iconceptia materialist-dialectică

{. fost dintm înreeplllt sisţemati,ca. Marx,ai ftPWWt:§P Jg/djAt
societatea ca îatre!! au examinat comportarea societa}i în
ffl\.sam6lu, pornmd Je la structurile ş1 mecanismele ei hotărî
5
toare, de la intendepen<lenţa forţelor şi relaţiilor de producţie

cu viaţa spirituală .a societăţii .
Noua coală a teod.'iei sistemelor îm rumută filosofiei mate-
rialist dialect'Îlee ş1 istorice ideea unităţii materiale a umi1. n
viziunea modernă a teoriei sistemelor, conceptul de sistem este
înţeles - cle,şi nu există o definiţie unanim acceptată a siste-
mului - într-o aiproximare de maximă generalitate, ca o colec-
ţie ele elemente legate între ele prin relaţii :identificabile for-
mînd un singur tot. Abqrdarea şjşţemică şj meţqdqlqgja bazată
, e conceptul de sistem roclamă cl~n rimul mome riorita-
,ţ'.: luîndu-1 ca punct de plecare al
oricărei investi1gaţii 11 .
2.2. O dovadă a prezenţei conceptului de sistem în gîndirea
maiterialist dialectică din ţara no,astră o găsim în opem pcr~edin-
te1ui Nicolae Ceauşescu, care consititui,e un exempliu şi un în-
demn, pentru oameruLi de ştiinţă, de abordare a fenomenelor
şi proceselor în interdependenţa lor. ,,Astăzi nu se mai poate
concepe so luţionarea corespunzătoare a unei probleme fă1·ă a
ţine seama de toate laturile gîndirii ştiinţifi.ce , de îmbinarea
tuturor dom~nitlor cunoaşterii într-un tot unitar" 12 .
2.3. Metoda sistemelor e datorată lui Norb w: n r şi se
află in continuă per e,cţionare gratie apor u ui c1 erneticii, al
şcolii logico-matematice, al biologiei, al psihologiei etc. ; ea a
dat, în adevăr, rezultate semnificative deopotrivă în ştiinţele
tehnice şi în ştiinţele naturii.
11 MIRCEA MALIŢ}\, - ,,Metoda sistemelor în ştiinţele sociale",
în - ,,Viitorul social", nr. 1/ 1975, ,p. 61.
NICOLAE CEAUŞESCU, - ,,Cuvîm.tare Ja Conferinţa naţională
12
a cercetării ştiinţifice şi proiectării", Editura politică, Bucureşti, 1974,
p. 35.
53
!n ştiinţele sociale punctul de vedere sistemic este promi-
ţă-to.r. Care sînt pr-omi:siunile punctului de vedere sistemic în
investigaţia cniminalităţii ?
2.4. CJ.iro.in,ologia tinde să elaboreze, ca ori,ce ştiinţă, modele

- matematice, statistice, demografice etc., - ale criminalită
ţii ca fenomen socio·-uman (ca şi a diverselor componente ale
acestui fenomen) precum i a activită ilor e revenire si de
combatere a crimina' i aţu, mc usiv de trartament al delil1'cven-
ţilor, modele care deşi implică un oarecare grad de,Jnce.:ctitu-
dine, deoarece, ca orice modele, zugrăvesc incomplet realitatea,
totuşi, su erează anumite so:lutii i as iră continuu să desco-
pere noi s1 noi le i a · ale crimin , i ă a ·ernomen socio-
uman, ş1 mai ale:o, ale luptei contra criminalităţii ; năzuieşte
continuu ca - detwwwd eiecte)e iroediate r,i îndepărtate alP
mut aţiilor ce se petrnc în societate ca urmare a revoluti · teh-
mco~ş un, 1ce, inclusiv eventualităţile unor efecte negative,
nedorite, ale unllli atare proces asuipra societăţii şi asupra omu-
lui 13 - să schiţeze atît m;:,dele ale acestor eventualităţi cît şi
mai ales, modele de prognoză de lungă durată pentru preveni-
rea şi combaterea criminalităţii şi a altor abateri de la ordinea
de drept.
2.5. Deopotrivă cniminalitatea şi activităţile practice de pre-
venire şi oomba,t e;re a acest eiia, <letci întreaga luptă contra de-
ează a fi ex, delate cu
Cl! o,r a. ilical , inc U.SlV
m criminolog1·e , cu ms rumen •c epte îm-
prumutat teoriei sistemelor.
!n adevăr, caract · · une, fundamen-
tale, a-le sisteme· or ntegritate•a,
l\ autostaibilizg.reaf (au -..=,.._.,,..-.-_-:--a ş erarhiza-
--~a 14 _:___ se r~ăsesc şi în comportaimen r umane
interzise de legea penală care akătuiesc crimina1itatea ca fe-
nomen sodo-umarn ist0<iceşte condiţionat, după cum ele se
13 A se vedea, VALTER l'tOMAN - ,,Corelaţia societate - natură în
condiţiile revoluţiei _ ştiinţifke
şi tehnice", în -,- ,,Viitorul social", nr.
1/ 1975, p. 55-56.
14A se vedea, - asupra conţinutului acestor proprietăţi, într-o sinteză
inspirată - MIRCEA MALIŢA - ,,Metoda sistemelor în ştiinţele so-
ciale", op. cit., p. 64-66.
54
regăsesc deopotrivă în sistemul activităţilor de prevenire şi
de combatere a criminalităţii şi, de aceea, pot fi exprimate,
' modelate şi măsurate cu ajutoru,l metodei siistemelor avînd ca
indicatori de bază normele penale aJ.e sistemului de drept şi,
respectiv, ca indicatori complementari normele extrapenale, de
dreipt administrativ, de drept al muncii etc., şi probabil, nor-
mele eticii şi echităţii, de vreme ce, în grade diferite, acestea
din urmă sînt meoanisme ce asiigură stabiHtlatea valorilor so-
ciaQe ocrotite jur1dkeşte în cadrul sistemului social global al
societăiţii , într- un context economico-social determinat.
2.6 . în esenţă, abordarea şjstţmică a crimjpa)jţătii - con-

siderată un sistem prin exoelen-ţă „deschis" - p1;in prisma
~ noţrnmi de iJ;ltegritafo oc azionează bunăoară ex licar,ea a ar-
tenenţei comportamentelor umane antisocia e a un anumit
sis'tem al criminâli,tătii, daitontă refatnllor dintre atare oomipor-
tcfJi'mite care refile&ă poziţia participanţilor la să•vîrşirea de
infracţiuni faţă de v.alorile şi relaţiile sociale ocrotite de legea
penală într-un sistem de drept determinat.
Dat fiind că orice sistem nu se r educe la suma .părţilor ci
~re caracteris1lki supliimentare produse de intera cţiunea lor -
observaţie făcu ă înica ae vechii greci - nici criminalitatea
nu oate fi redusă la suma com orta entelor umane ce o com-
pu~ ci are proprie aţi în plus , genera e e in er-acţiunea com-
plexă a suf'selor socio-umane subiective şi obiective care de-
termină, înlesneşte şi favonizează comiterea de infracţiuni.
~ Aruto-s,t abHiz1are,a - a doua proprietate funidarrnenibală a slis-
teme1or -aÎ;Î.l'.icată în domeniul cercetărilor criminologice .poate
servi la o mai bună desJ.u ire i î tele ere a meca · e
la so uţii pentru apliicarea ri-
guroasă a norme or rep u u1 penal şi pentru p erfecţionarea
legislaţiei penale, ca mecanism de o mare sitabilitate în cadrul
sistemului de prevenin:! şi combatere a criminalităţii.
In ceea ce priveşte autoor anizarea aplicată în domeniul
special al luptei contra c a-: 1 a. , ea serveşte spre pildă
la eKplicarea nivelului de echilibru a măsurilor prioritare de
prevenire îp raport cu măsurile subsecvente de tragere la răs_
pundere i an · >,g;Wr;e ~ală a celor ce comit infrac;tiuni.
in fine ierarhizare cea de-a patra şi ultimă particula-
ritate a siistemelor - est~, socotim, ex,t rem de promiţătoare
r 55
pentr i ti area şi P,erfecţjonarea mecanismelor; de î~ţă.lt..:
tuire a măsurilor de re'venire i combat · inalită,ţii,
pen nu cereetarea conexiunii şi ahanţelor su isteme or de•
drept (.pena-1, procesual penal, execuţional-penal) şi a su,bsis-
temelor de control social statal extrajudiciar, obştesc şi mixt,
pentru determinarea locului, rolului şi a valorii fiecăruia în
asigurarea e'.ficadtăţii prevenirii şi combaterii criminalităţii.
2.7. C;g12eetarea criminolo~jcă cu ajutam] metodei~e-
lo;: se înfăţ.i.şează, deci, ca fiind extrem de-- promiţătoare ; me-
toda sisteme'lor înd:eama,A în a ~acm,adele matematice ale
cauz,alităţii criminalU;ăţii pe de o parte şi ale activităţilor de
prevenire şi combatere a criminalităţii, indu.siv modele de tra-
tament al delincvenţilor - îndeamnă la a situa fenomenul
criminalităţii şi Lupta pentru prevenire. şi pentru apărarea so-
dală împotriva criminalităţii, în consecinţele logice ale enun-
ţurilor ele bază ale teoriei sistemelor. Este, de pi1dă, de un
interes extrem de actual pe meridiant1l românesc, ~ersa~~
metodologiei sistemelor iR st~l-..deOl)Jotrivă al măsurilor de
prevemrecît şi al celor de apărare socială contra criminalită
ţii, îri mvesfagarea co.relaţiilor sistemului de ,prevenire şi com-
batere a criminalităţii cu sistemul educativ, cu sistemul de ocro-
tire a sănătăţii ş.a., în v~rea 0 ~ u n o r noi modele ale '
programelor concrete de prevenire a criminălităţii, a inte,grării,
în continuare, mai SU1bstanţiale, a acestor prrograme în cadrul
programului naţional de educaţie şi cultură socialistă.
2.8. in acelaşi timp, aplicarea_ în , aercetars: ·mi o•l9.E:\că a
conceptelor şi metodei şiştemelor comeortă i.iiSWL. fiindcă
- cum s-a spus cu îndreptă.ţire - ,,P.rn rietătile de _pa~e
teoriei sistemelor nu sînt încă _gj,§_t~te_suf_is!ienţ..(şi cine ştie
cind vor fi) în propoziţii general valabile independente de
natura obiectului de studiu" 15 . Dar, aid, riscurile merită să
fie, lucid, asumate ... Probabil că singura forţă în aborda-
rea problemelor criminalităţii prin prisma teoriei sistemelor
- stă în tenacitate 16_
15 MIRCEA MALIŢA - ,,Metoda sistemelor în ştiinţele sociale'',
op. cit., p. 68.
16
A se vedea, W. I. BEVERIDGE - ,,Arta cercetării ştiinţifice'',
Elditura ştiinţifică, Bucureşti, 1968, p. 192-220.
56
c;0~ S.ECŢIUNEA A III-A
~şi tehnici statistice, demografice, informatice şi

cibernetice, în cercetarea criminalităţii şi a luptei Împotriva
fenomenului criminalităţii
) 3.t.(Stşţi.ş,ţica\_ privită în sensul modern al termenului ca

,,ştiinţa interpretării faptelor pnin rnportare la modele proba-
biliste" 17 - constituie un puternk instrument de cercetare a
problemelor criminalităţii. Raţiunea de a fi a statilsticii în cer-
cetarea criminolo ică consistă în ex. forarea cantitativă a cri•-
ca fenomen socia istoriceşte eoni i, ona .
3.1.l. Ca ,, · · ea Norbert
\,Vien · mtre ează metode i rocedee mo erne,
matematice, cum sînt tepria proba.bijită-tilor, sondajul statis 1c,
metoda celor mai mici pătrate, a versimilităţii maxime, a ana-
lizei dispersionale .<;,i factoriale ş.a., i:>eutru observarea ;pre)n-
crarea şi analiza statistică .a fenomenelor sqcjale, inclusiv a cri-
minalităţii.
· facilitează
s ruc uni
11,
~1 iar a scară
intemaţ10na a ; uu....__........,'.'"-.u:,;""'""~._~~~~.w.i..w.w~J..2trem de
utile, nu numai as iminalităţii,
deci a întinderii şi sa e, c1 - ceea ce este ş1 mai
imporfant - asu uale de frec-
. endinţă esen-
n COSTACHE MOINEAGU, ION NEGURA, VENIAMrn URSEANU,

- ,,Statistica", Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, P. 32.
lll în acest sens, A. A. GHERŢENZON. I. I. KARPEŢ, V. N. KU-
DREAVŢEV, (responsabili), - ,,Kriminologhia", Iuridiceskaia literatura,
Moscova, 1966, p. 158 ; M. VERMEŞ, Some questions of Principle and
Methoclology in Criminological Research - ,.Acta juridicn Academiacc
Stientarium Hungaricae", Tom. V, Fasc. 3-4, 1963, p. 397-399 ; JEAN
PINATEL - ,,Criminologie", Tome III, (.,Traite de droit penal et de
criminologie", par PIERRE BOUZAT et JEAN PINATEL)., Paris, Dalloz,
1963, ,p. 33-37 ; C. BULAI - ,,Hremise .. .", op. cit., p. 291-292 ;
HENRI LEVY-BRUHL - ,,Probleme ale sociologiei crimei", - în „So-
ciologie franceză contemporană", antologie întocmită de ION ALUAŞ şi
ION DRĂGAN, Editura politică, Bucureşti, 1971, p. 759-763; DUMITRU
BUCUR - ,,Metode şi tehniei de investigare criminologică" - ,,In
slujba patriei" nr. 24}1981, p. 7-11.
57
ţială a acestui fenomen precum şi a oscilaţiilor sezoniere şi
aleatorii de-a lungul liniei de tendinţă în evoluţia criminali-
tătii.
. 3.1.2. Mari. mult, metodele şi procedeele statistko-matema-
ti,ce permit a se stwdia nu numai volumll!, densitatea }L.ritmul
criminalitătii în ansamblul si a diverselor componente (catego-
rii, grupe şi subgrupe de int'rncţiuni) ci şi forma..di ani e e
~tătilor statistice care guvernează cnmma i atea în cadrul
unei anumite structuri socia,1-economice.
3.1.3. În a1devăr, dat fiind că , Î,D so.cietatea socialistă, crimi-
nalitatea este un fenomen socio-uman compus din multiple ele-
mente ,aleatorii, s· us-unor legită,ţi statistice, un atare fenomen
p at · aminat statisti e baza le · · a
) teoremei~~jtă centr2}ă.
6
În es J, m sensarg - sens· care a fost atriibuit legii nu-
une.re1or mari şi de întemeietorii sociiailiS1IDului ştiinţifiic - înrtr-o
mare mulţime de evenimente întîmplătoare (şi, evi'Clent, în sens
sitatist~c, infraioţilunea esile 'llil eve[l!Îmenrt iar crimina11itaitea cooiSlti-
tuie un fenomen de masă care manifestă o anumită regular\Î.-
tate sal\l stiaibilitate a foeicvenţe1or) rez,uhtatul lor me'di,u nl\l mai
este 'ntîmplător şi de a·ceea ,poate fi studiat 19 .
În cadrul dinamicii criminalităţii, oa fenomen socio-uman,
parti·c ularitatea variialbHefor aleat•o rii de a se comporta, deai
particularitatea anumitor comportamente umane interzise de
legea penală {comportamente de o anumită natură 7" cu con-
1
secinţe, patrimoniale, de violenţă, etc., astfel cum acestea sînt

definite în cadrul suibsistemului de drept penal dat şi cum ele
sînt înregistriate, ca fiind săvîrşite, în s1eria de indicatori sta-
Jistici) în anumite conldiţii, ca şi cum nu ar fi întî,mplătoare,
face posiJbilă previziunea evoluţiei unor atare comportamente
antisociale cu o deplină determinare.
În aceasta îşi găse9 te expres,ia specifică - una din expre-
siile specifice - de manifestare a legii universale a cauzalită
ţii şi anume cauza.Jritatea statistică.
Este uşor eleobservat că P.reyiziWlea asu.pra evoluţiei cri-
1:,1in•al<itătii în an@mblu şi a unor componente ale ace..ste-1.a, des-
19 A se vedea COSTAOHE iMOINEAGU, ION NEGURA, VENIAMIN

URSEANU, - ,,Statistica", op. cit., p. 216-219 ; a se vedea şi, COS-
TACHE MOINEAGU, - ,.CUTs de statistică judiciară", T.U.B., Bucu-
reşti, 1970, p. 193-203.
58
cly.d e drumul spre examinarea si aplicarea unor ~ pro- (
babiiiste de interven ie reventiv-educativă ce a fi e•labo
Îate şi tes a e tot cu a ·utorul teoriei ro abilită.tilor, în -: on-
c11et, prm ap! area grupu ud. tggceroeJor ce detiueşr rrnbahi
listic legea numerelor mari -si anume : teorema luj Cenb~v şi
teorema lui Bernulli, coroiborate cu teorema limită centrală
formulata de AM. Leaipunov.
3.1.4. Există un larg consens în comunitatea ştiinţifică în
sensul că, ~pul teoremelor ·ce definesc probabilistic legea nu-
merelor mari, alături de teorema limiită centrală an capadtatga
să ofere un model toretic pentru~rceţarea proba.biliş·ti>că a ma-
jorită1ii fenomenelor aleatorii din natură şi societate şi, credem,
nimic nu se opune ca atare teoreme - cardinale în teoria pro-
babilităţilor - să fie luate ca bază pentru elaborarea si calcu-
larea unor modele teoretice ale evolutiei previzibile ale c1~imi-
nalităţii, în vedlerea stopării unui curs neconvenabil fie şi a
unei singure componente a acestui fenomen socio-uman.
3.1.5. Strategia şi tacticile româneşti de luptă contra cri-
minali,tăţii au nevoie vitală de atare P10dele teoretice ; ele
constituie machete miniaturale ale realităţii previzibile în pro-
blemele criminalităţii pe meridianul românesc, care stau pe
masa conducenii.
·
_,;:;;;.;.,;---~~......;...;..;.:.;i-.~
· exami-
nate şi în i .terrelati-a cu e m
mod dif•e!'eilltiait de lia o f a, de
la o structură statală la luen-
ţează arpariţia, starea i pro-
b eme or creş ern ca ităţn spin ua e ş1 mteiJ.ectuale a popu-
laţiei depin!d, într-o măsură, şi de soluţia problemelor redu-
cerii bazei sodale a cniminalităţii, deci de soluţia în problema
ameliorării indi>Celu:i de frecvenţă al subpopulaţiei delincvente,
consi!derată ca sistem.
3.2.l. Su1bpcpulaţia particiipantă la comiterea de infractri.uni

(s~opulatia delinicventă), ca orice ,populaţie, e sus c e p t ~ 1
fi ceI"cetată intertlisciplinar si pluri!disciplinar, în primul r ~

pj._n metodele şi tehnicile demografiei, ştiinţă care „studiază
populaţia ca sistem demografic, relativ autonom, stările aces-
teia, intrările şi ie.cşirilie din sistem, structurile populaţiei, inter-
59
dependenţele dintre " 20 •, · - mo-
. mportă în cea
, ni in ormat me-
, ogra:fii!ce, prin anumite procedee şi tehnici şi pe aza
anum1 or ,prmcip1i elaborate în demografie - cu ajutorul re-
censămintelor populaţiulor, a actelor şi în:s.c risuri1or de stare
civilă preoum şi a anchertelor demografice, - sînt colecţionate
multi:ple (o bancă) de informaţii privind populaţia ca sistem
demografic şi, totodată, sînt . iversele variabile ale
· · em, chiar c.u ajut toare or. e-a
se desifă oară ana• a acestor informa-
•. rul metodelor ana 1ce, ce implică exa-
minarea şi descrierea diverseiLor variabile, a corelaţiilor dintre
vari•albilele demografice, a anumitor constanţe şi ab~ eri în evo-
luţia variabilelor demografice etc. In faza}f4nală e încearcă
e3plicakea cauzală a fenomenelor demogra 1ce ş1 tocmai în
această fază este necesară .simbioza dintre demo rafie si alte
ştiinţe cum sînt economia po 1 1ca, socio ogia, pe .,
inclusiv criminologua.
3.2.2. Aplicarea zaetode}or globale şi analitLsg_ demografice
este indispensabilă pentru abo·r darea şi ex·a minarea probleme-
lor criminalită,ţii deoarece atare metode demogr.afice - care,
în fond, r,înt forme de anaJ.iză statistică a fenomenelor demo-
grafdJce ~Ll?S!Wit a fi puse în evidentă multiple par,tiqpjarj~tL_
şi corelatii ale structurii si dinamicii sub )opulatiei aelincvente,
par 1c1.p · · · · · riului
n· . ~~
ţi~~~~~~~~~~~~~~~~ ·a re a
p raicţiuni poate
fi întreprinsă condiţionat de an-urni.te ipoteze luate în cakul,
prin metodia e:xiplorativ - tendenţială, priin cea normativă şi,
mai ales, pnin cea matriciaJ.ă 21.
în · adevăr
20
VLADIMIR 'JlREBICI, - ,,Ce este demografia ?", Editura ştiin
ţifică şi enc<iclopedică, !Bucureşti, 1982, p. 9.
21
A se vedea, v·. GHEŢAU, - ,,Perspective demografice", Editur-n
ştiinţifică şi encidopedkă, Buc ureşti, 1979; VLADIMIR TREBICI
- ,,Ce este demografia?", op. cit., p. 119-123.
j
rHor electronice. pe bazăde iprogoome elaborate se afJă în
măSură să dezvăluie starea. structura, interconexiunile precum
şiconexiunile inverse care acţionează în dinamica şi stmct1,ra
subpopulatiei delincvmţe şi, totodată, să formuleze modele de
proÎiectări demografiice ale evoluţiei viitoare a subpopulaţiei
delincvente iar, pe această bază, să contribuie la fundamenta-
rea dedzirl.lor de politiică penală, la perfecţionarea procesului
de prevenire a crimei şi criminalităţii şi de apărare socială
contl'a criminalităţii precum şi de tratament aJ delincvenţilor.
3.2.3. Iată, spre exemplu, dintr-un model de proiectare de-
mografică a dimensiunii şi stnocturii subpopulaţiei delinc-
vente, cri~ol~Îiia r.2W,ânească - utilizîrud, de bună seamă,
şi rezultat%; obJnute pr,i n investigarea ou ajutorul altor me-
tode, îndeosebi a celei a anchetei sociale - poate degaja
taiWoul consecintelor social-economice e care lt""im :Ucă un
anumit ritm şi o anumcită structu · ulatie·
în r ort cu diferitele r , m onentelor o u a ei.
m ansamblu i chiar a c m onentelor siistemului socia g o al ;
u:r!'7:îtare model poate sugera soluţii şi măsuri e aparare soci-
ală, incLusiv de amel.Jiorare . a unor stări şi situaţii social-eco-
nomke aşa fel încît a-cestea să contribuie, în continuare, într-o
proporţie calitativ superioară, la reducerea baz<ei sociale a
delinicvenţei.
3.2.4. Pe baza altor mgdg)e de prgişcţacrr 9e~rafică a

subpopulaţi.ei delincvente ce execută, spre p\cta, p~ea,psa cu
închisoarea în regUm de detenţie, criminologia , româneasc,ă, - 1
asumîndu-şi de bună seamă, şi rezultatele unor anchete sociale

efectuate în peni.tendare şi în şcoli de muncă şi reeducare, ca şi
rezultatele obţinute pe baza altor metode de cercetare, într-un
evantai larg de variante - Lgg-ate degaja tabloul(@"nsecmtefijl)
S(?c~±~~e care le antrenează, în perspectivă ime~iş.tă
sau - e termen lu liicarea institutiei liberăriii condiţionate
.în baza art. 59~60 C. ,peillral) cum ar fi, s,pre pilrlă, necesaru.I de
locuinţe, necesarul de locuri de muncă etc., într-un cuvînt
criminologia poate, astfel, să-şi aducă contribuţia la sesizarea
şi fundamentarea ştiinţifică a soluţiilor unor probleme de asis-
tenţă postipenală ş.ta.
3.2.5. Teoria şi mod~lele demografiei sînt extrem de utile

în exam:inarea problemelor criminalităţii şi pentru cons-itleren-
61
tul că pe baza datelor emp1nce ,privind evenimentele şi f
fenomenele demografice dintr-un teritoriu naţional, prin ana-
liza longitudinală (pe generaţii, pe-.pI'D-moţii etc.) 22 şi trans- •
vernală (demorrient sau sincronică), a ,papulaţiiei ca sistem de- '--
mografiic rel·a tiv autonom - erm· tît v luar€>a stării struc-
ţ_uriu· metamQ!iQ.z,e· uh.pa.ip · a ie· delincvente, cons~derată ca
sistem demografic specific, al intrărilor şi ieşirilor în sistem,
cît şi, cu deosebire identificaf'ea unor le ităţi robabilri.ste a•le
comportamentului sistemului demo rafuic al su popu a.iei care
even ua va par 1c11pa ·a comiterea de infraicţiuni în viitorul
previzihil, precum şi a corelaţiilor şi interdependeţelor acestor
legităţi cu legităţile comportamentului s!istemului demografic
general, ca şi cu legităţil1e altor sisteme, de învăţămînt, de cul-
tură şi eduoaţie, de ocrotire a sănătăţii etc., inclusiv cu legi-
tăţile sistemu:luu social-glo1
baJ al societăţii.
3.2.6. Anali ele demo rafiice de sjstem sînt extrem de nece-
~pentru so u,1onarea probleme or pe care e n 1ca cnm1-
nalritatea nu numai pe meridianul românesc, ci şi în Lume,
deoarece problema calitătii o ulatiei este una in roiblemele
g l ~ ş1 s rungen e a e omenir'.ii iar corelaţi1a criminalităţii cu
expansiunea şi fluxul migraţiei PO\PUlaţiei 23 constituie o pro-
blemă ce are a fi permanent examinată, de vreme ce creşterea
calităţi-lor spirituale şi intelectuale al:e pa.pulaţiei prin redu-
cerea criminalităţii (ca şi a afecţiunilor nervoase şi narcoma-
niei), constituie un indke cantitativ care determină, cum s-a
spus pe drept cuvînt 24 , soarta unei structuri sociale.
De bună seama, condudenţa rezultatelor analize,i demogra-
fice de sistem în criminologie este conditionată şi de asocierea
pre~urcrării electronice a datelor privind criminalitatea.
22 A se vedea, VLADIMJR TRE)BICI - ,,Metode de analiză lon-

gitudinală în ştiinţele sociale", în - ,,Metode şi tehniJoi ale sociolo-
gi-e i", Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 223-225;
VLADIMIR TREBICI - ,,Demografia", Editura ştiinţifică şi enciclo-
rpedică, Bucureşti, 1979, p. 50-52.
2.1 A se vedea,, I. MEASNICOV - ,,Un model matematic al migra-
ţiei interne în România", în - Viitorul social, nr. 1/1976, p_ 50-59;
VLADIMIR TREBICI - ,,Ce este demografia?", op. cit., p. 108-11'.l.
" P. L. KAPIŢ A - ,,Aspecte ştiinţifice şi sociale în rezolvare'!
2
problemelor globale", în - ,,EX(Periment, teorie, practică" Editura poli-

tică, Bucureşti, 1981, p. 347. '
62
tehnice con tempo-
' şi
~ ,.,..,.,,....,.,,;,,,...--:::-''::::":::"t:::-:r::T.:"~r::".".1 An abo
) ex lilcare criminalitatea, ca
urmare a impactului irfew·aHcji şi ciberneţisij. Suocicliu noş-
tri se petrece - în lume şi pe merid1anul romanesc - u.n pro-
i;:es de înnoire a teoriei asupra criminalităţii şi asupra preve-
nirii şi apărării sociaJe contra criminalităţii prercum şi de inten-
s-ificare a adeicvării metodelor şi tehnidlor clasice, statistice şi
demografice, întrebuinţate în abordarea problemelor crimei şi
cniminalităţii, în raport cu prindpiile, metodele şi tehnicile noi
ale teori€!i sis temelo , ale dperneticii i informatidi.
3.3.l. 1n adevă;i-, c1 ernetii~a oa tii • f', acitătii" şi
n orma 1,c ca ştiinţa re, ucraru rationale îndeosebi prin
.aş i,ni aiu:1Jomate, a informaţiei, aonsideriată ca suport al curuoş
tim.ţelo.r umal!le şi ale oomuniJcărilor în diomenHle te hnice, eoo-
nomiice şi soci-ale" , după definiţia dată de A,cademi,a franceză
încă în 1967 - cibernetica şi informatica, aşa dar, deschid un
drum nou cercetării problemelor cniminalităţii şi investigădi
problemelor luptei contra -criminalităţii, iavorizează un nou
IIJ.Od de gînldire asu ra dimensiunilor cantitative ale criminali-
ta ,11, a e ,POIPU a ,1e1 par !lc1pante la comitere'a de infracţiuni, ale
prevenirii crimei şi criminalităţii şi ale apărării sociale împo-
triva comportamentelor antisociiale.
Totodată, cibernetica · i informatiica s. or·e sc consitderabil
progresul aplic;ativ al -c riminologiei. ca ştiinţă pluri ·sc1p mara,
Hl.truJCît aduc în perimetrul cencetării ,crimin,olo.gice un întreg
arsenal de metode .şi tehnici, icaipacităţile tehnologice -ale ordi-
natoarelor ;pentru prelucrarea datelor etc.
3.3.2. Utilizînd metodele şi procedeele informaticii şi ciber-
netidi ngg.a şcoală criminologică !din, Utrecht, spre exemplu, a
dezvoltat o cnitică •a metodei 'Poziti,viste în abqpdarea pro'ble-
melro.r etio'1ogiei criminalităţii - metodă metafizică mre se baza
exclusiv, oum s-e ştie, ;pe examenul bio-psihologic al infracto-
rilor .şi care a contlUIS, în mod fals, la atri,buirea originii crimi-
nali>tăţii exlCilus iv runor anomalii 1 b iopsihice .înnăscute ale unor
in}divizi, - şi merge pînă la punere-a îu diş•cuţie a orouluj ,c;ri
minal imaginat de Lomibroso şi jposteritatea s-a. Reprezentarea
CÎelincventului, afirmă noua şcoală, a încetat să Il'l.ai fie în acord
63
cu conce,pţiile generale priviru:l fiinţa umană, aşa cum se degajă
ele _din psihologi.a modernă 25 .
Critica metodelor şi con'Cluziilo-r şcolii pozitiviste în materia
etiologiei criminalităţii, 1critică ;pe care o efectuează - bazată
pe metodologia şi tehniieHe informaticii şi ciberneticii precum
şi pe apelul la ordinatoare - noua şcoală de la Utrecht este
înrlrăznea.ţă dar limitată în esenţă, deoarece <ea însă.şi investi-
ghează şi prezintă icriminalit-atea ca ,un ,f enomen socio'"'l.lman
atemponaQ .şi aistork.
Nu discutăm, deocamdată, veridicitatea concluziilor şcolii
din Utrecht privind etiologia şi remediile criminalităţii d evo-
căm numai rogresul metodologic în a!bordarea · roblemelor
cr:imina 1tă."i. e ;pare că, m cer,ce area cmmmologică occiden-
tală se fac consilderabile eforturi în prezent pentru amplifica-
rea caPaderului pluridisciplinar al demers,u1ui criminologic,
pentru organizarea în echipă, şi întrebUJinţarea tot mai accen-
tuată .a metodelor şi proceideel-or informatiicii .şi c~berneticii în
examinarea problemelo•r pe care le rLdi1că criminalitatea.
Spirite qptimiste ,prefi,guTează că atare eforturi permit
,,repunerea pe 1linia de plutire a vasului eşua,t al criminolo-
giei" 26 (sublinierea noastră, A.D.). Problema întrebuintării me-
todelor cibernetici şi informaticii si, mai ales, a folosirii ordi-
ifatoarelor în cercetarea criminalităţii c~ţity~ desigur, şi o
problemă Ide resurse materiale. După toate probabilităţile, teo-
rilole, metodele şi tehnicile ciberneticii şi informaticii ale cerce-
tării operaţionale, au ·c ondus în Occident, în ultima vreme, la
rez · a lic te în · robleme privind :
a ,elaborarea le ilor rdupă . s imularea situaţiei reale jprin
mo e e matemati!Ce ;
revederea rezultatului unui proces pe baza unei .analize
pe ca cu a or a prece en e or ,jurisprudenţei;
c conduita unui proces firctiv în · rilor ~ago-
gice , ş.a. ; atare meta e şi tehnici au fost şi sînt întrebuinţate
şi ,pentru ,analiza problemelor pe ca,r e le r.id.iică criminalitatea,
cu rezultate !Parţiale furnizate ;prin testarea .conicluziHor pe ondi-
nator.
25 A _se. vedea, ALAIN CHOROQUI - ,,L'informatique au service
de droit", Presse universitaire, Paris, -1<973, p. 212----213.
26 ALAIN CHOURAQUI - ,,L'infO!rmatique au service de droit",
op. cit., p. 213. •
64
'3.3.3. Cu astfel de metode moderne, - şi cu ajutorul ordi-
natoarelor - in Franţa, spre pildă. a fost examinată .proble,w.a
criminalităţii · ,,neuronărite" a cifre• ne re" a rimin · ·ţii.
Cercetăiorn iş1--au propus ca, pe aza datelor privind „crimi-
nalitatea neurmărit~" şi a datelor privind vaniaţiHe stării cri-
minalităţii de-a lungul timpului, examinînd schimbările :petre-
cute şi în evoluţi1a pedepselor ş.ia., să verifice concluziile J.ui
G. Tarde în aceste probleme.
Gabriel Ta+dP, un reputat cercetător francez, analizînd -
în eifOca interbelică problemele stării şi dinamicii criminalităţii
în Franţa, în temeiul datelor din ultimele două treimi ale
secolului al XIX-lea, a prevăzut, între altele, o ameliorare a
sistemului. justiţiiei penale, 1dar a notat, 'de asemenea, la nive-
lul tipurilor .de infracţiuni o covariantă (corelaţii între varia-
bile) neliniştitoare a rocentului de renun are la urmărirea
pena•lă reaum ,ş1, core 1v, o escre tere numai fictivă cri-
mma 1ta_J1. en ru a ven 1ca aces aparent paradox, cercetătorii
au Împărţit informaţiile privind vohlmul şi evoluţia crimina-'
lităţii în ultima sută de ani, în „serii cronologice", utilizînd
_ metodele de analiză statistică de sistem şi de simulare pe calcu-
lator ceea ce le-a permis să stabilească o serie de aproape
cincizeci de indici pnivind variaţiile în prqporţia pricinilor
penale cla5ate sau soluţionate prin achitări, în nivelul pedep-
selor aplicate etc.
Pentru a realiza aceste lucrări, informatica ia fost o necesi-
tate, deopotrivă pentru masa calculelor impos~bile altfel cît şi
perutru metodolggia s1mulării pe calculator. Astfel, bunăoară,
simuliarea pe ordinator a unei „justiţii fictive" pe timpul a 100
de ani şi icare decidea în fiecare an dacă să se urmărească sau
nu infracţiunile aparţnnîru:l a cinci categorii determinate ; şi
acestea datorită procesului simulat, - icorespunzînd „ipotezei
explicative" - al mecanismului abandonului urmăririlor pe-
nale. Analiza rezultatelor a ocazionat concluzia că, :eroporţiile
tfel,
confirmat iţială, - · · · ·· abriel Tan J
mai mul m 1.11 1va, - i.'.:m~~~!:d:!:5:::::!:=:::==:~:=:~::::;:i~~l!!e!:o~r, {
p~rivit căreia cr;:Iterea criminalitătii înregistrate agtg;ngază
o mărire a proporţiei ,;,abandonului de U9R:ăciri-4Pfnale~ în spe- ✓
~· - Criminologie
65
cial pentru infractiunile cele mai frecven te şi mai ,putin grave 2i.
Trebuie să adăugăm că, în cadrul acestei cercetări, aI fost ela-
borat cu mare recau ie si un indice de ravitate în a re- ·
cierea unei in racţiuni, care tindea la o variai 1 ă explicativă a
gravităţii infracţiuni oe
către magistrat, singurul competent să
decidă; urmări1rea penală sau non-urmărirea, în cazul constată
rii săvîrşirii ,u nei fapte prevăzute de legea penală. Un atare
,,indice de gravitate", oricît de perfecţionat a fost elaborat,
nu •a indus insă cauzele reale nici ale creşterii criminalităţii,
nici ale sponrii ,c onsecutive a frecvenţei non--'l.lrmânntor pe-
nale pentru infracţiunile frecvente şi mai puţin grave ; atare
cauze nici nu puteau fi decelate de vreme ce ele rezidă, în
ultima •analiză, în structura sistemului înstrăinat capitalist, în
contradicţiile şi mişcarea contradicţiilor mecanismului siste-
mului capitalist drmuit de legHe profitului şi întemeiat pe pro-
fit. Exemplul evocat lSugerează că, arsenalul metodologiJc al
informaticii şi d'berneticii, asociat cu tehnica de tratare -auto-
mată a datelor poate fi folosit în cercetarea problemelor crimi-
nailităţii, fără insă a pierde din vedere natura socială a feno-
menului, latura ca1itativă a determinismuJJUi criminalităţii, ca
fenomen socio-uman istorice.şte condiţionat.
3.3.4. Criminal-o ia socialistă se icaracterizează , sub raport
metodologic, în esenţă, prin te:rudinta de ,m inar.e în cadrul
cercetărilor concrete a ,problemelor -cMMihtITtaţrr, rikleoseibi a
problemei etiologiei Slpecifice a acestui fenomen şi a diverselor
sa'le componente - del statistico-matematice si demo-
grafi.ce moderne cu cele ale informatiicii şi ci rneticii asociate
_,, i cu tehmca de prelucrare automată a datelor; pe temeiul
unor asemenea ms rumen e me-oe o ogi.ce, criminologia sg;cia-
listă abordează roblemele corn lexe e care le nd1ca crimma-
1 a ea într-un teritoriu naţional e a nivel cm.i
tual.,,şbPe..plan op;f;a~al,r1PE.2.ceidee care, dealtminteri, au fost
recunoscute ca via i e, recent, la al şaselea Congres al Naţiu
nilor Unite pentru ,prevenirea crimei şi tratamentul delincven-
ţilor, ale cărui lucrări s-au desfăşurat la Caracas· (Venezuela),
între 25 august - 5 septembrie '1980 28•
27
A se ved'ea, în acest sens, - ALAIN CHOURAQUI, - ,,La in-
formatiqiie au service de droit", op. citt., p. 229-231.
28
A se vedea, - .,Sixieme Congres des Natio.ns UnlEs p our la p re-
vention du crime et la traitemen<t des delinquants" , N ations Uni es,
New-York, 1981, P. 56 (Biblioteca Ministerului de Justiţie).
66
3.3.5. în ultimii ani, pe meridianrul românesc, în condiţiile
unui climat propice cercetării nu numai în ştiinţele naturii d
şi în ştiinţele sociale ,inclusiv în criminologie - condiţii instau-
rate de partid în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al
partidului, - ş coala de la Bucureşti. a făcut remarcaibile progrese
în fundamentarea teoretică a adecvării unor metode i tehnici
clasice şi mo eme e cercetâre a crimina itatu - , cit ş1, în
aplicarea metodelor şi tehnicilo·r statistico-matematice şi de-
mografice moderne precum şi a metodelor şi procedeelor ciber-
neticii şi informaticii, asociate şi cu tehnici de iprelucrare auto-
mată a datelor plivind starea. şi dinamica criminalităţii la
nivel macrosocial =30 , precum şi în analiza multidimenstona-lă a
cauzalităţii uno·r categorii ele infraocţiuni, spre pildă, a infrac-
ţiunilor de drept comun de mare violenţă (omoruri, vfoluri,
etc.) 3 L, a infracţiunilor ·d e parazitism social 32 ş.a., pe de o
parte, şi în examinarea, în spiritul aceloraşi metode şi tehnici,
a problemelor tratamentului delincvenţilor 3:i _ Dar rezultatele
29 A se vedea, RODICA MIHAELA STANOIU, - ,,Metode şi teh-

nici el e cercetare în criminologie", Editura Academiei Republici'i So-
cialiste România, Bucureşti, 1981, p. 63-102.
:lO JUSTIN IONESCU, GHEORGHE RĂDULESCU, ERACLE TRES-
TIANU - ,,Unele concluzii cu privire la dinamica fenomenului in-
fracţional în R epublica Socialistă România, în, - ttConcepţia pre-
ş edintelui Nicolae Ceauşescu, cu ,privire la căile şi mijloacele de pre-
venire şi c_ombatere a infracţiunilor', Centrul de cercetări pentru pro-
blemele tineretului, Bucureşti, 1982, p. 460-466.
:li NICOLAE OLARU - ,,Cercetarea psihologică a heteroagresi-
v iităţii" în vol. - ,,Concepţia ... ", op. cit., supra, p. 561-570 ; a se vedea
ş i, MIRCEA CONSTANTINESCU, IOANA DORU-ANINEANU, DAN
CAZACU - ,,Cauzele unor infracţiuni săvîrşite prin violenţă şi mij-
l oace le de prevenire a acestora", în - ,,Concepţia ... " op. cit., p. 496-510.
32
AVRAM FILIPAŞ, ORTANSA BREZEANU, CONSTANTIN
MITRACHE, - ,,Cauze ale unor infracţiuni contra regulilor de con-
vieţuire socială in - ,,Concepţia ... " op. cit., p. 478-486.
33
EMIL PANAITE, ANTON GHEORGHIU, (coordonatori) şi cola-
boratori - ,,Probleme privind metodologia şi practica muncii de reedu-
care", în - ,.Buletinul penitenfiarelor", supliment, nr. 1/ 1983, p. 4-
145 ; a se vedea şi, CONSTANTIN RUSU-GHEORGHE, VASILF,
'.\1OH.AR, GABRIEL CHELARU, - ,,Activitatea preventiv - educativă a
?r9a11elor care asigură executarea sancţiunilor în locurile d e deţinere",
1n - ., Concepţia .. .", op . cit., p . 345-358.
67
ce1ieetăr:iior oonicrete ale şcolii icriminologice de la Bucureşti, le
vom mai regăsi, într-un alt context ...
3.3.6. Deocamdată, trebuie să observăm că, statistica sj ma-
tematicile, demografia, dbernetica şi informatkâ. sînt stiinte
cu prinicilpii, limlbai, n:u:to!de si tehnici ş_pecifke, în care opti_01
cantitativă ocupă un loc icentral.
·· Neîndoielnic, arsenalul de prindpii, metode şi tehnici îm-
prumutate acestor :ştiinţe de criminologie este un puternic
instrument de cercetare şi ana'liză a problemelor pe care le
rildică criminalitatea, !dar nu este un instrument infailibil,
datonită tocmai o ticii cantita ive 34 rin care în ffien ă se
analizează fenomene e socia e m ansam u or si cnmmalita-
tea în special. 1n consednţă, analiza cauzală a criminalităţii şi
analiza previzională a luptei contra criminalităţii, a prevenirii
crimei şi -criminalităţii şi a apărării sociale împotriva crimina-
lităţii ca şi a tratamentului esenţial al delincvenţilor, reclamă
cu necesitate a elul i la ailte metod i tehnici capabile să
des·chidă drumul spre 1 entificarea axelor fun amen e multi-
dimensionale ale cauzahtaţ1i cnmmahtăţii şi ale procesului Oe
prevenire şi de aparare socială contra criminalităţii, adică, spre
o analiză calitativă a problemebr pe care le ridică criminali- ,
ta ea. are metode şi tehnici de analiză calitativă a crimina-
lităţii ştiinţa criminologiei le împrumută din matca sociolo-
giei generale.
';ţ-~ SECŢIUNEA A'. IIV-A
~~etode ,şi tehnici de ,anchetă socială.

în investigarea icriminalităţii
4:1. Sinteze privind metodele şi tehnicile de investigare a

fenomenelor sociale, în viziunea ,f,nterneietorilQIT" socialismului
ştiinţific.
4.1.1. Puţine sînt faţetele comportamentului uman care să

nu fi atras - în istorie, la vremea ouvenită - atenţia oame-
nilor de ştiinţă preocupaţi de analiza faptelor, fenomenelor şi
34 In acest sens, a se vedea, C. BULAI - ,,Premise ... ", op. cit.,
p. 392.
proceselor sociiale ; practica anchetelor sociale este probabil
tot aşa de veche ca şi societatea. In istoria cunoaşterii, ~ - J
dQLJstLQ.tl...Qare semna•lează, după toate probabiliăţili:\.Prinw
~ o e i , - - cea refen to are la recensămîn tul ula ·ei
ş1 veniturilor pou aţl'ei egiptene efectuată cu trei milenii
• -
1.e.n. J.5 .
4.1.2. întemeie.torij şotjajişma,)11i şWntiii~ - pornind de 1a ~

studierea sisitematică, de la analiza temeinică a realităţii so-
ciale din epoca lor, în întreaga sa complexitate - au -
zele unei ooncepţii ştiinţifice moderne în abordarea proble-
melor socLal-economice şi poli1;ice, au el borat metode i teh-
nici de invesrti· ică care servesc drept axă unda-
rnentală în cer qică şi criminologica con emporană.
4.1.3. Marx ne-a dezvăl'llit în „Capitalul" nu numai o con-
cepţie ci şi o metodă dialectică şi tehnici de analiză concret-is-
torică, multilateral - t":"l~~...,,..,;.,,.,,~~-:-:-"".'::"'......,,....._ - .,-;
no
fi · · ~·-.l&-."""iiiii~lllllll~11..i~~~liiâ,l~~-'-:~*-:'~
.,. e
~~~~~~~~..liWl~"""""'~i.w...i.~~~~~~
a,'--'r~~:;:...~+•îiiill•i!âi-~~~~...,:...:;~~~~~=~~~-
, ţli" ~~,#;~~~~#:~~~Ui.l,i;~~~~~~~~=::ă
tre~~~.,::;;~:..:;.:;;,.."""'Îi!~~~~~=::.;..:~~;.;.;.~;,;;;...;.;;;;-..........~
con , concr
tui umane.
- -tl. . "°Pll'oiicarea 111 1 45 a lug,ării lui En~ls , The Con-
c1Won of the Working Class in England in 18,44" - prima lu-
crare de sociologie concretă care îmbină o concepţie cu ade-
vărat ştiinţifică despre societate ou ianaliza faptelor de teren,
ceea ce ocazionează dezvoltarea teoriei sociologice pe temeiul
faptelor concrete - constituie un moment crucial în istoria
.:i,
~ se „vedea, în acest sens, TEODORE CAPLOW - ,.l'Enquete
sociologique , A. Colin, Paris, 1970, p. 7 ; a se vedea, de asemenea -
per.tr-u o remarcabilă analiză istorică a anchetelor sociale de pe po-
ziţiile sociologiei marxiste. - VASILE MIFTODE - ,,Intr.oducere în
metodologia investigaţiei sociologice", Edi tura Junimea Iaşi 1982
p. 61-J.l2. , ' ,
KARL MARX, Introducerea de la sfîrşitul lucrării - .,Contri-
36
buţii la critica economiei p0litice" p. 226-227.
.
37
MIRON CONSTANTINESCU - .,Fapte, fenomene şi relaţii so-
.:,ale", în - ,.Sociologie generală'' , Editura stiinţifică Bucureşti 1968
p. 23. . ' ' '
69
rnciologiei. Est lucrarea ce d · · · ul loc rintre anche-
tele moderne asu ra enomenelor sociale considerată chiar de
că re oncu nemarxişti ai sociologiei ca o , . remarcabilă cer-
cetare empirică" 38 . Şi este, totodată, lucrarea ce serveşte §i
astăzi ca o iatră de temeli · investi area delincve ei ca
fenomen socia oncret-.istoric.
4.1.5. V. I. 1.fillin - marele revoluţionar. om politic şi gîn-
ditor marxist, intemeietorul partidului comunist şi statului
sovietic - pe baza ma•t erialismului istoric elaborat de Marx
şi Engels, a ,a licat consecvent dialectica materi · " î cer-
cetarea fenomenelor ş1 procese or sociale ale e oei· sa e a
e ec uat a chete socio o 1 e m re1 ra10ane din Samara (pe
bază de formulare ela;borate cu meticu ozitate în mo 'personal)
ale căror concluzii au fost relevate strălucii în studiul „Noi
schimbări economice în viaţa ţăranilor " (1893) . In abordarea
fenomenelor şi proceselor sociale contemporane lui, V . I. Le-
nin a folosii si a · met tării soci · is-
tori.c;e, a cărei · esen ,ă consistă în ana 1za concre, a a 1ecaru1
fenomen social, prjyjţ Î'.Q toa~e sot1etiunile sale, în evoluţia sa,
cu des rindere.a tr-săturilor s le de initorii, fu111 ameniate,
făra păreri preconcepute. n concepţia sa asupra investigaţiei
sociale concrete V. I. Lenin q. ~licqţ si a xecomandat m.,ţeqte
de analiză st.atis_ţică, inclusiv d: erite mo'dele de gruipaJe pen ru
prelucrarea matenâlului statistic primar, ~ietoda sondajelor,
~wto.dq,,..sP.!JHP'!.'.ă,~da qV{]lizei grafice a datelor; concep-
ţia şi practica leninistă aşază la baza metodologică a analizei
fenomenelor şi proceseloTsociale principiul înţelegerii ştiin
ţifice. materialiste, a ist01·iei · şi . realităţii sociale, principiul
cauzalităţii, dialectice, principiul niobilităţii fenomenelor, al
interconexiunii, al interdependenţei şi. interacţiunii 39•
în lucrările sale „Statul şi revoluţia", ,,Sarcinile imediate
ale puterii sovietice", ,,Cum ,trebuie organizată întrecerea ?",
în numeroase cuvîntări, articole, note şi îndmmări adresate
organelor de stat sovietice, V. I. Lenin s-a referit direct sau
~ TEODORE CAPLOW - .,l'Enqnete sociologique", op. cit., p. 7.

:m în acest sens, MIRON CONSTANTINESCU - ,.Metoda de in-
v estigare socială a lui V . I. Lenin", în - ,.Metode şi tehnici ale socio-
logiei", Editura d id.acticJ ~i pedagogică, Bucureşti , 1970, p. 41-45.
70
tanginţial la problemele criminalităţii în societatea socialistă,
arătind, in esenţă, că menţinerea criminaHtă ii în societatea
socialistă re rezintă o consecm a e ica a su ravie mn le-
men e or vechii societă i ca 1taliste în cadrul societă ii socia-
liste, ca, prin urmare, prezen .a unor ves 1g11 a e vec ii socie-
tăţi in economia ·Societăţii socialiste, în conştiinţa şi în modul
de viaţă al unor oameni constituie temelia ce generează, în
ultimă instanţă, fenomenul criminaliităţii în societatea socia-
listă. În concepţia leninistă abordarea fenomenului criminali-
tăţii în perspectiva evoluţiei sale este întreprinsă în raport cu
legile obiective de dezvoltare a societăţii socialiste, iar lupta
pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional -
care implică acţiuni concertate statale şi obşteşti împotriva
cauzelor şi condiţiilor sociale ale fenomenului infracţional, ca
şi acţiuni de educaţie şi coerciitive, dnd e cazul - este subor-
donată luptei dintre vechi , şi nou 40.
M.etode1e si
analizele leniniste ale fenomenelor şi proceselor
social.ie în general ş1 ale cnnnniâlităţ1i în -societlaitea socialistă în
special constituie un exem lu al obiectivi,tă "i ·m · ice si al
profunzimii a runderii in esen a msasi a enomenelor ,
inc usw a crirnina1ita i
m_!'T'!_ e
soc1eta~1i socialiste cît şi nevoi'le llliptei pentru prevenirea şi
apărarea ocia1ă contra criminalităiţii.
4.2. Sinteze privind ~copurtJe, r conJJJJLutul/ ştapeie şi .tehni-

cileanchetelor sociale î proble_'Tr!'.~litl!.J.fi ,şi ale luptei
pentru p1~evenirea şi cornbater? ~ = ~ i i .
4.2 .1. lntr-un fel sau \ris.~~~socială în prgble-)
mele criminalitătii se r o ă u caracteristi il dem ra ice_J
Rle o ula iei din rînd -eia s-au tat participanţii la
comiterea de infracţi 1· ulmicrome<liul social în care şi-au
e .
urn.t activitatea
u atitudin ·
_ In
uitorfr• pînă la comfferea infracţi
· o iniile unor ru ri de oameni asupra
or penale savirşite. asupra exigenţelor legii penale, asu-
10
acest sens, C. BULA! -
minalităţii şi despre politica penală
,,V. J. Lenin d espre fenomenul cri-
a statului socialist", în - ,,Re-
vista română de drept" nr. 5,'1970, p . 50-60.
71
pra unor nevoi şi direcţii ale perfecţionării legislaţiei penale
şi procesual-penale, asupra unor măsuri de rupărare socială ce
au a fi ameliorate în raporit cu opiniile unui grup social etc.·
Astfel fiind - întmcît sfera problemelor criminalităţii ce
poate fi cuprinsă de anchete este practic nelimitată - anche-
:"\ tfile sociale b problemele criminalită,ţii răspund fie---ilii'ei
~ fun~tii Jeoretice, in virtutea căreia se testează o anrumită 1po-
teză sau un set de ipoteze, sugerate de teoria ,criminologică,
i) fie unei junc i. ractic emeiul căreia anchetele sociale
J tind să de_ec e eze in luenţa e:x;ercitată de diverse
surse socta e st i wic ua asu a crimtna t a ii, con iguraţia
s rse or socw-um.ane concrete şi gra u or e con ri u ie în
a]arlţm cfiminalttiiţii Într-sun doţnel)J.u sau altui_ al rea~ităţii
sociale etc. CDn...--H 1'.J--'..--hA--\ 0--ln-~~
4.2.2. In conţinutul lor anchetele sociale care vizează cri-
minalitatea cul?rind ~cinci)mari ti72.uri de prgbleme şi anume :
· · 'i demo raf.ice ale unui ru (eşan
n i la comiţerea e in racţiuni (autori, coau-
tori, instigatori şi complici), cum ar i a e unui grup de in-
fractori - minori, tineri între 18-35 ani, ale unui grup oe
infractori - fără sau cu antecedente penale (infraotori pri-
mari, recidi'Vişti, recidivişti prin condamnări anterioare, mul-
tirecildivişti etc.), infractori implicaiţi în comiterea de infrac-
ţiuni patrimoniale ori de fapte penale de violenţă sau de para-
zitis~ soci'al etc. ·
b.) Cel de al doilea tip de probleme pe care le implică
investigaţia socială a crimin· aliităţii îl constituie j!WM:L
socio-
Rrofesional de provenienţă a participanţilor J.a ~ e a -11'a
infracţiuni ; este setul de probleme care vi"ează investig.area
în micromediul familiei de origine a făptuitorilor de infrac-
ţiuni, in micromediul familiei pe care şi-au 1ntemeiat-o !ăp
Luitorii ori în concu'binajele vremelnice sau stabile ale aces-
tora etc., în micromediul şcolar şi de muncă în care au activat
făptuitorii pînă la săvîrşirea de infracţiuni, în micromediul
rncial ales, adică în anturajele ocazionale sau vremelnice ale
acestora etc.
~ Cel de al treilea tip de mari probleme de care sînt preo-
cupate anchetele sociale ce vizea ză criminalitatea, se referă le
72
asWd!ăWe ivkactienals ; · · · - · socială,...ŞJ..
anume rin comi-
tei· ocul şi
m1J ilor dm ul inves-
tig . onale car precedat, au
însoţit ori au urmat imediat comiterea de infracţiuni, am-
ploarea consecinţelor efectiv produse sau posibil a fi produse
prin comiterea ele infracţiuni, relaţia - dacă există - între
co mportamenitele infracţionale supuse analizei. şi comporta-
melul victimelor ş.a.
Un al patrulea tip de mari probleme pe care le implică
in ti.gaţia socială prin ancliete în materia criminalităţii, se
referă la ·~~~~~~~!!i!fii~~~~~--~~7~~~~~
infrac iun . _
nare pena ce imph ~---=--le
lrnor cleli nţi aflaţi 1e m ex~cut e-
clepsei prin munca, ara pn tate, fie în execu-
tarea masurh educative a mer m n1 minorilor infractori
unor colective de muncă sau de învăţătură,. în condiţiile art. 2
din Decretul nr. 218/1977, etc., cu privire la mobilul faptelor
penale comise, la „cariera" delincvenţilor, la tratamentul
sancţionator ş.a.
~ În sfîrşit, nici o anchetă socială în acest domeniu spe-
cictr,' nu
se poate dispensa ele investigarea opiniilor colectivi-
tăţii asupra faptelor infracţionale comis~ şi supuse investiga-
ţiei, asu ra consecinţelor
unor atare fapte, asupra legitimităţii.
şi justeţei soluţiilor
ele aplicare a sanc unilor de drept penal,
asupra căilor şi procedeelor celor mai utile pentru resociali-
zarea celor condamnaţi etc.
4.2.3. într-o formă sau alta şi în problemele criminalităţii
şi ale luptei contra criminalităţii, fiecare anchetă socială tre-
buie să parcurgă, în principal, urm~toarele .filfl·Pe: '~t
41
. _A ~e. ved~a, ~ASILE M~FTODE - ,,Introducere în metodologia
i1west1gaţiei sociologice". op. cit., p. 112-159 ; a se Yedea şi ACULIN
CAZACU. ILIE BADESCU - .,Metocle şi tehnici ele re!'C'etare sociolo-
gică", T.U.B., Bucureşti, 1981, p. 9-12 ; a se vedea şi LAZAR VLAŞ
CEANU - ,,Metodologia cercetării sociologice", Editura ştiinţifica şi
en'Ciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 227-296.
73
- -3 -·-
;: 1 -
@ organizarea,. ani;hetei, care implică, pe de o parte, sfa- I
. bilirea deo otnvă fill)ei si e antionului de infriac iuni şi I
de delincvenţi ce se urmăreşte a fi investiga e, iar pe e altă \ 1
'. pa11 te, redactarea şi testarea tehnicilor ele lucru şi a reprezen-
tativităţii eşantionului de infracţiuni sau de delincvenţi pe
care ancheta îl reţine spre investigare 42 .
J Cea de a do • • ·a-
r orma iilor de
e incventi. în oa icile
observaţiei, ale şi
pnn examinarea ·tici.-
pan comiter se
rec informat1· perso-
nale e delincvenţi e popu-
laţia din eşantionul examinat, din fişele de observaţie privind
universul sipirirtual al persoanelor supuse investigaţiei şi se
înregistrează atare informaţii (eventual pe bandă magnetică,
pe cartele mecanografice etc.) .
Analiza in or ele delincvenţi şi
eşantionul de infracţiuni investigarte formează cea de a treia
etapă a anchetei sociale în problemele criminalităţii, în cadrul
căreia se tinde a se da răşp1mş aŞJ1nra relatiilor şi valorii rela-
ţiilor între diversele variabile ale surselor socio-umane care
~tretinut Latent sau vădit .apariţia gnmei sau categoriei d!
infractippj investiga.te, pe de o parte, iar pe de altă parte se
tinde a se evalua în ce măsură se pot extrapola rezultatele
investigaţiilor privind o grupă şau o catc-gorie de infracţiuni
ori de infractori la o altă grupă de fapte penale ori ele delin-
cvenţi.
" 2 A se vedea, - asupra ideilor fundamentale ale eşantionării şi

asupra tipurilor şi schemelo1· ele eaşntion - C. A. MOSER - ,,Meto-
dele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale", Editura ştiin
ţifică, Bucureşti, 1967, p. 90-170.
"~ A se vedea, - pentru o temeinică şi amplă analiză a metodelor
ş i tehnicilor utilizate în investigarea fenomenului criminalităţii - RO-
DICA MIHAELA STANOIU - ,.Metode si tehnici de cercetare în
criminologie", Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucu-
reşti, 1981 , p. 63-102 şi 103-143; a se ,·edea, NICOLAE POPA
,.Prelegeri de sodologie juridică", T.U.B., Bucureşti. 1983, p. 213-236,
74
/ @In sfirşiit, a patra şi ultimă etapă a anchetei sociologice
priveşte de a· area unor con l · · al ale cercetări · · va-
/ iori icarea acestora m r. sugestii în vederea luării de
masuri de către factorii res onsabili entru înlăburarea unor
stă~ si,tua ,11 oii circums anţe soci-a e care sînt suscepti ile a
I într ,rne virtualmente delmcvenţa, pentru perfecţionarea
gamei măsurilor de prevenire a infracţiunilor, inclusiv pentru
perfecţionarea legislaţiei penale şi procesual-penale, a juris-
prudenţei în materie penală şi a practicii muncii de organi-
zare a tratamentului delincvenţilor în vederea sporirii efici-
enţei procesului de resocializar.e şi de asistenţă postpenală.
.
CAPITOLUL III
STATUTUL EPISTEMIOLOGIC ŞI INTERRELAŢIA

CRIMINOLOGIEI CU ALTE DISCIPLINE
~~a,.. SE C Ţ I UN E A A I-A
1.1. Ca
precălder
-
¾'atutul epistemiologic al criminologiei
criminologi11 este preac11pată să cerceteze cu

ştiinţă,
· • criminalitătii, ca fenomen social istmi-
ceşte condiţ1 nat ; ea este chemată să 2xamineze onstela ia
S!!!_"selor socio-umne ale crimei şi crimina 1 a ,11, să · entif.k.e
corn nentele Şl ieonţinuffil cauze.for şi conmţmor socio-umane
a e fiecărei m rac.mm ~n pare c1 şi a 1ven:;e or ca e oni şi
gnupe de infracţiuni, precum şi, mai ales, ale criminalităţii în
ansambJu, aşa cum ea se înfăţişea_ză în cadrul unei anumite
ol'îndufrl sociale, într-un perimetru naţional determinat, _ înţr-o
anumită perioadă ott:rţ;-e,i.._societăţii - este chemată, cu deo-
sebire, să ex Hce onexiuned' nor multi lii factori individuali
ş i sociali di iei complexe a crimina 1 aţil, ca ·aC'-
terul lor · le it- 'le are vernează în chi roba.bilist, inter-
venţia şi in . ea surselor socio-umane în geneza crimi-
nalităţii ; într-un cuvînt, criminologia este prio1itar chemată
să cerceteze nu numai starea cf şi structura şi cauzalitatea
crimei şi criminalităţiL JDii=i#î
context istoriceşte determi-
nat J. ·
1.2. Un câpitol distinct de preocupări în crim'inologie , ca

'!ti inţă, îl formează examinarea problemelor pe care 1e ridică
lupta contra criminalităţii; cerc~tarea J)ro;blematicji profila-
i In acest sens, C. BULAI - ,,Premise... ", op. cit., p . 390-391.
76
:xiei şi terapeuticii sociale a criminaliţatji. investigarea metode-
lo~i procedeelor de ,prevenire şi combatere a crimei şi crimi-
nalităţii precum şi de apărare socială împotriva criminalităţii,
im lică, pin definitie examinarea str te ie• si tacticilor de . re-
ve12ire a cnme1 şi criminaUtăţii şi de apărare socia ă contra
faptelor infracţionale sancţionate în cadrul unui sistem de
drept ,penal dat, într-un context s0cial-istoric 1 într-o anumită
formaţmne social-economică ,şi într-o perioadă determinată.
1.3. De vreme ce ·c rjma si criminalitatea constituie un fapt

ş1 res,pectiv un fenomen social. prin esenţa şi cauzele lor, ca şi
prin consecinţele lor, de vreme ce individualităţi-le care ,comit
fapte penale (partkipanţii, în sensul art. 23 şi urm. C. penal)
îşi manifestă a o a· ict· ·u: · ·· o ·adi.c.tor„ a p ·-
sonalitătii lor c re e t i •odus sociaj - deşi nu încetează,
ca once oameni, să fie_fiinţe autocintetice 2 - de vreme ce, în
fine, măsurile şi mijloacele de ir: i combat e a cri-
ititl'!._~,-·~t::a.:·ţii, ca şi cele ,de atam t al delincvenţitfor
izvorăsc clin.~11.;!Jvoi-W. şi sînt destinate aparării valorilor soci-
ale a e societăţii - toate realitătile pe care le constituie crima
şi criminalitatea fiind într-un cuvînt realită · sociale care
emerg şi og in esc societatea, pînă în ultima ei fibră. toate pro-
blemele crimei şi criminalităţii şi ale luptei pentru prevenirea
şi combaterea criminalităţii fiind, prin ex.celenţă, sociale şi şti
inţa care le studiază - criminologia - este o ştiintă socială. 1
HR'Qjtiridică, clin familia Teen¼iLei. l '
1.4 .. Problemele crimei şi criminalităţii nu pot fi examinate
la un singur nivel ontic : dată fiind dependenţa crimei şi cri-
minalităţii nu numai de om, de contradicţiile fiinţei umane ci
5i de iprocesele şi fenomenele economico-sociale educaţionale,
culturale etc., de legităţile şi contradicţiile proprii acestor
fenomene şi procese, woblemeje crimei şi cciminalitătii au o
natură pluridisciplinară. De aceea, ,ştiinţa care studiază proble-
mtl_e crimei şi criminalităţii - criminologia - înfăţi~ază _o
natură inter şi pluridisciplinară„ 3 ; numai prin caracterul său
2 In acest sens, MJRCEA MALIŢA - ,,Aurul cenuşiu", III. Editura

Dacia, Cluj, 1973, p. 116-121.
3 A se vedea, în acest sens, C. BULAI - ,,Ştiinţa politicii penale",
în - ,,Studii şi cercetări juridice", nr. 1/1972, p. 79.
77
pluridis<!i1plinar criminologia este capabilă să ofere o imagine
globală, esenţială şi multilaterală asupra realităţilor socio-
umane în continuă mişcare din care izvorăsc cTima şi crimi- •
nalitatea, asupra structurii şi caracteristicilor psiho-sociale şi
c:hiar neurofiziologke ale individualităţilor care au comis in-
fra,cţiruni 3 bis,
cît şi cu privi.r e la conţirnu1:Jui, finalitatea, efici-
enţa şi tendinţa în evoluţia strategi·e i şi tacticilor de prevenire
a crimei şi criminalităţii şi de apărare socială împotriva fapte-
lor interzise de legea penală în condiţiunile istorice ale unui
sistem de drept determinat.
SECŢIUNEA AU-A ~P.

Definiţia
1
criminologiei b' <> 'o-t,te,U e.'.
'
2.1. ~iminnlo,gia este o ştiintă socială relativ autonomă, din
grupa sociologiei, auxiliară ştiintelor penale, cu caracter inter
si pluridisciplinar, care st~~/fază starea, dinamica, legităţile,
cauzele si condiţiile socio-umane ale criminaiităţii _precum şi
trqsăturile defini.tarii, mecanismul si fu1J,ctionalitatea sist~mu-
lui de măsuri de prevenire şi combatere a crimei şi criminali-
tăţii, inclusiv de tratament al delincvenţilor - aşa cum se înfă
ţişează, în toate articulaţiile esenţiale şi în mişcarea lor. în rea-
litatea socio-umană din cadrul unei formaţiuni social-econo-
mice - şLfllg,borează si fundamentează maclele cauzale şi solu-
ţii de intervenţie J!!.eventivă ,şi de apărare ,socială contra cri-
,,;,,ei si criniinalitătii:.,_după chipul realităţii, în perspectiva per-
fecţionării programelor naţionale de prevenire şi combatere a
criminalităţii, în interesul dezvoltării societăţii, al progresului
şi civilizaţiei, în acord cu eforturile şi dezideratele umanitare
ale Naţiunilor Unite"·
:IbisA se vedea GH SCRIPCARU, M. TERBANCEA - ,,Patologie

medico-legală", Edltura· di<laotică şi pedagogică, Bucureşti, 1983,
p . 480-483.
4 In acest sens, GEORGE ANTONIO, CONSTANTIN BULA!,
GHEORGHE CHIVULESCU (coord . Emil NicolcioiuJ - Dicţionar jtL -
ridic penal", op. cit., p. 84; a se vedea, - ,.Sixieme "congres des
Nations -Un'ies pour la preventi.on du crime et le traitment des d<?-
linquants" Nation Unies, New York, 1981, p . 43-48.
78
2.2. Ca ştiinţă socială specială, extrajuridică. r. 1;:j,ţpip1JIP&le
abordează şi examinează · de dre t enal de dre t
p1 es a ena 1 e re t execu ional ena , ca şi rea 1tăţilc
cnmei şi cnmma 1t ţii şi procesu luptei ipentru prevenireâ şi
combaterea criminalităţii într-o .formaţiune social-economică,
intr-aun teritoriu naţional - ca 1111 rlat. Patrimoniul ştiinţei
criminologiei, rezultatele cu a{levărat semnificative ale cerce-
tării criminologice servesc, în mod imecliat perfecţionării juris-
prudenţei, în înfăptuirea scopului procesului penal. prevăzut
în art. 1 C. pr. pen.
Crigiinologia se înfăţişează, aşadar. ca o veritabilă 11 busolă
în orientarea practicii procesual 'Penale" 1\, în orientarea practi-
ciî 01,ganelor ce asigură executarea sancţiunilor de tlrept penal
şi, în genere, în mod imediat, în identificarea şi fundamentarea
5oluţii-lor de perfecţionare a strategiei şi tacticilor de prevenire
şi combatere a crimei şi criminalită,ţii, indu.siv a soluţiilor de
pel'fecţionare a tratamentului delincvenţilor. U ·lizarea rezul-
tatelor cercetării criminologice în practica judiciară, în cauzele
penale, ân practica organe1or de penitenciare şi a organismelor
de supraveghere a executării pedeipsei prin muncă, fără priva-
ţiune de libertate, într-un cuvînt valorificarea rezultatelor cer-
cetării criminalo ice în procesul' luptei contra criminalită ·i
consbitme o c er i ntă car ma a c ec1sivt1 - o condiţie sine qua
non - a înfăptuirii justiţiei penale, a perfecţionării practicii
organelor de justiţie penală în spiritul exigenţelor strategiei
democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, româneşti. ?i
2.3. Ca ş1iiniă p}IJri<lisciplinară de contact, de graniţă sau
1
..r -
de intersecţie între sociologie şi ştiinţele juridice penale, crimi-
onlogia tinde - în condiţiile realităţilor româneşti contempo-
rane - a deveni nu numai un instrument_tehnic pentm ar::ien
tarea jurisprudenţei ci o veritabilă stea ~. lL..Jp.t!_~ului
proces de prevenire si combatere· a c~1mei şi criminaJităjii şi a
altor manifestări de încălcare a ordinei de drept socialiste. '
j VINTILA DONGOROZ - ,,Explicaţii introductive", în - ,,Ex-

plicaţii teoretice
ale Codului de pr~edură penală român. Partea gene ·
rală", vol. I, deVintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu,
Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Stănoiu, Editura Academi 0 i
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1975, p. 17.
79
~ SECŢIUNEA A lll-A
Perspective în evoluţia criminologiei româneşti
3.1. Ca ştiinţă teoretico -explicativă,

cu o puternică vocaţie
pr~tică, aplicativă şi prospectivă, criminologia românească are
aidoma tuturor şti'inţelor sociale 6 - un __p,ronunţat caracter
mgttgi.ţ,: ei îi revin sarcini multiple şi un loc specific, în con-
diţiile actualei etape, superioare, a edificării societăţii socialiste
multilateral dezvoltate în 1patria noastră.
3.2. In climatul stimulator ipentru activitatea de cercetare
în ştiinţele sociale, statornicit cu osebire în perioada inaugu-
rată ele Congresul al !X-lea al partidului, în spiritul practicii
revoluţionare a p artidului nostru, în contextul eforturilor
consante - ştiinţifice şi creatoare - ale partidului şi statului
nostru, de per1fecţionare pe baz.e ştiinţifice a organizării şi con-
ducerii muncii şi vieţii sociale, a noului mecanism economico-
financiar, a formelor de planifioare şi prognozare a fenomenelor
Şi proceselor economico-sociale, criminologia a găsit un teren
şi un climat favorabile de cercetare astfel că, prin eforturi in-
tel'de artamentale de echi ă s-au us bazele •promiţătoare a
unor cerce ari concrete mu tilaterale asu ra roblemelor cai'.'i-
z.alită ii unor cate orii şi grupe e m rac um, au rnceput a fi
inventariate, testate s1 examma e ijProfun a 1vers e e vengi
ale sistemului de măsuri de prevenire şi combatere a crimina-
lităţii, inclusiv de tratament al delincvenţilor, .p e baza unor
metode şi tehnici de cercetare maderne, judicios elaborate şi
aiplicate chiar ou ajutorul calculatoarelor etc. Se pare că orele
maturităţii cercetării ·c riminologice româneşti au sunat ....
3.2. Nu e mai puţin adevărat că, rezultatele cercetării, şti

inţifice aplicative în criminolo ie s!Înt încă fragmentare -' este
va, 1 ca unele cercetări , c iar e ec 1pa, sm p ate ş1, mai a1es,
s uferă ele dogmatism şi eolectism. Din asemen.ea cercetări con-
crete rezultă că se mai manifestă încă păreri preconcepute cu
privire la criminalitate, ca fenomen socio-uman, mai ales cu
privire la cauzele şi condiţiile care determină şi favorizează
menţinerea acestui fenomen în societatea socialistă românească.
u A se vedea ION DRAGAN, ,,Sociologia - ştiinţă teoretică ;;i

aplicativă",in - ,,Era socialistă", nr. 1/11976, p. 27 !i_i urm.
80
Ur, părerile preoonceipute cu pnv1re la problemele criminall-
tăţii sânt străine spiritului miUtant, spirituliui revo1uţionar al
partidului nostru în abordarea fenomenelor şi proceselor sodal-
cconomice.
După cum este cunoscut, V. I. Lenin n-a aV'llt şi n-a mani-
festat niciodată prejudecăţi în privinţa fenomenelor şi proce-
selor economice şi sociale analizate ; ceea ce a caracterizat
întotd~auna modul irevo:Lution,ar de gândire a fost oer.cetarea
rv,ultilaterală a fenomenelor social-economice, a complexităţii
fâptelor realităţii concrete în ansamblul ei, în miultitudinea
conexiunilor srale 7 •
3.3 . Una din <liri.s:;tj'lP ' 'ebuie să .r · centrate, în
continuare, forturile , ' ască
o constituie, mai întîi â-
tistică interdepartame F-~~~~~~~~~~-==--~ta-
tistici privind criminalitat eri-
oade mai îndelungate şi, · ta- (
tistica a datelor cu metode moderne, m r-un amp u evantai
precum ş1 cu mijloace iThformatlce.
Pare a nu fi lipsită .de intere'S sugestia · · ;;a in i
· · · · " ie.. pe-Pfecţie.i a-tă în spm u m elelor dţ
iv.inlcl criminalitatea recomandate de ex-
. , indicatori a căror gamă - cum se ştie
- 1mp 1că şi in 1ca ori penali dar şi economici, sociali, cultu-
rali, demografici etc. )
3.4. intrucît cauzalitatea unor categorii sau grupe ele infrac-

ţiuni constituie încă o terra incognita (spre exemplu, etiologia
infracţiunilor contra activităţii unor organe de stat, care - cu
o singură şi temeini că excepţie, cea privind etiologia infrac-
ţiunilor ,de corupţie 8 - n-a fost cercetată în mod aprofundat,
ca şi, de altfel, etiologia infracţiunilor contra unor activităţi
economice, cum ar fi sipecula ş.a., ca şi cauzalitatea infracţiu
nilor îndreptate împotriva familiei, ca şi cauzalitate:i1 delincven-
ţei feminine etc.) ~;ţe nevoie a SP nwWpljca AA re- ( efartihile
A se vedea, MIRON CONSTANTINESCU - .,Metocla ele inves-
î
tioare socia lă a lui V. I. L enin", în -
·,,Metode şi tehnici ale sociologiei",
Elditura didac tică şi pedagogică, Bucw·eşti, 1970, p. 41-45.
~ VASILE DOBRINOIU - ,.Traficarea funcţiei şi influenţei în
dreptul penal", Editura ştiinţifică şi enciclopedii;:ă, Bucureşti, 1983,
p, 14-19.
6 - Criminologie 81
- 'tă ii, acelor 1·u e sa orii
n-au fos-t cu 1mi-c atinse dacă ne utem•
ex rima as e , e aripa cercetării stiin· · 1ce : simpla intuiţie
a cauza 1 c • 1 nor a are categorii sau grupe de infracţiuni nu
numai că este neîndestulătoare dar poate aduce iprejudicii pro-
gramelor de prevenire şi combatere a manifestărilor infracţio
nale. Aşadar, e · entru a deslusi roblemele rivino
cauzalitatea unor cafegol'ii sau ru e de in rac ,mm a care
in 1garea a ost mcepută şi soldată cu rezu ate notabile,
C'Um sînt, spre pi1dă în materia infracţiunilor de violenţă sau;/
a delincvenţei juvenile 9, ori la fel remarcabile - în proble/
mele tratamentului delii?cvenţilor în mediul ,penitenciar JO ş.a.
se cer întregite cu eforturi pentru cercetarea aprofundată a
-q,nor categorii S891 crvre vai de iptI[JC:ttiiif.i.
Model.ele de cauzalitate privind infracţiunile deja abordate
se cer a fi, deci, diversificate şi se cer a fi elaborate noi şyoi
9 A se vedea, GEORGE BASILIADE, COSTJ:CA BULAL, IONELA
CORNESCU - ,,Unele cauze aie maniifestărilor inf,racţionale în rîndul
minorilor şi prevenirea acestora", in - ,.Revista română de drept", m.
11/1971, p. 32-37, VIRGIL DRAGOMIRESCU, - .,Psihosociologia com-
portamentu.lui deviant", Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti ,
1976, p. 249~257; ANA TUOICOV-BOGDAN - ,,Psihologia genernlă
şi psihologia socială", vol. II, Editura didactică şi pedagogică, Bucu-
reşti, 1973, p. 243-258; PAUL POPESCU-NEVEANU - ,.Dicţionar de
psihologie", Editura Albatros, Bucureşti, 1978, p . 179-181 ; V. MAR-
GINEANU, VICTORIA FLAMINDU, - ,,Factorii psihic'i în delincvenţa
juvenilă", în - ,,Probleme de crim!inalistică şi de criminologie", nr.
3-4/1982, p. 80-85; CONSTANT,I N IACOVIŞAC - ,.Aspecte socio-
l.ogice ale acţiunii de recupera,re socială a mino,rilQr infractori", in -
„Viitorul social" nr. 1/1976, p. 113-121 ; VLADIMIR MARIN, ION
STRUGARIU, MARIN VOICU - ,,Organizaţiile de tineret, de masă şi
obşteşti în sistemul factorilor de prevenire a manifestărilor antiso-
ciale", în - ,,Concepţia . . ." op. cit., p . 255-263; CONSTANTIN IACO-
VIŞAC, AL;EXANDRU VULPESCU, FLORIAN GHEORGHE - .,In-
teracţiuni s9ccio-culturale şi educative în rescializarea prin şcoli spe·
ciale de mu;ri,că şi reeducare", în - .,Concepţia ... ", op. cit., p. 521-530;
VASILE PREDA - Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială",
Edi.tura ştiinţifică şi encidopedkă, Bucureşti, 1981, p. 18-38; GABRIEL
ION MARCONESCU - ,,Creşterea şi edw.:area tinerei'" genera/ii - o
sarcină a întregii societăţi", Editura politică, Bucureşti, 1982, p. 80-99.
10 A se vedea, EMIL PANAITE, ANTON GHEORGHIU şi colabo-
ratorii, - .,Probleme privind metodologia şi practica muncii de reedu-
care a deţinuţi,lor", în - .,Buletinul penitenciarelor'· s upliment, nr.
1/ 1983, p. 2-11 şi 99-103.
82
oe/ele spre a corn leta ima inea tabloului cletenninismului
soc10-uman al criminalităţii prin m egrar,ea unor mo ele teo-
retice privind etiologia şi a altor categorii sau grupe de infrac-
ţiuni, eventual pe dom,enii de activităţi economico-sociale (spre
pildă, în comerţ, în cooperaţie, în transporturi ş.a.), pe zone
geografice etc.
3.5. O altă directie spre care se recomandă a fi îndreptată Î
- socotim - r;:.en;etarea criminologică românească este cea a l
1:îcftPlfJewei, deci a examinării mnltidiroeos-iooa)e a l'ompor-
tamen · victim · recum i a interrelatiilor i infiuentei
aces ora asupra conduitei ant®ciale a dei,lincveoţH-01·. c..,
3.6. Exigenţele etapei actuale reclamă, credem, mai mult
ca oricînd, în lupta contra criminalităţii, elaborarea uu.01·
modele de strate ii întemeiate e rinei iul lani 'icări · inte-
grate a revenirii si com aterii 1criminalit"ţii şi, mai ales, a
unor mo e e sociale de sisteme tactice de prevenire a crimei şi
criminalităţii şi de a_părare socială contra săvîrşirii unor fapte
prevăzute de legea penală. inclusiv a unor modele de trata-
ment al delin·cvenţilor - toate aceste modele avînd strin-
gentă nevoie de testare, înaintea introducerii lor de către fac-
torii de decizie în programele integrate de luiptă contra crimi-
n a,li tă ţii .
3. 7. C o nouă calitate a muncii tiin ifice în abor-
darea problemelor criminalit ţii ş1 a e uptei pentru prevenirea
şi combaterea manifestărilor antisociale este cea a "GRPCZ'ării
î,z,tre specialişti, ~ abordării curajoase, multilaterale a prqble
mei crimei si criminalitătii într-un spirit realist, revolu ionar,
cu meto e moderne 10 s
0'<JJ ()..., SECŢIUNEA A I V-A
~terrelaţia criminologiei cu statistica
4.1. În procesul de cunoaştere a criminalităţii ca fenomen

socio-uman, statistiica. îndeosebi statistica penal_t (dar şi s-tatis-
tica inclustria1rg, agrară, comercială etc.), se relevă . şi .~JL..0-
10 bts GEORGE BASILIADE - Orientă.rile şi principii! ~ cercetării
criminologice în Republica Socialistă România, in „Concepţia ... ", op. cit.,
p. 386--459.
83
dispensabHă deoarece criminalitatea constituie. în termeni sta.
tist~c3 1 _un f~n?XIlen de masă iar legitătile f§[§ p guvernegifsî1,1
l~1tati staţj§P'it -
Le itătile statistice se înfă tuiesc ca tendinţe esentiale. ai-
doma necesităţii care-şi ,croieşte drum printr-un număr oartc
mare de contingenţe socio-umane care se manifestă în aceste
contingenţe ca media unui număr mare de abateri aleatorii, în-
tîmplătoare 11_
Un princiJpiu fundiamental în cercetarea statistică a crimina-
litărţii consistă
în faptul că le ile statistice, care exP.lică o anu- ._
mită stare şi dinamică a crimma 1 a 11 m r- moment sau peri-
oadă din cadrul unui sistem social determina , e pot degaja
n~mai la nivelul multimi:i sau colecţiei de observaţii Sl in arma-
ţii deci rin consitderar a · • tulă are
nu în sensul art. 144 C. penal, şi
înregistrate sta;Piştjc. fapte care a,kătuiesc în sens statisti,c ·uni-
tăţi -c omponente ale criminalităţii.
4.2 . .AJpărută ca o generalizare sui generis a unor date despre
fenomenele sociale, statistica se dezvoUă astăzi ca o ştiinţă cva-
siink:lependentă care prezintă · · - comună ştiinţelor -
de a fi în acel i ti te metode f
de cercetare . r rii i o o at , te
ştii!}_ţe 12 , cu osebire în crimino ogie
, Informa ii e furmzate rin td er · ·c 14 dică t'in
·; s.erv.are lucr · i - criminalitg_ţii - rn
măsura în care se bazează ipe date primare exacte şi complete,
prelucrate lucid cu rprocedee şi tehnici statistice, moderne, dacă
e posibil ţinîntd seama şi de butada „statistică cu cît mai puţină
matematică în loc de statistică cu matematică" - sînt în mă
sură să ofere o viziune închegată asUJpra laturii ...Q!i.11.fatahve 7l'
criminalităţii : mărimea, volumul, ritmul, rata brută, rata medie
/an uală, d1strtbu ia teritoriala, intensita1ea etc., în circmiisfanţe
11
In acest sens, CALINcA MIARE - ,,Materialism dialectic", Editura
didactică şi pedagogkă, Bucureşti, 1982, p. 195-211.
12 COSTACHE :1'40INEAGU, ION NffiGURA, VENIAtvLIN URSEANU
- ,,Statistica", Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Bucureşti, Hl76, p_ 28,
ta C. BULAI - ,,Premise...", op. cit., p. 391-392.
tt, A se vedea - asupra demersului statistic - COSTACHE MOI--
NEAGU, JON NEGURA, VENIAMIN URSEANU - ,,Statistica", op. cit.,
p. 31-33.
84
concrete socio-umane, de loc şi de timp. In elaborarea progra-
melor de cercetare criminologică, în a!l;aliza şi evaluarea stării,
structurii şi dinamicii. criminalităţii, ca şi în prognoza ,crimi-
nologică pe odce termen (scurt, mediu sau lung) statistica este
cea cart; aduce o contributie nw ·oră constderabilă în asi urarea
progresu ui ap icativ al cercetării crimino ogice.
Criminalo i este tributară statisticii deoarece statistica,
prin apelul la teoria procese or sto asice, la teoria t sec-
venţial, ca şi la teoria deciziei, la m__odel-are-: 1 a informatică 15
1
- pentru a nu enumer_~_fteei-t-:6feva dintre progresele din ma-
, tematică care, în...J-Iltilhele decenii, au înrîurit puternic statis-
, tica 16 - es~Î1l măsură din ce în ce mai mare să dezvăluie şi
să măsoare imensiurzi necunoscute ale crimina i a ii, sa puna
în umină şi să ea expresie oan 1 a 1va eg1taţ1 or ş1 endinţelor
interne specifice criminalităţii, să evidenţieze constelaţiile de
trăsături psihosociale şi chiar biologice şi frecvenţa acestora pe
categorii de delincvenţi, interrelaţia anumitor grupe de trăsă
turi ale tructurilor de :personalitate cu caractere deviante etc.,
să releve, toto'dată, seriile de surse socio-economice şi culturale
care au acţionat în mod imediat asupra participanţilor lacomi-
terea de infracţiuni, particularităţile „carierei delincvente", di-
verse coordonate ale sistemul'lli de tratament al delincvenţi
lor etc.
4.3. Statistica este sj un puternic instrument de control al
ver1dicităţii ipotezelor cercetării crimiriălogice şi, într-o măsură,
a legitimităţii şi eficienţei unor încriminări şi sancţiuni penale.
în accepţiunea modernă a term~mului, statistica este privită, din
ce în ce mai mult, ca „ş~ ip te1.7Pretării fapt€lor prin rapor-
~re la modele probabiliste". Probabilitatea , ,imprimă maroa dt:
adevărat o'bieot al ştiinţei statisticii" 17 •
4.4. Aşa fiind, criminologia socialistă româneasc~in
s tatistică nu numnj_gqţgifi lmfte privind ~venimevt.Ple.....st.atistice
(infmcţiunile comise şi (iiregistrate în tabele statistice) - ob-
15
A se ve::lea, ALAIN CHOURAQUI - ,,L'infonnatique au service
du dr oit", Pr'esse universitaire, Paris. 1973, p. 225-241.
16
1n acest sens, COSTACHE MOINEAGU, ION NEGURA, VE-
N IA!\IIN URSEANU - ,,Statistica", op. cit., p. 36-37.
i; O. ONICESCU - ,,Carrado Gini - statistician umanist" în --
„Sociologia militants", (II), Elditura ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
0
85
servate, prelucrate şi analizat căci imensa majoritate a cerce-
tărilor statistice româneşti în domeniul criminalităţii sînt simi-
lare „sondajelor" - ci şi 1JJeW1u,x probabiliste şi a_şteaptă de la
statistică elaiborarea â dt mai numeroase variante <le modele
probabiliste şi o adecvată integrare a datelor statisti-ce în modele
probabHiste ...
Deşi demerS'lll statistic este de primă însemnătate pentru cu-
noaşterea criminalităţii, totuşi, aie9rtul sţitişticii in abordarea
cr1minali tă ţii tntl es e nelimîţaţ)
În adevăr, demersul statistic în roblemele criminalită ii -
presupusă fiind buna credinţă ş1 spiritul de responsa ili te al
celor ce fac înregistrarea rdatelor primare privind infra iunile,
participanţii la comiterea acestora, victimele etc., - e înte-
meiază un e observatii n ·n l ·un de numeroase i re-
prezentative iar gruparea şi des·crierea lor lasă uneori de orit,
pPm practica exaig_erării proprietăţilor formale a procedeelor de
analiză statistică. Aceasta pe de o parte.
Pe de altă parte, dtă vreme în practică, uneori, în demersul
statisaic se dă prevalenţă proprietăţilor formale ale procedeelor
statistice în analiza criminalităţii, adică procedeelor matematice
şi numai apoi se are în vedere nabura$ocială a acestui fenomen,
un atare demers este departe de a fi eficient. Nu putem să nu
observăm că, oricît de completă ar fi cercetarea statistică a cri-
minaliaăţii ea nu poate furniza date privind „cifra neagră·'.
4.5. Cu toate limitele sale, analiza staţjştjcă cp procedeele

şi tehnicile saie moderne r rezintă o sursă e ·oasă de docu-
1nent · c r criminalo 1ca, oarece - o enncl
a e şi conc uzii privind starea, recven .a, ritmul de variaţie,
rata medie anuală etc., - îngăduie cercetării crimipologice să
degaje, pe baza investi atiei multilaterale calitative a r _e ali-
tă 11, ş1 sa un amenteze legităţile criminalităţii, să explice
esenţa şi ca'Uzalitatea criminalităţii, deopotrivă la nivel macro-
sOc1al cit şi pe zone sau unităţi a1âministrativ teritoriale, pe ca-
tegorii sau grupe de infracţiuni, pe grupe de participanţi etc. ;
îngăduie, totodată, ca cercetarea criminologică să avanseze, în-
temeiată işi pe datele şi concluziile statistice, judecăţi de valoare
asupra cauzelor şi condiţiilor evoluţiei criminalităţii în ansam-
blul precum şi a diverselor grupe ori categorii de infracţiuni,
asupra cauzalităţii metamorfozei formelor şi dimensiunilor cri-
86
minali tă ţii precum şi asupra în teracţiunii acestora cu di v.erse
procese şi fenomene social-economice, într~o etapă sau alta a
evoluţiei soci etăţii. D tice
pe it criminolo i abil]
dintre va-
lui nor
ca vo 'LI 1e1 cnm1-
11a ată, asu elor deosebiri-
lor între ră51pîn,direa criminalităţii într-o zonă sau unitate ad-
ministrativ-teritorială şi diminuarea sa în alte zone ori unităţi,
asupra cauzelor şi condiţiilor oscilaţiilor generale ale criminali-
tăţii în timp şi spaţiu şi aswpra infl,uenţei unor contingente so-
cio-umane în accentuarea sau diminuarea oscilaţiiJ.o,r criminali-
tăţii, asupra cauze'lor delicvenţei juvenile, ale reddivismului 18
etc.
4.6. De asemenea, observarea ,prelucrarea şi analiz§ statis-
tică în domeniul activităţilor de a licare a legii penale ca şi
materia e e is a st1ce pnvi ec aarea sanc mn1 or nale,
oferă, posibilitatea cercetării .ştiinţifice în criminologie ş.A cu-
noască latura cantitativă r s Llu. · ărare socială a. va-
lori or societă: ii socialiste i această bază să examineze mu -
b atera , ca itatw, graidul de eficienţă al intervenţiilor preven-
tiv-educative şi sancţionatoare şi să form,uleze, cu un grad de
probabilitate ridiicat, modele de inrtervenţie preventivă, în vede-
rea sporirii fermităţii în aplicarea legii penale.
0~ SECŢIUNEA A V-A
Intcrrela ia criminologiei cu sociologia generală, îndeosebi cu

sociologia 3ur1 Ica ŞI cu SOCIO ogia dreptului penal
5.1. Sociologia marxistă, ştiinţă a ansamblului fenomenelor

şi realităţii sociale istoriceşte determinate, în dezvoltarea lor ca
totalităţi şi în conti,~ua şi revoluţionara lor transformare, J!l sau,
1
" In acest sens, C. BULA! - ,,Premise... " - op. cit., p. 391.
in ln acest sens, MIRON CONSTANTINESCU - ,,Fapte, fenomene
şi relaţii sociale", în - ,,Sociologia generală", Editura ştiinţifică, Bucu-
reşti, 1968, p. 41.
87
w t~
a
p
l
\NA.~:..
definită,
tiinţă a s istemulu· social loba 20 , a formelor de
viaţă socială omeneşti - , a evenit astăzi o ştiinţă complexă,
diversificată în numeroase specialităţi şi anume, soc10Iogii de
ramură - economică, politi că, juridică etc. , - care, fiind an-
corate în realităţile sociale , concrete, au căpătat deopotrivă un
c;aracter aplicativ, o~aţion'al şi relativ previzional, completîn-
du~şi traJdiţionalul său rol cognitiv printr-o funcţie practică,
pusă în slujba programării şi acţiunii sociale la scară macro şi
microsocială 12_
5.2. Cer:cetarea s ociologică marxis tă atribu ie un rnl iro1t2or-

tant investi, ălii relaţiilor juridice. In acest sens , s-a precizat p e
, rept cuvînt, .că, ,,pe 1101 ne 111 eresează în cercetarea s ociologică
tot ansamblul .relaţiilor sooiale. - relaţiile economice, cele juri-
dice (foarte importante deoarece se referă la relaţiile de pose-
siune şi proprietate) cele de conştiinţă, ·etc. " 23 Sociologia jyri-
dică socialistă din ra noastră avînd dre t axă fundamentală
materialismul istoric şi rept ins trument de investigaţie dialec-
tica marxistă , cercetează - în perspectiva axiologică umani s tă
prefigurată în Programul P.C.R., de făurire a societăţii socia-
liste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre . comu-
nism - procesul de elaborare şi aplicare a dreptului, condiţio
narea socială a concepţiilor, principiilor, categoriilor şi institu-
ţiilor juridice, 2'• eficacitatea, legitimitatea şi valid itatea regle-
mentărilor juridice, corelaţia dintre conţinutul şi forma dreptu-
lui 25 , valorile şi procesul de valorizare în domeniul dre,pt,u,lui,
rolul social - politic al legalităţii, rolul cOTJ.Jducător al partidu-
A se vedea, în acest sens, OVIDIU TRASNEA - ,.Ştiinţa poli-

20
Editura politică, Bucureşti , 1970, p. 268.
ti că " ,
TRAIAN HERSENI - ,,Ce este sociologia ?" , Editura ş tiinţifi că
21
şi enciclopedică, Bucureşti, 1981, p. 5. ·
22 ION ALUAŞ , ION DRAGAN, - ,,Introclucere" în - ,,Sociologia
fran ceză contemporană", Editura politică, Bucureş ti, 1971, p . XCVII ;
a se vedea - asupra funcţiilor sociologi'e i - ION DRAGAN - ,,Socio-
logia - ştiinţă teoretică şi aplicativ ă" , în - ,,Era Socialistă" nr. 1/ 1976,
p . 29-30.
23
MIRON CONSTANTINESCU - ,, Fapte, fenomene şi re laţii so-
ciale", op. cit., p. 42.
24 MIRON CONSTANTINESCU - .,Introducere în sociologie", Par-
tea I -a, T.U.B ., 1971, p. 102.
2·; NICOLAE POPA - ,,Prelegeri de sociologie juridică", T.U.B. ,
Bu c ureşti , 1983, p . 62-63.
lui în el3borairea şi realiz,area dreptului, ca şi problematica con-
flictelor interumane 26 soJrlate cu consecinţe care atrag răspun
derea materială, disciplinară. civilă sau ,penală 2i etc.
5.3. Un ca · · ·net de reocupări în sociologia juridică
îl con ·tituie oc10lo ia d · are studiază conditio- '
narea ş1 . · " 'i, cîm 1;11 i struc-'-"
tL a re a 11 or soci-a e m care dreptul pena are vocaţia sa m er-
v111~ problematica realităţilor sociale an'WMoate şi cohteffllpo-
rane procesului de elaborare,~aplicare şi organiziare a execu-
tării sancţiunilor de drept penal, precum şi problematica con~ti-
intei 'uridice socialiste a maselor cu rivire la fenomen'l.11 crimi-
nalităţii şi la acţiunea sod8.lă de aipărare împotriva aces uia,
factorii socio-culturali şi infl'llenţa lor în determinarea naturii şi
cuantumului acţiunii antiinfr8.cţionale, costul şi timpul acţiunii
sociale antiinfracţionale, ~:s problematica stabilităţii relative, mo-
bilităţii şi eficacităţii sociale a sistemului dreptiului penal s.a.
5.4. · · · · · sînt relativ
mentare; de-
oarece r a asupra vie-
ţii soc e, pnnc11p11 e
ş1 regL ice i metodolo ic le procesului
vieţii soc : de la conceiptul, spre exemplu, de „realitate so-
ci-ală " , care în totalitatea sa cuprinde atît existenţa socială cît şi
conştiinţa sodală 29 , pînă la conceptul de ,.sistem de control
social", care ldesemnează un ansamblu de instituţii, reguli,
)
norme. măsuri, acţiuni, mijloace de influenţare sau ele pedepsire

care au rolul de a face respectate modelele de norme recunos-
cute social şi premise în diferite împrejurări specifice, potrivit
cu exi,genţele situaţiei respective, cu statusurile şi rolurile fie-
26 C. BULAI - ,,Problemele sociologiei dreptului", în - .,Studii 5i
cerce tări juridice", nr. 1/1972, p. 87.
27 TRAIAN HERSENI, - ,,Ce este sociologia'· ?, op. cil ., p. 44.
28 COSTICA BULAI, RODICA MIHAELA STANOIU - ,,Socio-
logia dreptului penal şi criminologia", în - ,,Studii şi cercetări juridice"
nr. 1 'J 974, p. 123 ; în acelaşi sens, V. N. KUDRIAVŢEV - .,Soţiologiu,
pravo i Kriminologia", în - ,,Sovetskoc Gosudartsvo i pravo·' nr. 2/ 1909,
p. 64-72.
29 MIRON CONSTANTINESCU - ,,Fapte, fenomene şi relaţii so-
cial.e. op. cit., p. 40-41.
89
cărui 30 ;
individ de la principiile, spre pildă, istoricităţii ş1 in-
tegralităţii, pînă la cele ale multilateralităţii şi -conexiunii -
însoţite de reguli operatorii necesare aplicării lor - împrumu-
tat~v~ciolo[{~ :11 de cercetare criminologică, căci este fără pu-
tin~e tăg"'!-ă că ork:e iveţesă qivztva1oqis;8 t;nrnzică o optiune
teorgi,că şi metodoloaică el@ qrdin sociololilic. --
Pe scena vieţii noastre .ştiinţifice, în cîmpul ştiinţelor uma-
niste, cercetarea sociolo. i • îndeosebi ce, ·uridico-penală şi cea
criminalo 'că sînt totodată, deoarece e e ras und
unui e · actiunilor mecanis-
muh.1i democraţiei mundtore.cşti, revoluţionare. mu ttplicarea po-
~1bilităţilor sociale de împlinire şi afirmare plen.ară a per-
sonalităţii umane ; altfel spus, ele încearcă să detecteze - din
cadrul mecanism · mo · i i socialiste romane.şti - căile şi
pr.gce ,ee e e s orire a eficităt'i activi tă ilor ce reve ire a fap-
telor anbisociale şi de apărare socială a valon or ocrotite de le-
gea penală, i.inclusiv prin resocializarea pe calea 1·eeducării de-
Jincven ţilor.
5.5. Aşa fiind, criminologia ca stiintă - şi mai ales inves-
tigaţia concretă, empirică a ,problemelor criminalităţii, investi-
gaţie tot mai organizată şi mai promiţătoare în ultimii ani - în ,
unitate axiologică şi epistemiologică cu sociologia :i abord~2
problematica cauzalitătii criminalităti' s· a lu tei entru reve-

nirea şi combaterea criminali tă ii î1 , ica lor internă" dar
în contextul specific al dinamismului vieţii sociale a societăţii
noastre - criminalo ia socialistă românească, deci, întemeiată
pe filosofia marxistă şi glimentată eprs emiologic, axiologic ş1
--~~"~=-~:........'..~~
1nctodologic de srwjplogia marxistâ creatoare, contribuie într-o
măsură considerabilă la înţelegerea şi explicarea cuprinzătoare
30 ION DRAGAN - ,,Socializarea, controlul social şi prevenir1;u

rlelin:::venţei juveni,le", în - Buletin documentar. Criminologie", II,
Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Bucureşti. Hl81,
11
In acest sens, ION DRAGAN - ,,Observaţii asupra unor criterii
cpistemiologice ale investigaţiei sociologice", în - Metode şi tehnici ale
sociologiei", sub 1·edacţia Miron Constantinesctt, Octavian Berlogea, Edi-
tUt·a didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 78.
"
2
ION DRAGAN - ,,Observaţii asupra unor criterii epistemiolo-
gice .. ." op. cit., p. 76.
90
şi cJ!Proiundată de către sociologie a procesului vieţii sociale la
se11ra sistemului social-global, , ,în logica întregii societăţi", şi,
astfel, îşi aduce contribuţia la umanizarea mai profundă a vie-
ţii sociale, la împlinirea idealurilor societăţii sodliste.
5.6. D,.li!,,tele sociologiei marxiste. inclusiv cele ale sociologiei
juridice şi ale sociologiei dreptului penal, se relevă a fi de un
interes deosebit entru cercetarea cl'iminalogkă deoarece ele
o era pnncipu , met e şi te rnc1 care reprezrn a ca rul e refe-
rinţă, .a.i.;.e.le ex li catiei ce contribuie într-un mod hotărîtor la
abo1'Clarea 1 ana iza cu adevărat ştiinţifică a -criminalităţii şi a
activi a,1 or de prevenire Ş} corn a ere a mam es-tări or contrare
exigenţelor ordinei de drept.
5.7 . Tr • • n nă a cerceaării socialo ice (inclusiv a so-
ciologiei J 1 a s dologiei dreptului penal) precum şi a
celei criminologice o constituie, deci, abordarea problematidi
criminalităţii şi a luiptei împotriva criminalităţii, î ante. ·tul
ansp,mblului eno7?..ienelor si relaţiilor sociale :v.. Di5ccti,iJ.~c~·e
evoluează cercetarea sociologică şi criminologică romanească în
ultimele două decenii. - în atmosfera de emulaţie ·c reatoare şi
realistă inaugurată în perioada de la Congresul al IX-lea al
P.C.R., şi stimulată de perspectiva contur.aită de doeumentele
Congresului al XII-lea al partidului, - este ~ea a qhqrd(wi
concrete, în echipă mfrtă fără frontiere" a problemelor cri-
minalitătii şi a]e prevenirii şi apărării so,ciale contra criminali-
Lăţij, la nivel macro şi microsocial, pe categorii şi grupe de in-
fracţiuni, de infractori, pe unităţi administrativ-teritoriale etc.
5.8. Experienţa românească în acestă privinţă s ugerează că,

dincolo de deosebirile declarative sau „programati ce·· ale unor
so-ciologi sau criminologi, coo erarea între cercetarea sociolo-
gică şi cea c riminologică în abo1·darea roblematicii criminali-
tăţii, în multiplele ei dimensiuni, reprezintă calea nu numai cea
mai sigură dar şi cea mai fertilă pentru cercetare. Este calea
:1:i A se vedea, NICOLAE POPA - ,,Prelegeri de sociologie juridică",
op. cit .. p. 39-40.
~,, ln acelaşi sens, COSTICA BULAI, RODICA MIHAELA ST ANOltJ
- ,,Sociologia dreptului şi criminologia", op. cit., p. 124-125.
91
capabilă să asigure rezultate .,pe termen lung" din ce în ce
mai semnificative procesului de revivificare a cercetării n-
crete a problematicii crimma itaţii şi sa-1 con ere, totodată,
obiectivitate-singura cale oaipabilă a oferi rezultate notabile
deopotrivă în ordinea teoretică cit şi, mai ales, în oi-elinea
practkăi
SECŢIUNEA A VI-A
Interrelaţia criminologiei c1;1 psihologia

6.1. Relaţiile de interconditionare ale criminologiei cu psiho-
logia sînt extrem.de strînse. Astfel, criminologia împrumută QSi-
holo,giei materialist-dialectice (genera1e ş1 experimentale, ca şi
psihologiei sociale) principiile şi regulile metodologice şi teh-
nice, precum şi rerultatele şi analizele proceselor psihice
urnăne ; împrumută, de asemenea, interpretarea mate"rialist-dia-
lecti-că a determinismului şi dinamismului complex al vieţii
psihice, conce tiile rivind siholo ia conduitei i le ităţile
acesteia e c. tu i 1 al vietii )sihice umane. în ansam-
blul ei, pe care-l întreprm e psihologia conduitei, · ., feră largi
pgşibilităţj de aplic.are în domeniul criminologiei. 36. n adevăr,
va'liditatea concluziilor crimînologiei privind cauzalitata fenome-
nulrui infracţional, ca şi eficienţa practică a cercetării criminolo-
gice în sfera perfecţionării operei de resocializare a celor con-
damnaţi (care execută pedeapsa în detenţie clar şi, adăugăm,
fără privaţiune de liibertate, prin muncă) şi în cateria integrării
socio--iprofesionale post-penale, într-un cuvînt cJemerşµl crimi-
nologic este. i'p bună _parte. \ conc1itionat de integrarea conctP-
ţiei teoretice, datelor şi concluziilor ps ihologiei, îndeosebi 3 le
35 A se vedea, MARIANA ROŞCA - ,,Metod<e de psihodiagnostic•',

Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972. p. 41-157; a se vedea,
de asemenea, ANA TUCICOV-BOGDAN - ,,Psihologie generală ,,i
psihoolgie socială", vol. I, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti .
1973, p. 14-38; ANA TUCICOV-BOGDAN - ,,Psihologie ... ", op. cit.,
vol. II, p. 249~258.
'.l(i !n acest sens, STELA TEODORESCU - ,,Psihologia concluilei ',
F.clitura ştiinţifică, Bucureşti, 1972, p. 220-225 ; a se vedea .;i,
V. PAVELCU - ,,Drama psihologiei", Bucureşti. 1965, p . 210 şi urm. ;
VASILE PAVELCU - .,Metc.morfozele lumii interioare·' Editura Junl-
mea, Iaşi, l 976, p. 1-11-148 ; de asemenea. a se ,·edea, URSULA
SCHIOPU - ,,Introclucere în psihocliagnostic", T.U.B ., 1976, p. 55-186.
92
car înscde într
l'personale.
Deşi psihi cul delincvenţilor nu este în esenţă deosebit de
cel al non-delin c venţilor, totuşi, cercetarea aposteriori a com-
portamentelor jp:fracţigpaJe este de·"ratnră şă rnlsve pgrţirnlari
tăti psihice ale 1deJinqventUli!r, să ofere informaţii asupra stimu-
lilor, direcţiilor şi intensităţii disocialităţii acestora. a supra mo-
ti v aţiilor comportamentelor infracţionale etc.
• 6.2. Analizele structurii psihice ale delincventilor efectuate

la noi, p[j_n cercetări concrete, cu metode si tehnici moderne -
teste de inteligeruţă şi ele' aptitudini, tese proiective, teste situa-
ţionale, chestionare de aiu,toevaJ.1UJare etc., etc. - aru conchis fun-
damental că în structura psihică dinamică şi conitrndictorie a
delinovenţilor, deopotrivă minori şi majori, carenţele (întîrzieri,
pe~turbaţii, tulburări ale relaţiei şi realizării sinelui etc.) pre-
dominante sînt de natură afectivă :37 1 endogene.
1n adevăr, f~ndul de bază al structurii personalităţii partici-
panţilor la comiterea de infra cţiuni reflectă, de cele mai ade-
seori , t · ăsături caracteriale negative instalate ca structuri. 38
6.3. De aceea, avînd în vederea plasticitatea naturii umane,
caracternl pro cesual al m a turizării sociale şi dispo n ibilităţile
37 A se vedea în acest sens, M. RALE,'\, T. HERSENI - ,,Intro-

chice re în psihologia socială", Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1966, p. 220.
38 !n acest sens, ANA TUCICOV-BOGDAN - .,Psihologie ... " II, op.
cit., p. 250; în acelaşi sens, C. MAMALI - .,Inter cunoaştere", Editura
!-;t i i nţifică , Bu cu reşti , 1974, p. 140-144; GEORGE BASILIADE - ,.Cer-
cetarea criminologică a delincvenţei juvenile". in - ,, Tineretul obiect
de cercetare ştiinţifică", Centrul de cercetări pentru problemele tine-
retului, Bucureşti, 1969, IP. 256 şi urm. ; PETRE DATCULESCU -
.,Ipoteze în legătură cu factorii psihosociali ai delincvenţei juvenile",
în - ,,Tineretul obiect de cercetare . . ." op cit., .p. 286 şi urm.; VIR-
GIL DRAGOMIRESCU - "Psihosdciologia comportamentului deviant",
Elditura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 251-257 ; NI-
COLAE OLARU - ,,Consideraţii psihologice privind cunoaşterea per -
gonalităţii tinerilor deţ-lnuţi". in - ,,Buletinul documentar. Crimino-
logie", II, Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Bucu-
reşti, 1980, p. 59 şi urm.; GH. ALEXANDRESCU, GH. SACALEROS
- ,, Rolul ş i importanţa individualizării în cadrul tratamentului pen'i-
tenc lar .. .", în - ,,Buletin documentar. Criminologie", ill, op. cit .,
p. 76-84.
93
:mari de transformare şl educare a omului, inclusiv a omului-
delincvent, ;riminologia-:-Confruntînd concluziile ihologiei cu
c:iatele rezulta e m ana 1ze e statistice, sociolo ice. paraps1 o-
logice etc., pnv1 e incvenţii - ormu eaz , ca ştiinţă inte-
gratoare, într-un anume sens, con.duziile privitoare la meto-
dele de erevenire şi de apărar~ socială contra crimei şi cri.-
mmalitâţn, inclusiv modelele de perfecţionare a tratamentului
delincvenţilor, în persepectiva educabilităţii.
6.4. Este, dealtminteri o perspectivă

prin care în comun,~-
cetă oJ i crimi-
ool e
în a1c1, a '" ee ucarea nn
munca a celor c închisori î detenţie, dt -'?i
a celor care execută pedeapsa prin muncă, ra privaţiune de
libertate, în condiţiile· ,art. 1 din Decretul nr. / 1977 - psihi-
c_ul nu numai că se manifestă, dar esite susceptibil a se dezvolta
şi a se maturiza cu adevărat ; structurile psihice negative, ca-
racteriale, instalate uneori adînc în abisurile personalităţii celor
ce comirt: infracţiuni, pot fi, prin urmare, ,,demontate·', trans-
formate şi „reconstituite'' în jurul valorilor perene ale eticii şi
echităţii socialiste, ale muncii , ale respectului faţă de · exigenţele
normelor penale, faţă ele regulile de convieţuire socială ale socie-
tăţii socialiste, fiind~_pm.uZ este o fi.inţă prometeică care are ne-
măr,ginite resurse intelectuale, voliţionale şi, mai ales, caracteri-
ale, pentru a contribui la propria sa reeducare şi a reveni pe
drumul cel drept.
39
In acest sens, MARIANA ROŞCA - ,,Metode de psihodiagnostic",
op. cit., p. 269; C. MAMALI - ,,Intercunoaştere", op. cit., p. 142-143.
"
0
N. C. MATEI :_ ,,Sociabilitatea şi temeiwrile ei morale ...", Edi-
tura didactică şi pedagogică, BUC'llreŞti, !1973, p. 242-265 ; în acela~i
sens, N. C. MATEI - ,.Psihologia relaţiilor morale interpersonale",
Scrisul românesc, Craiova, 1981, ip. 130-219.
"' VIRGIL DRAGOMIRESCU - ,,Psihosociologia comportamentului
deuiant", op. cit., p, 258 şi unn; a se vedea, de asemenea, mai com-
plet, - asl.llpra funcţiilor noi ale medicinei legale, concepută şi ca o
ştiinţă ce ajută la socializarea condiţiei umane" - GH. SCRIPCARU,
M. TERBANCEA - ,.Patologie medico-legală", Editura didactică si pe-
dagogică, Bucureşti, 1983, p . 10-22. ·
94
SECŢIUNEA A VII-A
Interrelaţia criminologiei cu ştiinţa dreptului penal

c.--
7 .1. Ma~ 8 din care s-a desprins criminologia este ştiinţa

dreptului penal 1,'1_ Dreptul penal, ca ştiinţă, devine din ce în
ce mai mulit cu s- r marcat în mod exact o dis'Ci lină de
intersecţie •· deoarece în abor area conţinutuluri social--po iit1c
şrâl '"fon,ţinutului normativ al dreptului penal, în examinarea le-
gită-ţiilor care acţionează în domeniul apărării sociale prin mij-
loa~e ele drept penal a valorilor esenţiale ale societăţii socia-
liste, ca şi în studiul moi:lului, mijloacelor şi căilor practice de
aplicare şi asiguirare ,a eficienţei prevenitive şi coerciti1Ve a sanc-
ţiunilor penale se utilizează, pe lîngă metodele tradiţi_o~ de
cercetare - logică, istorică şi comparativă - metodele şi d~tele
im,12rumutate altor ştiinţe, si anume sociologiei, statisticii (pe-
nale, economice etc.), demografiei ş.a. Cooperarea şi interrelaţia
criminologiei cu .ştiinţa dreptului penş.l sînit extrem de pronun-
ţate datorită .faptului că ambele t"" e de o arte dn:pt
ca · referin · riminali e ncven a ca fenomen soc10-
umari istoriceşte condiţionat, ca realitate unică cleopo nva soc10-
umană, economică, dar şi biologică, ,psihologică, psihiatrică ete.
şi juridico-penală im: pe de a!tă parte, ay gcelasi car4cter -
partinic, militant - şi slujesc acelaşi scop practic şi anume cel
al înţelegerii şi înfăptuirii politicii penale a partidului şi statu-
lui nostru de prevenire şi combatere a ,manifestrărilor infracţi
onale şi a altor încăkări ale legalirtăţii socialiste.
7 .2. În vreme ce c1iminoloB:ia este o ştiinţă socială nejuridică,
dreptul enal se înfăţişeaza, cum se ştie ca tiinţă jurklică.
Drep ul penal, ca ştiinţă, abordează criminalitatea, delincvenţa,
'• 1 A se vedea - asupra corelaţiei ştHnţei dreptului penal cu cri-
rmnologia - ION OANCEA - ,,Drept penal. Partea generală", Editura
didactică şi . pedagogică. Bucureşti 1971, p. 34-37 şi 42 ; C. BULAI -
„Drept penal. Partea generală", Vol. I., T.U.B .. Bucureşti, 1979, p. 51 şi
t,rm.; MATEI BASARAB - ,,Drept penal. Partea generală", Editura
<Jidactică ~i pedagogi<:ă, Bucureşti, 1983, p. 12; CONSTANTIN Ml-
'::'RACHE - ,,Drept penal. Partea generală", T.U.B., Bucureşti, 1983,
p. 14.
" 3 C. BULA! - ,,Drept penal. Partea generală", Vol. I., T.U.B. ,
Bucureşti, 1979, p. 60-61.
95
prin referire la sistemul (subsistemul) normelor e-
nal c ran s · t"
fa e or interzise de legea enală dezvăluie conţinutul norma-
ti v ş1 social-po 1tic a reptului penal, 1i1, relevă şi fundamen-
tează legităţile obiective care acţionează în procesul făuririi şi
metamorfozei dreptului penal ; situdiază, totodată, circumstan-
ţele obiective şi subiective care determină apărarea penală a
anumitor va lori şi relaţii sociale, şi , de as emenea, e xplică „mo-
dul şi mijloacele de rea~ ţiune faţă de săvîrşirea faptelor peri-
culoase p entru aceste valori, efi cienţa dreptului penal în rea-
lizarea scopului său şi implicit a polirticii penale." 1i;;
Criminolo ia abordează criminalitatea rin risma stării, di-
nami cii i mai ales a cauzalităţii socio-umane a aces u1 eno-
mep, precum iŞ i rin tica mecarnsmu u1 soc1a al ,prevenirii ·i
combaterii criminalităttii. încercînd a i en 1 1ca a, ou ş1 unc-
ţionalirtatea metodelor, procedeelor şi mijloacelor sociale - in-
clusiv al s · · care re rezintă mijlocul
cel mai energic e revemre şi combatere a cn rţii- -=-
d ·m pmare a savirşirn ap e or 1n rzise e egea penală
şi de apărarea socială contra criminalităţii. Un atare mod diferit
de abordare a problemelor cl'iminaMăţii - în ştiinţa dreptului
penal şi în criminologie - explică autonomia, independenţa re-
lativă a celor două ştiinţe sociale 46 . Dar, tocmai pentru că rea-
litatea pe care o mveshgheaza este unică - criminalitatea, ca
fenomen socio-uman ~i juridic - criminologia şi ştiinţa drep-
tului penal înfăţişează o strînsă conexiune. O atare conexiune
se reflectă în împrejurarea că ştiinţa criminologiei, pe de o
parte, îm rumută ş_tiinţe.i clre tuzu· penal întreg aparatul con-
ua , apropnn u-ş1 şi integrîn u~1 m mo a ecva exp 1-
caţiile date în ştiinţa dreptului penal privind principiile, cate-
goriile, in&tituţiile, incriminările şi sancţiunile de drept penal ;
pe de altă parte, c1Yl!ÎPP)ogia g:lţră ştiinţei dreptului penal.E!:9.-
priile sale concluzii privind starea, dinamica, esenţa. cauzalita-
,,,, A se vedea, în acest sens, VINTILA DONGOROZ - ,,Dreptul
penal sociali.~t al ţării noastre. Raportul dintre conţinutul social-politi-t
ş i conţinutul normativ al dreptului penal din R. S. România", în --
,,Studii ş i cer cetări jw·idice". nr. 3/ 1965, ,p . 465-495.
5
'• C. BULA! - ,,Drept penal. PMtea generală". Vol. I., op. cit., p _ 55.
46
In a cest sens, LUCIA MOLDOVAN - ,,Crim-inologie", op. cit,
p . 30.
96
tea şi legităţile crlminalităţii, ca fenomen ocio-uman, :J?recum
şi pro riile explkaţii referiitoare la orientlirile strate ice re-
cum şi la me o e e, proce ee e si mijloacele tactice, practiÎe,
de înfăptuire a activităţilor de ,prevenire şi combatere a crimina-
lităţii . "'
Se ştie că sarcina ma· oră a ştiintei dre tului enal româ-
:1esc - statornicită în Programul . .R., de edi icare a societă
ţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre
comunism, "8 - este cea a elaborării unor noi modele de norme
şi ,erincipii de drept penal care să ţină seama de realităţile di-
namice noi ale etapei superioare de edificare a orînduirii socia-
liste. în ţara noastră, a fundamentării direcţiilor de perfecţio
nare a legislaţiei penale în spiritul creşterii eficienţei preventiv-
educative şi de apărare socială prin intermediul reglementărilor
penale a valorilor esenţiale ale orînduirii socialiste ; o atare
sarcină se impune şi criminologiei româneşti. De aceea, concer-
area efo rilor hi ă mixtă le cer tării tii · · ·n
domeniul dr : tu ce e din sfera criminologiei se re-
leva a i una clin · · .a on 11
~tiintifi c al o erei înfă artid de erfectionare a legis-
laţiei penale, de sporire a eficienţei strategiei şi tactici or e pre-
venire şi combatere a criminalităţii şi a altor manifestări de în-
călcare a legalităţii şi a normellor de convieţuire socială .
7.3. Legjtăţije obiective care actionează în domeniul drep-

tului penal, la a căror des-luşire aspiră ştiinţa dreptului penal -
legităţi, în definitiv, probabiliste, stohastice - se află într-o
strînsă interdependenţă cu legităţile, de asemenea statistice, a e
criminalităţii, ca fenomen soc10-uman istoriceşte condiţionat,
legităţi relevate şi fundamentate, de criminologie.
De pildă, degravarea treptată a domeniului dreptului penal,
deci, a sferei de incidenţă şi de aplicare a sancţiunilor penale,
care constituie o legitate obiectivă a procesului edificării socie-
tăţii socialiste - legitate pe care ştiinţa dTeptului penal româ-
17 A se vedea şi, OCTAVIAN LOGHIN - ,,Curs de criminologie•',
Partea I-a, Iaşi, 1970, p. 27.
8
" A se vedea. XXX - ,,Programul Partidtului Comunist Român de
eclificm·e a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare o
Români ei spre comunism", Editura politică, Bucureşti, 1975, p. 125.
7- Criminologie 97
nesc a sesizat-o şi fundamentat-o 49 şi care şi-a găsit consacrarea
legislaitivă deplină cu osebire în Legea nr. 59/1968 şi în Codul „
penal din 1968, cu modificările ulterioare - o atare legitate
obiectivă, a putut fi pusă în lumină ca urmare şi a rezultatelor
cercetării criminologice care au s esizat şi fundamentat - din-
colo de oscilaţiile sezoniere şi aleatorii ale stării infracţionale
din teritoriul naţional, dincolo de dinamica surprinzătoare în
evoluţia acestui fenomen în unele perioade şi în unele unităţi
administrativ-teritoriale - legitatea obiectivă a._ e c..i.:eş.terii
tr~ate a ratei medii anuale a crim· .a · - · · • ~m„sl_l.~gitatea
olnectivă a reducerii continue şi sensibile a bazei sociale acrimi-
nâlităţii, consecutive procesului făuririi bazei tehnico-materiale
a societă,ţii socialiste, al instaurării şi dezvolta.ni relaţiilor so-
cialiste de producţie, al formării şi consolidării unităţii social-
politice a întregului poipor în juml partidului, al făuririi şi adîn-
cirii continue a caldrului organizatoric original al democraţiei
muncitoreşti, revoluţionare, al creşterii nivelului educaţiei, cul-
turii şi con.ştiinţei socialiste a maselor, a poporului. Este un
exemlpu oare demonstrează, credem, dependenţa legităţilor obi-
ective care cîrmuiesc procesul elaborării şi perfecţionării drep-
tului penal de legităţile obiective, stohastice, ale evoluţiei crimi- i,
nalităţii, în contextul specifi-c al dinamicii concrete .a pro·cese1or şi
fenomene1or economico-sociale din realităţile româneşti; un
atare exemplu învederează, totodată, necesitatea conji!:9ăril
eforturilor cercetării ştiinţifice din domeniul dreptJului .penal cu
cele din criminologie Dac· nu se apleacă atent şi permanent
asupra rezuHatelor cercetării criminologice, d~ă. nu v.alorifkă
.--
creator atare cerceitări ştjinta dreptu lui penal riscă să rămînă
1
sterilă, după cum criminologia şi ea riscă să devină . o disci-

p"îină „s,pontană", dacă nu-şi apropie şi nu-şi integrează con-
cluziile cercetării ştiinţifice din domeniul dreptului penal : ~
"tu enal ca tiintă as· ură sadar criminologiei cadrul concep-
( t corpus de rinei ·i si re uli , rivind cate oriile insti-
•~tuţiile i normele dre u•l ui enal iar criminolo · a con eră
liclitate deplină enunţurilor ştiinţei dreptu ui pena .
1,g VINTILA DONGOROZ -

--
,,Restrîngerea . treptatu a domeniului
dreptului penal socialist şi limitele acesteia", în - ,,Studii şi cerc,·-
tări juridice", nr. 3/1966, p. 533 şi urm. ...,
98
7.4. După toate probabilităţile, criminologia vine, ca să spu-
nem aşa, din dreptul penal, iar rezultatele cercetării crimino-
logice se varsă parcă î matca dreptuluLpenal. Evoluţia dreptu-
lui e-nal se îrtdreaptă probabil spre criminologie. datorită... ca-
racterului pronunţat pluridisciplinar al acesteia ; în perspec-
tiva istorică a trecerii ţării noastre la stadiul de ţară socialistă
mediu dezvoltată, din orizontul regîndirii principiilor, catego-
rilor, instituţiilor şi normelor dreptului penal - perspectivă
vizî.nd transformarea tre tată dre tului enal cum s-a spus pe
bună drep afe, .,îrntr-un uc telor în o-
iate .din rîndul membrilor societă "" 50 - criminologi-a tinde să
devm , ea, mate.a în care să s oreze şi să se testeze ipote-
zele de l,u1cnu din care, la un .anumit nivel de generalizare privind
problemele criminalităţii, se vor fi fiind zămislit axiomele care
să inspire edificiul dreptului penal al viitorului ...
'(Z.Q....SECŢIUNEA A VIII-A
Interrelaţia criminologiei cu ştiinţa dreniului

pro,cesual penal
8.1. Există o ·corelaţie dialectică între dreptul procesual

· penal, ca ştiinţă, şi criminologie. DreffituL mfflal. ca Pfffsu.a§
şE!_nţă, studiază - pe baza dialecticff arXJS e Şl a f' e7:f-rilor
fundamentale "elaborate de condocerea partidului şi statului
nostru privind prevenirea şi combat-erea criminalităţii, precum
şi pe temeiul analizei conseovente a pra1etidi judiciare - prin-
cipiile cate oriile institutii1e i normele nteaza
I2! ocesu, 1 a " în mtreaga complexitate şi
8.2. Ca ştiintă 1 dreptul procesu-al penal se preocupă nu nu-
mai de expliicar-ea conţinutului normativ al procesului penal ci
investi hează continutul social- olitic al lor rocesual.:. e-
n · examineaza. m evar, suosistemul normelor procesua =-
j() C. BULA! ~ ,,Drept penal. Partea generală", Vol. I.. op. cit.,
p. 62.
"1 In acest sens, N. VOLONCIU - ,,Drept procesual penal", Edi-
tura didactică şi pedagogică, Bucureşti. 1972, p. 24 ; a se vedea, în ace-
laşi sens, ION NEAGU - ,,Dreptul procesual penal socialist romlin",
Yol. I., T.U.B., Bucureşti, 1979, p. 24-25.
99
penale în raport, pe de o parte, cu condiţiile obiective şi sublec-
tive care determină naşterea, evoluţia şi metamorfoza activi--
-tă ţii coTuCrete de oi:iganiz.are şi desfă.<;urare a procesului de tra-
gere la răspundere şi de sancţionare penală a celor vinovaţi de
săivîrşir,ea de iniraoţiuni, iar pe de altă parte, în perspectiva
atît a identificării căilor, procedeelor şi mijloa1celor de sporire
a efkienţei ed111cativ-ipreventive a procesului penal în toate
fazele şi momentele desfăşurării lui, cît şi a formulării - în spi-
ritul sarcinilor des.prinse din Programul partidului 52 - a unor
noi principii şi modele de norme procesual-penale care, ţinînd
seama de realităţile noi, ,p roprii stadiului actual de edifiicare a
ormduirii s,ocialiste, să dea e~presie mai deplină caracterului
deimocratiie-mundtoresc, revoluţionar şi umanis,nmlui socialist
al procesului penal. In lumina unor atare sarcini ,c are iillcumJbă
ştiinţei dreptului procesual J)enai, datele, informatii)e şi conclu-
ziile o i inolo i,ei se n~levă a fi de o reală u ·, . ne
eoarece ele deschid o ern ectivă in 1ta cercetării tiinţilfke
în domeniul reptu ui procesual penal, oferindu-i o imagiine
":=P.ltilaterală, esenţială şi complexă asupra realităţii crimi1l(l,li-
tatii. ca fenomen şoc10-uman, asupra mecanismului de organi-
zare şi desfăşurare a 1-uiptei împotriva aicestui fenomen şi prin
alte căi şi procedee decît <:ele ale tragerii la răspundere şi sanc-
ţionării penale a celor vinovaţi de săvîrşirea de fapte infrac-
ţionaile.
8.3. In mod •c orespunz· ·· · · · ,ntre este si îm-

bo ăţeşte aria explic luptei pen-
tru :-înd <late,le,
rezu neoa~ .r.Pfe-
rito . . ilce de sporire a
eficacităţii procesului penal în fiecare din fazele şi momentele
destfăşurării lui, în propriul său edifi.JCiu ştiinţific, axat, cum se
ştie, nu numai pe analiza cauzală a criminalităţii ca fenomen
sooio-uman <:i şi pe ceroetarea ·sistemului general de metode,
procedee şi măsuri de prevenire a crimei şi criminalităţii şi
de apărare socială oontra faptelor interzise de legea penarlă.
8.4. Aşa fiind, în prezen a· · ale ale cercetării
ştiint· · - enal - ca, dealtfel,
52 A 15e vedea, XXX - ,,Programul P.C.R., de făurire a societăţii

socialiste 171/Ultilateral dezvolta.te . .. " op. -cit., p. 129.
100
şi din dreptul penal şi cel execuţional penal şlpţ coroane şi
crimipalaaiei ;_.între altele, probleme ca, cea a participăm ma-
~lor la înfă tuir inei de dr t a erfec ionării cadrului
t el arhcipare a o:1menilor murucii la o era de rea izare a us-
rli. , s- JUS 1 1e1 penale ş1 a orgamzarea ş1 suprave-
gherea executării sancţiunilor penale, cea a sporirii garanţiilor
procesuale în înfăptuirea justiţiei 53, cea a diversificării căilor
şi procedeelor (inclusiv a celor juridice şi a celor procesual-
penale) de conlucrare a organelor de ordine internă, de procu-
ratură ~i justiţie cu iconsiliile oamenilor municii, cu masele,
pentru revemrea cnme1 .şi criminalităţii, a delmcvenţe1, ş1
pen ru instaurarea 111 a e omenn e e ac 1 1 a e ş1 a oa e
verigile activităţilor economico-sociale, a ordinei şi disciplinei
exemplare etc. - atare robleme, sînt abordate din ce în ce
mai mult, în ultima vreme, m echipe mix e m ca
concrete, în comun e un e e un 1ce pena e ş1 e crimino-
logie, .,fără frontiere", în spirit revo u 10nar, pe eme1u orien-
tărilor politicii penale realiste, urr...aniste şi ştiinţifice a. partidu-
lui nostru.
SECŢl'UNEA A IX-A
Interrelaţia criminologiei cu ştiinţa dreptului exccuţional penal

9.1. 1n opinia majoritară a doctrinei juridice penale socia-
liste, subsistemul dr · tului execu io al enal - sau dre\Ptul
penitenciar, cum mai este denumit uneon formează o ra-
mură auwnomă a dre tului care re lernentează ra orturile so-
ciale de sm . re ce se na.se în cadrul ex21cutăn1 sanie m-
ni or ele drept penai) (pedepselor, masurilor edUJCative ş1 masu-
rilor ele siguranţă), între organele de stat competente să orga-
1
:. A se vedea - asupra unor modele inspirate de cercetare pros-
pectivă interdisciplinară privind problematica perfecţionării unor ga-
ranţii. procesuale - N. VOLONCIU, I. CARTIANU - ,,P,r opuneri în
legătură cu perfecţionarea ,legislaţiei procesual penale privind dreptul
la apărare în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a Partidului
Comunist Român", în, - ,,R'evista română de drept" nr. 1211977. p. 22
şi urm-. ; N. VOLONCIU, I. NEAGU - ,,Unele reglementări privind
liberarea provizorie pe ,cauţiune în perspectiva hotărîrilor Conferinţei
Naţionale a P.C.R. din 7-9 decembrie 1977", în - .,Analele Univer-
sităţii din Bucureşti", Seria drept, anul XXX/1981, IP• 75-79.
101
nizeze şi să supraYegheze executarea acestor sancţiuni, adi'Că
organele de penitenciare sau, după caz, conducerea unităţilor
socialiste (şi respectiv colectivele care supraveghează executarea
sancţiunilor de drept penal prin munică, fără privaţiune de liber-
tate) pe de o parte, şi _persoanele condamnate cu aplicarea unor
~ancţiuni pena1e pentru comiterea unor infracţiuni, pe de altă
parte 5lo.
9.2. Ştiinţa dre tului utional enal studiază rincipiile,
cate oriile 1 ·· · e cîrmuiesc. ra Jorburile_ de
c~ecutare a sanc: 'unilo · nal · ea examinează legită-
ţi e o iective cărora normele privind executarea sancţiunilor de
drept ,penal le .dau expresie juridică şi care, prin urmare, deter-
mină procesul naşterii, evoluţiei şi metamorfozei dreptului exe-
cuţional penal - explorează, cu alte cuvinte, legităţile obiec-
tive care înrîures-c eo o nvă contin t social- ontk şi
conţmu ·u normativ al dreptului execuţional penal, precum şi
eficienta a-cestuia în realizarea obiechvelot ohhcn enale a
par 11 ~ , ui şi stau u1 nost~u 55 , a cerinţe or perfecţionării. acti-
vităţii de resocializare a celor condamnaţi, a prevenirii şi com-
baterii recidivei şi a criminalităţii în ansamblu .
A se vedea, în acest sens, ION OANCEA - .,Unele consideraţii
•1/o
cu privire la dreptul penitenciar", în - ,,Analele Universităţii din
Bucureşti" nr. 1 '1971, p. 41 şi urm.; C. BULAI - ,,Drept penal. Par-
tea genera,lă", Voi. I., T.U.B., Bucureşti, 1979, p . 45 ; M. D. SARGO-
RODSKI. N. A. BELEAIEV şi colaboratorii - ,,Kurs sovetskoe ugo-
lovnoe pravo", vol. I., Editura Universităţii din Le ningrad, 1968, p. 23;
asupra prnblemelor esenţiale ale executării pedepsei prin muncă, fără
privaţiune de libertate, a se vedea, NICOLETA ILIESCU - ,.Munca
corecţională în dreptul penal român". în - ,,Studii şi cercetări juri-
dice", nr. 4 11973, p. 557-571; JUSTIN GRIGORAŞ - ,,Natura juridir<i
şi caracterele specifice ale muncii ~ orecţiona.le", în - .,Revista românii
de drept" nr. 6{1973, p . 29 şi urm . ; IULIAN POENARU - ,,Modificarea
Codului penal", Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1973. p. 24 şi urm. :
VASILE PAP ADO POL - ,,Unele aspecte ale executării pedepsei
închisorii. p1·in muncă, .fără privaţiune de libertate, în lumina practicii
judi.,::iare". în - ,,Revista română de drept" nr. 1 1981, p. 12 şi urm . :
ŞTEFAN DANEŞ - ,,Probleme de practică judiciară după patru, ani
de aplicare a Decretului nr. 218 / 1977". în - ,.Revista română de drept"
nr. 5/ 1981, p. 13 şi urm.; AUREL DTNCU - .,Situaţii de excepţie de
la aplicarea Decretului nr. 21811977", în - .,Revista română de drept",
nr. 1/1982, p. 29 şi urm.
:;.; A se vedea, C. BULAT - ,,Trăsăturile şi obiectivele principale ale
legislaţiei penale în România socialistă", în - ,.Studii şi cercetări ju-
ridice" nr. 2 11971, p. 221 şi urm.
102
U.3. În r8(l)ort de obie:::tul şi de atare ssrcini ale ştiin
dreptului execuţional penal, între aceasta i criminolo ie exi:
· ~ · · ·une · ~tul exeicutwJ
penal, ca ştiinţă prin ex•celenţă practică, cth:sTuie, în adev
pentru criminolo ie un rezervor de in orma ii de o 1nestimal:
valo e, oa · cnmmo og1ca a prevenirii infracţ
nalităţii, - întrucît are ca una din dimensiunile majore anal
mijloacelor terapeutice de resocializare a condamnaţilor, -=l
pl'Umută ştiinţei drepfu m execuţiona1 penal -datele, infam
ţiile şi conoluziile privind căile şi mijloacele de reeducarE
delincvenţilor, în detenţie, fie prin muncă fără privaţiune
libertate.
9.4. Extrase nemijlocit din practica activităţii extrem
complexe şi dificile a organelor de penitenciare, ca şi ,
practica - şi ea ele maTe răspu~dere - a conducerii unităţi
sodaliste şi a colectivelor de oameni ai muncii, de supravegh
a executării unor pedepse prin muncă, fără privaţiune de lib
tate, datele, informaţii,le şi concluziile ştiinţei dreptului exe
ţional 'enal int rate de cnmmofo 1e m t~oria metodelor
măsurilor reventi·ve i tera eu 1ce, servesc a 1m o a 1
pa nmomului tiintei crimînolo ·ei la realizarea functiilor s1
îndeose I a celei practice ş1 a m a.p mrea acţiunii politicii
nale socialiste a statului nostru, orientată, în prezent, în direi
perfecţionării neîntrerupte a principiilor legalităţii su, ind1
dualizării 57 şi umanismului 58 executării sencţiuniLor penal€
sporirii eficienţei preventiv-educativf a normelor privitoar
executarea sancţiunilor penale, a ridicării calităţii muncii
resocializare a condamnaţilor.
~'6 ION OANCEA - ,,Unele consideraţii cu privire la dreptul

nitenciar", op. cit., p. 46; a se vedea, de asemenea, GEORGE ANTOI
- ,,Sancţiunea penală - concept şi orientări" în - ,.Revista r-0m
ele drept" nr. 10/1981, p. 9.
;; A se vedea - asupra individualizării executării sancţiun
penale, CONSTANTIN MITRACHE - ,,Aspecte privind individual
rea administrativă a pedepsei" în - .. Analele Universităţii Bucure
nr. 2/1972, p. 45 şi urm. ; a se vedea, de asemen ea, Decizia de îndn.m
nr. 1 '1983 a Plenului Tribunalului Suprem cu privi.re la aplicarea t
dispoziţii din Decretul nr. 218/1977, în - .,Revista română de drept"
9/191!:1, p. 32--.10 .
•'iii !n acest sens, C. BULA! - ,,Trăsăturiie şi obiectivele princi1
ale legislaţiei penale în România socialistă", op. cit., p. 226.
SECŢIUNEA A X-A
Interrelaţia criminologiei cu ştiinţa politicii penale
10.1. Ştiillţa po]jtică ~ o . istemul politjc. elemen-

tele lui componente - partidul, statul şi organizaţiile obşteşti
- ş_i conexiunea sistemului politic cu sistemul social global;
ea studiază, prin urmare - cum convingător s-a precizat -
„in integral,itatea sa (structural şi funcţional) şi în legitatea
dezvoltării sale fenomenul poliitic" 59 .
· Procesul de formare a sti:Lntei politice a generat şi gene-
rează noi ştiinţe politice, diversificînd sj completînd astfel ta-
bloul ştiinţelor oli · ·· i cum sînt stiintele ac iunii
politic ilo ice); ele înfăţişează două partiieularităţi :
prima, tind să sta1bi1lească e baza analizei acţiunii istori'Ce
concrete a eg1 or o iective ale sistemu m soc1a g o a a unei
anumite societăţi, principii şi reguli ale unui domepiu dat al
acţiunii politice şi secunda, sînt ştiinţe de contaict sau integra-
toare deoarece îşi întemeiază explicaţiile deopotrivă p€ ştiinţa
politicii dar şi pe alte ştiinţe, ale domeniilor în care este pre-
zentă a•cţiunea politică .
10.2. O asemenea ştiinţă integratoare, de sinteză, este~-

ta oliticii penale care cercetează ansamblul datelor ~ n -
uzii or asupra egttăţi or o iec l'Ve ale fenomenului infraigtional
ale luptei 1mpotnva acestuia. furnizate ctJ tiintele crimi-
>logice şi juridico-penale, precum şi totalitatea date-lor şi
ncluziilor privrnd condiţiile de înfăptuire a luptei contra
iminalităţii, furnizate de ştiinţele politice, în vederea stabi-
·ii scopurilor imediate şi de perspectivă, a direcţiilor, princi-
ilor, metodelor şi mijloacelor de realizare a acţiunii politice
~nale 60 .
~tiinta politicii enale i crimi interac-
:mează şi ~e sRriffiletează r e ~.
.;o OVIDIU TRASNEA - ,,Ştiinţa politică", Editura politică, Bucu-

şti, 1970. p. 291 ; a se vedea, de asemenea, OVIDIU TRASNEA -
>robieme teoretice şi metodologice ale dinamicii sistemului nostn.
>litic în lumina documentelor Congresului al XI-lea al Pqrtidului
Jmun:i st Român" în - ,,Viitorul social", nr. 1/1975, p. 27-40.
,m C. BULAI - ,,Ştiinţa politicii penale" în - .,Studii şi cercetări
,ridice"' nr. 1/1972, p. 79.
14
10.3. Ştiinta politicii penale, ca disciplină autonomă
perimetrul sistemului ştiinţelor politice 61 constituie pur
care une ·te · olo i cu tiinţele penale (dreptul pe
drep ul procesual-penal şi drep u execuţ1onal), un verit
instrument, prin ex1celenţă practic, de măsură a validităţi
auten 1dtă·ţii enunţurilor, datelor şi concluziilor criminolo.
şi juridico-penale.
10.4. In adevăr, folosind propriile sale concepte şi cate,(!
o;·don3.toare, precum şi o metodologie specifică, --,_....;..~î
cara:::terului să inte ·a tiin oliticii enale rei
criminologie, ea însă i o disici ma m e ra oare. enun un e
e e ş1 conţu rrvm c eopo nva enomenu cnmma ita·
a(!ti v1Eatea de pt·evemre ş1 combatere a Im ş1 âe resociahza1
infra'Ctorilor con r · L-le e o arte cu date1e şi con
ziile tiinţelor ena e, iar pe de a a pm•, e, cu in ormaţille
vmc circumstanţele de realizare a luptei împotriva crimir
tă.ţii avansate de celelalte ştiinţe din sistemul ştiinţelor poli
(ştiinţa conducerii politi-ce a societăţii, ştiinţa politicii econorr
ştiinţa _ politicii culturale), ca şi de ştiinţele de gr·mită (geo,
fia politircă, psihologia politică, antropologia politi1că etc., E
Ştiinta oliticii enale e, deci, cea care - făcînd joncţii
între criminologie şi şti . le penale şi între acestea şi ş1
ţele politice şi de graniţă - aluează. Za un nivel ele gen
litate superior celui realizat în crimmo ogie, conc uz11 e prr
mecanismul social-juridic al lu:ptei împotriva criminali1
integrează întreaga actiYitate de prevenire şi combatere a
min<>ilităţii şi de reso'cializare a inftactorilor în cadrul siste
lui politic, şi, astfel, desluşind rolul şi funcţiile politice
cum şi legităţile şi direcţiile de evoluţi e ale activităţi.
prevenire şi combatere a criminalităţii şi de resocializB.1
infraietorilor, farm.ulează principii; metode. măsuri si orier
noi în vederea înfăptuirii eficace a strategiei prevenirii şi co -
băterii criminalitătii şi resocializării infractorlor.
10.5. Numai examinate la nivelul ştim.ei politicii pe
datele şi concluziile criminologiei, ca şi cele a 1-:- ştiinţelor
r.i In acest sens, C. BULAI - ,.V. I. Lenin despre fen omenul in

ţional şi despre politica pena,lă a statului socialist"
în - ..RE
română de drept" nr. 5/1970, p. 50.
nale, au şansa să-şi spoi·ească eficacitatea practică, să se regă
sească în măsuri politice, inclusi,v în · măsuri legislativ-penale.
D.,~zvoltarea ştiinţei politicii penale ca şi a criminologiei
ro~âneşti se intemeiaza pe necesitatea obiectivă a perfecţionă
rii ntinue - deopotrivă sub raport teoretic ş1 practic - a
actiYită r e revenire i combatere a criminalităţii, a s poririi
eficienţei acestei activităţi, care este, pnn exce en , o activi-
tate politică, o parte a politicii generale ştiinţifice şi realiste a
partidului nostru.
10.6. Ştiinţa politi•cij penal;e, pe de o parte ~i criminologia
şi ştiinţele penale (d1~tul penal, dreptul procesual penal,
dreptul execuţional penal), pe de altă parte, au, deci, preo-
cupări comune · aliza criminalitătii şi mai ales a acHv1ţfţii
'de lup subzistă mai
intîi s,m, altfel
s us ează fiecare
obi nivelul 9eneraliJg.te
a "'-......-"""'_ ,_1-· n vreme ce m c3zuil cn-
mi rc etării îl formează cri-
i starea, dinamica, sursele,
leg tea de prevenire şi ' com-
'er de resoci3lizare a infraictorilor), în
ul le „'Centrul de interes" al investig.1-
î cons 1 1e cnmma lttea şi ac 1v1frue.a &i prevenirg_ şi
, 1 b ~ a ei dar ca fenomene politice .• cu osebire ştiinţa
iticii penale degajînd gradul de clezeprnl)are de cătr2 conşti
) 1 politică a faptelor infracţionale, eva 1uînd acţiunea politicii
specie a acţiunii sociale) în ansamblul activităţilor de pre-
iire şi combatere a infracţionalităţii, rolul şi funcţiile acţiunii
ltice în procesul de resocializare a infractorilor etc. etc.
J0.7. De_şi sînt _ ştiinţe autonome, polilica penală ca ştiinţă
; '.iminologia a~ o l~tură com~ă ele ma1:Hestă, in adevăr,
mtereş cle9şeb1t pentru prob ema cardinală ~ -
ii •'& c;omhaterii ...~.rimnalitătji. Numai că, ,,centrul ele interes"
. unghiul de vedere ain care este ~borclată problcmc1tk:a
1 venirii şi combaterii criminalităţii de către ştiinţa poMicii
tale şi respectiv ele că,tre criminologie este, într-un anume
s,. diferit, specifrc. după cum nivelul de generalitate al con-
ziilor pe care le avansează fiecare din cele două ştiinţe este,
de asemenea, specific. Atare deosebiri se regăsesc şi în privinţa
prepondenmţei funcţiilor cărora le răspund fiecare din cele
două ştiin ţe .
10.8. l:_'rontierele criminologiei şi ale ştiinţei politicii penale

sînt extrem de labile. Crunin9i9~a abordează problematica Pre-
\7eiîirITşi comoa erii crnnina 1taţii sub asec' ·· ·
trăsa un or esentiale ale rocesu u1 · venire i combatere
a mani estări1or infracţionale, a legităţilor realizării a{:estui
proces, a conţinutului, formelor, metodelor şi mijloacelor de
înfăptuire a activităţii de prevenire şi combatere a criminalită
ţii, avînd în vedere îp permanenţă cerinţele etapei pe care o
parcurge societatea şi statul socialist, structura de clasă a so-
cietătii , caracterul relaţiilor de producţie şi contradi-cţi-He din
societate ; cuno~terea activităţii de prevenire şi combatere a
c riminalităţii are, în cercetarea criminologică, ca premise ana-
liza cauzelor şi condiţiilor care determină, înlesnesc şi favo-
rizează săvîrşirea de infracţiuni, precum şi le,gităţile după care
evoluează criminalitatea, iar pe aceste premise naliz ază me-
ca isniul stwte. iei activit- :: · · t r a t-
m,inalităţit şi dezva uie parti1cularităţile dialecticii relaţiei din-
tre prewii"rire şi răspunderea cu aplicarea de sancţi-uni penale,
ca o reflectare a dialecticii raportului dintre convingere şi con-
strîngere, în condiţiile realităţilor socialiste româneşti contem-
porane şi în perspe'tCtiva înaintării României spre comunism.
J0 .9. Co.nc1uziile şi datele criminologiei asupra structurii şi
mecanismului sistemului adivită.ţii :de revenire şi corn atei-e
a cr imina itaţii au eo otnva un caraster ro a 1 1s 1 un
grad m ecliu de g eneralitate. Limitele unor atare concluzii izvo-
tasc°cÎin imprejurarea~nvestigaţia criminologică nu poartă
asupra ansamblului condiţiilor (politice, ideolo,gicc, soci:11-eco-
nomice, juridice) în care se realizează strategi:1 prevenirii şi
coinbate1ii criminalităţii; investigarea nemijlocită şi sinteza
tuturor acestor condiţii aparţine sistemului ştiinţelor poiit ice.
Din cadrul sistemului ştiinţelor politice, ş__ţU nij pqljticii g;;:
n e cs tiintă inte ratoare care sta:bileşte nnc1 11 1 reguli ş1
elaborează modele ale aicţiunii politice e prevenire ,şi comiba-
te!c a criminalităţii §i determină căi şi mij,loace strate,gice şi
tactk e pentru înfăiptuirea acestei acţiuni politi.ce în mod eficace
în prezent şi în pers,pectivă - ş,tiinţa politi'Cii penale, nefiind,
107
totuşi, o tiin ă teoretico-explicativă ci rin excelentă ractică,
este nevoită să ape eze eo o nva la criminologje - ca ştiintă
teOrefaco-explicătivă şi praxiologică, specializată în analiza prac-
ticii judiciare şi sociale privind munca de prevenire şi com-
batere a criminalităţii - aipoi la ştiinţele penale şi la ştiir,uele
politiice specializate în ana 1za dimensionării politice a diver-
selor sectoare ale sistemului social global al societăţii socialiste.
10.10. A, Iul ştiinţei pQili,ticii penale' la construcţia teoretice
clin criminologie ş1 1n ş nnţe e R e, precum şi la celelalte
ştiinţe politice, constituie o T necesară dar nu i sufi-
cientă a progresului ştiinţei politicii pena e, nn ca e-a nu
numai o sinteză pur şi sim lu c· · - r ato r . De -arr 1
se naşte 1mpera IV'll ş nnţei politicu ena e ce a cerceta nemij-
locit. - fie ·Şi, de pildă, prin sondaje - activităţile prai:::tke de
prevenire, reverif.icînd astfel concluziile şi datele furnizate de
ştiinţele care o inspiră (criminologia şi ştiinţele penale, precum
şi celelalte ştiinţe ale sistemului ştiinţelor politice) ; 14rcetarea
nemijlocită de _către tiinţa olitkii enale a activi tă ilar rac-
tice de revenire s1 cam atere a criminali f.ăţii o erind o imagine
mai esenţială asupra cursului şi măsurii în care se înfăptuiesc
atare activităţi asi,gură, odată în plus , realismul dire1cţiilor,
orientărilor, metodelor şi procedeelor pe ·care le avansează
curent şi în perspectivă ştiinţa politicii penale, în lupta p~ntn.
prevenirea şi combaterea criminalităţii.
10.11. Criminalo ia se înscrie în rîndul veritabililor contri-
buabili la dezvoltarea teoriei ac 1umi o iface câre ins,p ira stra-
tegia na .1ona a a up e1 an 11n ra ,cţio a, e, CQllStituind una din
sursele Principale de inovare a teoriei şi - prin ea - a prar-
ticii politiice în domeniul revenmi 1 combaterii crimina · ă!i1.
Partea a li-a
Criminalitatea În
societatea capitalistă,
În epoca actuală
CAPITOLUL I
PERSPECTIVA MARXISTA ASUPRA CRIMINALITAŢII
SEc;ŢIUNEA A I-A
Problema cauzelor criminalităţii
Este m&i-tul esenţial al întemeietorilor socialismului ştiinţi

fic de a fi for.mulat problema fundamentală a oricărei crimino-
logii, îndeosebi a criminoloRiei moderne, problema raportului
dintre fenomenul criminalităţii şi viaţa materială şi spirituală
a unei anumite orînduiri social-economice.
6{ ă ~
enerale a sistemului capitalist.
Marxismul a . demonstrat că fenomenul criminalităţii îşi are
loglgl sa internă, propriile sale legităţi şociale care cinnuiesc
şi explică originea, starea, structura' şi evoluţia criminalităţii în
fiecare tip istoric de stat, legităţi a căror cunoruştere implică
raportarea fenomenului criminaltiăţii la structura întregului
sistem al vieţii social-economice, la celelalte relaţii sociale şi,
în primul rînd, la relaţiile economice - apărate prin normele
ele drept - la contradicţiile existente în cadrul unei anumite
orînduiri social-economiice. Marx· ul a desco erit remisele
JJJ:ateriale, obiective ale fenomem1luj cciwina)ită.liij a identifi-
cat tem~ul şi factorii care generează criminalitatea, a dezvăluit
esenta acestui fenomen. continuţul său concret-istori1c1 depen-
denţa sa de un anumit sistem social-economic, mai precis, de-
pendenţa de legităţile sociale obiective ce acţionează în cadrwl
societăţii întemeiată pe exploatare. Abordînd în mod original
111
pmblematica înstrăinării umane 1, ca fenomen general 2 atot-
cuprinzător în societatea capitalistă, Marx
a admis că feJ].ome-
nul crimin~ăţi · necesită o abordare concrf't-istorică, întrudt
crimina 1 atea este un fenomen social · · - :w:i..che.a.ză
comportame.u,tele 1 c1t~penale ce constituie răspunsud indivi-
duale la prezenţa şi manifestarea unor factori de alienaz:e a
im 1v1 u m, m con I li' e s1s emu ui social capi ta ·st. Concepţia
lui Marx despre problematica înstrăinării, cel mai fecund tra-
tată în „Manus•c risele economico-filozofice", şi, strălucit, în
„Capitalul" , deschide o perspectivă teoretică şi metodologică
fertilă în abordarea problematicii oriminalităţii. Noutatea şi
ori,ginalitatea gîndirii marxiste în analiza fenomenului crimi-
nalităţii consista, m pnmui rînd, în faptul că surprinde crimi-
nalitatea nu ca un fenomen strict i nemi ·1ocit in-
div1 ua şi, cu atît mai puţin, un enomen aistoric, etern ci
ca un fenomen so ial-istoric concret ; crimina itatea este, în
concepţia ui arx, o re ita ieoomen cronic, intim legat
de proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie, pre-
zent în societatea bur,gheză. un fenomen existent obiectiv în
dmpul relaţiilor sociale alienante din orînduirea burgheză, o
emanaţie a legităţilor sociale obiective, a contradicţiilor ireduc-
tibile din viaţa economico-socială a societăţii capitaliste, a miş
cării acestor contradicţii, a funcţionalităţii sistemului social
global capitalist. În concepţia marxistă apariţia criminalităţii
se~explică prin fa!ctorii social-istor.ici; asemenea întrăinării 8 ,
criminalitatea a apărut ca urmare a diviziunii sociale a muncii,
a . apariţiei schimbului si a proprietăţii private. Originea crimi-
nalităţii şi expansiunea fără precedent din Ulltimele decenii,
de-a lungul şi de-a latul lumii capitaliste se află, prin unnare -
cum s-a remarcat, pe drept cuvînt 4 - în contradicţiile sociale
1 A se vedea, GHEORGHE AŞTEFANEI - ,,Probiematica alienării
şi dezaiienării", Edi.tura politică, Bucureşti, 1980, p. 51.
2
In acest sens, DUMiITRU LIDPADATU - .,Aspecte aie unei so-
cietăţi ciudate", Editura politkă, Bucureşti, 1983, p. 15-24.
3
Vezi, GHIDORGHE AŞTEFANEI - ,,Probiematica .. .", op. cit.,
p. 70.
" Vezi, C. BULA! - ,,Preniise teoretice şi metodoLogice aie cerce-
tă rii criminologice" - în ,.Studii şi cercetări juridice", nr. 3 ~970,
p. 388 ; a se vedea, în acel,aşi sens, LUCIA MOLDOVAN - .,Crimirzo-
iogie", Cluj, 1973, p. 104; OCTAVIAN LOGHJN - ,,Cu.rs ele crimino-
logie şi ştiinţă penitenciară", Partea l-a, Iaşi, 1970, p. 85 .
112
fredu.rctlbile, proprii sad.etăţii bazate pe proprietatea privată
asupra mijloacelor de producţie.
Cursul, formele şi dimensiunile criminalită ii sînt de er i-
nate, m con 1 11 e soc1e 11 1s e in tl imă analiză ele
s ructura sistemului economico-social, de legităţile soc1a e care
guvernează natura şi structura sistemului orînduirii capi-
taliste. De aceea, orice demers ştiinţific privind criminali-
tatea existentă în condiţiile societăţii capitaliste are şanse a
fi veridic în măsura în care se desfăşoară ţinînd seama de _g,e:-
te_rminai:ea social-economkă a acestui fenomen, de cauzele reale
economice, sGciale, politice, ideologice şi psiho-morale, care în-
treţin şi proliferează• sistematic criminalitatea in toate stratu-
rile societăţii burgheze contemporane - în măsura în care,
consideră criminalitatea, în ultimă instanţă, ca o expresie a cri-
zei generale a sistemului capitalist, a inegalităţii economice şi.
sociale flagrante.
Sociologii şi criminologii occidentali de orientare nemarxistă
atribuie orjg_inea criminalităţii unor num5raşi •actori ; între
sursele care in11uenţeaza ş1 ahffientează cr1mmaîrtâtea au fost
şi sînt menţionate : tensiunile sociale (Merton, Cohen, Clowai·d
şi Ohlin) 5, cultura ş1 con ictele c turale (Climard, Taft, Matza
şi Sykes, Yinger şi Simpson)1 mijloacele mass-media (Trasher,
Stein şi Martin) conditii,le economi.ce (Sellin, Evans),tcele •bio-
psihologice (Lam' roso, Fink, orton), ruberatiunile cro-
mozomice (Berman, KritJchman, Jacobs, Sergovich) ş.a. Q:!mi-
nolo iile burgheze contem orane a a-zis s ecializate" 6 (cri-
minologie 10 og1ca, criminologie psiho og1ca, criminalo ie so-
. ciologică etc.), i..zvorîte din aplicarea metodelor şi tehni<c lor de
cercetare din biologie, psihologie, sociologie etc., la studi, 11 cri-
minalităţii şi al indbizilor cu comportament deviant) ~
1 ate cu osebire din filozofiile existen ialistă sau ersonalistă -
privesc precumpamtor cnmma 1 a a ca un enomen in 1v1c ual,
5 Vezi, RODICA MIHAELA STANOIU - ,,Prezentare critică a
unor cercetări recente în criminologia americană", în - ,,Studii şi
cercetări juridice" nr. 2/1970, p, 248-254.
6 A se vedea JEAN PINATEL, - ,.Traite de droit penal et de
criminologie", tome III, ,,Criminologie", Paris, Dalloz, 1963, p. 9; pen-
tru critica riguroasă a concepţiilor criminologiilor „specializate", a se
Yedea, pe larg. C. BULA! - ,,Premise ... ", op . .cit., supra. p. 385-386; a
se vedea, de asemenea, OCTAVIAN LOGHIN - ,,Curs de criminolo-
gie ...", op. cit., supra., p. 67-82.
B- Criminologie
113
personal, ca expresie a unui om înstrăinat în datele sale singu-
lare. Criminologiile bu:rgheze4,ustrag explicaţia fenomenului cri-
minali tă ii din cîm ul determinărilor social-istorice concrete. Im-
.pasul crimino agiilor de inspiraţie existenţiahstă şi personalistă
în fundătura subiectivităţii este integral. In aceasta constă una
din deosebirile esenţiale din.tr:e concepţia marxistă privind cri-
minalitatea şi viziunea criminologiiilor nemarxiste, tributare
existenţialismului şi personalismului. In vreme ce maTxişm11!
atrLbuie criminalităţii un caracter sodal-istoriic. concret. expli-
dnd rădă,cinile criminaHtă ii ri inea sa în func ie de un"8ni\J-
m1 sistem e re aţii sodale şi raporturi roductive anume cele
baza pe proprie tea cam a w a asupra mij oace or e pro-
ducţie , crifuino logiile de orientare ne-marxistă sînt lipsite de
un parametru, de un repeu_ocial-istoriic, limitîndu-se, în esenţă,
a su • rinde fenomenul criminalităţii numai în legătură cu 'i
diyjdul şi trăfrile subieicti,v e e aces ia, mco o e un c una!
social, dinroolo de cîmpllll determinărilor social-istorice care
aservesc şi dezumanizează omul societăţii capitaliste, omul uni-
dimensional, cum a scris Marcuse 7 - punîndu-i în cumpănă
statutul omului de fiinţă .creatoare, prometeică .
1.2. Criminalitatea - un fencrmen etern, o fatalitate onto-
logică? E:icplicaţiile de factură existenţialistă cît şi personalistă i
atribuie criminalităţii caracterul unui fenomen etern, general
.uman, ca un dat implacabil al naturii wnane care apare şi se
manifestă ca o f.,atali tate ontologică, oridnd şi în oriice condiţii
sociale, independent de treapta de dezvoltare a· societăţii şi de
natura orînd·uirii sociale ; atare ex,plilcaţii iincearcă să ne con-
vingă că „q!minalitatea se întilneşte regylat în toate societă
ţile. Ea este unul din ~ tele - notea~ an PinateJ. :=.-CQU-
s-tan,te file V1e tii sociale. Nu s-a şpus şi s-a r€\I)etat de o mie de
ori că criminalitatea este o b oală socială ?' bis _ Asemenea exp i-
caţii ale criminalităţii tind să sUJbmineze punfetul forte al inter-
pretării marxiste date criminalităţii ca fenomen SUIPUS deter-
minăriilor sociale şi e;conomi:ee, ca u,n fenomen concret-4storiic,
ca o expresie şi o eman'aţie s,pe,ciJfkă a legilor sociale şi a miş
cării contrndicţiilor modului de prodUJcţie caipitalist, întemeiat
A se vedea, HERBERT MARCUSE - .,Sci-ie ri filo zofice", Editura

7
politi că , Bucureşti,
1977, p. 287-427.
7 bis JEAN PINATEL - ,,La societe criminogen e I S ocietatea cri-
minogenă /, Oa[man-Levy, P a ris, 1971, p . 12.
114
pe proprietatea privată asupra mijloa,celor de producţie. ln spi-
ritul materialismului său consecvent revoluţionar, marxismul
D-a abdicat niciodată de la înţelegerea criminalităţii - a originii
şi a esenţei sale - ca un fenomen social constitutiv, organic,
cronic, structural al sistemului social--econom1 capitalist. De
~ n d i u - s e es, re criminalitate că e o „boală socială",
in crim1 occiden a e 1s o-
r1ică n
•SECŢIUNEA AH-A
Sinteze privind remediile ,criminalităţii
2.1. Soluţii preconizate în doctrina occidentală de ieri şi de

azi pentru ameliorarea criminalităţii. ln teoriile criminologice de
orientare nemarxistă întîlnim uneori a. cente critice - timide
- la adresa unor realităţi ale lumii oapitaliste ; sc~ul însă
nemărturisit al orientărilor din criminologii occidentale
consistă în a sugera că remediile criminalităţii, soluţiile
ei ar aparţjne societăţii capitaITste, m cadrul căreia fenomenul
s-âr putea ameliora prin aplicarea lJilOr poJiitici penale „uma-
njste'', cum. sînt. cele preconizate de filippo Gramatica 8,
1 9 .a. · vizează
V "onări ale sistem ui
sa..n.cţiouator pena), a)e sistemului e executare a sancţiunilor
penale, ale procedurii de aplicare a măsurilor penale etc., dar
I
care, în ultimă anailiză, W,I ating ci consolidează natura orîn-

duirii 1Capitaliste.
ln mod esenţial, între soluţiile cunoscute sau sugerate de
politica penală şi doctrina criminologică oocidentală pentru a
stăpîni un t1p oarecare de criminalitate sau problemele crimi-
8 FlLIPO GRAMATJCA - ,.Principes de defense sociaLe". I Prin-

cipiile apărării sociale I, Edit<ion Cujas, Paris. 1963, p. 8-9, 163-002.
~ MARC ANCEL - ,.La defense sociale nouveUe" ,' Noua apărare
socială / , Paris, 1954 ; a se vedea - pentru critica substanţială şi
convingătoare a acestei teorm - GEORGE LAVROV - ,.Tearia apă
rării sociale şi rolul ei în politica penală a statelor imperiale" - în
„ Justiţia nouă" nr. 4 )1965, p . 84 şi urm. ; a se vedea şi OCTAV[AN
LOGHIN - ,.Curs de criminologie . .." op. cit., p. 73-75.
115
nalităţii în ansamblu variază între : Iapelul 1,a autorităţile
insărdnate să facă să se respecte egea penala sau la
autorităţile penitenciare r ur ~a la trtbunale sau agenţi d~
control social neinstituţionalizat etc. Să adăugăm că, din exami-
narea răspunsurilor la un chestionar - care a fost trimis unui
grup de experţi reprezentativi pe plan geografic - cu scopul
de a culege informaţii asupra evoluţiei probabile a aparatului
justiţiei penale însă.<şi din statele capitaliste, 1:ezultă fără e{!hi-
voc că P.lanificatorii occidentali în materie de justitie penală văd
ÎIL._,,icontinuitate" cea mai bună şi cea mai sigură strategie 10 ;
cu alte cuvinte, mulţi e:x,perţi occidentali sînt de-a dreptul pesi-
mişti în previziunile pdvind soluţiile problemelor criminailită.ţii
lumii capitaliste, s1:!R_ermd ca autorităţile penale ale statelor
capitaliste să recur,gă, în c o ~ . Jinj&tite la repreşjutl.ea
penală ...
I'? 9-:::.2.2.
§flutig rnprxişJ,ă privind natura, esenţo şi cauu~k cri-
~ i tftminalită.ţii.
2.2.1. Soluţiile în vederea ameliorării criminalităţii, preco-
nizate de teoreticienii criminologi nemarxişti, sînt, în sub-
stanţa lor neviabile căci criminalitatea în -c apitalism va fi
fiind o „boală socială", dar este o boală aclincă, or.g-anică, struc-
turală, care nu poate fi înlăturată nici prin perfectionarea ·e-
presiunii penale, nilci prin „substitutive penale ; înl@,t urarea
cauzelor rea · · criminalităti" - de natura deopo-
trivă economică, socială, ipo
zintă, în -concepţia m rxistă
cu . 1 area e ca e revolutiona •
economi'Ce şi sociale fundamentale.

2.2.2. ~iailismul ştiinţific a demonstrat şi istoria a corufirmat
că orînduirea C'apitalistă este obiectiv neputincic,asă în a lichida
cauzele fundamentale, structurale, ale criminalităţii şi, drept
consecinţă, problematica procesululi de ameliorare şi, în cele
din urmă, de lichidare ,a cauzelor criminalităţii este nemijlocit
A se vedea „Noi forme şi dimens:hmi - naţionali> şi transna-

, 10
ţionale ale criminalităţii" - dOC'llment de lucru, inedit elaborat de
Secretariatul celui de-aJ V-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru
prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor, New York, 1976, p. 82.
116
legată de ~ şi. a.µ.wia.rea unei noi societăţi, a societăţii
socialiste. Revoluţia şi construcţia socialistă P.roduc - ca ur-
mare a transformărilor structurale din baza e'2oriomică şi teh-
nico-materială a societăţii - tmnsformări adînd în raporturile
de producţie , materiale şi spiri,tuale, în relaţiile dintre oameni,
în fizionomia lor morală. Toate transformările înnoitoare.
nomice, olitice şi sociale oare în o if area so ·
socia 1s e şi. înaintarea s, re comunism sînt - i fundame e
procesu u1 e 1c 1 ,a re tre tată a cauzelor si condi iilor socio-
e vreme ice ale cnminalităţii, din orîn uirea sidalistă.
2.2.3. In vizi,u nea' mate!lialismu1ui ştiinţifk lichidarea cauze-
lor i · ·· · · · · ~ti· · · · ro m lex care
cuprin e o într că
ina · e şr consolidate în
complex de fac ri şi co 1.11 e na ură extrem de va-
riată. În orînduirea socialistă, odată cu desfiinţarea proiarie-
tăţii rivate asupra mijloacelor de producţie, tgu lichid,area m;i-
căror forme ale exploatării omului de către om, pe măsura pre-
facerilor prnfunlde din sistemul relaţiilor de producţie şi so-
ciale, ca şi din conştiinţa oamenilor, înaintează şi procesul de
umanizare atotcu I"inzăitoar iilo·r s era e e eza renare,
~e â1minuează pon erea şi influenţa şi sînt treptat neutra 1-
zatc. contracarate şi eliminate cauzele şi condiţiile sociale şi
individuale a căror interacţiune alimentează vremelnic
criminalitatea : uţintr-un fenomen social atotcuprinzăt r,
care are cauze structurale prezent în toate straturile şi
în toate compartimentele sistemului social global al orîndutrii
capitaliste, criminalitatea devine în socialism un fenomen pe·· -
feric margnial o maladie dure.roasă a trecutului - ,,spuma
neagră" :~au, dacă ne este permis a ne exprima a.Hel, zgura
proces'l!lui complex de edificare a societăţii socialiste. Dar asu-
pra acestei probleme vQm reveni ou e:icplicaţii...
CAPITOLUL II
CRIMINALITATEA ORGANIZATA/LA NIVEL NAŢIONAL
SEC ŢI UNEA A I-A

Sinteze privind dimensiunile şi formele contemporane
ale criminalităţii în statele capitaliste
~ 1.1. Gravitatea problemei criminalităţii.

1.1.1. In numeroase ţări capitaliste, chiar dintre cele
dezvoltate, p oblema criminalită ii devenit una din gri-
jile principale ale guvernelor, ale s,pecialişt1 or ş1 a e pu-
bTiculu1. ti12_eranţa de a vedea îmbunătăţirea nivelului de
viaţă şi al ser,v iciilor sociale că antrenează în mod au-
tomat o s<:~ere a criminalităţii nu s-a realiz,at. 1n unele
ţări capitaliste dezvoltate criminalitatea a devem una din cele
mai grave probleme sociale şi chiar unele prog,rame de preve-
nire a criminalităţii - de~i foarte bine studiate şi foarte costi-
sitoare - n-au avut nici un efect sensibil asupra ratei medii
anuale a criminalităţii.
1.1.2 . Mai mult, în tim ul ultimilor 10-20 ani societatea
ca italistă s-a ăsit · a · a 1e e a I şi
a unei orga111zări clin ce în ce mai subtile a crjmjoaUtăţii c&,re,
în multe privinţe. ţine asul cu perfecţionarea organizării so-
cietăţii „legitime" tehnologic dezvoltată, cu procesul amplifi-
cării tehnocraţiei.
i ~ F rme si dimensiuni noi ale cri,minalită ii în ţări capi-

1/tal7fre'clezvo ·ate, ce pun pro eme e o amp oare fără prece-
dent.
1.2(u Delincventa juvenilă. Multe ţări capitaliste dezvoltate
s uferă nu numai de o extindere generală a criminalităţii
adulte, dar în special de o crestere rapidă a delincvenţei juve-
118
nile. Iată, spre pilJclă, ce forme şi dimensiuni a înregistrat de-
lincvenţa juvenilă în Franţa, recent 1.
Minori de la 16 TJneri 18-21 ani

la ,1-8 ani
Natura infracţiunilor
I
nr. în val nr. în nr. in val' nr. în
absolute procente aibsol u,te procente
Infracţiuni ~ontra
persoanei
I voluntare
i~voluntare
2.207
1.188
6,5
3,5
3.449
2.489
5,1
3,7
Infracţiuni patrimoniale 23.133 68,5 29.428 43.2
Infracţiuni contra moravurilor 292 0,9 540 0,8
Diverse infracţiuni 6.964 20,6 32.251 47,2
Ansamblul infracţiunilor 33 .394 100,0 100,0
Valorile deosebit de ridicate ale ratei anuale a delincven-

ţei juvenile pun administraţiilor sociale şi sistemului justiţiei
penale din ţările capitaliste, în special în cele dezvoltate, pro-
bleme de o am loare fără precedent. Noile forme şi dimensi'l.lni
ale criminalităţii riscă să ameninţe existenţa însăşi şi funcţio
nalitatea instituţiilor· însărcinate să se ocupe de deviaţionişti,
mai cu seamă dacă ţinem seama de rceştecea fără prr.i:;edent a
ş~-ajului, în special a şomajului 1 tinerilor, cu osebire în ţările
ra)2.italiste dezvoltate, şi de celelalte forme de înstrăinare soci-
ală, general-umană. Est€ ceea ce confirmă aprecierea - din
expunerea istorică prezentată la plenara lărgită a C.C. al P.C.R.
clin iunie 1982 de tov!l,răşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ge-
neral al paI'tidului - potrivit căreia „creşterea puternică_a
%Uj'IIIHi în ţările capitaliste dezvoltate determină manifesta-
rea cu mai mqltă putere a crizei generale a şiştemqlpj capi-
talist, ac c:entuînd instabilitatea, lipsa de perspectivă, afectînd
p.J.!!ernic masele muncitoare, întreaga societate, dezvoltînd
1
A se vedea HENRI MICHARD - ,,La delinquance des jeunes en
France" / Delincvenţa juvenilă în Franţa /. La documentation fran,;aise,
nr. 4465, 1978, p. 9.
119
criza moral-politică a capitalismului" 2 . Pe de altă parte, dat
fiind V vl'.111 tiineri1or c1·e te în rai rt cu totaJru:1. populaţiei,
delincvenţa, care creşte cel puţin în aceleaşi prgp , pune,
serviciile de învăţămînt occidentale şi totalitatea serviciilor
sociale in faţa unor noi greutăţi. C~şţerea previzibilă a popu-
le · · · binată c descr te · v os1bili-
V •
tăţilor de ridics1~socială - o ligă doctrina şi autorităţile ţări

lor capftaliste sa)nă seama de amploarea şi gravitatea proble-
mei delincvenţei juvenile.
1.1.Z) Delincven feminină. Analiştii şi experţii occidentali
în malerie e c.nmma itate mărturisesc 3 - cu amărăciune -
şi statisticile confirmă 4 , par,ticipareq din ce în ce zruy; ].1Jgre a
_Femeilor la criminglitate în ţările capitalis.Jie. Astfel,. din datele
statistice comunicate de Biroul Federal de Cerceări /FBI/ din
SUA, rezultă că între anii 1960 şi 1972 numărul femeilor ares-
tate î n ~ a crescut de 3 ori mai repede decît al băl'.baţilor ă_
In cursul aceleiaşi perioade, numărul femeilor arestate pentru
furt a crescut cu 2770/o, în timp ce pentru bărbaţi cifra cores-
punzătoare era de 1690/o. O situaţie analogă există în ceea ce
priveşte deturnarea de fonduri / 2800/ 0 la femei, 500/o la băr
baţi/, furturile simple ,'3030/o la femei, 820/o la bărbaţi/ şi fur-
f-urile cu spargere 1680/o la femei, 630/o la bărbaţi.
Datele provenind din alte ţări coincid cu cele ale SUA : .l2t
măsură ce. diferentele sociale intre sexe uneori tind să se mic-
)Oreze, delincvenţa în rîndul îemeilor creşte în consecmţă. Deşi
nu exintă decît puţine date care ar permite să se confirme ten-
dinţele delincvenţei feminine în lume, cca mai mare parte a
statisticilor disponibile arată că creşt erea procesului de delinc-
venţă la femei este m1 fenomen nou şi dramatic în spaţiul cul-
tural al statelor capitaliste.
2
NICOLAE CEAUŞESCU - ,.Expunere cu privire 1.a stadiul
actual. .. " op. cit. p. 71.
3
EDWIN H. SUTHERLAND, DONALD CRESSEY - .. Principii ele
rrim inologie'. Philadelphia, J. B. Lippencot, 1966, p. 139.
4 A se vedea, ,, Delincvenţa în S.U.A. - rapoart e cu privi.re La de-
lincventa uniformă", Washington D. C., 1972, p. 12-l.
3 A se vedea , - .,Delincvenţa în S.U.A. - rapoarte referitoare la
<lel.i ncv enţa uniformă', - Washington D . C., 1972, p. 124.
120
In JAP~IA Cartea Albă a delincvenţei a semnalat că pro-
centrul delincventelor in raport cu numărul tota) al delincven-
ţilor a trecut de la 9,80/o la 13,60/o în 1972 6.
,.. În ~ - , procentul delincventelor în raport cu numărul
total al delincvenţilor a trecut de la 15,40/n în 1963 la 17.1% în
1970 ; __ Statisticile canadîene arată ten i similare : în 1969
femeile reprezen au O m numărul total al persoanelor in-
culpate ele delicte, faţă de 70/o în 1960 8• In NOUA-ZEELANDA,
cu excepţia - unei slabe descreşteri în timpul ră7Jboi11..1lui a urmat
o cre_ş-tere constantă şi dram.atică4are a durat în toată decada
1960-1970 9 . In,NORVEGIA, rezultă din statistici că de-a ltm-
gu1 perioadei 1860-1958 femeile nu reprezentaseră niciodată
mai mult de 40/o din toţi delincvenţii oficial înregistraţi. După
1958 s-a initia,t o tendintă de crestere, iar femeile reprezintă
actualmente cca 100/o din numărul delincvenţilor din această
ţară.
Ţările capitaliste în curs de dezvoltare nu scapă de acest
fenomen de creştere sistematică a ratei anuale · medii a delinc-
venţei femeilor. Din datele provenind din BRAZILIA rezultă
că - deşi procentul persoanelor arestate în fiecare an a ră
mas constant (între 4 şi 50/o) între 1957 şi 1971 - numărul in-
fracţiunilor săvîrşite de femei, în cifre absolute, a trecut de la
1.310 la 2.4 79, adică o c,r_gştere de 890/o, în timp ce acela al
infracţiunilor comise de bărbaţi a trecut de la 32.139 la 46.268,
deci o creştere de 430/o LO_ In lNDIA.. după statisticile Biroului
Central al Serviciilor Corecţiopale, procentul delincventelor în
raport cu numărul total al inculpaţilor a crescut ult
de 4 ori mai repede clecit acela al bărba lor în ·i-
oadei 1962-1.965 11 .
Este caracteri.s·tk că, în Occiden în mod evident fetel ti-
nere adeseori imită pe mame e şi pe surorile lor mai in v1rstă
6
A se vedea, - ,,Rezumat al Cărţii albe a delinceenf11i". Tokyo,
1973.
7
In acest sens, a se vedea -' .. Statistica Criminală a Poliţiei, 1963
- 1970".
8
Vezi, - ,,Statistica infracţiunilor penale şi altele" . 1969 - Ottawa,
1973, Tab. 2. Notă : Nu se includ statele Alberta şi Quebec.
" In acest sens a se Yedea - ,,Delincventa în Noiw-Zeela11clă", Wel-
lington , Noua-Zeelandă, R. E. Owen, 1968 cap. 7.
10
A se vedea - .. Anuarul statistic a{ Braziliei" - 1954:..__1973_
11 NEERA KUCKREJA SOHONIA - . ,,Deţinuţi femei", Jurnalul
Indian de Cercetări Sociale, voi. 35 , nr. 2 - iulie 1974, - p. 137-148.
121
delincvente. In unele ţări capitaliste nu arareori vedem astfel de
~re IlBcticipind.la yiolăti d.e dgmicrnu c11 efracţiune, la fur-
turi de automobile şi chiar la bande specializate în extorcare,
in care atacă camarade de clasă în anta ·e si chiar în crimi-
1 1 a a or amz Fapt interesant, mai mu ţi din factorii
care - în diferite teorii occidentale - au fost indicaţi ca fiind
mobilurile delincvenţei printre bărbaţi, precum insuficienţa
exemplelor oferite, schimbarea dramatică a rolurilor la mo-
mentul pubertăţii şi influenţa grupurilor de virstă asupra ten-
dinţelor la agresiune, de exemplu, sint valabili şi pentru fe-
tele moderne.
Raportul între creşterea resurselor financiare şi procentul
criminalităţii a făcut obiectul unor cercetări în numeroase
, ţări 12 . Totuşi se... cunosc colectivităţi în care o aţi unea de delinc-
v_enţă nu există 13. In colectivităţile tradiţionale , precum satul
eschimos, unele tri1buri indiene sau „bamo" ele ti indian din
ex1c ro emele suscita e e co22!.i_ difici i sm re-
zol vate a m ve ul familiei ra mterven ţie exterioar •. Dar în
co ec 1v1tatile care se gasesc într-un sta- iu tranzj,ţor intre ti-
pul tradiţional şi tipul urbanizat contactele cu culturile dezvol-
tate au permis difuzarea unor noti'llili noi printre anumiţi ti-
neri. Controlu exercitat de către persoanele mai în vîrstă
îşi ierde din eficacitate şi o nouă fază sociala a adolescentei
a are m cu vie 11. • faze individul est
supus unor presiuni sociale artea celor de vîrsta sa iar
corn ortarea sa es e carac enza rm ron ă si impulsivitate.
1n mai mu e pnvm e aceas a penoa ă es e mai trauma 1zantă
pentru adolescentele ţărilor în curs de dezvoltare. Pentru ele este
vorbâ de o tranziţie într-o tr,amiiţie. Nu numai că trebuie să
inveţe să devină femei într-o societate în curs de dezvoltare ,
dar trebuie să facă faţă şi incentitudinilor inerent situaţiei
femeilor într-o sti-uctură economico-socială intemeiată pe rela-
12 Vezi, JACKSON TOBY - ,,Belşu.gul şi delincventa adol es centă";

LOUIS P. DE FLEUR - .,Delincventa în Argentina" - Pullman, Edi-
tura Universităţii de Stat din statul Washington, 1970; JACKSON
E. BAUR: .,Tendinţa infracţiunilor juvenile în Olanda şi in S.U.A.".
Jurnalul Dreptu1ui Penal. a C1;minologiei şi a Ştiinţei Poliţiei, voi. 55.
196-t, p. 359-3('9.
13 ln acest sens, a se vedea - RUTH S. CAVAN, JORDAN T. CA-
V AN - ,,D~licventa Şi CriminaHtatea. Perspectivă culturală", PhLla-
delphia, 1968.

ţii interumane de tip capitalist, bazate pe egoism e cupi-
ditate etc. Odată cu progresele tehnicii, care reduc numă
rul slujbelor nes,peciial.izate, şi ou m.odirficările culturale,
care nu stabilesc o nouă definiţie a rolului femeii, nu
au existat niciodată · aşa de ~~-<o,.-~u.u;;i tinere care să
aibă aşa de multe motive să se inqepărteze de rolul lor tra-
diţional şi a.şa de puţine posibilităţi de a găsi noi roluri. O
creştere a delincvenţei feminine într-o situaţie atît de dificilă
este de prevăzut, la scara sistemului ţărilor capitaliste.
In fine, este cazul să notăm că ~d~a~t~e~le~d~e~~~~~~~~
dică o 1 c iar
prm re rostituatele manifestă mai
multă a ivitate i in a e rotectorii lor, tîxi-
~rn~ creşte în rindul femeilor, pe măsură ce aces ea - în
contliţuÎe alienării sociale de tip capi<talist, a inegalităţii în
fapt cu băribaţii - sînt din ce în ce mai supuse tensiunilor si
is itelor care, pînă· în prezent, erau rezervate bărbaţilor ; fe-
meil~ care savîrşes1e d~e.coru:>mi'ce_au din ~e în ce ..mai mult
ocazia de a-şi mări sfera activităţilor delincvente, care merg
de la furturile de buzunar la delapidări, de la furtul ăe auto-
mobile la fraudele comerdale ... si sfîrşesc uneori chiar _prin par-
ticiparea la acţjuni teroriste. · - -.__
1.3. I r venire a c1·i-
miP9litătii.. n timp ce omenirea trebuie să faca . aţă noi or
forme şi dimensiurni ale- oriminaJ.iităţii, teoreticienii occidentali
înrcep să-şi dea seama că sisteme1e triadiţionale de prevenire a
criminalită ii use la puncî în secolele x!X i XX nu mai smt
a ecvate si nu mai pernu sa ma m nu această pro ema.
Unele fapte dau chiar de gîndit ca aceste metode tradiţionale
pot avea WJ efect 'contrar celui ;urmărit, că ar fi deci crimino-
gene. Actualele şisteme · mate ··e de legislaţie .penală , de ad-
ministrare a jll.lStiţiei şi a serviciilor corecţionale occidentale
nu mai sînt pur şi simplu adaptate sarcinilor.
Gravitatea problemei criminalităţii şi nevoia urgentă de a
regenera şi de a reorganiza modele de aplicat pentru a găsi o
soluţie obligă experţii occidentali în materie şi autorităţi'le &ă
reexamineze ndamentale ale sistemulu· enal i să
ca e cauzele adinci ale criminalităţii contemporane. Experţii
occidenaali sînt convinsi de necesitatea de a elabora metQde
generale care să fie în· acelaşi timp sociale, economice, poli-
123
tice şi juridice pentru a smulge rădăcinile criminalităţii, aşa
cum le cunoaşte lumea astăzi şi recunosc eă populaţia este în-
dreptăţită de a fi scutită de criminali şi de a fi protejată îm-
potriva lor. Pînă cînd astfel de măsm-i vor fi aplicate, <;timira!i-
ta de e stradă, criminalitatea di · 1orriică, vi ta
demwa care rezultă m msun s1s emul
pena ca 1 a 1s sm oarte reale· entru cetăţenii care su eră
de pe urma lor şi care cer so uţii imediate. imprejurarea că în
Occident cetăţenii nu capătă întotdeauna soluţiile pe care le
solicită autorităţilor în problemele criminalităţii - este o altă
problemă ... O problemă pe care o vom mai regăsi într-un alt
context.
1.4. Dimensiunile creşterii criminalităţii organizate - naţio
nale şi transnaţionale - în ţările ln curs de dezvoltare. T~-
r~a de la o societate tradiţională la o societate industrializată,
aşa cum se petrece actualmente În ţările capitaliste in cur~ de
dezvoltare, pune o problemă - specială îh-materie de prevenire a
infracţiunilor şi de justiţie penală H_ inmulţ~ziilor de a
avea un comportament delictuos şi ,pie~i:ePtată a influen-
ţei formelor stabilite de control'social - · condiţiile de azi tn
care, în lume, aşa cum a s,UJbliniat pre~· tele Nicolae Cea~escu,
,,s-au accentuat vechile contr= şi au apărut noi contra-
dicţii economice şi sociale" 15 ntribuie la __sesterea \.mei ct~i-
ip.inali<tăţi fată de care un sisrein;oenal vepregăţj ţ este inca-
pabil să facă faţă, mai cu seamă atunci ·cînd · este vorba de un
sistem . care-nu •este <lecit, a<lesea, copia unei legislaţii străine,
11 A se Yedea, în această privinţă ; MARSHAL B. CLINARD,
DANIEL J. ABOT - ,.Crime in Developing Countries" - Criminali-
tatea în ţările în curs de dezvoltare ; .,A Comparative Perspective" -
O per~pectivă compaartivă - , New York, John Wiley, 1973 ; MUS-
SITCHE : ,,Changement social et criminalite au Moyen-OrienJ" - Mo-
dificări . sociale şi criminalitatea în Orientul Mijlociu ,- în : L'Afrique
du Nord et l'Asie de l'Ouest - developpement et societc - Montreal,
liniversite de Montreal, 1975 - , p. 210-247 şi p. 248-271 respectiY.
- Fenomenul criminalităţii în Orientul Mijlociu - şi ADRIEN BA-
TAPHA EL. AUG!: ,.Le phenomene de la criminalite au Moyen-Orient"
De asemenea, vezi SUZANNE ARCAND, YVES BRILLON : .. Compa-
rative Criminology' - Criminologie comparată -. Africa Ac ta Cri-
minologica, Montreal, Voi. VI, ian. 1973, p. 198-210.
15 NICOLAE CEAUŞESCU - ,.Expunere cu privire la stadiul actual
al edificării socialismului în ţara noastră, Ia problemele teoretice. ideo-
logice şi activitatea politică, educativă a partidului", Editura politică,
124
destinată unul popor diferit, care tr-ăieşte în împrejmări dife-
. . . apjţayşţe în ·e sînt exrem de
.. recum con-
ocial-oolrturală din partea

unor pai:iteneri comerciali purternid, oare operează în afara şi
deasupra legii, cum sînit unele companii transnaţionale ...
SECŢIUNEA A II-A
1 ..2
De la criminalitatea „convenţională" ,.,, ;;I ...1
o..). ~ 1a snminalitatea organizat~ - ~o · ~ 1
2.1 . Criminalitatea cqnvgV:ti~nală" ~ concept, conţinut şi di-

mensiuni. Criminologii occidentali includ în categoria crimina-
ITtaţîi „convenţionale", de regulă, infracţiunile contra proprie-
tăţii ; exemplele tipice pentru lumea occidentală a aces,tui gen
de crimmâlitâte ll constituie~afr\ de la magazinele de băuturi
sau de la staţiile de benzină.t ur u de buzunare,tf1Jrtul din ma-
gazinele cu autoservire, fjocul de noroc ilegal ş.a. Există un
larg consens între criminfilogii occidentali că acest gen de cri-
minalitate este gravă ; iar datele statistice oficiale indică şi o
frecvenţă deosebită. De exem}:?lu, din recentul „Raport asupra
c riminalităţii• ' al F.B.I., · rezultă că în SUA, dintre infrac-
ţiunile convenţionale, cunoscute poliţiei, pe primul loc se
situează furtul, ş1 a 1, în ordine, spargerea, furtul de autotu-
risme şi j~u . ată recven ,a 1 rac. um or conven ,1 de
stradă i
N it·.
cr.
I Denumirea infracţiunii INumăruJ I R ata la 100.000 locuitori
1 Furtul 5.997.700 218,2

2 Spargerea :l.252.100 469,4
3 Auto-furtul 1.000.500 1.525,9
4 Jaful 464.970 2.804,8
125
Analiştii şi experţii în materie de criminalitate au evaluat
în SUA preţul economic al infracţiunilor convenţionale, esti-
mînd că, în termenii pagubelor indivi-duale, este considerabi'l ; I
comparate însă cu pierderile economice, nemaivorbind de pier-
derile sociale şi psihologice ale criminaliaă-ţii organizate şi ale
criminalităţii „gulerelor alhe", infracţiunile „convenţionale "
devin, aşa cum încep a re-cunoaşte chiar unii criminologi occi-
dentali, :irusignifian te.
2.2. Conceptul, conţinutul şi formele de manifestare a cri-
minalită "i organizate. Ce este şi cum se manifestă criminalita-
~ a organizată în condiţiile contemporane ?
~ 2.2.1. ~ept. ln doctrina criminologică apuseană descri-
exacfY
erea or,ganizării criminalităţii a format subie-ctul unei
dispute a ~:rcetătorilor. Donald Ccessey - pe baza irnt'ormaiţiilor
din rapoarte ale poliţiei, de la informatori şi aparate electronice
de ascultare - într-o lucrare din 1967 a arătat că c · · · tea
ă se deose e.şte pri m nmea· ei 1m 1,c n un n de
.man a 1 compara 1 cu a unei armate :!fintensă pl.anifkare,l
( meninţarea sau folosirea for ei, ·zolarea conducerfi de la virf
ş1 o re a v imumtate ocu an 1i a rnve urile înalte. ntr-un
..., cuvînt, ste o o anizare a viciilor - create de chiar articula-
ţiile şi legităţile specifice structurii sistemului social al orîn-
duirii capitaliste - de tipul MAFIEI sau, mai recent. COSA
NOSTRA. ObservatorH care au susţinut că criminalitatea orga-
nizată este corporativ oqţanizată - prin complexe legături, cu
structură . feudală a autorităţii ce uneşte _grupurile de indivizi
- lc1, scara naţională, au relevat că C$ntrul organizaţiei constă
din 4 d f "n c un cartel în marile oraşe dln
S ; fiecare familie avea o componenţă care varia de la · 20
la 700 de persoane, cu un total de 5000 de membri ; în virful
piramidei se afla tm direct r care furniza conducerea organi-
zaţţonală în scopul maximalizării profiturilor, apoi st1 bfjirecto- 1
1Jd!. care conducea activitatea oq,ianizaţiei şi un consilie~

în ordine, veneau aipoi doi locotenenţi, care îndeplineau rolul
unor sueraveghetori tehnid şi, în sfîrşit, soldatii, adic~me_m-
brii de rînd. Organizaţia descrisă de Cressey e;:a covîrşitor si-
cilian-italiană Teoria potrivit căruia o singură comisie naţio
rutlă ar conduce toată sau chiar cea mai mare parte a activită-
126
ţilor criminale organizate a fost criticată pe considerentul că
simplifică concepţia despre criminalitatea organizată, susţinîn
du-se, în esenţă, e~stenţp în ŞUA a m~or wedele locale de
criminalitate or anizat ai · t · · ru ăr·, existente
în 1ecare s at, ce se angrenează în activitatea criminală orga-
nizată. Dincolo de disputele privind structura organizatori-că a
grupărilor ce se constituie în categoria criminalită-ţii organi-
zate - dispute ce interesează, în cele din urmă, mai mult stra-
tegia combaterii criminalităţii organizate - toţi exiperţii ame-
ricani recunosc că, pe de o parte, cr;i~m~in;:,:a;:::l::.it::::a:..:t-...i,:,....a-.~.l:iao..:a
manifestă în rezent în S men s ific le at de
furmzarea e 'servidi ale ·ocurilor de noroc ile ale de cama ă,
d pros 1 u ie i de narcotice iar de altă art
noaş şi în viitor o reală expansiune î • în d iul
n o I'Ce or; e1 se aş eapta s· con mue o îndelungată peri-
oadă fiindcă criminalitatea organizată este esentialmenţe con-
serv are, oferind unor indivizi o cale extrem de remunera-
orie către o s1 ua e economică prosperă. De altfel, s-co 1 final
al criminalităţii onganizate este cel al îmbo ă · · ·
lor. Experţii americani au calculat c venitul tota a
unilor criminalităţii ol'ganizate în SUA era în 1933 de 13 bili-
oane dolari pe an ; în 1950 calculul era de 22 bilioane dolari
pe .an ; în 1958 s-a apreciat~ mărimea creşte de pat1,u ori mai
repede decît poipulaţa, iar în 1968 Institutul de Cercetare al
Americii a apreciat venitul în jur de 40 milioane pe an adică
aproximativ 50/o din produsul naţional brut.
~ 2.2.2. C~titin11ţJLl şi formele de manifestare a criminalităţii
organizate. Criminalitatea a început a fi organizată în SUA
încă în zorile secolului XX, cînd Mafif¾ - cîrmuită de pro-
priile legi sîngeroase, ce sfidau societatea americană, ale com-
plicităţii solidare /omerta / - a trecut la aplicarea nemiloase-
lor ei metode prin intermediul cărora îşi impunea din umbră
cîrmmrea în marile metropole. de-a lungul şi de-a latul State-
J..or Unite; ea a atins gradul înalt de complexitate pe care o cu-
noaştem · 16 pe timpul prohibiţiei : la o epocă cînd vinzarea alco-
LG A se vedea KENNETH ALLSOP - ,.The Bootleggers", Hutchinson

of London, 1968 - în traducere românească - .,Chicago sub teroare",
I:ditura politică, Bucure.şti, 1978, p. 24, 335, 347.
127
. olului era prohibită de legislaţia federală, criwinalita~a
9Fgap)-
zat.ă s---a folosit de ocazia cei se oferea ;de a rooura 1 ,a l ceea
_ ra imposi. il de proourat în mod le~ . Nu mai puţin, crimi-
nâiltâitea organizaită în SUA nu se re 'Ll!Oe doar la ffera ~1:a-
j lor, aclică la ,acel sistem de extorcări si tributuri e carean-
cli 11 e a ora 1 impun comerţului, ci urcă pînă la a ·esiunea
Î!llQotnva persoane or ş1 es- e, a esea, mso 1 a de corupţia unor
lucrători din apaNltul de poliţie, de justiţie, de administraţie.
· Dacă cej 14 .ani de prohibiţif au reprezentat un episod fără
seani""ăn în .is toria societăţii americane, prin violenta nesăpuită
la ca re cartelurile crimei au recms ]·a timpul lor spre · exem-
plu, la Chicago 17, în acelaşi timp, într-un anumit sens anii
11rohibiţiei au fost o erioadă de tranzi ie : faza experime';;_tafă'
a rfil'I · or a aceri negociate de an e. ar cartelurile crimei,
care nu sînt atît de marginale societăţii americane contem-
porane pe cit vor să ni le prezinte unii cercetători americani,
sonitinuă să o ereze i du ă nii rohlbi iei în f rme noi : ceea
ce s-a sc 1imbat a fost forma
ganizate ; ea et • • -
rnai s rane, c ra te cu discre ·e si cu o a âă con ormistă:
consanta, implaca ila „escaladare" anuală a crimei, de-a lun-
gul şi de-a latul SUA 18 în ritmuri care întrec cu mult creş
terea populaţiei, dovedeşte cît de puţin pot stăpîni autorităţile
americane problemele criminalităţii în ansamblu şi a celei or-
ganizate în speci-al. Răul nu s-a -sfîrşit în America odată cu
renunţarea la p ·ohibi ie, deşi în SUA, în mod teoretic, pen-
tru extirparea acestui ·cancer social există circa patruzeci ele
mii de organisme publice la cinci nivelurj ale administraţiei
de stat, deşi în caldrul lor lucrează 200.000 de persoane, care
îi cos-tă pe contribuabili un miliard de dolari pe an 19 ; se pare
că pe cît de costisitoare e întreţinerea· unui atare aparat uriaş,
confruntat cu probleme criminalităţii, pe atît de coruptă şi
cie lipsită de eficacitate este, cu rare excepţii, activitatea sa.
·
17
Asupra studiilor recente asupra acestui subiect, a se yedea ş1
D. R. CRESSEY - ,,Furtul poporului" - New York, Harper & Row,
criminalitatea organizată', Lafayette, Indiana, Purdue University Press,
FRIDERIC HOMER : ,,Pistoale şi usturoi : mituri şi realitate de spre
197-1. .
18
. KENNETH ALLSOP, op . .cit. , p. 17 .
19 KENNETH ALLSOP, op.cit., p. 456.
128
SECŢIUNEA A III-A
Criminalitatea corporaţiilor, ,,în gulere albe"

(ca „întreprindere lucrativă") la nivel naţional
3.1. Criminalitatea „în gulere albe" - o enigmă ... ? Cerce-

roblematicii criminalităt„ cor ra iilor ne introduceîn
inima con ra 1c 1 or soc1etă ii , · alist , adică în economia o-
mma a e concurenţă şi cîrmuită de prindpiul maximalizării
profitului, a~glo unde se elaboq,ază şi se sudează cele mai sub-
tile şi mai abile tegpisi si procedez fraudulgase comerciaj,e,
bancare, financiare etc., cu cele mai intense. dorinţe de cişti.g,
lmde presiunea socială a ameninţării cu sancţiunea penală
pentru fără.delegi nu este într-atît de puternkă fiindcă .12erşo
najele principale ale dramei sînt ele însele puternice - ne in-
frodiîce într-o lume aparte, a potentaţilor , fără de margini în
aspiraţia de a se îmbogăţi şi fără de scrwpule · în alegerea mij-
loacelor de profit, într-o lume aproape kafkiană, dacă n-am
şti că este una dramatic de reală ... Deşi cercetarea crimina-
lităţii în ansamblu şi a diverselor ei forme clasice are în Occi-
dent o vechime de aproape un secol, investigarea criminaliWji
corpuraliil.Qr este de dată relativ recentă. in adevăr, abia lucra-
rea lui E. H. Sutherland din ~ . ,,White collar criminality",
pune bazele cer·c etarn cnmilllalităţii „gulerelor albe" 20 şi in-
spiră cîteva - puţine - studii în doctrina criminologică ame-
ricană 21 şi în literatura criminologică engleză 22 . Este semnifi-
cativ că nici în aceste puţine studii consacrate în Occident
-criminalităţii corporaţiilor, nici în tratatele şi manualele re-
20 A e vedea EDWIN H. SUTHERLAND - ,,White co!lar crimina-

lity" - Criminialit;,atea gulerelor albe - American Sociological Review,
1940, vol. 5, p. 1-12.
21 A se vedea P. W. TAPPAR - ,,Who Is the Criminal?"' - Cine
este criminalul? - American Sociologîcal Review, 1947, vol. 12, p. 96-
103; DONALD D. CRESSEY - ,,Furtul poporuhti", New York, Harper
& Row, 1969 - capitolul 6.
22 JEAN PINATEL - ,,La societe criminogene" - Societatea cri-
minogenă - Paris, Calman Levy, 1971, p . 54 scrie că „Tinerii cer_ce-
tătorî englezi o denunţă - criminalitatea „gulerelor albe" - cu energie...
g - Criminologie
129
cente de criminologie / occidentale / , nici chiar în monografii
f.peciale ce şi-au propus să facă o geografie a criminalităţii
- spre piltiă, lucrarea lui Jean Pinatel „La societe cri-
minogene", Paris, 1971 - teoreticienii occidentali nu citează
statistici, nu fac nici un fel de evaluări i nu emit nici o ·u-
d·e ca a nvm viitorul criminalitătii cor oratiilor ; cîtă vreme
a unei cîff ana 1zează alte forme sau dimensiuni ale crimina-
lităţii experţii ocidentali citează statistici abundent, oferă ex-
plicaţii subtile care sînt verosimile - chiar dacă n-au atribu-
tul veridicităţii - , fac prono ticuri privind diversele forme ale
criminalităţii, atunci cînd se află în faţa problematicii crimi-
nalităti cor oratiilor " e trem de rudenti cu datele sta-
tistice, sînt extrem de rezervaţi în exp · caţia acestui fenomen.
Ma.1 muR, o inia ublică dm lume.a occidentală este tinută de-
parte de informaţiile pnvm criminalitatea corpora,11 or. n JU-
ru'rproblematîc1i cnmmahtâţ1i „gulerelor albe" domneşte parcă
o conspiraţie a tăcerii... Poziţia aceasta, extrem de rezervată,
a doctrinei criminologice occidentale contemporane în proble-
mele criminalităţii corporaţiilor nu este întîmplătoare ; ea vor-
beşte de la sine despre functia socială a criminologi~ 12_ur-
gheze - de a sluji interesele clasei conducatoare m soc1efâtea
capitalistă. Criminologii oc1dentah şhu, de buna seamă, că nu
se vorbeşte de funie în casa spînzuratului, iar dacă sînt încli-
l
naţi să uite, li se reaminteşte de către consilierii atotputerni-
cilor trusturilor, concernelor, corporaţiilor, ei înşişi imphcaţi
uneori sau susceptibili a fi implicaţi în criminalitatea corpora-
ţiilor...
3.1.l. Dincolo de conspiraţia tăcerii în jurul

·
crirninalităţ_ii
„î1'1:.J1_ulere albe". Dar chiar atunci cînd conspiraţia
tăcern ce pare
a fuiconjura pi ·oblematica criminalită·ţii corporaţiil or este timid
străpunsă - cum se procedează, mai recent, în literatura crimi-
nologică americană - , intervenţia doctrinei este făcută precum-
pănitor fie pentru a cri,tioa poziţiile lui Edwin H. Suthe-rland,
cu adevărat depăişite de structurile şi expansiunea contempo-
rană a corporaţii'lor, mai ales a celor transnaţionale, fie pentru
a prezenta participanţii la criminalitatea corporaţiilor drept
victime ale visului american ,drept persoane care experime,n-
tează chipurile influenţa obstacolelor socio-psihologice de reali-
zare / ori „deprimarea subiectivă" / şi care îşi... percep depri-
marea subiectivă într-un fel nerealist de mare; între nef~,i'i- .,..
130
citul somer care recun e, des erat i oteti vorbind la crimi-
nalitatea convenţionala ară violenţă, săvîr ind un banal furt
- şi pre.şe m e e unui cons1 m e a m1mstratie al unei soc1etă i
~ comercia e re rec e iara 1·- 1 o e c, o rau ă ce-i as1 ură
- vemtun e miiioane sau m1 iav e e o an, n-ar ex1s a m con-
~ capţia cnmmolog1lor americani contemporaru, mei -o ~iferen ă.
- socia a ca l · a 1va ; mmdoi su eră, m op 1ca otrinei crimino-
- logfoe ooc1dentale, de deprimare subiectivă şi, de aceea, recurg
la crimin~litate, chiar âacă unu1 o face probabil pentru a fiinţa,
pur 9i simplu, iar altul indubitabil pentru a trăi mai bine şi mai
mult ... Unica diferentă esenţială ar fi, în opinia criminologilor oc-
drlentali, ca pe_ţşpape 1 e ce a11 pptere economică ar avea simtul
peree tiei de rimării subiective exacerbat iar erce e de li-
mar a S'lll 1ecti ă nerea · t re e acut. ec1. ar 1 c oar o 1 eren
cantita 1vă, e ordin psihologic ... Sărmanii milionari, multimili-
onari sau miliardari americani : Ce realişti au înfruntat, ei şi
, părinţii lor, ,,deprimarea subiectivă" în societatea americană
atunci cînd, prin exploatare, şi-au făcut averi .şi încă fabuloasE
şi ce nerealişti devin dintr-odată, peste noapte cind întîmplarea
îi poartă să răspundă pentru infracţiuni din categoria criminali-
i tăţii corporaţiilor, aklică din sfera afacerilor pe care, de fapt, ei
, le profesează în mod cotidian şi din • care se înfruptă de zeci şi
zeci de ani, adică din zorile capitalismului monopolist de stat !
In realitate, cauzalitatea criminalitătii co oraf" or - dacă nu
cea mai grava, cum cea mai raspm ită, îndeosebi în ţările
capitaliste puternic industrializate şi, de departe, cea mai ren-
tabilă, mai prosiperă şi ,în acelaşi timp, mai ac.line disimulată
formă a criminalităţii lumii occidentale - n„uii!l'it.t~ă.....
î...,.....-:-~~
ritualitătii afaceriştilor de toate soiurile de t t e şi
din to.a pa uri e u.rg eziei ato teirrrik::e în artiouJ.aţiile struc-
turii aşa-zisei ,,societăţi de consum" . Criza e•alta.
3.1.2. Critica poziţiei doctrinei occidentale privind cauzali-
tatea criminalităţii „în gulere albe". Poziţia criminologi-
lor occidentali de a explirca cauzalitatea •orimiinia1iltăţili
oonpocaţiiJ.or prin f,aictori pretclil4JJ!Părutori subieotivi, de
ordin psihologic, tinde să scoată explicaţia acestei di-
m"ensrnm dm cadrul social-istoric concret în care se manifestă
criminalitatea „gulerelor .âlbe însocietatea contemporană a
capitalismului monopolist de stat 9i s-o transfere în sfera ab-
stractă a trăirilor subiective, lipsind astfel chiar trăirile su-
131
biective de un conţinut obiectiv care, într-o conce~ie cu ade-
vărat ştiinţifică, determină natura, intensitatea, frecvenţa iii
durata oricărei manifestări psihice, inclusiv „deprimarea su-
biectivă" a faunei criminalităţii „în gulere albe". Criminalita-
tea „în gulere albe", ca şi delincvenţa în ansamblu în orîn- ('
duirea oaiJ>i!talistă, pri.vită oa o mlcm-structură, est.e determi- \::
nată de macrostructur ietătii ; societatea ca_pitafo:tă are, în
u timă ana iză, rolu determinant în apariţif! şi expansiunea
criminalităţii corporaţiilor. (
3.2. Concept şi trăsături ale cri.mina,lităţii „în gulere albe".
Ce ,este, î,n definri:ti,v , în realitate, icriminialitatea „în gulere albe",
a corporaţilor ? ~
3.2'Îl Cpff@ft . N otiunea de qrimip @Jjţaţe în gp}ftFe, aipe"
înt~1nţafa pentru prima dată de Edwin H. Sutherland 23
- desemnează comportamente infractionale care reflectă un
abuz de "încredere în cctâ"ruf "âcfivîratr
rofesionale, corupţi'd
unor persoane care, e o 1ce1 1 au o situatie si o poz1 1e econo-
mi.că bună sau foar.te bµnă, în ra.129~ standardele de viaţă (
cl"m sistemul cap1taiisr.-- - - -
In situaţia în care co nduitele ilicit-penale - avînd atribu-
tul de abuz de în<:redere - sînt comise de administratorii unei
corporatii în numele cor oratie· · în sco· 1 maximalizării ro-
fitului corporaţiei şi, deci, a administratorilor e1, a are compor-
tamente infracţionale inţră în sfera conceptului de crjmjoali-
t9.te a cor:poraţiHor.
3.2€.J /jqrq,cteristici fundamentale ale criminalităţii „în gu-
lere arie" (a corporaţiilor). Criminalitatea „gulerelor alibe"
(criminalitatea corporaţiilor) se relevă a fi o formă specifică a
criminalităţii în lumea occidentală contemporană, care tinde,
creim, a avea următoarele caracteristici :
'l\ a este efectuată esen ·alment ·n ul maximalizării ~o-
\!/fitu ui ş1 se re eră a diferite forme de comerj;, de industrie si;m
fa alte activităţi profesionale. De pildă, comer tu l cu obje cţe
dlf' ar ca furat e - problema de mare actualitate în Italia, în
Franţa, în India - este un caz limită; apoi, vînzarea unor
titluri de proprietate frauduloase, falsificarea mărcilor de co-
23 ®DWIN H. SUTHERLAND - ,,White coUar criminality" - Cri-
minalitatea gulerelor aibe - , op. cit., p. 1-12.
132
merţ, fabricarea de alimente nesigure si dro uri, aote de o-
luare a mediului încon ·ură or în e acmnea m rec ame ca şi
toate in rac. um e legate de dezvo tarea tehnologică, de cerce-
tările medicale sau biochimice etc.
~ 'b Criminalitatea COI'lporaţiilor implică or~a1! (într-o
...,formă oarecare), în sensul unor relânjJD,ai mn _ ) dBi pvţi.n
strîn'Se între partidpanti.
}..- c De asemenea, criminalitatea cortporaţii'lor implică abuzul
~e unele tehnici iale indust iale sau rofesionale con-
s1 era e e,gitime î egislaţii'le nationale ale statelor capita:;
liste ·
~ dJ De cele mai adese ori Persoanele c:;e profesează cnmma-
lita ea „în gulere allbe" se. bucură de o pozitie socială, econo-
mică olitică i rofesională ridicată. Criminalitatea „gulere-
lor al:be" este, în adevar crimma 1 a a celor uterni-ci în aşa
zisa societate e consum sau, oricum, a celor ce au s rmse le-
gături cu cei puternici. ·
~ ~ De obicei, criminalitatea „în gulere albe" i~plică
.:;;tia · ~re exelillplu : c
c9mg-
ărarea voturilor cu ocazia ale en or,
~n~.Jle i'le ale în cadrul cam anh or elector e ş1 o în-
treagă serie e acţiuni ilicite avîn rept scop alegerea sau
realegerea 'lIDUi oaru:l.itlait oarecare ori intervenţiilor unor per-
·sonaje influente în numirea funcţionarilor, a poliţiştilor, a ma~
gistraţilor etc. Trebuie să adăugăm că actele de corupţie au o
legătură nem1jlocită cu , rofitul, cum sînt s re ildă coru e-
rea _eg iţ1e1 ş1 a a or unc onar1 guvernamentali, sipre a-i face
să închidă ochii referitor la exploatarea unor tripouri sau unor
case de prostituţie ...
3.2.3. Verificarea trăsăturilor criminalităţii „în gulere albe"
prin două exemple recente, celebre ...
@ Primn. spqă. Toate trăsăturile menţionate ale criminali-
tăţii -:;=gulerelor al'be" se regăsesc în cazul consgiraţiei privind
fixarea preturHor în iru:luştria electrică, adus în faţa justiţiei,
c~re a constituit cea mai mare acuzaţie penală în temeiul le-
gislaţiei antitrust di; istoria SUA :
29 de cor.poraţii si 45 de persoane au primit sancţiuni pe-
nale perţ_tru conspiraţia de a măslui ofertele de echipament
electric greu, împărţirea pietelor ~i participarea la alte aran-
jamente de fixare a preţurilor. Conspiraţia pare a fi înc~ut
P.rin 1940, dată de la care irudustrrnş1i dm variate fabrici de
articole electrice se întîlneau frecvent discutînd modul în care
ar putea convinge Washiillgton-ul să ridice preturile ... Discuţiile
s-au îndreptat treptat spre fixarea preţurilor. Prin 1950 erau
19 mici carteluri ce fixau returile i alocau ietele. Conspi-
ratoru ea orau măsuri pentru a-şi ascunde activităţile lor şi
ştiau cu toţii că erau incluşi într-o activitate infracţională . Re-
zultatul sesiunilor de fixare a re urilor a fost apariţia unei
mari inflaţii .. . Procesul s-a soldat cu cons a area vmovaţiei
corporaţiilor acuzate (care participau cu General Electric) şi al
afaceriştilor industriaşi, cărora Curtea Supremă a SUA le-a
aplicat amenzi în valoare totală de două bilioane dolari şi pe-
depse cu închisoarea. Să notăm, în treacăt, că unii dintre con-
spiratorii condamnaţi au fost ulterior concediaţi de General
Electric sau de companiile lui, dar alţii au fost rec_ompensaţL
Este o împrejurare care relevă că administraţiile companiilor
consideră ca implicate în afaceri riscurile criminalităţii „în gu-
lere arbe".
<!) A doua speţă. Caracteristicile criminahtăţii „în gulere
albe·' se 1 e;g~esc, t'.te asemenea, din plin într-o SIJ)eţă din in'dus-
tria de medicamente a SUA, a cărei versiune prescurtată este
fumătoarea: dţiva speciâlişti ai unei companii de meiclfoamente (
ain Midwest au fost condamnaţi pentru în.şelădune, constin<l
în fabricarea si vînzarea unui medicament nesi1 ur - antico-
lesterol susce ti1 il să roducă co~ecinte în ricoşătoare (ca a-
racte, ,pierderea părului, dureri ale pielii ş~tele) - şi- fraudă în
;răspunslll!rHe lJa :riapoarlele cliacă mediroamentul e susceptibil a
oauza asemenea conse!Cinţe (fusese 1Jestat, cu aoarzi,a eX(perimen-
J.or- efectuate de savanţii companiei, pe şobolani). Soluţia a fust
oondamniarea La o amendă de 60.000 de dolari a sucursalei şi de
~0.00.0 de dolari a <lO,rPQraţiei de medioamenie.,,J)reoum şi la dife'-
rite pedepse cu sUJJ)raveghe;re a oelor 1ca;re pair'tic:ijpaseră la „con-
~iraţi,a tăcerii" în industria de med'ioamente. Să notăm, iarăşi
în treacăt, că după condamnare, IU[lii dintre conşpiratori au pri-
mirt un spor- SIUJbstanrtiru de saliariJu, luc:pu ex.plioaibil fiind uJilă_
V
un an de la condamnare, compania si-a i.t rofiturile cu

V
100/o, mai mult decît suficient ca să · acopere cuantumul fil!).en-
134
~. ~
zii ap:icate, care reprezenta, de altminteri, limita maximă

posibilă,
potrivit legislaţiei americane.
Este vădit că există o stranie similitudine între ,,conspira-
torii" din industria de echipament electric şi cei din industria
me{1icamentelor, dar nru pentru că industria americană este
criminogenă - cum susţin criminologii americani care exami-
nează pe larg cele două speţe evocate de noi în versiune pres-
curtată - ci deoarece contextul social al lumii oamenilor de
afaceri din Occident este clădit pe filozofia maximalizării pro-
~~ o concepţie care implică practic adesea jert irea sa-
nătăţii, a vieţii oamenilor, adică o filozofie de esenţă antiuma-
nistă. Exemplele de criminalitate a „gulerelor albe" ar putea fi
multiplicate pentru S.U.A
3.3. Un tip specific de criminalitate subsuniat celei „în
gulere albe", ce se manifestă dincoace de~v, Î1'l Europa d.e
Vest.
SUA nu sînt singurele state confruntate cu criminalita-
tea „gulerelor alibe." Fenomenul criminalităţii „gulerelor albe··
- recunosc chiar criminologii occidentali - ,Jîntme fii
~ Anglia 24 dar cunoa te o es·c aladare fără recedent în întrea a
urne occidentală, ,,Mareea albă" pare a nu ocoli, în adevăr, re-
gatul Mariei Stuart. Un exemplu, care este semnalat din ce în ce
mai mult în area Britanie si în ţările Europei occidentale este
fmup,a CUillOsoută sub a a km: " (care în
SU es e cunoscu a sca ").
1n sinteză, al''.c:::.!a:e::i.st,w.tiu·.w.i~~.wJ1.1.i.ii1,1,L,111W.t:...,.l.LJ~1.L1.1;;.u;:.,g..u.u.:...,..i;;...i.a.~w...o2.11SJ.
eel: se în ..
rrierdale . (pentru vînzarea cu amanun u sau cu ridicata
acesta este scopul declarat) ; du ă ce ' se deschide un credit -
adesea ou ajutorul unor referinţe reciproce a a .rn1ms ratori-
lor. a două asemenea societăţi frauduloase - ..se cumpără pe
credit cantităti mari de mărfuri, fie prin cana e e coi"nerciale
normale, · fie prin Îptermedml unor tăinuitori care acţionează
la scară mare şi apoi se dizolvă o atare societate frauduloasă
(prin procedura fa 1men u m sau, pur şi s1mp u, prin simpla
diSIP8Ţiţie a oelor oare au poo la oale aiceastă afucere). Este in-·
te-uesant de remaricat că specialu;1:ii englezi menţionează că pier-
1
4 JEAN PINATEL, - ,.La\ societe -criminogene" - .,Societatea cri-
mogenă' , Paris, Calman-Levy, 1971, p. 54.
135
derile rezultate din asemenea operaţiuni frauduloase în raport
de practicile comerciale şi financiare admise de legislaţia naţio
nală sjgt arareori denunţate poliţiei, sub cuvint că, în definitiv,
asemenea operaţii pot sa apară ca o simplă imprudenţă a unor
oameni de afaceri, care au dat prea multă amploare operaţiuni
lor lor şi au dat faliment. Nu mai puţin , aceste infracţi-
1 m ro ă cifr nea, ră" a criminalităţii i sînt extrem de
remuneratorii, că'ci întreag oare a creante or nereoupera-
b1le re te profiturile unm:_asemen.ea oameni de afaceri au-
reolaţi de respecta\bilitate ...
3.4.Metamorfoza şi tendinţele în evoluţia criminalităţii „în

gulere albe".
O evaluare atentă a criminalităţii corporaţiilor nu poate să
nu reţină anumite tendinţe ale acestei dimensiuni s-p ecifice fe-
nomenului criminalităţii din lumea occidentală de azi.
3.4.1. Di minalită ii în u re
albe". Activi ic' , care au luat în pe-
rioada prohibiţiei în SUA cunoscuta amploare, legate de afacerile
ilicite din sfera tripoiuriJ.or şi prostituţiei, ca şi camăta, oonti ·
nuă să coexiste, în prezent cu formele noi ale criminalităţii cor-
poraţiilor, ,,în gulere albe" care se manifestă în cadrul societăţi
lor pe acţiuni din &fera comercială, industrială, îndeooebi în
industria aJ.imentară şi în ind'lJLsltrila de medicamente, bailJOară
ş.a. Notăm că. îp. crimin ................ -
ţa ri
na e si corn
consfuera a
omp ex1 a ea structurilor bancare, industriale, ~merciale
ş.a., ale sistemului capitalist antrenează, de bună seamă, deopotri-
vă, o varietate de ocazii de încălcare a legislaţiei antitrust şi un
interessporit al oameniior de afaceri pentru profituri fabuloase
clt;pe urma practicării a·c estui tip de criminalitate. Dar punţile
care leagă pe ,,!Profesioniştii" criminalităţii „în gl1..lJere a1be" ai
marilor şi micilor companii bancare, industriale, comerciale etc.,
25 A se vedea, au deosebire, DONALD CRESSEY, op. cit., capi-
tol.ul 6.
13S
din S.U.A. de sfera tripourilor, a prositituţiei, a cemetei etc. nu
sînt rupte.
3.4.2. Expl,icaţii ale metamorfozei şi tendinţei în evoluţia
criminalităţii „în gulere albe" . .,Indepărtarea" pe care o sem-
nalează Donald Cressey nu înseamnă .dedt că nprofesioniştii"
- ei s-au alţii - care trăiesc „cu nrn;ma îofreagă" pe seama tri-
pourilor, caselor de rostitutie et'C. si-au desc · ouă s cu a-
lă în s, era ancară ·n trială corn r ia V d vădit • •
mai rentabilă tinde să devină PŢincipală în cadrul criminalită

ţii „în gulere albe". O atare metamorfoză a criminalităţii orga-
nizat denotă ·o redistribuire a sferei activităţilor infracţio
nale de acest gen : personajele şi sediile se schimbă, dar drama
continuă ... Un alt teatru de operaţiuni al celor ce profesează
criminlalitatea „im, gulere ail.ibe" nu influenţează nici natura
acestui tip de criminalitaite, nici esenţa lui - cel mult, auuili-
fică .consecinţele s i· , e economice, psiholog'• dintre cele mai
greve pe care, nelîndoielnic, le antrenează ; iar asemenea conse-
cinţe se răsfrîng uneori şi dincolo de frontierele statului de ori-
gime în reare este organiz,a,tă crimin1alitatea „guQerelor albe", în
condiţiile unei h.1m~ interdependente ...
CAPITOLUL III
CRIMINALITATEA. ORGANIZATĂ (CONTINUARE)
LA NIVEL TRANSNAŢIONAL
SECŢIUNEA A I-A
O:- . -
"O ~s.enţa şi gravitatea deosebită a criminalită_1ii
transnaţionale, în epoca actuala
1.1. ln lumea capitalistă contemporană criminalitatea orga-

nizată a corporaţiilor, ,,în gulere albe", ca.pătă şi o dimensiune
transnaţională multinatională ; în condiţiile procesului de con-
cen are şi centralizare a capitalului, companiile oocidentale cu-
nosc o putemică expanshme ,extrateritorială prin. implantări
directe pe d'iverse pieţe externe, prin acţiunea lor într-un cadru
,,,plurinaţional", de-a lungul şi de-a laltJul frontierelor statului,
implantări, de regulă însoţite .<;;i de multiple şi subtile mano-
pere dolosive - tipuri de criminalitate aducătoare de pro-
fituri. ~
1.2. Criminalitatea transnatională ză cu deosebire ţă-
rile 111.1:mii a treia ţările caJOitaliste 1mtj şi mij.loci.i, ca şi ţările
oa,pita,list:Je în curs de dezvoltare ; ea agavează SÎUbdezvoltarea
şi ontribuie la adîncirea decalajelor dintre bogaţi şi săraci la
subminarea eforturilor realizării noii ordini economice interna-
, ţionale. •
1.3. In adevăr, criminalitatea transnaţională este una din
pîrghiile cele mai puternice prin care se manifestă aicea con-
138
tradicţie dintre bogaţi şi săr,aci, t:are ~ ~a cum a 1:emarcat, în
magistrala expunere de la începutul lunii iunie 1982, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu - ,,devine una din contradicţiile fundamen-
1Jalie ale epocii noastre" 1_
SECŢIUNEA A II-A
~Aq~
Conceptul de criminalitate transnaţională
Cri_mi:naiitatea ţrapsnatignală de.semnează acea diniensiune

a c1·imina:Litiiţii or anizate - de regulă a corporaţiilor - prin
care ie se încalcă simultan le isla iile enale a două sau mai
m or , ari, ze1 savirşzta fiind într-o anuvie ţară ca.pi.ta~,
produce consecinţe ecum ănitor econo11iice si social în_t.1:-0
aITă ţară, afectînd rturile Na iunilor Unite în vederea~-
alizării noii ordini economice internaţionale.
_,t.'l_; SECŢIUNEA A III-A

(t. 'o~c>-.... ~ - ; , ~ 3 o ~
Criminalitatea organizată legată de stupefiante
3.1. Di icultatea problemei. Problema criminalităţii legată

de stupefioote este una dl'ntre cele mai•d am.atioe robleme cu
care se confruntă soc1ietatea ca:pit 1s a. e pm ema oare face
de multă vreme obiettul unor dezbateri în dootrina criminolo-
gică occidentală şi la nivel iruterniaţional ; întinderea problemei
este atit de vastă, cercetările consacrate acestui subiect atît de
abundeinite, iar situaţia sodală care este în cauză supusă unor
astfel de modificări dinamice, oă este imposibil să tratăm, subi-
ectul în rriod exhaustiv, ţinîndu-se seama de toate formele şi
dimensiunile noi ale acestei criminalităţi. Din fericire, ~ -
ţiâ Ipt$îrpaţjgpg)ă de prept · Penal. prganizatie nee;uvernamen-
t'iÎ.ă care se bucură de statut consultativ pe lingă Conşi)iu) eco-
nbmic si social al O.N.U., a tratat acest subiect la propriul său
1 NICOLAE CEAUŞESCU:__ ,,Expunere cu privire la stadiul actual',',
op. cit,, p: .70. ·
139
Congres şi a comunicat Naţiunilor Unite rezultatele numeroase-
lor sale cercetări, precum şi documentaţia şi rapoartele sale, în
preîntîmpinarea celui de-al 5-lea Congres al Naţiunilor Unite
pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor, în
cursul căruia subiectul a fost abordat 2•
3.2. Un sistem de ~ictiJaccesibil. Sistemele de clasifi-
care a stupefianteloroosi e în doctrina criminologică sînt
foarte diferite şi toate tot aşa de bine acceptabile unele ca al-
tele. Totuşi, sugerăm pentru substanţele al căror abuz este
strîns legată de crimina'litate următoarea clasificare :
faTustupefi311tt nocive si derivatele lor, de origine agrţ.'Colă,
in~iv opiaceele si cocaina;
/b)l}:;tupefiante nocive şi derivatele lor de !abricaţie farmcJ.c
ce~ă, inclusiv amfetaminele si barbituricele;
/tj}iroguri netoxice de origine agricolă, în special planta
,,c~a'bis" (cannabis sativa).
Notăm că toate sistemele de clasificare prezintă lacune, in-
clusiv acesta, şi nu tre:buie folosit decît în scopul pentru care
a fost conceput, în speţă, uşurarea înţelegerii subiectului...
3.3. Cîteva oifre bazate pe evaluări. Inainte de a examina
implicaţiile criminologice ale abuzului de droguri şi pentru a
ne face o idee de întinderea problemei la se.ara mondială a
lumii capitaliste, este cazul să prezentăm aici cîteva cifre ba-
zate pe evaluări.
2 A se vedea - "Abuzul de droguri şi pre-venirea sa", în - ,,Re-
vista internaţională de drept penal', vol. 44, nr. 3 şi 4 - 1974, - care
cuprinde raipoarte prezentate de S.U.A. ,Franţa, Israel ItaHa, Liban,
Olanda, R.F.G., Sudan, Suedia, Turcia, precwn şi Raportul Asociaţiei
Internaţionale de Drept Penal; de asemenea, AIDP, Rezollllţia celui de
al Xii-lea Congres Internaţional asupra dreptului penai - Budaipesta,
1974 - la care se face referire în continuare, ea „Rezoluţia AIDP-ului".
Chestiunea raporturilor dintre abuzul de droguri şi criminalitate
a făcut, de asemenea, obiectul dezbaterilor Conferinţei internaţionale
care a avut loc la Teheran, de la 15 la 22 mai 1974 şi care a fost
organizată de către Universitatea din Teheran, în cooperare cu So-
cietatea InternaVională de crimiµologie din Paris şi cu Centrul Inter-
naţional de criminologie comparată din Montreal. A se vedea, de ase-
menea, numărul 34 al „Revistei Internaţionaae de poliţie criminală".
@ In Qocident, productia de ~iµm. din care jumătate sau ~
aproape jumătate este ilegală, a
mge cifra de 3.000 tone pe
an. Din aceasta, cca. 700 tone sînt cultivate numai în ceea ce,
cteregulă, este denumit „triunghiul de aur" (Thailanda, Bir-
mania, Laos), 150 tone se produc în Pakistan şi 100 tone - în
Mexic .§i Turcia. Aproximativ~ din producţia totală de
opium se „consumă" în zonele ~cultură sau în apropierea
acestora, iar 1/3 (între 200 300 tone) ia calea trafic1l'fa1i iot~r-
naţional organizat, de obicei, de ba11ide sipecializa~e. O canti-
tate importantă a o iumului este transformată în m
sediul laboratoarelor clandestine din xtremul Onen şi din
Europa occili.entală .şi vînidută ca atare, iar o parte însemnată
a morfinei ia drumul laboratoarelor rlin sndul Frantei unde se
tr · • fiind a oi ex ediată în SUA sau în alte
state ale lumii capi iste. Traficul de cocaină, considerat mult ~
timp ca ,un „comerţ local", respectiv în America de Sud (unde,
de fapt, se .şi consumă mult foile de coca) cunoa.cşte, în ultimii
ani, o escala.,dare importantă, atît spre continentul nord-ame-
rican (îndeosebi SUA), cît şi spre Europa occidentală, unde
tot mai mulţi traficanţi sud-americani arestaţi deţin co caină.
Se pare că există legături permanente între traficanţii r ezi-
denţi în Europa şi traficanţii europeni refugiaţi în diverse ţări
din America de Sud , de unde nu pot fi extră'daţi. Capnabis-ul ~
•
continuă să constituie drogul de care se abuzează cel mai mult,
putînd fi pradic cultivat în orice regiune din lume. !n ultimii
ani, ca ur mare a faptulu1 că traficanţii au obţinut o SP32·e
foarte con'c entrată a acestui drog - prin extragerea din can-
nabiis a uleiului de haşiş -, traficul ilicit a cunoscut o răspîn
dir e tot mai mare în toate ţările lu.mii capitalis·te.
@ Populaţia de heroinomani este - la scara statelor capi-
taliste - de circa 2 milioane, care con sumă între 20 şi 30 de
tone d e heroină pe an, de origine ilegală .
@) Numărul opiomanilor din statele capitaliste este între
5~0.000 şi un milion.
@._ Numărul persoanelor care absorb regulat cocaină este
de cca. 500.000 totuşi, nu se cunoaşte numărul persoanelor
care o folosesc în mod sporadic.
Hl
·© Numărul consumatorilor de cannabis şi ai derivanţilor
săi este - iarăşi la nivelul statelor capitaliste - între 40 §Î
60 milioane ; rapoartele ţărilor respective arată că consumul
acestui drog este în creştere 3.
3.4. Lmpztcatfjle sociale şi criminologice ale consumului de
droguri. Dintre consecinţele consumului de droguri în ţările
capitaliste semnalăm - între altele - !;ii de radarea individului
şj_ recrude:scent • accidentelor în toate omenu e ·eo-
potrivă e muncă, de circulaţie, casmce acei en oare, 1a rîntd-
dul lor, contribuie la umflarea · erabilă a cheltuielilor
servidilor medicale şi socia e, suportate din ce în ce mai greu
de marea masă a membrilor claselor defavorizate din societa-
tea „de consum". în plus, dat fiind că toxiicomania cos tă
scump, creşterea constantă a numărului infracţiunilor săvîrşite
pentru cumpărarea stupefiantelor vine să se adauge la lis ta
cheltuieli1or socilale, aiceastă cr'eşteJ:"e ia delicvenţei ne!oesitmk:I
menţinerea unui aparat de represiune pe măsura situaţiei, şi în
consecinţă, oneroş. Ponderea şi distribuirea stupefiantelor. fa-
vorizînd proliferarea canoeroasă a delincvetei or&anizate, spo-
resc costul serviciilor de represiune. De aceea, cd.minalitatea
organiz~tă se dezvoltă şi afectează calitatea vieţii ; clima-
tul social în societatea zisă „de consum" se deteriorează de
o manieră generală. Totodată, c~rupţia se răspîndeşte printre
înalţii funcţionari, iar exercitarea justiţiei ajunge să devină
din ce în ce mai puţin eficace ...
Cre terea conte orană a toxic maniei, în special în rîndul
tinerilor din numeroase ţări capitaliste
înstrăinarea scăderea eficacitătii muncii ezechi ibrul social şi
în serviciile sociale ; un sentimert de neputinţă pe plan socio-
uman \P-efolosirea timpului liber de o manieră ~constructivă ;
conflic e culturale ; bncapacitatea unor cm.e_g · · de per~oane
de a atin,ge obiective sociale la nivel individual etc., adică un
cortegiu de consecinţe ...
3
Pentru amănunte referitoare la di.feritele puncte de mai sus, a se
ve:lea „Raportul AIDP", inedit, citat supra, p. 24.
142
SECŢIUNEA ' A I,V-A
Alte :noi forme ,şi dimensiuni ale criminalităţii

1
6Jtl_~ ~ organizate transnaţionale

alsi icarea de monedă si tra icul de monedă alsi icată.
4.1.1. În structura criminalităţii organizate transnaţionale un
loc aparte îl deţine falsificarea de monedă şi traficul de monedă
fal ificată. Este suficient să menţionăm , spre exemplu, că nu-
mai în ultimii ani s-a falsificat mane in • · desco-
perin u-se peste 100 de tipogra ii clandestine afectate falsifică
rii de mone'dă ; în ultimii ani au fost descoperiţi dolari falsificati
tipăriţi în 1946 şi rdistribuiti în 35 de ţări. Numai într-un singur
an (1975) confiscarile de âoian americani în afara S.U.A. s-au
ridicat la 19 milioane, dintre care două mari confiscări semna-
late de Interpol în 1975 : în Australia - 11 milioane de dolari
şi în Sierra Leone - 3 milioane de dolari. · ln Europa occiden-
tală au avut loc oonfiscări de bilete false provenite din statele
vest-africane, din R.F.G., Austria, Belgia, Marea Britanie,
Olanda, Spania, Franţa, India, Italia, Liban, Portugalia, E)lveţia,
Turcia, Venezuela, Zair. ln Africa s-au confiscat bilete false
provenite dia statele yeşt afriţane, Marea Britanie, Canada,
Spania, Franţa, Ga:bon, Italia, Kenia, Olanda, Nigeria, Zair. ln
Asia au avut loc confiscări de il te false rovenite din India,
Indonezia, Irak, Liban, Malayezia, Pakistan, Ara ia
Emiratele Arabe Unite. '
4.1.2. Trebuie să menţionăm că, o particularitate a acestor din
urmă dimensiuni ale crimi nalităţii transnaţionale o constituie .vt.l
îmbinarea ctivitătil r ilicite de trafic de_ stu efiante cu trafi- ' '
c~ e mone e. Deşi zonele de acţiune - ,,trasee e - a e ra-
ficanţilor de stupefiante şi ale celor de monedă par a fi împăr
ţite, totuşi, se semnalează cazuri cînd trafkantii , lătesc de
pi!]!dă, heroina cu monedă a _ă : urnea sor i a a tra ican .1 or
îşi are „paradisuri fiscale" şi paradoxurile ei... Este, în această
din urmă situaţie, parcă o versiune modernă a cazului supra-
numit ..<;;tcero" - al spionului de origine turcă, care a furni-
zat naziJ.ştilor, în timpul celui de-al doilea război mondial, im-
portante documente sustrase de la ambasada britanică din
Ankara, dar pe care naziştii - ou cinismul şi perfidia lor -
143
l-au plătit cu lire sterline false, după cum avea să constate el
însuşi, cu amărăciune, abia după ră:oboi... 4 .
4.1.3. Metodele supravieţuiesc : metodele marilor şi micilor
traifkanţi de narcotice i de monede rafse răspffiid1ţi de-a lungul
ş1 de-a atu rontierelor lumii occidentale, amintesc de ,proce-
deele criminalilor de ră:ljboi nazisti, fiindcă izvorăsc din fana-
tism, din ri,giJditatPa spicitu]ui, din primatul forţei asupra inte-
ligenţei...
)~Cm/,tiabanda ţişvasicqntrabaP4a.
4.2,L Dintre formele criminalităţii transnaţionale în lumea
occidentală contemporană este curentă şi practicată pe scară
foarte mare contrabanda: cu narcotice i în eneral, privind
operatiuni e 1mpor rau _ anevre de tot soiul, ocazio-
nate de turism şi practicate de călătorii care se întorc acasă
încercînd să scape de plata taxelor vamale cu mărfurile cu
oare se înrtlooc) ; e,xpertii 5 au oaioullait, spre exemiPlu, pe lin-
gă faptul că in contrabandă se evită în mod ile al a licarea
tarifelor vamale sau a axe or e import, cînd e pro esata la
scară mare este de natura să afecteze piaţa mărfurilor de sub-
stituire produse în ţară şi, prin consecinţă, repartizarea inves-
tiţiilor - problemă acută la ora actuală pentru ţări capitaliste·
în curs de dezvoltare din Asia şi din Africa.
4.2.2. De a1semenea, o modalitate de manifestare a crimina-
lităţii transnaţonale în Occident este şi cvasicontrabanda, care
c tă în sinteză în falsificare facturifor de import şi export:
mi-cşorarea e ca re a. acenş 1 veroşi a ac 11 e 1m , e
pildă, cînd tariful aplicat mărfurilor este „ad valorem" sau
ridicarea cuantumului facturilor la export - situaţii sau tran-
zacţii ilicite, de pe urma cărora atît importatorul, cit şi expor-
tatorul s·e aleg cu profituri mari 6, dar care afectează echilibrul
" GILLES PERRAULT - ,,Le secret de jour Z" - Secre~ul zilei Z -

Editura politică, Buucreş ti, 1969, p. 139-140.
5 N. BHAGWATI, BENT HANSEN : ,,O analiză teoretică a contra-
bandei", în J. N. Bhagwati, rect., - ,,T.anzacţiuni ilegale în comerţul
internaţional" - Amsterdam, North Holland Publishing Compiany -,
1974, p. 9.
6 RICARD J. BARNET, RONALD E. MULLER: ,,Aprecier,e glo-
bală, puterea corporaţiilor multinaţionale" - Simon şi Schuster -,

1974, p, 15.
144
de plăţi şi schimburi valutare şi agravează şi mai mult proble-
mele economice ale ţărilor capitaliste în curs de dezvoltare, ale
ţărilor „lumii a treia" ...
S ·ECŢJ;UNEA A V-A
,!lf2. ~
$~iminalitatea legată de operaţiunile unor
' compann transnaţionale
5.1. 1n lumea capitalistă, în prezent, în condiţiile accentuării

procesului de concentrare şi centralizare a producţiei şi capi-
talului, ale desfă,şurării tot mai marcante a acestui proces în
mod nemijlocit la nivel internaţional, ale expansiunii corpora-
ţiilor transnaţionale care subordonează obiectivelor lor de pro-
fit global maximal interesele economice şi sociale îndeosebi ale
ţărilor unde se „implantează" - în aceste· condi1;iuni în care,
prin ur:rpare, uriaşele companii transna.tionale dezvoltă opera-
ţiuni de multe ori scoase de sub incldenţa controlului autori-
tăţilor guverruamentale ale ţărilor unde sînt instalate, o serie
întrea ă de manevre a ·n· tratorilor r· ora 'ilar~-
~ ionale se înscriu în orbita si alimentează criminalitatea orqa-
n(zată transnaţională din lumea c<apitalistă. Date.Le furnizate de
Comisia şi Centrul O.N.U., pentru corporaţiile transnaţionale
arată că 422 de companii realizează o cifră de afaceri pe an-
samblu mai mare de un miliard de dolari. iar gradul de extra-
teritorialitate al adivităţii lor (calculat fie ca raport între vîn-
zările filialelor externe şi totalul vînzărilor, fie ca raport între
activele deţinute în străinătate şi tota1ul activelor) este : pen-
tl'U 156 dintre companiile respective - între 5 şi 25 O/o; pentru
101 - între 26 şi 50 % ; pentru 31 - între 51 şi 75 O/o şi pen-
tru 21 - peste 75 O/o. în condiţiile în care cele aproape 10.000
de companii occiidentale au cel puţin o filială în afara tării lor
de origine, ele cunosc o „răspîndire mondială", care permite deţi
nătorilor de capitaluri să-şi însuşească plusvaloarea rin ex loa-
tarea directă a fortei de muncă din mai multe ţări, plus valoa-
r':.9. obtinută de pe pietele externe ajungînd să reprezinte une-
ori o pondere mai importantă decît a plusvalorii realizată în
10 - Criminologie
H5
ţara În realizarea strategiei lor, subordonată în
lor d ori,gine 7•
ultimă instanţă maximalizării profitului, administratorii unor
companii transnaţionale occidentale nu se dau în lături de la o
serie de manevre, operînd în afara şi dea-supra legii prin : orga-
nizarea frauduloasă a schimburilor valutare, exploatarea ile-
gală a capitalurilor ş.a., operaţiuni săvîrşite adesea prin co-
rupţia autorităţilor de control din străinătate sau din ţara de
origine.
5.2.ffi-qc.ţwa „wetuluj trâ:ăiiiJ constituie un exemplu
de
ti ic de manevră frauduloasă pentru,, fixareq preturilor mărtu
ri1or între o companie transnatională si una din filialele sale.
Intr-un asemenea caz, filiala subevaluează returile sale n-
iru a reduce cuantumul axelor de lătit, resu unîn ca aceste
taxe ar i mai r· rcate în ţara importatoare. Un studni'"a"Cie-
monstrat că unele corn ani• transnationale care făceau afa~eri
in Americ Latină, micsor:au_r:egruat._i;ire urile exporturiIOi: lor
în medie cu 40 O/o fată de returile fixate de între rinderile
lpcale . n alte împrejurări c m aniile transnat·anale m-
~trivă. măresc pretul importun or filialelor loi:,, cîn intere-
sul maximalizării profitului sugerează o atare soluţie. O astfel
de pra'ctică atrage o piendere a ve · urilor fiscale si o drenare ,
a devizelor statelor u · ·nstalate co aniile transnaţio
na e, care p t controfa din ce în ce mai greu conjunctura eco-
nomică în condiţiile actuale ale proliferării inflaţiei - una din
cele mai pregnante manifestări ale dereglării actuale ale me-
canismului economic capitalist. Exemplele ar putea fi multipli- 1
cate. În ultimii ani, unele ţări - de pildă Mexicul şi alte ţări

capitaliste din America Latină - s-au străduit să impună un
control mai riguros activităţilor companiilor transnaţionale,
in'c lusiv crimîna!J.ităţii pe care acestea o implică, fiindcă este
clar că ţările în curs· de dezvoltare i cu deose.bir~ ţările „lumii
a treia" sînt ,Rutemic afectate de criminalitatea, de m ev~le
de~tuase a uno companii-tlransnaţion...aledin ţările @l.ţgliste
puternic industrializate, din „prima linie".
7 In acest sens, a se vedea, ILIE ŞERBANESCU - ,,Statul capi-
talist şi -c011poraţiile transnaţionaLe", în „Era socialistă", nr. 10/19&1,
p. 44
8 A se vedea, în acest sens, R. BARNET, R. MULLER, op. cit., p.
158-159, 164-165, 20~.
146
5.3. Criminalitatea unor companii transnationale occiden-
tale, este izvorîtă din procesul g,gjncirii contradicţiilor si crizei
capitalismului ; pe măsură ce creş e nevoia de „reg are" socială
ă. "proceselor economi·ce, inclusiv de „control" al criminalităţii
corporaţiilor transnaţionale la nivelul macroeconomic al fiecă
rei ţări, latura conflictuală a raportului dintre monopolismul
de stat - naţional - şi monopolismul triansnaţional capătă
accente acute 9• Ci;:iminalitatea companiilor transnaţiona'le se
irelevă a fi în atare comti, ii o veritab · ~ idare nrumai
mono olismul · tările unde o erează ar si a mono-
po 1smului ·statal din tara de originea.. care poa e con ro a in
ce ln ce mai greu complexele raporturi aiJ.e companiilor trans-
naţionale cu un grad ae extrateritorialitate din ce în ce mai
ridi'Cat, întrucît, aşa cum s-a remarcat pe dreipt cuvînt 10 , dez-
v'Oltarea monopolismului transnaţional a ajuns în prezent
în_tr-o etapă în care, fără a submina pozitiile monopolismului
statal - ~a trăsătură dominantă şi formă . actuală de existenţă
a societăţii capitaliste în ţărHe occidentale dezvoltate - - îi
poate ·ameninta pe termen lung structurile. De altfel, cîtă vre-
me nu există o legislaţie internaţională care să împiedice cri-
minalitatea companiilor transnaţionale, iar acordurile inter-
naţionale integrate în legislJ.aţiile naţionale nu sînt de mare
folos pentru a împiedica frauda fisoală, mani!I)ularea ilicită a
ca!I)iotalJuLui în două sau mai mu1Jte ţări etc. (practici curente ale
corporaţiilor transnaţionial:e), numeroase ţări ca!Pi1lali&te în curs
de dezvoltare se află, evident, în faţa unui paff"a/dox: ele air dori
să păstreze benef,i ciile aduse de corporarţiile transnaţionale, dar
să focă şi imposibilă folosirea practici.lor oomerciale şi financiare
frauduloase ale acestora. E ile multor state capitaliste de
a controla criminalitatea corporaţiilor transnaţionale amintesc
de pasărea dm butada kantiana, care-şi imaginează că ar zbura
mai bine daică ar fi el.ilberaită de remstenta aeru.Lui.
In definitiv, criza în lumea occidentală nu e numai şi Il!U e
atît una de so.ln.lţii, de strategii şi politici legislative şi ,jooiciaire
nlalţioruale roinrtr:a criminalităţii unor companii tiiansruaţionale.
Criza e ruta ...
9 ILIE ŞERBĂNESCU, op. cit., p. 46.
10 ILIE ŞERBĂNESCU, op. cit., p. 45.
H7
5.4. Problema crimina1ităţii impliicată de operaţiunile frau-
duloase a unor oomu:>anii troo.sn.aţionaJ.e poate fi examinată nu
numai într-un context naţional . ci şi îqj;E:_unul internaţional;
efectele relaţiilor economice i nternaţionale asupra cestei ro-
bleme sînt considerabile.
Examinată în relaţie cu problema dezvoltării, criminalitatea
pe care o antrenează funcţionalitatea unor companii trans naţi
ona e u mmeaza e or un e a 1un1 or m e nvă pentru
dezvo are, pentru noua or me economică internaţională, inclu-
siv pentru noua ordine internaţională privind prevenirea crimi-
nalităţii şi tratamentul delincvenţilor, cu alte cuvinte, afectează
eforturile comunităţii internaţionale pentru comprehensiunea
fenomenului criminalităţii, la scară in tern·aţională. De aceea,
lupta contra mano erelor doi:oziiVe ale societăţilor trans-
na .10 a e cons 1tme o preocupare constantă a a.mm or Unite.
Asller,la recentul Congres - al 6-lea - al Naţiuni or Unite
pentru revenirea crimei i tratamentul delincventil r, (Cara-
cas, Venezue'1a, 25 august - 5 septem ne 1980) s-au preconi-
zat măsuri menite a facilita pe plan internaţional lupta contra
criminalităţii pe care o implică abuzurile unor societăţii trans-
naţionale , în vederea ameliorării relaţiilor economice interna-
ţionale, a sporirii contrilbuţiei statelor .cşi cooperării lor, în per-
spectiva re'ducerii criminalităţii 11.
li A ,se vedea - ,,Sixieme Congres des Nations Unies pour la pre-

vention du crime et le traitement des delinquants", Nation Unies, New
York, 1981, pct. 122, p . 57.
148
CAP IT OLUL IV
CRIMINALITATEA DE VIOLENTA 1N OCCIDENT,
1N EPOCA .CONTEMPORANA
SECŢIUNEA A I-A
Dimensiuni naţionale ;şi modalităţi de expresie

a ,caruselului violenţei în Occident
1.1. Trăsături esenţiale ale criminalităţii ele violenţă în sta-

tele lumii occidentale.
1.1.1. Problema violenţei nu este o problemă nouă în isto-
ria omenirii ; panaceul criminalităţii de violenţă grevează isto-
ria omenirii de multe milenii 1. Totuşi, în ultimii ani, această
problemă a devenit extrem de îngrijorătoare pentru autorită
ţile din întregu!J. Occident, deoarece - de.şi cu deosebiri locale
- asistăm e lan na ·ohal în diverse state ale urnii ca italis e
la o intensificare a acte or de violentă 2 - inclusiv, şi mai ales,
1 Este suficient să menţionăm, în treacăt, că sclavia tradiţională
- a femeilor, a prostituatelor, a copiilor etc. - în forunele ei cele mai
flagrante sau disilIIlulate, ca şi practicile asemănătoare sclaviei, con-
tinuă, din nefericire, în multe ţări ale lumii capitaliste de azi. Astfel,
potrivit datelor O.N.U., în aproximativ 30 de state ale lumii persistă
forme vechi sau noi ale sclaviei ; potrivit datelor fumizate recent de
O.N.U., numărul persoanelor reduse la condiţia de slavi - oare fără
ajutorul vial€alţei? - d~ăşeşte în lume cifra de două milioane. Să
adăugăm că apiartheidul este doar un pretext pentI'U sclavia de stat
practicată în Republitca Sud-Africană. A se vedea : MARCEL POLAND- ~
DULIAN - .,Sclavia în zilele noastre', Editura politică , Bucureşti, 1971, 7
p. 193-213.
2 In acest sens, a se vedea VASILE IOSIPESCU - .,Caruselul via- 'i
lenţei', Editura miliitară, Bucureşti, 1981, p. 9. r
149
a lovirilor, violurilor, omorurilor, jafurilor - în special a ca-
zurilor de violenţă exercitată de 9!:!fRUri organizate şi armate,
îm otriva unor necunoscuţi 3_
1.1.2. Recrudescen,ţa şi escaladarea criminalităţii de violer1ţă,
în ultimele decenii, se manifestă într-un mod deosebit de acut
în tările capitaliste dezvoltate eya' fel încît, spre exemplu, pro-
centul "ae omucideri, în marea majoritate a ţărilor capitaliste
dezvoltate - între anii '50 si '70 s-a dublat 4 .
1.1.3. Mai mult, în măsura în care cifrele privind procentele
de omucideri prevestesc procentul global al infracţiunilor de
vjglen@; r2,t~ m~ a actelor de violentă a cres c;µt în ultimele 1
decenii în majoritatea ţărilor ocGideatale:f ffetOporţfj p 1tlt mai

ridicate decit eres t · ·vin o ula ia . De pildă,
n n r-un smgur an au fost comise în merica 10.000 de
crime ; numărul 11 crimelor grave" (cum sînt calificate în S.U.A.
omuciderile - în S.U.A., unde în fiecare şaizeci de minute este
asasinat cine ' a crescut în 1968 cu 620/o faţă le 1960, ceea ce
pob.î.i,v it declara. ·nor dil'eatoru:lui Biroulill'i Fede~al pentru In-
vestiţii F.B.I.) - efleictă o creşteve de şapte ri mai rap/,dă
decît cea a populaţei . -·
3 A se vedea, pentru informaţii mai ample: DOUGLAS A. HIBBS
jr. - ,,Violenţa politică de masă, o analiză a cazurilor în secţiune
naţională", - New York, John Wiley, 1973; IVO K. FEIERABEND,
ROSALIND L. FEIERABEND, TED ROBERT CURF - ,,Mînia, violenţa
şi politica: teorii şi cercetări" - Englewood Oliffs, N€w Jersey, Pren-
tice-Hall, 1972. Chiar in Japonia, ţară care recent a semnalat o regre-
siune a criminalităţii, în cursul ultimilor ani s-a constatat o puternică
creştere a actelor de violenţă comise de grupuri. A se vedea, de ase-
menea, •JAMES F. SHORT, MARVIN E. WOLFANG - ,,Violenţa co-
lectivă', New York, A1dine-A,ther1Jon, 1972 ; H. D. GRAHAM şi T. R
GURR - ,,Violenţa in America: perspective istorice şi comparative",
Washirugton D. C., 1969 ; a X-a Conferinţă a directorilor de institute
de cercetări crirninolg~ce : ,,Violenţa în societate", Strasbourg, 1975.
4 A se vedea, în acest sens, Raportul de statistici sanitare mon-
diale, vol. 26, nr. 4, 1973.
5 A se V€dea Noi forme şi dimensiuni - naţionale şi transnaţio
nale - ale criminalităţii, document de lucru, inedit, elaborat de Secre-
tariatul celui de-al V-lea Congres al Naţiu,nHor Unite pentru preveni-
rea crimei şi tratamentul delincvenţilor, New York, 1976.
6 KENNETH ALLSOP - The Bootleggers, Hutchison of London,
1968 - în traducere românească - Chicago sub teroare, Editura politică
150
1.1.4. Statisticile naţionale a rnajorităţii ţărilor capitaliste
reflectă PQrticiparea din ce în ce mai masivă a minqrilor şi ti-
nerilor la criminalitatea de,, violentă. Numai în Franţa, spre
ex"emplu, omuciderile reprezentau la finele deceniului trecut
15 O/o din ansamblul delincvenţei juvenile, iar crimele sexuale
(violurHe, cu osebire violurile în gru:p, atentatele la pudoare
etc.) - 40 O/o din volumul total al delincvenţei juvenile 7•
1.1.5. E;,;;ţistă o strîpsă şi .Jl,•Wcită relaţie între escalada-
rea vio n ei la scara între ului Occident si consumul de alcool
şi ele stupefiante; cr . terea ratei criminalităţii de violenţă este
intim lega.tă de proliferarea toxicomaniei. Statisticile occiden-
tale arată că în majoritatea deceselor prin omu'cidere ucigaşul
sau vi!Ctima erau în stare de ebrietate.
Relaţia între consumul de a'lcool şi de stupefiante, de o
parte, şi criminalitatea de violenţă, de altă parte, este strînsă
mai cu seamă la tineri · violenţa - tîlhăria, atacurile nocturne,
omuciderea şi alte numeroase forme ale violenţei - reprezintă
pentru cei ce se droghează în „sodetatea de consum" mijlocul
la care recurg în mod desperat, pentru procurarea banilor nece-
sari consumului costisitor de stupefiante ... 8•
1.1.6. Escaladarea ara recedent a criminalită,ţii de vio-
len ă la scara între ului Occi en es 1m~tă
ş1 e ll[O diverselor secte reli ioase 9 ; prezenţa sectelor
este unu in ce e ma1 err oase en i:'m!fle de înstrăinare ale
sistemului social capitalist - un simtom al crizei bisericii şi al
religiozităţii tra.'diţiona!J,e' desfăşurată pe fondul crizei generale
a capitalismului contemporan iO_
î 1n acest sens, a se vedea HENRI MICHARD - La delinquance

des jeunes en France (Delincvenţa tinerilor în Franţa), N.D. nr.
4.465/1978, p. 58-60.
•
8
In acelaşi sens, VASILE IOSIPESCU - Caruselul violenţei, op.
cit., p. 188.
9 Este suficient să mrnţionă'm, spre pildă, că peste I.OOO de persoane
mor anuai)_ în fiecare ţară capitalistă - victime ale unor rituri mon-
struoase, cu practici abominabile; alte asasinate sînt destinate să între-
ţină secretul practicilJOr unor secte; alte decese apar şi datorită faptu-
lui că unele rituri interzic ajutorul medical din temerea că pacientul
ar putea divulga fărădelegile comise de aceste secte ... In acest sens, a
se vedea, VASILE IOSIPESCU - Caruselul violenţei", op . .cit., p. 190~196.
10 In acest sens, DUMITRU LEPĂDATU - Aspecte ale unei socie-
tăţi „ciudate", op. cit., p. 214-222.
151
1.1.7. Studii şi statistici occidentale recente, referitoare la
victime - fapt relativ nou în criminologie - reflectă, pe de
o _p ante cresterea numărului victimelor, iar iP e altă P§!rte,
îngrozitoarele s.uferinte fizice §i psihice la care sînt supuse 11.
în numeroase ţări ale lumii capitaliste criminalitatea de~-
lenţă dă naştere şi unui sentiment din C€ în ce mai mare de
nesi urantă, suscită o mare nelini te printre locuit>orn anum1-
_or oraşe cu osebire metropolitane). In consecinţă, unele car-
tiere ale acestor oraşe sînt, practic, pustii noaptea, fiind pără
f:i te de populaţia terol'izată - fapt care măr~te potenţialul
de probabilitate al violenţei şi agravează şi mai mult situaţia
soc ială .. .
1.1.8. În adevăr, marile me.t.woole, mai cu seamă ale ţărilor

capitaliste dezvoltate, d<tlin recordurile în ma±erie de crimi-
nalitate de violenţă ; ele, acumulează 1an de an - potrivit eva-
luărilor statisticilor oficiale 12 - , cel nwi mare număr de in-
frac iuni de vioLenţă pe unitatea de timp ; nicăieri ca în metro-
polele ocidentale forme e criminalităţii nu-şi găsesc un loc mai
propice în a se manifesta. În mod considerabil, aceste metropole
sînt confruntate cu violenţa exercitată de tineri. Cifrele sta-
tisticilor oficiale sînt pur şi simplu înspăimîntătoare.
Un prim exemplu : pentru Ş . U.A .• - unde numai în anul
1980 fiecare al treilea cămin american a fost victima unui atac
violent şi unde la fiecare zece secunde se comite o spargere -
N1w Yprk~1 este pe primul loc în ceea ce priveşte jafQrile;
u r ~ în ordine : A ~ , Washington, ]2~, Chicagg ...
St. Louis se găseşte pe primul loc în ce rive te atacul armat,
===
·căci aici, la fiecare 27 de minute este ucisă o ..12ersoană DM,
este pe primul loc în ceea ce riveşte vio~urile, New-Orleans
- în ceea ce priv~te asasinatele ...
11Pentru detalii mai ample, a se vedea: S. SCHAFER: Victima şi
criminalul său, studiu al responsabilităţii funcţionale, New York, Ran-
don-House, 1'968; REGER HOOD şi RICHARD SPARKS: Noi date în
ariminologie, New York, McGraw-Hill 1970, ca<p . I.
12 In acest sens, a se vedea VASILE IOSIPESCU - Caruselul vio·
lenţei, op. cit., p. 176-185.
152
Neîndoielnic, actele de violenţă în lumea occidentală, cu
osebire în marile metropole, se manifestă sub forme variate :
~herila urbană, 1răpirile de diplomaţi si de oameni de afaceri,
asmarea î1: l~nă str~_dă,(!eturnarea de avioane plasarea unor
om J;_a diferite sedii pu5lice,tRfachca „morth ::prm ]2.0[!:ă"
(scrisori sau pachete care explodează În momentul deschiderii
lor de către destinatar) ... Spaţiul citadin al marilor metropole
occidentale a devenit un perimetru al temerii pentru ziua de
azi, pentru cea de mîine ... 13 . O remarcă din „Der Spiegel" este
convingătoare : ,,tl@W Vgrk capitala financiară si intelectu-
Fllă a lumii occidentale şi-a făcut intrarea în noul an 1980 în-
tr-un m6d on°mal : de Anul Nou 11 ersoane au fosL asasinate
în diferite cartiere ale oraşu u1. n 1979 s-au comis 1. 74 7 de
oi'nuclden, mai mult <lecit m orice an după război. Nici o
metropolă a lumii occidentale nu poate ţine pasul cu New
York-ul atunci cînd este vorba de criminalitate". Mai surprin-
zătoare <lecit U1Ciderile din lumea interlopă sau decît jafurile al'-
mate sînt celelalte crime, aşa-zise „de zi cu zi".
Un al doilea exemplu : potrivit raportului anual al Scotland
Yard-ului numai în 1980 numărul infractiunilor comise s-a
ridjcat. în cifre absolute. la aproape 600.000, ceea ce reprezintă
o creştere de 5 O/o faţă de 1979 ; :potrivit aceluiaşi raport, din
cele peste 100.000 de persoane arestate în capitala britanică
mai mult de jumătate aveau sub 21, de ani.
Un al treilea exemJ?lu : potrivit statistie:ilor oficiale, 1 ~ ,
într--'ll.n sirugur an - l980 - s-au comis 35.000 jafuri, 5.000 de
fu[ţuri însotite de violenţă.
Un al patrulea exemp:u : la ~ - care, în baza statis-
ticilor publicate, este considerat capitala delincvenţei în Italia,
într-un singur an, 1980 - s-au comis, pe lî~ă 40.000 de
furturi de automobile, 5.000 de s arg_eri de loc.uinte şi 300.000
de furturi, nu mai puţin de 600 de răpiri de persoane şi 60 de
omucideri.
Exemplele ar putea fi, evident, multiplicate.
13 CAROL ROMAN - Dileme ale metropolelor occidentale, in -
Capitalismuz - orînduirea exploatării şi asupririi umane, Editura poli-
tică, Bucureşti, 1981-, p. 111.
153
1.1.9. Deşi violenţa n-a cunoscut niciodată graniţe, este vădit
c~ Occidentu1 se află conrfruntat in rezent cu ecrudescenţă
a actelor d~înaltă violenţă săyjrşite chiar îmgotri:va nuor
cclectiyităij uroaue acte de violentă organizate la nivel naţio
~. în di'Verse state capitaliste, sau la nivel (şi cu consecinţe)
transnaţionale.
Recenta i ericuloasa re rud scentă a ri
potrivă în Europa de Vest şi dincolo de Ocean - una din cele
mai nefaste plăgi ale capitalismului contemporan - pe lîngă
că jertfeşte viaţa unor persoane nevinovate, cauzează distr:!$eri
de alte valori ale umanităţii, răspîndeşte teama pentru ziua de
azi şi de mîine. Dar asupra problemei terorismului vom reveni ...
1.1.10. Notăm, în sfîrşit, că vulnerabilitatea crecîndă a socie-
tăţii capitalului faţă de criminalitatea de violenţă, cu deosebire
faţă de terorism, pune într-o lumină nouă - în condiţiile com-
plexe ale vieţii internaţionale contemporane, într-o lume inter-
dependentă - problema furturilor si şantajelor la scară inter-
naţională săvîrşite de către J;erorişti, referitoare la armele ato-
mice 15 ; criminalitatea de violentă ce s·ălăsluieşte în toate ner-
vurile societăţii întemeiate pe relaţii burgheze, alimentează,
fenomenul înstrăinării 16 şi, totodată. implică eventualitatea
unor efecte distr,ugătoare pentru pacea şi securitatea pe plan~ta
noastră.
1
"Pentru studii generale, a se vedea : ,,Profilaxia terorismului: studii
internaţionale de psihologie penală", Paris, 1971 şi 1972 ; M . CHERIF
BASSIOUNI : Terorismul internaţional şi crimele politice, Springfield,
Illinois, 1975 ; I. P. BLISCHTSCHENKO, N. SHDANOW : Lupta împo-
triva terorismului si principiul imunităţii diplomaţilor, în Politica exter-
nă germană, vol. 18, nr. 5, Berlin, 1973, p. 1089-1104 ; şi I. P. BLISCH-
TSCHENKO şi N. SHDANOW : M ezhdunarodno-pravovaja borba s terro-
rism - Pravovedenie, Nr. 1, Leningrad, 1975, p. 85-94 ; a se vedea şi
VASILE IOSIPESCU - Caruselu,l violenţei, op. cit., p. 122-174.
15 A se vedea, asupra acestei probleme, MASON WILLRICH, THEO-
DORE B. TAYLOR : Furtul nuclear : riscuri şi precauţiuni, Cambridge,

Mass., Balliniger, 1974, aipud JAN TINBERGEN (coord.) - Restructura-
rea ordinii internaţionale, Editura politică, Bucureşti, 1978, p. 429-430.
16 In acest srns, DUMITRU LEPADATU - Aspecte ale unei socie-
tăţi „ciudate", Editura politică, Bucur~ti, 1983, p. 197.
154
SECŢIUNEA a II-a
b2~
Mafia - o expresie simptomatică a violenţei organizate
2.1. Funcgp Mafiei.. Mafia şi-a organizat la începutul aces-
tui seool r1aip1d, mai întîi ÎIIl ~ify aipoi în înitreaig,a !talie şi
apoi dincolo de Ocean, earazHâfu(/4i mqp de trai sj şj-a pus în
acţiune nemiloasele ei metode inţemeiate pe zidul aproape
inexpu,gnal5Îl al tă<:erii. Fuiidia Mafiei era ca, pe temeiul regu-
lilor compHcităţii solidare (care înse nă, în accepţiunea gene-
rală, o conspiraţie a tăcerii, a că· i violare atrăgea după sine
ca pedeapsă ime · ată m.oa te.a), eez~ la o scară naţională a
statelor occidentale, unde clima u soci _-._...,,.. corupţie, de
violenţă, de fraude şi de ilegalităţi - permitea a se .rm~·1..1..1:iWJ..
retea a crimei organizate corporativ, care să controleze indus-
tria, pohhca s1 viaţa sociala a manlor oraşe. Deşi motorul or-
ganizaţiei a suferit unele avarii, totuşi aceasta este, în reali-
tate, şi astăzi încă în mare măsură, funcţia Mafiei 16.
2.2. Metodele şi sferele de acţiune şi de răspîndire contem-
porane ale Mafiei.
2.2.1. În oricare activitate intervine, nu numai în America,
ci pe toate merildianele lumii occidentale unde Mafia se infil-
trează, metodeJe folosite sînt aceleaişi : ntrolul exercitat asu-
pra unor sectoare ale economiei, mentinut sub formă de mono-
pol cu ajutorul violenţei, al terorii drapate azi 17 de mafioţi, în
public cel puţin , de o normă de conlclruită discretă şi de o faţadă
conformistă.
2.2.2. De la constituirea ei şi pînă astăzi, Mafia si-a extins

tr@tat sferele ei de activitate :ldin industrie în lconstrncţ!i , în
\~merţ, lin
finanţe, înllumea traficanţilor de droguri etc., etc.
Din sudul Italiei Mafia s-a răspîndit în nord, practic cuprin-
zîpd întreaga peninsulă. Totul este relativ în aprecierea dome-
niilor în care se înfăptuieşte activitatea criminală a Mafiei, dar
16 bis ln acest sens, KENNETH ALLSOP - The Bootlegers, Chicago
sub teroare, op. cit., p. 320.
17 In acest sens, KENNETH ALLSOP - The Bootlegers, Chicago
155
1.J'f1
se pare .că în ultimii ani - fapt re1ativ nou - preferinţele ma-
fiotilor mer către ră 'rea de rs a · spre exemplu, numai
în eceniul 1970- au fost răpite in Italia aproape 5.000 ~de
persoane, a caror răscumpărare a cgsfiit vreo 8.Q. de m1l10'âne
de lire. Neiodată în Italia mi"va fi cunoscut numărul celor ucişi
de Mafie. Cu aproximaţie, se consideră că 18 în ultimii zece
ani, peste 16.000 oane au f.Qst asasinat de oameni plă
tiţi să ucidă ; udgiaşii de profesie aoceptă să execute pe orildinie,
după destăinuirile unor asemenea ucigaşi, unii dintre ei au de-
venit „salaria ·" ermanenti ai o anizWilor mafiote ...
2.2.3. Va r· e de emi ratie au adus în SUA afiliaţi ai Ma-
fiei ; mafiotii de ori, me s1c1 iană /;l,U 3' us m enca - pe
so u prăbuşirii generale a princ1p11lor care a caracterizat
epocă de epocă societatea „de consum" americană, tipic occi-
dentală - abilitatea în exercitarea şantajelor, promptitudinea
în comiterea omorurilor si - o trăsătură deconcentrantă la
prima veldere - loialitatea reciprocă · iotii sînţ cap.fl.Jb.iJ.Lsă
comităJ_ele rp.ai monstruoase si sadic.e-crime, rămjnînd....to.l;µşi,
du~ J;).ro_pria i sordida lor filozofie oameni de ~nare ...;_;-9
,2.2.4. Asrtăzi, pe fon!dul agravării crizei genera:le a caipitalis-
mului, mai mult ca oricînd în trecut, America.J?rezintă · gi-
nea unei societăţi în care. - după cum martunsea recent, cu
amaracmne ar cu sm, Francis Muller, adjunctul directo-
rului F.B.I. - ,, a or anizată e t uternică. Este greu de
sperat că o utem e a ...
Criminalitatea organizată în cartelurile Mafiei cuprinde,
practic, între teritoriul national al SUA într-o retea care a
ajuns să ie cotată rept cea mai mare a· acere a Ame · ·· 20,
care recolteaza şi ru ează anual sume care otalizează vreo cin-
cizeci de miliarde de dolari - o cifră mai mare <lecit ,p rofiturile
adunate ale tuturor gi,ganţilor industriei de automobile, mai
mare decît valoarea a1D.uală a tuturor acţiunilor negociate la
bursa din New York .. .
A se vedea, în acest sens, VASILE IOSIPESCU - Caruselul vio-

IH
lenţei,op. cit., p. 183.
19 In acest sens, KENNETH ALLSOP - The Bootlegers, Chicago
20 In a(!est sens, KENNETH ALLSOP - The Bootlege,rs, Chicago
156
2.2.5. in ultimii ani, cartelurile violenţei organizate au cu-
prins ~ Japonia. In Japonia, Mafia este Glli!QSCută sub denu-
mirea e YaKuza. După datele o'ri.ciale publkate, la Tokio se es-
time ază ca exista în Japonia 3.000 de organizatii mafiote, cu-
prinzînd circa 150.000 de membri ; numai în 1980, spre pil'dă,
acest.e or.ganizaţi au realizat profituri de ordinu] miliardelor,
de pe urma narcoticelor, lăsînd ele o parte profiturile fabu-
loase obţinute prin şantaje, prin camătă, de pe urma prostitu-
ţiei ş .a. Nemiloasele metode ale Mafiei supravieţuiesc şi par să
se fi instalat şi în perimetrul criminalităţii cu care este a : ut
confruntată societatea din „ţara soare1ui irăs,are" ...
52.ho.. SECŢIUNEA A III-A
~ e l e de viol~nţă cu consecnţe transna i

3.1. Concept ş_i clasificare.
(ude cL ½~
3.1.l. Con,cept. in ansamblul criminalităţii ce implică vio-
lenţa, actele de violentă cu consec;i;u~ ţrapsratieo31e - adică
actele de terorism - sînt cele care, într-un caz CQ!!cret, re-
pmmta amemnP:ri de o gravitate deosebită, cu tendinta de a
se repeta, care lezează - prin intermediul mijloacelor între-
buinţate de făptuitor, capabile să ducă la un pericol comun -
interesele vitale ale 1mqr grnpe mari de oamerii, ale unor state
şi chiar ale întregii umanităţi 21.
3.1.2. Clasificare. in vederea analizei, actele de violenţă cu

consecinţe transnaţionale ar putea fi clasificate în patru cate-
go1ii :
(/J acte de violenţă instrumentală, cuprinzînd actele de vio-
lenţă efectuate cu ocazia săvîrşirii unor infracţiuni patrimo-
niale, unele forme de constrîngere sexuală şi actele de violenţă
săvîrşite în scopul de a evita arestarea ;
21 In acelclJii sens, ION BODUNESCU - Radiografia terorismului -

în Capitalismul - orinduirea exploatării ... , op. cit., p. 116 ; a se vedea,
în acelaşi sens, VASILE IOSIPESCU - Caruselul violenţei, op. cit.,
p. 165-174.
157
tr;;'iacte de violenţă săvîr ite îm otriva unor pe~oane, în
ca~unor relaţii persona e an erioare, fie că aces ea au ost
permanente sau prelungite, fie că au fost de natură întîmplă
toare sau provizorie ;
:c) cte de violenţă cu caracter de distrugere sau de senza-
ţie, săvîrşite împotrivi colectivităţii , la nivel naţional sau ta
niviinternaţional;
) acte de violenţă ideologice sau politice la nivelele me-n-
ţio te,
Diferitele acte de violenţă cu repercursiuni interna,ţionale
pot fi clasificate într-una sau mai multe din aceste categorii ;
trebuie să ţinem seama de aceasta pentru studiul fenomenu-
lui violenţei. De exemplu, ;:i<.ţ!lf Qe terorL5m constituie astt.t de
violent' a ·. o o9c i ri în acela i ti ,
şi senzational : una din forme e caracteristice ale a:ctelor de
vili:enţă săvîrşite la nivel Triîei·national, delictele de pjrater;ie
aeriană (intervenţia ilicită care perturbă z,borurile) a artin,
deopotrivă, categoriei de acte de violenţă instrumentală şi a
celei a actelor de violentă ideologică, iar unele cazuri de pira-
terie aeriană au neîn:doielnic dr,e pt s cop să facă senzaţie. Ră- .
pirile unor personalităţi în vederea răscumpărării constituie,
de obicei, ade de viojentă, în acelaşi timp, instrumentală şi
igeologică, pe cînd ameni[lţarea cu distrugerea, s-a u distrugerea
efectivă de edificii şi de instalaţii publice, efectuate adesea
cu ajutorul explozivelor, şi care fa.ce să se nască teama în pu-
blic şi ameninţă securitatea -publică, are de obicei un caracter
ideologic şi senzaţional, dar rareori instrumental. Această cla-
sificare a actelor de terorism evită confuzia rezultînd din fap-
tul că terorismul este tratat ca şi cînd ar fi vor,ba de o infrac-
ţiune internaţională definită ...
3.2. Condamnarea de către comunitatea internaţională a ac-

telor de violenţă.
Colectivitatea internaţională în ansamblul său respinge act-
tele de violenţă care răspîndesc teama şi teroarea şi cauzează
moartea unor persoane nevinovate şi distrugeri. Adunarea Ge-
nerală ONU a condamnat această formă de violenţă, iar guver-

nele au Luat poziţie împotriva ei 22 • Se recunoaşte aproape de
toată lumea că vărsările de sînge, teroarea şi distrugerea de
vieţi nevinovate ar trebui să fie evitate.
3.3. Sinteze privind recrudescenţa şi răspîndirea terorismu-

lui, în ultimii ani, în lurnea ocidentală. .
3.3.l. în numărul său din 16 iunie 1980, revista americană
,,U.S . News" arăta că, între iulie 1968 şi 1979, în Europa oc-
cilClentală s-au săvîrşit 1.267 de acţiuni teroriste, în America
Latină - 861, în Orientul Mijlociu - 531, în America de
Nord - ·318, în Asia - 197, în Africa - 124; sint cifre, la care
se adaugă răsunătoarele ~ e : cel din 30 martie 1981 a
cărui victimă a fost preşedintele Roland Reagan şi cel din 13
ai 1981 îndreptat împotriva Excelenţei Sale Pa- a Ioan Pa 1
a l ~ , - cifre ,oare avertizează despre obiectivele de destqQi-
lizare ce au inspirat si inspiră pe teroristi şi care invită statele
laa adopta măsuri hotărîte . mpotriv tuturor autorilor aces,tor
acte inumare, a tutJuror a:celor 1 ·vizi, organizaţii, mişcări,
grupări politice şi paramilitare care au cel mai adesea o
tendinţă neofascistă sînt cifre care reclamă, într-un cuvînt,
o ripostă enengică terorismului, în vederea instaurării unui
climat care să excludă violenţa, teroarea şi ura din viaţa popoa-
relor.
I
3.3.2. Actele de yjo)entă cu consecinte transnationale sînt
L
aproape peste tot definite ca fiind crime, în baza codurilor re-

I
nale naţionale . Problema ţergrjsmului - departe de a fi o pro-

blemă a psihiatriei, - este deo otnvă o roblemă oliti'Că e-
c.g.nomică, militară. morală, juridică şi, de bună seamă, crimino-
~ i q Suo raport criminologic ar trebui să se recunoască că
există o legătură între unele forme de violenţă cu consecinţe
transnaţionale şi faptul că statele occidentale - chiar cele dez-
voltate - n-au reuşit să le elimine cauzele ...
22 A se vedea Rezoluţia 3034 (XXVIII) a Adunării Generale din 18
decembrie 1972. De asemenea : Documentele oficiale ale Adunării Gene-
rale. a XXVIII-a sesiune, Supliment nr. 28 /A/9028/ şi A/C.6/418; A "AC.
160,,1 şi Add. 2 şi A /AC. 160/2.
159
3.4.\§scaladarea terorismuli} (continuare) la scara ~uropei
pe vest.:..
3.4.1. In- ITALIA, din da,tele unei statisaici pe anul 1980,
~czultă că: al.1 fost înregistrate 3.560 de atentate şi alte acte
de violentă cu consecinţe transnfilionale (răpiri etc.) ; au fost
ucise 165 de persoane ş1 rapite 1.052 ; 150 de atentate cu dina-
mită au fost îndreptate împotriva oficiilor de poliţie şi 530 îm-
potriva part~delor politice şi sindicatelor. In ordilile, oele mai
numeroase acte teroriste au fost săvîrşite în : Roma, Milano,
BqJ;ogn.ia, TQJ:i.n.Q.. Padova ..,. - -
Amploarea acţiunilor şi numărul victimelor acestora i-au
făcut pe mulţi comentatori să afirme că în această ţară „ni-
meni nu se mai simte în si urantă toti sînt amenintati de acest
enomen ce a Lyaiţ PI"gportii şîngeroaş,e". Printre nunneroosre e
v~-time să amintim cîteva : Alga Moro fost prim-ministru,
rapiC şi ucis în 1978 ; arco A ato loctiitorul rocuroru-
lui general, unul din cei mai renumiţi anchetatori în cazurile
legate de terorismul „negru", neofescist; magistratii Gjrolamo
J\1inervini, Nicolo Giacumbi şi Guido Gali, care, de asemenea,
se ocupau cu urnnanrea şi cercetarea grupărilor extremiste,
ucişi î,n 1980; repubatul wfesor universitar Vittorjo Bachelei,
asasinat tot în prima jumătafo a anului 1980, în timp ce pre-
zenta o expunere despre terorism la Universitatea din Roma.
Acţiunile au fost revendicate la scurt tim execuţie de
către or anizatia teroristă t · t· . "" care,)
în realitate, cum s-a remarcat pe drept cu , rmăr t s·
împingă statul italian s,pre o facroă de oeotas·risw..
3.4.2. In ?ANIA, ţară pînă nu· demult ocolită ele acest
flagel socîal,irorismul a devenit în ultima vreme o per~cu-
J.Qes" realitate. In urmă cu cinci ani, ,,Raportul Peyreffitte"
(700 de pagini dactilografiate, însoţite de 30 de volume anexe
şi 105 recomaniclăTi, care timp de 15 luni au încorporat munca
a 11 experţi în materie), înregistrînd violenţa şi so:rudînd frica
şi coşmarul francezilor, consemna : uSentimentul de insecuri-
tate declanşează reactii diverse. Riscul de a deveni victime stîr-
23 ION BODUNESCU - Raiografie terorismului", op. cit., p. 17; în
acelaşi sens, a se vedea VASILE IOSIPESCU - Caruselul violenţei, op.
cit., p. 129-142.
160
neşte frica .Spectacolul violenţei suscită emoţia. Tensiunile vie-
ţii provoacă exasperarea. O neliniste e e " 1 ază totul".
1n concepţia Raportului, acuzatul numărul unu este oraşul. o-
trivit Raportului, portretul-robot al criminalului este acela al
unui tînăr între 16-30 ani, dezrăidădnat, care l(){!uieşte la pe-
riferia unui oraş cu peste 200.000 locuitori. Punînd în cauză
urbanismul, Raportul nu precizează însă că criminalitatea năs
cută în uetto"-urile entru săraci în ,bidonville"-urie insa-
lubre, este un ro us t1 1·c cronÎ'c a soc1etati · ro-
fit 1 ex,
Estomparea cauzelor economice pare a fi neîmplinirea cea
mai ,evidentă a Raportului PeyretfifHte 25.
In Franţa, potrivit aprecierilor revistei „Le Point", ,,atenta-
tele şi acţiunile violente ce poartă amprenta extremei celei
mai radicale constituie o listă impresionantă şi nelini9 titoare în
acelaşi timp". Este suficient să menţionăm, spre exemplu,
prini...i:~~~~-:;:-1---;i.w~~~~~...i;;IJl,.,~~~:iil,.l.i.u~~~~~ r
anti t
cu
. . zi ş1 m alte
ţări ale Europei occidentale: în IRLANDA DE NORD. de pildă,
W· (Irish Republican Army), l,N.L.A_. (Irish Naţional Libe-
ration Army) şj. alte organizatii teroriste de acest gen au asa-
sinat, în medie, o persoană la trei zile, timp de un deceniu ...
3.4.4. în R.F. GERMANIA. - s-a petrecut recent una din
cele mai monstruoase crime neofasciste. AtepţabJJ +erqrjşţ a
fos mis la Mlincheh, în seara zilei de 2 septembrie 1980,
fu -
jor
îm e""--:---.;;=?;....;;;.;;;,;,;;;;;.~ .
a proţocat m t a a 12 persone între care 3 co ii si rănirea
altor 211. de
dreapta, a ·==---'~:::li:=iiiiilllil!e!!!!!!!!!!~~~=====:::=:!:.:.,
24
ION BODUNESCU, Radiografia . .. op. cit., p. 118.
In acest sens, SEPTIMIU CHELCEA - Socializarea individului şi
25
controlul sociail al compor•ame,ntului, în Aspecte psihologice, pedago-
gice şi socioliogice ale reeducării - Note de curs, Ministerul de Interne,
D1recţia penitenciarelor, Bucureşti, 1979, p. 211.
11 - Criminolotiie
161
terzis pe teritoriul R.F .G. pentru deţinere de arme şi propa-
gandă neonazistă. Ministerul de interne vest-,german, Gerhard
Baum, a precizat, într-un interviu acordat unui post de radio
vest-german 20 , că numărul membrilor grupului de extremă
dreaptă, care, adăugăm noi, alimentează terorismul, a crescut
de la 17.300 în 1970 la 19.800 în 1980, iar 121!mărul organiza-
~ r neofasciste a sporit de la69 la 75.
3.4.5. O ţară în care valul terorismului a luat o serioasă
amploare este SPANJA. După patruzeci de ani de franchism,
caracterizat printr-o politică totalitară şi teroristă, cu toate
că ţara s-a angajat pe o cale de dezvoltare democratică - sau
tocmai ele aceea - , actele de terorism au continuat si conti-
nuă să se comită 2î. Numai în 1978 au fost înregistrate 60 ele
asasinate politice, iar în 1979, într-o singură lună - ianuarie-,
terorismului i-aiu căzut vktime alte 16 personalităţi politice.
în 1980 înă în luna iulie inclusiv aveau să cadă radă vio-
leajei terons e a ,e de persoane, ceea ce a determinat gu-
vernul spamol sa adopte un nou „p1an de luptă antiteroristă".
Arma teroristă ucigătoare este plasată de membrii organi-
zaţiilor teroriste - c-e foc jocul nostalgiilor franchismului -
cu predilectie în diferite locuri populate, ca : magazine, res-
taurante, săli de spectacole şi chiar în interiorul unor instituţii
şi organe social- cultura1'e.
În prima parte a anului 1980, în chiar centrul capitalei
- Madrid - au explodat multe bombe, soldate, cu numeroase
victime, menite să creeze o stare de nelinişte, de teamă, ele
ne'si,guranţă în rînldul opiniei publice spaniole. La sfîrşitul lunii
ianuarie 1981 un atentat cu bombe, din lungul şir înregis-
stat în diferite localităţi spaniole, s.::.a produs si la sedi,ul
UNESCO din capit'ala Spaniei, soldat cu moart-ea mai multor
pers,oane. De asemenea, asasinatele - cu dispariţia de la locul
faptei a autorilor - vizînd personalităţi proeminente ale vieţii
politice, culturale şi de stat, org,a ne de ordine etc., constituie o
caracteristică a ternriştilor spanioli 28 • Di!_i. 1979 teroriştii au
plai3at bombe în diferite statiuni de pe coastele spaniole,
26 A se vedea, VASILE IOSIPESCU - Camselul violenţei, op. cit.,
p. 142.
27 ION BODUNEŞCU, Radiografia . .. , op. cit., p. 121.
28 ION BODUNESCU, Radiografia ... , ,op. cit., p . 122,.
162. .1,• • . . ,,.,

au declanşat ceea ce presa spaniolă a numit „răwoiul plajelor"
Este de remarcat că organizaţille teroriste spaniole dispun de
cantităţi mari de armament şi muniţii.
3„5. Escaladarea şi particUJlarLtăţile terorismului (continuare)

în 1,mgrica Latină. Dincolo de Ocean, în America Latină -
unlde,cie multă vreme acţionează numeroase organizaţii extre-
miste - în avalanşa actelor de violenţă, predomină terorismul
politic 29 .
- 3.(LJ !n NICARAGUA, spre exemplu, ca urmare a acţiu
nilor teroriste racti-cate de elementele somoziste mii de er-
'......:"-""-_a,,....._~l.:.IC;;:i~se. n prezent, o altă ţară latino-americană,
SALV trăieste ten'Si'Lln or de violenţă. Ca urmare,
pî a în prezent, şi-au pierdut viaţa peste 5.000 de persoane.
Au fost asasinate elemente influente în opinia publică : ~ -
arez, fost redactor-şef al unui mare coticlian s•a lvadorian, arhi-
epiSS-9:[ml Oscar Romero şi alte personalităţi proeminente din
această ţară.
3.5@ Climatul politic din GUATEMALA este mădnat frec-

vent de acţiuni violente, fiind prezent şi aici terorismul poli-
tic. In luna februarie 1981 un grup de terorişti au ocupat am-
basada S aniei din Guatemala e care au incendiat-o este
40 e ersoane ierzînrdu- i viata m acări (prmtre care ostul
ministru e externe şi fostul vicepreşedinte al guvernului aces-
tei ţări). După două luni,1 un alt act terorist a fost comis asupra
secţillor Centralei Naţionale a Mundtorilor din Guatemala, te-
roriştii luînd 18 ostatici, printre aceştia aflîndu-se şi conducă
torul acestei organizaţi muncitoreşti. In aceeaşi perioadă a fost
asasinat şi profesorul universitar Alfonso Figueroa, eminent
economist şi sociolog guatemalez.
3.6. Recnidescenţa şi escaladarea terorismului (continuare)
în Orientul Apropiat si Extremul Orient.
3.6@ In TJJRCIA fenomenul vio•lenţei a luat o amploare
deqsebită, căpătînd aocente dramatice. Potrivit datelor oficiale,
între 1975 şi 1979, un număr de 2.345 de persoane au căzut
victimele violenţei politice, iar număml persoanelor asasina1;:.
29 ION BODUNESCU - Radiografia ... , op. cit., p. 123-u.24.
163
în 1980 de:păşeste 1.400. După cum declara fostul ministru
de interne, acest trist bilanţ este consecinţa activită,ţii clandes-
tine teroriste a unui număr de peste 30 de organizaţii şi gru-
pări teroriste, care ar cuprinlde aproximativ 10.000 de membri.
In pofida instaurării, în decembrie 1978, a Jegiî marţjale m 13
(apoi 20) clfo cele 67 de provincii ale ţării, terorismul s-a dez-
lănţuit, făcinrl în continuare noi viC'time printre oameni poli-
tici, personalităţi ale vi.eţii culturale, sindicalişti, studenţi, forţe
de ordine.
3.6.2. In Extremul Orient cţionează una din c te mai a re-
sive organizaţi terorjste - ,,· rmata rosie ·a oneză', creată în
YIZQ în J PONL~. In Orientu J ocm ea ş_1-a creat un „cen-
tru coordonator al grupă-rilor din exterior". condus ik..,Q_1e-
meie, Fusaco Shig,e nobu. Numărul membrilor A.R.J. este esi-
rriat a fi de ordinul miilor. Pericolul pe care-l reprezintă această
organizaţie este considerabil. De la înfiinţare, din datele ce se
cunosc 30 , a comis - în Ja onia i în lume - peste 50 de asasi-
nate, peste 10 atentate sau eturnări de avioane, aruncarea în
aer a unor mari obiective, numeroase atacuri la ambasade.
Amintim atentatul asupra fostului rim-ministru a onez
Takeo Miki, ocuparea am as ei ranceze de la Rasa, atac sol- -
dat cu numeroase victime, deturnarea în decembrie 1977 a unui
avion malayezian - soldat cu moartea a 93 de pasageri, prin-
tre care miniştri, ambasadori .şi alte personalităţi...
3.6.3. In ultima vreme atrage atenţia tabloul încărcat al
violenţei din COREEA DE SUD, unlde se constată - cu par-
ticularităţi specifice în această ţară - ,practicarea, ca şi în
REPUBLICA SUD-AFRICANA, a unui terorism politic de stat.
-
S~nt lkhidati.Jn...m.asă opozanţii regiron)ui uJtraceacţionar care
.
fiinrtează în această ţară. Cel mai recent exemplu îl constituie
procesul intentat de regimul dirctatorial de la Seul liderului
opoziţiei democratice, Kim Dae Jun.g şi altor 23 de persoane.
După cum se ştie, Kim Dae Jung a fost condamnat la moarte,
dar procesul de la Seul şi sentinţa pronunţată sînt expresia cea
mai flagrantă a injustiţiei, denunţată ferm de opinia publică
progresistă internaţiorJ!ală.
30 ION BODUN.ESCU - Radiografia ... , op. cit., p. 124.
3.7. Concluzij privind actele de violenţă - diŢI, statele lumii
occidentale - cu consecinţe transnaţionale.
3.7.1. In societatea întemeiată pe exploatarea şi asuprirea
socială şi naţională actele de violenţă, teroris,t e nu şjpt e:yu:eşja
unor sim li nemernici sau psiho a · din fauna urnii i ope
a şa-zisei societăţi „de consum ; aidoma criminalităţii în an-
samblu, actele de violen ă sînt enerate în ultimă analiză, de
o maladie-internă, structurală, a societătii -capitaliste, e ma-
nifestarea tot mai puternică. în ultimii ani, a criz~i genez:al!t a
sistem1J]J1i capitaJi~:t... Cauzele adînci ale terorismului, ale esca-
laâării a<;telor de violenţă şi ale criminalităţii de toate catego-
riile, la scara întregului sistem capitalist stau, în ultimă in-
stanţă , în J,JJ;il,90:ri:ul ec.on..omic„jiv,anciar şi social de o intensi-
tate fără preceldent care dezvoltă criza moral-politică a capi-
talismului ,şi, prin conseciţă, accentuează tendinţa primej-
dioasă de creştere a criminalităţii, inclusiv şi mai ales a acte-
lor din violenţă.
Fără o analiză profundă a crizei economic?. nu se pot în-
ţelege corect nici criminalitatea, ca fenomen social, nici te-
rorismul. Apariţia şi amplificarea terorismului constituie o con-
seainţă şi o eXiJ)resie a „crizei şi deicarleruţei societăţii caipitialiste, a
incapacităţii statului bm,ghez de a soluţiona problemele complexe
sociale şi naţionale care confruntă această orîn<luire" 31).
Desigur, î.11 e:tialogja imediată a actelor de violenţă, a cri-
minalităţii, în statele lumii capitaliste intervin si interacti9-
nează într-o tesătur· xtrem de variat· sute de · dife-
ri 1, cum sînt : \nizeria si exploata-rea, oamete omaJul,
~iflatia şi con<ljwi)e de trai degenerate, via·ţa familială destră
mată şi nesigură, iritul de corn titie su rasolicitat în vă1mă
şagul vieţii citadine, a coolismul,j rogun e si mahalalele mari-
lor metropole, · · . ti,tâutomobilele şi armele de foc,
I cinismul oficial, ,J-iE2.,a de ~ u l e şi aviditaitea, sistemele de
justiţie ,penală şîcletratamena! delincvenţilor, legile confuze
~i defectuoase - într-o lume ce creează imaginea d€ a fi su-
pralegiferată şi fără de legi - , corupţia din administraţiile
munici ale, din rindurile unor lucraton am pohţ1e 1 dm us-
tiţie, dar ş1 o anumită concepţie care cons1 era ca un mai im- ·
31 NICOLAE CEAUŞESCU - România pe drum-u.l construirii socie-

tăţii socialist>e mu,lti,laternl dezvoltate, vol. 16, Editura politică, Bucu-
reşti, 1979, p. 544.
165
portant să pună cătuşe la mîinile poliţiei decît sa le, pună cri-
minalilor, mijloace:e de, informare care descriu violenţa sau
viaţa de lux, imigraţia şi unele secte religioase, ca şi aberaţiile
criomozomiale ... Totuşi, ceea ce-i face să se coaguleze, ceea ce
uneşte toţi aceşti factori de o natură într-atît de diversă - eco-
nom~ca, socială, politico-ideologică, psiholp,gică, biologică etc.
- ceea ce, deci, explică, în ultimă instanţă 1 ul n
cri e t siu ernica m lacabilă a c imat

cial a ienat al capitalismului, disfuncţionalitaţile pro lli!de,
struc"Wră1e, a1e sfatemulni cat:1tahst. Anahşbn ş1 experţu occi-
d'enta 1 în pro5lemelecfimina ităţii ştiu :i2 cît de dureroasă şi de
profundă es1:Je riana pricinuită de criminalitate, mai ou searrnă
de terorism. Şi autorităţile ştiu acest lucru. Cu toate ac;2stea,
escaladarea fără recedent a· u t ·mii · · •
terorismului, de-a lungul şi de-a latul lumii capitali mon-
strează că acest fenomen a devenit o s rsă de rusta ie. Crimi-
nahta ea s ',1 eaza, pur ş1 s1mp u, once e a o stăpîni .
Dacă autorită· ţile statelor capitaliste şi- au dat seama - de-
sigur - de mult de fragilitatea puterii lor în a stăpîni proble-
mele criminalităţii cu care se află confruntate, totuşi, c ~
se etrece astăzi î.n domenil "tăti' 'n A ur re
ec iv ent : ni i ~ riscurile -
tro ce ei r
~e violenţă - au ost n n con-
diţiile capitalismu m contemporan, ale puternicei crize a sis-
temului capitalist, terorismul - ca armată ele rezervă a sta-
tului capitalist 33 - pare că a scăpat de sub control. O atare
sfidare este posibilă, pentru că «cine seamănă vînL. ►►
3.7.2, Recrudescenţa terorismului este o realitate sumbră a
lwmii capitaliste. contemporane; prin amploarea şi gravitatea
sa, erorîs'."mul - care, esenţialmente, prin natura, mijloacele şi
sc-oipurile sale este şi trebuie să fie asociat crimelor de drept
comun -, mune în pericol umanitatea el tinde să transfere
-
violenţa în structurile statului,\§__ă semene pan'iioă şi derută în
rîndul opiniei publice, să cultive confuzia olitică să atîte ura
J 2 A se vedea, KENNETH ALLSOP - The Bootlegers, Chicago sub

teroare, Editura politică, Bucure.şt-i, 19~8, p. 13 şi urm.
3~ In acest sens, DUMITRU LEPADATU -- Aspecte a,le unei socie-
tăţi „ciudate", op. cit. , p. 208.
166
faţă de oameni, faţă de rasă, să faciliteze ascensiunea unor re-
gimuri dictatoriale, antipopulare 0".
3.7.3. Există o strînsă corelatie între crimicalitatea de dre12..t
comun sj terorismul denumit, poJjtic, ambele stî,nd sub semnul
ffesponsabilitătij sqciale şi cinismului. Indiferent de coloratura
politică sau orientarea pe care le invocă sau le pretinde, fe-
nlQ!lll€!11.,u l terorismului treburl.e ~us, prin nartiura, m.iljloaicele şi
scopurile antiumaniste, în rîn ul crimelor de clrept comun.
3. 7.4. Violenţa şi terorismul sînt realităţi aproape cotidi-
ene în societatea capitalistă cootemporană care îndeamnă la
reflecţie 9i la ripostă, fiintdcă - încă1cind grav principiile fun-
damentale ale drepturilor omului înscrise în Carta ONU, -
acţiunile de violenţă, teroriste, neofasciste, repn~zintă, în ace-
laşi timp, o ameninţare gravă pentru noile raporturi dintre
state, pentru pacea şi securitatea în Europa şi în lume.
3.7.5. î inate de slă,biciuni structu-
rale, coo · area
economi . ~~UM..i.1..-•:llllllaililile~:!=:..:de
ideologia otrărvită de o
sene e cercuri noii te" care im,plicindu-se cu ci-
nism în jocu puterii, mcearca sa contracareze lupta forţelor
revoluţionare, democratice ~i progresiste 35 .
3.7 .6. Terorismul, dezlănţuit de grt1ipările extremiste de
dreapta într-o serie de ţări occidentale, reprezintă aplicarea
tacticii judicios elaborată prin recurgerea la metode îndelung
verificate, în anii ascensiunii la putere în Italia şi Germania
antebelice 3!i a fascismului mussolinian şi hitlerist ; inspiratorii
actelor brutale teroriste, cei ce se află dincolo de mîna crimi,-
:v, ILIE OLTEANU - Terorismul - un simptom acut al lumii capi-

taliste - , în Neofascismul, terorismul - pericole pentru lumea contem-
porană, Editura potlitică, Bucureşti, 1981, p. 99.
:i:; Jn acest sens, P. AURELIAN - Lecţiile istoriei şi avertismen-
tele prezentului impun înlăturarea definitivă a practicilor anliumane,
neofasciste - în Neofascismul, terorismul - pericole pentru lumea con-
temporană, Editura politică, Bucureşti, 1981, p. 13 ; a se vedea şi VA-
SILE IOSIPESCU - Caruselul violenţei, op. cit., p. 102.
. :io IOAN GRIGORESCU - Neofascismul. Cap de mort şi fidelitate
- în Era socialistă, nr. 10/1981, p. 40.
167
nală sînt organizaţiile ultrasecrete - dar temeinic şi rigu-
ros disciplinate - ai căror membri sînt legaţi între ei prin ju-
răminte de sînge, după tipiC'Lll procedeelor obscure ale „leprei
brune" şi pe baza ideologiei celei mai reacţionare şi antiumane
- cea a neofascismu1ui.
3.7.7. A elul de violenţă, la terorism demonstrează ra ili-
tatoo regim ui po i c urg ez eopo rivă în statornicia prin-
c1ipiilor şi în maniera acţrnrulor politice ; aoceqtarea neofas-
cismului şi terorismului ca metodă de guvernare 1~flegtă criza
generală şi criza politică a regimului burghez. 37 .
3.7.8. (&>m,baterea şi prevenirea terorismului are atît o di-
m?nsiune internă, dt şi una internaţională. Flagelul teroris-
mului - că-ci este un veritabil flagel, de vreme ce, prin impli-
caţiile sale politice, sociale, militare, financiare, umane a afectat
şi zdruncinat simţitor desfăşurarea normală a vieţii în dece-
niul 1970-1980 într-o serie de ţări capitaliste şi continuă să
pericliteze chiar conţinutul democraţiei burgheze din lumea
occidentală - reclamă, astfel cum s-a remarcat de către ana-
li.şti şi experţi în cadrul Conferinţei internaţionale a Adunării
parlamentare consultative a Consiliului Europei (oc:cidentale)
din 1980 de la Strasbourg 38, cu necesitate urgentă, a se lua ,
în considerare de către fiecare ţară în parte a unei strategii
eficiente împotriva terorismului şi de a se spori cooperarea in-
ternaţională (bilaterală şi multilaterală) în prevenirea şi com-
baterea fenomenului terorismului.
O strategie efrcientă de luptă împotriva terorismului implică
mijloac~ juridice, materiale, morale, dar necesită - cum s-a
subliniat la Strasbourg - , între altele, şi întărirea articipării
şi angajării ceţă,ţ.epilor, consolidarea solidarităţii tuturor forţe
lru-sociale şi poli face democrati'C consolidarea relaţiilor inter-
naţionale şi a ,păcii. Un revine ce şi .
mi ·10 dia în condamnarea fără ovăire a a iun)
37 A se vedea, în acest sens, DUMITRU LEPADATU - Aspecte ale
unei societăţi
,,ciudate", Editura politică, 1983, 207-214.
:is A se vedea, CRISTIAN POPJŞTEANU - La ordinea zilei în ţă·
rile oc.ddentaJ.e - combaterea terorismului - in Neofascismul., tero·
ri..s-rnul - pericole pentru lumea contemporană", Editura politică, Bucu•
reşti, 1981, p. 86-92.
168
lor teroriste, în demascarea şi anihilarea teroristilor a ideojqgiei
lor ultrareacţionare ş1 antiumaniste. Nu este deloc de prisos să
relevăm că o strategie de lu.ptă împotriva terorismului are
ş.ansa a fi eficientă , între altele, şi în măsura în care nu sub~-
timează niciodată rolul @4~,Sqtjei. în formar.ea. opiniei publice,
o
în sporirea simţului civic ensiv şi în consolidarea instituţiilor
democratice. Este o subliniere de o reală valoare care se re-
găseşte în lucrările Confetlnţei internaţionale amintite de la
StrasbouPg. In legătură cu aceasta, profesorul francez Leo Ra-
mon (unul dintre principalii raportori la Conferinţa de la Stras-
bourg) de-clara : ,Jntr-o lume care, din păcate, nu ne oferă
dedt un necontenit spectacol al violenţei şi al crimei, cum
este lumea noastră în care trăim, trebuie să începem prin a
face educaţia respectării celuilalt. A respecta viaţa, a respecta
omul înseamnă să te opui, să fii în stare să realizezi un baraj
asasinatelor, atentatelor, răpirilor. Educatia antiteroristă tI,-e-
buie să . ace între toti am nii de-
C0 rece astăzi mai mult ca oricînd pacea est valoarea supremă

universală care une.şte specia umană."
3.7.9. In sfîrşit e necesar să relevăm că, abortlînd în mod

ştiinţific şi realist problemele apariţiei şi evoluţiei terorismu-
lui în statele capitaliste, în condiţiile complexe ale situaţiei in-
ter.naţionale, tovară,şu[ Nicolae Ceauşescu, secretarul general
al partidului, arăta că : ,,lntotJdeauna partidul nostru comunist,
ca dealtfel mii.ş,carea revoluţionară în general, inclusiv în anii
ileglităţii, au dezaipro:b,at şi condamnat actele de teroare sub
orice formă s-au manifestat. Noi am făcut şi facem o deose-
bire netă între lupta armată pentru eliberare naţională şi so-
cială şi actele teroriste individuale. Noi considerăm că tero-
rismul nu· poate constitui în nki p împrejurare o formă a lup-
tei, politice. Indiferent de problemele care trebuie soluţionate
într-o ţară sau alta, calea terorismului nu poate decît să com-
plice şi, pînă la urmă, să împiedice rezolvarea problemelor.
Trebuie,desigur. analizate cauzele acestui fenomen, pentru a se
acţiona in direcţia înlăturării lui, dar indiferent de aceasta,
acţiunile teroriste nu pot fi în .nici nu fel justificate şi aprobate.
Actele teroriste, indiferent sub ce pretext ar fi săvîrşite, sînt
oontrare cauzei eliJberării naţionale a popoarelor, cauzei pro-
169
gresului .şi dreptăţii sociale. · Lupta de clasă nu poate fi in nici
un fel înlocuită cu actiuni de teroare individuală. Numai unirea
cOnşihentâ a maselor muncitoare, a tortelor "înaintate ale so-
cietăţii, a ,popoarelor, desfăşur,area unei largi achvitaţi de masă
sub diferite forme, P.ot asigura soh1ţionarea justă a probleme-
lor sociale, apărarea democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor
cetăţene 9 ti, triumful luptei de eliberare naţională, al luptei
r-evoluţionare pentru progres şi o viaţă mai bune, ·pentru trans-
formarea revoluţionară sociahstă a lumii, pentru pace pe pla-
neta noastră ... " 35 _
. 39 NICOLAE CEAUŞESCU ....,.. România pe arumu~ -construirii so-

cietăţii socialiste multilateral dezvolt~te, v~l. 16, ;Editura_ politică, Bucu-
reşti, 1979, p. 544 .
"170
CAPITOLUL V
TEORII OOCIDETALE PRIVIND ORIGINEA

ŞI REMEIDilLE CRIMINALITAŢII
SECŢIUNEA A I-A
Trăsături definitorii ale teoriilor criminologice occidentale ;

optimismul doctrinelor şi sceptici,smul autorităţilot·
în a ameliora caruselul criminalităţii
1.1. Prima trăsătură definitorie . Confruntat-e cu am-

ploarea fără preceaent a criminali,tă,ţii de-a lungul şi de-a
latul frontierelor statelor lumii capitaHste, teoriile criminolo-
gice contem orane de orientare nemar -·stă fac evaluări ale
fenomenu ui m ansam Iul să u, a1,e diverse •or u1 orme şi
dimensiuni, .avans e.aq;ă sj testează ipoteze sociologice. cultu!:ale,
psihologice, psihiatrice', economice etc., îu încercarea de a
~trl.ica orjgjnea crimjpalitătii. dezvăluie faţete inedite ate
in ractorilor .aşa-zisei , ,societăţi de consum ca oameni care ,,îşi
urmează drumul singuri", sugerea~ şpjpţij de aroe)iarare a
criminalităţii prin erfe i nare re resiunii enale a sisteme-
lor penitend.are ş.a., ce 0
cît
crim~nologiei occidentale
contemporane-, recunoscută, cu amărăciune, de către chiar ex-
perţi occidentali renumiţi în problemele criminalităţii 1, se ex-
pli· că prin s-cepticişmµl cu care autoritătile de stat competente
ca:
1 JEAN PINATEL - La- societe criminogene (Societatea crimi1w-
genă), Calman Levy, Paris, 1971, p. 18.
171
din lumea oaipitalistă văd că se acumulează problemele crimi-
nalităţii cu care sînt confruntate, prin eşecurile unor programe
de prevenire, exprimentate pe zone administramv-teritoi-iale
(cum a fost, spre pildă, proiectul din zona Chicago, în S.U.A.).
In adevăr, escalaidarea criminalităţii (îndeosebi a criminalităţii
organizaite, a celei de violenţă şi de maJtă violenţă, a re:oillivis-
mului şi a delincvenţei juvenile) în lumea occidentală , mai ales·
în statele capitaliste puternic industrializate, în ciuda unor pro-
iecte de prevenire ambiţioase, preconizate în doctrina crimino-
logică apuseană, pare a fi convins autorităţile competente din
aceste ţări că investitiile în cercetarea criminalo ică şi în expe-
rimentarea unor roiecte de revenire a cnmm 1 a 11 sm ne-
re a ă fenomenul este nu numai greu ci aproape impo-
si1bil de stăpînit ; pe cînd expansiunea criminalităţii în lumea
occklentală pare că sfidează din ce în ce mai mult eforturile
autorităţilor publice de a o stăpîni, autorităţile par a sfida, din
ce în ce mai curent, eforturile doctrinei şi programelor de pre-
venire preconizate de aceasta, mulţumindu-se în a consolida
1ini,ştite represiunea penală.
1.2. A d9ua trăsătură definitorie. Un atare divorţ între doc-

trina şi practioa prevenirii şi combaterii criminalităţii n-a
descurajat cercetarea ştiinţifică apuseană, tentată din ce în ce
mai mult să explice din ce în ce mai divers criminalitatea cu
care lumea occid enta1lă se află azi confruntată.
Di'Versitatea teoriilor criminologice ocddentale de ieri şi de
azi - de orientare sociologică, psihologică, psihanalitică ş.a.,
inspirate cu osebire din existenţialism sau personalism - nu
poate, totuşi, compensa <'Ţip 2 roarite'§1aţă ÎP lipsa unor explica-
e.-veridiq:2 ştiiptjftrn, Q 3'Yo/ şqlyţjj TP.aliste ln priyinJ& pcyve-
nirii şi combaterii criminalităţii din lumea occidentală, ceea ce
reprezintă de fapt o reflectare a crizei ideologice, moral-poli-
tice a societăţii capitaliste contemporane. '1. -
2 In acest sens, RODICA MIHAELA STĂNOIU Confruntări de

idei in criminologia occidentală contemporană, în Studii şi cercetări
juridice, nr. 2/1981, p. 163 şi urm. ; în acelaşi sens, a se vedea şi, AUREL
DINCU - Ineficienţa preocupiiril.or de prevenire a crimina,lităţii în SO·
cietatea capttalistă contemporană, în Bu,letinul penitenciarelor, nr. 1/49/
- 1982, p. 62 şi urm.
172
SECŢIUNEA A II-A
diferenţiale" si teoria 11 confL-~ ...1

de culturi"
2.1. Sinteze privind conţinutul teoriei „asociaţiei diferen-
ţiale". ln oriminol.ogia americană oontemporană , aoeastă teorie
cunoaşte o largă răspîndire ; ea apc1Jjjp.e lui E)dwin Sutberland
şi se găseşte expusă cel mai clar în lucrarea intitulată „Intro-
ducere în criminologie". Opera lui a dominat criminologia ame-
r"icană ~Teme de mai b e trei de<::enii (1920-1950) şi
a }nspira t şi inSip ir • tia a, • tra · ·ei
culturale car p · că criminalitatea
lor existente in ca r su cu turi or -
~-ff.Jf;ff??tf~?:tf?f?f~-l~-.:.i:i:.-;(ffJi!".:.~J:..,.-::::.-;fffiJ;.....lf;~--l~-z;f~
l n "DOncep ,1a eorie1 „asociaţiei erenţiale" conflictul eul-_...
tur x.plicării criminali tă ii ; "te
sus, e9,te faţă de ;c;ele aJ,e nede-
lin . , , , upunfe în conflict apar din
cauza diferentierii sociale ocazionată de industrializare, sub-
grupurile culturale care acceptă criminalitatea fiind statornic
dominate de tradiţii infraicţionale transmise de la o generaţie
la alta a membrilor sulbculturii delincvente. De altfel, susţină
torii acestei teorii au avansat teza că rata crUWJ1â],itătii este
mai ridictă în af ele subgru,pe sociale cu puternioe tradiţii
inf.racţional.e.
•◄Deme·rsu1 teoretic al concepţiei „asociaţiei diferenţiale" , în
esenţă, sooorest~ comr,otlâwentpJ ililfr:act;iana) ca un oompor-
tam~mt ,învă a,t" sau contractat în alt mod în interactiune cu
alte persoane, m cadrul unui proces de comunicare verbală şi
neverbală şi implicit de deprindere a unor tehnici de săvîrşir~
3 FREDERIK M . TRASHER este autorul acestei concluzii, rezultate

di111tr-o anchetă efectuată din în.sărcinarEa Universităţii din Chicago,
in 1927, concluzie care a devenit astăzi un arigUment comun, cum ne
informează KENNETH ALLSOP - The Bootlegers, Chicaco sub te,roare,
Editura politică, Bucureşti, ~978, p. 300.
171
" __fn ~;.i nilor şi a unor concepţii favorabile încălcării legis-
laţiei penale.
Trebuie recunoscut că, în demersul lor, teoreticienii „aso-
ciaţiei diferenţiale" s-au aplecat cu atenţie asupra fenomenului
criminalităţii din societatea americană contemporană, admiţînd,
uneori cu rigoare şi au spirit re.alisit, că fenomenul criminali-
tăţii în S.U.A., este atotcuprinzător, nu numai în grupurile
unor imi,granţi, ci ş~ în grupurile •c elor puternici, în rîndul
aişa-zi~elor .,gulere albe". Teoreticienii în cauză au sesizat pri-
mii p_!]zenta criminalitătii de tip "gulere a'lbe", i-au descl)mpus
strucitura tehnică, au semnal,a t <lomeniile şi modul în care se
manifestă şi au dezvăluit ineficienţa controlului administrativ,
social şi judirciar asu ra acestu· e de · · it.a e şi, mai
ales, o eranţa e care se bucură infractorii în ulere albe"
din partea auton aţi or americane m po iţie, procurata ş1 jus-
tiţie.
2.2. Sinteze privind teoria „conflictului de culturi" . Teoria

,,asociaţiei diferenţiale" a inspirat şi te!ia „con~ictuh1i de cul-
turi", cercetată îndeosebi de Thorsiten eUfil (,, ul ture Conflict
anld Crime", New York, 1938) potnv1t careia în cadrul „spbcul-
turii deli1r1cvente" se stabileşte un sistem de norme i valori
1
d 's mc e e cu tura ominantă sau centrala_;__odată const! mă,

subcultura respectă aceste norme şi impune o conduită deter-
minaită membrilor ei. in acest sens, potrivit opiniei teoreti'Cie-
niior „subculturii delincvente", :tp.embrii se wtegrează din
punct d edere s·ocial gru.pului pe măsura ce se de rmd să
a apte ti u e campa ri ica e ca re gru . n con-
secmţa, criminalitatea apare oa un e e trn. aJ care exprimă
valorile şi modurile de comportare. ale a cestor grupuri ; com-
1
portamentul infracţional cliPare, cu alte cJ1yinte, Ga.. un. camp_pr-

tament dobîndit care - se susţine - este apreciat ca satisfă
ca or de i:nclivid, deoarece îi permite să fie recunos•c ut ca mem-
bru, al unui grup 4 .
2.3 . /fimite"Ze} teoriei „asociaţiei diferenţiale" şi ale teoriei
,,confictului de culturi". Este semnificativ că între comporta-
mentul „învătat" al lui E. Sutherlanid şi cel „dobîndit" al lui
" A se vedea, MARVIN E. WOLFGANG, FRA:NOK FERRACUTI

- Subcultura viol,enţei, Londra , 1967.
1-74'
T. n u există o deosebire cahtativă, explicaţiile date cri-
minalităţii de eore ~c-1enii con ictului de culturi reprezentînd
în realitate numai o variantă socialo 1că a teoriei asociatiei
diferenţiale",· toate rezerve e a adresa acesteia se re eră în
ega a masură şi la .,·c onflictul de culturi". De altfel, ambele teo-
rii, aşa cum s-a remarcat în mod just în doctrina criminolo-
gică 5, ri ·- · aluzi ăt ri
între cri11iina i a e şi ori uirea ca i a 1,s a.
Modul de interpretare a criminalitătii în cazul teoriei aso-
ciaţiei d!ferenţiale", ca -'?i în cel al teor.iei „conflictului de" cul-
turi", rămîne, în esenţă, speculativ, unilateral şi, în ultimă in-
stanţă, nerealist, din mai multe motive.
2.3.1. Mai înmi, nici teoreticienii "asociaţiei diferenţiale",

nici cei ai „conflictului de culturi" n de ines în mod ex licit '
conceptele de „cultură" şi de .,struc ura s " cu care ope-
reaza.
2.3.2. În al doilea rînd, teoria „asociaţiei diferenţiale"/~- 1
t - cauzal't · · · - ·· erican prezentîrud, spre
pi a, cnmma 1 a ea 1m1, ran ,1 or m . .A., ca un fenomen pe
care în mod inevitabil şi implicabil îl învaţă şi îl săvîrşesc
irni,granţii, oa o fatalitate ce se transmite din generaţie în gene-
raţie ... Prezentată astfel, cauzalitatea criminalităţii în societatea
americană contemporană, este sustrasă oricărei determinări,
sepHrată de climatul social al „societăţii de consum", de isto-
ria însăşi a imigrării şi imigranţilor .
2.3.3. În aL treilea rînd, aceste teorii sh:>ţ ţpibtn:e JJPei cgg- li.,
epţii subiectiviste privitoare · · -« · dintr-un f~o- ~
men soc1a•, concre -lS orie, cnmma 1tatea ~unge să fie o ches-
tiune a fiecărui iJn1divÎ1d care învată comportamentul preluind
tradiţiile delincv:ente ale unui grup subcultural.
Referindu-se la violenţă, adepţii teoriei „conflictului de
culturi" în mod obi-'?nuit subliniază relaţ~a între vio•leinţa cres-
cîrndă, pe de o parte, şi industrializarea şi urbanizarea - şi
anomia (= violarea legii) - care rezultă din ele, pe de altă
parte. Totuşi, această relaţie pare să fie destul de complexă şi
5 ,C. .BULA! - P,remise teoretice şi metodo.logice ale cercetării cri-
mi11ologîce, în Studii şi cercetări juridice nr. 3/ 1970, p. 387.
1:75
de â.ndirectă. · urbanizarea de ,ţi •Pita-
list nu s,înt cauze e violen • i criminalitate în sine. Creş
ter a sis .e ma ica a ratei criminalităţii ar trebui să fie conrside-
r.ată în contextul mai general al problemelor sociale care se pun
capitalismului contemporan în diferitele părţi ale lumii. In
această privinţă, tre:buie să se ţină seamă în mod esenţial de
f?M ur~ători : l şomajul, fdis~ri~~narea ~ată de dlieritele
g __1 etrnce, mizer a care impiedica de a aJunge la un ,anu-
mit staitut dedt print o comportare violentă sau deviantă, şi
numeroase alte situaţii ener ·
tmdicţii ale ca ·talismului si de a ari ia un
~anomice şi sociale_. n ţările capitaliste dezvoltate problemele
sociafe, "'ffl. contexfu'l cărora trebuie examinată criminalitatea,
~înt şi mai acute. Aşa cum a precizat secretarul general al par-
tildului, tovară.şul Nicolae Ceauşescu, în magistrala expunere
de la începutul lunii iunie 1982, ,.creştere a puternică a şoma
j,ului în ţările capitaliste dezvO'ltate determină manifestarea cu
mai multă putere a crizei generale a sistemului capitalist, ac-
centuînd instabilitatea, lipsa de perspectivă, afectînd puternic
masele muncitoare, întreaga societate, dezvoltînd criza moral-.
politică a capiitalis!mu1lui" 6 •
A,_gre f,a ctori - pe care teoreticienii ,,conflictului de cul-
turi" refuză să-i recunoască - n~rg mînă în mină cu reduce-
rea consi'derahilă a şanselor de a duce o viată s · ă onst c-
tiva a imensei maJon a ,1 a popu aţiei ţărilor capitaliste.
1n acel~i tim,p, este sigur că rolul jucat de către toţi acefili
factori se află întotdeauna influentat de către rapidele modifi-
cări sociale care au loc în toate ţările din lume. indusiv, şi mai
ales în ţările capitaliste dezvoltate. Esite destul să gîndim la ora-
şele su ra o ula1le la dificultă ile de circulatie la dezinte ra-
rea prindipiilor şi valorilor tradiţionale ale colectivi aţu, la
migraţiunile în masă, care suscită o tensiune şi o anxietate psi-
hologic considerabile. Individul înstrăinat, dezarmat, care este
înlăturat de la orice decizie în problemele mecanismului siste-
mului social gloibal al societăţii ·capitaliste - poate să aibă în
aceste condiţiuni sentimentul că societatea esite ,,,blocată", că
orice progres este imposibil şi căile legale sînt ineficace ; el
6 NICOLAE CEAUŞESCU - ,,Expunere cu privire la stadiul ac-
tual ... ", op. cit., p. 71.
1715
poate să ajungă să accepte icrima ca fiind run răsamns practi
Justificînrl agresiunea sau reacţia sa infracţională prin propr
sa concepţie despre justiţia socială în „societatea de consum" ...
2.3.4. Trebuie să adăugăm, în s.fîrşit, că realitatea socială
din America conitem orană invalidează opinia reprezentanţilor
teoriei J ,asociaţiei privind rolul relativ minor al
mijloacelor mas'S-media în apariţia şi creşterea criminalităţii.
contex-
t
::.,~;;:;...,~a;:.:~ri::~~~~ ~~-:;~~~~_.,~~~5 t~a~r;;e~ca
ş . . în regi-
mul burghez, mass-media întreţin un curs periculos al activită
ţii de
le nţei,
den c ata în mare parte
de că tre mijloacele de informare. Se .poate nota că unele din
ace1:,,te mijloace de informaţii îşi .datorează prosperitatea r ela-
tării unor aicte de violenţă sub aspectele lor cele mai sîngeroase
şi cele mai scandaloase care sînt prezentate ca fapte diverse.
Unele stuldii americane recente arată că anumiite opinii,
cum este cea 4 cata,rt.ică" (catharsis = purificare), care l?leacă
de la Ul nestnn ifi · · 1 cînd
i 1 indirect ex ediul
o e informare, evar,
chiar oamenii realişti din Occident, preocupaţi de influenţa sub-
s tanţială pe care mijloacele mass-media o au în creşterea crimi-
nalităţii americane dau alarma în această privinţă . Iată, spre
7 In acest sens, NICOLAE CEAUŞESCU România pe drumul con-

truirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vol. 13, Editura poli-
ti că, Bucureşti, 1977, p. 44.
8 A se vedea DA VID LANGE, R. K. BAKER, S. J. BALL : Mijloa-
cele de comunicaţii şi violenţa, Washington D.C., Comisia S.U.A. refe-
ritoare la cauzele şi prevenirea violenţei, 1969 ; Comitetul Consultativ
ştiinţific al Şefului serviciului de chirurgie al S.U.A. : Televiziunea şi
adolescenţa, impactul violenţei televizate, Rockville Miarylandm Insti-
tutu:i Naţional de Sănătate Mintală, 1972 ; Comitetul Consultativ ştiin
ţific al Şefului serviciului de chirurgie al S.U.A. : Televiziunea şi com-
portamentul social, Rockville, Maryland, Institutul Naţional de Sănă
tate Minta'1ă, 1972; HANS BRACK, HEINZ HUEBNER, DIETRICH
0EHLER, KLAUS STERN - editori: .,Prezentarea violenţei şi porno-
grafiei la televiziune, Mi1nich, C. H. Be1::k, 1972.
177
12 - Crlmlnolo&i e
exemplu, prof, Erik Bamow de la Univerşitatea , Columbia /J
(New York), răs~zînd la întrebarea dacă este justificată învi-,<.
nuirea adusă televiziunii pentru creşterea violentei si crimina-
lităfif, precizează : 11 Da 1 cred că da_! Televiziunea schimbă felul
de a se pieptăna, de a se îmbrăca al oamenilor, felul lor de a
v,Qr,fo .a roa e totul. Nu îmi pot mchlpm ca această ermanentă
etalare de violentă nu-1 va ecta pe oameni într-ooanumit
fel, mai aleş cînld este prezentata ca modalitate de rezolvare a
problemelor. De fapt, noi f a c ~ f ~ violen ă ... " Este inte-
resant că pro.fesorul american menţionează că această activi-
tate este finanţată îndeosebi de marile mo nopoluru şi că „nu
este atît de 11beră după cum s-ar crede de influenţa celor care
o finanţează" 9_
.{• _?J SECŢIUNEA A III-A
~ C:J~ Teoria anomiei

3.1. Sinteze privind teoria anomiei, aşa cum este răspîndită
pe scena ştiinţifică americană. După cum se ştie, E. Durkh-im a
fost cel care a folosit .p rima dată termenul de anomie pentru a
<;l.esemna o izată s u alterată între ordinea socială
ş(aspiratiil: sau aşteptările individuale. E. Durk eim pune 3.!!2-
mia pe seama societătii care, ca :rezultat al dezo anizării norma-
tive, vede reducînrlu-i-se posibilităţile de control asupra in.cli-
vidului şi activităţii sale, fără a observa - şi aceasta este o
Jilllltăesenţială a concepţiei sale - c~ menea fenom~_şi
situaţii sînt legate de prezenta si acţiunea claselor ce· au inte-
rese opuse, antagonice, i'ar clasa dominantă impune propriul
său sistem de norme contradictorii . şi constrîngătoare 10 . ~~ert
9 ERIK BARNOW - interviu citat kl

Expungrea cu privire la acti-
vitatea politico-ideoLogică şi cultural-educativă de formare a omului /1
noii, construcl:,or .conştient şi devotat a,l societăţii socialiste multilateral
dezvoltate şi al comimismului în România prezentată de tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul educaţiei politice şi culturii soc,a-
liste, 2 iunie 1976, Editura politică , Bucureşti , 1976, p, 119.
10
GHEORGHE AŞTEF1ANEI - Problematica alienării şi dezalie·
nării, Editura politică, Bu c ureşti, 1980, p. 71-79.
178
' ~ a co,ntrilbuit1. 1 în mosub tant1., .·-_,_...,_.,__
scenaamericană a teoriei anomiei arătînd că î a e-
ricană există valori ominan e, fundamentale - cum
ar i prosperitatea, li er atea, ac iziţia ce tate de întrea a
populaţie priptr::::'lm CGDSfDS pe care legea penală îl consacră ;
mfiiioa:ceÎe de realizare · · · - · _
z1 ,ia tuturor' membrilor societăţii, împrejurare care generează
o~tare de anomie un sen · t e im osibili-
a e de a a nge o iectiye;je şi de a satisface aspiraţiile socia e,
ceea ce coillduce la folosirea mi"loa ilicite de realizare, la
apariţia evianţei, inclusiv a criminalităţii. Teoria anomiei con-
cepe, aşadar, devianta, inclusiv delincventa s1 criminalitatea ca
.,o""'reactie - dezvoltată sub im,periul unei tensiuni şi anxietăiţl
psifiologic considerabile - a unor indivizi însrtrăinati. dezar-
maţi, în., neputinţa de a--si i:eaTiza asp1i:etiileJ, ,care, în aceste con-
diţii au sentimentul că sînt izolati că societatea este „bl~tă·',
că mijloacele legale sînt ineficace pentru atingerea obiectivelor
de progres or·unde există ,prăpastia dintre aspiraţii şi pisibili-
tăti de realizare se iveşte devianţa şi, deci, delincvenţa.
Să adăugăm că autorii teoriei anomiei privesc sistemul de
drept penal şi sistemul de drept în ansamblu al societăţii ame-
ricane, ca unul integrator care ar asigura armonia socială şi con-
sensul tuturor membrilor societăţii asupra setului de vafori
sociale general accep'tate.
Multe din premiselţ obiective şi subiective identificate de
ieoria anomiei ca temeiuri din care decurg condiţiile ce ali-
mentează comportamentele sociale delincvente sînt false.
3.2. Limitele._teoriei anomiei.

·= -
3.2.1. Practic, demersul teoreticienilor americani ai anom1e1,
pornind de lia o concepţie consensualistă despre societate şi des-
pre dreptul penal, răpeşte acestuia orice predeterminare soci-
). ală şi conţinut de clasă şi sugerează că el este paznicul întregii
!!) societăţi ; se cultivă astfel c e ti re • -· · aselor i ătu
rilor eXi 1 ':o._orînrluirea capitalistă în fata unui drept care,
în realitate, asigură numai declarativ interesele tuturor mem-
11 :A se vedea, ROBERT MERTON , - Social Theo'ry and Social
Strw:;ture, Free Press, 1967.
179
rilor societăţii, dar practic apără numai pe cele ale clasei con-
uUJcătoare, ale minoriităţii exploatatoare.
3.2.2. Un alt neajuns fundamental al teoriei anomiei este
acela că în exolicarea cauzalitătii devianteL,şi. deci. a crin:Jina-
) lităţii s~ si1uează pe poziţii net subiecti¼,i_ş_!e.
In .adevăi', dacă devilanţa şi, prin urmare, criminaliitatea este
expresia unei tensiuni - şi autorii americani ai anomiet merg
pînă acolo încît identffică chiar tipuri de tensiuni psihi·ce în
care di:s•creipanţa dintre aspiriaţii şi posibilităţi apare mai vădit,
este mai foecventă, mai intensă - a...,_unor sentimente de frus-
traţie, de nedreptate, a indivizilor ce se văa m imposibilitate
de a atirnge scopurile cu mijloacele legale de care dispun, atunci
criminalitatea încetază a fi un fenomen social, convertindu,..se
într-un fenomen individual : impasul ţn subiectivism al teoriei
az!-Omiei este considerabil.
3.2.3. Teoria anomiei nu e lipsită, totuşi, de unele lnefjw
demersurile cercetăitorilor americani de explorare a zonei subi-
ective a comportamentului infracţional au identificat g un~
otivaţii indivild uale reale în cazul unor infr'actiuni. Asfiel,
ceea ce s-ar putea a mite m teona anomiei este că unii indi-
vizi care vin în contact cu sistemul social-economic capitalist
dur şi ostil ,pot dobîndi sentimentul neputintei de a-şi ree3;liza
aspiraţiile prin mijloace leg,gle, sentiment care să prezideze
orientări deviante 12 sau chiar săvîrşirea unor fapte concrete
în.fracţionale ; dar dacă poate fi real un atare sentiment nu e
mai puţin adevărat că el explică numai mobilul sau cauza ime-
diată a unor fapte infracţionale - cauzalitatea socială, a crimi-
nalităţii ca fenomen, la nivel macrosocial n-o pot explica sen-
timentele, chiar reale de-ar fi, de neputinţă, nedreptate ...
:Qisoluţia moral~psihică• a unor indivizi nu e cauza crimi-
nalităţii în societatea occidentală, Ci. este însuşi liantul care
favorizează acţiunea cauzelor mai adînci ale fenomenului
- legate de criza sistemului capitalint, recesiunea economică,
somajul în continuă creştere, condiţiile de trai din ce în Ee mai
precare şi de cursa absurdă şi periculoasă a înarmărilor.
12 GHElORGHE AŞTEFANEI - Problematica alienării şi dezalie·
.nării, Editura politkă, Bucureşti, 1980, p. 80.
180
In adevăr, cursa înarmărilor alimentează subsnanţial crim
nalitatea. Aşa cum preciza secretarul general a[ partidului, m
istorica expunere la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2
iunie 1982 „o uriaşă influenţă negativă asupra vieţii interna-
tionale, a ,c rizei economice si instabiliaăţii mondiale are cursl!
înarmărilor, care a ajuns la un
nivel ce nu mai poate fi supor-
t~t de nici un popor" 13_
J,J SECŢIUNEA A I•V-A
c. ~~'fo---
Teona. clin1ca
. -
4.1. [9onţinutul/' orientării clinice. Această concepţie are

dre;pt obiectiv eserntial ştudiul ,,trecerii la act" şi se sprijină~
metode ~e 2€1 oÎo 1e a delincventilor entru a face act:!.esîoue
06servaţ1i e chmce ; ea 1 i ro un
tea delincventului în veid'._e~r>lllie~a~""'re~v::ie'.:"n.;,i;;;r~ii~ în
;;;;.;;;s~ e.;.c;;,i;;;.a~ a;;:.;:r;.::e.::cimvei
şi m general P! · ă n ru resocializarea condamna ilor. O
evairuare a aioes · teorii e necesara carc1 o era, o dată în plus,
ocazia de a critica -J?SihologismuJ şi biologismul de 1ungă tra-
diţie în c.riminologila de orienta.re nemarxistă, oare sînit înlCă
:persistente în literatura criminologică oocidenitală 1oontempor,ană
şi anume în lucrările mai vechi ale lui E. de Greff, Di Tullio
şi în ceroetă,rile mai recente ale soţilor Gluck, ale lui Pinatel,
Favard ş.a. în Europa. '
In sinteză, matca din care s-a zămislit orientarea clinică
c.ontemporană din or:ilminologia oocidentală o găsiilil în ceroe-
tările frenolo iei lui Gall şi antropologiei lui Lombroso, făcute
în urma au mai me e seco , care au avansat ipoteze atavice,
e,pi1eptioe pentru explicarea structurii personalităţii delioventu-
lui, în încercarea de a roentifica un criminal „înnăscut", expresie
a unui destin e~ooitar, materializate în structurile faciale şi cra-
niene ale unor individualităţi ce ar purta „stigmate antropo-
lia.gice" de degenerare ... Pe măsură ce s-a demonstrat m antro-
pologia materialistă (Ch. B. Goring, Nikola Schipkoyenscky şi
13 NICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu . privire la stadiul actu.al...
op. cit., p . 71.
181
.ulţi alţii) că aşa-numitul criminal , ,.înnăscut" nu _există, _Pe ,
măsură ce cercetările au sfîr.şit prin a identifica aşa-zisele „st1g- ,
mate" degenerative criminogene, la indivizi ce nu au comis;
niiciodată fapte penale şi a reţine fără putinţă de tăgadă că ele
au lipsit de la majori,tatea celor ce au săvîr.şit infracţiuni - pe
măsură ce, prin urmare, demersul antropologic în explicarea
ori inii criminalită ii înre istra un răsunător faliment e ace-
eaşi măsură cercetările clinice în eriminolo ie se rn re tau s re
noi onzon un adică re sihanaliz · 11, . Inspirate
dm lucran e lui ~ d - care sustine, în esentă, că omul a~ fi
un „sistem închis", dopat de natmă cu anumite tendinţe bio]o-
g1ce condiţiona~ caracterul său dezvoltîndu-se ca reacţie a
sa_tisfacerii sau ustării ... - cercetările occidentale de orien-
tare clini·că (şi nu numai ele) analiz,eiază lumea subiectivă a
omului infractor, desprins de condiţiile sociale ale alienării de
tip capitaHst, P.1:!nînd la baza expli'catiei actului infraoţional,
incomsti:entul - un concep't f.reudist ambiguu. Ele relevă că
f personalitatea inaJcl'aptată Ja ca.x;e, ,.Jrecerea la act" se desfă-
1 şoara mai rapid decît la o personalitate noninfractoare, se ca-
raderizează prin cîteva tră,~ături biopsihologi.ce : anume,

nuclieul central" al ers,onalitatii criminale ar cu rinde e o-
n 1smul, labilitatea, agresivitatea i in!diferenta afectivă care
exista ou nume.roase variante (instinc e nu n 1ve, sexuale
c.). Evaluarea acestor tră sături se preconizeaz ă a fi făcută
în opinia lui Jean Pinat;J. L,, unul din cei mai mari diagnos-
tideni occidentiaI1 în materie de criminologie clinică - prin
compararea indicilor biopsihologici rezultaţi din examenul
medico-psihologic (pentru cazuri dificile, din obs ervaţii directe
şi din administrarea bateriilor de teste Rorchaich, T.A.T., ş.a.,
sipecifiice în ,crim[nologie), ·ou indicii sociiali şi legali reruJtaţi din
ancheta socială. ·
E:egeţii de orientare . cli.;1;ică pretind. prin urmare ~ă potri- I
" vit metodei lor de diaignos,tiic criminologic, un individ · relevă

o stare ericuloasă" si deci otential mai ridi-
cat
(Io A se vedea, FLORIN DRUŢA - Problematica omului între mar-

xism şi psihanaliză, în - Era socialistă, nr. 19/1981, p, 36- 38.
15 JEAN PINATEL - Traite de droit penai et criminologie (Tratat
de penai şi criminologie, tome III, Dalloz, Paris, 1963, p. 432-438.

ar
[ de eg~ptri:5m Jabilitaa_ ecrrgşiyjtate şi indiferentă afectjJ1;g
l şÎin~ 111 •
(>;:a Nu putem să n11., !:..ecunoaştem că demersul clinic clin cri_!W-
nologia occidentală contemporană înfătişează cîteva lnîehfelî,
~ndeosebi sub raport metodologic ~~y.;!,~im, în adev~r, un mod
mteresant de aboridare a problem cu mfractorulm şi anume
ce · t isci linâr - siholo ic medkal i sociolo icJreti,D.em,
de ase enea, ca sînt eocu ati, de latura ractică a ro· e-
maticii infractorilor, de valoarea : e care un rn ostic crimi-
no og1c o poa e avea a n opera Oe individualizare a pedep-
se1, cît Ş} rn cea de resocializare a infractorilor. Diagnosticul
criminologic aposteriori - debarasat, de bw1ă seamă, de izvoa-
reTe congent.1Jale pe care criminologia clinică occidentală de la
ora actuală le atribuie personalităţii „cu potenţial criminogen"
- constituie, în adevăr, un instrument de o capitală impor-
tanţă deopotri,vă m a:ctivi:uatea sociială de aiplioaire a sairroţiuno.
lor penale, cît şi în cea de individualizare a executării aces-
tora, fie în libertate, fie în detenţie:,.
4.2.f?:~miteTeJ.concepţiei clinice.
4.2.1 în a<celaşi timp, nu putem să nu observăm ci.teva erori
de principiu ale orientării dini•ce din criminologia occidenta'1ă
contemporană şi anume . mai întîi, se încearcă a e desiu i eti-
ologia (cauzalitatea) unui fenomen rin excelentă social C'lllll
esfce a r mmalităţii, în termeni Jlrecumnijnitqri f@gg;,i@
~ ~ s t e adevărat că cercetătorii de orientare clinică - şi
~ t e l se numără printre aceştia - admit în etiologia actu-
lui criminal şi factori sociali, ca dovadă că ei preconizează că
diaignosticul criminologic al conduitei infraoţionale se compune
din combirna<r.ea inf1uenţelor biologi,c;,e cu cele sociale 18 ; dar
nu este mai puţin a, evărat că în ansamblul construcţiei teo-
retice a criminologi.ei clinice rolul factorilor biopsihologici este
în,t :::atît de puternic încît covîrşeşte influentele sociale ale fo~-
1
~ JEAN PIN:A.TEL - Traite ... , op. cit., p. 434-438.
1
' 1n acest sens, a se vedea, RODICA MIHAELA STĂNOIU -
Confruntări de id.ei... , op. cit., p. 166.
18
In acest sens, JEAN PINATEL - Traite ... tome III, op. cit.,
p. 437-438.
183
mării personalităţii inadaptate. Constructiia teoretică a cnm1-
nolo iei clinice, acor:dînd o inş_ufi ientă a entie dimensi 'i
) socia ·e a cauza 1 a ,11 comportamentului infractional, cum
remarca pe drept cuvînt prof. M1lan Milutinovi~i 19 , i:ă§toat]}ă,
credem, dialectica reală a ~'obiectivului si sufilectivului. Incer-
cînrl să dezvăluie mecanismul „trecerii la act" ca rezultat al
unor influenţe conjugate bio-p sihologice şi sociale, reprezen- ,
tanţii criminofogfei clinice au deslutit cu strălucire dar cu .păr- f,
tinire trăsături ale eului ersonalitătH dominate de „starea de ·
pericol" i de _,_,,starea c1e inadaptare socială" ; cu s ra uc1re,
fiindcă nu se poate să nu se recunoască rolu1. trăsăturilor biop-
sihologice în formarea personalităţii socialmente inadaptată
care, într-o societate a alienării general-umane de tip capita-
list, pot să devină realmente o sursă a comportamentului infrac-
ţional ; cu părtinire, fiindcă explicaţiile nu se ridică pînă la
înţelegerea cauzalităţii sociale, structurale, a fenomenului crimi-
. nialităţii. Or, în lumea O'<Xidenita1ă criminalitatea ruu este în ri-
mul rînd o reia- e 10ps1 ologică, c1 un enomen e
com lex o realitate rama 1ca socio- w siholo ică cărei ori-
gine se af ă esenţia ente, a.şa cum a remarcat magistral pre-
şerlintele NICOLAE CEAUŞESCU, ,,în însăşi viaţa socială, în
i.ran<sfoTmarea în marfă a culturii şi chiar a inimilor şi minţilor
oam·e nilor" 20 .
4.2.2. La lumina dia-lecticii obiectiv.ului şi subiectivului, a
'} concepţiei ştiinţifice privind natura umană, trebuie să adăugăm
{ că pqzitiil.e teoretice ale criminologi;ei c ] i n ~ f ~ şi
în sensul că, trăsăturile biopsihoiogice ale personalităţii încli-
nate spre comportament infracţional - atît cele care se pre-
tind că formează „nucleul ce:ritrăi, cît şi cele care desemnează
,,variabilele" - (fe sînt prezentate oa_ fiind trăsături biops~
ale unei perSonalităţi cu o naturJ statică şi aproape aistorică
.In acest sens, prof. MILAN MilLUTiINOVlCl - Tendinţele de

19
bază în criminologia contemporană. Raport general prezentat la al
VIII-lea Congres internaţional de criminologie, Beligratd, 1973 (în tra-
ducere românească, la Ministerul Justiţiei), vol. I, p. 25.
20 NICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu privire la activitatea
politico-ideologică şi cultural-educativă de formare a omului nou, co11,-
structor constie:nt şi devotat al societăţii socialiste multilateral dezvol-
tate si al comunismului în România, 2 iunie 1976, Editura politică,
184
şi asocială. Or, trăsăturile biopsihice ale personalităţii u.t!
maîinult sau mai puţin înclinată spre comportament antisoci~
sînt esenţialmente dinamice, condiţionate fundamental, în ul-
timă instanţă, de istorie şi de ansamblul vieţii economice şi
sociale ale capitalismului monopolist de stat.
4.2.3. Trebuie să adăugăm, în fine, că programele de trata-
ment şi mi· ializare avansate de
reprezentan mmo ogm contempo-
:riană 21 - · ţi.nJutului tlehnic
al metodelor ent penai şi
postpertal - oarece reme-
dii'le criminal ai în reforme
ale sisternulu ză schimbări
r , 10a e în n melor pentru pre-
veni.r ea şi comi6aterea criminali-tăţii, sugerată de doctrinarii de
orienitare clinică din. criminologia occidentală ieontemporană, con-
stituie o iluzie - o iluzie spulberată de expansiunea şi escala-
darea sistematică, an de an, a criminalităţii de-a lungul şi de-a
latul frontierelor lumii occidentale. Calea pentru o autentică ~i
efica~e prevenire şi combatere a criminalităţii e una revoLuţio
nară : ea a fost formu1aită şi funrlamenbaită de mult de înrteme-
ie¼rji so:oiaJis,:m,µlui ştjjnţific şi veri.f:imtă de ist.orie ca fiind sin-
gura veridi,că.
~} \
). SECŢIUNEA A V-A
'J~ a interacţionistă
5.1. {yia,ea , dasi5ă"{ a orientării interacţioniste . .sr.-
<5ionismul a,_apărot în doctrina americană a anilor '60, c.a o
eplică împotriva concepţiilor oare i~norau reacţia socială, ca;!
nesocoteau valoarea i relaţia dintre reacţia socială şi crimi-
nali ate; doctrina americană a interacţionismului s-a năs'Cut
în condiţiile în care criza vieţii americane instituţionale
21 JEAN PINATEL - Traite ... vol. III, op. cit., p. 448-471.
185
·iză manifesta-tă între altele în creşterea instituţiilor birocra-
L1oe de control social şi amestecul din ce în ce mai brutal al
acestora în viaţa indivizilor - făcea ca problemele criminali-
tăţii cresdnJde să nu mai poată fi stăipînite ; dezamăgiţi de esca-
ladarea criminalităţii americane, interactionistii nu s-a între-
bat, ca teoretiicienii anomiei, ce anif'me generează criminali,ta-
tea si care este cauza ratei ridicate a criminalitătii în societa-
tea americană, ci s au întrebat care este cauza fixării stigmatu-
lui de infractor ? Interacţioniştii năzuiau să schimbe ceva în
ortodoxismul dominant anterior în doctrina americană asupra_
~t
cauzalităţii care sfîrşea prin a conchide liniştit că „răul gene-
rează rău" ; de aceea, ei au do..meniul ce_i:c.e.j;are a
cauzalităţii criminalităţii şi a A : a t m·oces11l ee]jfigă,;ij,I (,,eti-
chitării"Vunei ~rnoane.....pa ipfcacterl urmărind să clescopere
l
modul în care - prin intermediul organelor de control al cri-
ma 1 a.n - este „sti matizată" o rsoană ca infractor. Era
o viziune nouă m a or,darea criminalităţii, prin care se încerca
să se determine influenţele, incontestabil reale, în condiţiile în
care se manifestă aiparatul de control al criminalităţii în sta-
tele capitaliste, ale procesului de „stigmatizare" ca infractor a
unui individ, o viziune care încerca să dezvolte..G-a:i.m~a"8iune
politică a problema 1c11 criminalităţii în societatea americană -
o optică inedită în cercetarea criminalităţii, care s-a dovedit a
fi, în ultimele două decenii, extrem_ de fertilă pentru cevcetă
rile criminolo,giice occidentale. intr-atît de fertil s-a dovedit a
fi modul interacţionist de a pune ,problemele criminalităţii încît
şi astăzi, după mai bJne de două decenii.de cînd teoria inter-
a.cţionistă s-a afirmat în perimetrul doctrinei criminologice
ooc:iJdentale, multe din cercetările crimin1ofogilo-r apuseni (de
pirdă , a celor suedezi) consacrate vidimologiei sau domeniului
„de frontie't'ă" al evaluării strategiilor de politiică penală (al
examinării crizei administrării justiţiei - a .crizei de încredere
şi a crizei de legitimiitaite), cum sînt, spre exetrnpl.Ju, cercetările
unor englezi ·ca Ian ·Taylor, Paul Walton şi Ja-ck Young sau a
uno,r canadieni, îrr frunte cu reputatul profeso·r Denis Szabo 20,
22 A se vedea DENIS SZABO - Evaluarea sisteme.lor de politică
penală, Rapoi-t prezentat la al VIII-lea Congres de criminologie, Bel-
grad, 1973. · ·
186
chiar da1că nu sU!bscriu întotdeauna ş1 m întregime soluţiilor
preconizate de interacţionism, ele -merg neîndoielnic pe dru-
mul metodologic deschis de teoria interactigpjşt,ă · victi:t;oa)a,gia,
ca i criminalo ia „radiicaiă" săi! ,,·cÎ-itkă" occidentală de astăz·
sînt, în adevar, rn r-un anum1 sens neointerac ionism. În
expresia sa „el ' 1că" a a cum a fost ormu a a m crim1nolo ia
ic-ană de Leme Chamblis }Şi ec er Erikson s1 o em
a interaict· · • •cons·i! era comportamentele umane ca
m m racţmniale d ori1tă 1mw--e3urarii_că gr~~J.e sociale
dominante în societate le califică ca fiind deviante} altfel spus,
1te:conceiptia mteractiomstâ rnms;ţul de plecar;e ~1 calificării
unui comportament uman ca fiind infracţional este re;acti,a
sorjeţătii ''. mai exact a grupului dominant sub raport economic
şi politic, care aplică „stiigmatul" de infractor. .,.,
5.2. Un suflu nou în cadrul orientării interacţioniste. Ana-
lizînd prncesul de „etichetare" a unui comportament uman ca
fiind infracţional, teoria stigmatizării, cum mai este denumi tă,
sustine că , etichetar,ea" unui corn orllirOent um ca fiind in-
fracţiona este rezul atul unei serii de znterac iuni ntre inte-
resele gru urilor ommante m cadrul sistemu 1· ca s1 in i-
viz1i al caror mod de viată sau valori la care aderă îi fac „vul-
nerabili" la acţiunile aut~rităţilor penale. Orientarea criminolo-
gică în discuţietS;onsideră fenomenul criminalitătii ca fiind „tot-
deauna si este tot" un roces de interacţiune între două
genuri de oameni : ce'i care com1 sau sm cons11 era. ca au
comis) un act deviant 1 şi restul societăţii împărţită în cîteva
grupuri aflate în relaţii complementare. Criminalitatea este în
opinia teoreticienilor de orientare interaicţionistă, un proc~
dinamiic al interacţiunii sociale a două grupuri sociale cu inte:-
1:ese contradictorii : unul care deţine puterea politică Şi care
are capacitatea de a se apăra, şi al doilea care nu este m sîăre
să reziste ... - un proces · social „normal în orice sociefâle~~-
etc.) care intervine e

în.trudt aparatul de control social (de poliţie, de ma,gistratură
V1ana~ilă i n d ~ e ~ nu ~ică,
dar · independentă - m cauzalitatea cnmmahtaţi1 este ş1 cel
care " păstrează frontiera" între co11-formişti
..,,,_.,.;,._____ şi devianţi, dînd
;______:_-:--'-:~--=--:-
astfel, prin aplioarea legii penale, tonul moral· în societate, ,,în
ori-ce societate", indiferen-t de orîI11duirea socială ...
187
Să reţinem această „profeţie" a interacţioni.ştilor, potrivit
căreia crimi . "" . - . ' ~·
• • I
i
. orMffita Io . penale
şi infractori ; să reţinem ideea, fiintkă teoria interacţionistă,
sub aura unei c · · .. ,umil.~", care ar manifesta înţel€
gere şi compasi -..==."'-· victime e s.tigmati7.iirii, sub masca
înţelegerii faţă e cei „s 1gmatizaţi" pe care îi cara'Cter~zează
teoretic ca fiind „considerabil mai morali decît se crede despre
ei în mod obişnuit", sub cuvînt că vorbeşte „de partea stigma-
tizaţilor", în f<apt pletlea~ă pentnu rea:lialtă parte ... In adevăr, teo-
ria interactionjştă suştj , · · , · ci,
oeÎ infir · ~~~~~~~~~~~..-,~~~~~-rtă
~-~~~!M!i~~~~~~~~::::'~~~~~~~~ca
u ....,_;...;...;..~..:.;,;,~_..:.;.;__...;,,.;;,_;;.;;,;.;.;..~~,:.,=~~;;..;..;;-;:-'~----"'--':~-=....;~m-
p al„ iar într- ază,
în prima e c cei din mediul 11e,
şcoală, anturajul de prieteni etc.) şi trăită ca un paria de cel
stigmatizat, ce od · · eac ionea,aă · e-
delmmre il atac ca -
matizator ă în opinia eone1 m erac- ·
ţioms, cel odată sbgmatizat, îI1Jdreptîndu--se spre o carieră
delinieventă, perseverînd în delincvenţă, după logica 1ucrurilor,
delincvenţa - s.au cel puţin o parte a ei, recidivismul -a .
auto , enerează; explicaţia autogenerării criminalitătii, mai algs
a recidivei, pe care o oferă exJ;>li'Cit teoria interacţionistă scoate
dl!,i cauză societa,t ea capitalisq, a cărei structură şi contradicţii
explică, în ultimă analiză_ya.15'ariţia criminalităţii şi însăşi pro-
·c esul „stigmatizării" §i.--î(lasă pe ban =-·-=··__...._________.,_
al criminalită:tii doar delincven
criminalitatea şi, cu deosebire, recidiva, are, în opinia inter•ac-
ţioniştilor cauze exclusiv individuale ocazionate de procesul
stigmatizării.
De,s criind cu măiestrie
procesul „stigmatizării", autorii teo-
riei interacţioniste au surprins, ne,î ndoielni1c, un proces social
real şi contradictoriu, în care sînt opganizate şi îşi desfăşoară
activitatea practică diversele sisteme de justiţie penală şi de tra-
188
tament al delincvenţilor în corudiţiile vieţii sociale şi educaţiei
din lumea capitalistă, un proces ale cărui contradicţii genereaz;;.,
in adevăr, frustaţii şi handicapuri care alimentează alienarea
socială a unor inrdivirlualităţi ce vin în conta,ct cu duritatea sis-
temului de justiţie şi de tratament penitenciar.
5.3(Limite~oncepţiei interacţioniste.
5.3{)Critica - timidă - a mecanismului sistem:ului us-
tiţieipena e e e ozi iile interac onzsmului. Anali.ştii occi-
clenta i ai procesului de stigma 1zare au ost nevoiţi să recu-
noască oă, ip. Occident, stii.matizareiaaab~iză atît pe i~divid, G
de îndată ce mecarusmul jusi1ţiei În{!epe sa lu~reze, cît ş1 a~ti-
v1tatea radkă a sistemelor ae justiţie penală (a poliţiei şi a
judecători or), care supo a, a rm u or, pecetea şi semnele
stigmatizării care se abaşează de individ 2 J. Mai mult, chiar şi
oficialităţi din lumea occi<lentaiă au recunoscut, de pHdă, efec-
tul s,tiigmatizator al închisorii. Astfel, . Comitetul pe ai cărui
raport se baza mare parte din legi·slaţia nouă de justiţie pe-
nală din 1972 din Marea Britanie scria : ,,Nu numai că în-
caricerarea este nepotrivită şi dăunătoare multor infractori, pen-
tru care ea este folosită ; adesea ea este chiar o imensă pirdere
de rerurse limi-tate ... " 21,.
Este în afară de orice îndoială că adepţii interacţionismului
sO'cial au sesizat rational o influentă reală pe care calificarea
unor persoane ca infrapoori 1 stigmatiz•a rna lor, ,p oate avea asu-
pră delincvenţei ulterioare a acestora: condamnarea pentru in-
foa~tiunea comisă, în cond.itiile modului în care funcţionează
mecanismul j.µş,titiei penale şi tratamentul delincvenţiiJ.or în sta-
tele capitaliste poate, în adevăr, influenţa apariţia la unii in-
fractori a unei reac ii de rezistenţă faţă de exi en ele normelor
pen e şi faţa d valorile pe care aicestea le apără, poate in-
fluenţa la alţi infractori convingerea că atitudinea şi poziţia
lor (şi a grupului subculturii delincvente din care au făcut
parte) faţă de normele penale e cea mai justă ; poate, în fine,
23 In acest sens JOHN FREEMAN - Modelul delincvent şi stig-
matizarea - în Lud-ările celui de-al VIUI Congres internaţional de cri-
minologie, Belgrad, 1973, p. 15.
2" A se vedea JOHN FREE.MAN, Modelul..., op. dt., p. 16.
189
C'(>ntribui la formarea la alţi infrctori a unei reacţii de a-utores-
pingere psihică... De asemenea, trebuie să menţionăm că in-
teracţiomştii au oibservat, în mod just, că elementele aparţin:înd
grupurilor sociale dominante (în societa-tea împărţită în clase
antagoniste,· ,adăugăm noi), adică cele ce fac opera de stigma-
tizare, prin elaborarea şi apfa:area legii penale sînt incompa-
rabil mai apărate împotriva urmăririi şi condamnării penale
decît elementele aparţinînd unor grupuri marginale (ale sub-
culturi·lor delincvente). Dacă, deci, înuîlnim la adepţii teoriei
interaicţioniste unele accente critice la adresa procesului de
stigmatizare al apara,tJului de control al criminalităţii din sta-
tele occidentale, asemenea critici sînt limitate, timide, incon-
secvernte.
5.~ Esenţa conservatoare a orientării interac ioniste. În
sinteza, teoria m eraoţ10nismului social serveşte funcţia con-
servatoare a criminalo iei o identale deoarece solutiile pe care
e prnpun s_e...,~ite~ză la a !ilgera @)@Wţ;Pth:R@iJy am~li~-
. ţi,gmatizar: , prm perfec n a1 ales a sisteme 'Or e
n cven or, de executare a ede sei cu închi-
soarea e ., ame 10rare care implică însă, m concepţia interac-
ţioniştilor, menţinerea si:s,t emului represiv şi, deci, a sistemului
capitalist pe care legislaţiile penale occidentale îl consacră şi
îl apără. Dincolo de meritele sale, precumpănitoare de ordin
metodologic eo · int · · tă nu reu e t să 1'
- · cte oei.ală nrnara mi ială ant-enoară 1imei sti,gmatizări,
ad1ca an erioară ,,etiichetarn unei persoane condamnate, aipoi.
pentr.u săvîrşirea de infracţiuni , cu r:eţinerea stării de recidivă.
Cauzalitatea socială a criminalitqţii P.,rimp.re rămîne, prin
consecinţă, o enigmă pentru teoria interacţionistă. Oprindu-se
pre:c;umpănitor asupra elementului srnbiectiv, ~oria interacţio
nistă omite deliberat să observe ă în cond'tiil societ~tii ca i-
ta 1ste con ~pol"ane, criminalitatea w;:,yna&ă, ca, de altfel, şi
recidiva, îşi află cauzalitatea. în ultimă analiză. 9:biectiv, în
însuşi s u tu:r i . unc ·onalita.tea societăţii capitaliste care · i
pune amprenta pe procesul de socializare negativă a unor indi-
vizi, ca şi în elemente subiective şi stări biopsihic;e ale perso-
nalităţii care se află' ele însele: sub influenţa · ţactorilor externi
care acţionează ~ , desigur; nu fatal, dar implacabil, constrîn-
1'90 https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro

gător - în sens.uil crearii situaţiilor capabile să dea ,posibiH-
tatea apariţiei comportamentului infracţional, deviant 25 • Mai
mult, teori,a interacţi•onistă sugerează d)f+iKliMi§WJJl şi ar avea
caIUZe de sine...JStătătoare, clisti,nicte ele enomenul criminahtăţ.ii
în ansamblu din lumea capitalistă, că el s-ar autogenera : _wl
nafte rău ... Dar, recidivismul este numai un fragment a ri i-
na'ltaţii, a cărui expl'icaţie etiologică nu poate fi alta decît cea
dată fenomenului criminalităţii în ansamblu, în condiţiile lu-
mii capitaliste : esenta si cauzalitatea socială a recidivismului
sînt structura1'e, prind ial identice cu esenţa şi cauzalitatea
~ocia a a elimina 1,ta .Ii m ansam lu,_ în con ex u s1s emu ui
social global al capitalismului. Procesul "stigmatizării" unui
co rtament urna ·· · · (şi, mai cu seamă ,
exeautarea unei sancţiuni penale) · condiţiile mecanismu·l ui
de control socia'l al societăţii c · aliste - un proces neîndoiel-
nic real - generează şi face decît s· contra-
di,otii mult mai adînci de ·uct ră ul
soc{a capita 1st şi care, ele, explică, în ulti111.ă analiză„ aR_ariţia
reddi·v ismului : condiţiile social-economi•ce din orîn:duirea capi-
a'listă nu numai .că preexistă şi sînit contemporane procesului
de „etichetare", dar ele dăinuie (dacă nu chiar se amplifică)
şi dcupă prima condamnare. De aceea, exe,c erbînd rolul şi sem-
nificaţia ,stil atizări.'i." în etialo ia recidivmmulm 1deolo Ji
de onen are interactionistă din criminologia occiidentală con-
temporană încearică să abso v • · ate sodetatea ·
listă de ori,c ras un ere e tr
ferind o atare răspurndere pe umerii însăşi a persoanelor „s 1g-
matiza,t e", a reci:diviştilor, care, în mod vădit, nu sînt singurele
persoane ca•r e au creat şi întreţinut climatul social ahenant pe
fondul căruia se zămisleşte criminalitatea de-a lungul şi de-a
latul lumii oocidenitale ... In definitiv, celor ce recidivează în
statele de pe oricare din meridianele lumii occidentale li se pot
imputa multe llliCruri, dar a le imputa recidiva sugerînd că au
avut libertatea să-şi aleagă epoca şi climatul social - cum fac
25!n acest sens, MI-LAN MILUTINOVICI - Tendinţe ele bază în
criminologia contemporană", op. cit., p. 15; a se vedea, în acelaşi sens,
RODICA MIHAELA STANOIU - Confmntări de idei în criminologia
occidentală contemporană, în Studii şi cercetări juridice, nr. 2 ,1981,
p. 173. '
191
reprezentanţii crimiino'logiei de orientare interacţionistă - este,
în multe privinţe, e imputaiţie exagerată deoarece, în condi-
ţii:Ie sistemuliui social capital.ist funldat pe relaţii antagonice
în care negarea irudi·v idului izvorăşte din toate artkulaţiile
acestui sistem, Hbertatea este doar o aspiraţie, un deziderat 26 .
5.3.3. ln loc de concluzii. Eforturile teoreticienilor occiden-
tali de orientare interaicţionistă de a căuta şi propune soluţii
pentru a ameliora criminalitatea sînt, pînă la urmă, meritorii,
demne de stimă ; în explicarea etiologiei criminalităţii teoriile
occidentale ocolesc însă cu ri 'ă ra orturile crimin · ~
stffuc ura socie a ii in r it cu el ·matul social Lie-
nq, 1 e eriorat al socig,tăţi,i capitalului. cu multiple alte manifes-
tări ale alienării sociale - deosebit de energice la ora actuală
- 1zvonte din criza generală de sistem a capitalismului.
In rea'litate, crima şi criminalitatea tradiuc tentativa des-
perată a i!}.ldividului de a doEîndi o identitate car "i ,este refu-
zăfa pe caile normale într-o societate zămislită de rofit s· în-
temeia a e rofit tra uc cu alte cuvinte criza de ersona-
h a m contextul ca italismului monopolist de stat în
oare mstrăinarea este un fenomen genera care se pro-
pa,gă de la structura şi funcţionalitatea alienată a sistemului
social la individ ; crima şi criminalitatea sînt ipostaze dure-
roase şi dramatice ale alienării sociale a unor inillviduahtâţi ce
nu pot trece peste handicapul lor generat, în ultimă instanţă,
esenţa de struotUl'a şi contradicţiile un.ei societăţi indli..vtd-ua-
liste, egoiste, standardizate, cu permanentă ofensivă pentru cîş
tig, cu iniţiativa privată profita:bilă producţiei şi supraconsu-
mului - acfrcă a unei societăţi care este, totuşi, un „gropar al
individual.i.tii.ţj.j, 21.
26 ln acest sens, DUMITRU LEPADATU - Aspecte ale unei so~-

tăţi „ciudate", Editura politică, Bucureşti, 1983' p. 131.
DUMITRU GHIŞE - Dimensiuni umane, Editura Eminescu,
27
Bucureşti,
1979, p. 31 ; a se vedea, în acelaşi sens, DUMITRU LEPA-
DATU - Aspecte ale unei societăţi ciudate, op. cit., p. 128.
192
Partea a III-a
Criminalitatea În
R. S. România
13 - Criminologie
CAPITOLUL I
SINTEZE CU PRIVIRE LA STAREA, STRUCTURA
·ŞI DINAMICA CRIMINALITAŢII lN R. S. ROMÂNIA
SECTIUNEil I
Trţndul şi oscilaţiile criminalităţii- concei,t

şi semnificaţie ~ f<_J IZ
1.1. Consideraţii preliminare. Criminalitatea în societatea

socialistă românească - ,un fenomen .real, periferic .şi dureros.
1.1.1. Magistrala progresului socialist neîntrerupt al patriei
noastre, deşi implică momente şi fenomene contradictorii - şi
men.ţinerea criminalităţii este un atare fenomen so-cio-uman -
evidenţiază cu pregnanţă deschiderile spre perfecţionare exis-
tente în planurile esenţiale. ·1
Pe magistrala progresului societăţii socialiste româneşti,
crimipabiWtea înţeleasă ca ansamblul comportamentelor an-
tiso'Ciale săvînşite (în sensul art. 144 c. penal) într-o unitate de
timp în cadrul orînduirii noastre - r~rezintă un fenomen
se-c undar marginal, în ra ort cu existenţa socialist" din socie-
atea românească. In principiu, demersul explicativ al menţi
nerii încă al criminalităţii în societatea socialistă româneas'Că,
trebuie făC'Ut prin prisma unui determin'ism social-uman multi-
1 In acest se.ns, ALEXANDRU VALENTIN, CALINA MARE, ION

IRIMIE, MIRCEA FLONTA, Materialism dialectic, Editura didactică
şi pedagogică, Bucureştii, 1982, p. 213.
195
plu, din o.ptica unor complexe şi ;ultiple dependen e soc· -
· .ciGe individuale, in_t-erinlcl-ividua1e şii colecti e, ded, din ori-~
zont . · teraP..ţi.unii naturii con radirctorii a _pr resului sooia-
Jist al existenţei socia~e şi al conştiinţei sociale pe de o parte,
cu cea mai amncă diversitate a naturii contradictorii a fiinţei
umane, pe de altă parte.
I
1.1.2. Criminalitat,ea reprezintă un erooes
socia,l periferic
de inadaptare a µnor indivizi - cu o coÎ'i'ştiînţă civică retro-
gradă - la climatul social-moral esen ial sănăt · tăţii
noastre socialiste ; prin urmare, crimina 1tatea nru este un pro-
dus al social1smulrui, ci o manifestare dureroasă a vechiului:
rădăcinile sociaQe cele mai profunde ale criminalităţii provin
din vechea orînduire oa,pi,talistă; ele dălinuie, supravieţJuiesc în
conştiinţa socială în s1.ocietatea socialistă în virtutea unor legi
proprii de constituire şi de evoluţie fiinldică, nu trebuie să ui-
1( tăm, con tiinta oamenilor re ten<linta de a oglindi cu întîrzi-
erui,_parţiaj transformările petrecute în existenta socială
obiectivă 2, de a întreţine şi peripetru:a şi elemente care re'fle'ctă
trăsăturile vechii existenţe sociale ; nu trebuie să uităm că
„o_ serie de moravurj provenind din vechea orjnduiw şocială
continuă să se manifeste şi să iru1uenteze pe unii oamen.i, că,
. d'in păicate, mai sînt cetăţeni care nesocotesc legile şi normele
de convieţuiire socială." 3_
In adevăr, cli_matuJ social şi vechea existenţă social~, con-
struite în jurul proprietăţii private, au generat, au cultivat şi
a~ întreţinut şi mentalităţi de parazitism, de necinste, de co-
rupţie etc., au lăsat urme adînd în inimiil e şi simţirea oameni-
lor, care nu pot dispare spontan şi dintr-odată ; pe de altă parte,
în însăşi economia, viaţa socială şi, îndeosebi, în sfera culturii,
educaţiei şi conştiinţei sociale din societatea perioadei de tre-
cere de la capitalism la comunism, intervenind - pe terenul
2 A se vedea, în acest sens, ION TUDOSESCU, MIHAI FLOREA,
CORNEL POP A (red.) - Materialism dia,lectic şi istoric, Editura didac-

tică şi pedagog,ică, Bucur~ti, 1976, p. 334.
3 NJ.COLAE .CEAUŞESCU, Expuneire cu privire ,la stadiul actual
al edificării socia,lismului în ţara noastră, Ia problemele teoretice, ideo-
logice şi activitatea politică, educativă a partidului, Editura politică,
Bu-cureşti, 1982, p. 36.

legii obiective a luptei între vechi şi nou - o serie de contradic-
ţii, efectele acestor contradic ii n ice sînt uneori rec~-
tate e ormat e une e e emente stăpînite de mentalităti retro-
grade, @prejurare care înîfretme premi e e subiective âI'es,ri-
minaliltătii. Ceva mali muil.t, menţinerea oriminali:tăţii în societat.ea
saci1alis,tă românească este infliuen;ţată şi de oocentiuiarea crizei
economice mondiale a capitalismului ca .şi de 'Contexfurcteose6it
<Îe complex al vieţii internaţionale aiotuale - situaţii care
obiectiv, întreţin de asemenea premisele subiective ale crimi~
nalităţii, într:uicît OO!llŞtiinţJa unoir membri ddn socie'batea noas-
trt nu este impenetrabila J..IUluentelor no'Cive venite din arara
hotarelor patriei şi, apoi - c1h1 vreme există imperialismul -
,,din stramatate se desfă oară si se vor mai desfăşura si în vi-
itor, acţiuni oştile orînduirji naaştre socialiste, cuceririlor re-
vdluţionare ale poporului român""·
Dar asupra problemelm cauzalităţii criminalităţii vom re-
veni. Pentru moment, trebuie să observăm că, s.Qdetatea socia-
listă este vital interesată în revenire i combaterea crimina-
lităţii în rudt acest fenomen ni se înfăţişează ca iin rag-
mentul cel mai nociv din sfera Wdtuliui jurildic de vreme ce
produce anual, încă, consecinţe social-economice şi umane
considerabile · re 'Uldicii de ordinul milioane-lor de lei avuţiei
naţionale, pro!)Tietăţii sociale sooialisite, ~rtfe a zeci şi Slll!te de
vieţi omenesti inocente,,daune dreptului de proprietate perso-
nală şi altor dreptufi subiective ale cetăţenilor, ca să nu mai
vorbim detprejudiciile de ordin moral produse climatulu· s -
cial-civic sănătos, de muncă, disciplină şi de legalitate, care
caracterizează societatea noastră sodalistă.
Conştiente de amploarea şi gravitatea consecinţelor crimi-

nalităţii, organele de ordine interioară 1 de procuratură şi jus-
tiţie româneşti, sub conducerea or,ganizaţiilor de partid, exercită
un control rmanent asupra criminalitătii, ţin în frîu proble-
mele criminalităţii ; ele întreprind cu pasiune, cu luciditate, cu
4 GEORGE HOMOŞTEAN, Traducerea în viaţă a hdtărîrUor Con-
gresului al XII-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, a indica-
ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, cu
privire la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a ·ordinii şi
liniştii publice - în „Revista română de drept" nr. 2/1983, p. 11.
197
inteligenţă, cu fermitatel.D!_spirit de răspundere partinică mă
suri şi acţiuni împotriva oricăror încălcări ale legalităţii socia-
liste. a oricăror manifestă1i susceptibile să lovească în intere-
sele cetăţenilor, ale societăţii, ale ordinei şi liniştii publice, si-
tuîml pe primul plan activitatea de prevenire a crh;ninalităţii.
Controlul criminalitătii._Q,oera de prevenire şi combatere a aces-
teia este nemijlocit 1 ată de cu oa terea tiintifică pei·-
manen a a pro lemelor acesuui ·enomen social care, imp 1cmd
sfera umanului este extrem de surprinzător şi conţine mult~
imponderabile. Una din premisele muncii de prevenire şi corn-(
haite.re a arimirnali,tăţii desfă;ş·urate de organele de ordine in-
terioară, de procuratură şi justiţie, de celelalte organe de stat,
sub conducerea organizaţiilor de partid - în strînsă conlucrare !
cu mas·e le, o constituie cunoaşterea stării. structurii şi eyolutiq,
criminalităţi~ 5
•
1.2. O iectivele măsurării statistice a stării si

evolutiei criminalitatii. ste neîndoielnic că, 11entru a cunoaşte
m"imu în cm-e se înfătisează criminalitatea - starea - la un
moment dat, pentru a ex lica corn oziha - structura - si
interrelaţiile diverse or grupe sau categorii componen e ale cri-
n:iinalităyii ca fenomen ~ocia-1~ ~ntru a identifica :'olumul, mă- .
nm-ta, ntmul, formele ş1, miai a es, evoluţia acestm fenomen -
la nivel macrosocial, la scara întregii soc1etaţi - de la o etapă
istorică la alta, este necesar să facem mai întîi '}J2;1 la st~tis-
tic~. Anal;kq;jstat1st,Jă a seriilor dinamice cronologice ale cnmi-
n,a•1tat11 fi . i@fidZ a, în anii care au trecut de la victoria revo-
luţiei de eliberare naţională şi socială antiimperialistă şi anti-
fascistă din Aiugust 1944, îşi propune tdouă obieg;ive, şi a11JUIDe:
e de o parte, să determine si să examinez funda-X
mentală · ă-=- a evoluţiei criminalităţii; pe de altă
pairte, să stalbileas,că şi să caraicterize-z,e ·ue sez.oniere şi I
incidentele ale acestui ferl'Omen. nmmo og1a este chemată să
dezvăllliÎ.e caiuzele care au dert:enruinat şi condiţiile cal'e •a u între-
ţinut atît direcţia fundamentală de evoluţie descrescîndă cît şi,
mai ales, sursele sociale ale oscilaţiilor sezoniere ale crimi-
nali tă ţii.
:; GEORGE HOMOŞTEAN, T·raducer ea în viaţă ... , op. cit., p. 10.
198
1.3. Conceputul de „trend al criminalităţii". Potri vit ex-
presiei act"optate pe.plan internaţional, a calcula tren 1 ·
fen omen înseamnă a tab· · tendi1 t fundamenta es entială
a evo· utiej fenomenului pe a rlmată roedi·e şa;q mai lqp,gă de
fi"'"mip, prin efectuarea unor ajustări sau neteziri a seriilor sta-
Listi ce croJ11ol1ogke după anumit:€ metode sau procedee : metoda
de ajustare grafică, metoda mediei mobile, metoda celor mai
mici patrate, metoda spectrală etc ; trş;ndul 5trimina')itătii poate
fi definit, prin urmare, ca o f8iW@Ste s0d"fi1C2 a liniei sau di- }
recţiei undamentale de miscare a crimina ită i" ob inută rin
aj s re sau cu alte cuvinte un mi ·zac de ex r · · · ă
a c.inamicii medii a criminalităţii - o mărime medie dinamică
care se înfăţişează grafic fie ca o linie ascendentă sau descen-
dentă, fie ca o curbă exponenţială, parabolică sau hiperbolică
ori chiar ca o orizontală.
Trendul criminauităţii reflectă în ultimă instanţă, , inter-
actiurn~a dialecti,că dintre r1mmalitate i roce ocial-eco-
nom1ce carre se pe rec m perimetrul existenţei şi conştiinţei
sociale din societatea socialistă ; linia de tendinţă de§crescîndă
a criminalitătii în societatea socraîistă romfuÎeaşcâ ca ş1 - m
uitimii ani - reducerea miroărnJqi Ja uneJe geumi de iofr.ar-
ţiun i sînt în adevăr i te în ultimă i tantă în mod
e senţia de,_ dezvoltarea puternică a industriei, de progresul
industriei în toate judeţele şi, pe această bază, de profundele
transformări revoluţionare din structura socială a ţării, de
asigmarea creşterii 'c ontinue a bunăstării materiale şi spirituale
a întregului popor. Re-laiti între rocesele revolutionare din
economie, din viaţa socială socialistă şi din fizionomia moral
cetăţen e ască a oameini1or, pe de o pamte, şi direcţi1a fundamen-
tală de evolutie a criminalitătii tendinţa de' treptată scădere),
de altă par.te, este o re1aţie, în ultimă analiză, cauzală.
Oscilaţiile criminalităţii, de-a lungul trendului cu tendinţă
ele descreştere , cu alte cuvinte, fluctuatiile alea1;Q,r·i ale crimi-
nalită ţii, mai precis, creşterea vremelnică a numărului unor
grupe de infracţiuni , fie la nivel macrosocial fie la nivelul unor
un ităţi i dminis trativ-teritoria:e - un proces real şi posibil
G GEORGE HOMOŞTEAN, Traducerea în viaţă ... , op. c"it., p. 11.
199
ş1 m viitor - reflectă disfuncţii ale proceselor de integrare
socială, de socializare, de cultură şi educaţie etc., deci, au iz-
voare întîmplătoare care nu caracterizează în mod necesar sis-
temul social integral, dar care trebuie să fie analizate concret,
în fiecare situaţie. În definitiv ce sînt oscilaţiile criminalităţii?
1.4. Conce tul de osc-ila ii ale criminalită ii". · Evolutia cri-
minaHtătii es1 , r numai a cnmma 1 a ,ii es-coperite de or-
ganele ordine interioară), aidoma evoluţiei ori,cărui feno-
men, reflectă stat'istic i sub forma oscila ·nor f,l uctuati· or)
sezioniere de eriod1JC1 ate scurtă i a oscilatiilor incident e
(ocaziona e , e-a 1ungiul ttendului, variaţii ce se exprimă în
coefi.c1enţ1 ce se ca'.Lculeaza he prm metoda rapoartelor 1a me-
dia generală, fie prin metoda rapoartelor la tenldinţă 7 ; ~ -
ţiile criminalitătii sînt, într-un cuvînt, luctuaţii sezoniere şi
aleator· · - de ere tere de " ldă - exprimate în coe icumţi ce
) sint wlculaţi dnpă met e s,tatistice. aţiile sezonrieo:e ş1 in-
1) cidie[))tâie ale criminalităţii, a căror in,teracţilliile dă expres.ie dia-
lecticii 51P€'Cifice rap.oritului dinitre necesar şi întimplăto.r Îln. viaţa
socială, intervin oa urmare a acţiunii speoifiice a unor sursei
socio-umane .şi comportă o atentă analiză concretă - pe ni-
vele şi pe diverse .planuri - a CÎ.I'icums1Janţelor sodale şi umane
care vremelnic le întreţin.
1.5. $emnificaţia cunoaşterii trendului şi oscilaţiilor c1imi-
nalităţii pentru organizarea şi înfăptuirea operei de prevenire
~i combatere a criminalităţii.
1.5.l. Analiza rezultatelor calculelor de tendinţă, ca şi a
oscilaţiilorsezoniere şi inci'd entale a,l e criminalităţii, în mă
sura în care ele exprimă cu daritate linia tipi<că de ewluţie a
criminalităţii, mişcarea reală a acesteia, prezintă deopotrivă un
interes teoretic şi practic : elaborarea şi fundamentarea studi-
ilor de oz· în materie de criminalitate are anse să aducă
rezultate semnificative numai în măsura î
zultatele calcu inţă şi ale oscilaţiilor sezoniere şi
intîmplătoare.
7 ln acest sens, COSTACHE MOINEAGU, ION NEGURA, VEN•IA-

MIIN URSEANU, Statistica, op. cit., p. 303-306.
200
1.5.2. în mod esenţial, măsurile de politică penală - care,
în ţara noastră sînt asigurate prin acţiunea concertată a tutu-
r,or organelor de stat, a o:riganizaţiilor de masă şi ob!jteşti 8 _
şi, în primul rînd, orice modificare a legislaţiei penale şi ero-
cesual peniale se întemeiază între altele · e ile conso-
li arii 1rue1 escrescînd de tendin i a corectări• oscila iI or
V
sezonri.ere ale criminalită ii a ua ·nor sale de-a lungul tren-

dului, în fiecare etapă istJori•că de evoluţie a SO'cietăţii.
În adevăr, opel"a de elaborare, organizare şi înfăptuire a
11,!e_tei pentru p~v~irea şi cgmbaterea crimjpa)ităţii în tara
noastră funcţ10nah 7tea şi eficienţa mecanismului politicii pe-
nale u aniste, şt>iinţifice şi realiste a partidului şi statului
nostru, im Iică ca o variabilă esen ială atenta analiză a stării,
structurii i mamicii criminalitătii, aşa cum sînt e e re Iectate
în trendu şi osci aţiile crimina 1 a ,ii.
Deşi indicatorii privind lini.a de~ tendinţă şi fluc+uaţiile se-
zoniere ale criminalităţii sînt mimai indicatori cantitativi,
totuşi, dac ă sînt temeinic analizaţi, nu numai că reflectă veri-
dic realitatea fenomenului criminalităţii, ci prefigurează şi
mişcarea, evoluţia probabilă a criminalităţii, meandrele pro-
babile ale curibei criminalităţii. De aceea, studiul stării. struc-
turii şi dinamicii criminalitătii - la nivel naţional şi local -
reprezintă o remisă obli, atorie pentru elaborarea a licarea
şi per ~c ,1onarea „în ma,rş c programe or e masun e preve-
nire a criminalităţii, fiindcă prevenirea şi combaterea crimina.:.
lităţii este, dacă ne putem exprima astfel., o bătălie istorică
,,în marş".
Cercetarea criminologică întemeiată pe analiza statistică
a criminalităţii în ţara noastră este preocmoată şi tinde să dez-
vă1ue conţinutul, caurele şi condiţiile unui ailll.llIDit trend al cJ:i-
minalităţii, precum şi conţinutul, cauzele şi condiţiile oscila-
ţiilor sezoniere ale acestui fenomen social ; problemele exis-
tenţei, ale evoluţiei, ale cauzelor şi condiţiilor care fac posibilă
incă menţinerea crimina 11ităţii în societatea socialistă româ-
nească, ca şi problemele strategiei şi tacticii luptei contra cri-
minalităţii sînt probleme ce comportă, prin excelenţă, expli-
8 C. BUILAI, Concepţia Preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu pri-

vire la orientările politicii penale în Republica Socialistă România,
op. cit., p. 32.
201
caţii şi soluţii dependente de realităţile istorice, social-econo-
mice şi umane ale so cietăţii româneşti.
1.5.3. Nu e mai puţin adevărat că, P.[qhjeme]e criminali-
tăiii e meridianul române · · · · at· -
n a · e p ă, influenţele agravării crizei economice mon i-
~ capitalismului contemporan se reper,cutează şi se regă
sesc, între altele, la ora actuală, şi în menţinerea criminali-
tăţii în ţara noastră. Adăugăm că , într-o lume interdependentă
care se confruntă cu panaceul criminalităţii, România s ocialistă
este ataşată - în spiritul principiilor coexistenţei paşnice -
ideii concertării eforturilor sale de prevenire i combatere a
crimina 1 aţîi cu eforturile altor sta e, m eose i socia is e, ar
;;i cu eforturile celorlalte state ale l'Umii pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii cu consecinţe transnaţionale ; este
dis usă e de o arte et de si tehnici de re-
venire şi com atere a criminalitătii a licat:e e a.ite meridiane
ale umn sau sugera e ce organis me e ., iar pe e altă
parte, - în raport şi în limitele convenţiilor şi tratatelor inter-
naţio[llal,e în care România este parte, - să contribuie efectiv
rin iniţiative, sugestii şi măsuri practice social-economice, or-
ganiza once, ş1 e a a na ura a v nu-ea si corn a erea cri-
minahtăţii internaţionale (din care fac parte terorismul, trafi-
cul de fiinţe vii, traficul de stupefiante, traficul de monedă,
contrabanda ş.a.). Cu toate acestea, dat fiind că rădăcinile cri-
minalităţii sînt deperudente în mod esenţial şi fundamental de
realităţi-le social-istorice româneşti, pr:oblemele criminalităţii
- inclus iv cele privind starea, structura şi cursul criminali-
tăţii care ne preocupă aici - sînt în mod decisiv autohtone.
Experienţa altor state ale lumii, cu deosebire a statelor so-
cialiste, privind metodele şi procedeele tehnice de prevenire şi
comb atere a criminalităţii, întemeiate pe analize longitudinale
şi transversale ale stării, struictiurii şi dinamicii criminalităţii,
constituie totuşi un capital preţios care poate şi trebuie să fie
continuu apropiat - decelat cu luciditate, în lumina interese-
lor statale româneşti, - şi integrat programelor de preveilire
şi combatere a criminalităţii.
1.5.4. ln mod ·special trebuie să subliniem interesul si va-

loarea cunoaşterii stării, structurii şi dinamicii criminalităţii
202
pentru asi urarea eficientei mun1ci" concrete, locale din fie ~are
urn a e administra iv-ter·t ·· - individualizare corectă o
măsur·z r ·· inc usiv
şi mai ales de individualizare a pedepselor şi sancţiunilor edu-
cative a,plica,t e ce or vinovaţi de săvîrşirea de infracţiuni. în
temeiul legii penale (art. 62 şi 72 c. penal) orice pedeapsă ca
şi orice sancţiune sau măsură educativă trebuie să răspundă,
între altele, nevoilor prevenirii criminalităţii, apărării cu fer-
mitate a cuceririlor revoluţionare ale poporului. .fuia fiind,
·ocesul individualizare sancţiunilor de dre t enal în-
corporează informatii i ·e lec - o anumită oz1tie a or anelor
de us 1 ie şi în raport "Sttfrea, structura şi dinamica cnmi-
1 a i a ii con 1, era e a momen 1:lul ap 1car11 pe' e,pse1 sau masu-
rilor educative. Să adăugăm că, sanctiunea penală - chiar o
singură pedeapsă - aplicată, ipotetic, fără considerarea stării,
stmoturii şi dinamicii criminalităţii de la momentul pronun-
ţării este, neînidoie)nic, o sursă de frustratie si de stigmatizare,
deserveşte într-un ouvînt opera de înfăptuire a juc;tiţiei . Mai
mult, soluţiil€ pronunţate, prin ipoteză, în di51preţul acestui
parametru social care este starea, structura şi dinamica crimi-
nalităţii, chiar în pricinile de domeniul dreptului civil, al drep-
tului muncii, al dreptului familiei (îndeosebi în procesele de
divorţ, în care sînt implicate şi interesele minorilor) ş.a., pot
să aibă, în funcţie de ci1;cumstanţele concrete, efecte nefaste
asupra vieţii sociale fiindcă reverberaţiile unei soluţii judici-
are şi ecourile acesteia se resimt în conştiinţa socială o înde-
lungată perioadă de timp, po,t întreţine în conştiinţa labilă a
unor indivizi sentimente sau mentalităţi retrograde.
1.5.5. Operaţiunea ele informare asupra stării, structurii
şi dinamicii criminalităţii, examenul atent al datelor privind
tendinţa şi oS'cilaţiHe sez,oniere ale aces1:lui fenomen sînt mai
lesne de efectuat de către organele de ordine interioară, ele pro-
curatură şi de justiţie , ai căror lucrători au acces la datele se-
crete privind criminalitatea. Dar publicul larg în ce măsură
poate fi informat cu privire la starea, structura şi dinamica cri-
minalităţii, spre a-l putea cointeresa în a conlucra strîns cu or-
ganele de ordine interioară şi de justiţie pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii?
203
:--. Dii; rnjpcipiu. asi urarea secretului datelor rivind crimi-
n_alitafea serveşte într-o ună măsură o- era de revenire 1
com1 ai ere a a•ces u1 enomen.
~ Aşa fiiru;l, datele esenţiale privind rata, curba, osdlaţiile
criminalităţii, pot si trebuie să râminâ secrete, din consi-
derente precumpănitoare care intereseaza politica penală şi
securitatea statului ; secretul dinamicii criminalităţii constituie,
în adevăr, o armă de · apărare în mîna statului - care repre-
zintă puterea supremă în societatea noastră socialistă - , o armă
cu care surp1inde pe cei care au comis infracţiuni .şi nu au fost
încă des•coperiţi, un instrument, în mod esenţial, eficace pen-
tru modelarea strategiei şi pentru stabilirea direcţiilor con-
crete de fiecare moment ale acţiunilor de prevenire şi comba-
tere a criminalităţii. Nu e mai puţin adevărnt că·, oamenii mun-
cii . in efortu · • se asi· ură întreaga luptă ntru eve-
nirea şi combaterea crim1nalităţii au rep u sa ie intfo.rmati_Jie
tot ce n1U este obli aitorilU să rămină seareit as•Ui a oriminalităţii;
o atare m ormare menţine ş1 mo ilizeaza mora u populaţiei
la un nivel capabil să manifeste un spirit de autoprevenire şi
mai ales să afeateze o parte a ener,giilror lor opereii de înfă.p
tuiire a măsurilor de prevenire, şi oombatere a C'I'iminaUJtăţii.
Măi€s,tria organelor de stat de ordine interioaa-ă, de proooratură
şi de juSlti•ţie - deipozitare ale băncii de diate privind criminaii'ta-
tea - stă în a da satisfacţie cu măsură deopotrivă dreptului i11;a-
lienalbil al statului de a păstra secret tot ce este obH atoriu să nu
fie d1vu ga despre cr1mma 1 a e precum ş1 rep ui oamem or
muncn de a fi informaţi asupra cnminaliăţii ; conlucrarea orga-
nelor de sta,t de ordine interioară şi de justiţie cu masele popu-
lare în vederea spoririii. eficienţei activităţilo-r de prevenire şi
combatere a criminalităţii şi a oricăror încălcări ale legalităţii
socialiste - cerinţă esenţială a activităţii organelor Ministe-
ru:ui de Interne, procuraiturii şi just~ţi-ei, subliniată de secre-
tarul general al partidului în expunerea la plenara lăr,gită a
C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982 9 trece neîllidoielnic şi prin-
tr-11.m proces de lucidă informare redprocă, pentru că oamenii
muncii sînt detectorii cei mai sensibHi ai surselor sociale şi
u NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire la stadiul actual al
ediflcării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideolo-
gice şi activitat-ea politică, educativă a partidului, Editura politică,
204
individuale ale criminalităţii şi ei învaţă cu mul,t mai temeinic
lecţiaprevenirii şi combaterii criminalităţii, dacă ştiu alfabetul
dimensiunilor rea'l e contemporane ale criminalităţii.
SECŢIUNEA A II-A
Sinteze ou privire la tendinţa esenţială şi oscilaţiile sezoniere

şi incidentale ale criminalităţii din ţara noastră
~Tendinm legică dfustrinqere la sfer~i de wavifestare .şi.

d.,e îngustar _ azei sociale 19: criminalităţii
2.1.1. Spre deosebire de societatea capitalistă - unde cri-
minalitatea ounqaşţe o wi~.cace ciclică, PD trend cu o linie as-
cendentă, de o amplitudine constantă, crescă,toare î:1 timp, ca
o consecrnţă în ultimă analiză a sistemului social integral, as-
.ruţirii conrtradicţiilor oaipitalismului monopolist de stat, a1ocen-
tuării crizei economice mondiale şi, drept urmare, a crizei po-
litice, social-morale a societăţii capitaliste - în tara noastră,
odată cu actul istoric de la 23 August 1944, a fost inaugurată o
peritoadă istorică în ca1'e criminalitatea, ca şi alte încăkări ale
legii se cara-cterizează printr-o t~_ndintă esenţială de scădere
trepta,tă, de reoul 11 0.
4
2.1.2. Linia de tezyfin@ decisi.11 cqbqrîtoare a criwinalitătii.

care apare7n mo.d pregnant în seriile dinamirce cronologice de
date statistice, r.eprezintă o rnfJectare a prqcesu]ui oeîntrempt al
progresului so·c ialist al patriei, al făuririi civHizaţiei socialiste
- o manifestare a realizărilior epocale pe care poporul român
le-a obţinut, sub conducerea Partidului Comunist Român, în
dezvoltarea generală a ţării, în anii revoluţiei şi construcţiei
socialiste. Aşa aum a sublinia.t secre•t arul general al partidului
în magistrala expunere la plenara lărgită a Comitetului Cen-
tral al Pa:rtidrulrui Comunist Român din 1-2 Îlt.mie 19612,
revoluţia de eliJberare saciială şi naţiorutlă, ain.tifascisită şi
antidmjperialistă a deschis oalea înfăptuirii :riewluiţiei de-
mocratice, a revol1Uţiei socialiste şi trecerii la oonstroaţia
° C. BULAJ, Premise, op. cit., p. 388 şi urm.

1
205
socialismului, a asigurat condiţiile
necesar,e marilo,r trians-
formări Revolru.tia de ,e]:iberriare sqci,a•)ă
rev:olu:ţioI}Jare 11.
şi n:aţională, antifascistă şi · antid.mperialis,tă a in,aug'l.lJliat
premisele obiective şi a crea,t condiţiile " • ·ocesul i
r;/,e nihilare a cauz i ·
la vechea orînduire. Intr-o perioadă istorică
scurta, consecutivă
înfăptuirii actului istoric de la 23 August 1944, în care Româ-
nia a . parcurs mai mul.te etape istorice şi a trecut la făurirea
S'O'cietăţii so'Cialis,t e multilateral .dezvoltate s-au petrecut uriaşe
transformări revoluţionare, structurale în vi,aţa materială şi
spirituală a societăţii româneş i, ca şi m psînologia şi" fiziîjnomia
morală a oamenilor, în con~tiinţa juridică a membrilor socie-
tăţii.
Orincluirea socialistă din ţara noas,tră a asigurat şi perfec-
ţionează continuu cadrul obiectiv al înfăptuirii .procesului ani-
hilării, într-Q.ln interval istoric scunt, a oauzelor şi condiţiilor
economico-sociale ale criminalităţii, moştenite de la regimul
burghezo-moşieresc ; orînduirea socialistă ,a creat, de asemenea,
condiţiile metamorfozei crimma 1tătii m r-un enomen social
cronic, de o amplitudine constantă, intrinsec şi legic determi-
nat, în ultimă instanţ[i, de structura economică şi climatul so-
cia,I din România burghezo-moşierească, într-Q.ln tenomen so-
da eriferic care cimaaş,te un volum şi o rată medie aflate
într-un p2:,oces legic de treptată descreştere 12 ; brind.uirea socra-
lista a creat ş1 consolkteaza, totodată, premisele obiective ale
procesului de ,red:ucer"Lţrgptqtă a baze; sociale g crimiyaliţiitii.
2.1.3. Deopotrivă procesul anihilării cauzelor şi condiţiilor
crimina:li.tăţii - reflectat, în expresie statistică, într-o tendinţă
esenţialmente descrescîndă a nivelului şi ratei medii anuale a
~riminalităţii - ca şi procesul de cecb.1cere treptată a bazei
:,Ociale a crimina:lHăţii s-au petreout în ţara noastră într-o
epocă de mari transformări revoluţionare, în condiţii:e în care
11 NICOLAE CEAUŞESCU - Ex punere cu privire .la stadiul actual,

al edificării socia.zismului în ţara noastră, la problemele teoretice, idea-
Logice şi activitatea politică , educativă a partidului, Editura' politică,
Bucureşti", 1'982, p. 17.
11
In acest sens, C. BULA! - V. I. Lenin despre fenomenul crimina-
lităţii şi despre politica pena,lă a statului socialist - în „Revista română
de d,reipt" nor. 5}1970, p. 57; in acelaşi sens, a se vedea, ŞTEFAN DANEŞ,
Contribuţii la studiul ,politicii penale a R. S. România - în „Revista
română de drept", nr. -1/1983 p. ·6.
206
_ astfel cum a rem;irNit secretarul general al partidului, tova-
răşul Nicolae Ceauşescu, în magistrala expunere de la începu-
tuil lunii irunie 1982 - ,,,aru fust lirchi<llite, penrtmu totldeaµrua. orio-
prietatea capiţaJisfă-rooşlecească asupra mijloacelor de prodm:-
ţie,-=exploatarea si asuprirea de clasă, s-a realizat o ec_Qnomie
s ocialistă umtară în industrie si a ricultură bazată e ro rie-
tatea comuna a oamemlor muncii, ca proprietate a în r,;.egului
,popor, şi_ pe pr10prietait:ea cooperatistă asup1,a mijloaicielor de
producţie , s-a asigurat înfă tuirea rinei iului socialist de re-
partiţie a pro us Ul social şi venitului naţional în conformi-
tate· cu prineiipiile eticii şi echirt:ăţii noii orîndruiri" 13 .
2.1.4. ln condiţiile rea,lităţilor române.şti , nici depresiunea
treptată a criminaliităţii, ni·ci reducerea treptată a bazei sociale
a criminalităţii nu ar fi fost posibHe fără dezV'oltarea puternică
a industriei socialiste, fără amplasarea forţelor de producţie şi
pro resul industriei în toate ·ude ele · acesta consti · c o-
ru esen ia , ecisiv, care de erminînd ro r sel înfă tuit ·n
fă.unT a ş1 ez o area con. tiintei so.ciailis-te el r, victoria
so'Cialismului, trecerea a e 1·1carea soc1etaţii s-ocialiste multi-
lateral dezvoltate, a asigurat, totodată, şi procesul legic al ani-
hil_ării cauzelor şi c6ndiţiHor crimina,lităţii, proces marcat sem-
nif:iicativ prin descreş_terea treptat& a criminalităţii şi îngusta-
rea bazei sale sociale.
2.1.5. în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al par-
tidului - cea mai , fertilă în înfăiptuiri din istoria paltriei, de
cîrud la conducerea ,partidului şi statului nostru se af.lă tovară
şul Nicolae Ceauşescu - realizîndu-se o dezvol.tare puternică
a forţelor de producţie, a bazei tehnico-materiale a societăţii,
prin eforturile susţinute ale întregului .popor s-au creat con-
diţiile materiale şi sipirituale a•le înfăptuirii unei stra.tegii rea-
liste şi ştiinţ)ifice şi a 'Uilei practici dinamice şi suple, calitativ
superioare, de prevenire şi ,c ombatere a criminali.tăţii. Ca rezul-
1lat al înfăipbuirii Programu.Lui de dezvoltare eocmomi~o-socială
a ţării , al aplicării consecvente a strategiei generale a edificării
socialismului în ţara noastră, a căr,ui esenţă o constituie ,con-
1:1 NICOLAE CEAUŞESCU Expunere cu privire la stadiul actual al

edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideolo-
gice şi activitatea politică, educativă a partidului, Editura politică,
Bucureşti, 1982, p . 18.
207
ceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, în ultimii
18 ani ÎIJ ţara noastră trendul crimina11tăţii reflectă o ooti,!_ură
semm•~1cafava, astfel ca VIOlumul ntmul s1 bâz sociala a cri-
mm , a. 1 ·e no a în ansam' lu - esigur nu într-o formă
mecamca şi lmeara - y,n prq_ces legic ele sensibilă reduk-ere.
1,n,tr-adevăr, potrivit oalicu1elor statisUce, valJOarea imlicehri de
criminalHate - expresia statistică a numărului de condamnaţi
definitiv raportat la 100000 d~ locuitori - a scăzut în anul
1980 la aproape jumătate faţă de 1965 14, ,c eea ce situează Româ-
nia priin,tre ţările cu cel mai redus indi.ce de criminalitate din
Eul10IJ)a.
2.2. Sinteze privind volumul şi frecvenţa criminalităţii, pe
categorii de infracţiuni de drept comun.
2.:u. lu 11lţimij ani - pe fondul cresterii nivelului de c_pn-
ştiin ă si res onsabilitate al cetă enilor pe de o parte, şi al spo-
ririi acţiuniilor .şi măsurilor preventive • treprinse de organele
de stat, îin strînsă conil'U'crare cu masele · '.t ul
unor cate orii de in ractiun · - ed ..,Este ca2Jul, spre pildă, al
unor grupe m categona e m c ,mm de indisciplină socială,
cum sînt infr.actiuni c;gntra autoritătJt (ultrajul, ofensa adusă
autorităţii, uzunparea de calităţi oficiale, ruperea de sigilii şi
altele), infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe căile terat:e
săvîrşite de personalul muncitor al căilor ferate (cu deosebire
ce1e prevăzute în art. 273-276 'C.p.) ş.a.
Cu toate acestea, volumul criminalităţii este îrucă, din pă
cate, mare, mai ales avînd în vedere exigenţele orînduirii noas-
tre socialiste.
2.2.2. Ana'liza stării şi dinamicii criminalităţii la ora actuală
pun~ în lu~ină ~e".'ărul c~ ¼fracţiunile cu consecinţe patr~~
momale, mai pre:c1s, 1rufr-acţrnmle ce produc pagube propnetaţn
sociale socialiste şi .proprietăţii pensonale, indiferent de sedi'Ul
lor de incriminare şi sancţionare, au ponderea cea mai mare
şi ritmul de evoluţie cel mai ridkat în cadrul oompoziţiei şi
dinamidi criminalităţiii ; infracţi.unile contra pern,o anei nu dep_ă
şesc un sfert din vo}umul general al crimipaJităţU., i.ar în cazul
14 In acest sens, JUSTIN IONESCU, GHEORGHE RĂDULESCU,

ERACLE TRESTIANU - Unele concluzii cu privire la dinamica feno·
menului infracţional în Republica Socialistă România, op. cit., p_. 462.
208
masei faptelor penale săvîrşite
oontra persoanei, igfracţjppjle
ţiunile
de lovire, vătămare cor-
ş.a.) detin locul itor
în raport cu infractiunile e v10 cu co ra'Ve
(omor, omor ca 1 icat, omor deosebit de grav, loviri sau vătă
mări cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, pruncudderea
şi altele) ; în fine, onderea
c:_ea mai mic!.,_ cu m ca- r aces e1 ca egor11 cnmino o-
gice de infracţiuni faptele ~enale 1 cum sînt specula (inclusiv cu
obi€Cte de prn,venienţă strai · · ·· de plată
străine, traficul de metale retioase,
con ra ani a şi altele, asem să aibă
o o tiunile cla-
s e şi cea mai
veche m m e etmc1n e unor imţe umane pe dt de fragile pe
atît de moralmente decăzute.
2.3. Oscilaţii sezoniere si incidentale ale criminalitătii.
2.3.1. Trebuie să adăugăm că, rata dieooresicîm:lă a criminali,tă
ţii la nivel maarosocial niu a excliUS aniumlÎlte abate.ii şi nu eXJclude
în viitorul pos·i1bi,l chiar oscilaţii de creştere a unor categorii,
grupe (subgrupe) ale criminalităţii, la scara unor anumite uni-
tăţi administrativ-teritoriale. Ln adevăr, potrivi,t es,timărilor
statistice, indicele de criminalitate s-a mentinut la un · ·
c icat în ultimii ani în · etele Constanta Galati, Har hita,
e e mţi, Sibiu, T1mis şi municipiul Bucure~ 11 prezentîn<l o
flucttfui:ie sez";nieră s"Faleatorie de creştere în alte judeţe, şi <
:m ume: Bis~triţa-Năsăurl, Brăila, Bra,sov, Cluj, Dîmboviţa, laşij
şi Satu-Mare.
2.3.2. Oscilatiile sezoniere şi aleatorii ale criminalităţii, deşi
nu infirmă, întru nimk, direcţia fundamentală descrescîndă a
acestui fenomen la scara întregii societăţi, i1llJlJică, totuşi,, ana-
liza permanentă a surselor socio-umane care au influenţat esen-
ţiâî atare fluotuatii, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-t2-
ritoriale, decelarea repercursiunilor surselor socio-umane asu-
pra schimbărilor în structura şi dinamica criminalităţii, în ve-
derea restrirugerii şi anihilării influenţelor nocive ale fiecărei
surse socio-umane asupra nivelului şi tendinţei pe plan terito-
209
14 - Criminologie
rial a criminalităţii. Teoria indicilor 15 este, credem, de un real
fo1os în măsurarea statistică a influenţelor pe care diverse surse
socio-umane - care au acţionat în plan teritorial - au exerci-
tat-o asupra indicelui de criminalitate, precum şi în determi-
narea priorităţilor în munica concretă de neutralizare şi anihi-
lare a surselor suscepti.Jbile să întreţină fluctuaţii de creştere,
chiar sezonieră ,a indict!lui de criminalitate la nivelul unor
1
unităţi administrativ-teritoriale ...
e tere a crimina,l i tăti · ul

trendului cu o ten inţa, re etam esenti mente
reprezintă e iscontinuitat 1 1 e-
sare, mc1 1mpos1• 1 e. re me sa a· augăm că oscilaţiile sezo-
ni~re şi aleatorii ale criminalităţii nu sînt nici lineare, nici uni-
dimensionale : ele variază e cate rii r e sub ru e de in-
fraeţiuni , preculJ:n şi pe ca egorii de infractori (în funcţie ~ e
vîrstă, sex etc.) ; acest proces- smuos al evoluţiei oscilaţiilor
criminalităţii se regăseşte în grade şi nivele diferite deopotrivă
la scara întregii societăţi şi în fiecare unitate administrativ-
teritorială, unde prezintă o coloratură „locală".
De bună seamă, analiza şi acţiunile de contracarare a osici-
laţiilor sezoniere -7i aleatorii de creştere a criminalităţii la unele
categorii sau grupe de infracţiuni în cadrul unor anumite uni-
tăţi administrativ-teritoriale, trebuie să se facă diferenţiat.
2.3.3. În principiu, e licaţia ori inii fluctuaţiilor vremel-
nice şi aleatorii de eres ere a cnmma 1 a 11 e me căuta ă în
Îi
om în ata;a Jf½__ în om fiindcă premisa undamen a a a osci-
r!ffiior de cre{ere a cnmina 1 aţu o constituie gradul scazut
de sociafizare trăsăturile ne :ative siho-s ciale caracteriale lfi
ale unor indivizi, ş mt fiind că e armările psiho-morale (con-
cepţiile, mentaiităţile, moravurile etc. retrograde) reprezintă un
proces care se manifestă stohastic, diferit, pentru că, conşti
inţa şi voinţa conţin, prin definiţie, nivele diferite de adecvare
la realităţile socio-rcultu1iale, economice etc. ale societăţii soda-
liste ; şi în lqJata ewulzli, în curentul lumii socialiste româneşti
ele azi, dacă ne pu.ţem astfel exprima - referindu-ne la maxima
i:; A se vedea, COSTACHE MOINEAGU, ION NEGURA, VENIA-

MIN URSEANU, op. cit., p. 276 şi urm.
16
A se vedea, ŞTEFAN ZISULESCU, Caracterul, Editura didactică
ş i pedagogică, Bucureşti, 1978, p. 29; 126-143.
210
lui (beth=e) care spunea că „talentul se formează în liniste pe
cind caracterul în ourerntul urnii" - mai precis, în unele dis-
f~oţii ale proceseLor de socializare, de inte,gra:re socială şi de
control social, ale P.rgc;eşelor d,e cultură şj educatie cu deose-
bire, care între in într-un mod i1 · misele su i tive ale
oscila iilor e crestere a crirninalită "i î trucît comportă grade
di erite ce manifestare în diverse unităţi administrativ-teri-
toriale.
2.3.4. Pînă la urmă, oscilatiile sezoniere şi aleatorii de creş
ten~ a criminalităţii izyorasc din interacţiunea unor surse in-
divilduale şi sociale, interacţiune c, se află supusă legii com-
plexităţii si diversi icării crescîn r
ş1 m p ator, dintre obiectiv si subiectiv.
*Progresul social aduce, în adevăr, cu sine şi „complicarea
crescîndă a relaţiei necesar-întîmplător, obiectiv-subiectiv,
spontan--ico11Jştient, înţelegerea faptului că fiecare colectivitate
se implică în sistem, cu propria conştiinţă şi voinţă (de nivele
diferite de adecvare) constituind factori de reciprocă influen-
ţare, deci izvoare de aspecte întîmplătoare şi necesare şi de
modificare a relaţiei necesar-întîmplător, diferenţiate după
forţa de înrîurire pe care aceş•ti factod o au asuipra sistemului
social global" 1 7.
2.4. Sinteze privind distribuţia criminalităţii în raport cu si-
tuaţia participanţilpr (autori, instigatori şi complici) în sen-
sul art_. 23 şi urm., c. penal.
2.4.l. Duipă datele ,pe care le deţinem, la finele lunii decern- .
brie 1980, structura participanţilor la comiterea de infracţiuni
(autori inst1gatori şi complici), comparată cu ansamblul popu-
laţiei de aceiaşi vîrstă, (susceptibilă să atragă răspunderea pe-
nală) în ţa:ra nostră se prezintă, în procente. în feiul următor :
Total
minori I
tineri I
ad ulţi
( (1-l-17 ani) (18-20 ani) (peste 21 ani)
- Total populaţie 100 O/o 6,78 5,92 87,30

cu vîrsta suscep-
tibilă a atrage răs
pundere penală
- infractori 100 °'o 3,J3 9,26 87,31
li CALINA MARE, Materialism dialectic, op. cit., p. 213-214.
211
în consens cu analiştii şi experţii în materie de statistică
judiciară 18, trebuie să observăm că, în vreme ce grupa aidulti-
lor d este 21 ani , rezintă o ondere sensibil identică 87%)
deopatri,vă în ansarrniblrul genier1al a· im.:fraclorilor şi m an-
samblul populaţiei de vîrstă sus,ceptibilă să atragă răSlpUnderea
penală, dimpotrivă ponderea minorilor infractori 3 43%) este
ensibil mai redusă, la aproape urna a e m raport cu ansam-
b u popu a ,1e1 . e mmori care a mg vîrsta răspunderii penale.
Ce rezultă din acea:stă distribuţie .pe vîrste a criminalităţii?
Da,că privim lucrurile în faţă , dincolo de rezistenţa unor
prejudecăţi, va trebui să con1chidem că, problema prevenirii
şi combaterii crimin . · ·r a l ·z r. În contextul prin-
ci,pm · 1 prevenirii permanente a criminalităţii - o identitate
IJ!,.?Prie · ea est inse arabil le tă de · · · anenif- i
z o area cultura ă' a adu ti or ce necesită, prm e 1m,1e,
metode şi tehni1ci specifrce, 19 adică, pînă la urmă, o pedagogie
mai diversificată şi mai îndrăzneaţă decît cea a şcolii, cu alte
ouvinte, solicită partrciparea în continuare mai susţinută a şco
lii, a cadrelor didactice, a organizaţiilor de masă şi obşteşti, a
presei şi radioteleviziunii, la educaţia nonşcolară a adulţilor ...
2.4.2. Chiar da că, deocamdată, lăsăm la o parte problemele
delincvenţei juvenile, nu putem să nu remarcăm, tot în consens
cu analiştii şi eXIJ)erţii în materie de statisti'că judiciară 20 , la
gr.l:J?a de vîrstă a @nerilo] este vădită o frecvent/j relativ ii-
~kată a unor categorii de infractiuni, cum sînt infraeţiunile
contra proprietătii sociale socialiiste şi contra proprietăţii
personale şi, apoi, infr.a~ti:unile de violentă şi a1tele.
Dar şi problema delincvenţei juv,e nile î,şi are identitatea sa;
de aceea, o vom examina în alt context...
2.413. în aria probleme1or stării, structurii şi evoluţiei cri-
minalităţii există un set de probleme care ~ trebuie să-şi
piardă identitatea proprie - sînt I?._roblemele delincventei fe- f
18 JUSTIN IONESCU, GHEORGHE RADULESCU, ERACLE TRES-
TIAN.U, Unele concluzii ... , op. cit., p . 463.
19 A se ve.dea, JEAN THOMAS, Marile probLeme ale educaţiei iii
lume, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti , 1977, p . 64-84.
20 A se vedea, JUSTIN IONESCU, GHEORGHE RADULESCU,
ERA.OLE TRESTIANU, op. cit., p . 463.
..
212
mmin · ele necesită, des1,gur, o aboridare diversi icată, solici-
tm structuri onganiza orice ş1 practke de pre·v enire şi comba-
tere cfJ1.erenţiate - poate ohiair şi progrr,ame, saiu, în ori:ce caz,
preocupări diversificate în programele teritoriale de prevenire,
în funcţie de structura şi metamorfozele care se produc în ca-
drul deliu;cveutei feminine adulte, fată de delincventa juvenilă
feminină.
Mai întîi. notăm că, delincvenţa feminină a .cunos·c ut îin toţi
anii construcţiei socialiste şi cunoaşte - cu deosebire în peri-
oada inaugurată de Corugresul al IX-lea al partidului - un
p_roces de treptată scădere într un ritzn sensibil rnai accentuat
decît criminalitatea rnasculină. O atare linie de tendinţă 1şi gă
seşte expresia în fo.pfu1 că, rata medie anf\.l!ală a delin1evenţei
femininie (iruiircele delincvenţei caJlculaJt la 100000 de persoooe
de sex feminin care au împlinit vîrsta susceptibilă să atragă
răspunderea penală) s}reduş în ultimii ani la mai mult de ?:U--
mătate fa.tă de anul 19 . ·
Este cu atît mai semnificativă o atare evoluţie cu cît proce-
sul reducerii sensibile a delincvenţei feminine s-a petrecut în
ţara noastră în condiţiile în care, în ultimii 18 ani au avut
loc schimbări furudamentale şi în fizionomia moral-socială
a femeilor, acestea asumîndu-şi în număr din ce în ce
mai mare r9lurj şi ·ă!3punderi sociale din ce în ce mai
ridicate, femeile contrilbuind într-o măsură sporită la fă
uri•r ea şi întreţinJrea climatului civic general sănătos, care
caracterizează orînduirea noastră socialis-tă. In comparaţie cu
delincvenţa feminină din aiJ.te ţări, evoluţia acestui fenomen
relevă că ~ i a se situează în grupul ţărilor cu cea mai scă- _
z7ttă w@ medie anualcla,delincuentei f.emin,w,e. -,;
Cu toate acestea, în ultimii ani, în anumite unităţi adminis-
trativ-teritoriale, mai ales în municipiul Bucureşti, se ob-
servă o oscilatie de creştere a volumului delincvenţei feminine
iuvenile, în special la unele catef{orii de infractiuni, cum sînt,
spre pildă, infracţiunile contra proprietătii sociale socialiste,
prioprietăţii personale si chiar o participare sporadică dar sem-
nificativă la .comiterea în grup a unor infracţiuni de vio-
lenţă ~.a.
213
S E C Ţ I U N E A a III-a
Sinteze cu ,privire la starea, structura şi evoluţia

S 2._h delincventei juv~le.
"' ~
3.1. Consideraţii preliminare.
3.1.1. ln ţara noastră, creşterea şi educarea tineretului con-

sti,t uie o preocupare permanentă a partj<lului si statului, reflec-
tată deopotrivă în asigurarea condiţiilor materiaiJ.e şi spirituale
cît şi în perfecţionarea continuă cadrului legislativ care ga-
rantează manifestarea plenară şi înflorirea personalităţii, in-
clusiv a minorilor şi tinerilor.
În acest context se înscrie un ansamblu de măsuri cu ca- ,
racter economic şi social, cum sînt cele privind ridicarea con--.,
tinuă a niveh1lui de trai material şi cultural al celor ce mun- -
cesc, perfectionarea sistemului de învătămîut, dezvoltarea re-
ţelei medico-sanitare, extinderea instituţiilor de ocrotire socială
şi altele.
3.1.2. Legislaţia ţării noastre - expresie a umanismului so-

cialist, a democraţiei muncitoreşti, revoluţionare - reflectă
grija permanentă a partidului şi statului pentru apărarea inte-
reselor minorilor şi tinerilor. Este suficient să menţionăm că,
legea fundamentală a ţării noastre, ~pştjtutja. consacră princi-
piile ocro.tirii co ilu,lJui i oferă cad1ml le islativ · · n-
ditihe necesare de , • 'tudinilor fizice si
intelectuale ale minorilor şi tinerilor, a personalitătii acestor3.
În aplicarea acestor principii, codul familiei reglementează
cuprinzător ocrotirea părintească, obligaţia de întreţinere a mi-
norului, tuteiJ.a, înfierea şi altele.
Ocrotirea şănătăţii minorijor şi a tjnerilar. este reglementată
prin acte normative, care prevăd gratuitatea medicamentelor şi
tramamentuil în instituţiile sanitare .penrtnu copii tPînă la o anumită
vîrstă, trimiterea acestora în staţiunile balneo-climaterice, asis-
tenţa medicală a studenţilor etc.
Dreptul la învătătură este de asemenea asigurat, toţi tine-
rii - indiferent de naţionalitate - avînd acces la toate formele
de învăţămînt şi educatie organizate în ţara noastră.
214
Legislaţia mUI1Joii cupoode, de asemenea, dispoziţii speciale
cu privire la dreptul la muncă pentru cei care au împlinit yîrs.ta
de 1-! ani, dreptul la retribuire 1 la odihnă, precum şi măsurile
nece are referitoare la protecţia muncii.
Sistemul social socialist românesc, progresul socialist al pa-
triei, realizările istorice obţinute de poporul român în anii con-
stl'ucţiei socialiste, sub conducerea partidului, au determinat
formarea unui tineret viguros, angajat plenar, împreună cu în-
tregul popor, la edificarea societăţii socialiste multilateral dez-
voltate în patria noastră.
· 3.1.3. Pe fondul generail al creşterii niveLului de conştiinţă
şi de resiponsaibilitate al cetăţenilor, indusiv al tinerilor cetă-
ţeni, d · · · • - înteileasă , ansamblul fa telor }
prevăzu ena a' savirsite în sensul ar . 144 c. enal)
,, de minorii caire au răs ~ere .a · e tinerii între 16
;... - an1 - n1 se 1 a eaza ca un enomen care nu
- caracterizează profilul moral-cetăţenesc esenţialmente sănătos
al tinerei generaţii.
~Sţarea, structura si dinamica delincvenţei juvenile, la
n_,iv_el macrosocial, în ultimii ani.
3.2.1. De bună seamă că problemele delincventei juvenile
au o identitate proprie. Dacă ne referim la problemele stării,
structurii şi evoluţiei delincvenţei juvenile nu putem să nu
remarcăm că ele au înainte de te o latură comună cu feno-
menul c ··m· alitatii în ansa lu. n adevăr, ce mcvenţa JU-
yenilă fiind i · in litătii, o compommtă
cu o identitate proprie - dar numai o componentă - evolutia
sinuoasă_ a delincventei i1Uvenile, mai exact, unele oscila,ţii de
creştere, nu infirmă întru nimic linia de tendinţă esenficyji
descres~ă a criminalităţii, în ansamblul său, în ţara noastră,
deoarece acţiunea premiselor obiective şi subiective care deter-
mma în societatea socialistă românească tendinta ~ -
si,vă dfi: recul de restringere tr- eptată a sferei de manifestare ~i
de îngustare a bazei sociale a criminalitătii, înfătisează un ca-
racter legic.
În consecinţă, daică este cert ca în viitorul previzibil, SiUtb ac-
ţiunea legilor şi a realităţilor progresului socialist neîntrerupt
215
a•l existenţei sociale şi conştiinţei sociale din societatea noas-
tră, sindromul de creştere a delincvenţei juvenile înreg1s,t rat în
ultimii ani, va fi anihilat, tot aşa de sigur este că, în faţa aces-
tui sindrom, corfnJJpl delirucventei juvenile impune structwi,
practici şi interventji sgcjaJe speciale care reclamă. în conti-
nuare, eforturi preventive susţinute, deopotrivă ale organelor
de ordine internă, de p;ro,our.atJură şi justiţie dar şi a turu.rior
factorilor educativi, cu deosebire ale şcolii şi ale or anizaj;iilor
ele tineret, ale celorlalte origanizaţii de masă şi obşteşti, ale pre-
sei şi radioteleviziunii ş.a. 1n cele din urmă, problemele delinc-
venţei juvenile aparţin unui front aparte al lu tei contra crimi-
nalităţii care necesită pr.ogram speciale adecvate pentru pre-
venirea şi combaterea delincvenţei juvenile.
3.2.2. fu. UJltimii ani, srtJarea delincvenţei ,i uveni[e - oon- 'i.
siderată la mvel macrosocial, în contextul ansamblului crimi- -
nalităţii şi a masei (statistitce) de participanţi - se prezintă,
în procente, astfel : (
1 w1s I 1976 1 1911 I 1978 I 1919 I 1981
- infracţiuni înregis-
trate - total 100 O/o 100 O/o 100 °/ o 100 O/o 100 O/o 100 O/o ,
- infracţiuni la care
aiu participat minori
(14-18 ani) 4,73 4,66 3,77 6,08 2,99 4,44
- infracţiuni la care
au participat tineri
(18-26 ani) 25,14 25,90 24,80 28,58 27,82 26,22
II
- participanţi la co-
miterea de infrac-
ţiuni (total) 100 0/ o 100 O/o 100 O/o 100 O/o 100 O/o 100 O/o
- m inori (1114-18 ani) 5,03 4,63 3,68 4,84 6,50 3,43
-· tineri (18-26 ani)
din oare: 29,69 31,05 9,99 10,57 .~ 31,15 23,37
- elevi O/o 2,82 2,66 1,99 2,39 2,37 2,50
- studenţi 0; 0 0,32 0,3 0,18 0,26 0,32 0,26
Ana:iza datelor statistice reflectă o evoluţie sinuoasă a de-

iincvenţei juvenile, un proces care atrage atenţia asupra fap-
tului că, în ultimii ani, în raport de starea criminalită,ţii, asis-
216
tăm la existenta unui fenomen cu ur. indice atistic relativ
r ·, la 'IJ.Jfr · i comise de minor· men, cit ş1 a parti-
cipanţilor aparţinînd acestei grupe e vir n atare proces,
cu oscilaţii sezoniere de creştere, menţine în -actualitate sarcina
specială a int nsificării reocu ărilor t turor factorilor educa-
ţionali pe lima anihilării şi diminuării continue, pînă a eradi-
carea ooin!I)letă atît a oouzalo!I' care generează, dt şi a cirCUJITI-
stanţelor ce înlesnesc sau favorizează delincvenţa juvenilă.
3.'.([)Analiza stării structurii si dinamicii delincven eij_u-
'!)enile._.Pe gmpe de in ractiuni reflectă că, unii minori si tineri
întă manifestă o artici ar · • • • •ea
unor ap e pena e dintre care unele cu un grnd ridicat
de per:col socia'l. Avem în vedere, în primul rînd, participarea
' lor la infraictiuni comise prin violent cum sînt tîlhăriile în
- dlaiuna aVUlt1.iÎ111i personal şi a aelm o tesc, viQJ!w:ih:, ~ e
cauzatoare de moarte .şi, în bună măsură, omorurile .ş.a.
) 3.2.4. In mod special se detaşează infr.actiunile de tîlhărie,
din totalul cărora cele săvîrşite de minori re rezintă un ro- '
cent de 12 88° iar ce e O
O (total
78,310/o).
în ceea ce priveşte J;Jrocentul partici,pantilor aparţinînd ce1or
două categorii de vîrstă la săvîrşirea ti)hărjjj.Qr - din totalul '
persoanelor învinuite pentru săvîrşirea acestor infracţiuni -
la minor!i se relevă a fi de 12,490/o, iar la tineri - 57,190/o
(total 69,680/o).
Din analiza ra'Portului dintre procentul învinuiţilor şi cel
al infracţiunilor de tîlhărie, rezultă că o parte din ele au fost
săvfr.şite de grupuri de infractori (78,310/o).
69,3BO/o
O a1'tă gnupă de infracţiuni la care unii minori şi tineri au
o\aV1UJt şi au încă o parti1cipare activă o constituie ~ ':/-,
:/~ 9,510/o ponderea infractiunilor comise de mlnori şi ~ /o
a celor o · de tineri (total - 70,490/o). O atare situaţie este
reflectată şi de :erocentul participanţilor în totalul persoa- :,.
nelor învinuite: respectiv 11,160/o minori şi 61,110/o tineri (to-
tal ~ /o). Să adăugăm că grupa infracţiunilor de loviri şi
~ vătămări cauzatoare de moact,e ocupă„ de .aseme_nea, n. ~:m~~
mare în categoria infrar;1i11ni]or cu (lrad d€ perwol social nd1-
217
'e/ cat comise de mino11i şi mai ales de tineri 8..fil3.Uo-=.. comise de
/, minori şi 57 1080/o comise de tineri (66,06¾), iar în ceea ce_pri-
,/ veşte procentul artic· nt· or, acesta este de 11,16 - mmori
~ şi 61,05¾ - tineri (72,210 ).
Deşi într-o prapor .ie mai redusă, faţă de grupele de infrac-
ţiuni sus~menţionate se cons•tată, totuşi, part!iciparea unor mi-
nori şi, cu deosebire a unor tineri, la săvîrşirea in,tractiunii de
, ,. of.or şi tentativă de amar : 2,80¾ cele săvîrşite de minori şi
'i.' 3,34¾ - de tineri (33,140/o din totalul infracţiunilor de omor
.J.iÎ tentativă înregistrate).
f1 3.2.5. În ceea ce priveşte infraic iunile de arazitism social
considerăm că ponderea .şi ind1rce e par e a minorilor
şi tinerilor la comiterea unor atare infracţiuni sînt mai reduse
decît în cazul infractiunilor de v:iole_ntă . Volumul şi ntmul de
~luţie ale delincvenţei juvenile de parazi1tism soci-al nu 56:nt
într-atît de neglijabile.
De pildă, infrarcţiunile de prostitutie si pnoxenetiş_m comise
de unii minori şi tineri, reprezintă încă 62,310/o din totalul in-
11, fracţiuiliilor de a ~est gen (8,14¾ - la minori, 54,17¾ - la ti-
f neri), iar part_icipan~ii l_a ,c o~iterea lor rep~~zintă 69,180/o_ ~in
totalul autorilor, mstigatonlor şi comphC'lior care sav1r-
şesc atare infracţiuni (10,59¾ minori, 8,59¾ tineri).
După cum rezultă din datele statisti'Ce de care dispunem,
ant· n relat" · · · tineri ar,tid - · ă
lor pnvm re imu mijloacelor de plată străine metalelor şi

p1e e o;r pre ioase precum ş1, m r-o proporţie ma~ red11.1să, a
in rac mnea de sipeau ă. Din;tre acestea, reţine atenţia implicarea
destul de accentuată a unor minori şi mai ales a unor tineri
la săvîrşirea iD.fra;cţj ,nni')pr privii;id regimu) roij'loa-ce]ar de plată
sgăine sj re.gijmu) metaJeJor §i pietrelor pretioase şi semi pre-·
ţioase. Este un prO'ces care comportă o dinamică cu totul par-
ticulară.
Bună·oară, daică în anul 1975 ponderea unor atare infrac-
ţiuni comise de tineri reprezintă 21,82¾ - în totalul infrac-
ţiunHor de aicest gen - în anul 1979 ea constituie 95,720/o;
astfel de infracţiuni comise de minori reprezenrtau o pondere
de numai 1,33¾, în 1975 şi de numai 4,28¾ în 1979. Un atare
proces se petrece şi în cs priveşte sfera participanţilor minori
218
şi tineri raportată la ansamblul masei statistice a persoanelor
învinuite de săvîrşirea acestor infracţiuni ; la minori s-a extins
sfera partidpanţilor de la 0,160/o În 1975 la 5,750/o în anul 1979
iar la tineri această sferă se relevă a fi ceva mai sensibil ac-
centuată : de la 25,86¾ în 1975. la 93,260/o În 1979.
Este semnificativă În această privinţă, mai mult decît în ca-
zul altor gmpe de infracţiuni, o relativă intensitate a partici-
pării la săvfrşirea unor asemenea fapte antisociale a elevilor şi
studenţilor ; astfel, ponderea elevilor învinuiţi de comiterea
unor atare infracţiuni de parazitism social a evoluat de la
3-,3'20/o în 1975 la 5,480/o în 1979, iar cea a studentilor de la
2,35¾ la 6,960/o, în acelaşi interval, şi procesul contil~uă încă la
ora actuală.
3.3. Care este ex lica ia luctuatiilor sezoniere si incidentale
d~ creştere ale de i cvenţei juvenile ?
3.3.1. Starea şi strudura specifice delincventei juvenile -
cu osebire împrej,u rarea dinamicii aparte, mai ridicată in ulti-
mii ani, a unor categorii sau grupe de infracţiuni cum sînt cele
ce produc pa.gube patrimoniului obştesc, cele care pro.duc pa-
gulb e proprietăţii personale şi cele de violenţă etc., comise de
tineri - ca şi oscilaţiile de , relativă amplif'care a sferei parti-
cipanţilor minori şi tineri, îşi află. exg!~catia. îp ujţjrnă analiză,
în dialectica componentelor interactmnîi care generează si fa-
vori:rează delincventa juvenilă în ţara noastră : 1mtaf.le şgcj 9 )
eqmpmiice gennaJe şj iniţia 1 q ŞllJ>ffi'RePJjpF) din vecbea otir,.,-
dui · dete :mină în ultimă instanţă, menţinerea şi cursul si-
rnuos al. delincventei juveni e; ele se mam estă într-un mod spe-
cific, inedit, în cîmpul relaţiilor sociale care implică comporta-
mente ale minorilor şi tinerilor şi interacţionează dii,lectic cu
o reţea contemporană de stări situaţii şi circumstanţe sociale
Şi individuale <:_are întreţin delincvenţa juveni a.
Referiindlu--d'le 1a această din urmă ,reţea de surse sociale şi
individuale, trebuie să constatăm că starea, structura şi os-
cilatiile seZJoniere ale cursului delincventei juvenile .:_ ca şi }
însăşi existenţa acestui fenom_en - sînt legate nepijlocit şi de-
cisiv de §trUCt¼[a vsiho-wwqlă de cawnţele s;le natură afec-
tivă îndeoseb· ială ale unor minori şi tineri; în acelaşi
limp, ele epm m r-o "lrn.umită măsură şi e persistenţa şi
219
gradul unor dis.funcţii ale prnceselor contra~ic~rii de ~ociali~
zare, de integrare .şi control social, de educaţie ş1 cultura ; mai
precis d iinic t ·u · ;,, • · · - · de : destructura- I,
· a w~or ami ii a i1că de carenţele educationale ale unor fami-
lii dezorganizate sau caracteriza e prm lipsa legă-turilor_ afective
dintre părinţi sau dintre părinţi şi copii ş.a. ;I anţura,ele sub-~
culturale e · - ·· · · · o- J
laţi; contactele li site de autocontrol ri ur te,;
străine; caren e e educa io din a ti ·t r_ed'U..C__atod 7,
din une e ms i u. ii e m1.2aţămi,n,t şi c11Ituxă chiar din unele
micromedii de muncă, care întreţin vremelnic şi dificultăţi de 5
acomodare a unor tineri, în con@iile migr.aţiej din m ediul
rural în cel urban s.a. 21 •
În fine, notăm că starea, structura şi oscilaţiile de creş
tere ale delincvenţei juvenile în ţara noastră s-au ivit în îm-
prejurările în care, pe plan internaţional, s-au agravat contra-
dicţiile sistemului capitalist, s-a accentuat criza economică a
capitalismului ca şi fenomenele de criză morală, politică şi al-
tele, care au adus cu sine creşterea sistematică sipectaculoasă a
delincvenţei juvenile în statele sistemului mondial capitalist; '
atare circumstanţe internaţionale din ultimii ani nu au rămas
fără eoou în con:ştiinţa debuloasă a unor minori şi tineri; dim-
potrivă, o astfel de situaţie internatională_a sporit sansele ca,
conştiinţa li8Jbilă, de:fo~tă, mai exaot imatură psihomoral· a'
21 In acelWii sens, a se vedea, GEORGE BASILIADE, COSTICA
BULA!, IONELA CORNESCU - Unele cauze ale manifestărilor inJrac-
ţionaile în rîndul minorilor şi prevenirea acestora - în „Re/Vista română
de drept", nr. 11/11971, p. 34-36; ANA TUCICOV-BOGDAN, \Psihologie
generală şi psihologie socială, vol. 2, Ed. didactică şi pedagogică, Bucu-
re'?ti, 1973, p. 250-251; VIRGIL DRAGOMIRESCU, Psihosociologia ,com-
portamentului deviant, Editura ştiiţifică şi enciclopedică, Bucureşti,
1976, p. lilil-125; PAUL POPESCU-NEVEANU, Dicţronar de psihologie,
Editura Albatr-os, Bucureşti, 1978, p. 179-181; TIBERIU VLAD, CRIS-
TIAN VLAD - Pshiologia şi pshiopatologia comportamentului, Editura
militară, Bucureşti, 1978. p. 134-214; ION DRAGAN, Controlul social
şi prevenirea infracţiunilor, op. cit., p. 189-199; GABRIEL IOAN MAR-
CONESCU - Creşterea şi educarea tinerei generaţii - sarcină a între-
gii societăţi, Editura politică, Bucureşti, 1982, p. 80-99; VASILE PRE-
DA - Profiilaxi,a delincvenţei şi reintegrarea soci,ală, Editura ştiinţifică
şi endolo pedică, Bucureşti, 1981, p. 18-77.

unor minori si tineri, să aleagă şi să interiorizeze un model so-
cfocultural negativ, antisocial, străin climatului civic gener'al
sătÎătos din societatea socialistă românească.
3.4. Starea, structwra şi evoluţia delincvenţei juvenile în

ultimii ani la nivelul municipiului Bucureşti.
3.4.1. ln ultimii ani, pe toate meridianele analiştii şi ex-
perţii în materie de criminaLltate acordă o atenţie specială pro-
blemelor delincvenţei juveniJ.e în marile metrnpole. Buaureştii,
ca o metropolă grandios populată, ar merita poate o monogra-
fie privind căile de luptă specjiic contra criminalităţii, deoa-
reoe P.toblemele criminaliJtătji $n CapitJala tărrii noastre, au o
identitaite cu totul şi ic u 1Jo1Jul prgprie.
· In adevăr, în condiţiile complexităţii şi amploarei deosebite
a realităţilor dinamice socio-economice, cultural-educaţionale,
umane, demografice şi a întinderii teritoriale, şi criminalitatea
capătă forme şi dimensiuni de o amploare inedită.
3.4.2. Cît priveşte numai de1ipcventa iuvepj)ă în Capitală

ea înfăţişează cel__puţin două trăsături esenţiale :~rima, rata
medie anuală a âe1in:cvente1 juvenile, care indică vOumul fap-
telor penale comise de minori şi tineri raportat la 100.000 lo-
cuioori minori şi respectiv tineri în municipiul Bucureşti ~e
'bil mai riddcată decît rata medie anuală a delincventei ·u-
vem e a mve u ţarii ş1 este totodata vai it superioară ratei
anuâ1e a delincvenţei juvenile din multe judeţe ;~ecunda, in-
dicele care desemnează numărul artici, antilor minori i tî-
neri 1a com1 erea e fa te revăzute de legea penală în Caipitială ,
în ca ru ansam u' ui pa · 'lor la comiterea de infracţi
uni pe raza municipiului Bucureş e sensibil mai ridicat
decît acelaşi indice considerat la nivelul ţării.
3.4.3. Cum se înfăţişează, analitic, starea delincvenţei juve-
ntile în Caipitală pe grupe de fapte penale şi pe categorii de
persoane?
221
SITUAŢIA
infracţiunilor şipersoanelor invinuite,.jn cazul anumitor grupe de
infracţiuni, în
perioada 1975-1979, în municipiul Bucureşti
:::, :::;
I
o ::lu "' "'
;;;--
,!:;
...
(I) (I)
:...
yctl·-
... ~
CJ·-
C: o
.Eo~ ~ ~ ~
g (I)
C:
--·-
ro c:
Genuri de
!'-infracţiuni
u
...
<li
'H
"'o...
<Jl ~
....,.
~
..,.
C:
~
·2 tJ -~
ca "to C
] am
~:;
...,
-g"' .s (I)
... o.~ ~ C: "'
co
"'
co
... o."'
1: ·u co ·c::;
·-: :e 1·-.;::·-"'I
C: (D
;_;
o co ·;: (I) ......
·c ..., 2o..., "O
I ""
z
...: I (I)
o..
o
E-< E-<
(I)
a
(I)
~
...,
;:I
U)
J...... z o. ..... za. ...
"'
......
:... C'Cl '- C'Cl o,
-- -- ~ -6-- 7-- 8- - 9- -ilO-

o 1 2 3 4 5
1975 100!~ 3,85 0,85 7,86 13,87 7.01 30,94

~
1 Total
infracţiuni
1976
~I~ 3.22 ,0.50
_ 5,80 37,39 4,77 31,93
1977 100 100 3,17 0,51 6,13 38,87 7,41 :l6,76
inregis-
trate 1978 100 100 2,02 0,63 5,03 36,61 6,51' :l6,18
- - - - - -- - --
100 2,46 7,15 :32,90
- - - - -100- - --0,75--5,24- -
1979 36,02
-- - - -
Total 100 100 2,96 0,66 6,51 37,07 6.53 33,55
- - - - - - -- - - - - -- - - - -
-- -------1,92- -
1975 100 100 38,46 2,13 42,55
-1976- -- --- --
- - --- --- - - -
100 100 7,14 30,95 , 8,11 32,43
2 Omor
Tentativă
- - - - - _- -
1977 100 100 - 1.92 l ,92 30,77 2,13 31,91
de omor - - - - - - - -- - - - - - - - - -
- - -- - - --- - - -
1978 100 100 1,:37 2,7-l 34,25 1,4r 33,80
- -
1979 100 100 1,16 -
-----
- 32,56 7,50 26,25
- - - - -- - -- - - - - - - - - -
Total 100 100 0,65 0,33 4,26 33,44 4,25 32,62
-------- ----------
1975 - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - --
100 100 - - -
-100- --- --- -9,09- -
1976 100 100 - 5,88 41,18 7,69 30,77
3 Loyiri
- - -- - ----
ca uz;a toare
de moarte
1977
- - -100 - 36,36
- - - - - - - - - - - - - -40,00
7,69 30,77
-
1978 100 100 - - --- 42,86 -
-- -------- ------
1979 100 100 - - - 50.00 - 36,36
- - - -- -- - - - --
Total j 100 j 100 - - 3,64 40,00 3,57 32,1-t
222
1 2 I ·3 I 4 I 5 l 6 I 1 I 8 I 9 I 10
1975 100 100 6,1,1 0,68 15,02 63,l-! 15,02 67,87
- - - -- - -- - - - - - -
1976 , 100
-- _ 100 7,00
-- - 7,78 64,59 7,86 58,43
- -- - - - - -- -
1977 100 100 -!,93 0,49 7,'.19 71,43 7,43 70,27
4 Viol - - -- --- -- - - -- -- -
1978 100 100 2,64 - 7,55 58,49 8,95 62,10
--
1979
-- -- -
100 100 3.66
- - - - - ---- --
- 1.6,,48 57,87 5,68 64,77
- - - - -- - - - - - - - -- - - -
Total 100 100 4.88 0,23 11,15 62,66 9,15 64,52
- - -- ---- --
0,36 19,52 46,56 ,15,64
- -- - _ - -
1975 100 100 8,13 36,03
----
1976 100 100 6,41' 0,16 13,87 51,86 8,71 42,85
5 Furt - - -- - - - -- - - - - - - - - -
1977 100 100 5,10 0,23 13,67 55,68 I:l,55 50,31
avut
personal - - -- -- - - - - --
1978 100 100 3,78 . 0,29 B,33 50,77 11,2-! 45,90
-- -- - - - - - -- -
1979 100 100 5,61 0,24 18,84 47,10 16,56 38;1 l
---- -- -- --
Total 100 100 5,86 0,26 15,49 50,35 13,02 43,04
- --- - - - - - - -r.1,80 - ------
1975 100 100 6,05 0,-!0 36,39 12,17 42,27
- - - - - - - -- - - - --
1976 100 100 4,43 0,06 8,69 37,7li 6,73 :~0,92
6 Furt - - -- - - - - - -- -- - - -
19771 100 100 7,7-! - 12,55 - 40,93 13,75 -!9,01
avut
obştesc
- - -- - - - - - - - - - - - - -
1978 100 100 5,0-! - 10,16 37,90 12,43 -!:l,58
- - ---- - - - - - -- - - - - -
1979 100 100 3,29 0,08 1'1,06 37,25 8,31 34,48 1
- - - - - - - -- - - -- -- -- -
Total 100 100 5,29 0,14 10,79 37,81 10,36 39,13
-- -- -- - - - - ------ I----
100 100 4,15 - HJ,98 - 60,24 12,83 65,67

- - -- - - -- - - - - - - - - -
1975
1976 7,05 0.30 rn.,56 53,99 17,59 54,49

- - - -- - - - - - - -- - - - - -
7 Tîlhării
100 100
avut - 11,38 G0,57 19,47 47,20
100 100 2,03
- . . - -- -- - - - - - - - - - - --
personal 1977
şi avut
1978 100 100 2,5-! - 11,67 61,93 11,lil 63,63
obştesc
- - - - -- - - - - - - - - - - - -
0,32 16,99 59,29 50,83
1979
--
100 100 8,01
-- - - - - - - -9,97 ---
Total 100 100 4,77 0,12 13,50 59,26 14,20 56,74
223
ol 1 21314( 516111819110
1975 100 100 2,22 0,74 0,74 42,96 2,19 47,44
- - ----- -- -
- - - - - ----- -
1976 100 100 0,73 1,46 37,96 34,72
1977 100 100 0,72 1,45 1,45 39,13 3,73 39,55

8 Ultraj - - - - - - - -- - - - - - - - - -
1978 100 100 0,60 - 0,60 40,72 0,71 45,00
- - - - - -1 - - - - - - -- - - -
- - - - - - - ---- - -- - -- - -
1979 100 100 1,12 6,74 41.57 4,12 3-1,02
Total 100 100 1,05 0,75 1,50 40,39 1,99 40,49

- - - - - - -- - - - - - - - - -
- - - - - - --- - - - -- - -
1975 100 100 1,78 0,45 14,73 0,41 11,79
1976 100 100 1,05 1.50 19,55 -

--
17,22
- - - - - - - -- - - - - - -- - -
9 Speculă
1977
1978
100
100
- - - - - - --
100
,100
0,88
1,06 4,26
--
----:7
0,88
·--- -
29,79
11,50 0,70
28,30
14,08
1979 100 100 -

- ------ -- - -
0,34 1,10 23,53 0,34 21,65
- -- -- -
Total 100 100 0,36 1,43 0,60 19,62 0,32 17,95
- - - - - -- -- - - -- - - - - -
10 Infracţiuni 1975 100 100 4,44 4,58 3,29 39,40 2,77 35.92
la regimul ---- -- --
mijloa-
celor
de plată
-
1976
1977
--100 100 4,03
,100 100 2,38
3,50
-- - - - - - - -
1,92
1,05 30,47
-
1,39 26,93
1,58 35,03
--
0,75 24,32
-
străine, - ----- -- - --
metalelor 1978 100 100 1,00 1,,99 1,00 i:5,02 0,57 23,60
şi - - -- - - · - - - - --
pietrelor 1979 100 100 1,17 3,37 1,56 30,74 0,44 29,55
preţioase - -- -- - - - - - - - - - - - --
Total 100 100 2,57 3,08 1,72 31,25 1,19 28,35
- - - - - - - - - -, _ - -, _ - -
0,56 3,06 39.79
,1975
_ -100 100 1,12 5,06 52,25
- -- - - - - - - - - - - - -
11 Ultraj
- - -- - - - - ---- - - - - - --
contra 1976 100 100 0,50 5,00 51,00 4,88 40,97
bunelor
- -100- 100 - - --- 6,73 -
moravuri 1977 5,77 58,65 5,93 3-1,74
şi -
tu:J.burarea 1978 ,100 100 0,98 52,94 3,1'2 39,58
liniştii - - - - - - - - -0,98--2,94 -- -- - --
publke ,1979
Total
(100 100 1,03
100 100
1,03
1,47
1,03 47,42
- - - - - - - -- -- - - - - -
0,59
1,09 50,00
4,40 52,28 3,82

-
40,59
...
224
o I
I
- -
1975
--
1976
100
--
100 100
100
- -
3,70 55 ,55
35,00
1,51 39,39
-- 26,09
-
- - -- - - - - - -
L2 Vaga- 1977 100 100 - - 2,50 -!7,50 1,61 40,32
- - - - - - -- - - - - - - - - - -
bondaj,
- --- ---- -
cel"'Şetorie 1978 100 <1.00 26,09 34,61
-- --
1979
--
100 100
-- . - 9,09 63,63 3,85 57,69
-- - -
Total 100 - 2,48 44,63 1,19 38,09
100 -
-- --- -- -
- - - - -- --- --- -6,,-
1975 100 100 25 64,58 10,53 57,90
- - - -- -
1976 100 100 2,94 - 8,82 67,65
- - -- - - - - - - - -- --6,08 ---
58,70
13 Prostituţie
1977 100 100 - - 8,00 56,00 7,93 46.03
şi
rproxe- - - - - -- - -- - -- -- - - -
netism 1978 100 100 -
- - - - - - - -- -- -- - - - - -
-
3,89 61,04 3,12 52,08
1979 100 100 7,11-1 - 21,43 35,71 12,50 66,66

- - - - - - -- - - - - - - - - - -
Total 100 100 0,90 - 7,17 60,69 6,99 54,20
. https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro
CAPITOLUL II
~-1. CAUZALITATE)j CRIMINALITĂŢII 1N R. S. ROMANIA
SECŢIUNEA A I-A
Coordonate definitorii ,a le concepţiei cu privire la cauzalitatea

criminalităţii în societatea socialistă
~ - l . Interesul problemei cauzalităţii criminalităţii.

1.1.1.Cauzalitatea ex
minalităţ1;:, ca enomen social-istoric man ma
1
a unor indivizi la tr · e ·
l~V cietăţii socialiste, la exigenţe e .Qt'.dID:J ·
1.1.2. În princ1pm, cauzalitatea joa.că un rol metodolog;c

imens în cunoaşterea ştiinţifi1că a criminalităţii în societatea
soci alistă şi în activitatea practică de prevenire şi combatere a
criminalităţii. În adevăr, avînd în vedere că reducerea -crimi-
nalitătii în societatea so-cialistă este un pracys us91"ţ care se în·
făiptuiţ§te ştiintific, 111U spontan ci planificat, ppog:ramatt. pe
baza cunoaşterii legităţilor care cîrmuiesc apariţia criminali-
tăţii, îndeo,seibi pe temeiul analizei cauzelor şi oondiţii'Loir, a mo-
dului în care ele interacţionează - în fiecare etapă a evoluţiei
societăţii - în geneza criminal'ităţii, elaborarea şi înfăptuirii
politicii penale a partidului şi statului nostru de luptă contra
criminalităţii, de apărare socială împotriva criminalităţii şi, pe
temeîul ei, a strategiei şi tacticilor de prevenire şi combatere a
226
•
criminalităţiisînt rodul studierii aprofundate a multiplelor şi
variatelor şi circumstanţe care fo.ranează ante-
stă.ri, situaţii
cedenţa cauzală a criminalităţii din societatea noastră. ~ -
rarea orientărilor · · · tei contra · · litătiiîn
ţara noas ra, ca şi opera comp exa de terapie e orga-
nizare şi înfăptuire practică a activi -..·· e prevenire şi com-
batere a criminalităţii, im ed ca o conditie sine ua
non, cu terea auzelo
ran or care 1n esnesc
1.1.3. De bună seamă, cunoaşterea ongmei criminalităţii

preo cupă nemijlocit organismele care elaborează politica şi
strategia ş i înfăptuiesc orgariizarea luptei contra crimi:nalită
ţii, dar interesează, totodată, în egală măsură, pe toţi destina-
tarii legii penale, întregul popor, care este vital interesat în
reducerea retei criminalităţii , dooa~ fenomenrul arianinalităţii
afectează calitatea vieţii oamenilor, iar ~alităti" e
'1 zintă ~ di a ·o "tă.ţi" viefi.
_(._ 1.2. Cauzalitatea criminalităţii în societatea socialistă - o
interacţiune genetică cu conţinut specific, ce necesită o abor-
dare concret-istorică.
1.2.1. Criminalitatea în orînduirea socialistă~are cauze cai~
s ă ţină de sistemul social-economic şi de sistemul politic ;
nu există o relaţie cauzală între natura soci•alistă a orînduirii
noastre sociale şi de stat şi criminalitate : în esenţă, criminali-
tatea re rezintă resia cea mai nocivă a unor maladii ale tre-
cutului - concepţii, mentalităţi, moravuri şi deprinderi bur-
gheze ale unor indivizi, care au supravieţuit şi acţionează pe
1 !n ace;t sens, NICOLAE POPOVICI, Politica .Partidului Comunist
Român cu privire la prevenirea şi .combaterea faptelor prin care se în-
calcă lega,litatea socialistă în - ,,Revista română de drept", nr. 1/ 1982,
p. 9 ; CONSTANTIN BULA1, Concepţia preşedintelui Nicolae
Ceauşescu cu privire la căile şi mijloacele de combatere şi pr evenire a
infracţiunilor, Bucureşti, 1982, p . 26; ŞTEFAN DANEŞ, Contribuţii la
studiul politicii penale a R. S. România, în „Revista română de drept",
nr. 4, 1983, p. 9 ; ION DRAGAN, Controlul social şi prevenirea infrac-
ţiunilor în Concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la
căile ... op. cit., p . 291.
227
terenul unor contradicţii socio-umane şi ca urmare a poluării
morale şi intelectuale susţinute din afară de cercurile reacţio
nare, imperialiste 2•
Prefaic_rule radi.oa-1~ ealitative care - din
iniţ~ativa şi su oonduoerea parrtii.d'U'lu:i - în societatea noastră,
odlaiă ou victoria tnS1UTecţiei naţinoole armate antif,as,c:iste şi
antiimperialiste din august 1944 şi anume, creşterea fără pre-
cedent a forţelor de producţie, dezvoltarea şi modernizarea in-
dustriei, progresele însemnate petrecute în agricultură, în cele-
lalte ramuri . economice, creşterea venitului naţional, perfecţio
narea relaţiilor de producţie socialiste, ridicarea nivelului de
trai material şi spiritual al tuturor ce.tăţenilor patriei - .fill.
inau urat r cesul în ustării bazei sociale a criminalităţii, pe
e o parte şi a re ucerii treptate a supravie
lor vechiului, inclusiv a cauzelor criminalităţii moştenite din
ve-chea orînduire, pe de altă parte.
1.2.2. Concepţialui Marx şi Engels privind categoria de
interacţiune şi relaţia dintre interacţiune şi cauzalitate - con-
cepţie pe care întemeieroorii sociiailismului ştiinţific au aplicat-o
pe larg în icercetairile lo.r deschide o .amjpLă perspectivă teoretică
în demersllll ştiinţific de explicare cauzală a criminalităţii şi în
s,ooietiatea socialistă româneias,că. Rre'ferindu-se 1a relaţia dinitire
principiul cauzalitătii şi interactiune F. Engels scria că „numai
pornind de la aceasta interacţiune universală ajungem la ade-
văratul raport de cauzalitate" 3. Pe de altă parte, el adaugă
că „interacţiunea este adevărata causa finalis a lucrurilor.
Nu putem merge mai departe de cunoaşterea acestei inter-
aicţiuni tocmai fiindcă dincolo de ea nu mai este nimic de
cunoscut." 4
2 In iarcest. sens, C. BULA! - V. I. Lenin despre fenomenul crimi-
nalităţii şi despr,e poii,tka penală a statului socialist, în - Revista română
de drept nr. 5/.1970, p. 56 şi urm. ; C. STOICA Contribuţii la cercetarea
sodologică a cauzalităţii fenomenelor antisociale în - Revista română
ele drept nr. 10/1971, p. 27 şi urm.; ŞTEFAN DANEŞ, - Contribuţii
la studiul politicii penale a R. S. România în - Revista română de
dr,e pt nr. 4/1983, p. 6.
3 F. ENGELS, DiOJLectioo naturii, Editura politică, BuoureJŞti, 1966,
ed. III-a, p . 209.
,. Ibid.
228
Este cunoscut că, în concepţia filosofiei marxiste, nu orice
interacţiune are caracter cauzal; numai interactiunea genetică
are rol cauza'! 5.
Re,guJa meitodologilcă sus-menţionată obligă la a detaşa din
ţesătura de surse de o mare complexitate şi diversitate, extrem
de eterog,e ne, care se intersectează în interacţiunea care precede,
manifestările infracţionale din societatea socialistă, atît a ace-
1'or surse socio-umane a căror interacţiune provoacă comporta-
mente cu consecinţe de natură penală, (cauze) cît şi a celor care
,întreţin, inf'luenţează, acompaniază, (condiţii) criminalitatea.
Care sînt, deci, izvoarele criminalităţii în societatea socia-
listă, de unde provine neintegrarea socială, mai precis socia-
lizarea negativă a unor indivizi care, în ciuda condiţiilor mate-
riale şi spirituale din ce în ce mai bune pe care obiectiv le oferă
construcţia societăţii socialiste . multilateral dezvoltate în ţara
noastră, în ciuda liba-tăţii reale în alegerea uruui comportament
de conformare la exigenţele legii penale, totuşi, săvîrşesc in-
fra1cţiuni ?
1.2.3. Ca fenomen socio-uman de inadaptare a unor w-
divizi la cerintele societătii socialiste - criminalitatea se men-
ţine m soCietatea socialistă ; ~ produce un întreg cortegiu de
consecinţe social-economice şi umane dureroase, dăunătoare,
în ultimă analiză, progresului multilateral al ţării şi se ma-
nl_:festă ca o chilitesentă 1 ca o sinteză care reflectă, cu necesi-
tate probabilistă (statistică), i11teracţiunea genetică a unor stări,
situaţii şi circumstanţe de natură socio-umană, extrem de vari-
ate : subiective şi
obiective, psiho-umane şi social-economice,
imediate şi mediate, interne şi internaţionale : sjşţeroeJe mat~
riale în care se constituie cauzalitatea,crimjna1ităţii ca fenomen
socio--'llman, în societatea socialistă românească sµ:it ileci de-
opgtrivă de (natura psiho-morală şi /socio-econ9mică, r educaţi
onal-culturală sj juridică precum si într-o măsură, neurofizlo-
logică etc. Nevoile apărării valorilor sociale fundamentale ale
orînduirii socialiste impun desluşirea fiecărui crîmpei al reali-
5 In acest sens, O. BANCILA, I. DRAGHICI, Cauză, cauzalitate,
interacţiune, în Materiaiismul dialectic şi ştiinţele moderne, Editura
politică, Bucureşti, 1967, p. 106.
229
tăţii socio-umane care are - potenţial - capacitatea să influ-
enţeze apariţia criminalităţii, indiferent de natura mediului
social în care germenii criminalităţii ar apare, oricît de înde-
părtată ar părea vreo sursă probabilă a criminalităţii. Aşa
fiind, cauzalitatea crimina1itătii ca fenomen , · - man e-
clamă1 pe de o parte, o mte egere procesuală multilaterală, iar
pe de altă parte, 0 abordare pluridiscipliooră -, statistică,
sociologica, economica, psihologică, psihiastică, medico-legală,
1
pedagogică, juridică şi, de bună seamă, criminologică.
1.2.4. Mai mult, în lumina tezelor şi principiilor materia-

lismului dialectic şi istoric, 2roblematica originii criminalităţii
în societatea socialistă românească necesită, de asemenea, o
abordare concret-istorică.
O examinare concret-istorică a fenomenului criminalităţii,
aşa cum se manifestă el în societatea socialistă românească,
învederează că nele din sursele profunde social-economice
ale criminalităţii, ex1sten e m v c ea onn uire socială îsi re-
lungesc tentaculele şi in ori uirea socialistă, nu dispar dintr-
oaată şi spontan&; ci continuă să acţioneze fu forme şi cu in-
tensităţi speci.fice, ele intersectîndu-se şi cu o se_rie de circum-
stanţe social-economice create de unii membrii ai societăţii noas-
tre, tocmai printr-o înţelegere si aplicare deformată, retrogradă,
a principiilor socialismului ştiinţific fată de realităţile istorice
qontemporane românesti. în această ordine de idei, trebuie să
relevăm că dialectka şi caracterul istoric ale disfuncţiilor unor
verigi ale proceselor de socializare, de integrare socială şi de
control social, ale stărilor, situaţiilor şi circumstanţelor care
inteir, acţioneaZJă în geneza fenromenelor n~ative, ÎIIllclusiv ale cri-
minalităţii în societatea socialistă românească, au fost magistral
dezvăluite de secretarul general al partidului, tovarc¼ul
Nicolae Ceauşescu care arăta că, împrejurarea că în orînduirea
noastră socialistă mai există încă criminalitate şi alte feno-
mene contrare exigenţelor legalităţii, normelor eticii şi echi-
tăţii şi dreptăţii sociale", se datoreşte în bună măsură unor
6 In acest sens, C. BULAI - Premise teoretice şi rnetodologice ale

cercetăriicriminologice - în „Studii şi cercetări juridice", nr. 3/1970,
p. 388-389.
230
mentalităţi înapoiate care mai persistă, dar, şi unor lipsuri şi
greşeli în munca noastră" 7•
1.2.5. lnţeleasă ca o interacţiune genetică de com-
lexitate; ""'c auzalitatea fenome u· criminartătii im lică recu-
noaş rea caracterului isto · al stărilor: itu iilor si circum-
stan .e or soci -umane care se află la originea criminalităţii.
lntemeiată pe tezele şi principiile materialismului dialectic şi
istoric, pe strălucita analiză pe care Lenin a fă, cut-o originii
manifestărilor negative în prima fază a: societăţii camuniste,
pornind de la realităţile . româneşti, de la programul partidului
şi de la concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind ge-
neza manifestărilor de încălcare a legalităţii şi normelor de
convieţuire socială - o viziune ,au adevăratt ştiinţifică aS1Upra
originii criminalităţii ca fenomen socio-uman trebuie să ad-
mită că, mim.ţinerea criminalităţii în condiţiile societăţii socia-
liste române.şti este legată decisiv de natura contradictorie atîţ
a existenţei sociale cît şi a constiinţei sociale care nu sînt in-
tegral, deş1 smt predominant, sociali:ste.
În adevăr, .,.inwsgcîetate, în conştiinţa oamenilor au rămas
unele maladii ale trecutului " 8
1.2.6. Dialecti ca apari-ţiei şi dezvoltării societăţii socialiste
1
românesti conduce la constatarea că elemente biective ale

vechii ~xistenţe sociale nu au pututfi înlăturate dintr-o oa a ;
procesul reYoluţiopar al devenirii socialiste româneşti nu a ex-
clus şi nu exrcluÎde încă per tmrea mor reziduuri ale vechii
existenţe sociale eş1 c]mpul de in luenţă acestora este din
ce în ce mai restrîns sub acţiunea legităţilor edificării societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, pe măsura înfăptuirii ferme
a principiilor autooonlducerii mun'Citoreşti .şi autogestiunii, a
perfecţionării mecanismului economico-financiar.
Este îndestulător să amintim, în această ordine de idei, că
fămirea bazei tehnico-materiale avan societătii socialiste
r mâneşti - una din cucerin e cele mai de seamă ale naţiunii
7 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la consfătuirea cad,relor de
bază din securitate, miliţie, procuratură şi justiţie, 9 aprilie 1970 -
în România pe drumul construirii societăţii soci'aliste multilateral dez-
voltate" vol. 4, Editura politică, Bucureşti, ,p. 737.
8 NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntar·e la consfătuirea de lucru pe
problemele muncii organizatorice şi politico-educative, 2-3 august 1983,
Editura politi:că, Bucureşti, 1983, p. 21.
231
noastre socicliste - :cidicarea necontenită a nivelului de trai
material al întregului popor, nu au putut şi nu pot mea mlatura
inegalitatea economică a membr· societătii noastre inerentă
u a muncă. s e ceea ce confirmă teza
l e:~n~1~n~1s~·,.;;a~,;.;.,n~v;,1.;,.:.c~ri·i:;~~:;;.:~ ~
1=it;;;r~ecerea mijloacelor de produc-
ţie în proprietatea comună a întregii societăţi nu înlătură încă
- în prima fază a comunismului - neajunsurile repartiţiei şi
inegail.italtea dreiptului bunghez care oontinuă să dromine în mă
sura în care produsele se împart după muncă. 9
1.2.7. Nu se poate tă,găidui că existenţa socială sociialistă a
implicat şi implică prezenta pnqr imumite CQotra;djctii - anali-
z,ate strălucit de secreitarul general al partidului, tovarăşul
Nicolae Ceauşes•cu 10 - ntradictii o efecte sînt rece -
tate uneori deformat e o ti"nta uno ·
trogmde din societatea noastră, şi, deci, sînt succepti.bile să in-
teracţioneze genetic, pe un anumit plan şi într-o anumită mă
suDă, în geneza ariminalităţii.
1.2.8. Trebuie să adă-1;1găm ·că, potrivit le,gHor sale proprii
d€ a1pariţie şi de evoluţie, con tiinţa socială din societatea noas-
t ·ă înfăţişează o structură contra ictorie : pe de o parte, ea (ml
', este · istă1 avmd tendinţa de a păstra şi perpetua
Şi elemente care reflectă trăsături ale vechii existenţe sociale,
,:um s-înt, spre pUdă, morayuri, ro.ent.aJităţi, prej,J.JJd.eci:ti etc.,
ina oiate r trQgmde, ale unor membri din societate, iar pe de
altă parte, conştiinţa socială din societatea noastră nu este im-
9penetrabil" în ra o cu influentele nocive din afară, de po-
luare morală şi inteleotuală, ca urmare a activităţii contrarevo-
luţionare imperialiste.
1.2.9. Contradirctiile din sfera conştiintei sociale, perpetuarea

încă în cadrul conştiinţei sociale la unii membri din societa~
tea noastră, a unor concepţii, moravuri, mentalităţi înapoiate,
retrograde, burgheze în muncă şi în viaţă, de necinste, de trai
A se vedea, V. I. LENIN - Opere complete, vol. 33, Editura poli-
!J
1964, •p. 93 ; a se vedea şi C. BULA!, op. cit., p. 388.
ti că, Bu0ure.şti ,
to A se vedea, NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la Conferinţa
Naţională a Partidului Comunist Român, 16-18 decembrie 1982, Editura
politică, Bucureşti, 1982, p. 38-41.
232
fără mun'că, de lipsă de spirit gospodăresc în îndeplinirea obli-
gaţii'lor de serviciu, <le corupţie, de rezolvare violentă a conflic-
telor interumane, de misticism etc., c.9nstitui~, neîndoilnic,
tursa cardinală a criminalităţii şi a altor î,nlcălcări ale legia-
liu!µi sodia!Liste şi ale normelor de co11Yvieţruire sociială 11 • Asurpra
acestei surse a atras atenţia secretaPul general al partidului,
care a arătat, în magistrala expunere de la începutul lunii iunie
1982 : ,,nu trebuie să uităm că o serie de moravuri, provenind
din vechea orînduire socială continuă să se manifeste şi să
ţnrfluenţeze pe unii oameni, că, din pă1caite, mai sînt ootăţeni
care nesocotesc legile şi norme·Ie de convieţuire socială . " 12
1.3. Interacţiunea genetică a surselor criminalităţii în socie-
tatea socialistă - un proces care se comportij, stohastic. ,
1.3.1. în lumina legii luptei dintre vechi şi nou, a legilor
progresului istoriic al societăţii noastre, ~tîţ sursele şpcial-eco
nomke vechi care supravieţuiesc cît _şi condiţiile social-econo-
mice contemporane care întreţin criminalitatea În soc1etâtea
socialistă românească nu au o existenţă veşnică, aistorică, ci 9
existenţă trecătoare, întrucît orînduirea socialistă a inaugurat,
pentru prima dată în istorie, şi consolidează, permisele obiec-
tive şi subiecUve ale lichidării treptate a cauzelor .şi condiţiilor
fenomenelor de neintegrare socială a unor indivizi, inclusiv
ale criminalităţii - a inaugurat procesul real, sistematic şi am-
plu, al integrării sociale complete, al elţminării treptate în fapt
a socializării negative. Edificarea societăţii socialiste multilate-
u A se vedea, NICOLAE POPOWC,I - ,,Concepţia Preşedintelui

Nicolae Ceauşescu cu privire la căile şi mijloacele de prevenire şi com-
batere a manifestărilor antisociale" - in volumul „Concepţia Preşedin
telui Nicolae Ceauşescu cu privire la căile şi mijloacele de prevenire şi
combatere a infracţiunilor", Bucureşti, 1982, p. 173; CONSTANTIN
BULA.I - Concepţia Preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu priv~re la orien-
tările politicii penale în Republica Socialistă România, în vol. Concep-
ţia ... , op. cit., supra, p. 25 ; ŞTEFAN DANEŞ - Contiribttţii la studiul
politicii penale a Repub.licii Socialiste România, în ,,,Revista română de
drept", nr. 4/1983, p. 6.
12 NICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu privire la stadiul actual ...
op. cit., p. 36 ; a se vedea, de asemenea, NICOLAE CEAUŞESCU, -
Cuvîntare la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice
şi politico-eduoative, 2-3 august, 1983. Editura politică, Bucureşti, 1983,
p. 21.
233
ral dezvoltate în ţara noastră constituie, în adevăr, cadrul
social-istork care deschide larg drumul împliniirii multila,te-
rnle a omului, manifestării sale plenare şi, totodată, cadrul
•s ocial-istoric care asigură mobilizarea eforturHor întregului
mecanism de control social, 13 a eforturilor întregii SQcietăţi,
pentru a li,wita-ef,.ec.tel si elimina treptat surse -e subiective
pre,curn ănitoare dar şi cele Qbiective"; susceptibile să creeze po-
sibilitatea apariţiei unor comportamente negative, implicit să
menţină criminaii'tatea.
1.3.2. Criminalitatea rezintă în societatea socialistă un

fenomen secu,.µ.g de nem egrare sociala a unor indivizi.- un fe-
nomen care, prm consecinţele sale se intersectează cu alienarea
socială a un'Or persoane relevînld eşecuri ale socializării, mai
precis ale sociaiizării pozitive 14, precumpănitoare în ,c adrul
- orînduirii SQcialiste, înfăţişează !ii o alt" arti 'ari t
porturilor cauz le în sensul c· a ·· · t· · aleat ri)
au o pondere deosebită, de care nu se poate face abstracţie.
=în adevăr, criminalitatea în societatea socialistă fiind - sub
raportul surselor ei - un proces care se comportă· stohastic,
apariţia sa, aidoma oricărui eveniment sau proces întîmp1ător,
nu este nici necesară nici imposibilă. Mai mult, criminalitatea
în sociaI'lsm, consi8.erată m ansamib1ul determinărilor sale so-
cial-umane, nu este decît una din manifestările intersecţie i
cauzelor şi condiţiilor socio-umane, una din interacţiunile care
sînt obiectiu posibile, ci.ar nu singura intşracţiune din cadrul
antecedenţei sociale în care întîmplător poate apare dar poate
şi să nu apară.
1.3.3. Greutatea S.P cif~că deosebită a raporturilor cauzale

întîmplătoare la intersecţia şi prin interacţiunea cărora se
13
In acest sens, a se vedea, ION DRĂGAN, Socializarea, c0ntrol.ul
social şi prevenir•ea delincvenţei juvenile, în Buletin documentar. Cri-
minologie, vol. II, Centrul de cercetări pentru problemele tineretului,
Bucureşti, 1981, p. 306-<319 ; a se vedea şi, ION DRĂGAN - Controlul
social şi prevenirea infracţiunilor, în vol. Concepţia Preşedintelui
Nicolae Ceauşescu, cu privire la căile şi mijloacele de combatere şi pre-
venire a infracţiunilor, Bucuresti, 1983 p. 288-289.
u In acest sens, a se vedea, ION 'DRĂGAN, Cont.rolul social şi pre-
venirea infracţiunilor, în Concepţia Preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu
privvre la căile şi mijloacele de combatere şi prevenire a infracţiunilor,
234
produce criminalitatea în soe1etatea noastră socialistă se ex-
plică prin indepe1igenlg relativă a camelor şi cao ditiiJor care 1
d0JU ]J.aşte!"e criminalităţii. In cadrul C011liPlexulrui c31\.lzal al

criminalităţii în socialism interferenţa şi interacţiunea unor
cauze şi condiţii relativ independente unele în raport cu al-
tele e desfăşoară după legi probabiliste.
Criminalitatea în societatea socialistă este
Î
tenomen care î , lobează întim larea care
P.ro a 1 · stlc e
unui . detevminism social s cific, statistic.
ăţii m sode a ea socia 1s a se po
ce a
ace aprecieri şi previziuni

exclusiv cu caracter probabilistic fiindcă între criminalitate, so-
cotită ca efect şi starea anterioară (antecedentă) care cuprinde
cauzele şi condiţiile producerii lui nu există un rapo.r.t de im-
plicaţie : s· emul soci.al socialist, în principiu, exclude crimi-
nalitatea ale cărei cauze şi condiţii nu sînt, nici în primă nici
în ultimă instanţă, predeterminate în sistem, cum predetermi-
nate, sîn.t, s,pre pildă, cauzele şi condiţiile criminalităţii, în ultimă
instanţă , în cadrul sistemului social capitalist.
1.3.4. În registrul cauzal al crimin,alităţii, în fiecare etapă
de evoluţie a societăţii socialiste există laturi ale cauzei care
au un rol determinant, reprezentînd o adevărată verigă prin-
cipală: interactiunea şi ·cpozitia polilor unor contradicţii i9-
terne ale fizionomiei socio-psihologice a personalitătij unor jn-
~ivîzi pare a fi latura jnteryă predominantă a cauzalitătii cri~
mmalităţii, aşa cum ea se înfăţişează în stadiul actual al edifi-
cării socia'lismului în ţara noastră.
Aşa fiind , SUr§r)e şgpjo uropge, în interactiunea dimensiuni-
lor lor contrare, ni se mfăţişează ca latură dproinapţă internă
a cauzalităţii cPiminalităţii. între gamă. e 12mobiluri in-
terne i'a.eaie" (Fr. Engels) care reprezintă, premise psihologice
al~oricăJ.•ei conduite individuale şi de grop 15 aonstiţ,µie cauza
internă, imediată, a comportamentelor infracţionale. Contra-
15In acest sens, PANTELIMON GOLU în Dicţionar de psihologie

socială,Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981, p. 45 ; a se
vedea, ION DRAGAN - Socializarea ..., op. cit., p. 308 ; ION DRAGAN,
Controlul social şi prevenirea infracţiunilor, op. cit., p. 291.
235
diicţii'ledin structurile de comportament, din fizionomia moral-
psiliologiică şi chiar biologică a unor individualităţi, a unor
membri din societate - deşi, repetăm, latură domi.nantă a ca-
uzalităţii criminalităţii - nu epuizează, singure, conţinut'lll
t?auzalităţii acestui fenomen antisocial : la producerea crimina-
lităţii ,cooperează, m_teracţioneaz· ·nt.Gun anume fel mijlocit,
şi aJţe, serii de surse externe, extraindividua1e, extrapsiholo-
gice, extriabiologice, maLprerj
zează disfunctiile unor verigi atît ale
etia de ~irs•
care vi
presultl
hoc1âhzare
r~
cît si ale proceselor de integrare şi control social, care confi-
gurează latur, ext - a cauzalitătii acestui fenomen. Este se-
ria de surse s· 'Ci - co care acom aniază şi alimentează
sq_cializarea negativă din unele m1crome 11 microgrupun
sociale subcuiturale în care predomină sisteme de norme de
compartament, de valori, diferite şi adesea contrare exigenţe
lor ordinei de drept socialiste 17 ~icrogrupuri stradalepnj_-
cromedii de parazitism social~turaje ocazionale sau st8J5rle
-
cu ,,lideri devianţi" reicm1taţi rmeori şi din rîndul unoir per-
soone C1U anrte:ced:ente penale etc. Este, de asemenea, seria de fuc-
tori sociali legaţi de contradicţii'le procesului inegal de făurire
a conştiinţei socialiste integrale, mai exact de contradicţii din
domeniul culturii şi educaţiei care se reflectă în cele din ca-
drul con.ştiinţei rs_
In adevăr, în conştiinţa individuală a unor persoane, e drept
din ce în ce mai puţine la număr, elementele şi form ele de
c onştiinţă nesodaliste, retrograde, 12:_rervialează celor de conşti
inţă socialistă, şi astfel, una din formele coo,1Jradi1cţiilor din
sfera culturii şi eduoaţiei se regăsesc - prin intermediul con-
tradicţiilor subiective din sfera conştiinţei - nu numai în com-
portamenrte inadecvate ale unor grupuri sau membri ai socie-
16 In acest sens, a se vedea, ION DRAGAN, Controlul social şi pre-
venirea infracţiunilor, op. cit., p. 189.
17
A se vedea, cu osebire, a&ll!Pra termenului de cultură în sociologie,
SEP'DIMiU CHELCEA, Socializarii a individului şi controlul social al com-
portamentului, în Aspecte psihologice, pedagogice şi sociologice ale re-
educăr~i, Ministerul de Interne - Direcţia penitenciarelor, Bucureşti,
1979 p. 225.
1s In a.c est sens, RADU FLORIAN, Procese sociale contemporane,
Editura politkă, Bucureşti, 1980, p. 210.

tăţii 19 ci ş1 m oomportamente infnacţioinale, al căJI'or ansamiblu
formează criminalitatea.
Apariţia şi interacţiunea, în procesul cauzal de tip proba-
bilist al criminaMăţii ldin societatea socialistă, a seriei de con-
traidkţii din sfera fizionomiei morale şi psihosociale ale unor
individualităţi cu seria de contradicţii din sfera con9 tiinţei
sociale - ştiut fiind că, COJ,1§.tijpţa socială în societatea socia-
list;l este Illlmaj predominant sociajistă. dar nu este încă in-
tegral socialistă - ca şi din sfera culturii şi educaţiei, nu con-
stituie în nici un fel o infirmitate a orînduirii socialiste, o li-
, mită a ei. Lăsînd, deocamdată, de o parite Og'!J.ilmd~ii)e pşjlJ,9-
~~~r~._,ale unor indivildualită1i, în ce priveşterontrndictiile de
la nivel macrosocial trebuie să constatăm că ele nu sînt nici
bune nki rele. Ele ~ t - C'Uiffi s-a remarcat pe drept cu-
vînt 20 - obiective, există. Împrejurarea că unele dintre aceste
contradicţii din societatea socialistă la nivel ma:rosocial, cum
sînt, bunăoară, contradicţiile diri cadrul procesului complex al
făuririi conştiinţei socialiste integrale - se intersectează si
~e în emănează în conştiinţa unor indivizi cu forme de con-
ş 1inţă nesocia 1s e cu e emente ale mora e1 urg eze, uneori
cu mentalităţi EOi,e r~ti, cu elemente ale conştiinţei religioase
etc.) ş" se materializa 1 m oom 1,ta Îlnfraiotionalie,
constituie o dificu a e m m ap uirea strategiei procesulm com-
plex al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate care,
odată mai mult, reC'lamă rewlv-area acestm contradi•cţii.
De acee·a, partidul nostru, în spiritul unei gîndiri revolu1io-
nare, profund realiste şi stiinţifice promovează măsuri de re-
zolvare a acestor contradicţii, punînd în centrul luptei împotriva
manifestărilor negative legate de contradicţiile inerente socie-
tăţii socialiste, munca de prevenire a criminalităţii şi a altor
abateri de la normele de drept, de la regulile de convieţuire
socială sociafa;tă, conjugînld preivenirea permanentă cu com-
baterea fermă a acestei maladii a trecutului.
1.3.5. De multe ori, contrÎlbuţia laturii predominante a in-
teracţiunii surselor psihosociale şi c iar biologice in produ-
cerea comportamentelor umane cu consecinţe de natură pe-
19 RADU FLORIAN - Procese ... , op, cit., p. 210.
~ RADU FLORlliAN - Procese ..., op. cit., p. 197.
237
nală este într-atît de marcantă încît maschează rolul celeilalte
laturi a cauzei, estompează rolul s~gse]or ' ·al- anomice, ma-
teriale ; este unul din motivele pentru care, uneori, în practi că,
mai ales în analiza unui fapt penal 1c oncret, se atribuie rolul de
cauză numai surselor psihomorale. Notăm că oricît de rews ar
fi aportul surselor extrairudividuale, social-materiale, în geneza
comportamenm-or mîracţionale, totW;,i, acestea imprimă şi ele
anumite caracteristici conduitelor penale : ccimipajjtaţea nu
mod exdusiv ... • au lta
Ai orna tuturor fenomenelor şi procese or m na ura ş1 socie-

tate - la care efectul reflectă, nu numai latura principală a
caiuze-lor care le-au g-enerat şi a condiţiillor care le-au întmeţinut,
ci conţine „informaţii" şi despre celelalte laturi a:le acestei in-
teracţiuni 21 - şi în cazul criminalitătii consecinţele faptelor
1:pgnale sînij; aldoovate tu,turor componen.1telOII' oauzek)r şi condi-
ţiilor socio-iuman~ Este S1Ufiici,e nt să menţionăm că, una din ca-
racteristicile efectului şi anume, intensitatea sau amploarea
urmărilor periculoase pentru societate ale criminalităţii,
ofer· infol'maţii" concludente i des re latura externă
a interaicţiunii cauza e. Mai relevante sînt, spre pilrlă, atare „in-
formaţii" privind rolul laturii externe a interacţiunii cauzale,
în cazul categoriei infracţiunilor de daună săvîrşite în mod con-
tinuat în sensul art. 41 c. penal, ori săvîrşite sau aooperite prin
fals, cum sînt - exempli gratia - infracţiunile comise în mod
c-ontinuat ori săvîrşite sau acoperite prin fals care, uneori, pot
produce daune chiar de ordinul a milioane lei. În măsura în
care în s·i stemul cauzal a unor atare categorii de infracţiuni, ac-
ţ~unea predominantă 2 surselor psiho-morale, datorată cupidi-
tătii, tentdintei de îmbogăţire, de trai. uşor, fără muncă etc.,
a .participanţilor la săvîrşirea unor atar.e infracţiuni, s-a int~
s~tat şi a fost mediată de acţiunea unor surse sodale externe,,
adică a unor corn ortame re unzătoare ale unor er-
soane din unele organe de control financiar, materializate, prin
21 O. BANOILA, I. DRAGHICI - Cauză, cauzalitate, interacţiune,
în - Materialismul dialectic şi ştiinţele moderne, Ed. pol., Buc., 11967,
p. 107.
238
ipoteză, în lipsa unui control financiar o îndelungată perioadă
de timp sau în controale superficiale ori desfăşurate prin
col'.'upţie etc., în această măsură, este vădit că şi acţiunea unor
aitare surse social-mia ·· extra·ndividua · ·
ducerea urmărilor socialmente pencu oase, întreţinînd carac-
terul continuat al acţiIUnii infracţionale principale, deşi rolul
acestei din urmă componente a ·cauzei este mai redus ; mai
redus, dar de loc neglijabil. O atare viziune asupra interacţi
unii cauzale a criminalităţii are o deosebită valoare metodolo-
gică , deoar ece , , informaţiile" deopotrivă asupra laturii interne
cit şi a ·celei externe a cauzalităţii criminalităţii - ,,informaţii "
recoltate, între altele, şi prin stabilirea de către organele de
urmărire penală în fiecare pricină penală a cauzalităţii con-
crete a faptei penale - servesc la înfăptJuirea strategiei operei
de prevenire şi combatere a criminalităţii, la identificarea „ve-
rigilor" diverse în care urmează a fi direcţionată, în perspec-
tivă, munca de prevenire şi combatere a criminalităţii atît la
nivel local cît şi, - pe baza analizelor multiple şi a prelucrării
lor, a confruntării cu datele şi concluziile ce se desprind even-
tual ş i din alte observaţii socio-economice etc., - la scara sis-
temului social global.
1.4. O reprezentare simbolică a interacţiunii genetice a cri-
minalităţii.
1.4.1. Simbolic, cauzalitatea criminalităţii poate fi redată

• I
astfel :
C.c= (P.p. d.)~(S.s.c.) X(C.i.) ®
R
Aşa dar, cauzalitatea criminalităţii (C.c.) se -expiJ.iică în ter-
menii unrui proces în carie, P.,p.d.==q)er.sonalitaitea saiu ind'i.vi-
dualita•t ea cu predispoziţii deviant~, intervenite ca urmare a
marginalizării psiho-sociale, interacţionează ( ~) cu ~.s.c.= ~-
tua_ţii social-economiice, or;ganizatorice etc. concrete, însoţită de-
o R==srezistenţă psihrof.izio1ogică precară, decisiv de un eşafodaj
psiho-moral labil - variabilă, mai intensă sau mai slabă -
permeabil la săvîr,şirea de infracţiuni, mai ales în momentele
.
în care întîlne.şte C.i. =circumstanţe socio-umane incidentale,
239
obiective şi subiective, susceptile a propulsa interacţiunea cau-
zală 22_ Am notat în paranteză fiecare dintre laturile cauzali-
tăţii spre a swblinia, odată mai mult, că acest tip de cauzalitate,
resipootiv oauzal.itartiea criminalităţii în s~cietatea s ocialistă este
un tip spedfa: de oaiuzali11Jate · · - în care enii re1aţiei
cauza e au e1 msăş1 cauze proP[ji - cu multiple constante şi
variabile - care e:xtplică mişcarea, evoluţia lor de sine stătă
toare, a,uton10mă, de bună seamă, întir-un cadru social-isoodic
determinant.
1.4.2. Din această reprez~mtare simbolică rezultă, credem,
o altă particularitate a r'elatiei cauzale în cazul criminalităţii
din societatea s ocialistă : este aceea că , jiefiind atemporală, cum
este, spre exemplu, relaţia de dependenţă logică , JP se supune
ordinii de succesiune în timp; între cauzele sodo-umane ale
oriminialităţii şi oonoocinţele acesteia nru există simultaneitate
ci un interval de timp : termenii rela iei cauzale încep a acţi
ona înainte de „trecerea la aci" , de săvîrşirea de infraiotiuni. In
adevăr, criminalitatea, deoipotrivă în cazul infracţiunHor preme-
ditate şi a celor sipontane - reprezintă epilogul 23 mmporta-
mentelor unor indivizi stăipîniţi de mentalităţi, moriavuri şi de-
prinderi burgheze, mis<tice, de tendinţa retrogradă de a trăi
fără muncă, de lăcomie, de egoism etc. 2"
Dacă s~se,le şocio-1Umane ale criminalităţii acţionează La-
tent, întreţinînd procesul de socialirere negativă a unor per-
22
O asemenea viziune a cauzalităţii criminalităţii cor~unde, cre-
dem, cu datele filozofiei. marxiste in care cauza, concepută ca interac-
ţiune, este exiprimată simbolic astfel : AXB+E (interacţiunea dintre
obiectul A şi obiectul B - în cazul cauzei externe - sau interacţiunea
dintre laturile contrare sau cele necontrare ale unui obiect - în cazul
cauzei interne - generează un efect E) ; in acest sens, a se vedea,
O. BANOILA, I. DRAGHIOI - Cauză, cauzalitate ... , op. cit., supra,
p. 107.
23 A se vedea, GEJORGE ANTONIU, - Contribuţia criminologiei
socialiste la procesul perfecţionării conduitei cetăţenilor potrivit cu ce-
rinţele societăţii socialiste multilatera,l dezvoltate, în „Dreptul ca
instrument de formare, dezvoltqre şi ocrotire a personalităţii u:mune,
Editura Academiei Republicii So,cialiste România, Bucureşti, 1973, p. 224.
:v. 1n acest sens, NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvînta.re la consfă
tuirea de lucru pe problemele muncii organizatarice şi politico-educa-
tive, 2-3 augu,st, 1983, Editura politică, Bucureşti, 1983, p. 21.
240
soane, o atare partii<:ularitate a relaţiei cauzale a fenomenului
criminalităţii în societatea socialistă, pune în lumină nevoia
unei munci · , e · · tuturor or anismelor me-
canismului de n ~~.n . . ,,~ crimina1ijgţii,
pr~ducaţia penmane~ 25 -
constringere penală - s inclusiv, cînd e cazul, prin
vederea formării la toţi membrii
societăţii socialiste a unor deprinderi de muncă de onestitate,
cfe resipect faţă de exigenţele legii, îndeosebi ale legii penale
şi ale normelor de convieţuire socială socialistă ~6, ale normelor
eLidi, echi-tăţii şi dreptăţii sociale.
1.4.3. Spre deosebire de alte fenomene din natură şi din
societate, crimina:1.watea în orînd1Uirea social;istă prezintă şi pair-
tiicularitatea că sursele social-umane care interacţionează ge-
netic se re roduc în efect cel mai adesea fără a se conserva ;
criminalitatea relevată îndeosebi, cu toate consecinţele sale,
apare ca o negare aproape integrală a cauzelor şi condiţiilor so-
ciale clin care izvorăişte, ca o depăşire a acestora.
În adevăr, faptul că în societatea socialistă momentul des-
coperirii infracţiunifor, tragerii la răspunidere penală şi sanc-
ţionării infrnctorilor tind·e a fi cît mai apropiat de cel al săvîr
şiri_i de infoacţiuni - prin acţiunea energică a organelor de
stat de ordine interioară, de procuratură şi de justiţie, cancer-
,tată ou Siprijinrul su,bstanţiaI al colectivităţii, ÎIIl d€1Soope1 r irea şi •
tragerea la răspunlder.e penală a celor vinovaţi de comiterea de
infracţiuni, prin perf.ecţionarea necontenită a operativităţii, a
fermităţii şi a spiritului de justiţie în activitatea organelor de
m-dine interioară, de procu,ratU1ră şi de justiţie, a celorlalte
organe obşlte,şti cu atribuţii juridicţiioniaJ:e - îmiprie'jll.lll18rea
că în societatea socialistă se realizează pentru prima
diată în ta-et priT11cilpiµJ._jn.evii:Jalbili,tă ii tragerii la rălS!p,OO
dere penala a celor vinovaţi e ·savirşirea e m rac ,mni,
falPUUl că p,cqceSIUJ. reecmcăiji celor condamnaţi, al roou-
parăirii sociale a aces,toNr are reahneTllte sanse obiective să
fie efi,oace şi prin forţa col~ctivităţ1i în supr'âvegHerea execu-
tării în libertate a sancţiunilor penale şi prin munca de reedu-
25 A se vedea, E. DliMJ:TRIU - Educaţia permanentă - educaţia

întregului popor, Editura ştiinţifică şi encidopedi,că, Bucureşti, 1978,
p. 40-50.
26 In acelaşi sens, GEORGE ANTONIU - Contribuţia criminologiei
socialiste .. ., op. cit., p. 226.
16 - Criminologie
241
care - met·odică, răbdătoare şi substanţială - desfăşurată de
or;g anele de stat cu atribuţii penitenciare, faptul, în fine, că
intreaga asistenţă post-penală, de încadrare în muncă a foş
tilor condamnaţi şi de asigurare a condiţiilor materiale şi spi-
rituale ale unei vieţi oneste a acestora este organizată ele stat
şi beneficiază ele sprijinul rolectivelor oamenilor muncii - con-
stilJ.!ie tot atîtea Q!J:Wntii materiale şi iyridice ca· demon-
strează că revenirea postdelictua ă..ar:.e, pe,ntru prima dată în
~ ase. .oliii tive şi real să se înfăptuiască, făcînd
astfel ca factorii criminogeni, constatati în concret în fiecare
pricină penală în parte, să fie cu adevărat eliminaţi, unii ime-
diat iar alţii treptat, în raport şi cu gradul de receptivitate a
fiecărui individ la procesul resocializării. De bună seamă, îm- ~
preju:mrea că şi în societatea socialistă se mai ivesc cazuri de
reiterare a comportamentelor infracţionale de către unii indi-
vizi (şi chiar ele recidivă a unor persoane, în a căror conştiinţă
este adînc înrădăcinată deprinderea de a trăi fără muncă ... ) ca
şi împrej11„uiarea că, în insuşi P[OICesul de prevenire postdeli~::-
tuală ot interveni uneori, s orad1c m fa t lan 1'0 ...:..COn-
tradiotii îrutre s re i ă comandamentul · ·, _, ojitic ma-
jor al luării tuturor măsun or care să f că i , >Wbilă comiterea
de infracţiuni şi gria'dul de înţelegere lUl · atru:e comanda-
m_wt către _g_nele eI.:§_Qalli! chemate_s • ·a :u siLlnfăptuiască
măsuri d pmfila · S'Qc..ială - nu schimbă termenii proble-
mei cfeo"arece, pe de o parte, tendinţa cazurilor de reiterare a
comportamentelor infracţionale este de treptată restrîngere
(cum am arătat, în ţaria noastră, în ultimii ani, ponderea per-
soanelor cu antecedente penale în ans•amiblul persoanelor con-
damnate s~a redius la jumă'1la'1Je, faţă de perioada anterioară
Decretului nr. 331/1977 de amnistie generală şi de scoatere de
inidată din evidenţa cazierului judiciar a unui însemnat număr
de persoane) iar pe de altă parte, organismele de control social
au capadtatea ofensivă trează în permanenţă aşa fel ca - din
iniţiativa şi cu sprijinul permanent al organelor şi organizaţii
lor de partid - să identifice, să sesizeze neîntîrziat, contradic-
ţiile vremelnice în fapt ale unor verigi din procesul de reso-
cializare şi să ia măsuri ferme pentru a ridica calitatea acestui
proces, pentru a spori eficienţa prevenirii şi combaterii crlmi-
n.alHăţii. pentru amp~ificarea şanBelor evitării recidivei.

SECŢIUNEA A 11...A
Analiza 1 conţinutului şi mecanismului de incidenţă

a cauzelor criminalităţii,
Criminalitatea se relevă a fi în societatea socialistă un

fenomen soci.a · · iolo ic , ceea ce implică o
a rdare plun tiple plainuri şi din nume-
roase oriL?onturi, în vederea desluşirii ţesăturii complexe a sur-
selor socio-umane ce interacţionează genetic în menţinerea cri-
minalităţii.
2.1. Criminalitatea - clin orizontul surselor „J(jfjp psihg

e.
n prim plan din care poate fi examinată geneza crimina-
litătii în societatea socialistă românească este cel al surselor
subietive : lsur · · ·· · · · · tă a criminalita-
ţu s ar ă sau debusolată
2.1.1. Deoarece criminalitatea este, esenţialmente o prghlem::i

de_comportament a unor .persoane, cgnştiinta joacă un rol ,ţar-.,
dinal în etiola ia · · · ~, ·· ; întreaga p.roblematită a cau-
za ită ,ii, ş1 a 1eeărei infracţiuni în parte, trece prin acest rol.
Rolul principal, esenţial al conştiinţei in etiologia criminalităţii
se explică prin friptul că, conştiinţa reprezentînd un univers,
un sistem - în care elementele ideative se împletesc cu cele
afective şi voli1ive 28 - manHestă o inclepenclenţă relativă faţă
ele realitatea obiectivă. Monismul ma erialist marxist este, în
adevăr, dialectic şi, de aceea, subliniind nota de idealitate pro-
prie co~tiinţei nu ignoră momentele specificităţii şi ale relati-
velor opoziţii pe care conţip.uturile de conştiinţă le au faţă de
conţinuturile realităţii conştientizate, faţă de cele ale materiei
cere conştientează şi faţă de cele ale realităţii din care ş1 m
ra;porit; ou care se instituie 2!1_ Ca sistem, ca Univers, conştiinţ)a
'n In acest sens, a se vedea, CONSTAN'DIN BULA.I - Concepţia

Preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la orientările politicii pe-
nale ... , - în, op. cit., p. 27.
28 JON IRIMIE - Materialismul dialectic, op. cit., p. 284.
29 1n acest sens, ION IRIMIE - Materialism dialectic, op. cit., p. 292.
243
fiind o reflectare a lumii materiale este, în acelaşi timp, un
produs al creier..uluLş" un..._p.ro.dus social - istoric ; ea cunoaşte
o evoluţie contradictorie, dialectică, fiind supusă legii unităţii
şi luptei contrariilor.
2.1.2. Le ea unitătii i luptei contrariilor ex lică dialectica

t_aporturilor mtre conştiin ă ş1 ex1s enta nu numai m plan
uman ci ~i în plan social. Din acest colţ al planului social, în-
ţelegereâmecanismutm dialecticii interacţiunii dintre existenţa
socială şi conştiinţa socială în etapa actuală a dezvoltării so-
cietăţii noastre prezintă o semnificaţie teoretică şi practică de-
osebi tă pentru cunoaşterea specificităţii determinismului cri-
minalităţii.
În ţara noastră, în condiţiile edificării societăţii socialiste
multilateral dez~oltate, noua calitate a existentei sociale
ină schimbă · rofun e stiint ilror, constituie
terenul de manifes re tot mai pro u a a con :rn,ei socialis te C,
a covîrşitoarei ;majorităţi a populaţiei ; conştiinţa socialistă a v
imensei majo,rităţi a oamenilor societăţii noastre se inserează
tot mai mult în existenţa socială socialistă.
2.1.3 . Transformările profunde care au avut l'O'c în socie-
tatea noaS1tră Sll'El cnnducerea partidului - centITUl vital al so-
cietăţii, forţa politică con:ducătoare a întregii societăţi - dez-
voltarea puternică a forţelor de producţie, schimbările produse
în struc:tur:a socială şi în relaţiile s ociale oa urmaTe a făluririi eco-
nomiei socialiste unitare, a victQriei socialismului şi trecerii la
făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ca şi siste-
maitica şi ampla aicti'Vitate teiorietioă, ideolog~că şi poli tiJco-edu-
cati vă de formare a omului nou - au determinat, pe de o parte,
mutaţii calitative şi în fizionomia ~oială a oamenilor, a mase-
lor largi populare, iar pe de altă parte, o_.reducere treptată a
sferei ,şi intensităţii de incidenţă ale ,cauzelor criminalităţii 30.
30
Procesul diminuării intensităţii cauzelor social~materiale ale crimi-
nalităţii in societatea socialistă, sub influenţa legilor obiective ale con-
stru~ţiei socialismulUi, a fost remarcabil surprins şi analizat in doctrina
penală, încă în urmă cu un sfert de veac, de prof. dr. ION OANCEA -
lnlocuirea răspunderii penale pentru unele infracţiuni cu răspundere
administrativă sau disciplinară, de V. DONGOROZ, S. KAHANE,
I . OANCEA, I. FODOR, N. ILIESCU, Editura Academiei R.P.R., Bucu-
244
Aşa cum s-a subliniat în magisitrala expunere de la începutul
lunii iunie 1982, dezvoltarea puternică a industriei socialiste,
amplasarea forţelor de producţie şi progresul industriei în toate
judeţele au constituit şi constituie factorul esenţial al victo-
ne1 socialismului, al trecerii la făurirea societăţii socialiste
multilateral dezvoltate şi înaintarea spre comunism :31 _
Dezvoltarea într-un ritm Intens a societăţii socialiste, creş
tere.a puternică şi moderniz,a,nea forţelor de producţie şi, pe
această bază, perfecţionarea relaţiilor de producţie şi sociale,
ridkarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce mun-
cesc - reflectată esenţialmente în creşterea, în ultimele trei
decenii, a retribwţiei reale a oamenilor muncii de mai bine de
patru ori - a fost singura cale prin care a fost posibil" să re-
cuperăm o parte însemnată din rămînerea în urmă moştenită
de la vechiul regim, din distanţa ce ne separă de ţările dez-
voltate" '32 •
7~1 2.2. C.:~iminalitatea -
economică internă.
clin ori .ontul contra.dic.ţ.iilD.1:
din sfera
-
2.2.1. S.,,Q_cietatea socialistă nu a putut şi nu poate evita apa-
riţia şi manifestarea anumitor contradktii specifice fiecărei
etape, dat fiind caraicterul proce:.ual al devenirii socialiste.
Astd'el, în stadiul actual al edificării oocialis,mu1'ui în ţara noas-
tră există - aşa cum s-a precizat în doaumentele de partid -
\
reşti, 1957, p. 20-24; a se vedea, in acest sens şi, DUtMITRU MA<Z.ILU,,

MIRCEA PREDIA, - Elemente de drept penal - Academia „Ştefan
Gheorghiu", Bucureşti, 1972, p. 93-96. Cit priveşte studii dense mai
recente in această problemă, a se vedea, C. BULAJ - V. I. Lenin despre·
fenomenul criminalităţii şi despre politica penală a statului socialist, -
Revista română de drapt, nr. 5/µ970 p. 56 şi urm. ; CONS'DA\NTil!N
STOICA - Contribuţii la oercetarea sociologică a fenomenelor anti-
sociale - în „Revista română de dreipt" nr. 10/11971, p. 27 şi urm. ;
ŞTEFAN DANEŞ - Contri buţii la studiul politicii penale a Republicii
Socialiste România, - în „Revista română de drept" nr. 4/ 1983, p. 6-7.
31 N.ICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu privire la stadiul actual
al edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideo-
logice şi activitatea politică, educativă a partidului, - Editura poli1!iică,
32 NICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu privire la stadiul actual ... ,
op. cit., p. 23.
33 NLICOLAE CEAUŞESCU - Raport l.a Conferrinţa Naţională a
Partidului Comunist R omân, Editura politică, Bucureşti, 1982, p. 38-40.
245
încă o serie de contradicţii l între dezvolitarea puternică a for-
ţelor de producţie .şi dezvoltarea relaţiilor sociale, acestea ma-
nifestînd o anumită tendinţă de rămîne.re în urmă între cerin-
ţele de consum şi nivelul dezvoltării societăţii · între dezvolta-
rea forţelor de producţie, a bazei tehnice a societăţii şi nivelul
de conştiinţă socialistă.
2.2.2. Este neîndoielnic că aJ;are contradictii economico-
sociale atra în volutia si în mi carea lor anumite disfuncţi
ona ităţi în cadrul unor anumite veri i ale activi a ,11 socia e şi
au ap 1 u mea e a alimen a şi anumite enomene negative;
ele sînit srurse potentiale care iniberacţionează m g,eneza crimina-
lităţii, susce;ptiibile, deci, să întreţină premisele subiective fun-
d,amentale ale criminalităţii, adică mentalităţile prejudecăţile
şi obişnuinţele retrograde ale unor persoane. Existenţa con-
tradicţiilor în sfera economico-socială nu se obiectivează auto-
ma1. nu conduce, ea ipso, la apariţia criminalităţii ; procesul
este mult mai oomplex. Contradicţiile din sfe.r,a economico-
socială interacţionează nemijlocit cu contradicţiile din sfera
culturii, a învăţămîntu:ui, a educaţiei, cu contradicţiile din
sfera dreptu1ui etc., şi - mediate de aceste din urmă contra-
dicţii - se regăsesc în sfera conştiinţei sooiale, care este etero-
genă şi nu este integral socia listă, iar în cele din urmă, se re- r
flectă şi în structurile intime ale unor conştiinţe individuale a

-căr-or imaturi-tate bioneurologică şi, mai ales, psihomorală poate
produce comportamente 1deviante şi se poate obiectiva în să
vîrsirea de infractiuni
·2.2.3. QQntrad~ctiHe şi
au elr{@&~ De pildă, oon-
triadicţiile din sfera eioon-omiei soci,ailiste îşi au sorgintea în
însăşi dinamica elementelor ce formează structura modelului
planifioat al economiei, în fiecare fază şi stadiu de dezvoltare
a societăţii socialisite. ,
Împrejurarea că economia socialistă este încă o economie d,i
:rhărfuri-» cu caracter specific constituie o altă sursă a contra-
di1cţiilor ei 34 . În adevăr, faptul că p}anifioarea economiei se
34
A se vedea, în acest sens, N. N. CONSTANTINESCU - Problem,a
contradicţiei în economia socialistă, Editura politică, Bucureşti, 1973,
p . 107-227.
246
realizează i rin intermediul U/11' omiei de
măr uri reprezm a şi m socialism - cu toate trăsăturile sale
p!·oprii, izvorîte din existenţa proprietăţii sociale a întregului
popor şi a proprietăţii cooperatiste, din lichidarea relaţiilor el e
exploatare, din rnlul fundamental al polif cii de planificare
- terenul de manifestar · ·· · · · dintre va-
loar a e se uni şi cea de între uinţa~e, dintre munca ab-
sl:"! a c tă , cea concreta şi cea simpla. Daca examinăm, fără pre-
tenţia de a epuiza problem.a, oointer,e sarea materiială - caire este
terenul unde se regăsesc con fr.adicţiile cîint re munca abstractă
şi .cea con cretă, între munca complexă şi cea simplă - trebuie
s ă r elevăm , mai întîi, că, în temeiul principiului repartiţiei după
muncă şi contribuţia la dezvoltarea generală a societăţii, parti-
i statul nostru urmăresc permanent, ,,r lizarea unu· · -
' ,a, il înrtre veniturile mici ri, menţi-
nînd diferenţierea şi cointeresarea ma ena a m munca dar asi-
gurînd conidiţiile necesare de viaţă, de dezvoltare fizică şi in-
telectuală pentru toţi membrii societăţii" 35 • Dată fiind divizi-
unea socială a muncii, cointeresarea materială (economică) -
cu to ate că este consecvent orientată spre sti ularea funcţi
onalit ă ţii economiei socialiste şi asigiură corelarea ecvată în-
tre posibilităţile economiei şi contribuţiile me mbri1or ei
în mod inerent terenul formării unor depşehiri de xenHuri în-
tr~ diferitele cate~orii de aaroeui ai muncii 36, între diferite per-
soane fizi ce : oam'enii societăţii socialiste sînt egali în faţa le-
gii - inclusiv în faţ,a legii retribuţiei, care este o măsură egală
corespunzătoare spiritului de echitate al orînduirii socialiste - -
dar ei sînt fiinţe inegale în fapt, natural, social-e2onomic, cul-
tural etc.
2.2.4. O atare inegalitate în fapt, mai ales inegalitatea de
' venj b1 ril poate consti·t ui o sursă de frustaţie care să alimen~ze
con~pţii şi mentalităţi burgheze din conştiinţa unor persoane
t~nitate la oîştigTU!I'i fără muncă ...
35 NICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu privire la stadiul actual...,
op. cit., p. 27-28.
36 In acest sens, a se vedea, RADU FLORIAN - Procese sociale
contemporane, Editura politică, Bucureşti, 1980, p . 204.
247
Prin urman\ eif-ectele se01.mdare ale unor oon'tradileţii din
sfe:ra economică se pot resimţi - ,pe te.renul cointeresării ma-
teriale - şi în receptarea deformată, simplistă a principiului
luminos al socialismului românesc" nici pîine fără muncă, nici
muncă fără pîine", pot, cu alte cuvinte, întreţine într-o oarecare
măsură sursa subiectivă - predominantă :_ a criminalităţii.
Este ceea ce se relevă cu deosebire în cazul criminalităţii achi-
zîtive (infracţiuni economice, infracţiuni de sustragere, de
fraudă sau de samavolnicie în dauna proprietăţii sociale socia-
liste, oa şi în d,a:urua proprietăţii personaiie şi pariticula:re a cetă
ţenilo.r), a criminaliită,ţii de 1ooruipţie etc
2.2.5. Inţe1,egerea problemei cauzalitătii fenomenului crimi-
nalităţii din orizontul inte ac iunii unor efecte secundare le
contra' 1cţiilor m s era economica - me iate prm procesul
c-6ntrâd1cfonu al formaru conştnnţei sociale integral socialiste -
cu conştiinta i voi t ·nat de e oism i de mentalităţi bur-
gheze ai e unm indivizi, deschide o persipeict,ivij rea a m mţe
legerea şi înfăptuirea operei de prevenire şi combatere a cri-
minalităţii ; desh.11Şirea mecanismului unei atare interacţiuni are
2-ptitud.inea de a multiplica opţiunile de intervenţie preventivă
pentru a corecta eventualitatea _prezenţei unor disparităţi so-
ciale, spre pildă, prin consolidarea în continuare a efectelor
stimulative ale princi.piwui repairtiţi:e.i după murncă şi contrihu-
ţia la de~voltarea generală a societăţii, prin educaţia pentru ca
toţi destinatorii legii penale să asimileze spiritul de dreptate
al prin.'Cipiului r~amti,ţi:ei după ml.lnJOă şi oontriibuţia la dez-
voltarea generală a societăţii, într-un cuvînt, printr-o educa-
ţie permanentă ce necesită, în mod esenţial - aşa cum s-a pre-
cizat, pe drept cuvînt, în documentele de partid - ,,să înlătu
răm înţelegerile s1mpliste care işi fac loc în societatea noastră,
în special dorinţa unora de a primi totul de la societate şi de a
da .c ît mai puţin societăţii s au chiar nimic." 37
1
2.2.6. Relaţia dintre unele efecte ale contradicţiilor_ din

slfera economică şi crimirua!litate oow a avea uo carniatet to-
~r1;!QI; şi„ oricum, manifestă o tendinţă de îngustare. O atare re-
37 NICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu privire la stadiul actual ... ,

op. cit., p. 28.
248
laţie se regăsE.§te mai ales la ace1e eJeroeote marginale aJe so-
cietă ii noastre socialiste fără ocupaţie, ce trăiesc din expe-
, iente d' • · · n ra an
,oare diooprţele de gtţljp cagniff" atf4v şi atitudirna.1 ~n
conştiinţa or individuală sînt a esea ex rem cte pronunta e,
dominate aproape stabil de concepţii ş1 sentimente mapoîate,
josnice, care sînt poate consecinţa unor anomalii neurofizio-
logitCe, a uniei mumificări sud:let~ti ori, pur şi simplru, a unei
obtuzităţi intelectuale euc., diar oare, ou siguranţă sînt expresia
unei incapacităţi vădite de acces la valorile culturii, ale eticii
şi_ echităţii socialiste şi, adesea, a tuturora împreună, unite cu
multiple contingenţe ...
Nu es>te un secret că şi în rezent unele elemente infractoare,
parazitare, duc un mod de viaţă ce contravine principii- or
eticii, echităţii şi d:re(ptăiţii so!ciale, avînd preooupăiri de spelOUilă,
contrabandă, trafic de aur şi valută, viciind climatul civic să
TJ.ătos al societăţii noa'S tre 38 . Dovada caraeterului indirect, în-
depărtat Şi limitat a relaţiei între unele efecte secundare ale
contrndictiiil'Or din sfera economică si criminalitate ne - o
furnizează examinarea indi'Catorilor · de venituri privind in-
fractorii.
în adevăr, examinîrud, spre pildă, indicatorii de venituri
în lumina unui studiu de teren, dens, privind omorurile co-
mise în ţara noa1Stră între 1971-1978 - considerăm că, în
marea lor majoritate particioSntii la
comiterea omorurilor,
aveau asigurate 'venituri înrlestulătoare entru a se menţme
pe ru u rep , pentru a trăi în emm a e ş1 m respec ul
exigenţelor legii penale. Astfel, păstrînrl exempliuJ eivooat, din
eşantionul examinat, rezultă că 57,50/o infractori au avut un
venit pînă la 1.160 lei, 130/o din infractori au venit între
1.160-1.500 lei, 70/o un venit între 1.500-2.000lei, 3 infrac-
tori între 2,501.-3.000 şi 1 infractor peste 3.000 lei, numai
19 O/o dintre participanţii la comiterea omorurilor trăiau din
surse de venituri ocazionale şi din expediente, neavînrl un
38 GEORGE HOMOŞTEAN - Traducerea în viaţă a 'b.otărîrilor Con-
gresului al XII-1.ea şt ale Conferinţei Naţional.€ a partidului, precum şi
a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al parti-
dului, cu privire la apărarea ,cuceririlor revoluţionare ale poporului, a
ordinii şi liniştii pu!>lice, în „Revista român!!. de drept" nr. 2/11983, p . 11.
249
venit propriu ... :i9 Este, prin urmare, neîndoielnic că relaţia
dintre efectele secundare ale · ·· or din slera econo-
mica i cnmmahtate au o o în ce mai redusă în
anS'amib ul eiterminismului specific criminalităţii. Nu e mai
puţin adevărat că, acolo şi atunci cînd o atare relaţie apare,
cî-nd ea se consitaită în fapt, la elemente marginale sau mar-
ginalizate (elemen<te declasate, reddivişti sau multireddivişti,
cu osebire) intervenţiile sociale preventive în micromediul în
care o atare relaţie s-a dovedit prezentă şi s-a materializat, la
unele persoane, în comi,t erea de infracţiuni, se relevă a fi cu
atî-t mai necesare, mai prompte şi mai sistematice prin, spre
pildă, acţiuni - filtre de depis'tare a persoanelor fără ocupaţie,
îndeosebi a tineriJ.or, unite 0t1 eforturi de încadrare în muncă,
eventual ele amelioI"are a condiţiilor de locuit etc.
In definitiv, cînd atare elemente marginale sau marginali-
zate apar în situaţii „preinfracţionale" - şi lipsa de ocupaţie,
traiul clin expediente, într-o societate în care se urmăre.şte să
se aplice consecvent principirul „nici pîine fără muncă, nici
muncă fără pîine", constituie, prin excelenţă , situaţii capabile
să aibă atributul de „preinfracţionale " - exigenţele preve-
nirii şi combaterii criminalităţii, ca şi principiile umanismului
socialist reclamă ca şi unor astfel de p rsoane să le multi licăm
în concret ansele sau opţiunile reale pentru drumul drept,
dacă wem să sie agaţe de ele ..
2.2.7. E necesar să adăugăm că, totodată, contraclictiile din
s.fgra economiei socialişţe rnroâpeşti - cu toate măsurile lu-
ate, îndeosebi în ultimii 18 ani, care au asigurat şi asigură în
continuare decisiv îmbună'tăţirea conducerii şi organizării eco-
nomiei, aplicarea fermă a principiilor autoconducerii munci-
toreşti şi autoges,tiunii, perfecţionarea mecanismului econo-
3!l In acest sens. a se vedea, OCTAVLAN POP (şi colaboratorii), LUPU

COMAN, MIRCEA CONSTANTtlNESCU, GHEORGHE ASANACHE,
VLAD IONESCU, ION SANDU, GHEORGHE PAŞESCU, TRAIAN 'l\AN-
DIM, IOAN HURDUBAE, TUDOREL BUTOI, - Stadiul criminologic
privind omorurile, Ministerul de Interne, Inspectoratul general al mi-
liţiei, 1978, p. 69.
250
mico-financiar, a · · ·· · 1io • • • •
spo ·
~ 1
f'oci , rmalism, -
nifestări sînt încă de na
n acest sens, îşi păstrează întreaga actualitate
concepţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, care arăta, încă în 1967, că manifestările de biro-
cratism „favorizează abuzurile şi înlesnesc infracţiunile şi
cîteoclată , împing chiar la ilegalităţi". "1
. 2.2.8. Contrecli1cţiile din economie reflectă a~ clar~ o
anume dinamiică, sipecifică, rezultată între altele din mobili-
tatea elementelor ce compun sectoarele economice, din împre-
jurarea menţionată că economia socialistă ,e ste încă o eco-
nomie de mănfuri, din influenţeile accentuării crizei economice
mondiale şi altele : cîtă vreme atare contradicţii îşi menţin o
semnificaţie primortlială în funcţionalitatea de ansamblu a
economiei, cîtă vreme unele clin efectele secundare ale acestor
contradicţii nu exclud intersectarea cu forme de manifestare
are co fontei sociale i deci, nu extclJUd, în iceile din U1-mă,
pos1 ea săvîrşirii de ot reme
co
trai · ţii e din sf con · ciale care, eş1 su 1ec

e,J.,e, po genera, m m rac mne •c u mulitiiple circumst.an:ţ;e socio-
UlII1Ja[le manifestări ale veichiufuui conicretizate în comporta-
mente inadecvate ale unor indivizi şi, totodată, chiar şi crimi-
nalitate.
2.3. Criminalitatea - di11. o ·zontul prezenţei unor elemente
contradictorii în cadrul structurii sociale unitare a societăţii.
2.3.1. in cadrul determinismului specific al criminalităţii,
un loc aparte ornpă interrelaţia acestui fenomen cu anumite
~0 A se vedea, spre pildă, - Hotărîrea Plenarei Comitetului Central
al Part~dului Comunist Român din 29-30 iunie 1983, cu privire la apli-
carea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii,
perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retri-
buire a muncii şi creşterea retr~buţiei în acest cincinal.
4.1 NICOLAE OEA UŞESCU - Cuvîntare la consfătuirea cu activul
de bază din Ministerul de interne, 18 iulie 1967 - Editura politică, Bucu-
reşti, 1967, p. 22.
251
elemente contradictorii ale structurii sociale esenţialmente
unitară a societătii socialiste.
Es,te cunoscut că victoria orîntluirii socialiste, făurirea eco-
nomiei socialiste unitare şi dezvoltarea puternică a forţelor de
produaţie au produs „profunde mutaţii în structura societăţii
româneşti, realizarea unor noi relaţii bazate pe comunHatea
de interese între noile c1ase şi grupuri sociale." li2
2.3.2. Da-toriită caracterului său conicret-istoric, a na-
turii sale ,c ontradictorii, structura socială a societătii socia-
liste, care esite in esentă unitară, oomtporrtă şi flaldtori eter:o-
gern cum ar f1, s_pre pilrcl!, existenţa rnor producaton cu con-
cepţi-i învechite, retrograde în cadrul micii producţii de
mărfuri. Mic · d mărfuri mica o o · 1-
- duală este mea - o 1eo 1v - oe a ea socialista o ursă
CE,., generează s1 mega· 1 a i econ~~i co-~ia,le _gjn care .. en vă
- la un11 memt5rn a1 a:cesfih grup socia - o a mosferă, cum
spunea V.I. Lenin 43 , de yrajbă de giş_c...Q.rdie de eîncredere,
de frămîntări şi intrigi 44 •
2.3.3. In situaţiile în oare, i,Q.!ciden'bal, atare ilegialrtiă,ţi €1C01110-
mÎICIO,-sociale şi atare mentalităţi sau moraV'llri ÎilJalP(}iate, retro-
g-mde interaicţionea~ ou am.mute disfiunioţii ale oont.irolruui sociail
(1a scara unoc loca:l:iităţi sau unităţi. administrativ-1'elritoriiale) cum
ar fi, spre pildă anumite neajunsuri ale controlului financiar
şi disciplinei financiare materializate în acte de evaziune fis-
cală ş.a., ori cu anumite disfuncţii ale procesului de integrare
socială şi ale celui Ide socializare, ,generează concepţii şi men-
taliotăţi oare pot fi dăunătoare S1Piritul1Ui civiic sănătos din orin-
duirea noas,tră, constituind şi o sursă potenţială, virtuală, a
criminali tă ţii.
2.4. Criminalitatea - di:rw)rizontu1 contradicţiilor d" ·sjera
culturii şi educaţiei.
2.4.1. Caruzalitartea specifică a crimi111a,lităţii apare, de ase-

menea, în timpul istoric al societăţii socialiste româneşti aflată
"
2
NICOLAE OEAUŞF,SOU - Expunere cu privire la stadiu.I actuaii...,
op. cit „ p. 45.
'• A
3
se vedea V. I. LENIN - Opere complete, vol. 41, Ed. politică,
Bucureşti, 1966, p. [07-197.
44
In acest sens, a se vedea, ŞTEFAN DANEŞ - Contribuţii la stu-
diul politicii pena.le ... , op. cit., p. 6.
252
în stadiul actual al edificării
s~cifiJce dintre contradic i · er c ca
ş1 1 core ativ, m sfera conştiinţei sociale, pe de o parte şi pro-
prietăţile care ex rimă individualitatea unor ersoane adică
trasa·t urile esenpialmen e ,caract - idei şi stări atitu 1-
na ·e, a ec 1ve ş1 vo 1,h ve etc., - e ative r,:, retro
unor persoane, pe de altă parte. Daca examinăm etiologia cri-
mmalitaţ11 m ace6t sistem de relaţii, iarăşi fără pretenţie de
a epuiza problema, trebuie să observăm că, o particularitate a
interooţi1UI1ii oonitradicţiiror societăţii socialisbe o constituie am-
,plilfioarea sferei de aicţÎIU[le a corutraidiioţii1or pe caTe le ~e-
nerează procesul făuririi culturii 46 şi educaţiei integral socia-
liste, precum şi , în mod corelativ, procesul formării conştiinţei
socialiste integrale.
1n sfer,a cultu · · ·n sfera conştiinţei sociale din
- proce&e care au, prin de-
finiţie, un CBJ"acter eterogen, c e înglobează şi forme de su-
bieclivitaite nesocialiste, e drep: din ce în ce mai puţin nll!ll1e-
roase, căici baz.:a socială a cr· · lităţii, repetăm, cunoaşte un
proces legiic de în,gustare - lU1Pta initJ:ie.. vechi
gistrează Uil1. amplru, cîm de , m es r ,
mai lilCJ. ş1 mia1 sur,p.nnmrtoar,e 1vers1 a i.
2.4.2. Contradicţiile din sfera culturii şi cele din sfera edu-

caţiei se reflectă în cele din sfer~ co tiinţei sociale care,
deşi su 1ec 1ve, se regăsesc în cîmpul verse or re a 11 sociale
materializate în comportamente inadecvate ale unor grupuri
şi membrii din societate 47 , inclusiv în determinismul cauzal
al criminalităţii 4 7 bis_
2.4.3. Funcţionalitatea contradicţiei dintre existenţa socială
în continuă dezvoltare a societăţii socialiste româneşti şi con-
ştiinţa socială, care manifestă o inde endentă relativă, denotă,
pe de o parte că, marile transformări revoluţionare din ţara
" 5 A se vedea, ŞTE'FAN ZISULESCU, Caracterul, Editura didactică

şi pcdagogJcă, Bucureşti, 1978, p. 30, 126-143.
46 In acest sens, a se vedea, RADU FLORIAN, Procese sociale ... ,
op. cit., p. 208-210.

47 RADU FLORIAN - Procese sociale ... , op. cit., p. 210.
H bis ln acest sens, GEORGE B.ASILIADE, Orientările şi principiile
cercetării criminologice în Republica Sociailistă România, în „Concep-
ţia ... ", op. cit., p. 432.
253
noastră au condus la profunde mutaţii în con.ştiinţa soci-
ală şi politică a oamenilor muncii, a maselor largi popu-
lare, iar pe de altă parte, nu au exclllls o arnumită răm!Înere în
urmă a conştiinţei sociale.
2.4.4. în adevăr. o analiză _P.r uudă a dialecticii existentei si
constiintei sociale în stadiul actual al edificării socialismului în
ţara noastră - analiză întreprinsă în expuner-e a de la Ple-
nara lărgită a Comitetului Central al · Partidului Comunist
Român, de la începutul lunii iunie 1982 - conrluce la con-
cluzia că „baza materială a so cietăţii noastre socialiste .a mers
mai înainte, s- a dezvoltat mai puternic decît conştiinţa so-
cială ... " 48 •
Procesul .rămînerii în urmă a conştiinţei sociale interacţio
nează, într-un mod speicific, în geneza diverselor fenomene
negative din societatea noastră, indiusiv în genez;a oriminalităţii.
2.4.5. Pentru a înţelege cît mai exact mecanismul specific
al cauzalităţii criminalităţii în societatea soqalistă românească
trebuie, în adevăr , să observăm că ~opotri9cultura ,/ educaţ!a
şi__. conştiinţa socială reprezintă procese so'Ciale dinam~e - prin
definiţie contradictorii - cu componente diverse şi cu caracter
eterogen ; ele se Anfăptuiesc - la nivelul unor interacţiuni
complexe - de\ indivizi diferiţi care au capacităţi şi grade dife-
rite de autocontrol . i de integrare în structurile psihice ale· con-
ştlj.nţei lor individuale, a valorilor socia e ale societăţii socia-
liste şi, deci, şi a exigenţelor legii penale_. Elemente ale conşti
inţei sociale ale vechii orînduiri supravieţuiesc şi în conştiinţa
so.cialiS<tă ; \fiind un prndrus istoric con§tiipţa şqciail .ă din socie-
tatea socialistă a găsit şi a preluat din conştiinrta socială a ve-
chii societăţi, m.a,i întîi şi oovîn;ito.r, elemente saill virtuţi de
muncă , de hăr · ·e de demnitate, de omenie, de s pirit de drep-
tate ş.a ., dar şi , în ace . · timp - dat fiind că civilizaţia ante-
rioară a fost axată şi constrw a le de-a rîndul în jurul ideii
de proprietate privată - a preluat i elemente de constiintă
s~ci, ală legate de această sacrosantă prop1'ie1Jate privată, care a
1,s NICOLAE CEAUŞESCU, ,,Expunere cu privire la stadiul actual al

edificării socialismului în ţara noastră ... ", op. cit., p. 55.
254
adînci în simţirea, în inimile şi în gîndirea oame-
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~=i~~~~~ră
socia in
vech ste o-
rora con omen in-

c 1v1 ual dar ca t:lefumr'en colectiv, - de masă, în sens statis-
tic - ar · de a reflecta cu întîrziere si parţial schim-
bările petreoute în existenţa soc1a e a ,ta parte,
per;petiuarea încă a unor concepţii şi manifestări vechi, incom-
patibile cu natura existenţei sociale socialiste, îşi află explica-
ţia şi în împrejurarea că moravurile, mentalităţile, prejudecă
ţile etc. (de parazitism, de trai fără muncă, de necinste şi altele)
t vreme.. de secole îndelung ş· statornic - cu.ltiuate şi
încurajate de vechea existenţă socială ş · nu pot fi des.fiinţate
de 1a o zi la alta... 49 . De bună seamă, ar fi profund greşit să
se considere că menţinerea la infinit a unor asemenea mora-
vuri, mentalităţi şi manifestări retrograde inclusiv menţinerea
în socialism a criminaHtăţii - pe care atare moravuri, mentali-
tăţi înapoiate o întreţin - ar fi fatală. După cum tot atît de
greşită ar fi teza despre rămînerea inevitabilă în urmă a con-
ş tiinţei sociale faţ~ de existenţa socială. !n acest sens, s-a pre-
cizat pe drept cuvînt că : ,,adeseori deficienţele existente în
activitatea noastră id eoiogică. politică sj cultural-educativă,
fenomenele negative care apar, în viata socială, în com-
portam~ntul unor oameni se încearcă a fi justificate prin tez<;
despre rămînerea în urmă a constiintei fată de dezvoltarea
vieţii materiale. A accepta o asemenea justificare pentru lip-
surile noastre înseamnă a încuraja o atitudine pasivă, defetistă,
cu pro:filllilde repereu.rsiuni negative asupra dezV1olrtării societă
ţii. Noi, comuni1 ştii, studiem legile obiective nu pentrn a aclap.tl'l
o poznţie fatalistă faţă de acestea, ci, dimpotrivă, pentru ca,
',!I In ~cest sens, a se vedea, ION TUDOSESCU, MIHAI FLOREA,

CORNEL POPA (red.J şi colaboratorii - ,,Materialism dialectic şi is-
toric", Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976, p. :134.
255
înţelegînd sensul lor, să putem acţiona în interesul progresului
socia'l.Fără a nega cîtuşi de puţin rolul esenţial al forţelor de
producţie în dezvoltarea societăţii, noi pornim de la teza, de
asemenea marxistă, că la rînrlul ei conştiinţa poate exercita o
puternică înrîurire asupra mersului înainte al societăţii, că
ideile înaintate, cucerind masele, devin o uriaşă forţă materială
a progresului" so.
Una din rădăr.inile criminalităţii, ca fenomen social, în so-
cietatea socialistă românească se regăseşte, prin urmare, şi la
nivelul interacţiunii dintre conştiinţa individuală a unor mem-
brii ai societăţii şi acele elemente inefabile ale conştiinţei so-
ciale care încorporează încă şi tradiţii, concepţii, mentalităţi,
prejudecăţi, tributare vechii societă i. De aceea, în explicaţia
cauzală a criminalITăţii şi în înfap uirea strategiei prevenirii şi
combaterii criminalităţii, nici un moment „nu trebuie să uităm
-că o · moravuri . rovenind din vechea orînduire socială
continuă să se manifeste şi să influenţeze pe unii oameni.. ."· 1.
2.4.6. E n 1ecesar să adăugăm că, întrucît conştiinţa socială
nu reprezintă o simplă juxstapunere, o simplă sumă a conşti
inţelor individuale, interacţiunea dintre acele forme ale conşti
inţei sociale ce desemnează moravuri, mentalităţi, tradiţii şi
p[ejudecăţi retrograde care suprav1eţmesc din orînduirea so-
cială veche şi conştiinţa individuală a unor membrii ai socie-
tăţii, devine o interactiune genetică a criminalitătii numai
atunci cîn:d şi acolo unde conştiinţa (unită cu vointa) unor tn-_
di)d.zi interiorizează sau asimilează tocmai acele elemente vecai
din constiinţa socială şi le traduc în fapt, în anumtie circu:rr.ţ
stanţe sociale, prin comiterea de infracţiuni .
2.4.7. Pentru a conchide mai trebuie să adăugăm că, în so-

.
cietatea socialistă românească, climatul social-civic este funda-
mentul sănătos, rod al unei vaste activităţi teoretice, ideolo-
gice, politico-educative a Partidului Comunist Român. Apar-
50 NICOLAE CEAUŞESCU - ,.Expunere la plenara CC. al P.C.R.

din 3-5 noiembrie 1971" - în România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate" vol. 6, Eld. pol. Buc. 197'2,- p. 663-664.
51
NICOLAE CEAUŞESCU - ,.Expunere cu privire la stadiul ac-
tual ...', op. cit., p. 36.
256
tine decisiv tovarăşului Nicolae Ceausescu cotitura realizată
după Congresul al IX-lea în ridicarea ~op.stiivJ;ei sociale a n2a-
selor, în af:i.rmairea spiritulrui de responsabilitate, în promova-
reâ eticii şi echităţii, a legalităţii ,Şi umanismului socialist. Anii
de după 1965 au fost martorii modernizării rapide a procesu-
lui ele pregătire a cadrelor, învăţămîntului de toate gradele, dez-
voltării ştiinţei, literaturii şi artei, stimulării fără pr,e cedent a
creaţiei spirituale care are o pîr,ghie principală în prestigiosul
festival - Cîntarea. României - întăririi sănătăţii naţiunii prin
sportul de masă şi de performanţă în cadrul „Daciadei". Uma-
nismul revoluţionar, spiritul de dreptate şi justiţie, propriu
partidului nostru, întregii opere teoretice şi practice a tovară
sului Nicolae Ceauşescu se realizează plenar în condiţiile în care
~ste dublat de o grijă permanentă pentru întărirea climatului de
legalitate, în împrejurările în care, ,,organele de ordine publică,
toţi faictorii res,poosabili, întreaiga oomuni.tate naţională veghe-
ză ca nimeni şi niciodată să nu...,şi îngăduie vreo derogare de
la legile ţării şi hotărîrile de partid, ca nici o încălcare de lege
să nu rămînă fără sancţiune promtă, ca nimeni şi niciodată să
nu fie pedepsH pe nedrept" 52.
2.4„8. C ~ climaţjlj ş,pqjia1-civill' să!năjpş Jn perimetrul neu-
nj!_ar al conş tiintei
sociale din societatea socialistă dăinui@ şi
circulă încă, la unii membrii ai societătii noastre, moravgr_i,,,..
mentalităti, pre.judecăţi, obiceiuri etc., moştenite de la orîndui-
rea veche, potriy,.uice în ordinea mor.ală ,progresului socialist.
Este adevărat că atare zone anac:roni!Oe de C01n,%iinţă socială
se mai întîlnesc încă în unele colectivităţi de muncă şi de con-
vieţuire unde gradul de dezvoltare al spiritului civic şi per-
fecţio narea relaţiilor interumane nu sînt pretutindeni la nive-
lul exigenţie:J.or etice pe care le promovează societatea noastră
socialistă ; este adevărat că, atane contradicţii ale conştiinţei
sociale se grefează şi pe disfuncţiile din unele familii destruc-
turate, pe unele contradicţii ale procesului de educaţie şi eul-
52 ION COMAN, - ,.Cuvînt de deschidere la sesiunea de comunicări
consacrată sarcinilor ce revin juriştilor din ţara noastră în lumina clo-
C'UITTbentelor Congresului al XII-Zea al partidului şi a hotărîrilor Confe-
rinţei Naţionale a P.C.R., din decembrie 1982" - ,,Revista română de
drept" nr. 2/ 1983, p. 6.
17 - Criminologie
257
tură îndeosebi din familie şi şcoală, dar şi din aval şi din
amonte de şcoală - totuşi, nu este mai puţin adevărat că, ele-
mentele v;echi din conşthnta socială, chiar atunci şi acolo unde I
interacţionează cu contradicţiile procesului de educaţie şi cul-
tură, constituie numai cadrul sau terenul abil să ofere şi
o variantă e comportamente negative, antisociale t alegerea
unei atare variante şi, deci, comiterea a~
mfracf'iuni esteb~nă
la urmă rodul disfuncţiilor con tiinţei in ividuale, a contrâ ic:"
ţii or constiin ei in iv ua e ma-i exac --a i_mit or cons nn ei
şi vom ei unor indivizi a slă 1crnn· răsături or ne ative
de carac er ale unor oameni, a mentalităţii înapoiate a unora
·intre membrii societăţii 53.
Criminalitatea - din orizontul surselor subiective psi-
2.5.1. Criminalitatea, chiar în socialism, nu se naşte oare şi

din abisurile inconştientului uman? Nu au oare şi instinctele,
fenomenele din subconştient, un anumit rol în geneza crimina-
lităţii ? Ze:stre-a, ereditairă, echipamentul bio~ogiic pot fi oare igno-
rate în explicarea originii criminalităţii în societatea noastră?
Problema nu este nouă iar soluţia este extrem de spinoasă .
Fără pretenţia de a epuiza problema trebuie să suo1iniem că
oamenii care devin infractori în societate-a socialistă româ-
nească - în fond, oameni ca toţi oamenii şi nu fiinţe subumane,
fiin'dcă au, totuşi, cel mai adesea, un crîmpei, o fibră de uma-
nitate - sîrut aidoma Străinului lJU:i Camus, în Lpostiază socia-
listă. Dar, infractorii - pe meridianul socialist românesc -
s.înit nu ruumai fiinţe ale istoriei şi ale aEenării oociiale de ti!p so-
ciiaEst ci şi ale biolo iei. De iP!I"iI11Cijpiu, marxismul nQl neaRă pre-
zenţa şi acţiunea factorilor biologici ; el subliniază modul fo
care aceşti.a sînt modificaţi şi compjetati de acţiunea unor fac-
tori esenţialmente sociali 54 • Prezenţa şi acţiunea surselor bio-
5
3 In acest sens, NICOLAE CEAUŞESCU „Cuvîntare la adunarea
activului de partid a·l municipiului Bucureşti" 26 aprilie 1968 - în
România pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste" vol. 3, Ed. pol.,
Buc. 1696, p. 198.
°" In acest sens, ION IRIMIE, - !n - .,Materialism dialectic" Edi-
tura dildactică şi peclaigdgică, Buoureşti, 1982, p. 288.
258
logice în geneza criminalităţii nu poate fi tăgăduită : rrimina-
litatea este de bună seamă un :fienomen social dar ea aareca
o roblema de com ortament în sfera umanu ui iar dacă m
această s era a umanului inconştientu nu poate fi omis, totuşi,
transformarea lui într-un factor determinant antisocial este o
exagerare, după cum o exagerare esîe şi translorman~a incon-
ştientul1Ui într-un factoJ.' social determi1111an:t, aşa cum pro1cedea-
ză astăzi freudo-marxismul 5o_
2.5.2. Sub _aspect WihologffJ criminalitatea
treaga personalitate a artici anti-lor la comi ·
ţiuni au on msfi atori reflectînd
visP½B§iNc(iiA personalităţii lo.r, matey-l1alizaţă într-o societate
ca a noastră, în esenţă~n refuzul integrării plenare ÎP muncă,
~ntr-o
. -
rezistentă ~căzută la efort organizat şi mai ales în de-
fidenţe grave în relaţiile interpe·r sonale ce sînt adesea anti-
.
social structurate 54 şi, de aceea, opuse climatului civic sănătos
ce caracterizează sistemul social românesc în actuala etapă a
edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
2.5.3. Aposterio.ri pot fi det,e ctate pe baza repe1Jabilităitii, tră

săturile psiho- morale caracteristice delincventilor. Astfel,
,.. -
trebuie să precizăm - în acord cu cercetările româneşti re-
cente de psihologi~ a delincvenţilor 57 , de psihologie a condu-
.;:; A se vedea - pentru o critică amplă şi convingătoare a freudo-
marxismului contemporan - FLORIN DRUŢA - ,.Marxism şi freu-
domarxism", Editura politică, Bucureşti, 1982, p . 104-109; a se vedea
şi, LUDWIG GRDMBERG - Opţiuni filozofice contemporane, Ediitura
politkă, Bucureşti, 1981, p. 313.
57
ANA TUOICOV-BOGDAN - ,,Psihologie generală şi psihologie
socială", vol. 11, Edi.tura didactică şi perlagogtcă, Bucureşiti, 1973,
p, 257-258.
57 PAUL POPESCU-NEVEANU - .,Dicţionar de psihologie" Ed.
ALbatros, Buc., 1978, p. 80 ; a se vedea, in mod deosebit, NICOLAE
OLARU - ,,Cercetarea psihologică a heteroagresivităţii infracţionale"
în „Concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la căile şi mij-
loacele de combatere şi prevenire a infracţiunilor" Bucureşti, 1983,
p, 561U-570; a se vedea, DAN CRISTESCU, CONSTANTIN PAUNESCU
- ,,Acţiuni de terapie recuperatorie a minorilor din şcolile speciaLe de
muncă şi reeducare" in - .,Concepţia... op. cit. 552-560 ; GEORGE
BASILIADE - ,,Orientările şi principiile cercetării criminologice în
Republica Socialistă România", în - ,,Concepţia .. .", op. cit., p. 429.
259
itei 58 , ca şi ou iruvestigaţiile de medicină legală 59 şi de psihi-
atrie 60 - că delin~emii îrufăţişează una sau roiai mrulite din ur-
mătoarele caracterjştici psihice esenţiale : '
/ @ capacitatea intel;ctuală neîndestulător dezvoltată şi re-
zistenţă scăzută la efort socialmente organizat ;
p(,&instaibilitate emotională generată de carente educationale
cau au condus, în ultimă instanţă, la fragilitatea eului ;
O (s)inadaptarea socială şi lipsa aorofynigării consecintelor ac-
telor comise, izvorîte din exacerbarea sentimentului de insecu-
ritate pe care individul caută să-l suprime, prin diverse moda-
lităţi de comportare socialmente inadecvate;
~, ~ duplicitatea conduitei, manifestată în discordanţa dintre

două planuri, cel tainic, intim, in care îşi pregăteşte comiterea
infmcţiunii şi oelă1lialt nivel comportamental, de relaţie ou S'0-
cietatea;
,~@ .ezechilibru afectiv existential, exprimat prin patimi,
vicii, perversiuni etc. ;
b falsă percepţie a circumstanţelor sociale şi ~ celor din
jur :
't g ,tn!Cilinaţia către agresivi1taite - fie latentă, fie manid'esită
- ce se barează şi pe un fond neuropsihiatrie insuficient con-
trolat dle luminile conştiinţei, de ostilitate faţă de valorile so-
ciale ale societăţii socialiste ocrotite de legea penală ;
g. h pronuntată su)?pretuire a riscului.
;s STELA TEODORESCU „Psihologia conduitei" Editura ştiinţifică ,

Buc ureşti , 1972, p. 220-229; a se vedea ş i, ANA TUCICOV-BOGDAN
,,Psihologie generală şi psihologie socială" vol. II, op. cit. p. 251-252,
257 ; IOAN CIOFU „Compor.tamentul simulat," Editura A cademi e i Re-
publicii Socialiste Româniia, Buoureşti, 19719, p. 50-61 ;
,n MOISE TERBANCEA, GHEORGHE VOICU, LIANA NEGREŢ
,,Aspecte medico-legale şi criminologice ale heteroagresivităţii" în -
,,Concepţia ..." op. cit., p. 540-551.: VIRGIL DRAGOMIRESCU - ,,Psi-
hologia comportamentului deviant", Editura ştiin.ţifiică şi enciclopedică,
Bucureşti 1976, p. 39-40 ;
80 TIBERIU VLAD, CRISTIAN VLAD, ,,PsihoLogia şi psihopatolo-
gia comportamentului", Editura militară, Bucureşti, 1978, p. 56-68.
I
260
Neînrloielinic că,s:;i;; pşjno)ei criminalitatea refilelclă un
proces de ert cim u· 1(
olo ic al structurii erso-
na ita ii partici n ilor la comiterea de in racţiuni mai ex c ,
r m 1viz1 proce.s
a carm esen,a o cons 1tuie imaturitatea e ,caracter consecutivă
uneori şi unor anomalii-lacune-morfofuncţionale, înăscute sau
survenite, fără a fi patologice, întotdeauna determinată de pro-
cesul de socializare negativă, de contradicţiile unor verigi ale
proceselor de infegrare socială şi control social.
?-5.4. Destabilitatea vieţii psihice a delincvenţilor este, în
adevăr, un proces complex care apare în condiţiile în care în
~)e ţs@i f#f fppcţpre)e ale sistemului de atitudini ale indi-
vidului a 1tudini faţă de oameni, fa de sine i fată de mun ă ,
V
se instaleaza tre ta is unc wna ia i cum smt, spre p1 ă, slăbi

rea in 1, 1ţiei, capac1 ·a tea re usa a rustaţi, incapacitatea auto-
controlului oontinuu, impt.clsiviit.0lte, creşterea indiceliui de su-
gestitbihtate, lipsa motivaţiei, lipsa stăpînirii de sine etc. ; ele
s rvin adesea e fonk:ţul unei vieţi psihice statornic dezorgan· -
zate - care re lec a ec1s1v acune rave se imentate m e u-
ca ia deo otr in mediul ine ecta il ,i n unele familii sau
in unele comunităţi de ori,g ine s1 in mediul ales (îndeosebi
din anturaje cu mentalităţi retrograde ori cu comportamente
deviante) cît şi influenţe nesănătoase chiar din unele medii so-
ciale instituţionalizate (din unele instituţii de învăţămînt ori de
cultură, din unele microcoledive de muncă) în care nu a fost
deplin instalat climatul civic sănătos de muncă onestă şi de le-
galitate care caracterizează societatea noastră socialistă 61 .
[)estabilit t vie ii sihire a celor ce comdt inf:racţiuni se
ryleva a ti un rrnses sare mmanunc ează concoml en • ere em,
atît comtm1ente constit:mte - conştientul, în stări normale,
avînd ro ul dominant, esenţial şi decisiv - dar şi componente
ie~iente, acestea din urmă reprezentînd „faţa nevăzută" a
~ \Yni psihice disannonice a personalităţii infractorilor,
61 !n acest sens, MOISE TERBANCEA, GHEORGHE VOICU, LI-
ANA NEGREŢ - ,.Aspecte medico legale şi criminologice ale het"eroa-
gresivităţii" op. cit. p. 551; In aicest sens, PAUL POPESCU-
NEVEANU „Dicţionar ... " op. cit. 35-!; VIRGIL DRAGOMIRESCU -
„Psihosociologia... " op. cit. p. 251-257 ; NICOLAE OLARU „Cercetarea
psihologică ... " op. cit. p. 566-567; GH. SCRIPCARU, M . TBRBANCEA
- ,,Patolgi.e medico-legală", Editura dida ctică şi pedago g ică, Bucureşti,
1983, p. 480-481.
261
a:cea forţă energizantă cum .a fost ea denumită pe drept cuvînit 62 ,
factor bazal de dinamizare a conduitelor infractoare, cîrmuit de
alte legi de organizare decît cele ale conştiinţei, cum ar fi, spre
exemp u, cea exprimata prin „ t sau nimic ... ".
Este loC'Ul să adăugăm că, viaţa psihică a celor care comit
infracţiuni, chiar destructurată, nu se înfăţişează în chip uni-
tar şi coherent şi nu poate fi redusă nici numai la elemente I
conştiente, nici numai la componente inconştiente ; avînd o
structură complexă viata sihică a infractorilor este, debuna
seama, de erminata m ansam lul somo-cu tura I ar 1mp 1că
o interactiune o inter enetraţie a conffientrrlu1 - care are rol
ecis,iv în „trecerea la act , - c_g_ inconştientu , hotarele dintre
cele două componente ale vieţii psihice nefnnd impermeabile ...
În. dinamica complexă .a vieţii psihioe a infr.ootorilor, consi-
derată deopotrivă longitudinal şi transversal, nu este exclus ca,
uneori, comportamentul infracţional să fie expresia unei astfel
de structuri psihice în care inconştientul să preia, şi să între-
gească proiecte şi căutări antisociale ale conştientului, dacă
mecanismele atitudinale, oognttive, afeotiive şi, mai ales, axio•
logice - morale ale conştientului s-înt perturbate, la unii in-
diviz·i, de o educaţie profurud deficitară, de concepţi" retrograde. (
Deşi în studiul inconştientu1ui ,psihologia dispune de foarte
puţină claritate, totuşi, ni se pare exagerată teza după care oa-
menii care devin infractori sînt trăiţi de forţele necunos·cute
ale inconştientului. Consecvenţi interpr1etării materialist~dia-
lectice a determinismului social, mai exact socio-eul tural, al
activităţii psihice, trebuie să reţinem că fenomenul criminali-
f tă ţii se menţine în societatea socialistă ca urmare şi a jnadaptăr_ii
I structurilor psihice, decisiv .conştiente .ale unor indivizi - cu o
.. conştiintă retrogradă la existenta socială socialistă,. la cli-
matul social sănătos de ordine şi disciplină , tdominant în orîn-
duirea noastră socialistă.
2.5.5. în spiritul materialismului dialectic şi istoric trebuie,
de asemenea, să s'lllbliniem că, criminalitatea în societatea so.cia-
listă dezvăluie autodestructurarea. s@ autodisociaLitatea. perso-
nălităţii psihomorale a unor jndiyjzi, intervenită îo circ11mştanţe
02 PAUL POPESCU-NEVEANU - ,,Dicţionar ... " op. cit., p. 346
262
sodale i isto,ri.ce Il!U!ffieroase i diverse n este e~_p,cesia unor
fo l~ stihiale a e a 1s 'lli mconştienrtn.i · uman fiindcă, ori,ce
s-ar spune, onc1t ae fragil ar i controlul ,conştientului în cazul
pe1·son alităţilor ce comit infracţiuni el nu este absent şi nu
poate fi ocolit :~q) qgpşţjg Hai ca instantă de cqpţrgj" ră
mîne hotărîtor. eşentjal. 1de]isiv îp PrQSf§)]] !ces®Fiî )a act" I la
2om1terea de infracţiuni.
· Nu putem să nu observăm că, anomaliile de comporta-
ment uman G3re sfîr esc rin săvîrsirea de infractiuni,
chiar aca suferă i certe inf uente neurofiziolo ice - ce
devm, uneon, surse de frustaţie - 7>Yc sin I o usi rezultatul
deficienţelor organice şi neurologice mostenite, dat fiind că nu
există o probă inJclUibitabilă că anomaliile de comportament ar
fi generate de anomalii organice şi neurologice moştenite. Nu-
meroase cercetării genetice şi psihiatrice 63 , psihologilce 6'> şi cri-
mino:ogke 1,; 3 dovedesc, dimpotrivă, că părinţii influenţează
iri In a,cest sens, TIBERIU VLAD, CRISTIAN VLAD, ,,Psihologia şi

psihopatologia comportamentului", op. cit., p. 206-208; VIRGIL DRA-
GOMIRESCU „Psihosociologia comportamentului deviant", op. cit.
p. 251- 253.
ev. ANA TUCICOV-BOGDAN - ,,Psihologie generală şi psihologie
socială", vol. II, op. cit., p. 258 ; TIBERIU BOGDAN ,,I.ntroducere în
psihologie judiciară', Editura ştiinţifică, Bucureşti 1973, p. 108 şi urm. ;
PAl L POPESCU-NEVEANU - ,.Dicţionar .. ." op. cit., p. 179-181;
ŞTEF A~ ZISULESCl{ - ,,Caracterul", Editura didacti că şi pedagog ică,
Bu cureşti, 1978. p. 126-143.
n, GEORGE BASILIADE, COSTICĂ BULAI, IONELA CORNESCU
- ,,Unele cauze ale manifestărilor infracţionale în rînclul minorilor şi
prevenirea acestora", în - ,,Revista română de clrept" nr. 11/1971,
p. 34-36 ; CONSTANTJN IACOVIŞAC „Aspecte sociologice ale acţi
itnii ele recuperare socială a minorilor infractori", în - ,.Viitorul so-
cial·' nr. 1/1976, p. 113-121 ; CONSTANTIN IACOVIŞAC, ALEXANDRU
VULPESCU, FLORIAN GHEORGHE - ,.Interacţiuni socioculturale şi
ed1wative în resocializarea în şcoli speciale de muncă şi reeducare",
în - .,Concepţia ...", Bucureşti, 1982, p . 522; In acest sens, ANA TUCI-
COV-BOOOAN - ,,Psihologie generală şi psihologie socială", vol. II,
vp cit., p. 254; în acelaşi sens, TJ:BERIU VLAD, CRISTIAN VLAD, -
,,Psihologia şi psihopatologia comportamentului", op. cit., p. 213--'214 ;
MOISE TERBANCEA, GHEORGHE VOICU, LIANA NEGRUŢ - .. As-
vecte medico-legale şi criminologice ale heteroagresivităţii, în -
,,Concepţia ...", op. cit. p. 549; NICOLAE OLARU „Cercetarea vsiholo-
gică a heteroagresivităţii infracţionale" în - ,,Concepţia ... " op. cit.,
p. 568-569 ; ION DELEANU - ,,Biologie şi drept", Editura Dacia,
Cluj-Na[Poca, 1983, p. 48-66.
263
comportamentul descendenţilor lor, inclusiv comportamentul
infracţional, mai curînd prin modul nefast de educaţie ,r in
climatul educativ alterat, dedt prin ereditate ...
- 2.5.6. Este, deci, adevărat că în lumea delincvenţilor întîlniJn

aşa cum rezultă din cercetări" - aplicin:d clişeul psiholog ic,
structuri de nevrozaţi psihotici •şi de debili impulsivi, de epi-
r
leptici care s e ignoră si de inadapt;abili prin defect de cultura-
lizare -e tc. etc. ; dacă este adevărat, de asemenea, că la persona-
fită ile din această lume sor.didă a celor ce oomit infracţiuni se
manifestă c iar semne e unei seno an ana omo- unc ,1-
onale i landurale o atare lume ulata s1 de md1vizi
ca :e cranio.oereibrale i en-
ce ca, au ructur a
Vl -;;.,.. .~limi....:=~~--~~==,;,i.,..~~➔:..:-::.:;;~~ -
fractori constitu e,
pe de o parte, a--~~~--..;;=;-;;;:::.;;;.,.;;,;;~--~~ --~..;;;.;;,..;;~_.-, e
1 influenţele me ă
p . l
e e care edu l'r
ş1 c iar m unele colective de muncă nu ţin seama întotdeauna
şi în suficientă măsură.
de fertilă pentru perfocţionarea muncii organielor de ocrotire

a sănătă•ţii publice, chemate s·ă se implice mai direct şi îhtr-un
mod mai individualizat în depistarea şi terapia sindromurilor
de comportament deviant. ce pot fi identificate şi ameliora.te
într-o fază timpurie, cît nu este încă prea tîrziu ; o atar,e teză
·slujeşte, de asemenea, lucrătorilor de pe frontul recuperării
sociale a celor condamnaţi - ce execută măsura educativă a
internării în şcoli speciale de muncă şi reeducare, ori care exe-
cută pedeapsa în penitenciare sau chiar la locul de muncă :...._
p_entru ridicarea calităţii muncii de terapie psihotropă reechili-
brată a celor condamnaţi; fenomen esenţialmente şi hotărîtor
social, criminalitatea 1şi are, în esenţă, surse sociale decisive,
a căror interacţiune explică, în ultimă instanţă, menţinerea
acestui fenomen, variaţia cursului şi formelor sale. Dacă este
aşa, trebuie să ne ferim de a atribui rîgid cauzalitatea crimi-
264
I
nalităţii, ca odinioară în teoria psihanalitică, numai unor surse
psihihobiologioe, deoarece dacă s-.ar proceda ,astfel s-ar biologi.za
un fenomen _prin. excelenţă social : omul infractor este, şi în so-
dg atea socialistă, nu numai o entitate biopsihică ci şi una
esenţialmente socială. In cele din urmă, în cadrul cauzalităţii
specifice a criminalităţii în societatea socialistă, determinismul )
social îl pres îl im lică i îl modifică e cel psihobiolo-
gic e care es e a m r-un moc insepara i .
2.5.8. Ne-iam întrebait oum de nru se ,aibţiJn să treacă !I.a
act" indivizi pe deplin conştienţi nu numai de rezultatul ;o-
ci,aÎ.mente pe1~los al a'Oţiun1i - inacţiunii sancţionate de le-
gea penală ce proiectează să comită ,ci şi de consecinţe dezo-
nonan1:Je şi dtureroase de ordin moral a:!Je sancţiunii penale ce ine-
vitabil li se aplică, şi care implică - o ştiu ei adesea foarte
bine - un ·cortegiu de privaţiuni ? Dacă întriebarea este justifi-
cată în situaţia infractorilor µriroacl.i ea este şi mai legitimă
în cazul infractorilor recidivişti şi multirecidivişti, care, asu --
mîndu-şi conştient riscul comiterii de infracţiuni în stare de re-
ddivă: (postcon:damnatorie sau postexecutorie) cunosc adesea \
pînă şi durata pedepselor şi a-gravărilor de pedeapsă la care se
expun ... Să notăm că în doctrină s-a spus, r_eferitor la problema
în discuţie, că structura psihică a celor ce păşesc pe drumul
criminalităţii ar înfăţişa aproa-pe un paradox. GB
Pentru a răspun e a această pro emă trebuie să preci-
zăm că nu este nici un paradox în universul spiritual al celor
ce comit infractiuni ; mecanismul deciziei de „trecere la act".
0
care constituie momentul final al procesului de destabilftaTe_

a _:jeţii psihice i m r le de automarginalizare ps1ho-moraÎă a
unor indivizi se pare că tă într-un mod ecific sub semnul
~ l,egii secven · e oare, potrivit opiniei temeinice şi juste
'.l oer-cetării logke, G, cîrmueşte desfăşurarea conduitei
umane. In virtutea ei legi, decizia asupra unei anumite
66 A se vedea, ANA TUOICOV-B AN - ,,Psihologie generală şi

psihologie socială", vol. 2, Ed. di'dactică şi pedagogică, Bucureşti, 1973,
p. 25-l
ti 7 1n acest sens ANA TUOICOV-BOGDAN - ,,Psihologie generală şi
psihologie socia,lă", 'vol. 2, op. cit., p. 256.
265
( c-onduite um ' · ' ·· ăr, nu numai de na-
tura i ca ă egale
l
) teoretic C
cj_nţe. Aşa
taoilitate
~==..;;.;;=-=~=-=-;;,;;=:....::=--..._--~-==;.;;;.es-
li-
Se-
t" că
:..:.:::.:.;:..::::..;:.~.:;..;~=.._~~-=~;.;,;;,.;:;..~=;;;.;;;.~.;;...;~---------~-:----ora e
î t, şi le
î fiind mai
î romane.<şti
. oane cane
au comis infrncţiuni de viofenţă - efectuate pe un lot repre-
zentativ de 457 subiecţi 68 - ca şi investigaţiile unui eşantion
de 82 de recidivi.'Şti în vîrstă de peste 21 ani, din diverse me-
dii sociale, cu diferite nivele de cultură, de pe aria teritorială
a trei judeţe (Iaşi, Suceava şi Botoşani) 69 , confirmă în bună
parte acţiunile legii secvenţei temporare.
2.5.9. Nu e mai puţin adevărat că, manifestarea legii sec-
venţei temporare este în de u complexitate de influenţ
psihosociale dintre care îrsta şj bioritmul prezintă o sern:n;t...
icaţie deosebită. Astfel, cercetările recente româneşti de psi-
hologie şi psihopatologie a comportamentului 70 confirmă teza
~
că vîrsta constituie Q variabilă extrem de importantă în evo-
luţia destructurării sihice şi morale a ersonalităţilor ce ma-
ni estă tendinţe infractionale; întrudt cu vîrsta cresc sau se
estompează tendinţele anitisoci.:ale ale-unor personalităţi au. vi.a,ţia
psihică destructurată, criminalitatea variază neîndoielnic -
atît ca frecvenţă cît şi ca gravitate - şi în funcţie de vîrstă.
NICOLAE OLARU „Cercetarea psihologică şi heteroagresivităţii

r,11
infracţionale", în - ,,Concepţia ..." op. cit ., p. 568- 569.
<m ILIE VLADU, NICOLAE MANOLE, AUREL BORCAN - ,,Unele
aspecte criminologice ale recidivei în rînclul infractorilor în vîrstă de
peste 21 de ani" - în, .,Buletinul penitenciarelor", nr. 3/1980 p. 67-72;
a se vedea şi, ILIE VLADU, NICOLAE MA.NlOLE, AUREL BORCAN -
- ,,Unele aspecte crriminologice ale recidivei ... (continuare) - în „Bu-
letinul penitenciarelor" nr. 4/ 1980. p . 75-79.
ÎO !n acest sens, TIBERIU VLAD, CRISTIAN VLAD „Psihologia şi
psihopatologia comportamentului", op. cit., p. 208-21 6.
266
Examinarea, pe ba2la practicii judiciare din ultimul dece-
niu, a interrelaţiilor dintre criminalitate şi vîrsta participanţilor
la comiterea de infracţiuni permite să afirmăm că infractiuojle
contra , eirsoainei atin frecven , cea mai ridicată în decada a
lII-a de vîrs a -29 ani , iar m rncţiurn e e rau a 1ooe-
0se 1 con ra propne aţii sodale socialiste) şi de indisciplină
sociaJ.ă se sirtuează masiv, oa fre,cve:nţă, în deroadele de vîrstă
a IV-a (30-39 ani) şi ceva mai redus în a V-a (40-49) ani).
2.5.10. Să considerăm, acum, ifMerrelatja dintre ţrimina.li
tate si bioritm. Este stiut că ritmunÎe vietii la om sînt nume-
ro-ase1 ş1 complexe 71 ~itmul respirator, rit~ul cardiac, curbele
de temperatură, menstra, diversele riţmurj hormonalie, etc. 12
şi au durate ce variază de la dteva tritmurile ultra<liene -
sub 20 ore şi circadiene - 24 ore), e (ritmurile circaseptale
- zile şi circatrigintane - în jur e 30 zile), pînă la 1 iQ
(circanua1e). . .
Cercetările de 01xlin cronobiologic au demonstrat că biorit-
murile umane s,înt inerente speciei noastre şi determinate ge-
netÎ'C;
Ex ntu na terii · bio-
ritm eterminate enetic :
mome . nrea m organismul
fătului a unor polipeptide sintetizate de genele produsului de
concepţie, ceea ce explică materialitatea bioritmului şi izvorul
său genetic.
Regularitatea şi exactitatea matematică a bioritmurilor
umane constituie trăsături constante ale acestora, care se ma-
nifestă cu precizie pe toată durata vieţii şi permit să se stabi-
},ească diagrama ritmului într-o anumită zi .din trecut din pre-
~ t sau din viitOlr. Este unul din numeroosele ex·e mple de
exactitate ritmică în natură, inclusiv în natura umană ...
Aşa fiind, P.ersioanele năssn!f Î:P aceeaşi zi au ijOtrivit legii
cop.stanţei regul~riJ:ătii bioritmului, cicluri identice ; în timpu!
71 A se vedea. G. THOMMEN - .,Bioritmuri umane"; H. M.
GROSS Bioritmul' în traducere românească, la Centrul de cercetări
ventru educaţie fizi~ă şi sport, Bucureşti, pag. 5.
i2 ŞTEF AN MILCU - ,,Bioritmurile hormonale" - în „Actualitatea
ştiinţifică şi tehnică" nr. 13/1981
267
vieţii ciclurile identice se diferenţiază ca mroare a interacţi
unii unor tin de atrim niul cromozomic, de
s area de sănătate, e caracter, de educaţie şi, mai a es, de
intensitatea muncii si de alte circumstante biopsihologice sur-
venite, precum şi decisiv ca urmare a ci;cumstanţelor sociale.
Ciclurile ritmice umane de lungă durată de 23, 28 şi 33 de
zile~mfesta deopotdvă la bărbat şi la femei~.
Principalele caracteristici ale ciclurilor ritmice umane
de 23, 28 şi 33 zile sînt :
@ ritmul de 23 zile (ritmul fizic) determină starea fizică
în sens material in ·ma ·umătat · u· (perioada de as-
cen en,a sau de descărcare), se caracterizează prin putere fi-
zică rezi tentă ener ie ÎinlOredre;re rsev-er • • • eailă,
curaj şi forţă 1zică etc., iar în cea . e a doua jumătate (perioada
descendentă sau de în•cărcare), prin scăderea rezervelor de pu-
tere, a energiei şi rezistenţei. tendinţă de oboseală etc ;
{91: ritmul de 28 zile {ritmul afecti1U_ în prima jumătate
se cara ri2Jează rin o timism, actiuni creatoare iubire co-
op.erate, spirit die calectjyjta e, intuitie sigură în toate articu-
laţiile sistemului nervos, impuls sexual activ ş.a., iar în. cea de
a doua jumătate, prin irascibilitate JabiJitate, scăzută pytere
afectivă, instabilitate etc.
c' Ritmul de 33 zile ritmul intelectual în rima ·umătate
a c1c u u1 se carac erizează prin re&ţii reintale. prompte, .spi-
rit d;e combinatie, prezenţă de spirit. memorje bun~ gîndire
creativă etc., iar în a doua jumătate a ciclului atare reacţii iri-
telectuale se diminuează.
Odată cu na terea a este ritmuri pornesc de la zero şi
sfîrsesc la ca ·tul vietii J.or e upa care mcep 1araş1
triei un nou c1c u m aceea.cşi zi, adie du ă zile
rioaidă care constituie intervalu}.. une vie: 10n
interval, 1 O de zile sîn zil e cu ritmuri ar
4.372 de zile sînt „zile critice", în timpul cărora unul sau mai
multe din cele trei ritmuri traversează un punct critic. Cerce-
tările în maiteTi,e dre bioritm consideră ,,zi critiioă" peţipw;la d~
24 ore î care înce e un nou ciclu al unu nlm ori se schimbă
d!., la perioada ,,înalta e descărcare, la faza „ joasă", sau de
recuperare, traversrînrj Jinja zero, ,aceasta din urmă numi!ldu-se
şi E_Ua „jumătăţii de perioad~"-
268
Experţii în materie de b1oritm consideră că ziua critică este
mar<cată dre un raid ava a de · tabi itat
9
ers
ea nu prezintă, es1,gur, riscuri prin ea msaş1, ar const1tuie o
1
·~ ·iu
perioadă în care reacţiile personalitătii la solicitările mediului
anii'6ian.t P,e.,treţine situaţii critice, moi exact stiuaţ:ii cu ccw-
s~nţe criti .
,,. 2.5.11. Prolblema care se ridică este aceea dacă atare
critice au a titudine s · în tretină i redi ◄
mmall a e a acelor ersona1ităti a căro·r viată sihică este s-
tru\;_ rata, a personalităţilor deja di&ociale, de usolate, domi-
nate de mentalităţi petrograde ?
înclinăm să credem că răspunsul afirmativ la o atare pro-
blem_ă, - să recunoaiştem, extrem de spinoasă - este mai
aproape de adevăr, c ~ i n în cazul criminalităţii inten-
tionate de violenţă. Notam însă că verificarea inte!"acţiunii rit-
mului 'biologic şi influenţei acestuia în raport de personalităţile
destructurate şi debusolate care comit infracţiuni de fraudă şi
de indi·sciplină socială, rămine o problemă deschisă, a viito-
rului, după cum tot o problemă a cercetării viitoare este şi cea
privind bioritmul şi infracţiunile de culpă ...
Pînă în prezent, cercetările româneşti recente efectuate pe
un eşantion reprezentativ de pernoane condamnate definitiv
pentru săvî.rşirea \J,IlOr inf:ra,oţiuni de omm, tîlhărie şi viol, în
perioada 1976-1981 m. legărbură ou carie s-au folosit extrase din
dosarele pe le privind data naşterii, data şi ora săvîrşirii in-
modul de operare - diagramele bioritmice fiind
rin prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului
electron - au constatat, prin studiul diagramelor bioritmice
că, în 730/o din caZJUrile 1nvesti ate, 1a data săv· irii infracţi
unii, riitmuriile bilO'logke (fi~rfeotiv şi intelectual) a:le fălptu-•
.i1Jorilor s-au aflat 'În poziţie de 11 zi critică" ori de punct maxim
sau minim al perioadei ciclice 73 .
Structura situaţiei acestora se prezintă astfel :
73 MIRCEA CONSTANTINESCU, IOANA DORU-AN.INEANU, DAN
CAZACU - ,,Cauzele U11JOr infracţiuni săvîrşite prin violenţă", în -
,,Concepţia ... " op. cit., p. 506-507.
269
a) - 420/o din infracţiuni au fost săvîrşite în zile critice
mono înregistriate de unul din cele 3 ritmuri. (fiig. 1).
b) - Un număr de 81 dintre acestea au fost asociate şi cu
puncte maxime sau minime ale celorlalte două ritmuri; 120/o
din infraioţill[li altl fost săivîrşite în zile critice duble în oare două
din cele trei ritmuri traversau linia zero (fig. 2.) Dintre acestea
20/o all.l surprins şi un pl.l[lat maxim sau minim al celui de al
treilea ritm ;
c) - 1,20/o din infracţiuni au fost săvîrşite în zile critice
triple, respectiv în care toate cele trei ritmuri au traversat li-
nia zero (fi,g. 3) ;
d) - 180/o din infracţiuni au fost săvîrşite în zilele în care
unul, două sau chiar trei ritmuri se aflau într-un punct de
vid saiu la cote minime ale ciclrllirHor (fig. 4).
Adăugăm că, pe grupe de infracfami s-a demonstrat con-
vingător că majoritatea infr-ooţirmilor de ~W şj yj'Ql aru
fost savirs1te in :zile cnface care marcau Înce utul unor noi ci-
c ur a a e e re1 ritmuri biolo, ,i,ce (fizic, afectiv şi in e-
lectual), ÎJ:l momentul cîn se făcea trecerea de la perioada de
reîncărcare la erioada ascendenta, de descarcare, su,biecţii
aif m u-se în plenirudfunea oapacr aţi or fizice şi psihi.ce ; în
vreme, ce majoritatea iwaicţiunilo:r de tîlg~ e au fosrt oomise
cm
1
în zile critice din ·umătatea de erioadă, se facea trecerea

e a er.ioada descărcărilor La c a acumu ărilor a se ve ea
- exemp 1 gra,1a - p anşa demoru, rativă).
2.5.12. In spiritul diale.cticLl marxiste, credem că menţinerea
i'riminalităţii - care are neîndoielnic şi o bază psiho-biologică,
fiindcă conşttinţa oamenilor ce comit infracţiuni este, desigur,
un produs social-istoric dar este şi un produs al creierului -
este influenţată într-un mod specific şi de interacţiunea dintre
trăsăturile bioneurologice ale unor personalităţi cîrmuffe-·ae
legea constanţei regularităţii bioritmurilor, pe de o parte, şi
trăsăturile vieţii psihice destaibile ale acestor personalităţi, su-
puse legii secvenţei temporare, pe de altă parte. în adevăr, în
zilele (momentele) critice ale ritmurilor biologice, acuitatea auto-
destructurii personalităţii psiho-morale a celor oe au înclinaţii
spre comiterea de infracţiuni atingînd punctul său maxim are
270
'!').:,1"i
.!f:
o l
A'-T
'
Lt
~A•.l S =.i 6'l't! ' •.r.:.·
n „Q INI:.
1 ·.r.-
l
i l ,JL r.f ~AU FO•FiJAIHE E!'~ ':
Fig. 1. Dilag,ramă cu zi criit:ică
.-l':( c ·, p· . rl 11!.i. 7~
C A TI. ,-_ 151 f ,t; ! 1 .. • L1.1 ::i,:
\l(t„ 5;.1 1:;': .. i Z!'..-::
Li ~:. · : - .. , =.;..•: .1 R f ~ ~.1,J
,: ... ~ ~: •
.;,.. .:r.~t:.) iU i.. i:S fo!M!J
Fig. 2. Diagramă cu zi critică dublă (ritmurile :llizic şi de afectivitate).
271
S •~A ; f)FA(\T •~~
r.• J !'li:
F~•FC. lR TE 8 f •ii: ·
·: : ;"!
; • J ,J
i ::~
'-: •'·•
. .-,l
.:, . (.
,-. .L '
~
,- .t ....
- .. . ! 't
- :- .. t(,.;J
- : .;;
-.j
Fig. 3. Diagramă cu zi criUcă triiplă a ri,t murilor fizi•c, de afectivitate

şi inteligenţă) .
~ : ~i ~~SF:.c.qr;;_
~tl~h:,\."\i !: ei:, t
.F
F-lg. 4. Dia gramă cu pun,cte minime (ritmurile fizic, şi inteligenţă).
272
aptitudinea să accentueze nu numai varianta de comportament
infracţional ci şi ocurenţa în timp a aplicării acestei variante.
adică „trecerea la act" ; 'În spatele acestei interacţiuni stau cir-
cumstanţe complexe, personale (spre pildă, consumul de alcool,
jocurile de noroc, libidonul sexual...) şi social-istorice (cu ose-
bire de educaţie deficitară, legate de disfuncţiile unor verigi
ale proceselor de educaţie şi de cultură) a căror interacţiune
int:reţine şi potenţează criminalitatea, unele fiind contempo-
rane „trecerii la act" iar altele aparţinînd trecutului, care înce-
ta ă acţioneze, dar a căror ecou se regăseşte, neîndoielnic,
tocmai în „trererea la act..." In definitiv, cine poate şti cinel
şi prin ce anume împrejurare a fost sădită sămînţa criminali-
tă-ţii în conştiinţele umane s,tăipînite de menta,li,tăţi îniapoia:te,
de o natură atît de diversă ?
ţ.h 1/1! Criminalitatea - d ·n orizontul accent ~ · · crizei econo-
~ c e monc w. e şi a crizei nwra -socza e a capitalismului.
2.6.1. În fizionomia determinismului socio-uman specific al
criminalităţii în ţara noastră în stadiul actual, un loc aparte
ocupă interrelatia dintre criza economică mondială şi fenome-
:;,_ul criminalitătii pe meridianul romfu:!esc.
In adevăr, în contextul .actualei situaţii internaţionale
asistăm la accentuare.a crizei economice monctiale, ,,care se ma-
nifestă oa o furtună de mare intensita,te, ouprinzînd practic
toate statele lumii" 7r,_
2.6.2. Trăim într-o lume interdependentă, şi, de aceea, con-
tradicţiile din sfera economiei socialiste româneşti - , de o
~are complexitate 75 se intersectează cu influenţele nefaste
ale accentuării crizei economice mondiale .şi pot determina anu-
mite disfuncţionalităţi în cadrul unor verigi din activităţile eco-
nomico-soci.ale ce s·e reflectă şi interacţionează cu conştiinţa
so.cială care nu este impenetrabilă unor atare influenţe nocive
v en ·te din..af.ară.
7" NICOLAE CEAUŞESCU - ,.Expunere cu privire la stadiul ac-
tual ... ", op. cit., p. 71.
75 A se vedea RADU FLORIAN „Procese sociale contemporane",
qp. cit., p. 203-205'.
18 - Criminologie
273
Dealtminteri, conştiinţa socială nu este impenetrabilă nici
faţă de alte influenţe nocive ale lumii occidentale, ale crizei
capitalismului monopolist de stat.
2.6.3. O astfel de trăsătură a contradicţiilor are aptitudinea
de a se regăsi şi fu. fera diverselor forme de relaţii sociale pri,n
~ele comportamente e res unzătoare inclusiv prin comite-
rea de infracţiuni. Iată, de pildă, în anul 1981 în activitatea de
comerţ şi aprovizionare a populaţiei au survenit anumite dis-
fUJ1Joţiona:lităţi determin~ de g,reutăţi obiective în a;provizfo-
narea cetăţenilor cu unele produse - greutăţi a căror sursă a
fost, în mod cert, influenţată de -uraganul economic mondial -
care s-au intersectat şi cu contradicţii ale procesului de repar-
tizare pe localităţi, în unele judeţe a fondului de marfă exis-
tent dar au interacţionat şi ou contradicţii din sfera conşti
inţei sociale, retrograde a unor persoane, regăsindu-se, între
altele, deopotrivă atît în comportamente ce reflrectau tendinţa
multor persoane de a se supraa,proviziona cît şi în.. şăvîrşirea
de infracţiuni precumpănitoare cu caracter economic, bună- ,
oară, dintre cele încrimirn,a te şi s.anoţionate în ao.·t. 295 c.p. şi
în Decretul nr. 3061'1981 ş.a.
2.6.4. !n pcindpiu, cîtă vreme există imperiaLismul şi reac-
.ţiunea mondială" se menţine - aşa cum a remarcat secreta-
rul general al partidului - i pericolul unor ac iuni îm otriva
ţărilor sociaNste deci şi a ţă;rii noastre" 76 • Rolul aiC€Stor surse
externe ale •criminalitaţii din ţara noastră nu trebuie întru ni-
mic minimalizat : experienţa din perioada construirii bazelor
socialismului în ţara noastră arată că, cercurile reacţionare stră
ine încearcă să atragă diverse elemente înapoiate, descompuse
- unele rămăişiţe ale fostelor clase exp1oatatoare, pe foştii
membri ai organizaţiilor rea,cţionare, fasciste - în vederea des-
făşurării unor acţiuni de spionaj economic şi militar, ca şi a
76
NICOLAE CEAUŞESCU - ,,Ciwîntare la consfătuirea .cu activul
de bază clin Ministerul de Interne", 18 iulie 1967, - Editura politică,
274
altor fa,pte contrarevoluţonare profund dăunătoare construcţiei
socialiste, intereselor generale ale poporului.
în ,1Jltimul timA qjp afară, pe diferite căi se desfăşoară o
activitate contrareyglutjona@ tot mai intensă din partea cer-
~rilor imperialiste, de polzwre womUh st tJaţglectuală 77 • ~
Experienţa r-eeentă a organelor de ordine intern.ă demon-
strează că în condiţiile accentuării crizei economice mondiale,
care a dezvoltat ~i criza spirituală, morală-politică a capitalis-
mului, cercurile imperialiste, reactionare, continuă din străină
tate, tot mai susţinut în ultima vreme. a deni,gra şi falsifica
realitătile din România, se dedau, prin mijloace diferite, la "ac-
ţiuni de instigare la încălicarea legilor, a ordinei de drept sta-
tornicite în ţara noastră.
2.6. 5. In prezent, în raport cu caracterul activ, susţinut, al
acestei aoti.vităţi de paluare morală şi intelectuală desfăşurată
d~ afo1:r,ă de ce.oouirile reacţionare imperi,aliste, faţă de împreju-
rarea că o atare poluare rooraJă şi inte]ectuală cgpstiţ,,;~ si 2::.
~să a criminalităţii, mai mult ca oricînd, organele de ordine in-
>
ternă îşi mobilizează toate forţele, toată capacitatea de muncă
şi de luptă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le
revin 78 , conluciiîi;id strîns ou masele pentru prevenirea ori-
căror acţiuni ostile înaintării ferme a României socialiste pe
calea progresului, civili2Jaiţiei şi prosperi:tăţii ; organele de ordine
internă, de proourartJură şi de justiţie în,ţeleg, într-un spirit ele
înaltă responsabilitate ş1 de neslafota vigilenţă, să răspundă pe
deplin exigenţelor - formulate 'în documentele de partid -
de a fi necruţătoare •.faţă de cei car~ se pun în slujba duşm2-
~or ţării, trădează interesele poporului şi patria;. fo
;; !n acest sens, NICOLAE CEAUŞESCU - ,,Cuvîntare la ConsJă

tuirea de lucru pe probLemele muncii organizatorice şi politico-educa-
tive" 2-3 au gust 11983, Ed. politică, Buc. 1983, p. 21-22.
78 In acest sens, GEORGE HOMOŞTEAN, ,.Traducerea în viaţă ... " ,
op. cit, p. 11.
79 NiICOLAE CEAUŞESCU - ,,Expunere cu privire la stadiul actual
al edificării socialismului ... ", OJJ. ci t., p. 37.
275
SECŢIUNEA a III-a
e determinismului social în cazul infracţiunilor

ce produc pagu e proprietăţii socialiste
3.l. Cadrul şi interesul problemei cauzalităţii specifice a

infracţiunilor ce prejudiciază proprzefotea soci'lllistă.
3.1.1. in concepţia partidului nostru, proprietatea socialislă
- sub forma proprietăţii întregului popor cît şi sub forma pro-
prielăţii cooperatiste - constituind baza tehnico-materială a
făuririi socialismului şi comunismului so reprezintă, în acelaşi
timp, chezăşia independenţei şi suveranităţii ţării, garanţia
înfăptuirii neabătute a democraţiei muncitoreşti, revoluţionare
în patria noastră, temelia de granit a progresului multilateral
al României socialiste, a înflorjrii personalităţii umane, a ridi-
cării continue a nivelului de trai material şi spiritual al între-
gului popor. De aceea, întregul po:por este vital interesat în
apărarea, dezvoltarea şi c~nsolidarea continuă a ambelor forme
de proprietate socialistă ; oamenii muncii, în calitate de pro-
p"i-ietari, producători şi beneficiari ai valorilor materiale şi spi-
rituale, an,gajaţi deplin şi responsabil în bunul mers al activi-
tăţii unităţilor socialiste, în înfăptuirea f,ermă a principiilor
autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, în aplicarea nou-
lui mecanism economico-financiar înţeleg pe deplin nevoile
a ărării cu fermitate a ro rietă ii socia 1s e a fiind că exi-
genţele legislaţiei privind a,păirarea proprietă·ţii sodaliste sînt
expresia interese1or lor generalre, oare se aira:nonireaz,ă ou cele
ail,e în,t regii sodetă,ţi.
3.1.2. !uţre cele mai nocivc{;îagif7şţq-;FvesJiw§}. în so-
cietatea noastră se relevă a fi a · · · · e, în orice mod,
~u intenţie sau din culpă, a cialiste - acţiuni
profund antisociale, care loves e orîndui-
rii şi naţiunii soci_a liste.
so In acest sens, NICOLAE CEAUŞESCU - ,,Expunere cu privire

La stadiul actual al edificării socialismului în ţara noastră ... ",
op. cit,
p. 31.
276
Gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor care pro -
<luc pagube proprietăţii socialiste - manifestări ostile con-
s trucţiei socialiste ce necesită a fi considerate, cum spunea
Lenin, ca a_g_te contrarevoluţionare - ca }ii periculozitatea soci-
ală specifică a pa·rtirnpanţiîor la comiterea unor astfel de infrac-
ţi,uni, îndr tă esc tratamentul sancţionator de exce ie i s,ti- ~
tuit,-de eg1s a,.ia noas ra pena a pen ru aces e m rac.mm 81 .
Tratamentul s ancţionator consacrat de legea penală în cazul
infraic;ţiunilor săvîrşite în paguba proprietăţii socialiste este, în
adevăr , sever, el urcîntd, de pildă, pentru unele infracţiuni ce
produc consecinţe deosebit de rave în sensul art. 146 c. enal)
pînă la pe ea sa ca it · 1 ela idarea furtu ti .- în elă
ciunea, 1s rugerea, toate cînd au produs conşecinte deosebit
de rave în pa, uba ro rietătii socialiste) ; pe cît de sever este
tratamentul sanoţionator în cazu comiterii unor atare infrac-
ţiuni, pe atît este de drept, deoarece infracţiunile care submi-
nează proprietatea socialistă, pînă la urmă, lovesc în interesele
tuturor oamenilor muncii. Edificarea socialistă, dezvoltarea
patriei noastre, interesele supreme ale celor ce muncesc recla-
mă o ripostă permanentă şi energiică, fermă, deopotrivă pe plan
legislativ şi practic, împotriva tuturor celor care atentează la
proprietatea socialistă ; o atare ripostă hotărîtă asigură desfă
şurarea normală a relaţiilor sociale de ordin patrimonial care
privesc proprietatea socialistă. Dat fiind că socialismul este
opera maselor populare, că acesta se construieşte de către popor
şi pentru popor, deyvoltarea şi apărarea cu fermitate a proprie-
tăţii socialiste a întreguÎui popor şi cooperatiste canstitnie o
regulă de bază care asi,gură functionalitatea sistemului socjal
global - o cerinţă obi·edivă, legică 82 , hotărîtoare pentru înfăp
tuirea neaibătută a Programului partÎldului, pentru ridiicarea
patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie, pentru
întărirea suveranităţii şi independenţei ţăriâ. Aşa oum a preci-
81 !n ac est se~~. ·c. BULAI - ,,Drept penal. Partea specială", Vol. I,

T .U.B., Bucureşti, 1975, p. 251-252.
82 !n acest sens, GHEORGHE DIACONESCU, IRINA NEGRESCU,
VASILE GHEORGHE - ,,Apărarea cu fermitate a avutului obştesc -
sarcină principală a organelor judiciare din ţara noastră" - în „Re-
vista română de dr<ept" nr. 2/1983, p. 31.
277
zat secretarul general al par.tid'll.lill!Î, tovară.şul Nicolae Ceauşesdu,
,,nimeni în societatea noastră nu trebuie să-şi permită să sus-
tragă sau să prejudicieze în vreun fel proprietatea obşteas'că.
Avînd în vedere că principiul de bază al orînduirii noastre
socialiste este că nimeni nu poate trăi fără a depune o muncă
folositoare sooietă,ţii, se impune să •acţionăm hotărît împotriva
celor ce nu doresc să muncească, trăind de pe urma jefuirii.
într-un fel sau altul, a societăţii - a proprietăţii obşteşti sau
a pro'prietăţii partkulare a cetăţenilor" 83.
3.1.3. În lupta pentru prevenirea şi combaterea infracţiuni
lor săvîrşite în pagulba prnprietă,ţii so-cialiste, desluşirea cauze-
lor i conditiilor s eoi ice care determină i favon.zea: a omi-
terea unor atare infr e de natură sa st1mu
bararea şi -anlicar măsmi de prevt
rrir e şi eonrbatere economico-sociale
(în c ooperaţi e , în corner., m agncu ura, m cons ruc .n, m
sporturile pe eV• O • , o O V•
u ită i econom
susceptibile a
proprietatea socialistă etc. în 1 ă cu această problemă în
V
doctrina penală s-a remarcat, . pe drep cuvînt, interesul juridi.c

şi criminolog,i c al tripartitei · · i a infracţiunilor săvîrşite
V
în paguba proprietaţii soci iste, î in ra-c iun e sustra ere

(delap~darea, furtul în paguba avu ului obştesc, tîlhăria, pira-
teria şi tăinuirea, toate în paguba avutului obştesc) ; ·n rac-
ţiuni dJLiraud.ă (îruşelăciunea, abuzul de încredere, î~irea
Gunului găsit, g'estiunea frauduloasă, comise în paguba avutu-
lui obştesc) ; şi infracţiuni de samavolnicie (distrugerea şi
tulburarea de posesie în paguba avutului obştesc) 84 .
Din punct de ve.dere juridic o atare clasificare, ca de altfel
întreaga operă de cunoaştere a cauzelor .şi condiţiilor infracţiu-
s.1 NICOLAE CEAUŞESCU - .,Cuvîntare la consfătuirea cadrelor de

bază din securitate, miliţie, procuratură şi justiţie", 9 aprilie 1970 -
în ,.România pe drumul construirii societăţii socialiste mubtilateral dez-
voltate", vol. 4, Editura politi.că, Bucureşti , 1970, p . 742.
&1 V. DONGOROZ - în „Explicaţii teoretice ... ", vol. III, p. 448-
449 ; C. BULAI - ,,Curs de drept penal. Partea specială", vO'l. I, T.U.B.,
Bu c ureşti, 1975, p. 198-199 şi 254 .
278
nilor ce produc pagUJbe proprietăţii socialiste, serveşte la mai
buna cunoaştere a part· lar· "ţilor fiecărei infracţiuni, iar sub
raiport criminologi.ic ea ·ută în le er,e a mai preoisă şi msi
clară a interacţiuni or omp e e ş1 spec1 1ce, a surse or
econom1ce, orgamzatonce, cultural-educaţionale şi individuale
potenţiale ale fiec~rei categorii de infracţiuni susceptibile a fi
comise în paguba proprietăţii socialiste, şi, pe această bază, fa-
cmtează atît int en ia reve · ă concertată i, în acelaşi
ti p, iversi icata a eno ră, de procu-
1,attă şi e justiţie, a wgianismelior economiioe, ediUcarţionale,
a. orgaini:zJaţiilo,r de masă şi obşteşti, cîit şi activitatea de organi-
zare a descoperirii si cercetării cu maximă o erativitate a in-
rac iuni or şi e i enti icare si sanc ionare enală în temeiul
L i, a ce or vinovaţi de comiterea de a e ena e ce pro uc
pa u e ro rze a iz soci is_te · în acelaşi timp, cunoaşterea - pe
grupe de infracţiuni - a cauzelor şi condiţiilor specifice infrac-
ţiunilor ce aduc atingere proprietăţii socialiste este de natură
să contribuie la q&Jg,ani~ şi diyersifi<;W]a procesului de reedu-
cw:e._a celor ce execută sancţiuni !Penale.
3.1.4. Interesul de prim ordit1, pe care criminologia socialistă
românească îl atriibuie rob ti.ci' cauzelor i conditiilor con-
crete specifice m racţiunilor ce produc pa~be proprietătii so-
ct.iÎiste se explică, totodată, şi prin împrejurarea că, după cum
rezultă din studiul indicatorilor statistici privind starea, struc-
tura şi dinamica irufracţiuni1or ce pradiuc pag-ube proprietăţii
socialiste, cu toat e ·că rnta igfaie)c{im;1ali±~ţii r~flectă o- 15 W@jă
d • - iar cuantumul prejudiciilor denotă o tendinţă e
_d'm.inuare de la an tot i volumul ·n rac iu ilor de acest
gen este încă mare, iar daunel~ produse proprietăţii socialiste
se ridică, din netfericire, încă la ze-ci de milioane de lei anual ·
pe de altă parte, practica JU iciară în pricinile penale privind
loturi de infractori care au defraudat avutul obştesc, demon-
strează o tyndinţă relativ nouă de 9F99fi3QF@ a participantilor
- coautor:i, instigatori şi complici - ţ1~cumpănftqgre ve ori:_;
zontală 1 la ni<vel teritoni.al, local, dar prezentă uneori chiar şi
pe verti-cală, la elemente la oare este aproape inexplicabiil cum
de s-au lăsat angrenate pe panta infracţionalităţii... Şi, totuşi,
tendinţa de onganizare a participanţilor la comiterea de infrac-
279
ţiuni ce produc pagube proprietăţii socialiste - o tendin<tă, ca
să spunem aşa, minimafiotă - pune în lumină adevărul că
rămăşiţe:e mora~riil'Or şi mentalităţilor vechii orînduiri mai
persistă încă în conştiinţa şi comportarea unor elemente insta-
bile şi descompuse din societatea noastră, din rîndul cărora se
recrutează şi participanţii la comiterea de ;infracţiuni ce pro-
duc pagube proprietăţii soci-alis.te, iar acestea constituie teJ::e-
nul ro ice entru ătrunderea din a ară a unor concepţii şi
menta 1tăti retro~rade.
Nu e mai puţin adevărat că, tendinţa de organizare a parti-
cipanţilor la săvîrşirea de infracţiuni. ce provoacă pagube pro-
prietăţii socialis.te - mai ales atunci cînd o atare tendinţă se
regăseşitie, fie şi siporediK::, pe ve:ntioală, cînd, deici, în I'Îln.rl1Ul parti-
cipanţilor la comiterea unor atare infracţiuni sînt atrase, prin
cor'lll)ţie, i persoane cu funcţii de oarecare răspundere în apa-
ratul de stat - confirmă justeţea caracterizării pe care înd
Lenin a făcut-o cauzelor variate care determină manifestarea
opoziţiei vechiului faţă de nou( V. I. Leniw a relevat că atitu-
d. e irocratică înfumurarea T"ru erea e mase a unor~e-
mente din aparatul de stat, o osm unc ia cu care au ost
investite spre a obtine vile 11 constituie dimatul cel maila-
vora i pen ru rezistenta vechinlui şi a purtători or sai a, a e
noul care exprimă esenţa echităţii şi democraţiei socialiste 85.
'@ontinutul s eci ic al cauzelor si condi iilor infrac ·uni-
lor care produc pagube proprietăţii soci iste.
3.2.1. Materialismul istoric afirmă cu toată claritatea inde-
enden a relativă a con tiintei sociale fată d existenta socială,
care se mani' es a ca posi ilitate a conştiinţei sociale - a dife-
ri-telor ei forme si elemente - de a se detasa în anumite limite
de baza ei materială . A.şa fiind, menţiner~a încă a vechiului
în societatea noastră, inclusiv a acestei variante a lui care con-
'Sistă în săvîrşirea de infracţiuni ce produc pagube proprietăţii
socialiste se diatorea2Jă şi legilor proprii care cîrmuiesc structura
• ~ dinamica cqnstiintei sociale a căror acţmne mclude ş1 ten-
diniţa de rămînere în urmă a conştiinţei sociale şi individuale
85 111 a.cest sens, ION TUDOSESCU, MIHAI FLOREA, CORNEL

POPA (şi co'lab.) - ,.Materiialism dialectic şi istoric", Editura didactică
·şi pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 279.
·280
faţă de prefacerile structurale petrecute în condiţiile obiective
de viaţă ale oamenilor în societatea socialistă. Nafma
contr;a-
dic¼lliie a termenilor relaţiei dintre corutiinta socială si exis-
tenţa socială nu exclude mentinerea încă a unor moravuri, men-
talităţi şi atitudini vechi: 86 , a unor inie se individualiste şi
~ aiste, a căror supravieţuire se datoreaza, m ultimă instanţă,
pe de o parte, împrejurării că viaţa spirituală a oamenilor în
vechea orîndlui,r e fiind roonstruită în juml şi în condliţiile pro-
prietăţii private, dominaţia se.cole de-a rînidul a proprietăţii pri-
vate a lăsat urme a:dînic~ în simţirea şi în inimile oamenilor, iar
pe de altă parte, îm re_j:ur:ătii că, în conditiile agravării crizei
sistemului capitalismului monopolist de stat, cercurile reactio-
r.. a'fe imperialiste îşi intensilică...a ti:vitatea de instigare din afară
la-;;:esupuner,e faţă de ordinea de drept socialistă, la atentate
contra proprietăţii socialiste, contra cuceririlor revoluţionare
ale poporului.
3.2.2. Nu putem înţelege interacţiunea genetică, într-un anu-
mit sens specifică, in:firacţiunilor ce produc paig-ube propdetă
ţii socialiste dacă nu luăm în considerare faptul că, deşi socie-
tatea socialistă asigură fiecărui cetăţean posibilitatea reală de
a:1,i dobîndi existenţa prin muncă onestă, totuşi, moravurile
vechii orîn,duirj m e care mai dăinuie în
conştiinţa unor elemente instabil i debusolate din societatea
noastră, participii efectiv, co 1t · - ultimă · st ă
~tricP primară a determinismului psihosocial complex ce m-
rvine în cazul săvîrşiTH unor asttfel de irufra1cţiuni. m
această direcţie V. I. Lenin arăta, între altele, că fenomenele
psihosociale de conştiinţă, inter şi iilltrasubiective, participă
concret, efectiv, la constituirea determinismului social : ,,conşti-
BH ln acest sens, a se vedea, C. BULA! - ,,Premise teoretice şi me-
todologice ale cercetării criminologice" - în „Studii şi cercetări juridice"
nr. 311970, p. 389; GEORGE ANTONIU - ,,Contribuţia criminologiei so-
cialiste la procesul perfecţionării conduitei cetăţenilor potrivit cu. cerinţele
societăţii socialiste mu,ltilateral dezvoltate" - în „Dreptul ca instrument de
formare, dezvoltare şi ocrotire a personalităţii umane", Editura Acade-
miei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1973, p. 229-229;
'GEORGE ANTONIU - ,,Conceptul de prevenire a infracţiunilor" - în
,,Studii şi cercetări juridice" nr. 1/1981, p. 60.
281
inţ participă la interacţiune şi la determinare" 87 . Caracteri-
zînd locul şirolul moravurilor şi mentalităţilor retrograde ,c are
generează compo.nta1menrtiele antisoc:iiale ale ce1or care aterm-
ează lia prqprietiatea sacr.ia!l.isită, s€!0re1Jamil ge:nenal al pa1-stidu:lui,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a precizat că : ,,Influenţa mora-
vurilor burghere se manifesită în primul rînd prin atitudinea
fa.ţă de proprietatea socialistă ; furturile, delapidări!~, sustra-
gerile de ori,ce fel lovesc în interese1e tuturor oamemlor mun-
cii, sînt acte ostile construcţiei social'isite ... " 88 .
3.2 .3. in ultimă analiză, moravurile bur heze mentalitătile
retrograde ale unor elem~nte e~ompuse din societatea socia-
lista, manifeS1tate în tendinta de că1 ătuială acerism lă-comie,
individualism, egoism. confundarea propr.ietătii socialiste cu
cea personală, ~actiicarea nnni mod d.e viaţă care depăşe,şte
-veniturile dobîn i.fe prin muncă etc., într-un cuvî t în trăsă
turi cara te i · t· en1te şi stJaJbilizaite
a unele persoane şi ca urmare a unor conâiţii nefavorabile de
formare a personalităţii, a disfuncţiilar unor verigi ale procese-
lor de socializare şi inw are s dală din carie au emers -
r~l potential cauzal m săvîrşirea i ractiumlor
pagulbe proprietăţii socialiste.
Nu e mai puţin adevărart că, intervenind pe fonidul unor
contradicţii din viaţa e conomico-socială, din sfera educaţiei şi
culturi,i îndeosebi şi a unor influenţe ale agravării crizei capi-
talismului, atare cauze generează infractiJmi care prejurlidază
proprietatea socialistă în situaţii de cea mai adîncă diversitate,
în care se mterforează ,şi inter.actionează concomitent cu o r1<ţea
înţreagă de coI11ditiâ aleatJJrii ce le mediază, întretin şi poten-
ţează şi care, în esenţă, reziidă în anumite carenţe, deficienţe
sâu disfuncţii ce pot surveni la nivelul unor verigi din siste-
86 V.L. LENIN - ,,De vorbă cu apărătorii economismului" - în
,,Opere complete" vol. 5, Elditura politică, Bucureşti, 1961, p. 363.
88 NICOLAE CEAUŞESCU - ,,Expunere cu privire la. Programul
P.C.R., pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului ge-
n erai ai cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea re-
laţii,Lor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii so-
cialiste şi comuniste" -- 3 noiembrie 1971 - în „România pe dru-
mul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate", vol. 6, Edi·
tura politică, Bucureşti, 1972, p. 659.
282
mul de organizare., con.duc.ere si control al activitătii din dife-
rite unităţi economico-sociale şi chiar d.in diferite' organizaţii
de masă şi obşteşti.
3.2.4. Trecerea de )a cauz:ă la efect, în cazul infractiunilor
prin care se re ·udiciază ro rietatea socialistă desi are loc tot
în cadrul unei ecuaţii de recven a ro a ilistă de vreme =--
ce, . , JOCU m 1mp an or m iază mlănţu1rea şi coacţiunea
genetică a unor procese psi.ho-sociale ce sfîrşesc şi prin comite-
rea de fapte antisociale - este într-un mod sensibil in luen-
ţată de o amplă - 1, 1, intre care mai persistente
se c ovedesc a fi,t§ nivelul divernelor verigi ale sistemului de
owanjzar-e, conducere şi coo1rol r 1 activităţii din unele unităţi
economice şi sociale, deficienţele I\. în gospodărirea raţională a
valorilor mat·eriale şi băneşti l!D, organizarea şi evidenţa pri-
mirii, păstrării şi circulaţiei bunq.dlor şi valoriloT ce constituie
proprietate social:istă (inclusiv în privinţa unor bunuri procu-
rate din import) în organizarea i efectuarea controlului finan-
ciar ;{în organizarea şi controlul sistemului e paza a bunurilor
proprietate socialistă ; în asi,gurarea ordinei interioare şi dis-
ciplinei muncii ;\Un procesu ms ructiv-educativ de ormar.e
profesională şi de selecţi,onare şi promovare a personalului cu
1
funicţii de gestiune .şi administrare a bunurilor proprietate soci-

alistă etc. 89 .
89 In acelaşi sens, a se vedea, V. DONGOROZ, S. KAHANE, I.

OANCEA, I. FODOR, S. PETROVICI - ,,Infra.cţiuni contra avutului
obştesc", Editura Acaldemiei, Bucureşti, 1963, p. 30-33 ; • JUSTIN
GRIGORAŞ - ,.Apărarea proprietăţii socialiste prin mijloace de drept
penal", Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1962, p. 8-12; ION POHONŢU,
NICOLAE CRISTOCEA, GEORGE ANTONIU, PETRE S!RBULESCU -
,,Forme şi metode ele prevenire a infracţiunilor împotriva avutului ob-
şt e sc" - în „Justiţia nouă" nr. 5/1963, p. 43-54; CONSTANTIN
STOICA - ,.Contribuţii la cercetarea sociologică a cauzalităţii feno-
menelor antisociale" - în ,,Revista română de drept" nr. 10/ 1973, p. 25
şi urm ; ŞTEF AN DANEŞ - ,,Activitatea de prevenire şi combatere a
faptelor care produc pagube avutului obştesc, prin mijloace ele drept
penal, reflectată în practica Tribu.nalului Suprem" - în „Revista ro-
mână de drept" nr. 6 '1980, p. 3-11; NICOLETA ILIESCU, SIMION
IONESCU, DUMITRU APOSTOIU, ROBERT DEJEU - ,,Elemente ale
unei cercetări privind cauzele anu.mitor inf,racţuni împotriva avutului
obştesc" - în „Concepţia ...", op. cit,, p. 467--177; GEORGE HOMOŞ-
283
S'-tb
3.31/orme ~ - în ipostaze concrete - ale cauzelor şi
condiţii or in rac unilor care produc daune proprietăţii socia-
liste.
3.3.l. Practi1ca judiciară demonstrează fără putinţă de tă
gadă că în etiologia infracţiunilor ce produc pagube pr,oprie-
iăţii socialiste, îndeosebi a acelor infracţiuni intenţionate care
au ca urmare prejudicii mari şi care impHcă un mare număr
de participanţi, ipteradiunea ~enetică a unor surşe psihosociale
- intervenită, repetăm, pe fondul menţinerii încă a unor m en-
talităţi retrograde integrate qe structurile de personalitate insu-
ficient sau aberant dezvoltate - ~ste susceptibilă a fi întreţi
,1.1,1tă, şi a fost efectiv întreţinută în viata socială, de un la::J..
d,P, condi ii socia -economice or anizatori-ce etc., între care se
re eva a 1 m r-un anum1 sens /PJ,e·
ma1 întîi, carenţele de
la nivelul unor verigi ale activi tă ,11 m unele unităţi socia,liste,
în .ceea ce priveşte anizarea s· eviden a rimirii ăstrării şi
circulaţiei valorilor materiale si ăneşti care cons itme pro-
prietate (/ocialtsta.
Astfel, în frecvente cazuri, săvîi:işirea unor sustrageri din
proprietat~a socialistă se relevă a fi favorizată ori înle ită de
~neres ecta ea dis ozitiilor le ale
trarea documente or e ev11 en. =-opera 1va şi con a 1 a,
l.{estionarea şi gospodărirea yalori[or materiale .şi băneşti"._ în
unele unităţi economice. In mod intenţionat, în felul acesta se
creează dezordine în evidenţa documentară şi în stocul faptic
de valori, care, îngreunînd urmărirea tuturor operaţiilor, oferă
posibilitatea acoperirii sustragerilor săvîrşite. în numeroase
situaţii, diferitele încălcări ale dispoziţiilor legale privind în-
tocmirea i tmerea eviden lor gestionare se materializează în :
întocmirea .c u mari întîrzieri a documentelor de eviden ,a pri-
mara şi a documentelor justificative privind mişcare valorilor
TEAN - ,.Traducerea în viaţă ...", op. cit., p. 11; NICOLAE GHIRCOIAŞ,

„Starea, structura ... ", op. cit., p. 20-24; ION BAOIU - ,,Infracţiuni
contra avutului obştesc", Teză - inedită - de absolvire a cursurilor
postuniversitare, Bucureşti, 1981, p. 13-21 ; DORIN M'IHAlASA - ,,Pre-
venirea şi combaterea infracţiunilor ce produc daune proprietăţii socia-
liste", Teză - inedită - de absolvire a cursurilor postuniversitare,
Bucureşti, 1983, p. 3-<12.
284
materiale sau întocmirea defectuoasă a acestora (cu ştersături
şi modificări necertificate prin semnătura celui care le-a întoc-
mit ori fără semnătura persoanelor care răspund de efectuarea
operaţiilor econom:ke la care se referă sau a celor în drept să
a,pnobe aceste operaţii) , neînregistrarea la tim a o eratiunilor ..,,
pri · d mi carea valorilor en e s1 ca urmare, 1 icu a ea
obtineru m once moment a unor date exac e re eritoare la
-exislenţa valonlor materiale în locurile de depozitare şi la miş
cările intervenite, ceea ce constituie tot atîtea condiţii prielnice
pentru sustragerea lor. O atare situaţie se regăseşte cu deose-
bire în sectorul circulaţiei mărfurilo în conditiile a rovizionă
rii directe în re m reprm en e cu ridicata i unităţile cu amă
nun u m care aJctele nvm ar uri oi· a u a or,ga-
nizl.l,.tiil:e coroettia,J.e cn a întîrziere de cicca 8 10 zile, timp în
care. necunoscîndu-se livrările efective către unităţile cu amă
nuntul, este aproape imposibil a se stabili cert soldul gestiuni-
lor cuprinse în 'nventarierea in această perioadă. De această
situ,a tie profită, uneori, gestionarii necinstiţi care nu prezintă
comisiilor de inventariere toate documentele de primire a măr
furilo[", denaturînd astfel soildul scriptic operativ şi, deci, rezul-
tatul provizoriu al gestiunii.
Pe de altă parte, la nivelul altor verigi ale activităţii unor
unităţi, 1:;,videnţa geştipnilor nu se tine corect, operaţiile de in- -J!
trare si iesire a valori1or materiale nu se înregistrează zi,lnic în
fişele de magazie,, iar conta!bilitatea nu verifică sistematic mo-
drul Clllm se face înregistrocea în fişele de mag,azie, în sicopul asi-
gurării ţinerii corecte a evidenţei tehnico-operative. Uneori, ră
mînerile în urmă în ţinerea evidenţei, atît operative cît şi con-
tabile sînt mari (de circa 2-4 luni şi chiar mai mult), ceea
ce împiedică exercitarea de către contabilitate a ·unui control
peiriod.ÎIC asu.pra mişcărilor de valori din g-esti'1J[).i, prin confrun-
tarea acestor evidenţe.
De asemenea, serioase_nerPgpli există, în unele situaţii, i în
legătură cu primirea si res.eptig măr[urilor, bunu1:ilor si valo-
rilor cu ăstrarea si eliberarea acestora. Sînt, de pi.lldă, cazuri
m care recepţia bunurn. or ş1 va on or nu se face odată cu p1i-
mirea a-cestora, ci cu mari întîrzieri, iar documentele de primire"
---
în gestiune se în~cmesc după datele înscrise în acteile de li-
285
vrare sau documentele de, transport, fără o verificare calitativă
şi cantitativă a acestora ci numai în urma unor verificări pr1n
sondaje limitate, in care pricină nu se pot observa lipsurile
şi deficienţele pe care le prezintă. In unele situaţii, r~etţiile
se efectuează numai de către gestionar sau chiar de că re o
af!a persoana, rara înstiinţarea fÎJroizaruI:ul pentru a tmmte
un de'legat care să pa,r tidpe la verificarea şi constatarea unor
liipsuri. Totodată, la unele rece ii nu artid ă efectiv toţi
membrii comisiei inş 1 1te m acest scop, unii dintre aceş ia
limHîndu-se numai la semnarea proces elor-verbale de consta-
tare. Mai mult, comisiile de recepţie sînt uneori alcătuite cu în-
călcarea dispoziţiilor legale, compuse din persoane ca-r e nu po-
sedă cunoştinţe de specia'litate necesare îndeplinirii corespun-
zătoare a sardnilor ce le revin, fără a se asigura, atunci cînd
este necesară, asistenţa tehnică de specialitate .. .
3.3.2. Practica judiciară relevă cu pregnanţă că, interacţi
unea genetică complexă şi variabilă a infracţiunilor ce preju-
diciază proprietatea socialistă , integrează şi o <J,Uă setie de cir-
umstan e ice care au aptitudinea să întretină rocesul
cauzal____şi anume, de regu a : anuam e nea ·unsuri la nivelu unor
engi din sistemuJ de orga 1z re, con ucere ş1 control din
unele unităţi, datorate atitudinii nec unzătoare manifes-
tate din artea unor co ucători de organizaţii socialist ;
unele carenţe privin orgamzarea 1 ,c on ro u e enţei conta-
bile şi ges'tionare, privind mai ales C'onsumul şi .circulaţia măr
furilor şi a altor valori ; ite li sur· în recrutarea selecti-
onarea şi promovarea cadreJ.or,t,anumite deficienţe în procesul
de asigurare a unor condiţii corespunzătoare de depozitare şi
pă1strare a bunurilor obşteşti :tmpmite disfunctii în sistemul de
recrotare, menţinere şi promoV01'! în funcţii de gesitionar,e,. ad-
ministrare şi control al acestor activităţi concretizate în înca-
drarea în muncă fără concurs a unor pers oane nepregătite sau
necorespunzătoa-re, chiar cu antecedente penale şi, oricum, cu
profil moral-cetăţenesc negativ anumite situaţii bazate pe J"elaţii
n~rincipiale între unii factori de conducere şi persona ul mun-
citoir ou atribuţii de gestionare, între aceştia şi une}e elemerute din
;J
organele de revizie a g,estiiuniloc diverse atitudini necores-
punzătoare concretizate în folosirea neeconomicoasă a unor j;on-
286
duri materiale şi a unor mijloace de producţie ; felurite neajun-
suri în aplicar,ea sistemelor de norma,re şi retribuire a muncii
prestate ; diverse neajunsuri în aplicar·ea măsurilor de creştere
a productivităţii muncii, de onganizare şi desrfăşurare în condiţii
de disciplină fermă a procesiul!Ui de producţie în lID'elle unităţi ;
anumi•te deficienţe în asigurarea pazei bunurilor proprietate so-
cialistă şi în folosirea unor mijloace tehniC€ de alarmare etc.
3.3.3. O for.mă specifică a interacţiunii genetice o întîlnim
în ~ privind grupul celor 128 jnfractori din sectorul produ-
ceri~esfacerii şi valorificării produselor petroliere, care, prin
diferite fapte antisociale - de:apidări, înşelă•cuni la măsură
t.oare, crearea de plrusuri prin mijloace frauduloase, fals şi uz
de fals etc. - au . rodus rietătii socialiste un re ·udiciu de
peste două milioane de lei, materializat m gestiunea a trei e-
p'ozute ou ridicata, 22 staţii de desfacere din reţeAiua P.ECO şi o
g,estiune a Întreprinderii de aviaţie utilitară Bucureşti.
În sinteză, în speţă, infracţiunile au fost comise rin sustra-
gerea de plusuri ,d in depozite - create pnn su stituirea e pro-
duse, de regulă, benzină, cu' altele mai ieftine ca petrol sau mo-
torină ; dere larea pom elor de benzină entru a debita can-
tităţi mai mari dedt cele livrate consumatori or şi apoi sus-
tragerea din gestiune suib formă de numerar a valorii plusuri-
lor create ; introducerea unor produse mai ieftine în rezervoare
de benzină cu produse superioare şi mai scumpe, însuşindu-şi
diferenţa de pnţ ; valorificarea în condiţii ilegale, prin staţii
PECO (Chitila. FloreaS'ca, Intercontinental), a unor cantităţi de
produse petroliere sustrase de la alte organizaţii socialiste ; ne-
d!eioontia.rea integrnlă - la toate 22 staţii PECO - a su.rnetor de
bani rezultate din vînzările zilnice etc.
De bună seamă, aceste infracţiuni nu ar fi fost posibile dacă
în săvîrşirea lor nu ar fi fost implicate pe scară orizontală, şi
chiar verticală, o serie de elemente necinstite, corupte. Astfel,
în reteaua infractironală au acţionat elemente care au deţinut di-
ferite fllltr1c ii de 1a conducere la execuţie, cooperarea lor deopo-
trivă sub forma coautoratului şi complicităţii găsi u-ş1 ocul
precis în sistemul organizat de comitere a acestor infracţiuni ;
participanţii au fost, în adevăr : şefi de depozite, gestionari de
depozite şi staţii PECO, pompagii, lucrători comerciah, şoferi,
287
mecanici şi electricieni pentru întreţinerea pompelor din sta-
ţiile PECO, metrologi etc. Speţa evocată demonstrează că men-
talităţile retrograde ale unor elemente necinstite şi corupte au
inter,aoţioniat şi au fost înltreţinute de o atmosf-eră de nurtină, de
stagnare, viciiată, coDJCOOtizată în : lipsa unor evidenţe concr:ete
şi operative la staţii ; deficienţe în mecanismul primirii, recep-
ţionării .şi evidenţierii reale a cantităţi[or de produse petroliere
preluate de la furnizor ; defecţiuni tehnice în blindarea rezer-
voarelor ; lipsa de exi,genţă a unor persoane din organele de con-
trol, siuperfirciialitart:e în întocmirea unlOir acte de recepţie, fără
a se participa la opera·ţiile de stabilire a cantităţii şi calităţii
produseilor primite şi înscrise în acte ; formalism în sistemul de
pază şi control de la poarta unor ,depozite şi altele.
3.3.4. Din studiul dosarelor privindu-l pe inculpatul St. Ş,'1-

- condamnat la moarte si executat - rezultă, în sinteză, că în
anii 1978-1980, au fost constatate, instrumentate şi derferite in-
stanţelor de judecată o ·serie de infracţiuni grave, comise în sec-
toruJ de aprovizionare şi desfacere a băuturilor alcoolice, care
au produs pa uibe mari de 01idinul mili'oanelor de lei, în dauna
unor unită ,i a ritoole d!e stat i a unor întreprinderi vi-
ticole ş1 m lustriale. s ,a s..,a dO'Vedit că, drept urmare
directă a unor relaţii neprincipiale, existente între şefii unor
unităţi de d·e sfacere a băuturilor către populaţie, magazine GOS-
TAT şi restaurante cu lucrători din anumite unităţi agri-oole de
stat, - elemente de o rară viclenie, a ,căror con.ştiinţă s-a vădit
a fi întunecată de povara rămă,şi-ţelor educaţiei burgheze - .fill
fosrt susilriase în mod o:riganizat şi confamat, în S€tilSUl art. 41 aHn.
~ c. pen. 1 din gestiunea întreprinderilor respective cantităţi fn-
s~mnate de băuturi spirtoase, de regulă vin, însumînd zeci de
milioane lei, care au fost comercializate ilicit. Cauza principală
.a sust:ria,ge;ri1or de asemenea proporţii din propiri~tea socialistă
a oonsisfat în moriaN1urile şi dei'J>riinderile retrograde a:le mul-
tor şefi de unitate din sectorul de comercializare a băuturilor
alcoolice care s-au dovedit învederate elemente necinstite, cu
antecedente pen.ale, domioe de a obţine venituri materia.le ne-
muncite şi care au folosit practici de compromitere a unor lu-
crători din con/ducerea unităţilor prin corupţie, (dare de mită,, j
petreceri, diverse avantaje) ş.a. în acelaşi timp, o atare cauză .
288
a putut să devină activă şi datorită faptului că : nu s-au res-
pectat prevederile legale privind gestionarea băuturilor alco-
olice şi a pPoduselor utilizate În vinificaţie ; unor deficienţe în
evidentele tehnico-operative si contabile care nu reflectau în-
totdeauna realitatea proceselor economice; unor grave neajun-
suri în inventarierea roductiei de vin tuică i rachiu i care nu
se acea aptic ; unor grave carenţe în recepţia ăuturilor văr
sate intrate în gestiunea depozitelor cu desfacere pentru popu-
laţie sau în uni'tăţile de alimentaţie publică, care s-a făcut ade-
sea în mod formal , birocratic etc.
· 3.3.5. Practica judidairă învederează, torodată, împrejura-
rea că în etiologia infracţiunilor ce produc pagube proprietă
ţii socia-liste, · • · ad ale lemen e în a
căror conştiinţă şi comportare prevalează manifes • 1 de ego-
ism. lăcomie, preocupări pentru căpătuială etc., u ravietuiesc
si datorită · i a li se·
fragi a a i 0m eten ei conju ată i întretinută multiple

drn uncţu - m re a. e e - e a nivelul unor verigi ale sis-
temului a:ctivităţii 1 inancia · din unele unită i. De
cîte ori , în cadrul activităţii de contro financiar intern, ie-
rarhic, preventiv s au posterior, într-o verigă sau alta, pe un
palier sau altul al .activităţilor din diverse unităţi ~e ivesc U-
suri în spiritul de ordine si legalitate, în exigenta si tăria ~
c"ăracter a celor hema i să în ă tuiască l 'inanciar
de to atitea ori, atare fisuri - prin denaturarea principii or
socialismului şi îndeosebi ale noului mecanism economico-finan-
ciar -, ~ măsură ce se instalează sj se amplifică constituie
f errnentul capabil să întretină şi comiterea de infracţiuni ce
produc daune proprietăţii socialiste. Astfel înţelese, disfunc-
ţiile la nive1ul unor verigi ale controlului financiar din unele
unirtăţi - atilpiice în raport ou s111bsisteo:nul de control fin anciiar1
în ansamblul său - se află oare în r,eil!aţie directă sau indirectă

cu infoaicţiuniLe oe proooc pagube proprietăţii socialiste ? Să
cerem pra,otilcii judiai,a re răs_pu,n$ul 1a aiceastă întrebare.
3.3.6. Jip caz, într-un anume sens ti,pic, în care s-a stabilit
caliţaţea pecweşpunzătoare a u.nor r:el(jzjj F9DtalbiJf, este cel al
lestionarului de la cooperativa de producţie, achiziţie şi desfo-
19 - Criminologie
289
cere din comuna Negru Vodă, judeţul Constanţa, care într-o
perioadă ele cinci ani a reu it să dela ideze 1.215.000 lei, deşi
in acelaşi interval de timpi s-au acu nu mai pu,m e 6 (şase) ,
revizii contabile de către onganele de control ale IJECOOP
Constanţa.
3.3.7. Lipsa de exigentă şi fermitate în exercitarea contro-

lului financiar a ocazionat, spr,e pildă , comiterea rle către incul-
~ p ru de alţi opt cop~rtici anti a unui nu-
măr de 73 de jnfractiuni prm care s-a preJu 1ciat proprie a ea
socialistă, în speţă C.A.P. Băllă•ceanca, cu suma de 3.529.469 lei,
clupă cum rezultă din dosarul nr. 500 1980 al Pocuraturii gene-
rale. Aceeaşi împrejurare s-•a reţinut a fi prezentă şi în situaţia
~ unui gru de 6 ase învinuiti i incul aţi prin ale căror fapte
pena1e, în erioada 1980-1981, s-a ro, us r · ătii socia-
liste a o osoam 1 ecembrie un e 'udici u total
de 1.242. 92 lei. ntr-un alt context - clar tot în conditi1 e
unor deficienţe în exercitarea controlului financiar - un. alt
,(. aru de incul, ati con/du-şi de L.N. fostul ef al sectiei de con-
strucţii metalice al C. . . a,gure eL prm ac 1v1 a ea or jnfrac-
ţională desfăşurată în intervalul !.979-1981, au prejudiciat pro-
prietatea socialistă cu suma de 1.300.500 lei.
3.3.8. Disfundii'le controlului financiar se relevă că au in-
fluenţat sensibil, · într-o formă specifică, procesul cauzal şi în
sHuaţia unui lot de U incµlpati făcînd parte din persQ11a1ul
întreprinderii pentru mărfuri alimentare Arad trimi i în ·ude-
cată osar nr. a rocuraturii genera e) şi condamnaţi
definitiv pentru săvîrşirea unor infracţiuni de delapidare şi a
altor fapte penaile contra activităţii de comerţ interior.
Din dosar rezultă că - lucru reţinut şi în actul de incul-
pare - una din cir0UJII1stanţele cardinale care au favorizat ne-
mijlocit producerea de pagulbe proprietăţii socialiste, (preju-
diciul totalizînd 1.230.000 lei, pentru perioada 1979-1982) a
fost aceea că in_yentarele efectuate au fost cu totul superfi-
cialle, ceea •ce rile,'uit sustra ere din vînzări a sumefor de
bani în cuantumul perisa, ilităţilor acordate de conducerea uni-
tăţii, vinderea de mărfuri cu suprapreţ sau cu lipsuri la gra-
maj şi însuşirea valorilor rezultate. De asemenea, cu ocazia
unor atare inventari'eri pentru reaşezarea preţurilor, o serie de
gest~onari necinstiti au dosit importante cantităţi de mărfuri,
290
p~care apoi le-au vînrlut cu noile preturi. însuşindu-si diferen-
ţele.
3.3.9. Într-un context similar, după cum rezultă din dosa-

rUJl nr. 170/ 1983 al Procuraturii generale, un lot de ~4 inculpaţi,
făcînrl parte din reţeaua comercială a I.A.P.L. Amzei, au pre-
judiciat proprietatea socialistă cu su.wa de 3 150.000 lei, prin
sustragerile şi valorificarea cantităţilor de ca,r ne manipulate în
diverse unităţi. În speţă s-a dovedit că, deşi activitatea infrac-
ţională a inculpaţilor s-a desfăşurat pe o perioadă de cinci ani
1979-1983), tot i oir ooele de control i revizie financia V,
o era ,1un1 e curente efectuate, nu au o, servat că actele
(înscrisurile alcăuuite de gestionarii puşi pe căpătuială erau
vădit a si icate ş1 prin aceasta făceau transd'eruri fictive de
mărfun pentru a-şi acoperi lipsurile create în gestiune prin
însuşire. Din examinarea lucrărilor urmăririi penale desfăşu
rate în dosarul nr. 170/ 1983 a:l . Procuraturii generale, privind
sustragerile şi valorificarea cantităţilor de carne manipulate
şi adm'inistrate de gestionarii de la I.A.P.L. Amzei, se poate
conchide fără nici un dubiu ,că activitatea inrfracţională a incul-
paţilor ar fi putut fi aurmată dacă organele investite cu con-
trolul operaţiunilor realizate de aceştia şi-ar fi îndeplinit ri-
guros sarcinile. Este una din concluziile pe care o confirmă îm-
prejurarea - reţinută şi în adUil de inculpare - că, deşi în
mod repetat gestionarul C. Gh. a întocmit acte de transfer fic-
tiv al uno[' mărf4ri, nici un revizor de gestiuni nu a observat că
produsele erau transferate către o unitate care nu desfăcea
acest gen de mănfuri...
3.3.10. În speţa care a format obiectul dosarului nr. 206/ 1982
a1 Procuraturii generale, privind sustragerile de televizoare din
!intreprinderea „Eleatronioa"-BU10UTeşti, în cadrul UTmăiirii pe-
nale s-a reţinut că în perioada 1978-1981 din întreprindere au
fost sc~ase fără forme legale peste 500 televizoare, care s-au
vc:dorificat prin gestionarii unor depozite şi magazine, banii re-
zultaţi fiind împărţiţi de inaulpaţi.
Notăm că din cercetările efectuate în dosarul nr. 206/1982
al Procuraturii generale, privind sustragerile de televizoare din
Intreprinlderea „Electronica"-Bucureşti a rezultat, totodată, că,
atît în cadrul secţiilor de producţie cît şi la servi1ciul desfacere
291
.ou a existat o evidentă corectă a valorilor materiale aflate
fn procesul de producţie, c~ea ce a facilitat considerabil carac-
terulcontinuat şi proporţia prejudiciului produs prin însuşirea ,
de importante bunuri ; pe pai,cursul urmăririi penale s-a sta-
bil.it că 50 inculpaţi şi învinuiţi (din care 21 cercetaţi în stare
ele arest preventl•v) au prejudiciat proprietatea socialistă cu
suma de 2.568.407 leu.
În cadrul urmăririi penale în dosarul „E1lectronica" s-a con-
stat o crasă superficialitate atît în efectuarea inventarelor::Be-
ri.9dice cît şi, mai ales, în exercitarea controlului privind ma-
nipu1'area şi folosirea documentelor cu regim special precum şi
în organizarea şi efectuarea confruntării stocurilor din fişele
de magazii cu cele din evidenţa analitico-contabilă ; atare defi-
cienţe, conjugate şi cu inidep'linirea defecuoasă a atribuţiilor de
sei,viciu de către personalul de pază - care nu a înţeles să ve-
dfice rigur<os, prin numărare, mărfurile scoase din unitate pe
baza avizelor de expediţie - au constituit un microclimat de
dezordine, care efectiv a ocazionat sustragerea de televizoare
în vailoare de 2.568.407 lei.
3.3.11. Neajunsurile controlului financiar se întîlnesc, în
etiologia acestei categorii ele infracţiuni, tot într-o expresie spe-
cifică: şi în cazul sustragerilor cornişe în paguba Com~niei
,,'I:AROM" - inclusiv a unor mărfuri provenite din import -
totalizînd 3.607.121 lei, de căţre 25 de inculpaţi şi înyinuiti, care
au fost posilbile, între altele, şi datorită nerespectării obligaţiei ,..
legale de verificare a gestionari}or în cadrul co trolului ±man- ~
ciar ia±e.!Jk neregu1i evidenţiate pe parcursul cercetărilor în c
d~arul nr. 471/ B/198·1 al Procuraturii municipiului Bucureşti.
3.3.12. O formă speci'fi'că capătă interacţiunea genetică a
infracţiunilor ce produc daune proprietăţii socialiste atunci cînd
intervin anumite carente la nivelul unor verigi ale sistemului
/' C1 • - a.::.;;
Qctivităţii de pază ~b forma fie a neluării măsurHor de amena-
jare tehnică corespunzătoare, fie a unei defectuoase selectionări
a yersonalului de pază, fie a controlului super;fidal al activită
ţii acestui personal ori, îndeosebi, a concepţiilor şi atitudinilor
retrograde •c hiar a unior elemente din rîndul paznicilor (cum sînt,
spre piMă, căl1carea de consemn, a!dormirea în post, chiar con-
sumul de băuturi aLcoolice etc.).
292
Astfel, din examinarea lucrărilor aflate în dosarul nr. 53 1982
al Procuraturii generale, privind un lot de 33 inculpaţi - care
în perioada 1980-1982, lucrînd în statia C.F:R. Brazi, judeţul
Prahova, au sustras în mod repetat şi sistematic mărfuri din
vagoa~le ce tranzitau prin statje prejudiciind proprietatea so-
cialistă cu suma de 232.000 lei - rezultă cu prisosinţă că lipsa
de pază a fost una din condiţiile car~ au favorizat activitatea in-
fracţionailă, împrejurare de altminteri reţinută .şi în actul ele
inculpare. De asemenea, speţa, deja evocată, privind sustrage-
rile de mărfuri în dauna Compar1iei TAROM scoate în relief
1:iină la evidenţă împrejurarea că un sistem de pază eficient ar
fi prevenit marea majoritate a infracţiunilor comise prin care
s-a prejudicia proprietatea socialistă cu suma de peste 3.000.000
lei.
In această ordine de idei, din dosarul nr. 206 '1982 al Procu-
raturii ,generale - în speţă, menţionată în rîndurile precedente,
privind sustragerile a peste 500 de televizoare de la întreprin-
derea ,.Electronica"-Bucureşti - se deduce fără nici un echi-
voc că una din condiţiile care au contribuit efectiv şi nemijlo-
cit la săvîrşirea infraicţiunilor de către cei 50 de inculpaţi, a fost
si înde linirea defectuo1asă a atri'butiilor de serviciu de către
personal'll de paza care, între altele, nu efec ua numarătoarea
măduriLor soo•a se din unitate potrivit avizelor de exipediţie.
3.3.13. O altă formă cu totui specială a interacţiunii gene-
l tice proprie infracţiunilor comise în dauna proprietăţii socialiste
/ survine în situaţiile în care la o atare interacţiune participă chiar
disfuncţii în actul de conducere a unor unită · : tneajunsurile
ac 1 e co uc e, men ai a e si a u im e e sfidare de
către unii conducători e unită 1 a nnci iilor noulm mecamsm
economiro-finanrciar sînt de na.turo să creeze - ~a oum con- 1
firmă practica judiciară (terenul cel mai propice al unei at-

mosfere de rez<i.steinţă a vechiului, de aiba11car,e a unor membrii
din personalul de execuţie de7â"' exi.genţele îndeplinirii exem-
plare a îndatoririlor de serviciu şi chiar de comitere de infrac-
ţiluni ce prejudiciază proprietaitea sooilalistă.
3.3.14. în •aidevăr, din inrvesti.garea lucrărilor de urmărire
penală în dosiarrul nr. 35/1982 al Procuraturii gen.erele rezultă
- privitor la incu1paţii B.I. si N.G. 1 din ca:drul cooperativei
meştesugăre§ti falomiţa, !!are prin infracţiunile săvîrşite au pro-
293
dus pa.gube mari proprietăţii socialiste - că lipsa de exigenţă
a fostului conducător al unităţii a constituit o împrejurare ini-
ţială decisivă care apoi a cataliz•a t conduita inculpatului B.I.,
întrucît s-a ştiut că acesta avea, la data încaidraru m muncă,
mai multe con.damnări chia · - entru infr t ·u · r avutului
obş es·c, din care ultima de 10 ani închisoare, din executarea
căreia fusese libernt în anul 1968 ; cu toate acestea inculpatul
a fost încadrat în munca de gestionar, încălcîndu-se astfel in-
terdi1oţia expresă instituită prin Legea nr. 22/ 1969.
3.3.15. Din cercetarea materialelor de urmărire penală efec-
tuată în dosarull. nr. 170/ 1982 al Procuraturii generale - pri-
vind fraudele săvîrşite în sistemul cooperaţiei de producţie, achi-
ziţie şi desfacere din sectorul agricol Ilfov şi judeţul Giurgiu -
rezultă că persoanele cu funcţii de conducere şi control în uni-
tăţi au luat cun1oştinţă de comportamentul unor gestionari, care
acumulaseră într-un timp relativ scurt importante valori şi
practkau un mod de viaţă •ce depăşea veni-tur.ide licite, totuşi,
nu au luat măsuri ferme nici pentru sesizarea comisiei de con-
trol a averii in&tituită prin Legea nr. 18/ 1968 şi niJCi pentm li-
chidarea practicii instaurate de a se remite sume de bani şi alte
.avantaje materiale pentru aprovizionarea prioritară cu mărfuri
a acestor unităţi. .
in speţă, o atare atitudine de „indiferentă" a unora din ca-
drele cu atribuţii de răspundere în conducerea şi controlul ac-
tivităţii în aceste unităţi, a creat o atmosferă de corupţie, cul-
tivată de către gestionarii din subordine care periodic le-au
oferit importante sume de bani şi alte foloase materiale. Este
con'cl'l.ldentă în acest sens, împrejurarea - reţinută şi în actu,!
de inculpare - că valoarea totală a sumelor de bani şi avan-
tajelor materiale pretinse şi primite de unele persoane cu atri-
buţii de răspunJdere şi control din cadrul U.J.C.O.O.P. - Sec-
torul agricol Ilfov şi Giurgiu depăşeşte 1.200.000 lei.
3.3.16. In mod similar, într-o altă speţă, datorită, între altele,
li~ei de exigenţă si fermitate a unor persoane cu funcţii „de
conducere şi control, a fost pos~bilă prejudiderea proprietăţii
socialiste cu suma de 5.334 .862 lei prin sustragerea şi valorifi-
•carea - de către un grup de 21 învinuiţi ,s i inculpaţi - de
carne şi preparate din carne de la laboratorul de carmangerie
294
din 01~ş,ul GheoI'ghe Gheo11ghiu-Dej şi din Intreprinderea de
industnahzarea carnn „F'ngonfer.ul''-Bacă'U.
3.3.17. În fine - referindu-ne, în sinteză, la materialele de
urmărire penală clin dosarele nr. 105 1981, nr. 56/1982 şi
169 '1983 ale Procuraturii generale - menţionăm că o formă
specială de o ampJioare deosebită înfăţişează interacţiunea gene-
tică în carurile unor infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave
săvîrşite, în ultimii ani, în cadrul sistemului comercial al mu-
nicipiului i ·udetului Araid si al sistemului coo eratiei de ro-
ducţ.M:, achizitie şi desfacere m ectorul agri,col Ilfov - mu-
nic1piul Bucute.ş,ti. Ln. aC€Ste speţe s-a dov.ediit că gruplllri de
ig_fractori - stăpîniţi de o conştiinţă retrogradă, de mentahtaţÎ.
de md1viduialism, de lăcomie, de îmbogăţire fără muncă etc. -
în nwd or anizat u ca acitat unele cadre de conducere rin
oferirea de sume mari de bani pentru a e cumpăra tăcerea şi
„a acoperi" fraudele de dimensiuni deosebit de mari pe care
le-au săvîrşit ; atare cadre, din nefericire, cu simţ moral tocit
- slăbiciuni omene.şti, dar necaracteristice covîrşitoarei majo-
rităţi a adivişti~or din aparatul de stat - au acceptat compro-
misul şi, în cele din urmă, au căzut pe panta corupţiei, în sen-
sul dispoziţiilor art. 254 c. penal. Un astfel de compromis, un
atare pact intervenit între participanţi este esenţialmente ză
mislit, în ultimă analiză, de structurile deficitare (aber.ante) de
personalitate ; el aminteşte de pactul din Faust, cel-ebra dramă
a lui Goethe ...
în speţele care ne preO'cupă, inculpaţii L.M. şi O.S.,,.. în cali-
tate de director al I.C.S.M.A. Arad si, respectiv1 director coor-
donator al Directiei comerciale judeţene Are'd, au primit sub
formă de mită de la diverşi gestionari sumede baoi şi alte
avantaje materiale, care totalizează 500.300 lei. Incu1paţii
S. Gh. i L.P. în calitate de · te al Coo erativei de con-
sum Brănesti si respectiv contabjj şef 1a U ,J C Q OP. I o-..: a-u
primit de La gestiona.ii - ale căror fraaj.e aiu prejud'idat pro-
prietatea socialistă cu cir~ lJ;l OOO.OOO lei -• sume de bani şi
alte avantaje materiale totalizîntl 650.000 lei. De asemenea,
inc. C.R., în calitate de director la Abatorul Bucureşti a pri-
mit sub formă de mită de la ges,tionarii care valorificau can-
tităţile de carne sustrase sume de bani totalizînd 1.300.000 lei.
Exemplele ar mai putea fi, desigur, multiplicate.
295
SECŢIUNEA A IV-A
• Particularităţi ale cauzalităţii infracţiunilor de violenţă

~
4.1. Conceptul, clasificarea şi caracterizarea criminologică

a infracţiunilor de violenţă.
4.1.1. Concept. Din punctul de vedere al criminologiei, catego-
ria de „infractiuni de vi ă" desemnează ansamblul faptelor
penale, considerate intr-o perioada de timp in cadru teritorFului
naţional. q căror"sâvîrsîre (în sensuîart. 144 Cod penal) ~Ucă
C;!!l putiii un act ilegitim de constrî71:gere, o conduită a ziva,
~ivă a participanţilor (autori, instigatori sau complici) care
Erovoacă victimei S'4,ferinte fizice sau psihice, vătămarea ori
-,_
suprimarea unui drept sau libertăţi inerente persoanei, inspi-
rînd 1&ft,mă.._frică sau _ome, - acţiuni sau omisiuni străine
spiritului tradiţional non-violent al naţiunii române şi profund
dăunătoare desfăşurării normale a relaţiilor interumane din
societatea socialistă.
4.1.2. Clasificare. Interpretarea sistemică a criminalităţii - -
şi la interpretarea sistemică face apel astăzi orice ştiinţă - ca
fenomen social an<acronic în societatea socialistă, ca sistem rela-
tiv autonom, per,iferic, care coexistă cu alte fenomene şi procese
sOcial-economice şi, din păcate, erodează diverse variabile ale
sistemului social global, o atare interpretare permite considera-
rea infractiunilor de violentă ca un subsisi<en:l_ ce înfăţisează o
stare, o structură, o evoluţie şi o cauzalitate întrucîtva specifice.
4.1.3. In mod corespunzător, din pricina caracterului într-un
anume sens specific a1 stăTii, structurii, dinamicii şi cauzalită
ţii infracţiunilor de violenţă, a metamorfozei şi diversificării
cresdnde la ora âduală a procedeelor de comitere a infracţiu
nilor 90 , prevenirea şi combaterea a•cestei categorii de fapte pe-
nale - şi chiar a fiecărei componente a sale - impun măsuri,
!JO In acest sens, NICOLAE POPOVICI, Cuvîntul rostit la încheie-
rea lucrărilor Consfătuirii anuale de criminalistică şi medicină legală,
-
în „Probleme de criminaUstică şi de criminologie" nr. 3-4/1982, p. 18.
296
metode şi tactici social-economice, organizatorice, cultural-edu-
caţionale, legislabve, criminalistice, de medicină legală, sani-
tare etc., atît..!J.e prevenire cît şi de combatere s,PeGi:fice. într-o
bună măsură. Deşi săvîrşirea infracţiunilor de violenţă într-un
anume loc şi moment şi de către o anumită persoană răspunde
tot legii spontaneităţii - fiindcă şi infracţiunile de violenţă,
aidoma celorlalte categorii de infracţiuni ce compun criminali-
tatea, stau sub semnul dialecticii întrepă-trunderii necesităţii şi
întîmp:ării - totuşi, lupta contra criminalitătii implică, dacă
ne putem exprima astfel, un teatru de_ o:perati11,nf relativ auto-
·nom de prevenire si combatere a infracţiunilor de violenţă.,.
Experienţa româneas·că pe frontul luptei contra infracţiunilor
de violenţă dove.de.-;,te fără ,putinţă de tăgadă că, luarea şi apli-
carea ms urilor de prevenire şi combatere special îndreptate şi
~ontra infracţiunilor de violenţă es.te de natură să contribuie
efectiv la diminuarea ratei medii anuale a acestor infracţiuni.
Astfel, spre pilJdă, în anii în care s~au pus bazele construcţiei
socialiste în ţara noastră, o singură măsură legislativă şi anume
adoptarea şi ap'lkarea energică a dispoziţiilor Decretului nr.
324 1957 care revedea sancţiuni relativ severe ·, mai ales, o
proce; ura rap1 a e urimanre ş1 JU ecată, precum şi de punere
în executare a pedepselor aplicate pentru unele infracţiuni
contra regulilor de convieţuire sodală (speculă, huliganism
ş.a.) - a contribuit decisiv, în context şi în interacţiune cu
celelalte măsuri, so~omice, politice, 01,ganizatorice. edu-
caţional e ş.a., lt:r':luminuarea cu valori semnificative a ratei nie-
_dii anuale atît a infracţiunilor contra regulilor de convi.etuire
socială cit si, prin recuren<tă, a infracţiunilor de violenţă.
In perioada imediat următoare actului normativ susmen-
ţionat (ne referim la 2erioada 1958 1962), după cum demon-
strează observaţia şi analiza statistică a datelor de care dispu-
nem, rata medie anu.ală a omorurilor, bunăoară, a marcat o
descre.-;;tere demnă de luat în seamă HI_
!li !n acest sens, OCTAVIAN POP (coordonator), LUPU COMAN,
MIRCEA CONSTANTINESCU, GHEORGHE ASANACHE, VLAD IO-
NESCU, ION SANDU, GHEORGHE PAŞESCU, TRAIAN TANDIN,
IOAN HURDUBAE, TUDOREL BUTOI. Studiu criminologic privind
omorurile, Minişterul de Interne, In spectoratul general al miliţiei, Bucu-
reşti, 1978. p. 99.
297
Tot astfel, experienţa mai recentă, din anii construirii socie-
tăţii socialiste multilateral dezvoltate, învederează că adaptarea
şi apliJCarea ou fermitate a regulilor stabilite prin Decretul nr.
7~/197~ pr· · e· măsuri referitoare 1'a desfacerea băutu
a
ri or coolice prin unităţile corner. ui SOCI lS - masun, de
ctata aceasta, adoptate într-un mo'ct programat, concertate cu o
amplă gamă de măsuri economice, sociale, politice, organizato-
rice ş.a., în contextul în'făptuirii Programului partidului de
edificare a societăţii so:::ia1iste multilateral dezvoltate - au con-
dus, între altele, la scălderea ratei medii anuale a infracţiunilor
de violentă, inclusiv a omorurilor 92 . ~
4.1.4. Din orizontul criminologiei, în sfera conceptului de
,,i.µfractiuni de violentă" se includ fapte penale cu un grad de
p~ricol social variat sj variabil, atît în abstract cît şi în-%ciiî=-
cret, săvîrşite fie cu intenţie (respectiv prneterintenţie), fie din
, ·culpă, în sensul art. 19 Oad penal.
Potrivit ,c riteriului gradulyj de pericol social, atare infrac-
ţiuni se pot clasifica în infra,cţiuni de mare violenţă şi infrac-
ţiuni de violenţă prropriu-zise (de violenţă meldie).
Astfel, dintre infracţi'llllile de drept c_o mun, s-înt tipice in-
• fracţiuni dfi W4Te violentă : omorul (art. 17 4), omorul calificat
(art. 175), o-moruI deoselbi.rt de grav (art. 176), lovi•turiu.e sau văită
mările cauzatoare de moarte (art. 183), pruncuciderea (art. 177),
violul (art. 197), ulitrajuJ. (art. 139 aJin. 2), tîl:hăria (art. 21,l~,
tîlhăria în paiguba avutului obştesc (art. 225), precum şi distru-
gerea calificată (art. 218).
1
Sfera inf,.!'fadiunilor de violenţă propriu-zise cuprinde deo-
potrivă grupa infracţiunilor de drept oomun al căror conţinut
juridic constitutiv implică viol·enţa exercitată cu intenţie cît
şi grupa infracţiunilor la care violenţa este datorată culpei făp
tuitorului.
€})Astfel, fV-J1,l)Q tnfr.acţiunilor. ipţqştjqvqte de violenţă pro-
EJiu-zise ipc]J11de : lovirile sau alte violente (art. 180), vătăma
rea corpora'lă (art. 181), provocarea ilegală a avortului (art. 185)
lipsire.a de libertate în mod ilega!l 1,ar-t. 189), sclavia (ar<t. 190),
nz ln acest sens, OCTAVIAN POP şi colaboratorii, Studiu .... op. cit.,
p. 99.
298
supunerea la mnocă fortată sau obligatorie (art. 191), amenin-
ţarea (art. 193), şantaiul (art. 194), raeortul sexual cu o minoră
(art. 198 alin. 3 ,şi 4), relaţii sexuale între persoane de a~eiâ"şi
sex (art. 200. alin. 3), perversiunea sexuală (art. 201, alin. 2),
tulburarea de posesie (art. 220), tulburarea de posesie săvîrsită
în paguba avutului obştesc (art. 233), ofensa adusă autorjIDii
(art. 238), purtarea abuzivă (art. 250 alin. 2), încercarea de a
determina mărt•:.ir~a mincinoas~ (art. 261), arestarea nele~ală şi
cercetarea abuziva (art. 266 alm. 2 şi 3), supunerea la re e7ra-
tamente (art. 267), evadarea (art. 269 lin. 2), nerespectarea ho-
,tăriiiilior jrudeicărroreşti (art. 271 alin. 2), neîndeplinirea ou ştiinţă
a îndatorirHor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă ~art.
274 alin. 2 teza a 2-a), părăsirea postului sau prezenţa la ser-
viciu în stare de ebrietate (art. 276 alin. 3, teza ultimă), dis-
trugerea şi semnalizarea falsă (art. 276 alin. 3), relele trata-
mente aplicate minorului (art. 306), punerea în primejdie a unei
persoane în neputinţă de a se îngriji (art. 314), lăsarea fără
ajutor prin omisiunea de înştiinţare (art. 316), împiedicarea
libertăţii cultelor (art. 318) încăierarea (art. 322 alin. 2).
~ .?:u~a cr~inolo~ică ~ illfracţ~unilor ~e violentă prop:i:1-
zise savirşite dm culpa (uciderea dm culpa - art. 178, vata-
marea corporală din cu'lpă - art. 184, distrugerea din cul_pă
_ .. art. 219 alin. 3 şi 4), considerate în unitatea lor sau săvîr
şi,te în concurs ţie cu vreuna din infracţiunile contra protecţiei
muncii, fie cu vreuna din infracţiuni.le prevăzute în art. 36-40
din Decretul nr. 328 '1966 privind circulaţia pe drumurile pu-
blice etc.
4.1.5. Pentru cercetarea criminologică - şi pentru practica
activităţii de prevenire şi combatere -l_abortlarea diferenţiată
a infracţiunilor de violenţă prezintă un interes aparte datorită,
futre altele, împrejurărij că rata medie anuală a fiecărei grupe
ce formează această categorie de infracţiuni este specifică (şi
se calculează, trebuie să se determine, în raport cu caracteris-
ticile grupei, între care figurează nu numai gradul de pericol
social concret, ci şi forma vinovăţiei) - o rată diferită de rata
brută generală sau globală a categoriei infracţiunilor de vio-
lenţă in ansamblu ; apoi, circumstanţele care constituie stimuli
299
caracteristici în cadrul interacţiunii cauzale sînt întrucîtva
diferite la fiecare din grupele ce alcătuiesc subsistemul infrac-
ţiunilor de violenţă, iar uneori chiar la fiecare din componen-
tele aces,tor grupe. De asemenea, P.rnbleme:e urmăririi si jude-
căţii se pun şi se solutionează într-un mod specîfi:~ îrLraoOi·t
de atributele juridice şi de- partiClJlacităţiJe japtice şlP compo-
nentelor grupei infracţiunilor de mare violenţă, ale celei a in-
foad1umlor mtenţfonate de violenţă proprm-z1se şi ale celei a
infracţiunilor de cu1pă săvîrşite prin întrebuinţarea violenţei.
Spre exemplu, în cadr:ul urmăririi poo,ale, problemele otblig-ati-
vităiţii expertizei med1JOO-leg,ale, ale valorii şi limitelor aces-
teia ll:\ ale competenţei de a efecua urmărirea penală, ale cer-
ce'tă1rii în ech~pă complexă 9" etc. ; în oad.rul j.ud€căţii, proJjle-
mele compunerii instanţei, ale aprecierii. valorii probante a acte-
lor medico-legale 95 , ale individualizării sancţiunii .penale etc. :
so!uţia jurdică, medico-legală şi criminalistică de speţă are în-
totdeauna şi o latură sau o dimensiune preventivă, direct pro-
porţională cu capitalul de inteligenţă şi de pasiune creatoare al
fiecărui l1U1crător din ovganele de o.rdine intemă, de procu-
ratură şi de justiţi e. in mod corespunzător, abordarea diferen-
ti~tă a problemelor infracţiunilor de violenţă serveste aplică
rii consecvente a principiului individualizării executării peclee;
sei, muncii de resocializare în detenţie potrivit cu par-
9'1G. SCRIPCARU, M. TERBANCEA, Medicina legală, Edit>t1ra di-
dactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 51-171; I. QUAI, L. COCORA,
V. RODINA, I. ANDREI, Valoarea şi limitele expertizei medico-legale
în infracţiun~le contra vieţii, în Probleme de criminalistică şi crimino-
logie nr. 3-4/982, p. 30-41 ; GH. SCRIPCARU, M. TERBANCEA -
Patologie medico~legală, op. cit., p. 118-281.
91 A se vedea, VASILE GREBLEA, OVIDIU PETRESCU, ION AR-
GEŞANU, Cercetarea omorului de căt>re o echipă complexă în ,,Pro-
bleme de criminalistică şi de criirJ11inologie" nr. 3-4/\1982, p. 22-29;
IOAN QUAI, Aprecieri privind cercetarea omorului de către o echipă
complexă . în ,,Probleme de criminalistică şi de criminologie nr. 4/ 1981,
p_ 43 şi urm.; a se vedea, CAMIL SUCIU, Criminalistica, Editura di-
dactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972, p. 601 şi urm. ; EMILIAN STAN·
CU, Criminalistica, voi. II, T. U. Bucureşti, 1983, p. 195 şi urm.
H., A se vedea, ŞTEFAN COSTACHESCU, POMPILIU STĂNESCU,
ŞTEFAN MATEESCU, Aprecierea şi valorificarea expertizei medico·
lega,le în procesul penal, în „Probleme de criminalistică şi de crimino-
logie" nr. 3-4/1982, p. 44-52 ;
300
ticularitătile artici antilor la comiterea infractiunilor de
violenţă, deci facilitează per ec 10narea uturor a urilor
procesului complex de reeducare a e ,inuţilor - un proces de
o mare dificu1tate şi de un imens consum de aur cenuşiu al
Qntregului personaîl ce-l slujeşte cu competenţă politică şi pro-
fesională, cu calm, cu tact pedagogic, solicitudine, fermitate şi
perseverenţă în îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor încredin-
ţate !lo, calităţi manifestate apante faţă de deţinuţii ce execută
pedepse pentru infracţiuni de violenţă şi care, nici în detenţie,
nu sînt dintre cei mai do·cili ...
4.1.6. Caracterizare criminologică. Societatea socialistă
românească' plăteşte un tribut greu infracţionalităţii de
violenţă : an de an, pe altarul nesăbuinţei unor indivizi
d e la periferia societăţii noastre sînt jertfite viaţa, inte-
gritatea corporală, sănăitaite-a, libertatea sexuală etlc., a
sute şi sute de persoane ; . consecintele soci'al-economice
şi psiho-morale ale acestui ra meni; extrem de nociv al
rirmnalită ii care este subsistemul infractiunilor de violentă,
sînt de-a dre~tul dramatice. Evaluate la rece, aca ne putem
exprima astfe , numai consecinţele economice ale infracţionali
tăţii de violenţă se .ridică anual la sute de milioane de lei, ca
să nu mai vonbim de urmările unor atare infracţiuni asupra
calităţii vieţii sodale în ansamiblu, de traumele care dăinuie
în conştiinţa morală a victimelor cînd - în cazurile tenta-tivei
de omor, de tilh~rie, de tîlhărie în pa,gUJba avutului obştesc ş.a.
- ele rămîn (din întimplare) în viaţă, a familiilor acestora etc.
Cu atît mai grave ne apar consecinţele infracţionali,tăţii de
violenţă dacă avem în vedere că virl]meJe multora c;lîntre fap-
tele penale de vi•olentă sînt femei ~de regulă la omorurile pa-
sionale, la unele loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, la
unele tîLhării, la unanimitatea vio:urilor ş:a.); minori sau per-
soane tinere ori în vîrstă înaintată (în cazul pruncuciderilor, a
unor omoruri deosebit de grave, a violurilor ş.a.), precum şi
victime. uneori din rînidul persoanelor deţinătoare a unor
funcţii ce implică exercitiul autoritătii de stat (în cazul unor
UG In acest sens, a se vedea, EMIL PANAITE, Obiectivele şi sarci-

nile activităţii de reeducare a deţinuţilor în „Buletinul penitenieiarelor",
s1.11pliment, nr. 1/,1983, p_ 9; a se vedea şi, MIHAI VICTOR STAMA-
TESCU, Petliţele albastre, editată de Ministeml de Interne, Bucmeşti,
1982, p . 9-213.
301
omoruri, al unor tîlhării în paguba avutului obştesc, al ultra-
jelor ou violenţă) ş.a. 9,.
Examenul teoretic al practicii judiciare şi penitenciare în
materia infracţiunilor de violenţă (cu osebire de mare violenţă)
(\ relevă convingător r;ecesitatea ca
ip activitatea de prevenire
I şi combatere a unor atare infracţiuni să se stabilP.aşcă rîauw
stiinti ic e eîit este mene te osi,b il de · " o ·ntele
-î socia e ime · · te, cît şi urmări e mai rnde ărtate conex
1
(AI irecte eoarece - a 1 c a ,ia cauza ă în aţ1şează
la as e e in raicţiuni, atît din punct de vedere juridic cît şi
criminologic, un 9IE-d sporit de complexitate - chiar consecin-
ţele indirecte lăaîare cafo orie · · · smt suse ti-
ile a avea o amploare şi o gravitate deosebite, ceea ce este de
natură să mfluenţeze în concret justa calificare a faptei şi tra-
tamentul sancţionator legal ce se aplică ; consecintele indirecte
i:)Ot constitui în aldevăr veritabile tra, edii. fată, spre exemplu,
printr-o sentinţă ramaisa c efinitivă, rnculpatul M.D. - recidi-
vist prin două condamnări anterioare, din executarea ultimei
condamnări fiind, potrivit legii, 11berat • condiţionat, în vîrstă
de 32 de ani - a fost condamnat pentru cinci tîlhării (art. 211
Cod penial), din care ultima, CÎlnd a fosit prins, a fost săvîrşită
în următoarele împrejurări : în ziua comiterii faptei, victima, -
o femeie tînără, lucrase în schimbul doi şi se grăbea spre ,casă,
deoar,ece avea un copii de, şase luni bolnav (cu stare febrilă
ridicată) care se afla singur acasă şi căruia o vecină - soră
me:dicală - îi făcea o dată la şase ore injecţii ; la ieşirea din
,schimb, în drumul spre casă, pe un loc viran între blocurile
din apropierea sediului unităţii, victima este atacată de incul-
97 A se vedea - exempli gratia - Decizia Secţiei pena,l e a Tribu-
nalului SUiprem nr. 2060/,1976 in „Culegere de decizii ale Tribunalului
Suprem pe anul 1976", p. 277-279; Decizia nr. 216/ 1979 a Secţiei penale
a Tribunalului Suprem în „Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem
pe anul 1979", p. 328-330; Decizia nr. 2036/ 1980 a Secţiei penale a Tri-
bunalului Suprem, în „Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe
anul 1980", p. 279-281 ; Decizia nr. 968/il981 a Secţiei penale a Tribu-
nalului, Suprem, în „Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe
anul 1981", p. 305; Decizia Secţiei penaile a Tribunal'ului S~rem nr.
452/ 1981, în „Culegerea de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1981",
p. 306-307 ; Decizia Secţiei pena[e a Tribuna,lU'lui Su,prem nr.
1902/1981, în „Culegerea de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul
1981", p. 307.
patul M.D., cu o lovitură puternică în regiunea craniană ca
urmare a căreia cade în stare de lipotimie (leşin), smu1gîn-
du-i-se poşeta în care avea, între altele şi retribuţia ce i-a fost
plătită în acea zi, precum şi cheile locuinţei. Cîntl s-a trezit
într-un tîrziu la spital - fusese găsi,tă de cîteva colege care au
anunţat Salvarea şi au dus-o la poarta întreprinderii pînă a
sosit şoferul Spitalului de urgenţă - printre lacrimi a expli-
cat personalului medical situaţia copilului său, a rugat să mear-
gă cineva să i-l aducă ; s-a deplasat la locuinţa viotimei o asis-
tentă medicală, noaptea la orele două, care împreună cu vecina
•au pătruns în încăperea în care se afla copilul, constatînd că
acesta niurise, din pr~cirua deshidrtatării provocate de puseul
febril acut... Să adăugăm, în treacăt, că viaţa a făcut ca M.D .
.<:ă se întîlnească în detenţie cu soţul victimei tîlhăriei, tatăl
copilului, care executa o pedeapsă pentru infracţiunea de uci-
dere din culpă, comisă ca urmare a nerespectării regulilor cir-
culaţiei pe drumuri'le publice în calitate de şofer profesionist
şi care avea sal'cina de a ajuta la paza şi supravegherea pe sec-
ţia în care se afla în acelaşi loc de detenţie; M.D. a ieşit la ra-
port şi a solicitat să fie transferat în orice alt penitenciar 9t\
Degradarea atît de abjectă a structurii personalităţii lui M.D.,
pr0iba1bi1 n-a exclus sentimentul fricii. Exemplele pot fi înmul-
ţite ...
4.1.7. în baza an·alizei datelor statistice trebuie să adăugăm

că tendinta e erală cardinală în evolutia infrac iun· , · de
violenţă este, în esenţa, m u , imele două decenii, de reducere
treptată a ratei me:dii anuale ; a•ceastă observaţie este valabilă
şi cît priveşte rata medie brută anuală a infracţiunilor de mare
violenţă. Nu e mai puţin adevărat că rata medie anuală a infrac-
ţiynilor de mare violenţă n-a scăzut, totuşi, în ultimii ani, pe
măsui:ia aşteptărilor. Mai mult, unele din componentele infrac-
ţiunilor de violenţă au manifestat - pe fondul general de recul
al acestei categorii de infracţiuni - oscilaţii sezoniere şi alea-
torii de relativă creştere cu valori minimale, în unii din ulti-
mii ani; uneori, spre pildă, în judeţele Braşov, Dîmboviţa, Sibiu ,
98
A se vedea - pe larg - GABRIEL CHELARU, Ei cu ce au gre-
şit ?, - Biblioteca Direcţiei generale a penitenciarelor, Ministerul de
Interne, Bucureşti, 1981, p. 37 şi urm.
303
Constanţa, Mehedinţi şi municipiul Bucureşti s-au înregistrat
osdlatii vremelnice si întîrnplătoare de relativă creştere a ratei
medii anuale, chiar a unora din componentele infracţiunilor de .
mare violenţă (ne referim, cu deosebire, la omoruri) n9 _
4.1.8. Dacă examinăm fenomenul infracţional de violenţă
longitudinal şi transversal, în sens statistic şi demografi,c 100,
pe cohorte - termen preluat de statistică din organizarea mili-
tară romană, şi care desemnează un grup sau o colectivitate în
care se poate ivi, într-o perioadă de timp, un anumit eveni-
ment - adicăJJe generaţf,i de participanţi condamnaţi de:fJ.nitiv
pentru comiiterea de infracţiuni de violenţă, într-o perioadă de
timp (cu o durată de un an sau de un deceniu ... ) şi pe grupe
de generaţii şi dacă combinăm examinarea repartiţiei infrac-
ţiunilor de violenţă după vîrsta participanţilor cu repartiţia
după sex, se im un, în sinteză, din capul locului,
zii şi anume prima e vreme ce în ultimel ouă ecenii rata
medie anuală a in ractiunilor de violenţă are o frecventă ma·o-
ritară la populaţia din rîn.dul grupelor de _s:.eneratii tiper;e -
vîrsta medie a populatiei paritidpantilor condamnaţi defjgjtiv ~
în această perioadă atingîrud valori sensibil apropiate de _2îrsta
99 Ounoa~terea ri g uroas ă a ratei medii -a nuale a criminalităţii consti-
tuie un obiectiv central al statisticii judiciare şi o preocll!Pare cardinală
a criminoLogiei ; rata medie anuală brută a criminalităţii se calculează
- dacă este cunoscut pe fiecare an, într-o perioadă de un deceniu, nu-
mărul de infratcţiu r. i, spre pildă, de vi olenţă sau numai a unei singure
compone!ll1e a acestei categorii .de infra cţ~uni pe de o parte, precum şi
numărul populaţiei prezente de facto (exclusiv a celei care înd ep lineşte
de facto condiţiile răspunderii penale) l-a 1 ianuarie a fiecărui an, pe
com une, oraşe şi municipii şi, prin agregarea ei pe judeţe, pe de altă
parte - fie după formula funcţiei exponenţiale. fie după binecunoscuta
Jormulă a mediei geometrice, care este un caz particu;t,ar al funcţiei
exponenţiale ; o atare metodă de calcul este uzitată la noi în statistică
şi în demogra.fie, fie în dete!'l!Tlinarea ratei medii anuale de creştere a
populaţiei, aplicîndu-se şi la calculul ratei medii de creştere a venitului
naţional, a produc~iei industriale etc., iar pe plan internaţional este
metoda folosită şi în lucrările O.N.U., în Anuarul statistic sau în Anu-
arul demografic O.N.U. ; în acest di,n urmă senis, a se ved-::!a, VLADI-
MIR TREBICI, Ce este demografia ?, Editura ştiinţifică şi encic].;o,pedică,
Bucureşti, 1982, p. 31- 36 ;
100 A se vedea, VLADIMIR TREBICI, Demografia, Editura ştiinţifică
şi enciclopedică, Bucureşti, 1979, p . 50-52.
304
medie a opuJ.,atiei de amb€le sexe a omâniei - i 101 ,
pro a ea ca in racţ10na 1tatea de violenţă să se mani este,
în viitorul previziibil, precumpănitor din rîndul populaţiei din
generaţiile tinere este cu mult mai mare decît probabilitatea
ca un atare slllbsistem de infr .................._. · · din caidrul
generaţiilor vîrstei s ·· ,._...;.,.;..---..a~---,;-'..........':-:-=~a
statistică a distribuţie
in rac ,mm vio enţ
me or oua ecenn mai reci asculini-
t~tiLfiar.:tiiG-ioon.tilor (proveniţi îndeosebi dm mediul rura , oca-
tioruh ş??eFmai adesea infractori primari) ~onsecutive unei
curbe sen 'bil des,crescînde a _populaţiei feminine participante
la comiterea unor atare infracţiuni, de.şi, cum se ştie, potrivit
recensămintelor din 1966 .şi 1977 - în cadrul unei proporţii
oarecum normale - ponderea populaţiei feminine în ansam-
blul populaţiei este ceva mai mare decît a celei masculine. În
consecinţă, proibabilitatea ca 11 presiunea masculinitătii" să aibă,
în viitorul previzibil, greutartea specifică dominantă în struc-
tura pe sexe a participantilor la comiterea de infrncţiuni de
violenţă este cu mult mai mare decît probabilitatea inversă ;
desigur - ca şi astă-zi - variaţiile curbei masculinităţii par-
ticipanţilor la comiterea unor atare infracţiuni, pe judeţe, mu-
nicipii etc. nu voi; fi fiind excluse ... Notăm că, studiul ratei spe-
cifice a participanţilor, calculul raportului ele masculinitate.
dete,...,.,..,u.r1"!!'?-o;"" curbei masculinităţii oferă posibilitatea stabilirii
uno orela ·i emnifi · · · · de violentă
~cu migraţi& cu structura, distribuţia şi statutul civic al diver-
~lâr categorii socia-p,ufe-sivrutle din rîn<lul cărora se recrutează
mai frecvent participanţii a comiterea unor atare infracţiuni,
cu rata divorţialităţii, cu nivelul - în esenţă, de un plafon
w,
In acelaşi sens - cit priveşte ponderea mai mare a tinerilor în
structura participanţilor la comiterea infracţiundlor de omor, pe un
eşantion de 200 de cazuri - a se vedea, OCTAVIAN POP şi colabora-
torii, Studiu ... , op. cit., p. 57 ; a se vedea, în acela~i serus. N . DAN,
R. STANOIU, D. BANCIU, S. IONESCU, Studiul criminologic al unor
infracţiuni de violenţă, în Biblioteca Ministerului de Justiţie, 1976,
p. 14-15.
20 - Criminologie
305
extrem de redus - de instructie si de educatie al partidpan-
ţnm 102 1a savirşirea unor astfei de infracţiuni etc.
4.1.8. Infracţionalitatea de violenţă com,tituie, din păcate
- oridt de scăzut îi este volumul si ritmul mediu anual - o
rea:litate tristă şi dureroasă ce se situează departe în afara ome-
niei ; ea inclu'Cl t" · e umană formată, în esen ă, din indi-
vizi car.e si-au ierdut simtul uman, omma,i e men a 1 ăţi
pro r e, de concepţii su ur ane, primi 1ve ş1 Josnice
- din elemente inadaptate, ale căror structuri psihologice şi
etice proieCltează răsturnat valorile sociale în perspectiva falsă
a mistificării şi manifeGtă , prin comiterea de infracţiuni de
violenţă, o desăvîrşită in_sensibilitate, cel mai adesea uni tă cu
o imbecilizare intelectuală, cu o mumificare sufletească, cu tră
sături esenţialmente dizarmonice, adică cu tendinţe impulsive,
agresive, obsesive, paranoide sau chiar schizoide, ori ,c u o suges-
tibilitate exacerbată ş.a., trăsături care traduc, în ultimă ana-
liză, individualităţi cu întîrzieri grave în maturizarea socio-
afectivă, aldesea dezechilibre psihice şi - întotdeauna - etice.
care nu răpesc cliscemămîntul dar atrofiază sţmţul civic şi am-
plifică incapacitatea funciară a unor atare elemente, de acces ...
la valorile culturii... 103_
102 A se vedea, în acest sens, NICOLAE GHIRCOIAŞ, Starea, struc-

tu1·a, dinamica şi cauzalitatea crim,inalităţii, op. cit., p. 13.
w:i A se vedea, ŞTEF AN DANEŞ, Combaterea faptelor de violenta
prin mijloace de drept penal. Unele soluţii din practica Tribunalului
Suprem, în „Revista română de drept" nr. 11/ 1980, p. 3 ; FLORIA..\"
GHEORGHE, Aspecte ale psihologiei infractorului, în ,,Buletinul peni-
tenciarelor" nr. 3/.1981, p. 40 ; a se vedea, de asemenea, EMIL PANAlTF.,
ANTON GHEORGHIU (coordonatori), CONSTANTIN GHEORGHE-
RUSU, VASILE MORAR, CONSTANTIN IACOVIŞAC ,ANICUŢA BA-
LĂNEL, DAN STERIAN, ANGHEL GODEANU, AVRAM HUJBAN,
FLORIAN GHEORGHE, NICOLAE BOŞTINA, GRIGORE MACOVEI,
CORNEL BURZ, GABRIEL CHELARU, ION DIŢOIU, .ROXANA PRI-
SACEANU, MIHAI VICTOR STAMATESCU, Probleme7Jrivind meto-
dologia şi practica muncii ele reeducare a deţinuţilor, în „Buletinul pe-
nitenciarelor" (supliment) nr. 1/1:983, p. 67 şi urm. ; V. PA VELCU, Invi-
taţie la cunoaşterea ele sine, Editura ştiinţifică, Bucureşti , 1970. p. 26 şi
urm.; ANA TUCICOV-BOGDAN, Psihologie generală şi psihologie so·
cială. voi. II, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1973, p. 2~0;
PAUL POPESCU-NEVEANU, Dicţionar ele psihologie, Editura Albatros,
Bucureşti, 1978, p. 12-1; GH. 'SCRIPCARU, M. TERBANCEA, Medicim
306
- în ipostaze concrete - ale cauza-
lităţi zn rac iuni or nţă.
4.2.1. Originea infracţionalităţii de violenţă - aşa cum ea

se manifestă încă în societatea noastră - stă sub semnul unei
multitudini de dependenţe : determinjşmul complex socio uman
al infractionalitătii de viol~mtă este de ti statistic robabilis
Es e ceea ce implică prezenţa şi pondere~ deosebită a întîm-
plătorului în im letire cu .necesaru'F m
ca ral cauzăhtâQr%ta
tis ice a m rac,10na i a,u e v10 enţă, pe de o parte, şi, mai cu
seamă, prezenţa şi creşterea ponderii surselor ce vin din zona
subiectivităţii în contextul interacţiunii specifi,ce cu sursele ce
provin din zona materială. Fără a minimaliza vreun moment
r~ul sw:selo- -soe-ial-material$,, obiective ale infracţionalităţii
de violenţa - care se mentm i încă mai acţionează, cum se
ştie, şi în societatea socialistă românească ator1ta 1 în esenţă,
naturii contradictorii a progresului social!Îst, istoriei constitui-
rii şi legilor de evoluţie ale conştmţei sociale, care încă includ
mentalităţi şi deprinderi moştenite din trecut, reperousiunilor
adîncirii crizei sistemului capitalist etc. JOt. - totuşi, trebuie să
subliniem că, interacţiunea genetică soci-o-umană care reflectă
r.i!,atia djptce necesitate şi întîmp]are, dintre obiectiv şi subiec-
tiv::: dintre posibi'li'tate şi realitatea „trecerii la act" este mar-
cată sensibil, în cazul infracţionalităţii de violenţă, intrinsec,
&~ trăsăturile neuro-psihige şi moral-sociale ale unor indivizi,
de un deficit grav în organizarea structurilor psihice şi etice
ale personalităţii, de clisfuncţionâlităţi inGtalate în sistemele
afectiv, volitiv, motivaţional, caracterial şi atitudinal ale aces-
tora, cu siguranţă intervenite ca o rezultantă, ca deznodămîn
tul unui pr-oces de socializare negativă a unor personalităţi, clar,
legală, Editura didactică şi pedagogică, Bucw·eşti, 1970, p, 98 ş i urm. ;

VIRGIL DRAGOMIRESCU. Psihosociologia . comportamentului deviant,
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucure.şti, 1976, p. 221-257 ; TIBE-
RIU VLAD, CRISTIAN VLAD, Psihologia şi psihopatologia -comporta-
mentului, Editura militară, Bucureşti, 1978, p. 184-239 ; VASILE PREDA,
Profilaxia delincvenţei şi reinteg,r area socială, Editura ştiinţifică, Bucu-
reşti, 1981, p . 33-34 ; GH .. SCRIPCARU, M. TERBANCEA, Patologia
medico-legală. op. cit., p. 335-348.
in~ !n acelaşi sen5, a se vedea şi DUMITRU I. MAZILU, MIRCEA
PREDA, Elemente de drept penal, Academia „Ştefan Gheorghiu', Bucu-
reşti, 1972, p. 93-95 ;
301
probabil, şi pe fondul unor maladii genetice 10.i, ce au a fi con-
statate a osteriori, ..,căci şi omul ce devine infractor de violenţă.
ca orice om, nu face excepţie de la legile eredităţii ...
4.2.2. Da,că, deci, considerăm în termenii unui proces inter-
acţiunea sociu-urrnană care provoacă, într-o confi,guraţie spe-
cifică şi de o manie-ră probabilistă, infracţionalitaitea de vio-
lenţă, de pe poziţiile rnonisimul,u i materialist mairxist care este
:1ial~ctic - _treh1:1ie să admitem c~njY@f§jf
m 1 ne 1 - e uru elem~n e m re cefe mai
rgat~z
'al con&!t
î apo1ate din societate, ·oacă un rol rinei a esen za , covirşi
tf2!.: eopotrivă in racţwn ' tatea de violenţă, ca cnmpe1 al
unui fenomen soc:i,all mru,gin,a,J, în so.ciebate,a socialistă, fieoare
com_pon.entă a s-a şi orir<:are infracţiune de violenţă în parte -
trece prin acest rol ; un atare rol implică, în perimetrul inter-
ac. unn gene 1ce a infracţionalităţii de violenţă, unitatea şi in-
terconexiune indirectă <:U unele verigi ale vechiului din reali-
tatea socială contradictorie din care, ffn ultimă instanţă, eme11g2
şi coil!Ştiinţa unor indivizi cu moravuri retrograde ; totodată,
un astfel de rol, cu oselbire presupune independen a relativă
a conştiinţei mumiificate, obtuze, a celor puţini, ale cărei struc-
turi d.isforucţi.onale îi pot dete'I'minia G,irect - în oadnul uniui
evantai de contingenţe sociale şi indivi uale, mai cu seamă în
unitate cu slăbiciu il·e de voinţă ale unor atare personalităţi
disarmonice, ce au sensihi'litatea, raţionalitatea, spiritul de auto-
control şi sfniţul1 moral-ciivk depreciate ş.a. - să aleagă unila-
teral.cu comportamentul antisocial agresiv.
4.2.3. in conţinutul intera:cţiunii genetice, aşadar, - şi
acesta este, credem, miezul .problemei oauzal\ităţii specifice, sta-
rtistice, infraaţionalităţii de violenţă - ,,apele stătute" ale con-
ştiinţei mora1e ~i psihice constituie axa fundamentală a pro-
cesului complex socio-'l.lman din care izvorăşte nemijlocit, în
esenţă 100 şi posiibilitaitea „treoorii lia aJCt". in oonştiiinţa mt>rală
şL_psihică a unor indivizi pot apare. în aae;văr, - ipe terenul
io:; A se vedea, C. MAXIMILIAN, Aventura geneticii, Editura Alba- Y

tras, Bucureşti. 1978 ; P. RAICU, Genele şi ingineria genetică, Editura
ştiinţifică şi endcLoipedică, Bucureşti, 1978 ; PETRE DIACONU, Ce ştim
desrpre ereditare ?, Editura Ceres, Bucureşti, 1981 , p. 130-135 ; ION
DELEANU - Bilogie şi prept, op cit., p. 48-66
106 In acest sens, a se vedea, CALINA MARE, Materialism dialec·
tic, Editura didactilcă ş i pedago gică, Bu c ureşti, 1982. ip. 209.
,.
308
unor influenţe ale contradiicţiilor proceselor de socializare, de
integriaTe şi de control social, îndeosebi a contradicţiilor din
sfera educaţiei şi culturii - ere lări rave ale funcţiilor de
autocontro orm tive etc. în r-un a e s1s eme or ax10-
logice, ale „srtîncii" axiiOJJogllC , ficiite caipalbile să iniiţieze, să
preparE\ să întreţină şi să transforme m rea 1 a e 1 mo 1va ii
antisociale de ură U! m • ie e . elozie ai surdă e't'C., sau pur
~i simplu izare ; atare deficite„ de natmă precumpănitor etică
şJ af eotivă ,ca şi atare mattviaţii se conju1gă în inifinite chiJI)uri şi
P.e diverse registre ,a1e existenţei ·c u alteraţii ,a le voinţei labile ale
unor structuri de personalitate la care mecanismele de adap-
tare (acţiune şi acomodare) sînt decompensate, atrofiate, estom-
pate şi pervertite - mai intens ori mai puţin intens, 12!:!:EE.n-
der din pridna unor circumstanţe nefericite organice - de-
nunţîind în esenţă caroctere agresive şi, astfel, laolailttă, în in-
tera,cţiune, multimediate şi de o serie de circumstanţe socio-
umane, sînt susceptibile să genereze infracţionalitatea de vio-
lenţă t0 7.
!Oi A se vedea, în acelaşi sens, ANA TUCICOV- BOGDAN Psiho-

logie ..., vol. II, op. cit., p. 249 şi urm. ; VIRGIL DRAGOMIRESCU, Psi-
hosocioLogia comportamentwlui deviant, Editura ştiinţifică şi enciclope-
dică, Bucureşti, 1976, p . 233-257 ; GH. SCRIPCARU, M. TERBANCEA
,~edicina legală , Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 98
ŞI urm.; V. PREDESCU, Psihiatria, Editura medicală, Bucureşti, 1976,
p. 832; PAUL POPESCU-NEVEANU, Dicţionar..., op. cit., p . 354; NI-
COLAE DAN şi colab., Studiu ... , op. cit., p. 29 ; NICOLAE OLARU, Cer-
cetarea psihologică a heteroactivităţii infracţionale, în , ,Concepţia ... ",
op. cit., p. 568-569; OCTAVIAN POP şi colab., Studiu .... op. cit, p.
93-99; NICOLAE GHIRCOIAŞ, Starea, structura, dinamica si cauzali-
ta.tea criminalităţii, op. cit., p. 18-20 ; TIBERIU VLAD CRISTIAN
VLAD, Psihologia şi psihopatologia comportamentului, Edit~ra militară,
Bucureşti, 1978, P. 184-239 ; TIBERIU BOGDAN, Psiho1gia deviantului,
în „Aspecte ... , op. cit., p . 57 ; MOISE TERBANCEA, GHEORGHE
VOICU, LIANA NEGREŢ, Aspecte medico-legale şi criminologice ale
heteroagresivităţii, în „Concepţia ... ", op. cit., p. 540-551 ; MIRCEA
CONSTANTINESCU, IOANA DORU ANINEANU, DAN CAZACU, Cau-
zele unor infracţiuni săvîrşite prin violenţă şi mijloacele de prevenire
a acestora, în „Concepţia ... ", op. cit., p. 496-507; VASILE PREDA, P,ro-
fiiaxia delincvenţei şi reintegrarea socială, Editura ştiinţifică şi enciclo-
pedică, Bucureşti, 1981, p. :13-38 ; I. QUAI, L. COCORA, V. RODINA,
I. ANDREI, Valoarea si limitele expertizei medico-legale în infracţiunile
contra vieţii, în „Probleme de criminalistică şi de cri minologie" nr.
3-4111982. p. 40-41; GH. SCf!J.IBCARU, M. TERBANCBA, Patologie me-
dico-legală, op. cit. p. 39-97
309
4.2.4. în sinteză, ~fractionalitatea de violenţă, ca fenomen
socio-uman deosebit de perkulos, constituie expresia unor ma-
ladii ale trecutului (concepţii, mentalităţi burgheze, unele de=a'
ctQ"eptul primitive, impliică şi umbra unei anumite zestre
cultura-le şi ereditare , instalate progr,esiv şi aleatoriu în struc-
turile de ersonalitate aidînc .şi mu 10e 1c1 a e a e unor m ivizi
de la peri en.a sooe a 11 noas re, 1n n 1 11 e m,a1 es, a e unor
procese de socializare negativă ,c are facilitează stereotipii com-
portamentale agres,i ve, însl.h'Şite şi exersate încă din copilărie,
cu osebire în micromediile sociale subculturale, într-un cu-
vînt - nu putem evita termenul - expresia unor „oameni de
nimic", cum înţelept apreciază cuminţenia poporului român.
4:2 .5. Care sînt ocaziile specifice cele mai frecvente în care
interacţiunea genetiica latenta a surselor socio-umane prezintă
întîmplător aptit'Lldinea de a oeveni activă şi, deci, de a genera
efectiv comiterea de fapte penale ce se înscriu în perimetrul
infracţionalităţii de violenţă ?
4.2.6. Considerate dialectic, după gradul lor de esenţialitate,

de infl'Llen,ţă şi fil'ecvenţă aS1Upr,a p110:cesiului socio~,an ca'Llzal
de natură probabilistă, în lumina practicii judiciare în materie,
reţinem că o primă serie de stări, situaţi şi crcumstanţe social-
umane susceptibile să întreţină, să medieze comiterea de in-
fracţiuni cu violenţă o pot constitui @urnite disfun.ctii de
esentă educationa'lă. dar şi organizaţori•că etc., mai mult sau
mai puţin vremelnice şi întîmplăctoare, din unele familii din
unele micromed.ii socia"le şi chiar din activitatea din cadrul unor
verigi ale sistemului de organizare, oonducere şi control din
aparatul de stat local ş . a.
4.2 .7. în legătură cu aceste din urmă împrejurări, dacă tre-
bui·e să derulăm ghemul stărilor, sttuaţiilor şi ciroumsitanţelor
soci.al-umane a căror interoonexi1L1ne stimulează probalbilist, în
viariate intensităţi şi frecvenţe, premisele subiective aJe ini.friac-
ţionalităţi de violenţă, este îndestulător să evocăm împrejura·
rea că, spre pildă .- ca să dăm, deocamdată, un singur exem-
plu, îp le~ătnră cu art 114 Cod penal, care prevede măsura de
siguranţă a internăJ;ii metdicale şi a cărui defectuos mod de
aplicare a atras atenţia şi a sugerat intervenţi a fermă a or-
:310
ganelor centrale ele stat competente 101\ - unele directii sani-
tare 'udetene au il1'ternat bolnavi sihici ericulosi (în sensul
dispoziţiilor Decretului nrr. ; 3 1980) în vecler-e a e~cutării mă
surii ele siguranţă· în s italele sau sectiile de shiatrie de pe
raza 'udeţelor, de i aceştia trebuiau internati numai m ce e
clou_ă sp1ta e cu persan e pază specializat din Poiana are,
judeţul Dolj şi din ora,5ul Dr. Petru Groza, judeţul Bihor. Mai
mult, în anii trecuţi s-au ivit şi situaţii de încetare nelegală a
măsurii de siguranţă direct de către conducerea unităţilor sani-
tare, fără a se a.dresa instanţelor, precum şi cazuri de bolnavi
c·are nu s-au mai întors din învoirile acordate ori care au fugit
din spital şi atu comis alt€ fuipte penale, chiar şi oonoru~,i. Dacă
faptele sînt încăpăţînate şi situaţiile de viaţă îşi au tăria lor,
trebuie să fim înţeleşi : s~ile, situatiHe. ciroumstantele con-
tr~ală - datorate subiectivităţii unor per-
soane, uneori chiar şi cu funcţii .de oarecare răspundere - nu
au caracter orim.inogen univoc în sinea lor, nu determină ceteris
paribus criminalitatea; atare situaţii - dată ftintl complexi-
tatea şi specificitatea re'laţiei cauzale în discuţie- nu vin cu
neţesiţate iuexarahi)ă în întimpinarea aut0irilor infracţmmloî-'
de violentă, a.ş:a cum pornes,c bunăoară personajele din cunos-
cuta piesă a lui Pirarudello în căutarea autorului, ci, dimpo-
trivă, de ele întfJîmplător pot să profite sau anume să le creeze
pentru a le transforma „în act" · individualităţile cu potenţial
criminogen. Este,, deci, fără putinţă de tăgadă că prPmjşe)e; di.-
C!"iFA f1mdamentale,.alţ; ipfractiopalitătii de violentă, ca şi -
rei:etăm - ale criminalităţiii în ansamblu, şyiţ şj f:ămîn pre:,
ct1E1Păpjţqr S3(hi~ctige; totuşi, astfel de circumstanţe social-
umane contradictorii au aptitUJdinea, într-o anume latură a lor,
să întretină şi eventualitatea „trecerii la act", să sporească
riscul comiterii de fapte ,penale, inclusiv posibilitatea săvîrşirii
de infracţiuni de violenţă. &ceastă oonduzie este cu atît mai
adevăr.a-tă ou cîrt, dă.s:fiunctii în unele verigi ale actiivitărţii, .spre
pildă, reţelei merlico-şanitare în privinţa depistăxii la timp a
1118 A se vedea, NICOLAE POPOVICI, Cuvîntul rostit la încheierea

lucrărilor Consfătuirii anuale de .crimina,listică şi medicină legală, 10
septembrie 1982, în „Probleme de criminalistică şi criminologie' nr.
3-4/11982, p. 20.
311
bolnav· · · i si inst · uirii
ratamentului iedical- adec-
voJt • w a trena îruoă, a iloi. pe colo ... De aici e
relÎnvia" ,oe
n ecesitatea stingentă a iJentificării operrative şi a prevenirii
continue a unor atare stări, situaţii şi circumstanţe, de cite ori L
ele, în vălmăşagul vieţii se vor mai fi fost ivit. Dar proble-
mele prevenirii le vom regăsi, de îndată, într-un alt context...
4.2.8. Să considerăm, în continuare, conţinutul dialectic al
relaţiei cauzale din orizontul unor Îij}P[ejmări Je0eţe de J!is-
functii din sfera educatiei. Dacă lăsăm de o parte, deocam cla.
relia{iia - reală - dintre eşeourile edUJCaţimale şi instructhre
din unele şcoli şi infracţionalitatea de violenţă, dacă, deci, ne
îndreptăm privirea în aval şi în amonte de şcoală, constatăm
că d fie' ·v de la nivel
oo 1n „oaimeni e nume 1
un r an ura e e n en1 e c. se re ercu-
tează mai mult sau mai puţin nemijlocit, dar considerabil,
asupra comportamentului deviaI;t în ansamblu ş1, în cele din
urmă, mai curînld sau mai tîrziu, întreţin şi eventualitatea co-
miterii de infriacţiuni de violenţă, HO deoarece în artare micro-
grupuri sociale, începînJCl adesea chiar din „mica copilărie", în
labirintul legăturilor membrilor lor se pot petrece procese de
transmitere mutuală a unor mesaje subculturale, suscept1bile
fie să dinamizeze, fie să nu frîneze riscul „trecerii la act".
109
A se vedea, NICOLAE GHIRCOIAŞ, Starea, structura .. ., op. cit.,
p. 19-20.
uo A se vedea, în acelaşi sens - de altfel, cercetările concrete te-
mein1ce şi competente, efectuate în ultimii ani pe eşantioane repre~en-
tative de I?articipanţi la comiterea unor infracţiuni de violenţă, reţin in
11:od unamm o atare relaţie - VIRGIL DRAGOMIRESCU, Psihologiolo-
gia comportamentului deviant, op. cit., p. 249-254 ; OCTAVIAN POP
şi colaboratorii, Studiu ... , op. cit., p. 93-95 ; NICOLAE OLARU, Cerce-
t~rea psihologică a heteroa.ctivităţii infracţionale , în „Concepţia ... ", op.
cit., p. 566- 567 ; NICOLAE GHIRCOIAŞ, Starea, structura ... , op. cit.,
p. 18 ; NICOLAE DAN şi col1aboratorii. S,t udiu ... , op. cit., p. 29 ; MOISE
TERBANCEA, GHEORGHE VOICU, LIANA NEGREŢ, Aspecte medico-
legale şi criminologice ale heteroactivităţii, în „Concepţia ... ", op. cit.,
p. 543; MIRCEA CONSTANTINESCU, IOANA DORU-ANINEANU,
DAN CAZACU, Cauzele uno1· infracţiuni săvîrşite prin violenţă şi mij-
loacele de p,revenire a acestora, în „Concepţia ... ", op. cit., p. 502-503;
VASILE PREDA, Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială, op. cit.,
p, 34- 36.
312
2.4.9. În complexitatea conexiunilor socio-umane care ge-
nerează potenţi,al situaţii ce implică şi comiterea de infracţiuni
de vi:olenţă, se integrează oa o verigă aparte, conce iiil.e menita-
~ litătile · · · · . de · 11 s ructurate
socio-mora ; o contr u ,1e mai apropia a e momen L „ recerii
la'âct" - deşi cu caracter neunivoc - în perimetrul probabil
al infr.acţri.onalităţii de violenţă, pare a avea familia, astfel
consildera1ă, în situaţiile în oare procesul de transmitere mu-
tuală a unor mesaje su.bcuiturale se grefează întîmplător şi se
intersectează cu mecanisme depreciate organic sau degradate
psiho-moral ale unor individualităţi din rîndul unei categorii
periferice de minori, care, altminteri, au capacitatea de a răs
punde penal H!_ Iată un exemplu recent - inedit, împrumutat
practicii Tribunalului juJdeţean Covasna - care reflectă, în
oonoret, int,era1cţiunea cauzailă şi g,rarliUl de influenţă al fumildei
destruciiurate asupr,a sporirii rÎploulllli „trecerii la act" : S.[).,
elev în cliasa a X-a la Liceul de construcţii din munidpiul Sf.
Gheorghe, a comis un omor deosebit de grav (în sensul art. 175
li,t. a Cod penal, ,,prin cruzimi") aSIUiJ)ra unei v i ~ . B.-1,, (tot
mi!Illor), în vîrstă de nouă ani. In speţă s-a reţinut, în siniteză,
că inc. S.D., provenea dintr-o familie dezo,rganizată, părinţii săi
despărţindu-se - t,atăl lucrînd în Constanţa, pe un vas din
marina comercia~ă - inc. S.D. a fost crescut numai de manm
sia, o fire slabă, , lipsită de autodtate, suferindă de o maladie
nevrotică, pe care le9ne incu}patul a reuşit s-o domine. Petre-
cîndu-şi ma!Î multe vaioonţe la mare, la ta,tăl său, inoulipartiul S.D.
s-a înto.r s acasă cu ţigări de provenienţă străină, cu reviste por-
nografice de aceeaşi provenienţă, şi, mai ales, cu oon~pţii re-
trngr,ade; el a înooput să ,comită diverse f,arpte de sipeoulă, să
-----
111 A se vedea - asupra pmblematicii generale a delincvenţei ju-
venile - dintre studiile rem.arcabile mai recente - DAN CRISTESCU,
CONSTANTIN PAUNElSCU, Acţiuni de terapie recuperatoriie a minori-
lor din şcolile speciale de reeducare, în ,,Corucepţia ... ", op. cit.,
p. 553-554 ; V. MĂRGINEANU, VICTOR FLAM1NDU, Factori psihici
în delincvenţa juvenilă, în „Probleme de criminalistică şi criminologie,
nr. 3-4/1982, p. 80-85; CONSTANTIN IACOVIŞAC, ALEXANDRU
VULPESCU, FLORIAN GHEORGHE, Interacţiuni socio-cultwrale şi edu-
cative în resocializa,rea prin şcoli speciale de muncă şi reeducare, in
.,Concepţia ... ", op. cit., p. 521-530.
313
poarte ouţit ş.a. şi, totodtaită, abandioo.Îln.'d cursurile şcolare, să
practice - după cum S-'a stabilit ulterior - relaţii sexuale cu
persoane de acelaşi sex. Fiind coleg de clasă cu fratele mai mare
al minorului B.A., inculpatul a afl,at că părinţii acestuia au adus
dm străinătate diferite bunuri. În scop de jaf, într-o zi în care
a observat că acasă se afl.a numai minorul B.A., de nouă ani,
inc. S.D. a pătruns în locuinţă sub pretext că îl caută pe fra-
tele său, a avut cu B.A., prin violenţă, rapart_u ri sexuale, după
carţ l-a ucis mişe'le.şte, aplicîndu-i treizeci ş{ două de lovituri
de cuţit şi, apoi, a sustras diverse bunuri şi valori 112
Un exemplu petrecut în urmă cu aproape două decenii este
elocvent pentru a releva, între altele. interreJaVe tjjpţre ftlill.=
ced · · ·· · · · : · duali ~ · -
t1 · · cu caracter a resiv-s 1c la
escărcările afective în procesul „trecerii la act" se desfă
şoară fără scrupule, cu o cruzime ,abominabilă, dar, totuşi, în
plină lumină a cimpului conştiinţei ce se află subminată -
precumpănitor din pri'cina unor anomalii bio-organice, anato-
mo fiziologice şi a unui grav deficit educaţional în familie -
de mentalităţi primitive, ,o are ating pra1gml Slllibumainiului - un
atare exemplu, ffl constituie oa!ul asasinului I.R. (âmaru) ; în
sintez( I.R. a comis mai multe tîlhării, violuri şi omoruri asu-
pra unor vktime de sex feminin (inclusiv minore), în contextul
w1ei vieţi duble : student în medicină veterinară, provenind
dintr-o familie cu antecedente psihotice, I.R. a săvîrşit faptele
- du'Pă cum a reţinut instanţa, care, în final, l-a condamnat la
moarte - cu sadism, cu sînge rece, calculat, avînd asupna sa
un „instrumentar" destul de perfecţionat pentru asigurarea re-
uşitei şi instinctul de conservare în permanentă alertă ; exper-
tiza medico-legală efectuată în speţă, ca şi o comisi-e psihiatrică
112 Speţa relevă, între altele - şi exemplele ar mai putea fi multi-
plicate - că determinismul complex socio-uman, în cazul infracţiunilor
privitoare la viaţa sexuală (art. 197- 204 C. penal) - şi cu osebire în
situaţiHe actel-or nefireşti ,privind viaţa se x uală - imp1lică, în genere,
precumpănitor, concepţii înapoiate privitoare la viaţa sexuală, la ati-
tudinea faţă de femeie, pe de o parte, stimulate într-o măsură de ano-
malii anatomo-fiziologice ale unor individualităţi, pe de altă parte; în
acest sens, C. BULA!, Curs de drept penal. Partea specială, vol. I, T.U.
Bucureşti , 1975, p. 1'70.
314
specială 1 m, care, în unanimitate, au concluzionat că I.R. a avut
responsabilitate, în sensul legii penale, adică a avut capacitatea
psiho-fizică de a-şi da seama şi de a se abţine de la proclu-
ce1,ea consecinţelor deoseibit de periculoase ale 'faptelor sale -
au mai reţinut, totodată, că fa_gtele monstruoase ale luj I.R.
S/4/1.l oomis pe fondul unei structuri de er ,ailitate redomi-
nian a res·1ve 1 sent· e i e 1c-. s1 o a ...
a a Şl un iU ~emnlu, mai recent, care demonstrează, în re
a1te!le, perioul1ozftkea deosebită pe oare o prezintă infa,a1oboml
pentru socieflJaite, cînld săvîrrfi·eşte omorul prin cmzimi : Tribu-
'nalul Suprem - în compunerea prevăzută de art. 39 alin. 2 şi
3 din Legea pentru organizarea jUJdecătorească - a admis re-
cursul ~xtraordinar şi a casat, prin decizia penală nr. 18 din
3 martie 1980, sentinţa penală nr. 18 din 22 mai 1979 a Tribu-
nalului judeţean Satu-Mare şi decizia Secţiei penale a Tribu-
nalului Suprem, calificîn~ o infracţiune săvîrşită cu o feroci-
tate deosebită ca omor „prin cruzimi", în sensul art. 176 lit. a
Cod penal. In speţă, s-a reţinut că, în ziua de 3 ianuarie 1979,
inculpatul S.E. - condamnat, în final, să execute, ca pedeapsă
rrezwtanta, 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor
prevăzute în art. 64 lit. a Cod penal - împreună cu minorul
S.E., au pătruns în dimi'Ciiiul vidimei K.E., au cons-trîns--0 prin
violenţă să le arate unde .păstrează banii ewnomi6iţi, după care,
în timp ce făptuitorul minor imobilizase victima, in0ulpatul a
ucis-o prin clou~ lovituri de cuţit aplicate în gît. în speţă s-a
clo\·edit că inculpaţii, după ce au pătruns în locuinţa victimei,
femeie în vîrstă de 68 ani, s-au năpustit asupra a-cesteia, iar
inculpatul S .E. i-a 00mprimat gîtul cu un băţ ţinut de capete
cu ambele mîini. În aceste condiţii, victima a fost ameninţată
cu moartea şi, slllb stăpînirea terorii, ştrangulată cu băţul, a
fost condusă în altă încălpere unde a indicat inculpaţilor serLa-
rul unde ţinea banii şi le-a dat cheia, în timp ce se ruga să nu
fie ucisă. În continuare, victima a fost dusă din nou în iprima
încă,pere, strînsă cu băţul de gît şi, după ce acesta s-a frînt,
inculpatul S.E. a prins-o cu mîna stîngă de gît, iar cu dreapta
113 A se vedea, TIBERIU VLAD, CRISTIAN VLAD, Psihologia şi

psihopatologia comportamentului, Editura militară, Bucureşti, 1978,
psi,p. 213-1214.
315
i-a aplicat o primă lovitură de cuţit înţepată în gît şi, apoi, din
a doua lovitură i-a secţionat gîtul pînă la coloana cervicală.
Victima a căzut la pămînt şi a decedat ca urmare a leziunilor
srnferti.te.
O atare faptă, aşa cum a precizat decizia nr. 18/ 1980 a
Tri,bunalului Suprem, reflectă ferocitatea deosebită din partea
inculpatului ; ea depăşeşte limitele obişnlUite al,e unor acţiuni
proprii laturii obiective a infracţiunii de omor, constituind un
act nemilos care inspiră gr0rază şi zămisleşte oroare în con-
ştiinţa oamenilor. u~
4.2.10. În spiritul diferenţelor dialectice, după gradul de in-

fliuenţă al condiţirulor socio-rnn&:i.e aslJ/PI'cl, int.iere1cţi!U1lii Renetite,
relevăm că r,iscul trecerii la act" se înfă ·se " într-un mod
mai sensibi'l şi re,c,vent in uen ;at în cazul infracţionalităţii
de violenţă, de oleran a retro r e
· ·· e u m unele famil' i - căci, infrac-
torii de v10lenţă şi, mai -ales, de mare iolenţă, de multe ori rup
legăturile cu familia de origine, iar ei înşişi de multe ori nu-şi
încheagă o familie - ci mai din unele an tura· e dominate
d_ ce i · uibcul~a , ale veichi'llWlli ; sipora.d[!c, atare risc
e susceptibil a fi întreţinu c iar e gru1puri ceva mai. mari în
care mai multi membrii reuşesc un€0ri s.ă ronneze dntimplă<tnr
o opinie aparte subculturală tolerantă în unele ca,rtiere sau
zone din unele localităţi - faţă de manifestările preinfoacţio
nale (portul de arme alibe, scandaluri şi bătăi repetate etc.) .filf
unor indivizi ou instabilitate comportamentală şi disponibili-
tăţi agresive, d1u rîodu1 lor. ounosiouti oa ·atar:.e.
Sindromul unei astfel de toleranţe poate merge uneori pînă
într-acolo, încît microgrupul social imediat sau, mai precis, o
<'onsLderabilă parte a membrilor săi, să manifeste chiar atitu-
dini de încurg.,jare a ştăriJor-MJ~ifestărijor tensionale ce pre-
ced imediat comiterea unor infracţiuni de violenţă. Astfel, spre
exemplu, în urmă cu cîţiva ani, practica organelor de cercetare
--1----
11" Decizia nr. 18 din 3 martie 1980, în „Cule.gere de decizii ale Tri-
bunalului SuJPrem pe anul 1980", p. 285~286; a se ve-dea, ŞTEFAN'
DANEŞ, Combaterea faptelor de violenţă prin mijloace de drept pe-
nal. .., op. cit., p. 8.
316
,penală a reţinut H 5 situaţii 'de ,prezenţă a unor concepţii şi ati-
tudini profund retrograde, de toleranţă şi uneori de încurajare
a stărilor conflictuale precedente comiterii unor infractiuni ele
omor, în rindul unor microgrupuri sociale - imediate, unor
membrii ai acestora, la nivelul unor cartier,et şi localităţi rurale,
bunăoară, cartierul Strachina din oraşul Ţăndărei, judeţul Ia-
lomiţa, comuna Frata din judeţul Cluj, comuna Certeze din ju-
deţul Satu-Mare - situaţii cu totul întîmplătoare care denotă,
ca să spunem aşa, insule negre solitare .ş-i femere - în peri-
metrul climaMuLmonal şi civic esenţial şi predominant sănă-
. tos al societăţii noastre - negre, nu prin culoarea pleoapei ce-
lor ce au profesat concepţii şi au avut asemenea manifestări
suburbane, ci prin „culoarea educaţiei", prin deficitul moral.
De bună seamă - este lesne de înţeles, dar trebuie să men-
ţionăm - atare situaţii aiu fost sesizate şi curmate la timpul
potrivit, ~ operativitate, prin intervenţia orga.11elor de ordine
internă, a celorlaţi faeton âe răspundere ; ele sug"erează că,
în :refluxul, pe anumite verigi ale proceselor de socializare, de
integrare şi de control social, în discontinuitatea şi, pe alocuri,
în inerţia în exercitarea .lor, in a le stăpîni la nivelul unor
microcolectivitălţi, sălăsluieşte încă un iclimat care implică po-
sibilitatea cu virusul maladiiLor trecutului din conştiinţa unor
elemente cu structuri de personalitate deteriorate i!G - să evo-
lueze şi, uneori, printr-o metamorfoză încărcată de contingent,
în anumite limite, să, se convertească şi în comiterea de infrac-
-
tiJmi, eusin îzz :ja,pte penale de violenţă, De altfel, la nivel
macrosocial, pe măsura dezvoltării sociale, a generalizării rela-
ţiilor socialiste, atare dimensiuni cu potenţial criminogen din
realitatea socială se dovedesc - atunci şi acolo unde întîm-
plător apar - nu numai secundare în raport cu zonele masive
de deschid.ere s,pre omenescul dezirabil, ci şi perfectibile într-o
la.rgă perspectivă istoriică. 117
rn A se vedea, OCTAVIAN POP şi colabora tarii, Studiu ... , op. cit.,

p. 94;;
11 6 A se vedea, VIRGIL DRAGOMIRESCU, Psihosociologia compor-
tamentului deviant, op. cit., p. 129 ;
H7 In acest sens, CALINA MARE, in Materialism dialectic, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982, p. 213.
317
4.2.11. Determinismul socio-uman de tip specific infracţio
nalităţii de violenţă implică, pe planul re1aţiilor interumane
contemporane comiterii unor atare infraioţiuni, şi o serie de
stări, situatii .si cir-cumstante care ravitează în ·urul şi în le-
ga ura cu · e
a c o · aoesit set de contiiI1Jgenţe înfăţişează un mare grad de
tinţ1liintâte, o frecv:enţă cu valo-rn ridioate şi o rel!ativă con-
stanţă în antecedenţa contributivă a „trecerii la act", cu osebire
în „zilele critice" ale ritmurilor biologice ale unor ipdivizi
decompensa i siho-social i moral, e care între ltele u-
mul e alcool îi poa e stimula sa comită infrac iuni intenţio-
na e e .a, une e c11ar e o gravi ate eosebită 118.
Practica judiciară şi medico-legală reflectă adevărul că, ris-
cul „trecerii la aot", comiterii unor infracţiuni chiar de mare
violenţă, este într-un grad maxim recipi,tat de consumul de al-
cool în situaţia unor inldivizi cu structuri de personalitate de-
compensate neuro-psihic, nu numai p~}ho~coral. Este elocvent
în această ordine de idei, cazul inc. RVGh~ condamnat în primă
:::::=+
instanţă, prin sentinţa nr. 39 1977, de Tribunalul Judeţean Olt.
în baza art. 176 lit. a Cod penal pentru comiterea unui omor
,;grin criziraj_". Pentru a pronunţa această sentinţă, prima in-
stanţă a reţinut în fapt, în sinteză, următoarele : în dimineaţa
zilei de 2 octomlbrie 1977, după ce a ieşit din schimbul de
noapte de la Intreprinderea de aluminiu Slatina, unde ern în-
cadrat, inculpatul s-a dus la locuinţ;a lui P.L., pentru a-i con-
118 A se vedea, în acelaşi sens, OCTAVIAN POP şi colaboratorii,
Studiu ... , op. cit., p. 95 ; NICOLAE DAN şi colaboratorii, Studiu crimi-
nologic ... , op. cit., p. 29 ; MOISE TERBANCEA, GHEORGHE VOICU,
LIANA NEGREŢ, Aspecte medico-lega'Le şi criminologice ale heteroa-
gresivităţii, în „Concepţia ... ", op. cit., p. 551; NICOLA OLARU Cerce-
tarea psihologică a heteroagresivităţii, în „Concepţia ... ", op. cit., p. 569;
PETRE BR!NZEI, GH. SCRIPCARU, T. PIROZYNSKI, Comporrlamen-
tul aberant în relaţiile cu mediul, Editura Jun~rnea, Iaşi, 1970,
p. 233-255; GH. SCRIPCARU, M. TERBANCEA, Medicina legală, Edi-
tura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 98-100 : TIBERIU
VLAD, CRISTIAN VLAD, Psihologia şi psihopatologia comportamentu-
lui, Editura miULară, Bucureşti, 1978, p. 226 ; MIRCEA CONSTANTI-
NESCU, IOANA DORU-ANINEANU, DAN CAZACU, Cauzele unor
infracţiuni de violenţă şi m.ijloacele de prevenire a acestora, în „Con-
cepţia ... ", op. cit., p. 506-507.; GH. SCRIPCARU, M. TER:BANCIDA, Pa-
tologia rnedico-lega,lă, op. cit„ p. 153-163.
318
fecţiona o uşă. După terminarea lucrării, cei doi au mincat şi
au consumat un litru de ţuică, după care inculpatul a plecat
spre locuinţa sa. Pe drum s-a întilnit cu F.C., paznic la C.A.P.
Perieţi, judeţul Olt, pe care l-a invitat în casă. Aici, au consu-
mat vin, inou.Lpatul aj'l.lJilgînd în stare de ebriietate. Neoonve-
nirrdu-i unele discuţii avute cu F.C., inculpatul i-a aplicat un
număr de 21 lovituri de cuţit, în diferite regiuni ale corpului.
Victima a reuşit să iasă din casă şi să meargă pînă în faţa bu-
cătăriei de v,ară, unde a căzut în stare de inconştienţă. Aici a
fost găsită de martorii, T.G., G.I., şi M.R., dare aru liua,t măsuri
.ele internare a victimei la spital, dar cu toate înigrijirile ce i
s-au acordat, în ziua de 4 octombrie 1977 a decedat.
S-,a stalbilit că moartea victimei a fost violentă şi s--a dato-
rat peritonitei generali?Jart:e consooutive unor plălQ"i ,tăiate pene-
trante toraco-abdominale cu lezarea stomacului şi a intestinu-
lui subţire. Comisia superioară medico-legală a comunicat in-
stanţei ieă, în rapont cu boai1a de ica:re in1C'Ulpa1:rul srurferă - ence-
falopatie - în afara perioadei de consum de alcool poate avea
discernămintul faptelor sale, dar diminuat. în speţă, Secţia pe-
nală a T.ribunalului Suprem - care a reţinut circumstanţe
atenuante - prin decizia nr. 524 11978 a precizat, pe drepl cu-
vînt că, dacă afectarea discernămîntului s-a datorat stării de
beţie completă în care s-<a aflat inculpatul în momentul săvîr
şirii - prinsă în contextul existenţei bolii de encefalopatie de
care suferea, cu tuliburări grave de conştiinţă după ingestia de
băuturi alcoolice - în acest caz, inculpatul , cunoscînd că atunci
cind consumă băuturi devine agresiv, poate fi tras la răspun
dere penală 119_
. 4.2.12. Nu ,e mai puţin .adevărrat că,, şi în cazul infrac-
tf unilor COE._tra persoanei ce implică violenta ~U/:hîf cyLpg J din
(ucidere din culpă - art. 178, vătămarea corrporală grava _:
art. 182 raportat la art. 184 Cod penal ş.a.), interactjµnea cg-
u~ăpotentială este d osebit de puternic stimulată şi prer-i-
pitată de consumul de al sociin - e cu stmcturi de
per sonalitate marcate e un 1bstanţial deficit educa ional, în
es enţă, adesea joacă un considerabil rol declanşator al proce-
1ir> Decizia nr. 524 1978 a Secţiei pen a le a Tribunalului Suprem, în
,.Cule.: :ere d e decizii ale Tri bu nalul ui Suprem pe anul 1978", p. ;!89-391.
319
sului cauzal la capătul căruia se comit, cu un grad ridicat de
probabilitate, atare infracţiuni de culpă.
4.2.13. Dacă ne referim, în treacăt, la ,accidentele de circu-
laţie - în contextul cărora, întîmplător, se savirşesc dm culpă
şi infracţiuni contra vieţ,ii, integrităţii corporale sau sănătăţii
persoanei - şi dacă analizăm interacţiunea genetică în lumina
împrejurărilor legate de trinomul om - maşmă - drum, ob-
servăm că rlsiourile de .aacidente i cons cutiv i re
şi a unor i rac mm e eul ă contra vietii · o-
ra e şi sănătăţii persoanei - cresc substanţial în ra:12ort cu ~
cpo~emia : la 0,5%0 riscul creşte de 3 ori, la 1%0 âe 5 on, â
:l,5%0 de 15 ori, iar 1a 2%0 de 55 ori : analiza acidentelor de cir-
culaţie comise în deceniul trecut în ţara noastră detaşează clar
consulmul 'de alcool de către şoferi între sursele frecvente care
- alături deMJ:eza excesivă~epă§irile neregulamentare şi ne-
-~cordarea prioritătii creează situaţii ce, în interacţiune cu pre-
gătirea participanţilor la trafic, mai ales cu dffjc;iepţe)e educa-
ţionale ale a-cestora, cu disfuncţii în actîvita \;a de întreţinere
a drumurHor etc. - ro wlsează rocesul cau al oten ial ge-
nerator de acridP.nte rutiere, 1'20 implicînd, totodată, şi riscul
considerabil al comiterii şi a unor infragiuni de culpă contra
vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei.
4.2.14. în ceea ce priveşte determinismul socio-uman şi mai
specific infracţiunilor de culpă îndreptate contra vieţi, inte-
grităţii corporale sau sănătăţii persoanei, săvîrşte în concurs cu
in rac iunile de culpă contra protec iei muncii trebuie să re-
ţinem ca, un a re determmism esupune în esentă re n-
derent, tră ă1:uri ~aracteriale 1 e unor îndividiualiităţi
ct sarmomce, în anu,rm e 1m1te, mfluentate în concret uneori
ş' de unele a ec · ni anatomo-fiziolo ice ori de oboseală în
nora pentru anumite
120 A se vedea, HARALAMBIE VLASCEANU, VALERIU BUZEA,
VICTOR BEDA, Circulaţia rutieră modernă, Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1976, p. 6; NICOLAE DAN, VICTOR BEDA, Aspecte crimi-
nologice ale accidentelor de circu,laţie, în „Concepţia ... ", op. cit.,
p. 488-492 ; GH. SCRIPCARU, M. TERBANCEiA, Patologie medico-
1.egală, Editura didactkă şi pedago,g,ică, Bucureşti, 1983 p. 153-163;
GHEORGHE ENE, PETRE MORARU, MIHALA.OHE STOLERU, ALE-
XANDRU RUŞI, NICOLAE DUMITRANA, FLORIN IONESCU, ION
ŞERBANESCU, Dinamica accidentelor de circulaţie rutieră 1970-1979,
Ministerul de Interne, Bucureşti, 1980 p. 9.
320
meserii ori de lipsa pregătirii şi experientei practjce necesare
în concret în raport de exigenţele normelor de protecţie a
muncii aipliloabile activităţii desfăş,t.mate ş.a. 121 _ stări şi cir-
cumstanţe care, totodată, ~ intersectează potenţial şi cu iner-
tiile u · ersoane" dintre cele ce conduc, or anizează şi con-
rolează nemijlocit la mvel oca pro ucţ1,a ; m s ructura inter-
acţiunii genetice în discuţie, inerţiile sau deficienţele unor ve-
rigi din activitatea desfăşurată de cei ce conduc, organizează
şi controlează producţia I,a nivel local se pot concretiza, spre
exemplu, în n_!;luarea măsurilor de dotare cu echipament de
protecţie a muncii la fiecare Ioc de munca, în inslructaJe su-
perficiale privind normele de protecţie a muncii etc. etc. Un
astfel de determinism, cu totul specific şi de o rară comple-
xitate, nu exclude, ci, dimpotrivă, implică potenţial şi situatii
legate de consumul de alcool - intervenite într-un ritm sensi-
bil descendent mai ales de îa începutul anilor '80 - capabile
să precipite interacţiunea genetică socio-umană şi să ampli-
fiice riscUJl. oomirterii de asifel de in.frecţil\.lili de 'Culpă.
4.2.15. Conţinutul procesului cauzal al grupei infracţiunilor
de culpă, reflectă oare, cu precădere, slăbiciuni omeneşti? Obiş
nuinţe nefaste instalate în mecanismul structurilor de perso-
nă1itate ale unor elemente, •o onsecutive carenţelor instnurctive şi
educaţiona1'e contrare exigenţelor fie ale educaţiei rutiere pre-
ventive, fie ale e9,ucaţiei preventive în spiritul respectării nea-
bătute a normelor de protecţie a mundi ? Des,talbilităţii a:fec-
1.iv-voli ti ve ale unor persoane ? Caractere incapabile de acces
la valorile culturii sau de-a dreptul agresive ? Pierderea sau
absenţa genuină a stilului civilizat de viaţă la unele individu-
alităţi ? Mai curînd toate acestea laolaltă, unite cu multiple·
1mpornderabile ...
121 In acest sens, PETRE IONESCU, Contribuţia normelor juridice la
realizarea protecţiei muncii, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1969, p. 30-60;
GEORGE ANTONIU, Infracţiuni pr,evăzute în legi speciale, Editura şti
inţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 119-122; PETRE PUFAN,
Psihologia muncii, Editura didalctică şi pedagogică, Bucureşti, 1978,
p. 219; ŞERBAN-VIOREL STANOIU, Accidentele de muncă şi bolile
profesionale în legislaţia R.S.R., Editura Acadami.e'i R. S. România,
Bu.oureşti, 1977, p. 17 şi UI'lffi.; CONSTANTIN BUGA, Protecţia muncii,
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 88-90.
21 - Criminologie
321
4.2.16. În ţesătura procesului socio-uman cauzal al infrac-
ţiuni1or de violenţă, se integrează, uneori chiar cu va1ori oon-
triibutive ridioarte, şi seria de stări, situaţi,i şi droums,tanţe re-
feritoare la r ·· t · · te · care au
trenat ori au survenit s ontan între in ractori si victime ; .!
alteori, deopotrivă, concepţiile şi -00I111Por,t amentele înapoiat
chiar ale victimelor potenţial:e au aptitudinea de a stimula, în
variate împrejurări şi limite, ,,trecerea la act". Mai mult, ati-
tudinea manifest provocatoare în sens lar_g a victimei - care
implică şi ceea ce în penal defineşte provocarea, în sensul art.
7 3 lit. b Cod penal, 123 iar în civil culpa comună 1~" - înfăţi
şează o rată medie de frecvenţă considerabilă atît la infracţi-
-----
122 !n acest sens - exempli gratia - a se vedea, Decizia nr. 28991
1976 a Secţiei penale a Tribunalului Suprem, în „Culegere de decizii ale
Tribunalului Suprem pe anul 1976", p. 328-329 ; în acelaşi sens, a se
vedea, Decizia Secţiei penale a Tribunalului Suprem nr. 275 °1979, în
,,Culegere de decizii ale TribunaLului Suprem pe anul 1979", p. 326-
:328 ;
123 A e vedea, C. BULA!, Drept penal. Partea generală, T.U. Bucu-
reşti, 1982, p. 213- 217 ; ION OANCEA, Drept pena,l. Partea genernlă,
Editura didactică şi pedag01gică, Bucureşti, 1971, p. 433 ; JUSTIN GRI-,
GORAŞ, Individualizarea pedepsei, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1969,
p. 139-161 ; TEODOR VASILIU şi colaboratorii, Codul penal comentat
şi adnotat. Partea genernlă, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1972,
p. 437-446; MATEI BASARAB, Drept penal. Partea generală, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983, p. 167-169 ; a se vedea ~; De-
cizia nr. 1860/1978 a Secţiei penale a Tribunalului Suprem, în ,,Culegere
de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1978", p. 3-44-345 ; Decizia
Secţiei penale a Tribunalului Suprem nr. 1031/1981, în „Culegere de
decizii ale Tribunalului Suprem pe· anul 1981", p. 268-270; Decizia nr.
589/1:981 a Secţiei penale a Tribunalului Suprem, în „Culegere de deci-
zi.i ale Triburnalului Suprem pe anul 1981", p. 270-271; Decizia nr.
2-43/ 1981 a Secţiei penale a Tribunalului Suprem în „Culegere de deci-
z'i a 1 e Tribunalului Suprem pe anul 1981", p. 334-335.
121, A se vedea, MIHAIL ELIESCU, Răspunderea civilă clelictiwlă,
Editura Academ'ei Reipubli'Cii Socialiste România , Bucureşti, 1972,
p. 170-199; TRAIAN IONAŞCU, Curs de drept civil. Teoria generală
a obligaţiilor. Bucureşti, 1950/1951, p. 134 şi urm. ; FRANCISC DEAK,
rurs de drept civil. Teoria geneirală a obligaţiilor, Bucureşti, 1960, p. 211
şi unm. ; TRAIAN IONAŞCU şi EUGEN A. BARACH, Răspunderea cii:ilă
delictuală. Culpa ca element necesar al răspunderii, în „Studii şi cer-
cetări juridice" nr. 1/1970, p . 27 şi urm. ; CONSTANTIN STĂTESCU.
CORNELIU B!RSAN, Tratat de drept civil. Teoria generală a obligaţii
lor, Editura A,cademiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1981.
p. 201-215 .
322
unile de violenţă intenţionate, chiar şi de mare violenţă (la
omoruri, 125 de pildă) cît şi, mai ales, la infracţiunile de vio-
lenţă contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanei,
săvîrşite din culpă..; în cazul acestei din urmă grupe de infrac-
tiuni, cu un cuvînt în plus, valorile ratei medii anuale de frec-
~entă datorate atitudinii eul abile si a victimei rezrntă o con-
st · ·vă dar ridicată, cu ase ire cînd atare fapte penale
se comit în contextul unor evenimente rutiere, 126 deoarece -
aş,a cum demonstrează analiza datelor statistice privind acci-
dentele ele circulaţie din ultimul deceniu (1970-1979) -
aproape 60¾ din accidente sînt puse pe seama pietonilor, din-
tre care foarte mulţi se aflau sub influenţa ,alcoolului în mo-
mentul producerii evenimentului ... 127
4.2.17 . Virctimele sîint, desigur ... VÎJctime, dar nu arareori -
după cum dovedeşte practica judiciară - conceptiile, mentali-
tă_ţile, prejudecăţi1e şi atitudinile înapoiate chiar ale acestora,
comportamentul retrograd al unor victime, cu osebiire în ca-
zul unor indivizi marginalizaţi psiho-moraf,') creează situaţii,
stări sau circumstanţe susceptibile a deveni criminogene, în-
tr~ll!n gra:d rirlicait de pr,obatbilitate. Astfel, mtr-o ~ prin
sentinţ,a penală nr. 33/1978 a Trihunia1ului judeţean Brăila -
rămasă definitivă prin Decizia nr. 2210/1978 a Secţiei penale a
Trilbunalului Suprem, 128, a fost condamnată, printre alţii, in-
culpta G.S., la mai multe pedepse privative de libertate, între
12:. A se ve<lea, OCTAVIAN POP şi colaboratorii, Studiu ... , op. cit.,

p. 96;
120
A se vedea - exempli g,ratia - Decizia nr. 2628/1981, a Secţiei
penale a Tribun,al,ului Suprem, în „Culegere de decizii ale Trilbunalului
Suprem pe anul 1981 ", p. 261-262 ; Decizia n.r. 223/1981 a Secţiei pe-
nale a Tribuna lului Suprem, în „Culegere de decizii ale Tribunalului
Suprem pe anul 1981", p. 265-266; Decizia Secţiei civile a Tribunalului
Suprem nr. 1953/1980 în „Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem
Pe anul 1:980", p. 86-89; Decizia nr. 1638/1980 a Secţiei penale a Tri-
bunalului Suprem, în „Culegere de decizii aJe Tribunalului Suprem pe
anu1 1980", p. 291-293 ;
127 In acest sens, NICOLAE DAN, VICTOR BEDA, Aspecte crimi-
nologice ale accidentului ele circulaţie, în „Concepţia ... ", op. cit., p. 489 ;
128 A se vedea, Decizia nr. 2210/1978 a Secţiei penale a Tribunalu-
lui Suprem, în ,,Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul
1978",, p. 393-394.
323
oare, la 6 ani mchisoal'e pe.n..tru inkooţiunea de U1Cidere din
culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal (faptă comisă k
luna fobruairie 1978). Pentru a pronunţa această sentinţă, Tri-
bunalul judeţean Brăila a reţinut, în fapt, în sinteză, că în luna
februarie 1978, victima M.P., crezînd că este însărcinată, i-o
cerut inculpatei să-i întrerupă cursul sarcinii, în schimbul su-
mei de 300. lei. !n urma înţelegerii intervenite, inculpata G.S
a efectuat unele manopere avortive, declanşîndu-i victimei he-
moragie. Starea sănătăţii acesteia s-a în,răutăţit, fapt care a de-
terminat internarea ei în spital, dar cu tot ajutorul medical ce
i s-a acordat, victima a decedat în ziua de 26 februarie 1978,
nemijlocit .din pricina impli caţiilor manoperelor avortive ...
4.2.18. Corn ortamentul unor victime, manifestat, spre
~ildă, în ·, , ea unor oe n sican â1 , · între 1
unor
relaţii sexua1e co a e, :pros 1 u 1e, cerşe c. etc.,
- comportament capabil întîmp a or, repe am, sa creeze situ-
aţii criminogene - se integrează, în concret, în procesul sa-
do-uman cauzal la ca ătul căruia s comit şi infrac i · · en-
ţionat de v . Bunăoară , fostul Tri, una JU eţean Ilfor,
prin sentinţa penală n,r. 72 din 15 noiembrie 1978 - rămasă
definitivă prin decizia nr. 316/ 1979 a S~ţiei penale a Tribuna-
iului Suprem 129 , a condamnat pe inculpata S,'4, la 18 ani în-'
•c hisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevazute în art. 64
lit. a şi b Cod penal pe;n,t:r,u infr,aicţiunea de omor deosebit de
grav, prevăru'Uă î:n airt. 174 şi 176 li't. a Cod penal, reţinînd în
fapt următoarele : victima S.B. - în vîrstă de 80 de ani - era
socrul inculJpaitei, între ei existînd o aiversârune reiciiprocă 1 da-
tind încă de ba căsătoria Lui S. Gh. (fiiul vi.otiJmei) cu irnoulipata.
S. B., a izgonit ,pe iOJOuljpată şi soţul ei din oomuna F,tmPlillea,
relaţiile dintre ei necunoscînd o îmbunătăţire nici în decursul
ani.:lor. Victima a perseverat în ideea de a înldeipărta pe firul său
de inculpată, chiar şi după ce aceştia au avut un copil. Com-
p01tarea ,cu totul ieşită din comun a victimei a avut o influenţă
işi asupra inculpatei, care a fost nevoită să ascundă multe ne-
ajunsuri soţului ei ca să evite, pe dt posibil, certurile în fa-
milie. In seara de 29 mai 1978, inculpata a venit în curtea vie-
129 A se vedea Decizia nr. 361/1979 a Secţiei penale a Tribunalului

Suprem, - în Culege,·e de tlecizii al9 I'ribmialului Suprem pe anul
19î9, p. 401-402.
324
ilJ timei pentru a da de mîncare unui cîine. Cînd s-a îndreptat
Îl spre poartă ea a găsit pe victimă cu nişte paie în mînă. Incul-
·j.pata, de teamă că v.iictima, din neglijernţă, ar putea să aprindă
1a casa şi astfeil să ia fOIC şi cea pe care o rirlioase ală/tuni die ldou-'
•a inţa socrului său, a încercat să-l reţină, însă acesta n-a ţinut
1- seama de sfaturile date şi a intriat în carrneră. A urmat o
încăierare, după care inculpata, dintr-o lădiţă cu scule, a scos
o cheie mox, cu care i-a aplicat victimei mai multe lovituri la
,. cap şi corp. Inculpata s-a înapoiat la locuinţa victimei de două
ori consecutiv pentru a se convinge de moartea ei, dar în am-
oele cazuri găsind-o în pat, a tras-o jos şi a continuclt s-o lo-
vească peste tot corpul, iar ultima oară a turnat peste victimă
petrol din lampă şi i-a dat foc. In acest timp victima se mai
afla în viaţă, ea decedînd - ca urmare, în esenţă, a şocului
, hemoragţc, în cadrul unui politraumatism - în cursul nopţii
de 29/30 mai 1979... Exemplele ar putea fi multiplicate. 1:1o
4.3. Continuitate şi spirit novator în abordarea şi înfăptu
irea practicii de contracarare a surselor socio-umane ale in-
frocţiunilor de violenţă
4.3.1. Din examinarea practicii judiiciare a re21ultait, areidem,

că procesul cauzalităţii statistice, care stă la baza menţinerii
încă a infracţionalităţii de violenţă, înfăţişează multiple şi com-
plexe dependent-r, integrează mru1ttple şi variate iilifluenţe
1.io A se vedea - tot ca titlu de exemplu, sentinţa penală nr 13/

1980 a Trbuinalului judeţean Teleom1an, care a reţinut, în fapt, urmă
~ din primăvara anului 1977, inculpatul S.P., fără ocupaţie , pă
r.rsitci'e soţie, locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa, în virstă de 58 de
ani, pe care adeseori o bătea spre a o determina să-i cedeze o parte din
ciştigurile pe care aceasta le obţinea din procticarea cerşetoriei, precum
şi pentru a o constrînge să întreţină raporturi sexuale, situaţie cunos-
rntă în cartier. In ziua de 19 ian,uarie 1980 inculpatul, aflat în stare
de ebrietate, a bătut-o din nou pe sora sa şi aplicîndu-i cu urn corip dur
mai multe lovituri, i-a zdrobi-t ambii-9lobi oculari, iar în cele din urmă,
întrucît femeia a început să ţipe, s-ll urcat cu genunchii peste toracele
acesteia şi a strîns-o de gît cu ambele mîini, violenţe care i-au cauzat
moartea. Sentinţa, care a reţinut vinovăţia inculpatului pentru săvir
şirea infracţiunii de omor „prin cruzimi", prevăzut în art. 176 lit. a
Cod penal şi l-a condamnat pe inculpat la 17 ani inchisoare, a rămas
definitivă prin decizia nr. 1447 /1980 a Secţiei penale a Tribunalului Su-
prem - Ctdegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1980, p.
286-287.
325
s•ocio--wn,ane este - vădit - un prooes multirelaţional ; mo-
torul acestui proces se află, în ultimă analîza, esenţia.mente,
după toate _I:>robaibilităţile în Ratimile omului ; crima şi criml-
nalitatea se menţin încă, aşadar, pe meridianul socialist româ-
nesc datorită, în esenţă, su:t?iectiyizării de aturate de către unH
~ zi - pe baZJa mein.talităţiloc, prejudecăţilor şi obişirnuinţelor
moşitenite din treout - a exigenţelor pe oare le conţi[l nioI"mele
de conveţui.re şi ordinea de drept din societatea socialistă.
4.3.2. IDacă aşa este, daică, prin umnare, deopotrivă ~
criminalitatea - ca maladii ale trecutului, ca manifestări pro-
fund retrogrxle, străine naturii soc1ahste a orînduirii noastre
şi spiritul civio ese;qţialmente sănătos din spaţiu:l cultural ro-
mânesc - deoinld îP eşen~_ă de om. atuncL :Q_reyenirea crimei şl
criminalită-ţii constituie o problemă care depin e , într-o consi-
derabilă măsură, de omul însu~-
De aid, o întreba.re exirem de dificilă : oe trebuie fălaUtt, în
ioontin'lliare, penitr,u a-l educa pe orrn - mai ales pe omul auto-
marginial.izatt sooio-ipsihic şi moral - astfel înm"lt voinţa şi con-
ştiinţa lui să-l ţi[lă depaDte de crimă ?
4.3.3. înainte de a răspunde la această problemă trebuie să
precizăm că strategia construiri societăţii socialiste multilate-,
ral dezvoltate, care implică - ca un subsistem - sţr:.ategia de-
mocrat-mll[lJCitore.asică, revo1uţioruară a rieventri'i şi combate-
rii cnrn1 a '1' ura ca o 1ec 1v 1 su, 1ec 1v pentru
oon ,aicamarea surselor socio-,umane susce)Pti, i1 e să rnen · nlă încă
crima şi criminalitatea, iar în practica revo)uţionară a siste-
mului organelo·r de stat - şi, în prima linie, a organelor Mi-
nisterului de Interne, procuraturii şi justiţiei, în limitele corn·
petenţei lor, ca organe specializate - la toate nivelurile şi la
toate eşaloanele, se înfăpbuiesc neaibăitiut obiectivele stat~ice
ale po1iti!Ci!i penale umanisite, realiste şi ştiiruţfiioe ale partidului
comun.ist; oa dovadă peremrborie a eficienţei strategiei româneşti
şi practicii sociale de prevenire şi combatere a criminalităţii -
tendinţă descrescîndă a ratei medii anuale a criminalităţii. în
perspectiva continuării aplicării obectivelor strategice pe care
l,e impliică Programul partidu1ui în vederea ppeventirii şi com-
baterii criminalităţii, care sînt, în esenţă, exigenţele noii etape
su perioar e în care a pă~it sodetatea noastră la ora actuală,
326
fată de prac tica mun:::ii de preYenire şi combatere a cri mina-
li tătii în ansamblu si
. . a celei de vio:entă îndeosebi? .
4.3.4.' Continuitatea presupune, desigur, diversiricarea me-
todelor de revenire i combatere a c:ril,uinalităţii
tica socială şi ju iciara e m re um za - ş1 a căror sis-
tem şi „inventar" Le vom regăsi, de îndartă, în1Jr--Q.1Il alt context
- du pă cum, de asemenea, implică şi posibilitatea şi necesita-
tea inventării altor metode şi practiiei noi meniite a servi obiec-
tivele muncii de prevenire şi combatere a c1iminalităţii.
4.3 .2. ]\!ai presus de problematica diyersifjcărjj concrete şi
si_poririi gamei metodelor de prevenire şi combaitere a crimina-
lităţii se situ e ază ideea farta a strategiei lu~ţei contra crimina-
lităţii sugerata de practica revoluţonară a partidului nostru,
potrivit căreia : ,,principala noastră pr,eocupare trepuie să fie
de a-i ÎIUJ;)ie'di<;_a pe 0'1 · să coroi · a!bate ·i iar atunci cînd o
fac, de a-i ajuta să se îndrepte" 131 .
· -r:nf. in spiritul acestei concepţii, în căutarea unor noi so-
iuţii , da căvrem să smuLgem treptat rădăcinile criminalităţii -
In Yederea continuării la un nivel superior a procesului de pre-
v nire şi combater a cr:irninalităţii 1 132 , - e necesar, în actua:a
etapă, nu numai să diversificăm ci, mai ales, ~ă individ11ali-
;::-ăm în continuare, mai energic, niăsurilP QODCteig de rwenirP
ş i combatere a crimei şi criminalităţii ; •O atare individualizare,
în esenţă, pune lşi presupune PrQblema ÎIIload['ălii în munică, a
integrării real,e în colectivul de muncă, în modelul de viată al
acestuia, a ameliorării instrucţiei, educaţiei şi informa\iei omu-
lui, inclusiv a omului ce tinde să iasă dîn drnm~nţ - pune
şi presupune, cu alte cuvinte, problema WJ:i#Fiw,
încred~re'L_
l7!6. deopotrivă în valorile sociale şi exigenţele societătii socia-
l~ dar si în capacitatea lui de a face bine 1 în posibilitatea dle
t3 l NICOLAE CEAUŞESCU, Raport prezentat la Conferinţa Naţia•
nală a P.C.R., 7 decembrie 1977, în „România pe drumul construirii
societăţii socialiste multilateral dezvoltate", vol. 15, Editura politică,
Bucureşti, 1978, p . 290 ;
t:12 In acest sens, a se vedea NICOLAE CEAUŞESCU, Ccmvorbire
cu u n grup de ziarişti american( în „România pe drumul construirii
societăţii sociaJiste multilateral dezvoltate', vol. 14, Editura politică ,
Bucureşti, 1977, p. 5-11 ;
327
a evita situaţiile conflictuale, încrederea în capacitatea de a în-
ţeiege oă, în orice împrejurare, îşi poate mobiliza voinţia astfel
înd,t con,şrtiinţa sa să-l menţină pe dr.umul cel drept, să-l ţină
deoarte de crimă. Este, în cele din urmă, pro1blema de a-1 mo-
cuÎa omului c , ·r lui c · · · rumu cel
dr~pt, un strop de; încredere în posibilitatea reală de care is-
pune de a-şi mobiliza voinţa şi de a-şi dirija conştiinţa, cit
nu este încă prea tîrziu, pe calea omeniei - problema de a-l
învăţa, între altele, cu tact şi perseverenţă, că în labirintul re-
laţiiJor interumane „dooă sînt lucrurile oare oontează: omul
de lîngă tine şi dramul de generozitate pe care înţelege să-l
dăruiască" 133 .
4.3. 7. In consecinţă, în spiritul strategiei democratice mun-
citoreşti, revoliuţioniare a partidului nlOstru, mai mult ca ori-
cînd în etapa· actuală, 2revenirea crimei şi criminalităţii toc-
mai pentru că este o problemă socială de i teres ma· or na ·anal
devine, tot mai mult, ere em, 1 ro lema anal,
a omului însuşi: întreaga eficienţă scontată a prevenirii criniei
şi criminalităţii, în perspectiva .generalizării relaţiilor socialiste
In ţara noastră, trece prin recunoaşterea complementarităţii şi
interconexiunii acestor două dimensiuni ale prevenilii şi com-
baterii criminalităţii.
Ideea continuităţii strategiei şi practicii româneşti de pre-
venire şi combatere a criminalităţii - strategie şi practică fun-
damentate de par,tid pe baze noi în perioada inJau~ită de
Congresul al IX-lea al partidului - se sprijină pe realitatea
că ea a trecut proba de foc a eficienţei, reflectîndu-se sensi-
bil în tendinţa obiectivă a diminuării ratei medii anuale a
criminalităţii şi a reducerii bazei sale sociale ; ir'tul nova-
tgr, care r~zidă, iP esentă, în grija pen.ţru implicarea mai ac-
centuată · popqibj)Wl,tiJ.or ind'ivild:uale în înlfălJ)'tuirea
prevenirii crimei şi orimim3)jtătjL se întemetază pe conoepţi:a
că, pe măssuna înfăptuirii procesu.lui d~ omogenizare sooială
deziraibilă, a perfecţionării _premiselor obiective şi sUJbiective ale
acesrtui proces, pe aceeaşi măsură, efor,turile societăţii pentru
realizarea obiectivelor strategice ale prevenirii crimei şi crimi-
133 OCTAVIAN FODOR, Discurs despre relaţiile dintre oa.meni", în
,,In căutarea unor permanenţe~, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 1973, p. 113.
328
nalităţii se cer a fi într-un gratl mai ridicat în practică susţi
nute, direcţionate şi conjugate cu qrija~entrn ;Stimularef.t--i1w,,e-
cwrii omu · · î se com ta .în orice împrejurare ca
„om. de omenie" . .Aioest.a este, cr€dem, sensul - un m
serÎsurile cardinale - ale dezideratului potrivit căruia, în pre-
zent, hotărîtoare ,p entru munca concretă de prevenire şi comba-
tere a7riminalităţii s-~ măsurile or9anizatorice şi educaţionale.
4.3.8. Strategia şi practica socială românească în materia
prevenirii şi combaterii criminalităţii, ca de altfel şi a tra-
tamentului delincvenţilor, întrucît au un profund caracter
umanist şi progresist şi răspund în fond progresului vieţii so-
ciale şi dezideratului eliminării cauz·elor şi circumstanţelor care
provoacă criminalitatea, în acelaşi timp, ele răspund, în esenţă,
şi exigenţelor formulate consecv_ e nt şi reafirmate recent de Na-
ţiunile Unite, la cel de al şaselea Congres al Naţiunilor Unite
pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor i:u ale
cărui lucrări s-au desfăşurat la Caracas (Venezuela) între 25
august şi 5 septembrie 1980. Problemele prevenirii crimina-
lităţii le vom mai regăsi, de îndată, într-un alt context.
SECŢIUNEA A V-A
Concluzii privind cauzalitatea criminalităţii Ia

nivel macrosocial în societatea socialistă românească,
în termenii teoriei sistemelor
l..¼!:~..llJUl.l.~j;;,1,1;:....:;11,A;.w;1.1--1;:1..u..1J.1,L.1.1,.1...,.1,;ii1~~u~~c în ca-
global al societăţii crimina-
litate există o inele enden ă relativă.
5.2. Din orizontul diialectiicH animată de spirit materialist,
există o concordanţă între criminalitate şi autodegradarea sau
13"A se vedea, ResoLution 3 - Mesures de natu.re a prevenir le

crime - ,,Sixieme Congres des Nations Unies pour la prevention du crime
et le traitement des delinquants', Nations Unies, New-York, 1981, p. 7.
329
auto ar inali area E§iho- ocială a unor ivizi întrelin:_ută
aleator de is unc iz a e unor verigi ale proceselor contradic-
tOrii ele socializare, de integrare şi' de <control socîâl. Nimn,c nu
4
ne îndlI'e!Ptă,ţeşte să credem că acea:stă leg,e a coI11Cord1anţei n-ar

fi o lege obiectivă care se manifestă stohas,tic.
5.3. Dacă admitem că societatea socialistă, ca un tot şi co-
vîrşitoarea majoritate a membrilor ei, desfăsoară potrivit exi-
genţelor programului partidului g._ luptă antientropică. spre a
ieşi de S1Ub diominiaţi,a celei de a doiua legi a tetl:m1odinamiicii,
atunci trebuie să admitem că există şi în societatea socialistă
oaze de entropie, că unii indivizi - decisiv dn pricina auto-
degradării psiho-sociale - îşi trădează vooaţi,a de fiinţe antien-
trarpice şi alimentează cohorta celor care ies din drium'lll drept:
criminal · bsistern ascultă - rin iin ele esenţiat-
rnente antientro · oniarginalizate - e cea de a oua
l.ege a ernwdinamicii.
De aceea, criminalitatea este, în societatea socialistă, un fe-
nomen _din clasa fenomenelor periferice ale .sistemului social
global, un deşeu al struoturiJ.or oompLexe pe oare le con.sunnă n;_
5.4. InteJ:"Venţi,a factiocilor pşihosociaJri - ca variaibile în lo-
garitmul ce măsoară probabmtate,a - m cauzal!i.tacooa complexă
a, criminalităţi ascultă aiJn::AA-cietatea socialistă de legile hazar-
dului. Acestea sînt, totuşi, condu:zii optimiste şi încur,ajalf:oare
deopotrivă pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii în
sacietatea noaiStră socialistă cît şi pentru tratamentul delinc-
venţilor deoarece, ele ooounooc ~ocaţia societăţii sociali..s.t.e.._de
a micşora resursele hazardului ce convertesc oondiui·t a uno.r oa-
meni esenţialmente automarginalizaţi psihosocia,l în fapte pe-
rual-e şi în oriminral~tate - de a rrtiJoşora şansele ~du.Lui,
prin elaborarea şi aplicarea unor scenarii cu modele rele măsuri
de prevenire şi combatere a crimei şi criminalităţii 136, adică
p1in modele matematice aip1ioate efecld.v privind. măisll["i sooial-
economice, politico-culturale, legislative şi judiciare şi, înde-
135 A se vedea, MIRCEA MALIŢA,Auru.l cenuşiu III, op. cit., p. 107
ş1 urm.
136 In acelaşi sens, C. BULA!, Premise ... , op. cit.; p. 393 şi urm.
330
osebi, organizatorice şi educaţionale, de profilaxie şi terapeutică
a crimei şi criminalităţii. Aceasta pe de o parte.
5.5. Pe de altă parte, concluziile privind criminalitatea ex-
primate mai sus în termenii teoriei sisteme1or sînt încuraja-
toare pentnu că reroonoocînd e~enta amientropică .a delinc-
venţilor, ca a oricăror oameni, S\!;%eretază că procesul de rein-
serţie socială al delincvenţilor poa e ş1 trebme să mobilizeze şi
să revitalizez vointa slabita 1 con tunta nev · · a delinc-
venţilor reînvăţîn'Clu-i că au capac1 a ea de a se menţine pe
. drumul drept.
5.6. O as-~enea viziune este îniouraja<toare deoarece
pune în centrul procesului complex al tratamentului delincven-
venţilor (inclusiv în mediul închis) i11J1,Ul 1 contribuind astfel la
ameliorarea treptată a re i.imului saructirunilor penale, a mobi-
lizarea celor ce suportă tratamentu sistemului de executare a
sancţiunilor penale, pentru a contribui la propria lor reeducare,
căci problema reetd1UCării delii.ncvenţi1or este şi o problemă a
omului însuşi. Dar şi aceasta din urmă problemă, o vom mai
regăsi, de îndată, într-un alt context.
CAPITOLUL I I I
LUPTA IM-POTRIVA CRIMINALITĂŢII lN

R. S. ROMÂNIA
SECŢIUNEA A I-A
tt Prevenirea şi combaterea .criminalităţii - necesitate

obiectivă, cerinţă legică ia progresului societăţii socialiste
multilateral dezvoltate
1.1. Termenii problematicii luptei pentru prevenirea şi com-

baterea criminalităţii.
1.1.1. Lupta împotriva criminalitătji se deşfăsoară în toate

statele, prin măsuri oorncertate deo. trivă de preventive i
de constrmg~cg_ a,plica_rea :e sanc rnm en e. rmeni n-a
găsi mea o so u .1e cu e 1caci e garantată im iată pentru re-
tlucerea şi, în cele din urmă, eliminarea criminalităţii din viaţa
societăţii.
Problemele criminalităţi par a persista ; în toate statele,
lupta împotriva criminalităţii este insipirntă de :ml,itic penală
şi ~rtă so~iţii, 1T1aţionale.
1.1.2. Solutiile naţion1ale in problema luptei împotriva cri-

minalităţi depind, pe de o parte, de acur te ea conc:e tiei, de
s!ructurile, programele si metodele prin care se înfăptuieşte
-
strategia naţională de luptă împotriva criminalităţii, iar pe de
altă partet,sînt în functie şi rje gyi~a\Qb- finagcjare Pe care
statul poate să le afecteze l'\!f?tei contra criminalităţi, în cadrul
programului general al progresului economico-social al socie-
332
tăţii. Eficacitatea soluţilor problematicii luptei pentru preveni-
rea şi oombaterea crimi:rua.lităţi.i şi tratamenbului delirucven-'
ţilor - soluţii, repetăm, prin excelenţă naţionale - condiţio
nează progresul sociail.--leOOnomk şi, deici creşterea calită,ţii vieţii
măsoara deopotriva m termeni de dezvoltare a forţelor de pro-
ducţie, de cr~tere a bazei tehnioo-materiale a societăţii şi ave-
nitului naţional, cît şi termeni de progres în înfăptuirea prac-
tică a ideilor de echitate şi dreptate socială, de ridicare a con-
ş tiinţei socialiste a oamenilor muncii precum şi de creştere a
eficacităţi luptei ou crimin,ali:taroea.
Progresul multi1aternl al societăţii socialiste implică, ca o
cerinţă legilcă, i[lte,ns,if~ca,r ea l1Uptej corutria criminaliiită:t;ii
şi a tuturor abâ-lenfor înU. = irea . :so~ a 1 ·
tăţii socia 1 · - creş erea e ic1enţei activităţii de prevenire şi
combatere a criminalităţii.
Aşa cum a sUJbliniat secretarul gerieral al partidului, tova-
răşul Nicolae Ceauşescu : ,,Făurirea societăţii socialiste multila-
teral dezvoltate pr;esupune nu numai dezvoltarea forţelor de
producţie, a bazei materiale - care au, desigur, o importanţă
hotăritoare, dar şi ridicarea conştiinţei socialiste a maselor, a
nivelului -general de conştiinţă al poporului. Fără aceasta nu
putem realiza socialismul şi comunismul" 1 .
1.1.3. Româqia socialistă, profund ataşată ideii sporirii efi-
cienţei luptei contra criminalităţii şi a altor manifestări anti-
sociale, a elahora,t şi în.făpt!Uit, în ulimii 18 ani - din
iniţiativa şi sub îndrumarea nemijlocită a preşedintelui
NICOLAE CEAUŞESCU - o strateRie nouă, stiintifică şi r!:_a-
lis!ă, a prevenirii şi combaterii criminaljtatii, care situează pro-
blematica luptei împotriva criminalităţii în con~extu.!_ proble-
mJaticti dezvoltării anmonîoase şi eahmbrate tutburoir rall11JU!rilor
eoonomi·ei naţi,ona,J,~ înCO:IlJtextul problematicii <ţ_ezivo.ltării de-
mocraţiei muncitoreşti, revoluţi01I1.are ş.i în strînsă corelJaţie ou
cre.şterea sistematică a nivelului de trai material şi spiritual al
1 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntarea la reuniunea solemnă consa-

crată împliTViirii a 15 ani de la Congr. al IX-Lea al P.C.R., 19 iulie 1980
Eldtiura politică, Bucureşti, 1980, p. 14.
333
poporului, deci, în oontextul problemeloir cu1turii şi educaţiei
socialiste permanente a maselor.
fJ 1.1.4. Modelul românesc al str iei lu tei antiinfracţio-
nale, derrrons,trează, în ad.eivăr, dă prin . ,,· o str.a-
te~ democrat-muncitoreaşcă ) 12rogresistă 1 dinamică şi f exi-
bilă, upianistă şi fennă, t in1:.rlainsi1geinită, îndreptată spre nevoile
vitale aht ale omuliutt d€--âz'l4h ale ffinllllui so:cietăţii socialiste
româneşti a viitorului, o str:a tegie „deschisă", perfectibilă - o
strategie care are, deci, atributele esenţiale ale unei strategii
revolu ionare, înrtr-,un fel ori. ·Tuală ; ea a fălouit, în ultimii
18 ani şi ace proba de foc a efioocităţii prin tendim.ţa obiectivă
de descr~1;ere s-istemartmcă a raitei medii anale a orimiinalită
tii. Problematica luptei împotriva criminalităţii implică şi pe
meridi1arnul românesc, de bună seamă, mult~ple .alternative şi
inovaţii, fiindcă situaţiile pe care le vizează şi voieşte să le so-
luţioneze lupta pentru prevenirea şi combaterea crimei şi cri-
miniaMăţii, implică o complexitate de factori care pot initerveni
în vii,bor, uneori impreviz'bil. De aceea, armătura problemarti-cii
luptei contra criminalităţii o constituie nu numai principiile ci
şi_ căile şi mijloacele practice pentru înfăptuirea ei.
{i
_..
k. ;8
C:~t1;SlPtul de,prevenire si combatere" a criminalităţii.
1.2.l. Conceptul de ,,prevenire" a criminalităţii corÎÎiportă
două determinări :_____
l:fip[eve~tdettctuajs - care desemnează : ansamblul

de~suri de r · · . re a cel care au suferit o condamnare,
lua e su con ucer-ea ar 1 u m m e1 l le 1i, 1e de organele
de stat competente să pună în executare pe ·e a sa cmd pe-
de psa se execu a m e enţie, e organele e pemtenciare) fie
de colectivele d ameni ai muncii i co e , · so-
cialiste (cîn pedeapsa se execută prin muncă, fără privaţiune
de libertate).~ vederea evUării reci'dhmi
După cum se poate observ:a, sistemul de prevenire care ac-
ţionează după ce infracţiunea a fost comisă şi după e raportul
juridic penal s-a stins prin condamnarea definitivă ste un si -
~ mix\ alternaitiv : ;@ai,aJ şi ob§d;:f§lc Măsliir.a etf~1oaaităţji
siau eşeculm prevenirii postdeliduale este oferr';iită de
ritmul şi tendinţele recidivei. Prevenirea postdelictuală - în
fond o variantă de specie, o modalitate subjacentă a preveni-
334
rii - se îmbină, pe de o parte. cu IJlă,şvri]e de a.)~t,epţă pgşt-
- în es - încadrare în muncă i de asigurare a unui
c 1mat psiho-material ,care să evite sti · si să formeze
deprinderi de res,pectare a exigenţelor legii penale, etc., ua e
de--organei m1:nîsteffi1ui nîunci1, cu sprijinul colectivelor oame-
nilor muncii, iar pe de altă parte, cu măsurile de prevenire
pred~uale.
l{J!ii Prevenirea!~edeJictuaziitesemnează un pro<:€s social
neîntir,e rupt care
s; • con ucerea
;ă
un ansamblJU de masun soco.âte Luate,
rti l:ui 1
stat ·- în pritma linie, de organele Miil.1.isteruJJui de Inteime,
procuria,turii şi justiţiei., în strînsă oonlu1crare cu masele -
de r aniz,aţiile ob 1 ti i de
i,
-
. \.
, n'tl-
sociale, măsuri destinate sa COili la
educarea permiainientă a tutruro.r membrilor societăţii în spiritul
reS!pectării nea1bă<tuie a exi,genţ,elor legii penale, a ordi[lei de
drept socialiste 2.
© Prin activitatea d"'f:comhâiiăq a criminalităţii
latură compleirnrentară celei de prevenire 3 - se înţelege : an-
samblul de mă uri juridico-penale luate, sub conducerea par-
~ i , de organele de stat 51Pecializate 1 în S'trînşă conlu-
crare cu masele, în temeiul legii, pentru realiza1rea SCOIPU-
2 In acest sens, GEORGE ANTONIU Conceptul de prevenire a in-
fracţiunilor, în „Studii şi cercetări juridice" nr. 1/1981, p . 67 ; a se vedea
si ION PUHONTU NICOLAE CRISTOCEA, GEORGE LA VROV, PE-
TRE SlRBULEScu: Forme şi metode de pre1:enire a infra,cţi.unilor îm-
potriva avutului obştesc, în „Justiţia nouă" nir. 5/1963, p. 43-54 ; în ace-
lasi sens NICOLAE POPOVICI Politica P.C.R. cu privire la prevenirea
şi ·combdter-ea faptelor prin car~ se încalcă legalitatea socialistă în „Re-
vista română de dr~t" nr. 1/1982, p. 11.; a se vedea, ION GORG_~AN1!,
ION GHElORGHiIU, Conceptul de prevenire a faptelor antisociale _in
·politica penală a Republicii Socialiste Ramânia, în ,.Concepţia ... " op . cit.,
p. 223-232.
:i în acest sens VASILE PATULEA, ŞERBAN STELU, Perfecţio
narea activităţii de 'prevenire a faptelor antisociale în lumina lucrărilor
Conferinţei naţionale a P.C.R. din 7-9 dec. 1977, în .,Revista română de
nr. 1/1978, p . 23.
335
nume constatarea a tim
constituie in.f-r;.a.G.ţi.m:tiy.. as e ca orice
infracţiune să fie sancţionată penal ·
potrivit vinovăţiei sale ~i nici o persoană nevinovată să nu fie
trasă la răs• undere enală.
I
extr"'~_.,~iillil,_~~;i-.:~ ~ ~~ l)!l:ll~c ~ a;;1;:.1~es~e~,:tp~r~iI_l na-
~r~1~m~1~nlill!aij1
tura ei, o ac 1v1 a ne u iciara m sens arg ; prin
modul în care se înfăptuieşte , pnn compunerea organelor judi-
ciare, prin finalitate·a ultimă a sa, întreaga activitate desfăşu
rată de or:ganele de urmărire penal ă, ca şi de instanţele de
judecată p entru tragerea la răspundere şi s ancţionare penală a
celor vinovaţi de săvîrşirea de infracţiuni - întreaga a ctivitate
desfă urată de aceste or ane în cadrul procesului enal este,
deci, esen.ia mente nu numai ,şi nu m pnm rînd represivă
ci :e,reventivă, de sp e cialitate. De altfel, legea î ~ i (art. 4, art.
202 şi art. 287 C. pr. pen.) insti-tu:ind oblilgaţia exercitării în mod
activ a atribuţiHor ,caire revin organelor de Uil1ffiărie penailă şi in-
stanţelor de jru.decată, institmte, în acel!aşi timp, credem, obli~a-
ţia acestor or,gane ca, în limi.tele competenţei lor, să acţioneze
as1lfel încît actele, aioti,V'ităţi'le, măS1Urile pe oare le iau saiu le
desifăJşoară să fi e omnipre~ ive.
Cu acest înţeles, combatarea~ criminalităţii se relevă a fi
doar o dimensiune, o moctalitat e specifică, o forţă într-un poli-
gon de furţe, oare înmănunchiiază măooiri s,pecia.Uza-te, puse în
slujba activităţii de pr,e venire „pe termen lung" a criminalită-
ţii. De altfel, desfăşurarea activităţii de urmărire penală şi de
judecată în diverse cauze penale, obligă ea însăşi, în circum-
s tanţe determinate, ca or:ganele de urmărire penală cu deosebire
şi instanţele de jude cată să ia sau să propună , după caz, mă
suri de prevenire ext•r ajudiciare neîntirziate ... · Este problema
,,prevenirii în reacţie " pe care o vom mai întîlni, de îndată,
într-un alt context. Deocamdată să reţinem că uwtatea de scop
, a<activităţii de prevenire cu cea a activităţii de combate~-
ter.ooţiunea acestor acti'Vii!ăti. obligă a le considera laturi ale
un'ui proces unitar - procesul lu tei cont crim· · ăţii;
uarea 1ecăreia din aceste activităţi şi stabilirea priorităţi
lor, conţinutului şi modalităţilor generale şi speciale în înfăp-
336
tuire a lor este o problemă de politică penală, parte integrantă
a politicii generale şi unitare a statului socialist 4 .
-~ ~ - Funcţiile luptei ,contra criminalităţii
~ Organizarea şi desfăşurarea luptei contra criminalităţii răs-
und~_, în societatea socialistă românească, unor multiple
un$- .
~ politico-socială de i,stopare" a manifestărilor
1.{D F'!;!,nctia
infracţionale şi preinfractionale .
. În realitatea socialistă a ţării noastre, mµnca de Prevenire
Şi combatere a criminalităţii, în întreaga sa amploare, g_rew-
:ewie prin definiţie, ţ:;ceptivitate, sensibilitate şif flexibili ta e
m raport cu dinamica şi complexi ea vieţii sociâT-economice
şi, prin caracterul ei, vizează : pe de o parte 14constatarea la
timp i în toate ramifica iile lor a fa telor enale săvîr 'te,
precum şi 1 enti 1care.a f
tragerea a raspundere prin aplicarea
de san'cţ1unf penale auturor -partîc1panţ1lor, tăinuitorilor şi
favorizatorilor vinovaţi în săvîrşirea de infracţiuni, iar pe de
altă parte i~nti:ijoarea. exam;itn,area ateo1iă şj ejimi,n,area
- prin măsuri adeicvate, luate în baza le-gii, a ..acelor situiatii.
stări ~au ci~mstanţe Qtreinfractionale'' zămislite fie de com-
portamente neoorespunzatoare Slllb r rt moral sa sub ra-
portul exi.genţe or normelor extrapenale (de disciplină şi pro-
tecţie a muncii, de familie, administraţie etc.), a unor indivizi
izolaţi, în muncă, în familie sau în alte împrejurări sociale,~
tg.e ~ele neaijuns,uri, imiperifecţi1Uni sau disfuncţii vrnroe]pjce ale
unor verigi din activitatea unor unităţi economico-socia·le pe
care prej,udecăiţile~entalii.,tărtile îp,apgia,te sau obi,ş111llinţele retro-
grade ale unor indivizi descompuşi san debusolaţi pot sau ame-
ninJă să le transforme în oomporţamente jn.fractjonale ...
Pentru a spune totul în puţine cuvinte, prevenirea, conce-
pută ca o funcţie socială activă, desemnează un ansamblu de
măsuri îndreptate asupra factorilor care determină sau favori-
~ A. se vedea, în acest sens, GEORGE ANTONIU, Conceptui de pre-

venire a infracţiu.nitor, op. cit., p. 66 ; a se vedea şi ION GORGAtNElA>-
NU, ION GHEORGHIU, Conceptul de prevenire ... , op, cit., p. 2r.!3 şi urm.
337
22 - Criminologie
zează apariţia faptelo-r care prezintă pericol social, cu scopu]
de a restrînge şi a anihila efectele lor nocive 5 •
Să adăugăm că întrea a operă de prevenire şi combatere a
criminalitătii dă continut uneia m a un e unc 11e1 m erne ale
s'fatulm socialist - ·1y,µ ţ de aparare a cucen nÎOr soc1~Hste
ale poporului 6 . in acelaşi bmp prevemreă Şl combaterea trimi-
nalităţii în ţara noastră realizînldu-se şi prin educaţie pentru
dezarmare 7, în spiritul prevenirii celei mai monstruoase crime
din cîite a cunos:out omenirea - răZJboilUl nuclear, dă conţinut şi
funcţii externe a sitlatului socialist, de luptă pentru paice şi secu-
ritate internaţională. Dar problematica educaţiei pentru dez.ar-
mar•e o vom regăsi, în contextul problematicii altei funcţii a
muncii de prevenire şi combatere a . criminalităţii .. .
Deocamdată, aici, trebuie să notăm că Ill.Unca practică de
prevenire şi combaterea crirninalitătii în societatea socialistă
multilateral dezvoltată, fie că se realizează în sistemul organe-
lor sta·tuliui (în oriroare din S1UJbsistemele sa1e, oum ar fi, sipre
exem'.Plu, sub sistemul educaţional, adică în reţeaua de institu-
ţii de invăţămîn t prin care trece fluxul populaţiei supusă pro-.
cesului calificării, subsistemul de sănătate etc.) fie că se înfăp
tui st ·n sistemul organizaţiilor obşteşti s-au de masă etc.,
c cunoaşterea veridică a modului în car:e se înfăp
tuiesc hotărîr" 1 e ţării în -toate domeniile acti-
vităţii economico-sociale, la detectarea şi semnalarea unor con-
tradiic,ţii ce aipar vremelnic pe cli,versele paliere şi eşa:loooe ale
vieiţdi sociale cu osebire îin domenilUl educaţi,ei cu1turii diar şi
5
NICOLAE POP0VIOI, Politica Partidului Comunist Român cu
privire la preveni,rea şi combaterea faptelor prin care se încalcă lega-
Utatea socailistă, in „Revista română de drept" m. 1/11981, p. 11.
0 A se vedea - pentru o sintetkă caracterizare a acestei func\ii a
statului socialist - IOAN CETEROHI, MONICILO LUBRRICI, Teoria
generală a statului şi dreptului, vol. II, T1pog,r afia Uni,versităţii din Bucu-
reşti, 1977, p. 35-39; a se vedea, de asemenea şi IOAN CERERCHI,
Rolul statului în societatea socialistă, Ed. politică, Bucureşti, 1979, p. 36;
în acelaşi sens, GEORGE ANT0NIU, Conceptul de preven'ire a infrac-
ţiunilor, op. cit., p. 66.
; ADRIAN NĂSTASE Educaţia pentru de~armare, necesitate şi cc-
tualitate, în „Revista română de drept", nr. 12/1981, p. 3-7.
338
sociial-eioonomioe oa şi a unior fenomene specifice şi efemere de
alieniaire socială 8 a căror purtători sint oamenii etc., şi, astfel,
oferă :flaicto.rilor de decizie postbilitatea de a „stopa" efectele
neg;a-tive ale unor oonitradkţii, de a lu.a măslllrile pe oare le
irrn!Pun nevoHe progreSWJU,i neîntrerilllpt al societă,ţii socialiste.
O atare contribuţie g actiyjţă_ţil practice_c:le revenire şi
combatere a criminalităţii - deşi mediată - se integreazăîn
efoi.-turTie depuse m toate domeniile pentru perfecţionarea ac-
tivităţilor economico-sociale, sporirea eficienţei acestora în sco-
pul înfăptuirii neabătute a politicii partidului nostru, a Pro-
gramului partidului de făurire a societăţii socialiste multilate-
ral dezvoltate şi înaintare .a R•o mâniei spre comunism.
PartiduiJ. -nostru consideră că „dezvăluirea nealjunsuriror şi
lipsuriloir esite o oo.nrliţie a îns-ăşi înlăturării lor, a mobiliză,rii
celor ,ce mrt.m.,cesc în d'N'ecţiia îmbooăităţirii oontinue a muncii" 9.
Intregul proces de prevenire şi combatere a criminalităţii,
de la dialogul organelor de partid .şi de stat cu oamenii muncii
prm. scrisori, la activităţile de anverg.ull'ă de contrnl - politic,
economic, fililaniciar, IDUillciioresc, al oamenilo-r muncii, pe
orizontală şi veritkală, la or,gianizairea cunoaşterii şi popu1ari-
za:rea legislaţiei şi pitnă 1a activiităţie spe.cifice ale organelor de
8 In acest sens,, a se vedea - pentru problemele contradicţiilor so-
cietăţii socialiste - RADU FLORIAN, Procese sociale contemporane,
Editura politică, Bucureşti, 1980, p. 196-213, autorul scrie : ,,Contradic-
ţiile în domeniul culiturii se reflectă în cele din cadrul conştiinţei, i1
ar
acestJea, deşi subiective, se fac simţite în sfera diferitelor forme de re-
laţ. ii sociale prin comporta.mente inadecvate ale unor grupuri şi mem-
brii ai societăţii. .. " p. 210 ; a se vedea, de asemenea, ALEXANDRU
VALENTIN, Dialectica contradicţiilor în natură şi societate, în „Era so-
ci, alistă" nr. 22/1981, p. 27 ; în acelaşi sens, ION IUGA, ION HUMA,
Concepţia P.C.R. cu privire la natura şi speciJicul contradi,cţiilor în so-
cialism. Rolul P.C.R. în •rezolvarea contradi,cţiUor societăţii noastre, în
,,Probleme ale ma-terialismu1ui dialectice şi istori1c", Ed. politică, Bucu-
reşti, 197'8, p. 27; N. N. CONST.ANT1LNESCU, ProbLema contradicţiei în
economia socialistă, Editura poJitică, Bucureşti, 1973, p. 107-227 ; RADU
FLORIAN, Procese sociale ... , op. cit., p. 203; GHEORGHE AŞTEFANEI,
ProbLematica alienă,rii şi dezalienării, Editura politică, Bucureşti. 1980,
p. '143.
9 NICOLAE CEAUŞESCU, România pe drumul construirii societă.
ţii socialiste multilateral dezvoltate, , ,01. 5, Editura politică, Bucureşti,
197J p. 905.
339
urmărire penală şi ale insrtlan,ţelor judecăitoreşti etc., ~
zintă, doci, o remisă esenţială, sine ua non a pmce511.1'1ui de
reg are a a :iv1 , 1 or eoonom1100-oocila e, pentru a ne expnma
1n termenii c1,bernetiic1i şi totodată, o premi~, ene:ngetici de
reglare a conduitei umane, un proces ce stimulează şi direcţio
nează autoperfecţionarea fiecăruia şi a tuturor membrilor so-
cietăţii. Este, cu alte cuvinte, un proces educativ ...
1.<,)Functia de educaţie .
~ În societatea socialistă întreaga activitate de prevenire şi
combatere a criminalităţii şi, a altor manifestări de încălcare
a legalităţii stă sub semnul principiului wucaţiei perman,gete.
In adevăr, sistemul activităţilor de prevenire şi combatere a
criminalităţiffn. societatea socialistă se interferează şi interac-
ţionează cu sistemul eduoaţiei perm;;:nte 10 deoarece slu~c
ITnpreună acelaşi scop, şi anume formarea personalităţii multi-
lateral dezvoltate, a omului total, cum îl numea Marx. Reali-
zarea dimensiunilor (calităţilor) omului de tip nou, prefigurate
în Programul P.C.R., se înfăptuieşte în primul rînd, prin ÎyW-
~nt - ,,factorul principal de educare şi formare a tinerei
generaţii, a omu1ui în general" 11 , în akătui.trea stabiliită: prin
Legea educaţiei şi învăţămîntului din decembrie 1978. Sistemul
de învăţămînt românesc răspunde misiunii de a asigura însu-
şirea de către tinerele generaţii a cunoştinţelor ştiinţifice, teh-
nice şi a deprinderilor necesare exercită.rii unor profesii utile
~ocietăţii, formarea lor în spiritul concepţiei materialist dialec-
tice şi istorice despre natură şi societate, al umanismului socia-
\
w A se vedea, IOAN JINGA, Educaţia permanentă, Editura ştiinţi
fică şi enciclopedică, Buoureşti, 1979, p, 25 şi urm. ; a se vedea de ase-
menea R. H. DAVE Educaţia permanento. a tineretului şcolar, Institutul
UNESCO pentru educaţie, Hamburg, 1973, p. 80 ; JEAN THOMAS, Ma-
rrile probleme ale educaţiei în lume, Editura didiactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1977, p. 79-80 ; MARIN CALIN, Atribute ale educaţiei in
societatea socialistă, în „Revi-slla de pedagogie' nr. 1/1975, p. 18, MARIA
CALIN, Pedagogie. Prooleme generale; Tipografia Universităţii din
BUC'Ur~ti, 1978, p . 46-60.
11 Programul Partidului Coonunist Român de făurire a societăţii so-
cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism
Editura politi'că, Bucureşti, 1975, p. 93.
list, al ideologiei şi politicii Partidului Comunist Român, al
principiilor etici şi echităţii socialiste, cultivarea în rîndul aces~
tora a dragostei faţă de patrie, partid şi popor, faţă de idealu-
rile de pace, de dezarmare, de progres social.
Nu ne putem aştepta şi nu putem pretinde ca şcoala să facă
totul în materie de educaţie : educatia socialistă, permanentă ,
indusiv OOJDIPOnenta sa fundiamenita!lă, edUJOaţia pertm'aneniă
pentru rev emrea crimei i crimmaHfa 1i si mai afes educaţia
pentru ·ezarmare, m on o dimensiune ca ma a a e uca iei
pentru prevenire este deo tnvă olara şz non-şcolara, trece
prin te adele de învă "mînt e
educaţie pentru tine.ri şi pentru a ulţi, mobilizează toate ener-
giile s ociale şi întrebuinţează toate mijloacele - deopotrivă şi
preclllm(păni,tor instituţionaJ.izat.e şi nemstituţion~zart:e 12 pen-
tru a forma, în spiritul umanismului socialist, constructori con-
ştienţi ai socialismului şi comunismului, militanţi pentru tra-
ducerea în viaţă a Programului partidului de făurire a noii
s ocietă ţi.
fild'lllc · i i combatere a cri.minialităţii şi a
orilCăror manifestări de Î[lieă1rare a ordinei de dreip , mc iv
educaţia pentru dezarmare 13 este un nroces permanent ~
care-l regăsim în aval i în amOnte coală la toate vîrstele
ş1 a oa e genera ,11 e, mso "nd întreaga viaţă şi fiind prezent
pe toate palierele sistemului social global al societăţii socialiste.
Incă odată, este un proces complex. Care este conţinutul noţiu
nii de „educaţie pentru prevenirea şi combaterea criminalită
ţii" şi a ~ r ~nif.esrtări de înicăil.care a ordinei de drept ?
E?ucaţia pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii,
'.PBlică esenţialmente :ts,onstientizarea de către toate genera-
ţiile, îndeosebi de cele tinere, a necesităţii luptei pe care sta-
tul nostru o desfăşoară pentru apărarea socială împotriva cri-
minalităţii formarea i modelare la toate vîrstele vie ii a s i-
ritului de dreptate - virtute perenă, tradiţională, a poporului
nos, ru - înţelegerea obiectivelor, conţinutului şi finalităţii
12 !n a~t sens., VASILE PĂTULEA, ŞERBAN STELU, Perfecţiona

r ea activităţii de preveni.re ... op. cit., p. 25.
13 A se vedea, ADRIAN NĂSTASE, Educaţia pentru dezarmare, în
op. cit., p. 3 şi urm.
- ~it4~ ~
-~'r4uL tl
-kl. J 1
•••••
'\M..UM~~,
:1:L.fci
r
,.,....,'""
341
luptei pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii,cformarea
unui spirit art" · · ·utant de ata ament real i a ·v
fată de va onle şi re atiile sociale socialiste apărate e legea
pe~ală, de legislaţia socialistă în ansamblu, în sfîrşit, conştien
tizarea deosebită a dreptului P. care fiecare individ îl are la
pace, la viaţă şi la dezvoltare, rea s ecială a unei atitu-
. i militan rivind necesitatea unei coo erări -cît mai strînse
a orţelor politice e pretutindeni interesate în ezarmare 14,
conştienhza.rea 1mperahvelor ed1bcarl'l unui sist€!IIl irnterna-
tiorual paşniic în spiritul .Apelluln.ti. pentru de2:1a.rmaire şi paice
~doptat la 30 'decembrie. 1981 de Frontul Democraţiei şi Unităţii
Socialiste din România, pe baza orientărilor stabilite de pre-
şedintele Nicolae Ceauşescu.
Să adăugăm că educaţia pentru prevenirea şi combaterea
criminalităţii implică şi educaţia educatorilor ...
1.~.Eun.cţia ele apărare a valorilor sociale fnndame!]Jale

a~e orînâuirii socialiste.
~tivitatea de prevenire i batere a criminalitătii, fie
că se e . ra e organele de stat de specialitate (în cadrul
procesului penal sau în afara lui, dar în realizarea scop ui pro-
cesului penal prevăzut în art. 1 C. p. pen.), fie -că se r alizează '
de celelalte organe de stat nespecializate, de org nizaţiile
obşteşti şi de masă ; cu sprijinul oamenilor muncii, - ste -
nită să oorutribuie la arpărarea îm otriV1a infr:a:ctil][li'l.lOr, a sta-
s u m ra 1s a ro . c e socia iste a ·
şi drepturilor acesteia precum ş1 a m regii ordine e rep . şa
fiind, fie că ne referim la prevenirea şi -combaterea criminali-
tăţii prin înfăptuirea justiţiei penale, fie că ne referim la pre-
ve~rea şi combaterea criminalităţi prin realizarea ·educaţiei
pentru prevenire si combatere a criminalităţi desfăşurată ca o
activitate socială de celelalte organe de stat (altele decît cele
calI'e înfăptuiesc justiţia penală), (ie oma.ni2:1aiţii,le olb.şteşti, de
masele populare, întotdeauna activitatea de prevenire şi com-
J/o A se vedea, pe larg ; D. CHIŢORAN, A. NASTASE, Educaţia

pentru dezarma,r•e conţinut şi forme, în „Revista Comisiei naţionale
române pentru UNESCO", nr. 4/1980, p. 323-328 ; a se vedea, de ase-
menea, ADRIAN NASTASE, Educaţia pentru dezarmare - necesitate
şi actualitate, op. cit., p. 6-7.
342
] ealizează e tenieiul ,_
-~JF{ă\f, şgqiqli~te, _Prin~lJ)lll. un amen "al întregii activităţi
e s a , economice ş1 sociale dm ţara noastra.
nfăptuirea legalităţii în opera de prevenire şi combatere a
criminalităţii presupune, între altele, o atenţie deosebită pen-
tru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanei. De altfel, le-
gea penală garantează exerdţiul activităţii ce se înscrie în
sfera conceptului de ,;prevenire şi combatere a criminalităţii"
numai în măsura în care atare activităţi servesc scopului pro-
cesului penal, asigură înfăptuirea legalităţii şi ordinei de drept,
pbtrivit cu sensul evoluţiei generale a societăţii noastre. Astfel,
spre pi]dă , pe linia activităţilor de prevenire postdelictuală prin
măsuri de resoci'alizare luate în cadrul executării pedepsei, le-
gea penală statorniceşte că prin executarea pedepsei se urmă
,eşte formarea unei a · · · " de uncă f " e
o dinea de drept si de re u ile de convietuire socială si dis une
e e se· nu trebuie_să. cauzeze. s enn e ice
şi nici sa m n ului". (art. 52 alin. 2
C. pen.). în acelaşi timp, prin încriminările şi sancţiunile cu-
prinse în cazul infracţiunilor care ,aduc atingere activităţii or,g a-
nizaţiilor de stat, organizaţiilor obşteşti şi altor activităţi regle-
mentate de lege, îndeosebi prin art. 259-272 inclusiv C. pen.
(,,infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei) se asigură
!e:pres înfă tuire:a neabătut~ a justiţiei socialiste, corespunză
tor ou nevoile aipă.rării orirudui.rii sociiale şi de stat, pro1Prietă
ţii soci,a le sioci,â liste, întăririi legali.ttăţti, eduoării pentr:u
previ:mire şi combatere a crimei şi criminalităţii, în spi~·itul
respectării legalităţii şi ordinei de drept socialiste.
Sistem revenire i combatere a criminalită-
ţii - de la măsurile de elaborare a legii pena e a ce e de apli-
care şi supraveghere a executării sancţiunilor de drept penal,
la cele de control social, muncitoresc, al oamenilor muncii etc.
- angajează într-o formă sau alta într-o măsură sau alta, toţi
oamenii muncii, vital interesaţi într-un climat de lini te
s1gi1.wanţă, de legalitate, necesar edif.ică~ii societăţii sociiailiste
mfilblateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism ;
implicarea directă a maselor în opera de înfăptuire a preveni-
rii şi combaterii criminalităţi şi a altor manifes·tări de încălcare
a legalităţii constituie garanţia sporirii eficienţei acestei activi-
343
tăţi, nu numai pentru o rigostă fermă contra manifestărilor
infraction · · • · r mentalitătilor viculor, con-
cepţiilor retrograde care le întreţin din interior, , m partea
unor elemente izolate înapoiate, descompuse ci şi a influenţe
lor din afară de oluare morală i intelectuală, din partea
cercuri or reactionare, imperra lS . ,, U tre Uie sa Ul am că,
a1it timp cit există imperialismul şi reacţiunea mondială, se
menţine şi pericolul unor acţiuni îndreptate împotriva ţărilor
socialiste, deci şi a ţării noastre. Experienţa · arată că servicille
străine încearcă să recruteze din rîndul elementelor înapoiate,
descompuse, tot felul de a,genţi pentru a-i folosi în domeniul
spionajului economic şi militar, pentru acţiuni dăunătoare con-
strucţiei socialiste şi intereselor ,generale ale poporului" t;;_
într-adevăr, persiste a încă · e ale cercurilor
reacţionare din afară, din partea imperialismului face u12ta
pentru • rea securităţii statului, lupta îm otriv ·1or
u mănoa1Se • constitme o 1mensmne esen ială u anti-
in ractioniste. Nev01 e apararu securităţii sta·t ului au caracter
primordial între obiectivele luptei contra criminalităţii. în ca-
drul muncii de prevenire şi combatere a criminalităţii în ansam-
blu ca_Eătă priorf;tate măsurile de prevenire şi combatere a ori-
căror manifestări de natură să aducă atingerea securităţii -
prin efonturile_co:n.j:ugate ale o.r~oo.elor securiităţii statuliui, ale
celorlalte organe de stat şi ale organizaţiilor obşteşti, ale colec-
tivelor de oameni ai muncii - a spiritului de vigilenţă; în vede-
rea conştientizării răspunderii cetăţeneşti a fiecăruia pentru
păstrarea secretului de stat, . pentru apărarea intereselor statu-• l
lui nostru socialist, pentru asigurarea muncii paşnice a naţiunii:;,~
în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în
România.
În concepţila par,tidluJn..ri şi stlartwui nO!Stru - aşa cum rer.luQltă
din Opera secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu - a:Rfu;are9 şecprităţii,,statnlui, lupta îrnpotriva_acţi
unilor duşmănoase, contra celor care atentează la cuceririle
revo~are ale poporuluL...constituie o problemă a întregului
15 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare lil consfătuirea cu activul de
bază al Ministerului de Interne, 18 iulie, 1967, Editura politicii, Bucu-
reşti, 1967, p. 17.
344
partid, a întregului nostru popor. De aceea „îmbinarea luptei
or,ganelor de securitate cu participarea şi aportul maselor largi
populare oferă garanţia zădărnicirii oricăror activităţi îndrep-
tate împotrirva patriei noastr,e " JG_
SECŢIUNEA A II-A
~})Strategia luptei contra criminalităţii

2.1. Concept.
Strate ia luptei contra criminalită ii este determi
politica pena a a _par l! u m nos ru, parte integrantă a politicu
generale - ştiinţifice şi rea,liste - de edificare a societăţii
socialiste multilateral dezvoltate ; între politica penală şi stra-
tegia luptei contra crimirualităţii sîn,t raiporturi de la cauză la
efect : olitica enală fixează strategiei luptei antiinfrac ioni te
sco urile sau o ium e un amen e genera e ş1 speciale,) îi
etermină 1 urile r1nc1 a e e ac mne cai e, roce ee e ş1
mîjtoacete esenµale de rea 'zare a finalităţii po 1 1ce a uptei
penit::nu prevenirea şi rombaiterea criminalităţii.. S14)a:ţegi!a luptei
contra criminalităţii desemnează, rin urmare un ansamblu l
g.i_ decizii care traduc opţiuni e un menta .e in ac iuni sau
"»WTi, ce şe înJăptuiesc prin mijloace leqale de prevenire J
şi combatere a crîminalităţii . ---
.1Gb '#> Relaţia strategiei cu politica pencilă.
?o Strategia prevenirii şi combaterii criminalităţii constituie
emanaţie a 2olitidi penale ; aVlnd o esenţă politică , strategia
luptei contra criminalităţii împrumută politicii penale trăsătu
rile definitorii ale acgsteia -tlegalitaţea,ia.umanismului socia-
list şi e1raracterul democrati-c-muncitoresc, revoluţionar - tră
sături care se regăsesc în mod ştiinţific, programat deopotrivă
în elaborarea ,şi în înfăptuirea practică a strategiei luptei contra
crimi.nalităţii.
16 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la consfătuirea ci: activul de

bază al Ministe;rului de Interne", 18 iulie 1967, Editura pollt1că, Bucu-
reşti , 1967, p. 20.
345
SLstemul unitar al strategiei româneş ti a luptei contra
minaliiăţi are credem atît aracter ns· de V
val orilor şi relaţii or socia le fundamentale ale orîn1duirii so-

cialiste, a c:uceriTilor revolruţiona:re: ale poporului prin mijloace
legale precumpănitoare de eiducaţie în spiritul legalităţii so-
cialiste, de asigurare a afirmării plenare a personalităţii umane
în concordanţă cu calităţile fiecăruia şi cu cerinţele generale
ale societăţii socialis te, dt şi un caracter qfensiv. fde ripostă_
fermă contr celor · af- ·rea de infracţiuni , ca i
V •
contra situatiilor, s tărilor i circumstantelor ·

ta e menta 1 atii ma, oiate, de prejudecăţi etc., care au determi-
nat, înlesnit sau favorizat odinioară comiterea de infracţiuni
ş i sînt suscepbbile să se transforme eventual în săvîr 9 irea altor
infracţiuni , în scopul limitării efectelor lor şi a eradicării aces-
tora din viaţa societăţii , a înfăptuirii stricte a climatului de
legalitate sociaJirstă în toate domeniile activităţilor economico-
socicl.e. In di:niami,qa activită,ţii de prevenire şi oomlbatere a crimi-
nalităţii, caracterele strategiei româneşti a luptei contra crimi-
nalităţii se împleteS1c, se: îmbină - formează laituri irnseipa-
r abile ale unui proces unitar, dialectic. in acest sens, la Ple-
nara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist
Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So- 1
ciiale din noiemb rie .19'81, secretlariul general al partidului
arăta : ,,Treibuie acţionat cu fermitate împotriva oricăror în-
că1căiri şi abuZll.lri, veghind ou stri.icteţe la respecita!t'ela legaiităţii
socialiste, încît nimeni să nu fie pedepsit pe nedrept. Dar cu
aceiaşi severitate şi striicteţe trebuie vegheat la pedepsirea celor
vinovaţi de încălcarea legii" 17
2.3. Individualttatea proprie a strategiei româneşti de pre-

ve;iire şi combatere a criminalităţii.
~~ ~ .3.1. ]2,remise. C:~re~~--.i.w1~u~ll;j,,,j'....,1:~~~~,.-il~~~~'

'f//ll(!fffnunist - lege obiectivă a procesului
socaliste multilateral dezvoltate.
Opera teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întemeiată
IJ pe apli!Qarea prindipillor materialismului dialeotic şi istorilc, ale
17 NLCOLAE ~ElfrUŞESCU, Expunere la plenara comună a Comite-
tului Central al. P rtidului Comunist Român şi a Consiliului Suprem al
Dez voltării Ec no ice şi Sociale, Editura politkă, Bucureşti , 1981, p. 44.
346
so:::ialismului ştiinţific, la condţiile şi particularităţile istorice
ale procesului revoluţionar din România constituie o contri-
buţie remarcabitlă la dezvoltarea gîndirii social-politice contem-
porane, la îmbogăţirea patrimoniului universal al doctrinei
clasei muncitoare cu privire la făurirea noii orî!;.~y.ţrt sociale şi
de stat. Un loc primordial în gîndirea secre~general al
partidului îl deţin tezele de excepţională profunzime ştiinţifică
despre misiunea istori10ă a partidul,ui comunist, funcţiiJe şi atri-
buţiile sale sociale, structurile organizaţionale şi metodele de
acţiune ale avangărzii revoluţionare, care trebuie permanent
adloptate la dinamica evoliuţj.•ei istorice a societăţii.
Secretarul . eneral al artidului nostru, tovară ul Nicolae
Ceau<=,e sou a elaborat o con,oe, ie c a azătoare stiin i i ~ şi
· · ~ are trebuie ~ -1 oou, e artidul co-
munist şi rolul pe care trebuie să-l înde lineasca m s1s emul
de conducere, organizare şi unc 10nare a noii societaţ1, m pro-
cesul de edificare a socialismu1ui multilateral dezvoltat şi de
înaintare spre comunism, despre principiile pe care se înteme-
iază, ca şi despre formele şi metodele activităţii sale.
In gîndirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
partidul comunist „reprezintă nucleul în jurul căruia ,gravitează
întreaga societate şi de la care ra:diază energia şi lumina ce pun
în mişcare şi asigură fiurucţio.na-rea întregukti angrenaj al orîn-
duirii socialiste" 18 . Partidul „se afirmă tot mai puternic ca
centru vital al întregii naţiuni. de la care emană gîndirea cu-
tezătoare menită să asigure transformarea revoluţionară a so-
cietăţii, forţa ce influenţează toate energiile creatoare şi pune
în valo·a re geniul întregului popor român, deschizînd patriei
minunate perspective de progres şi civilizaţie" 19 .
Mjsiwea- P@Tltidiul.ui Cgrrnmist Român, care îi conferă atri-
butul de nucleu,,în,.,iur.ul.. căruia gravitează întreaga societate ş1
de centru vital al naţiunii c_onstă, înainte de toate, în sgnduce-
re~ştiinţifică a întregii de edificare saci:.Ji:.tă,, pe baza
ar%ce
ouno.a,şterii şi fo1osirii legilor obiective care cî.rmuiesc înain-
18 NICOLAE CEAUŞESCU, România pe drumul construirii societă

ţii socialiste mumiateral dezvoltate, vol. -1, Editura politică, Bucureşti,
1970, p. 314.
19 NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la cel de al XII-Zea Congres al
P.C.R., Editura politi<că, Bucureşti, 1979, p. 68.
347
tarea societă,ţii pe cale'a progresului, a identificării lui depline
cu interesele vitafu are maselor ,popu1are 20, în el:aibora!l'ea şi dez-
vo1tiairea ideologiei comuniste, călăuză - vie - a maseilor m '
acţiune, în lupta pentru transformarea revoluţionară a societă
ţii, în unirea energiei, forţei şi priceperii popol1l:llui într-un sin-
gur şuvoi şi în îndreptarea lor într-o direcţie umcă.
în calitatea sa de conducător suprem al societăţii, Partidul
Comunist Român ~abor;ează, în concordanţă cu mersul obiee:-
tiv al istoriei s· ~teresele vitale ale oamenilor muncn, llii1a
o1itkă generală strate ia i tactica edificării noi· dum so-
da e; uneşte eforturile . comuniştilor, a'l e înitr~ii n:aţiJUni şi le
orientează potrivit ţelului fundamental al clasei muncitoare;
concepe şi înfăptuieşte politica ştiinţifică de selecţionare, creş
tere şi promovare a cadrelor ; trasează căile de formare .şi dez-
voltare a conştiinţei socialiste a maselor şi dirijează procesul
modelării trăsăturilor spirituale ale omului nou ; susţine şi am-
plifică legăturile de prietenie şi suveranitate cu partidele co-
muniste şi muncitoreşti, dintre popoare, naţiuni .şi state ; exer-
cită controlul asupra modului în care se înfăptuieşte linia po-
ldtică generală '21 .Analizînd profund, pe baza reali<tăţii nemij-
locite evoluţia _stilului şi atribuţiilor Partidului comunist în per-
spectiva înaintării societăţii spre comunism, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu sublinia că : ,,Practica de pînă acum a dezvoltării
sociale demonstrează că sporirea rolului partidului în procesul
făuririi noii orînduiri este o cerinţă obligatorie, o lege obiec-
tivă" 22
.
In adevăr,
afirmarea partidului ca centru vital al naţiunii,
creşterea şi evoluţia rolului său ca un proces de integrare în
societ•atte, de împletire tot mai org,ani,că a activirtăţii sale ou
interesele vitale ale poporiutlui, cu activitaitea statu1ui şi a oe~or-
lale organisme sociale. şi economice, constituie un fenomen obi-
20 DIONISIE CSIKI, MARIN NEDELEA, Partidul Comunist Român
- naţiwni, în „Era socialistă", nr. 2/1980, p. 28.
centrul vit>al al întregii
21 ŞTEF AN MOCUT A, Cancepţia originală a tovarăşului Nicolae
Ceauşescu cu privire la creşterea rolului condu,cător a:l partidului,
.,Munca de partid", nr. 1 iI980, p. 3-8.
22 NICOLAE CEAUŞESCU, România pe drumul desăvîrşirii con-
strncţiei socialiste, vol. II, Eqitura politică, Bucureşti, 1968, p. 29Q.
348
ectiv, legic 23 al dezvoltării socialiste şi comuniste a societătii
româneşti. · ·
Creşterea rolului conducător al partidului, a autorităţii şi
prestigiului său în rîndul întregului popor român este organic
şi indestructi.lbil legată, în ultimii 18 ani de aictivibatea d€Stfăşu
rată în fruntea sa de tov. Nicolae Ceauşescu. Este un mare
merit al partidului nostru, al conducerii sale, în special al tov.
Nicolae Ceauşescu, de a fi conceput, iniţiat, organizat şi aplicat
în perioada marcată de Congresele al IX-lea, al X-lea, al XI-lea
şi al XII-lea, măsuri hotă1ito•are, în toate sferele de activitate
ecnomko-sociale, care au deschis drum larg de acţiune facto-
rilor obiectivi, determinanţi ai afirmării cu putere crescută a
rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid în
toate domeniile de activitate 2\
~a cum subliniază documentele de partid -- in deosebi
hotărîrile Conferinţei Naţionale . a Partidului din decembrie
1977, în care strategia luptei contra infracţionalităţii şi altor
manifestări anitociale şi-a găsit o expresie analitico-sintetică,
,creatoare şi sistemati,că - transpunerea în viată în practica
socială, în activitatea întregului mecanism al sistemului social,
al societăţii noastre şi în primul rîn:d în activitatea organelor
de stat chemate să înfăptuiască justiţia, ~ măsurilor preconi-
zate de partid rivin rfectionarea le islaţiei penale şi pro-
cesuale, a acti;yitaiţfj de rea11zare a justit1e1 e ap 1care s ra-
tegiei prevenirii i combaterii infrac ionalită ii şi a oricăror
fapte de încălcare a le :alităţii - im une creşterea şi întărirea
rnlului conducă tor al partidului în orientarea conducerea şi
controlul întregii activi a .1 -de înfăptuire a strategiei luptei
;;-ntra criminalităţii, în opeta de înfăptuire a justiţei penale, de
înitări,re a legalităţii şi orrlinei de drept sociailiste. Creş,te:rea ro-
lului conducător al partidului în înfăptuirea strategiei preve-
nirii şi combaterii infracţionalităţii, în procesul luptei pentru
respectarea legii penale şi a exigenţelor ordinei de drept în an-
2:l MIHAI CHIOREANU, Partidul Comunist Român - partid revo-

luţionar al clasei muncitoare, forţa politică conducătoare în ţara noas-
tră, în „Er-a sociialistă', nr. 21 /1980, p. 27. .
24 NICOLAE POPA Partidul Comunist Român, centru vital al in-
tregii noastre societăţi, in „Analele Unlversiltăţii Bucureşti, Seria drept"
amu XXX/1981, p. 4.
349
samblu, se înscrie, prin urmare ca o manifestare a legi_i obiec-
tive a creşterii rolului conducător al partidului în toate sectoa-
re1e vieţii sociad-economiice şi de stat, ca o m;em~ •
hotărîtoare a tradiuicedi î111 viaită a obiectivelor str,a,te-
g1ei 1uptei contra infracţionalităţii," ca cea mai puternică ga-
ranţie :z:, a ridicării calităţi muncii de prevenire şi combatere a
infracţionalităţii, de apărare a ordinei de drept 26 , a cuceririlor
revoluţionare şi a muncii paşnice a poporului. ~ ;f-
2.3.2. Premise obiective (continuare). Conţinutul original al

strategiei româneşti a luptei contra criminalităţii.
înfăptuirea neabătută de către popor a Programului parti-
dului - · carta ideologică, teoretică şi politică, care înarmează
poporul cu perspectJ.i.va clară a devenirii socialiste - a condus
la rezultate remarcabile, la progresul permanent al economiei,
ştiinţei şi culturii, la întărir:i î de endentei economice a ţării
şi la creşterea participării la diviziunea internatională a muncii,
la făurirea unei unităţi organice între socialism şi democraţie.
într-adevăr, aşa ·c um s-a constatat la Plenara comună a Comitetu-
lui Central al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării ,
Economice Socile din noiembrie 1981, ţara noastră a devenit
un stat socialist puternic, cu o industrie modernă şi cu o agri-
cultură înaintată în plină perfecţionare şi dezvoltare.
Corespunzător întregii dezvoltări susţinute economico-soci-
ale, al creşterii şi modernizării continQle a forţelor de ppoduc-
ţie, al perfecţionării relaţiilor de producţie şi sociale în socie-
tatea socialistă românească au avut loc prefaceri funda.men-
tale, revoluţionare , în structu ·a socială a tării în fizionomia
întregii societăţi. --
25 in acest sens, a se vedea; CONSTANTIN MIHAILA, Conduce-
rea de către partid a procesu,lui de perfecţionare a activităţii organie!or
judiciare şi de îmbunătăţir,e a legislaţiei, în „Revista română de
drept" nr. 4/1978, p. 10.
w NICOLAE POPA, Partidul Comunist Român , centru vital..." op.
cit., p. 6.
27 A se vedea,, în acest $ens, NICOLAE POPOVICI, Politica Parti-
dului Comunist Român cu privire la prevenirea şi combaterea faptelor

prin care se încalcă legalitatea socialistă, op. cit., p. 3.
350
Acţionînd permanent pentru asigurarea creşterii şi moder-
nizării bazei tehnico-materiale a societăţi, pentru înfăptuirea
unei economii moderne, pc baza revoluţiei tehnico-ştinţifice,
Parti(ilului Comunist Român a acordat, în ace.laşi timp o deasP.-
~ită'iî.tenţie dezvoltării pe multiple planuri a QfWPff@iei socia-
liste.
Preocuparea constantă a partidului nostru, personal a secre-
tarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru adîncirea
d€1Ill10cratiei socialiste enrtJru ifioarea cadrului democnaitic
de exercitare a âreptun,or cetăţeneş 1, pen ru realizarea e ec-
. tivă a partiicipării maselor la conducere şi - a găsi,t expresia
în crearea unui sistem unitar de conducere a ţării de către
popor, alcătuit din organisme reprezentative de conducere co-
lectivă la nivel naţional, care permit participarea poporului la
elaborarea şi adoptarea deciziilor în toate problemele vieţii
eoonomice şi sociale eîit şi în rmităţile socialiste. Se înfăptuie te
astfel, o democra ie oli · • · · · socia • ·
car esenţă asigură autoconducerea la toate nive un ac 1-
vităţilor econom1co~soc1a e. atura nouă a acestui sistem demo-
cratic poate fi pusă în lumină prin următoarele e ~ t e .
a articiparea directă ermanentă · sistematică a clasei
m c1toare, a u uror oamenilor muncii, fără deosebire de na-
ţionalitate, 1 conducerea unităţilor economice, instituţiilor şti
inţifice , cultural-educative, a um a ,1 or a ministrativ-teritori-
ale, a întregii sqcietăţi ;
elaborarea, erfectionarea i a licarea cu consecvenţă
a principiu ui muncii şi conducerii colective rin înfiinţarea
consi 11 or oamem or munc11, argirea compe en,e or ş1 cre~-
terea ponden1 muncitorilor in componenţa acestor organisme,
instituţionalizarea adunărilor generale ca forilllIIlll.1ri supreme de
conducere colectivă şi promovarea cu hotărîre a principiilor
noului mecanism economic-fin•anciar;
c , ezvoltarea autoconduceri" mun it re ti auto estiunii ··
au . . man ţării în conrdiţîi1e afirmării principiului centralismului
democratic în toate sferele activităţilor economice şi so-
ciale, ceea ce asigură cad1ml orgiani:ziatoric corespunzăto,r
pentru manifestarea plenară a rolu1ui conducăitor aJ par-'
tidulru.i, al clasei muncitoare, în întreaga soci•etate şi, tobol-
dată, afirmarea spiritului de iniţiativă şi responsabilitate demo-
351
eratică în cadrul fiecărei UJI1ităţi economico-sociale. 28 Ca ur-
mare a acestor realităţi s-a îngustat baza socială care generează
fapte oonitrare ordrinei de drept, a scă:zru.t rartla medie antmlă a
infracţiunilor, s-a modificat însăşi nrabura şi oa,r aoteriul lor, s--.a
dimiruuat ponderea unor infuacţilllni oontra pemoonei şi din cele
ce produc pagulbe avutuliui obşttesic; s...ia creat, cu alte cuvinte, un
-caldrul nou de afirmare şi de asigurare a legalităţii a cărui
cheie de boltă constă în faptul că imensa majoritate a cetăţe
nilor respectă din convingere exigenţele legii penale, ale or-
dinei de drept şi ale normelor de convieţuire socială , aducîn-
du-şi un aport sporit la traducerea lor în viaţă, considerîndu-le
a expresie fidelă a propriilor lor convingeri şi interese. 2n
,y,::rrL11u Trăsături dejivitorii ale covtiv11P1lui ozioival al strat&
iei ro-niâneşti a luptei contra criminalităţii.
2.(v Prima trăsătură definitorie. Preeminenţa, măsurilor
preventiv-eq,uc!!_ţjEf:Jată de mă.surile de oo~rre penală, în
cadrul luptei contra criminalităţii.
Pornind de la cunoaşterea legilor obiective care acţionează

în societatea noastră în etapa actuală , de la analiza creatoare
a raportului dialectic dintre convingere şi cons.trîngere, de la
aprecierea liuicidă a raportului dintre e -isten B:_şocia,lă şi con-
tiinţa socială, de la mutaţiile importante intervenite în conşti
intia oamenilor şi în viaiţa Sil)iriitiuală a societăţii, de 1a stiud!iul
aprofundat al stfilii, structurii, dinamicii şi cauzalităţii fenQJlle-
nului infracţional, de la aprecierea raţională a pericolului social
a faptelor penale, de la cerinţele umanismului socialist -...QID:.ti-
dul nos'triu a eliaborat, în ultimii 18 ani o sctrategi.e cu adevă
-
rat ştiintifică şi realistă de luptă contra infracţionalitătii, con-
struită, în esen V, e id e i en ei activită ii de prevenire
.
în raport cu cea de combatere prin aplicarea de măsuri e con-
strîngere penală .
28 IOSIF BANC, Organizarea $i controlul îndepiinirii hotă,rîrilor,
Editura politică, Buoureşti, 1981, p. 13-1,4.
29 In acest sens, a se vedea: CONSTANTIN MIH'AILA, C01~ducerea
de către partid a procesului de perfecţionare a activităţii organelor ju-
diciC111.·e şi de îmbunătăţire a legislaţiei , în „Revista română de drept"
nr. 4/1978, p. 4.
352
Concepţia care a stabilit opţiune~ prioritară a activltăţl.i pre-
ventiv-educative, în cadrul strategiei luptei contra criminali-
tăţii poartă amprenta personalităţii şi forţei gîndirii creatoare
a secretarnlui general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, care arată : · ,,Este necesar să acordăm o mai mare
atenţie măsurilor preveut'.fuie. Principalul este de a împiedica
să se comită abateri, să se încalce legea . Organele de stat să
considere că au acţionat bine numai atunci cînd au reuşit să
prevină infracţiunile şi manifestările antisociale." 30
De asemenea, în Raportul prezentat la Conferinţa Naţio
nală a Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşesc1:1
a precizat : ,,Pe primul plan trebuie să stea acti.Ylţatea politico-
ewcativă,, d.J convmgere a fiecărui cetăţean asupra răspunderii
ce-i revine de a respeca neabătut legile ţăm, normele de con-
vieţuire socială, disciplina şi ordinea societăţii noastre. in acest
scop, trebuie să facem totul pentru ca cetăţenii, tineretul pa-
triei noastre în special, să cunoască legile şi principiile de con-
vieţuire şi să le respecte, să trăiască şi să munceas,că în deplină
concordanţă cu acestea" 31 .
Concepţia strategică a partidului nostru aşază, pentru prima
dată, lupta contra criminia'1ităţii în termeni de eficienţă sociaJă,
instituind, pe linia prevenirii criminalităţi un criteriu ştiintific
df măsură a efioadtăţii muncii organelor de specialita•te: reusita
în activitătile p · e\len.tiv-educative. .._
Strategia luptei contra criminalităţii nu se poate lipsi, de
bună seamă, de o dimensiune majoră. dar comylemen-
tară 32 .r evenirii şi an:ume ~pun.ea orgia.nelor jrudilcila:1'€,
prin mijloace de constrîngere G\1 aplicarea unor sancţiuni pe-
nale împotriva cejqr care săvîrsesc infracţiuni. Dar şi în atare
situaţii, aplicarea şi executarea sancţiunilor penale realizează o
:JD NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntarea la Consfătuirea cadrelor de

bază din securitate, miliţie, procuratură şi justiţie. 9 aprilie 1970, în
,,România pe drumul construkii societăţii socialiste multilateral dez-
voltate, vol. 4, Editura politică, BucureştL, 1970, p. 745.
31 NICOLAE CEAUŞESCU, Raport prezentat la Conferinţa Naţ-tonală
a Partidulu'i Comunist Român, 7-9 dec. 1977, în „România pe drumul con-
struirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate", vol. 15, Editura poli-
tică . Bucureşti, 1978, p. 290.
'12 In acest sens, a se vedea GEORGE ANTONIU, San c ţiunea penaUi
- concept şi orientări" în „Revista româo.ă de drept", nr. 10/ 1981, p. 10.
23 - Criminologie
353
funcţie edw:iatiY=!Pfe'lentiv" re.c.umpănitoar B3 celei de con-
strîngere penală.
tn: ,adevăr, f.aţă
de cei ,care nesocotesc exigentele legii peu_ale,
faţă de cei care, prin comiterea de infracţiuni s-au dovedit re-
fradari metodelor preventirv-educative, societatea socialistă este
nevoită să întrebuin eze alte mi ·1oace de influentare a condu-
i e1 or, mai ener,g ke, să apeleze la constrîngerea penală, la
sancţiuni penale - cea mai aspră dintre formele constringerii
juridice, de natură să-i oblige pe infractori să-şi modifice ra-
dicaJ. com1POI"tameintcl lor :fiaţă de societaiue. ,.Uneori ump;l-
nismul sodalis,t, grij,a f.aţă de o,m arată secretarul
general al partidrului, tovarăşrul Niicolae Ceauşescu - nu
a1U nim.uc oomun cu toleno!l"eia, încălicării legilor, a acte-
lor de hulig,anism... nu p1Utem închide niidodată ochii
. la încălcarea legilor" 34 • ,,în fond, e educatie est
I, compusă atît din măsuri oht' urale c1 1 m mă-
9 sun e sa , · a ce or care mea ca le ile şi normele de
tx,•c v1etuire soci a. moinm în mod corespunzător aceste două
laturi vom putea obţine, într-adevăr, reducerea tot mai accen-
tuată a încălcărilor legilor ţării... 35 " În concepţia partidului
nostru, pedeapsa nu intervine numai pentrn a constrînge, a in-
timida, ci recum ănitor entru a · ra îndre tarea celor vi- ,
novaţi de nesocotirea exigen e or legii penale ş1 remS"erţia 1or
în viaţa socia1ă ; întrepătrunderea dialectică dintre funcţia de
edu,ca:re şi cea de constrîngere a pedepsei, ob~ă la a consvata
că, în realizarea scopului de apărare a ordinei de drept socia-
liste şi de prevenire a săvirşirii de infracţiuni, constrîngerea
prin intermediul pedepsei reprezintă numai un instrument spe-
cific subsidiar, prin intennediul căruia societatea urmăr~te, în
principal, să ajute pe cei ce au încălcat legea penală să revină
în mijlocul întregii colectivităţi 36.
3.3 In acelaşi sens, CONSTANTIN MIHAILA, Conducerea de către
partid a procesului de perfecţionare... op . .cit., p. 6.
34 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Congresul a;l ll - lea al Con-
siliHor populare, Editura politică, Bucu.re.şti, 1980, p. 44.
a:; NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la adunarea activului ele par-
tid şi a cadrelor de conducere din Ministerul de Interne, 23 dec. 1976,
în „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dez-
voltate". vol. 13, Editura politică, Bucure.şti, 1977, p. 660.
36 In acest sens, CONSTANTIN MIHAILĂ, Condu.cerea ele către
partid a procesului de perfecţionare ... , op. cit., p, 6, în a cela.şi sens, a se
vedea, GEORGE ANTONIU, Sancţiunea penală ... , op. cit., p. 10.
354
2.J5J - A doua trăsătură definitorie. -¼JţVto impntriva cri
minaii'fătii si a celorlalte. 1nanifestări de încălcare a ordinei de
dfept socialiste - o P7112lemă, a fvtreaî'° socie0~.
O alLă trăsătură definitorie a strategiei originale româneşti
de luptă contra criminalităţii o constituie angajarea întregului
popor în ope.ra de prevenire si combatere a crimipqlităW şi •a
oncaror manifestări prin care se încalcă legalitatea socialistă.
Aş,a oum a subliniat tovarăşul N~colae Ceauşesou, secr€'talrul
gene.ral al partidului, ,,lupta împotriva infraoţirunlilor şi ma~
nifestărilor antisociale sînt chestiuni care nu pot .1L..i.:.ezol at~
1:umaj de 01:g_anele .de specialitate ; eie sînt probleme ale în-
tregii societăţi ale întregii noastre munci de organizare şi educ-
ţie socială". :n-
Atragerea maselor la opera de înfăptuire a prevenirii_şi
combaterii cnmmalitătii de întărire a le alităţii socialiste este
o mam estare a ~rocesu~ui - iniţiat şi con us e par 1 - e
adînc1re a deroor aţjej 5 ciakste, ,::l cărei ~ constă în parti-
ciparea larg'a a tutur<ft-'in&Bhlor societa\1~ără nici o discri-
minare, 'Ia viaţa politică, social-economică si culturală a pa-
triei. Practica soda,lă a de:monstrrat convingător justeţea liniei
politice a partidului nostru de atragere a maselor în înfăptuirea
luptei pentru respectarea legii penale, a ordinei de drept, pen-
tru prevenirea şi combaterea criminalităţii. În condiţiile adînci-
rii democraţei socialiste în toate domeniile vieţii economice şi
sociale, ale perfecţionării neîntrerupte a cadrului organizatoric
de participare a clasei muncitoare, a întregului popor la condu-
cerea societăţii, a devenit nu numai posibilă ci şi necesară par-
tici12grea nemijlocită a oamenilor muncii atît la opera de ..w-
borare cît şi de aplicare a legii penale precum şi la
gherea executării sanctiuni ena e a resocializarea celor
condamnaţi „Noi am cuprins în Programul partidului - arată
tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Central
al Partidului Comunist Român din 28-29 iunie 1977 - teza
că, pe măsura dezvoltării societăţii socialiste, trebuie să mer-
'17 NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntare la Consfătuirea cadrelor tle

bază din securitate, miliţie, procuratură şi justiţie", 9 aprilie 1970, în
,,România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvol-
tate", vol. 4, Editura politică, Bucureşti, p. 746.
355
' .
gem spre d1mmuarea l a t un··1or re2res1ve
. 1
aLe ~ 1u1. •m,.Persţ>ec-
s t,:,tt11 I
tiva trecerii unor funcţii ale acestuia pe seama maselor populare
şi a întăririi rolului organizator al partidului în viaţa econo-
mică şi socială" 38 • In acest cadru Hotărîrea adoptată ele Con-
ferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din de-cembrie
1977 subliniază necesitatea de a se perfecţiona neîntrerupt ca-
drul de participare nemijlocită a colectivităţii la elaborarea şi
aplicarea legii, la înfăptuirea justiţiei, în spiritul umanismului
revoluţionar, a principiilor de echitate şi dreptate socială.
Dat fiind că practica socială a dovedit că masele largi de oa-
meni ai muncii, o inia · ă socialistă actionează ferm ntru
asigurarea unui- c ·mat de ordine i disciplină socială, organele
e specia 1 a e, e justiţie , re me sa m ens1 1ce - în forme
mll!ltiple şi din ce în ce mai dive;rsificate - colaborarea cu co-
lectivele de oameni ai munci· ·n r • · pinarea · combaterea
manifestărilor infracţionale., alor· · ît mai de lină, de
/ către organele de stat de specialitate, a contd.bu ·e· m selor la
înfăptuirea ·usti iei colaborarea cu oamenii muncii m desco-
perirea infracţiunilor, i enti icarea şi trimiterea în judeca!!, a
infractorilor, ca şi în tragerea la răspundere şi sancţionarea
penală a celor vinovaţi de săvîrşirea de infracţiuni precum şi
în executarea sancţiunilor penale, - constituie modalităti car-
di le, de natură să a§ig_ure maximum de eficientă muncii de
prevenire şi combatere a infracţionalităţii , în condiţiile exi-
genţelor actualei etape de dezvoltare a societăţii socialiste :J 9_
Dezvoltarea democraţiei socialiste implică cresterea rqhllui şi
răspunderii colectivelor oamenilor muncii i - nemijlocit -
a con ucerii unităţi:L.or socw.Liste în aşir;mrarea ordinei şi qisd-
. plinei în toate unităţile sociale, în prevenix.P,a infrocţi'l.!:!!:ilor şi
{ a altor manifestări antisociale. Organele de conduce colectivă
38 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Plenara Comitetului Cen-

,tral ai Partidului Comunist Român din 28-29 iunie 1977", în „Româ-
n ia pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvolta te",
vol. _14, Editura politică, Bucureşti, 1977, p. 51'2 .
.i9 In acest sens, a revedea, CONSTANTIN MIHAILA, Co n ducerea
de către pa,rtid .. ., op. cit., p. 10 ; NICOLAE POPOVICI, Politica Parti-
cluliti Comunist Român cu privire la prevenirea şi combaterea .... op cit.,
P. 5; VASILE PATULEA, ŞERBAN STELU, Perfecţionarea activităţii
de prev enire a faptelor antisociale ... op. cit., p. 22.
356
din unităţile socialiste sînt, dacă ne putem exprima astfel, vîr-
ful de lance, în lupta pentru prevenire şi combatere - cu mij-
loace ex rapena e - a ît a infracţiunilor, cît şi a oricăror ma-
nifestări de încălcare a legalităţii socialiste ; ele poartă direct
răspunderea nu numai pentru buna şi normala desfăşurarea
activit<:lţilor eco:rromtcu-soctale din sfera competenţei acestora
şi pentru luarea măsurilor de prevenire a stărilor infracţionale,
a oricăror acte antisociale, fiindcă democraţia socialistă for-
mează o unitate dialectică, inseparabilă, cu măsurile tle ordine
şi disciplină ca şi cu măsurile de prevenire a infracţiunilor, a
oricăror abateri de ra exigenţele legalităţii. ,,Răspunderea pen-·
tru asigurarea bunei gospodăriri a fondurilor, pentru respecta-
rea disciplinei , pentru luarea măsurilor împotriva celor ce lo-
vesc în avutul obştesc revine nemijlocit - a precizat secre-
tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu - or-
ganelor de conducere ale unităţilor eoonomice şi social--cultu-
rale ; acestora le revine sarcina de a veghea - în cadrul unită
ţilor şi instituţiilor respective la respectarea legilor, a ordinei
şi disciplinei, a intereselor societăţii" 40 „Democratja şocialistă
presupune creşterea continuă a răs underii fiecărui cetăţean,
intaurea 1sc1p me1 şi ordinei sociale ; ea este incompa 1· 1 a
cu orice manifestare de dezorldine, anarhie, cu lipsa de răspun
dere faţă de interesele patriei, ale întregului popor. De aceea,
acţionind cu fermitate în spiritul Programului elaborat de Con-
gresul al XI-lea, vom dezvolta necontenit formele de partici-
pare organizată, largă, a maselor populare la coTl'ducerea socie-
tăţii, luînd măsuri, totodată, pentru ca nimeni să nu poată în
nici un fel dăuna construcţiei socialiste; intereselor naţiunii
noastre socialiste" 41 .
Preocuparea centrală a partidului şi statului nostru pentru
clezvolbarea democraţiei socialiste concomitent cu asigura-
rea unui climat de ordine şi disciplină socială es,te nemijlocit
le?ată de preocuparea pentru perfecţionarea permanentă a
'<O NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntarea rostită în î n,chiderea lucră

rilor Plenarei, în „Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist
Român, 3-5 noiembrie 1971", Editura politică, Bucureşti, 1971, p . 485 .
lt NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere ia Congresu[ consHiHor oame-
nilor mun,cii din industrie, construcţii ş i transporturi, 11 iunie 1977,
Editura politică, Bucureşti, 1977, p. 62.
357
dreptului, inclusiv 0 drefil_ului oenal ; această
preocupare s-a I
tradus elocvent, între altele, în Decretul nr. 400 din 29 decem-
1 bric 1981 al Consiliului de Stat, pentru instituirea unor reguli
privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, utilajelor şi ma-
şinilor , întărirea ordinei şi disciplinei în muncă în unităţile cu
.foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol
în exploatare.
Dispoziţiile Decretului m. 400 1981 slujesc intereselor de
progres ale societăţi socialiste, scopului creşterii necontenite a
avuţiei naţionale şi a bunăstării poporului şi sînt destinate să
determine creşterea răspunderii directe a tuturor oamenilor
muncii, în calitatea lor de proprietari, producători şi benefi-
ciari, atît pentru asigurarea funcţionării neîntrerupte· şi în con-
di ţii ele deplină siguranţă a utilajelor, pentru instaurarea unei
ordini şi discipline riguroase în m1rncă cit şi pentru preîntîm-
pinarea şi înlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune în
primejdie viaţa şi sănătatea oamenilor.
Este limpede : inima modelului românesc a) strategiei lup-
tei contra infractici"na i • ·· şi a altor abateri prin care se în-
ca ca legalitatea o formează clim,atul de ordin si isci lină de-
săvîrsite e car es c emat de le i să -l instaurez€ şi să-l .
sigure personalului muncitor m toate unităţile socialiste şi
în toate domeniile activităţilor economice şi social-culturale.
,,Există - arăta, pe bună dreptate, toVJalrăşul Nkolae CeiallllŞesou,
secretarul general al par,t idului - o slf;rînsă unitarte înltre demo-
craţia muncitorească şi disciplină, ordine. Nu se poate concepe
democraţia fără ordine, fără răspundere în muncă a fiecă
ruia" ·12 •
Î.n spiritul concepţiei partidului nostru, în aplicarea nea-
bătută a prevederilor Decretului nr. 400 1981, lucrătorilor din
aparatul Ministerului de Interne, procuraturii şi justiţiei le re-
Yine obligaţia majoră ca, printr-o participare nemijlocită, să
asigure sprijinul în vederea cunoaşterii dispoziţiilor acestui act I
normativ precum şi, totodată, - cum s~a spus cu drept cu-
vînt - ,,obligaţia de a urmări respectarea strictă a prevederilor
1~ NICOLAE CEAUŞESCU, CuvîntarPa la adunarea genernlă CL oa-
menilor muncii de la Intreprinderea ,,23 August'' clin Bucureşti, 3 de-

cembrie UJBJ, Editura politic;'.\, Bucureşti, HJBl, p. 24.
358
sale, luînd cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea şi com-
baterea cu fermitate a oricăror încălcări ale dispoziţiilor din
acest decret, inclusiv prin tragerea la răspundere penală a celor
vinovaţi" "3. În adevăr, exigenţele strategiei româneşti de luptă
contra infracţionalităţii în actuala etapă de dezvoltare a socie-
lăţii noastre - corespunzătoare neYoilor funcţionării ireproşa
bile a întregului mecanism economico-social - exclud toleranţa
faţă de abaterile săvîrşite cu vinovăţie de la normele ce cîrmu-
iesc ordinea şi disciplina în muncă, în producţie, în societate,
indiferent de funcţia deţinută de făptuitor ; vocabularul ro-
mânesc al luptei pentru prevenirea şi combaterea infracţiona_,
lităţii -'?i a altor fapte antisociale pare a nu cunoaşte verbul a
tolera ...
2© A treia trăsătură definitorie. Plan· ·. a ea · t rat- si
înfăp%irea prin măsur· ne r . · · - ii
În stadiul actual al edificării socialismului în ţara noastră,
problema luptei contra infracţionalităţii trece prin recunoaş
terea rolului planificării în opera de ])revenire şi combatere a
delincvenţei. 1n vutor vor trebui vaTonficate mai aeplin „l:m-
teriile de metode" matematice, informatice ş .a., şi inventate al-
tele, vor trebui formate noi generaţii de planificatori speciali-
zaţi în planificarea preventivă în materia delincvenţei ş.a. -
dar, de pe acum, pentru a lua, în continuare, mai bine în stă
pînire problemele luptei contra infracţionalităţii, delincvenţei,
e necesar a ac ion entru erfecţionarea în continuare a ar-
melor de planificare a lu tei contra criminalităţii a, a eI incît
c";este fonne ce au a fi concepute, să favorizeze inte rare a pro-
blemelor delin,cvenţei în ansaniblul planificării naţionale şi,
totodată, integrarea programelor teritoriale · ·
ba ere a delincvenţei, în contextul programelor ele autocondu-
cere şi
autoaprovizionare teritorială, de educaţie şi cultură so-
cialistă,
de educaţie sanitară etc.
Recunoasterea principiului planificării integrate şi nevoia
armonizării acestuia cu principiile noului mecanism economico-
financiar, reclamă elaborarea şi definirea metodelor şi tehnici-
" 3 NICOLAE POPOVICI, Politica Partidului Comunist Român cu

privire la prevenirea şi combaterea ... , op. cit., p. 10.
359
mai util posibil, la toate hivele şi pe tot parcursul (în toate
lor permiţînd a le face aplicate, în continuare, într-un mod cit
etapele) procesului p:anificării integrate.
2.5.1. Procesul planificării în materie de prevenire şi com-
bater a 'deÎmcvenţei stă - dacă este doar să-l schiţăm -
în a . ·den tificarea · · precum şi mijloacelor
şi metodelor permiţînd a le atinge . voluare · · din-
tre conditiile existente şi obiectivele prevăzute c . etenninarea
dir~ctplor şi actiunilpr fundamentale (~~rame o unnarmd să
ret!uca la maximum aee.,a.stă distanţă ; n.Js..taPi.lirea unui calen-
d~r___Eentrn aceasta , dese ·ea · rcfrrat~u
îiroeplinirea acestor activităţi · . s ecificarea · or (umane
şi de altă natură) angajate în acest domeniu.
2.5.2. în cadrul procesului planificării integrate a prevemru
şi combaterii delincvenţei, cu osebire în etapa identificării şi
fixării obiectivelor şi mijloacelor planificate cît şi în etapa de-
finirii şi alegerii programelor menite a înfăptui obiectivele şi
în cea a evaluării resurselor afectate luptei contra delincven-
ţei, formele de lanifica t fi î · uare, erfecţionate,
prin ebu· t · as1v a u or i te n · a-
tice moderne , informatice etc. car c a e re la
procedeu anţului lui Marcov, la teoria jocurilor, la teoria şi
ffirilw de asteptare, la programarea )ioeară sap dinamică, la
metoda „matricei cu efecte încruci te", la tehnici de analiză
economica e c. şi, bineînţeles, la or inatoare. Metodele şi teh-
nicile menţionate unite, bunăoară, cu cercetări de teren, cu cer-
cetări afectate în cadrul unor proiec_;te ,.pilot" privind d~linc-
venţa ca şi cu tehnici operaţionale etc., deschid ample posi-
bilităti deopotrivă pentru a măsura şi evalua fenomenul delinc-
venţei şi a prefigura volumul şi ritmul probabil al evoluţiei
acestuia, dar, mai ales, pentru a măsura valorile sociale ş i fac-
torii aleatori care, consecutiv deciziilor politice - sînt în joc
·în procesul planificării prevenirii şi combaterii delin cvenţe i ; ele
permit a măsura şi evalua, totodată, priorităţile în cadrul
obiectivelor luptei contra delincvenţei şi a reduce limita de
erori cîncl e vorba a se aprecia asupra interrelaţiilor impactu-
lui potenţia'l previzibil, între efectele secundare ale proceselor
economico-sociale de pe o parte şi volumul şi ritmul probabil
360
al evoluţ:ei delincvenţei pe de altă parte, fie că planificarea
luptei contra delincvenţei se efectuează pe termen lung, me-
diu, scurt.
2.5.3. Să raţionăm pe cîteva ipoteze : se ştie că urbanizarea
atrage o mare concentrare a tinerilor, consecutivă unui proces
complex de integrare şi de întărire a controlului social nonur-
ban, ce se substituie tradiţiilor unui puternic control conjugat
(amilial şi al comunităţilor morale ; urbanizarea în sine este, în
acelaşi timp, un proces contradictoriu ale cărei efecte secundare
pot în circumstanţe fam1hâ1e sau sociale determinate, să pre<:i-
pite fenomenui delincvenţei juvenile. De aceea, includerea ele.:
mentelor de revenire i combatere a delincventei ·uvenile în
planificarea n01lor localităti, si m s1s. ematizarea lor im lic·
lul, m contin ai ronun .a la metoc e e i tehnicile
ma ematice, economice, infonnatice e c. eopo nva pentru a
idenfihca natura din ce în ce mai complexă a interrelaţiilor în-
tre procesul umanizării şi eventualitatea precipitării delincven-
ţei juvenile, şi pentru a multiplica opţiunile de exercitare mai
riguroasă a controlului social - implică, în cele din urmă,
utilizarea în planificarea dezvoltării localităţilor a unor modele
matematice î,n care variabila (variabilele) prevenirii şi combate-
rii speci.fice delincvenţei juve.nile în mediul urban se- află în
conţinutul.. intrinsec al unor atare modele, comJ::(etînd astfel
gama variabilelor ce tind la diversificarea şi sporirea eficacită
ţii controlului social, în condiţiile procesului urbanizării.
----4. În termeni similari se ipune problema,&:~gborşril unQr

· · ice - care inclua ca efemeni
· revemrea şi combaterea delincvenţei juvenile - i în cazurile
planificării si dării în fLmctiune a u · cfv · · le
care atrag şi o masivă fortă în "ră • ... Planificarea inte-
grata m orme noi ce includ înti·-un mod mai direct problemele
specifice prevenirii şi combaterii delincvenţei juvenile - cu
metode şi tehnici moderne, sugerate sau care au a fi căutate -
va trebui să depăşească chiar în prima etapă dificultatea pro-
blemei alegerii punctelor critice (de comportament, de pro-
cedee, de condiţii etc.) numai în aparenţă legate ele delincvenţa
juvenilă care este controversată azi, deşi este capitală ; \"a tre-
bui ca să evalueze de aşa manieră mijloacele şi măsurile co-
mune întrebuinţate pentru realizarea obiectivelor prioritare
361
comune întrebuinţate pentru realizarea obiectivelor prioritare
economico-sociale dar şi pentru prevenirea şi combaterea de-
lincvenţei juvenile (cum sînt, spre pil'dă, mijloacele mass-me-
dia) şi măsurile organizatorice şi educaţionale din sistemul în-
,·ăţămintului dar şi din aval şi din amonte de şcoală etc., încît
să prefigureze un echilibru din ce în ce mai stabil dar din ce
în ce mai flexibil a acestor mijloace şi măsuri formulînd opţiuni
mai multiple spre a fi îndreptate, într-un mod mai ascuţit şi pe
problemele prevenirii şi combaterii delincvenţei juvenile.
2.5.5. Rroblema ideuţifjgării şj exa]nărjj mjijpgrţlpr şj wăşq
rilor - îndeosebi a celor arqa 1izatorice şi edvr_gJimrnk'- - _ş_e
relevă a fi cheia de boltă a lanificării integrate în materia
pr enin1 şi combaterii delincven,ei, eoarece masun e organi-
zatorice reprezintă factorul hotantor de care clepin.de înfăptui
rea programelor planificate de prevenire şi combatere a delinc-
venţei în măsurile şi mijloacele educaţionale tind a căpăta va-
loarea unui element principal atît în procesul planificării şi în
înfăptuirea luptei contra delincvenţei, în stadiul actual al edi-
ficării socialiste în ţara noastră.
2.5.6. Se înţelege că, oricît de bună ar fi, ~=~=.;;..;;~...

grată nu e imuabilă ; ea n · ă o ermanentă veri icare e:r:pe- 1
ţJmen a a. o regm H"e şi reconst erare permanen a m rnpor cu
CÎinamica complexă a stărilor, situaţiilor şi circumstanţelor care
formează interacţiunea genetică a delincvenţei şi cu dinamica
contemporană şi probabilă a interacţiunilor acestui fenomen cu
procesele social-economice : planificarea integrată ca şi lupta
contra delincvenţei este, prin definiţie, o veritabilă „bătălie în
mars" ...
2·.5.7. Di11 orizontu~,_de · a_ actjyităti1or practice de
or anizare a lu tei contra criminalităţii, una din ~ de ridi-
care a e ic1enţei acestei munc11 o cons 1tuie, crederlî';1?Jevenirea
în rea ·e". Dacă este doar s-o schităim aici - deoarece o vom
' ana-litic, într-un alt context - prevenirea „în reac-
ţie" semnează ansainhluL.măsurilor extrajudiciare pe care
?rgane e e or~~rternă, de prncuratură, -'?i de j:i.sîilţi_e î_i
1_a u - sau, dupa caz, le sugerează factonlorae decizie - c.on-
comitent cu desfăşurarea rocesului enal (în toate fazele aces-
tuia . în spiritul unei strînse conlucrări cu
celelalte ergani;: de►
stat, cu consiliile oamenilor muncij, cu masele populare, pentru
~ -.
362
a spori eficienta ro 1i enal (şi a procesului ele organizare
~eou n1 sancţirunilor pena e, inclusiv a sanicţi'Ullilor aiplicate
~k:=laz::!;·~·.,.n~erilor) ~in identificarea, neutralizarea şi anihi-
a to , surse socio-umane de delincvenţa, clmcolQ_ cl~
ce e n 1• en 1 1ca e cu ocazia es a ·uran· urmăririi
pe*ale, 1udecaţ1i sau execu aru sanc.mm or pena e. x1genţele
prevenirii „în reacţie•' reclamă, între altele, în prezent, cu o
mai mare vigoare ca organele de cercetare penală, de procu-
ratură , de judecată şi penitenciare, pe măsură ce desfăşoară
activităii specifice fazei procesului penal în care intervin __şg_
alerteze - -cu tact şi cu principialitate - şi alte organe de s.tat
sau organizaţii ae masă şi 6bşteşti, privind realităti social-eco-
nomice care au întreţinut sursa subîectivă clin care nemijlocit
au izvorît comportamente e infracţionale a unor elemente re-
trograde, să solicite măsuri şi să conlucreze pentru aplicarea
acestora. Dacă, bunăoară, · cu ocazia anchetei penale într-o pri-
cină referitoare la o infracţiune comisă de un minor, organele
de urmărire penală vor fi constatat şi anumite neajunsuri în
înfăptuirea rocesului educational în coală sau în organizaţia
ele ~tineret etc .. ele vor sesiza deopotnva con ucerea şco 11, con-
ducerea orgamzâîtiei de tineret on, după oaz, organele ~e~·arhice
ale aces ora pentru o intervenţie preventivă activă la ni\'elul
mediului social în care au intervenit comportamentele ilicit-
penale şi vor conlucra, în limitele competenţei lor, pentru înlă
turarea unor atare stări de lucruri.
2-5,8. în mod corespunzător, prevenirea „în reacţie" reclamă
sesizarea unor stări, situaţii sau circumstanfe care au influen- ~
ţJt apanţia cielmcvenţe1 cu deosebire rn s}st'd relaţiilor econo-
11~ice, ca şi m sfera rNaţttlor ae convieţuzre socrnla, ceea ce pre-
supune spre pHclă, conlucrarea organelor ele ordine interioră cu
comitetele ele părinţi, cu comitetele ele asociaţii de locatari. cu
organizaţile locale ale Frontului Democraţei Unităţii Socialiste
cu grupele ele sprijin ale miliţiei cu grupele de ordine şi dis-
ciplină"" ·ale U.T.C. , cu echipele de ordine din marile complexe
turistice, cu activul voluntiv de şoferi etc. ·
,,,.· 1n acest sens, CONSTANTIN NUŢA „Sarcinile organelor de mi-

1. iţieîn ,lumina obiectivelor stabilite ele Congresul al Xll-lea al Parti-
dului. Comunist Român, pentru adincirea democraţiei socialiste şi întă
rirea lega,lilăţii, în „R vista română de drepL", nr. 1/1980, ,P- 30.
363
2.5.9. Nevoile preveni .. • clama, de aseme-
entru o intervenţie din orizontul or-
gane o on ro soc1a manciar- ancar, al oameni or muncii
etc.) din cel al consiliilor populare, al unor ministere ca şi din
orizontul unor or.ganizaţii de masă sau obşte.5ti : prevenirea „în
reacţie" este o acti'Vitate postdelictuală, dar ea se referă la
sfera unor realităţi certe care au interacţionat în antecedenţa
cauzală a _delincvenţei şi, de aceea, trebuie să fie diversificată
şi arn lificată, pe nivele si lan. itudi ial deoarece ea are aptitu-
d' a m ·mseaca a unor interven 11 su stanţiale şi mediate în
destrămar.-a cîmpului constelaţiei surselor socio-umane ce con-
stituie etiologia, atît de complexă, a infracţi onalităţii.
In scopul restabilirii ~ităţii sestzegră GOlJdus;erile unit~-
ţilor socialiste şi organelor ierarhic superioare ; organizează con-
sfătuiri. cu factori de răspundere din cadrul organelor sau uni-
tăţilor în care s-au efectuat acţiuni de verificare etc. 1, 5 _ Exame-
nul practicii sociale în acea-stă privinţă, demonstrează că ~ ·-
zările însoţite de gropuneri concrete adresate de procuratură
' unor ministere şi instituţii centrale, se dovedesc deosebit ele
eficiente pentru prevenirea infracţionalităţii.
4.1-t . SECŢIUNEA A III-A

~
Măsuri, tipuri, metode şi mijloace de înfăptuire a
prevenirii şi combaterii criminalităţii în etapa actuală
b
, Ct ·
f' . • _t\ -4-- _ a construcţiei socjaliste ·
~ -~ -~~•~tu.. ~r~,.:..
~ lli.ver 'i.t~te. i u ·tat dialectică în in tu:reffea ~
ţii emre i combatere a cnmina ita ii.
Lupta împotriva criminalităţii este supusă J:U:.i!J.f:mi i ! l ~
venirii şi combaterii perrnaneote· ., ea nu cunoaşte, de plincipiu,
Yacanţe iar cînd ar înregistra, în practica socială, inddenţa şi
izolat, pauze - ele, ar putea fi, prin consecinţele lor dure-
roase ...
" 5 A se vedea, în acest sens, NICOLAE POPOVICI, 30 de ani de la

înfiinţarea Procuraturii Republicii Socialiste România, în „Revista ro-
vista română de drept"' nr. 6/1982, p. 21.
364
Somnul raţiunii în materia prevenirii. şi combaterii crimina-
lităţii poate naşte abuzuri şi legalităţi, aidoma celor cărora
partidul nostru le-a pus cu hotărîre capăt odată cu perioada
inaugurată a Congresului al IX-lea al partidului. Un vechi dic-
ton spune că lupta justifică totul. Dar acest dicton este - cum
& remarcat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU - ,,numai în
parte aidevărat" ' 6 • De bună seamă, PEiffipinJ dernessaţic al.
1
2revericii şj rnruhatecH oerroapente twmează o uritet 0 dif'Zec-

ITcă cu · i umanismul socialist, care ipostolează esen-
_1a men e pe e -o parte m ransi;gen ,a m aplicarea legii penale
contra celor vinovaţi de săvîrşirea de infracţiuni, iar pe de altă
parte, grija pentru a se evita orice infracţiune în sfera inter.e-
selor lega.le ale cetăţenilor". 47
Un coroJ al principiului prevenirii şi combaterii perma-
nente a cnminalitătii şi a altor manifestări antisociale îl con-
stituie v 1 me o e or mi ·1oacelor ti urilor şi for-
melor ins 1 u, onahza e s1 nemstituţionalizaţe prin care se m-
făptuieşte activitatea de luptă contra criminalităţi. Dintre mul-
tiplele sisteme (şi microsisfeme) care contribuie la înfăptuirea
prevenirii şi comlbaterH. infr,acţionialităţii, sistemul educa ional
etine un rol primordial. Practica socială„ demo ns rează m mod
elocvent - şi statistica penală, care relevă o descreştere siste-
matică a ratei infracţionalităţi în ţara noastră în ultimii şaispre
zece ani, confirmă - că ..§i.s ~ ~ social gl~a~detăţii so-
cialiste sub conducerea Partidului Comunist RomânJ are capa-
citatea să mobilizeze întregul potenţial educaţional al ţării pen-
tru f~rmarea omului nou, a unei mase de ~ cu o
conştiinţă în'aintată care imensă majoritate, nu numai că ~
la e~ţel~ale, ale ordin.e i de drept dar şi acţionează
cu luciditate şi cu dăruire pentru educarea şi a altora în spiri-
tul respectării neaibătute a legalităţii socialiste, a normelor de
con vieţuire socială socialistă.
46
NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Consfătuirea activ1Llui de
bază al Ministerului de interne, 18 iulie 1967, Editura politică, Bucu-
re.şti. 1967, p . 13 .
• 1,; In acest sens, a se vedea, NICOLAE POPOVICI, Politica Partidu-
ll!i Comunist Român cu privire la prevenirea şi combaterea ... , op.
cit. p. 5.
365
P.otentialul educaţional al societăţii socialiste, incluz.înd şi
dimensiunea educaţiei pentru prevenirea şi combaterea a cri-
minali tăti, contribuie substanţial Ja oeu.tralizar ş· la elimi-
narea su~selOr . i ş.i individuale ale infracţionalităţii la ac-
·ele a - tendintei obiective e reducere a acestui feno11~
crează premize pen ru e iminarea e mitivă a crimina 1 a ,ii in
viaţa societăţii.
Prefigurînd dispariţa definitivă a infracţionalităţii în co-
munism, întemeietorii marxim-leninismului au subliniat, în
acela7i timp, că acesta este un proces complex de lungă durată,
care presupune să fie coapte o serie întreagă de condiţi obiec-
tive şi subiective, interne şi internaţionale. Aşa cum a subli-
niat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU secretarul general al
partidului" ... formarea omului nou, al potenţialului uman al
comunismului nu se poate realiza în decursul unuia sau cîtorva
planuri cincinale. Aceasta este o problemă complexă, de mare
amploare şi de lungă perspectivă, legată nemij1ocit şi de pro-
cesul dezvoltării şi modernizării, al perfecţionării relaţiilor de
producţie şi sociale, de întreaga evoluţie a societăţii" "8 .
Exigenţele luptei pentru prevenirea şi combaterea infrac-
ţionalităţii, ale formării omului nou, ale dezvoltării conştiinţei
socialiste a maselor, - cu deosebire ale reducelii decalajului din-
tre conştiinţa socialistă domin an tă şi conştiinţa nesocialistă a
unor membri ai societăţii - în alţi termeni, exigenţele formă
rii, conştiinţei socialiste integral so"cialiste, reclamă imperios ca
mijloacele t·onale de care · e societatea noastră so-
c1a· 1s a - radioul, eleviziunea, presa şi 1pan un e, ea~ru.
cinematografia, arta, inclusiv activitatea artistică de masă etc.
- să d'ie focaliw<te într-un mod din ce în ce mai direct sipre for-
mafea constimtei socialiste a maselor, spre prevenirea §? comÎia-
t~ea infractionalitil,tii şi a celorlalte manifestări de încălc;:;-a
legaiităţii. ,,In lupta împotriva diferitelor manifestări antiso-
ciale - sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul
" 8 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntarea la încheierea lucrărilor Co11-

gresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, 11 iunie 1976. în Ro-
mânia pe drumul construiri societăţii socialiste multilateral dez\'oltate",
vol. 13, Editura politică, Bucureşti, 1977, p. 136.
366
general al partidului - rolul acestor mijloace de educare devlne
hotă1itor - şi avem datoria să luăm toate măsurile pentru a le
folosi cît mai eficient, în interesul întregii noastre societăţi". 49
în afara sistemului educaţional propriu zis, la înfăptuirea
operei de prevenire şi combatere a infracţionalităţii cooperează
_ cu o pondere din ce ~ mai mare - şi alte sisteme . sis-
(temut @îqµ.o~~'fNlWilf{ar 4~. pildă, ~a pătă ~ semnificaţ~e . -
osebi a m con îţ e m aptmr11 noului mecanism econom1co-f1-
nanciar. Este suficient să m~mţionălm, în această privinţă, că
- în vederea înfăptuirii cerinţelor de îmbµnătătire a contr,olu-
lu.,i :activitătilor economico-financiare formulate în Programul
partidului 50 şi în alte documente ctepartid şi de stat - actu-
almente au loc mutaţii calitative în munca de control, ca
plaseet<Z- e greu ate a activi tătli e con ro e s-
a a erilor i nea·unsu · or
a prevenirea, evitarea şi
limitarea acestora ; ceea ce, pînă la urma, mseamnă că orice
acţ1ufie cl e""descoperire a unor abateri în activitatea economico-
financiară să nu se limiteze şi să nu ne oprească la această
fază ci să se extindă pînă la găsirea măsurilor i soluţiilor care
să împiedice şi să opreasca !'epetarea fenomenelor neg..:1tive con-
stante'' ,,J. Prevenirea şi combaterea infractionalităţii şi a altor
abateri din domeniu economiei - unul di sectoarele p; ·QJj-
tare ale luptei contra infracţionalităţii î ct.ll,ala ~tapă a con-
strncţiei socialiste în ţara noastră - ·eclam cunoa terea te-
peinică de către toţi lucrătorii din organele de specialitate care
aplică dreptul penal, a noului mecanism economico-financiar,
a modului românesc original, al autoconducerii muncitoreşti ,
autogestiunii şi autofinanţării şi, pe această bază, cooperarea
mai accentuată cu cadrele din apartul de conducere şi de con-
" 9 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvintare la consfătuirea cadrelor de

bază din securitatea miliţiei, procurată şi justiţie, 9 aprilie 1970 în
,,România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dez-
voltate". voi. -l, Editura politică, Bucureşti, 1970, p. 738.
:., Programul Partidului Comunist Român de făurire a sLcietăţii so-
cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism,
în voi. ,,Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, Editura
Politică, Bucureşti, 1975, p. 688.
:,t RADU CIURILEANU Controlul financiar în R. S. România",
Editura Academiei Republici'i Socialiste România", Bucureşti, 1981, p. 27.
367
trnl eco m1 - · n 1 tru ' d ntlfi ar cauzelor şi. con-
di ii'!Qr s, omiterea de in-
racţi uni şi alte abateri în sfera economiei şi, toto ata, pentru
formularea de „propuneri concrete organelor competente care
să asigure înlăturarea cauzelor care pot să genereze m 1anifestări
negative" 5'.!_ Organ$p]e de prroărire penală. de · procuratură şi
instanţele judecătoreşti e heazv man inile corn etentei re-
văzute de lege la în!" d curg
din noul mecanism economico-financiar, fără a se substitui or,
ganelor de condµr_ece şi contra) din unitătile şi organizaţiile
economice şi sociale ; concepţia şi unele practici existente în
realitate, înaintea etapei inaugurată de Congresul al IX-lea al
partidului, de instituire a organelor economice şi sociale de către
organele de specialitate în luarea măsurilor de prevenire a unor
acte sau maniifestări negative, antisociale, susceptibile să pre-
jll!dicieze avutul obştesc, este o concepţie neştiinţifică, de natură
să conducă la consecinţe negative, periculoase, să diminueze
răspunderea proprie a organelor de conducere şi control ale
unităţilor economice şi sociale ... ,,Este ştiut - a subliniat tova-
răşul NICOLAE CEAUŞESCU secretarul general al partidului
- că partidul nostru a combătut cu energie şi combate per-
manent o asemenea ,concepţie, asemenea praatiJCi pe care nu
le puteau admite sub nici un chip în viaţa noastră socială" . ;,;i
Intr-adevăr colaborarea organe)or de specialitate (de urmă
rire penală, de procuratw-ă, de justiţie) cu organele de condu-
cere şi control din unităţile economice sociale, în înfăptuirea
obiectivelor comune ale prevenirii şi combaterii infracţiunilor
şi a altor manifestări de încă'.l.care a legalităţii se poate 'Înfăptui
eficient numai cu păstrarea „frontierelor" ... De pildă, dacă or-
ganele de urmărire penală deţin informaţii - dobîndite bună
oară prin acte premergătoare efectuate cu respectarea strictă
52 In acest sens, a se vedea, NICOLAE POPOVICI, Politica Partidu-

iui Comunist Român cu privire la prevenirea şi combaterea ... , op. cit.,
p. 9. .
53 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntarea rostită în încheierea lucrări
"l)r Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, în „Plenara C.C.
al P .C.R. . din 3-5 noiembrie 1971", Editura politid, Buc ureşti, 1971,
p. 494--485.
368
a iegl.i (art. 224 C. pr. ,pen.) ,N - cu privire la stări, situaţii sau
circumstanţe negative din unele compartimente ale activităţii
unei unităţi economico-sociale, susceptibile să se amplifice şi să
se transfopme în săvîrşirea de infracţiuni, atunci, dincolo de so-
lutia începerii sau neînceperii unnăririi penale în pricina în care
au· fost efectuate actele preme \, o an ărire l
p i trebuie socotim, conducerii uni.tă-
tii socialiste i or anelor
ua ă
a celor
conducerea unei
unităţi socia ·ste sau din organ de lj
sav · infractiuni în le ca-
ruia îşi îndeplinesc sarcini e sî e îndată (
org.anul de urmărire penală sau pro
văzută în art. 262 alm. 2 c. pen ... In cele m urma, interesul
superior al aplicării neabătute a noului mecanism economico-
financiar, al unei ordine şi discipline riguroase în toate com-
partimentele vieţii economico-sociale, obiectivul comun al pre-
venirii şi combaterii infracţionalităţii şi oricăror manifostări
antisociale reclamă i urnite
limite de la or le de
con rn a e urn u dU;;.
blu erîscare î , com-
or pe care legea le stabileşte pentru fiecare din aceste
categorii de organe ele stat. Nu este mai puţin adevărat că, fiecare
dintre sistemele care contribuie la înfăptuirea lU1ptei contra in-
fracţionalităţii (sistemul educaţiei permanente, sistemul econo-
mico-financiar, sistemul de sănătate, sistemul de învăţămînt
etc.) S\nt ele însele sisteme complexe. cu obiective şi funcţii
wecifice :_ mod'alităţHe, metodele, formele şi procedeele pe care
le folosesc fiecare din sistemele ce cooperează şi se completează
reciproc în realizarea finalităţii unice a prevemrn şi combate-
. rii criminalităţii dovedesc, în ultimă analiză, că fiecare din
:,1, A se vedea, ION NEAGU, Cu privire la posibilitatea efectuării
percheziţiei în cadrul actelor premergătoa1'e urmăririi penale, în „Anale-
l'e Universităţii din Bucureşti, anul XXIX, 1980, p. 67-69 ; a se vedea şi
ION GORGANEANU, Consideraţii privind actele premergătoare, efec-
tuate ele org. ele urm. penaW, în „Revista română de ,drept" nr. 1 1979,
p. 31-38.
24 - Criminologie
369
aceste sisteme aleg în funcţie de .programuil. propriu de acti-
vităţi, una sau alta dintre metodele, mijloacele şi formele
de prevenire şi combatere potrivit cu situaţiile ivite de
viaţă, cu alternativele pe care atare situaţii le zămislesc,
cu experienţa şi cunoştinţele privind educaţia pentru pre-
venire şi combatere a infracţionalităţii, cu capacitatea de
inovare... Ele abortlează cu precădere, în acţiunile prac-
tice care le întreprind, o latură sau alta a problematicii preve-
nirii şi combaterii infracţionalităţii. în definitiv, destinatarul
măsurilor de prevenire şi combatere a infracţionalităţii nu se
află sub influenţa unui singur sistem ci sub influenţa vieţii, în
care găseşte c.on.Q.e_n,twt eforturile tuturor sistemelor (şi , mi-
crosistemelor) SQcietăţii socialiste pentru formarea omului mul-
tHateral dezvoltat, inclusiv în dimensiunea omului educat în
spiritul respectării exi,genţielor legii penale, ale ordinei de drept
fn anasmblu.
{l Jo__a/i . ipuri fundamentale de activităţi de prevenire şi com-
~ r e a criminaZvtăţii.
3.2.1. Concept. Noţiunea de ti uri fundamentale · ·tăţi
eve ~ · nmma i a ·u esemnează ac~
111 oele 1 d · · ~ i de revenire şi "'
c.em_batere a - cr!mina.Ii~ătii ~are îml!!:umut_ă s~s~eniul ui e l7l.Va-
ţamint, de sanatate inanczar-economic udzciar- enal etc. ele
i a care emana ·· în ca rul c i se în ă tuiesc trasă tu rile spe-

ci ice ale acestora (reguli metodice, cadrul organizaţionaleîc'.f;
" asemenea metode comportă o sistematizare, care nu este nea-
părat cea a importanţei lor căd efiicienţa modelului ide activităţi
de pr,e venire şi -comlbatere a criminalităţii nu numai că se veri-
fică „pe termen lung" - în definitiv, în succesiunea generaţii
lor - dar este dependentă şi influenţată de o multitudine de
factori cum sînt, sipre exemplu, calitatea mi ·loacelor întrebuin-
ţate în înfăjptuirea acţiunilor de preyenire şi combatere, ri.tzuj-
cjJatea acestor acţiuni, receptivitatea destinatarilor măsuri
surilor ... etc.
3.2.2. Dificulbatea problemei sistem,atizării.
Complexitatea sistemelor care conlucrează permanent si pe
multiple planuri pentru înfăptuirea operei de prevenir~ şi
combatere a criminalităţii, ca şi gama largă de interrelaţii din-
370
tre diversele activl tăţi şl organisme care cooperează l'idică
dificultăţi în încercarea de a surprinde mecanismul de înfăp
tuire a luptei contra criminalităţii. Lupta antiinfracţi-0nală
este, în adevăr, atotcuprinzătoa1re, întrucît ,mobilizează toate co-
lectivităţile umane şi toate persoanele - cetăţeni români sau
străini, în sensul art. 2 din legea nr. 25/ 1969, - implică în-
treaga problematică a educaţiei pentru formarea multilaterală
a omului, toate formele, mij'loacele, metodele, tehnicile etc. de
educaţie şi, în mod mijlocit sau nemijlocit, antrenează toa,te sis-
temele organelor statului, organizaţiile obşteşti şi de masă.
3.2.3 . Un model al tiQurilor fundamentale de . activităţi de
prevenire şi combatere a criminalităţii ne apare similar celui
al E,_ducaţiei permanente 55 , în următoarea configuraţie, care au
in vedere atît formele instituţionalizate cît şi cele neinstituţi
onalizate :
I prevenirea rin educa ie în familie (mediul familial con-
stituind un microsistem cu o puternică capacitate preventivă ;
f<_, prevenirea prin educaţie în sistemul (subsistemul, mai
exact) înyfi:tăm~ntului ;
3.©, prevenire-a prin activitatea politico-ideologică_şi prin alte
forme ale e~ucaţiei politice de masă ;
l./.@ prevenil'ea prin educaţie în procesul nemijlocit al muncii
şi prin controlu) actiyjtătjjor economice-s-0ciale ;
~.@ prevenirea P.rin activitatea culitural-educativă consirle-
rat.ă în sens larg, inclusiv prin acţiunile organizate de Consi-
liul F .D.U.S. şi de organizaţiile de masă şi obşteşti care alcă
tuiesc F.D.U.S., precum şi prin activităţile de organizare a cu-
noaşterii şi pCJ1Pularizare a legislaţiei ;
~~ prevenirea, -e,rin mass-media (ra'clio, televiziunea, presa,

tipariturile etc.).
"#, ® prevenirea prin asţjvitătije desfăşurate de organele pu-
terii şi administraţiei de stat (mai puţin cele specializate) ;
fij A se vedea, în aces,t sens, IOAN JINGA, Educaţia permanentl1, op.

cit., p. 28-29.
371
g• h) 2revenirea şi combaterea prin descoperirea infoacttui.-
lor, identificarea infractorilor, tragerea la răspund.ere penal{~u
ai'tlcarea unei pedepse sau a unei masun educafave on a unei
măsuri de siguranţă şi prin organizarea executării sancţiuni
lor penale - activităţi pecifice judiciare, desfăşurat€ de orga-
nele de specialitate ale Ministerului de Interne, procuraturii şi
justiţiei, inclusiv de Tribunalul Suprem, pr€cum şi prin activi- ·
tăţile extra-judiciare ale ac~stor organe de specialitate, care asi- .
g ură, astfel, asistenţă de specialitate şi sprijinul nemijlocit în
înfăptuirea prevenirii în oadrul diverse'lor sectoare ale activi-
tăţHor economico-socialle, asigură colaborarea şi coordonarea
eforturilor preventiv-educative ale colectivelor de oameni ai
muncii, etc.
Tabloul acesita al tipuri~or de activităţi prin care se înfăp
tuieşte opera de prevenire şi combatere a infracţionalităţii este
probabil incomplet ; el încearcă să redea un tablou al resursel-0r
fundamentale ale luptei antiinfraicţioniste ...
SECŢIUNEA A IV-A
Modalităţi,pîrghii, metode şi procedee de prevenire şi

combatere infracţionalităţii (continuare)
4.1. Clasifi care şi se lecţi e. Deşi activi tatea de prevenire şi

1
combatere a criminalităţii este deopotrivă specializată, deci,

,. 'I!,rimară, (cea desfăşurată de organele de urmărire penală,
de pro.curatură şi de instanţele judecătoreşti) cît i nes eciali-
7, ~o.tă 1 secundă (în principal cea înfăptuită în cadrul ac tivităţii
c~lorlalte organe de stat, organizaţii obşteşti şi de masă, care
numai complementar sînt preocupate de problemele luptei con-
tra criminalităţii, avîn,d alte obiective şi funcţii specifi.ce, prio-
ritare) ; tlistă) rotuş_i, ,citeya modaHtăti. metode SÎ rrncedfE' de
prevenire şi combatere a criminalităţii cu l!P Î)](:ţ &rnd 1t
generalitate, cu un cîmp de a,plicabilitate fu otcuprinzătoare;
aUre moaamaţi, pîrghii, metode şi procedee sînt folosite, potri-
vit legilor organice sau statutelor care le determină sar-
372
cinile şi funcţiile specifice ale activităţii lor, de toate
organele de stat, organiz;:1ţiile obşteşti şi de masă, dar ·
răs ind şi unei funcţii de revenire i com,batere a infrac-
tiona i aţ1i ş1 a a tor mani· estari de încălcare a e a e
~ • controlu'l activitătii economice-sociale, de partid, de stat,
; ganiza,11 or e masa şi o ş eş i e o varea scrisorilor,
- ·sesizărilor şi reclamaţiilor oamenilor muncu orgam rea u-
l, noaşterii şi popularizarea legislaţiei etc.
Criminologia este preocupată de întreaga gamă a modalită
ţilor, pîrghiilor şi metodelor de prevenire şi combatere a inf.rac-
ţionalită ţii, dar o examinare, fie şi sintentid a acestora este
aproaipe imposibilă ; e, deci, necesară o selecţie... In adevăr,
criminologia socialistă preţuieşte şi alte modalităţi, metode şi
mijloace ca o sferă de aplkabi'litate atotcuprinzătoare folosite
curent în activitatea social-economică în societatea socialistă
cum sînt, spre pildă, critica şi aU'tocritica, formarea personali-
tăţii în procesul nemijlocit al muncii etc., etc.
În prezenţa acestei diversităţi de modalităţi, de metode şi
procedee, teori . rev :-11 • ombaterii criminalităţii este ne-
voită să selec eze chiar în·,cadrul modali fa ilor metO' elor şi mij-
'.oacerlor eneralitate alegîrud pe ace e care
smt le ate într-un mo wJ direct de problematica_fenomenului
inf ·acJ;iona a 11 şi e practica organe or pena e de specia ate.
Pe de altă pai-te, în practica unuia sau altuia dintre organele
sistemelor care desfăşoară complementar activităţi de prevenire
şi combatere a infracţionalităţii sînt întrebuinţate o serie de
metode şi procedee de educaţie care au şi o dimensiune
preventivă, cum sînt. spre pildă metodele de învăţămînt şi
de educaţie (a descoperirii, a problematizării, a „asaltului de
idei", a simulării etc., etc.) ; analiza acestor metode şi mijloace
formează obiect ele preocupare a altor ştiinţe - ştiinţa condu-
cerii, pedagogia etc. In sfîrşit, notăm că organele de s eciali-
tate desfăşoară ele înse:e activităţi proprii de prevenire şi com-
batere a criminalităţi.i, coordonîndu-şi eforturile cu celelalte or-
gane de stat. organizaţii obşteşti şi cu colectivele de oameni ai
muncii ~i valorifieind metodele şi procedeele cu un înalt grad
de generalitate în vederea sporirii eficacităţii muncii de preve-
nire şi combatere a criminalităţii. Care sînt, deci, acele modali-
tăţi ,metode şi procedee cu un înalt grad de generalitate, le-
373
gate nemijlocit de nevoile prevenirii şi combaterii infracţionali.
tăţii, ale perfecţonării acestei activităţi ?
4Jl 4.2. Controlul activităţii economico-sociale - o modalitat,

Li/eJ:i,siv.ă 'rÎ;făpfuire a prevenirii şi combaterii infracţionali
tăţii.
4.2.l. {tonceptul) de control social. In mod tradiţional, în ac-

cepţiun~a sa clasică, conceptul de control al activităţii social.
economi~ era le at numai de activitatea de desco erire a unon
stări de lucrun negative (abateri, pagube etc) ~i dectPo ul di
sanc ionare a celor vinova · de roducerea lor. In literatura di
specialita e s-a remarca ,că orice soc1e a e 1ş1 asigură un sisten
de control social, adică un ansamblu de · sti,wµi, ·eguli
noTme, măsuri, acţiuni. mijloace de mfluenţar e sau de pedep-
ire. care au rolul de a face respectate modelele de norme re-
iinoscute social şi pn::!mise în. diferite împrejurări speciale, po-
triVit cu_ exigenţele acestor circumstanţe şi cu rolul fiecarui
individ 56 . Transformările revoluţionare care au avut loc în so-
cietatea noastră, mai ales în perioada inaugurată de Congre-
sul a:l IX.J.ea al partidului au creat cadrul pentru un sistem ca-
litativ nou, original, de organizare şi exercitare a controlului
social şi. totodată, au determinat o şchjmbare fundamentală
în întele ere conc tului: de control social, a finalităţii sale,
în sen ortul dintre atura e cons are - aescoperire
şi cea n:!ventivă şi respec 1v pros ec va a controlului social-
economic s-a ep asa 1 mu t spre prevemrea gu-
li or, a a ten .o r,
{ suri o .
n e
fi definit ca o judecată de valoare, mai exact un p ~ com·
plex - exercitat concret, operativ. şi sistematic în toate do•
meniile şi se-ctoarele vieţii econoniico-sociale - prin care, ve-
rificîndu-se toate condiţiile în care s-au desfăşurat activităţile
social-economice, se descoperă atît justeţea soluţiilor in înfăp·
tuirea obiectivelor planificate cit şi anumite contradicţii sau
w ION DRAGAN, Socializarea, controlul social şi preveni.rea delic-

venţei j11,venil.e, în .,Buletin documentar criminologic", 11, Centrul de
c ercetări pentru problemele tineretului, Bucureşti, 1981, p. 310 ; în ace•
laşi sens, a se vedea, JAN SZCZEPANSKI, Noţiuni elementare de so-
ciologie", Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1972, p. 176.
374
eventualele abateri şi se iau măsuri ori soluţii de prevenire a
acestora în viitor şi de înibunătăţire în ansamblu a activităţii,
inclusiv prin contribuţia şi particidarea directă a celor ce îl
efectuează.
4.2.2{~mţinut@§i finalitatea preventivă a controlului ac-

tivităţii econornico-sociale.
însemnătatea controlului, ca parte integrantă a sistemului
de conducere a societăţii socialiste, a fost pusă în · umină de
V. I . ~ care scria: ,,Eviden " i control, iat~ lucrul rind al
necesar pentru organizarea, ~ntru una unc ionare a societăţii
comuniste în prima ei fază '' . ·
Sistemul general de control al activităţii economico-sociale,
constituie un ansamblu organizatoric şi legislativ integrat me-
nit să permită societăţii, întregului popor, să cunoas că modul
în care se aplică hotălirile de partid şi legile ţării în toate do-
meniile şi sectoarele de activitate, să asigure înfăptuirea nea-
bătută a politicii partidului şi statului nostru, în conformitate
cu Programul partidului de făurire a societăţii socialiste mul-
tilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism 58 .
Meritul de a fi elaborat şi militat pentru o concepţie şi o
practică nouă, prnfund originală, cu caracter ştiinţific şi realist,
revoluţionar în domeniul sistemului de control a activităţii
social-economice, revine secretarului general al partiidU'lui,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In expunerea la Colocviul pri-
vind problemele ştiinţei conducerii societăţii, conducătorul
partidului şi statului a caracterizat strălucit atribuţiile funda-
mentale ale S98±ffN:;111ui arătînd că a~esta consti>tuie, în cadrul
conducerii ştiinţifi.ce a societăţii, un instrument de cunoa tere a
aplicării hotărîrilor, contribuie la fundamentarea ştiinţifică a
clec1ziilor şi la aplicar ea lor, urmăreşte corectarea abaterilor,
.-,, V. I. LENIN, D es pre Cr it i,:;a Programuiui de ia Gotha, în

K. Marx, ,,Critica Progr a mu l ui de la Gotha" ; Ediţia a III, Editura po-
liti că , Bu c ureşti, 1969. p . 83.
74
In acest sens, a se v edea GHEORGHE NICOLESCU, Controiui --
în de plinirii hotăririlor, Editura poli t ică, Bucureşti, 1988 , p. 21 ; RADA
ClURILEANU, Controlul financiar in R. S. Romdnia, Editura A cademiei
R. S. R omânia, Bucureşti . 1980, p. 32; MIRCEA ANCHENE, MIRCEA
STOICA, Controiui activităţii econ011iico-sociale, Edituna politică, Bucu-
reşti, 1981, p. 7.
375
e~enţj__ază.. pxemisele negative, anomaliile, discordanţele, per-
turbaţii~e şi cauzele acestora, evidenţiază mijloacele ce pot fi
folosite pentru perfe cţionarea organizării sociale, adînceşte pro-
cesul cLmoaşte rii vieţii politice şi sociale, cultivă atitudinea re-
voluţionară, contribuie la edificarea civilizaţiei. ,, ... Activitatea
generală de control în societatea nostră - arată tovarăşul
Nico1ae Ceauşescu, secretarul general al partidului, reprezintă o
latură importantă a perfecţionării cootinue a conducerii operei
de construcţie socialistă, o formă de cunoaştere temeinică a
problemelor dezvoltării economico-sociale, de perfecţionare a
activităţii şi, totodată, de participare democratică la conduce-
rea statului, a maselor largi populare". :'ifl
Exigenţele etapei actuale ele dezvoltare a soci etăţii socialiste
reclamă ca activităţile de control în toate domeniile şi în toate
sectoarele s<l_ asigure într-o măsură sporită cu,noaşterea şi a,e_li-
carea riguroasă a hotărîrilor de partid si a legilor ţării, să con-
tribiile mai substanţial la realizarea exemp~ară a sarcinilor de
clezvoltre economico-socială, la întărirea disciplinei ele plan .
la creşterea simţului de răspundere în gospodărirea fondurilor ţ
încredinţate, la realizarea unui regim sever şi raţional de eco- r.
noroii, La apărarea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste, a avuţie: . "
naţionale. Cgntrolul este chemat, totodată, să aducă o contribu-
ţie crescîndă la periectionarea activi tă ţii, a stilului şi meto-
delor ele muncă a organelor de conducere colectivă, a specialiş
tiTor ş i a colectivelor de oameni ai muncii din unităţile socia-
liste, La introduceJ"ea şi ge1gcrc1lizarea atotconclucerii niuncito-
:m NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntare la Consfătuirea pe ţară a uni-
tăţilor de control a oamenilor, 17 februarie 1977, in „România pe dru-
mul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate", vol. · 14,
Editura politică, Buoureşti, 1977 p. 29.
00 A se vedea ANA BAZAC, Autoconducerea muncitorească în sis-
temul denwcraţiei socialiste - în „Era socialistă" nr. 1/1978; CON-
STANTIN CAL VINIU, Activitatea de planificare şi întărire a autocon-
ducerii muncitoreşti - în „Era socialistă" nr. 9/1978; MIHAI PARA-
LUTA Autoconducerea munc-itorească, expresie a adîncirii democra-
ţiei economice, în - ,,Era socialistă nr. 16/1978; GH. SICA . Exigenţei,•
noului mecanism eco1wmico-financiar, în - ,,Era socialistă" nr. 18/1978;
ALEX. SESAN, ,,Direcţia de perfecţionare a mecanismului ecoonmico-
financiar, - în „Era socialistă" nr. 23/1978 ; RADU CIURllLEANU, ,,RP.-
376
1 ~0, :a înfăptuirea modelului românesc al autoconducerii
muncitore9 ti, autogestiunii şi autofinanţării întrejprinlderilor,
prefigurat de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1978 61 .
În orice domeniu al vieţii economico-sociale ar fi exercitat,
controlul - conservînclu-şi latura de clesooperire-constata_r_~
dar intervenini entru revemrea enomene or
nega rve, a abaterilor şi ilegalităţilor şi pentru perfecţionarea
activităţii economico-sociale, pentru instaurar a spiritului de
T) dcsă,rîrşită ordine şi disciplină - · . • ·· . atic e- :;
rativ concr~ .- şa cum arăta secretarul general a par 1 u m,
tovai·ăşdf Nicolae Ceauşescu : ,,controlul trebuie să contribqie
la soluţionarea problemelor din domeniul respectiv de activi-
tate - să nu fie deci o inspecţie formală, ci să se soldeze cu
măsuri concrete pentru îmbunătăţirea muncii. Totodată contro-
lul trebuie să asigure cunoaşterea temeinică a modului cum se
,1plică - în absolut toate sectoarele şi domeniile de activitate -
legile şi hotărîrile de partid şi de stat. Fără o conducere efi-
cientă. în stare să rezolve la timp şi în bune condiţii proble-
mele const1~ucţiei economico-sociale să asigure o dezvo'1tare
armonioasă a întregii noastre societăţi 62.
I tJ b. C 1 · ra i sistem.ului eneral el conirol. Inţelege-
ea mecanismu m ce un . ro u u1 ac 1Yităţii eco-
nomico-sociale necesită abordarea problemei ierarhizării sub-
sistemelor cuprinse în sistemul general de control a activităţii
economico-socia~e în actuala etapă a edificării •societăţii socia-
liste multilateral dezvo1'tate; el Roate fi 91·dooat şi ierarhizat
~ niude, şi anume :
/h- nive ul I - controlul e~ercitat ele organele şi orgainiza-
ţnrc:p part.id;
~ nivelul II - cQ,,:_1trolul ele partid şi de stat ;
-----
gimul strirt de economii-cerinţă a autoconducerii muncitoreşti", în
.. Era socialistă
nr. 24/1978; EUGEN VASILESCU, PETRE PETRESCU,
,,Mrcanismul economico-financiar al R. S. România". Scrisul românesc,
Craiova, 1981 p. 6.
01 A se vedea RADU CIURILEANU, Controlul .financiar i11 R. S.
România, Edit. Academiei R. S. România. Bucureşti, 1980, p . 66-68.

0
~ NICOLAE CEAUŞESCU, România pe drumul construirii socie-
tăţii socialiste multilateral dezvoltate, vol. 7, Editura politică, Bucu-
reşti, 1983, p. 47-48.
'377
.? - nivelul III - controlul qr[lanejgr puterii de stat ;
1-f - - nivelul IV - coîi1rql11) guvernamental ;
r- nivelul V - controlul departamental;
C. - nivelul VI - controlul intern ;
=,-.- nivelul VII - coi:itrolul şi autocontrolul __ oamenilo.r
muncii 63 • 1
4.2.4. Caracterele controlului activităţilor econom,ico-sociale.

In a,nsam1>lul său, în actuala etapă de dezvoltare a societăţii
noastre socialiste, controlul activi tă ţii economico-sociale înfă
ţişează deopotrivă un caracter atotcuprinzător, prevenţjy-edu
cativ, construgtiv 6", proiectiv şi democratic 63 .
Trăsăturile fundamentaJe ale controlului pun în lumină
aclincirea democratismului orîn<luirii noastre socialiste. Acti-
vitatea de control, la care iau parte zeci şi zeci de mii de mun-
citori, ţărani, intelectuali, constituie - sublinia tovară1Şul
Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului - o expre-
sie a participării tot mai active a oamenilor muncii la condu-
cerea societăţii, la exercitarea în stat a puterii întregului popor,
clepliri stăpîn pe destinele sale, care îşi făureşte liber propriul
viitor comunist" 66_
4.3. (:ontrolul de partid - un fa.ctor decisiv ele care depinde
înfăptuirea programelor şi măsurilor adoptate.
4.3.1. Con inutul, sfera şi finalitatea controlului exercitat de
către organclţ si Q,rganizgtiile ele pgrtid. Partjd11) Comunist RD-
mân, ca forţă politică conducătoare în societatea noastră socia-
--1•-----
63 In acest sens, RADU CIURILEANU, Controlu.!..., op. cit., p. 23,
în acelaşi sens, a se vedea şi, IOSIF BANC, Organizarea şi controlu.!..,
op. cit., p. 22.
64 IOSIF BANC, Organizarea şi controlu.!..., op. cit., p. 91.
r;, A se vedea, în acest senlS, MIRCEA ANGHENE, MIRCEA

STOICA, Controlul ... , op. cit., p. 11 ; RADU CIURILEANU, Controlul
financiar, op. cit., p. 56.
66 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la consfătuirea pe ţară a uni-
tăţilor de control al oamenilor muncii, - în „România pe drumul con-
struirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate", vol. 14, -Editura
378
listă - calitate recunoscută de întregul popor şi consfinţită în
Constituţia R. S. România 6î ..:_ asigură conducerea si 1 în cadrul
ace teia, controlul " toate domeniile activităti' · -soci-
ale ; -nu ex1s a pro ~ema a prezen ului şi vii toru ui naţiunii
noastre socialiste în afara preocupărilor sale.
Înfăptuirea Programului pai~tidului, a hotărîrilor Congre-
sului al XII-lea, presl.ljpune ridicarea la un nivel tot mai înalt
:.i ctivităţii....J2.Qlillce şi organizatorice a artidului nostru a tu-
turor or ane r or a 112 a1e' . Partidul trebuie să cea
răspuns şi să soluţioneze problemele noi, deosebit de complexe
ale dezvoltării ţării, contradicţiile ce a,par în acest proces de o
ext1·aordina,ră complexitate, asigurînd conducerea unitară şi
progresul armonios al tuturor domeniilor de activitate .. "8 .
Orientînd ştiinţific şi realist destinele ţării, prefigurînd solu-
ţii pentru înflorirea naţiunii, pentru creşterea nivelului de trai
material şi spiritual al poporului , partidul exercită tgţpr)ată no
control permanent, sistematic şi multilateral, în vederea înfăp
tuirii neabătute a Pro ramului de făurire a societăţii socialiste
mu ateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism,
a obiectivelor şi sarcinilor trasate de do cumentele Congresului
al XII-lea al P.C .R.
Exercitarea rolului conducător al partidului, curespunde
i~ereselor fundamentale şi aspiraţiilor poporului şi se mam-
fes-tă, în ultimă instanţă, în activitatea organizaţiilor de partid
clin fiecare unitate socialistă, prin intermediul cărora se afirmă
marea capacitate organizatorică şi mobilizatoare a partidului,
în stare să pună în mişcare, să diriguiască şi să controleze an-
grenajul complex al sistemului social global m1• DrepLul de con-
,n A se vedea, în acest sens, IOAN MURARU, Curs de drept con-
stituţional socialist român", vol. II, Tipografia Universităţii din Bucu-
reşti, 1978, p. 28-32.
68 NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la cel cbe al XII-lea Congres al
Parlidului Comunist Român, Editura politică, Bucureşti, 1979, p. 70.
60 !n acest sens, a se vedea, MIRON CONSTANTINESCU, Contro-
lul - componentă a conducerii ştiinţifice a societăţii - în . Era socid-
listă ", nr. 17/1973; GHEORGHE NICULESCU, Conlrolul - laturi
constitutivă a exercitării rolului conducător al organizaţiilor de partid.
Ed. politică, Bucureşti, 1973, p. 7-8 ; M[RCEA ANGHENE, MIRCEA
STOICA, Controlul act'ivităţii economico-sociale, op. cit., p. 12.
379
trol al organizaţiilor de bază asupra activităţii conducerii uni-
tăţilor soci'aliste este o necesitat obiectiv~ care decurge pe
de o arte din re as erea de către între u o or a ro ui
e forţă politică conducătoare pe care-l are .C.R., în toate
domeniile construcţiei socialiste 70 , iar pc de altă parte, din
imensa răspundere care-i revine artidului în o era istorică de
ed1 1care a soc1etăţiJ. socialiste pe pămîntul romanesc ' . rogra-
mul şi Statutul partidului, ca şi alte documente de partid, con-
sacră dre t rol al or aniza iilor de bază asupra activi-
tă,,11 conducerii 11oităţilar saciafr,te. s e . a u u par 1 ului
precizează că „în vederea ri lcarii rolului conducător al orga-
nizaţiilor de partid din întreprinderile de producţie ~i comerţ,
întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, întreprinderile
&gricole de stat, cooperativele agricole de producţie, institutele
de cercetări şi proiectări, unităţile medico-sanitare, şcoli şi fa-
cultăţi şi în vederea întăririi răspunderii lor pentru munca ce
se desfăşoară în aceste unităţi, li se acordă dreptul de control
asupra activităţii conducerii administrative în aplicarea liniei
politice a partidului, a hotărîrilor şi directivelor organelor su-
perioare de partid şi de stat".
Staţqtpl precizează că organizaţiile de partid din ministere,
centrale industriale, instituţii centrale ş i locale, militează pe.1.1-
tr~ îndeplinirea sarcinilor diin planul unic de dezvoltare econo-
mico-socială a patriei, pentru respectarea strictă a legalităţii
socialiste. De altfel, referindu-se la răs punderea ce revine orga-
nizaţiilor de partid din ministere şi din centrale, tovarăşul
Nicoale Ceauşescu atrăgea atenţia că : ,,nu lipsa dreptului de
control împiedică organizaţiile de partid să-şi îndeplinească
atribuţiile ! Ele au destule drepturi de a organiza comuniştii,
pe toţi oamenii muncii, întregul personal din minister în înde-
plinirea hotărîrilor de partid, în aplicarea legilor, în lupta îm-
;n IOSIF BANC, Organizarea şi controlul îndeplinirii hotăririlor,
Editura politică, Bucureşti, 1981, p. 23-24.
; i GHEORGHE NICOLESCU, Controlul - latură constitutivă ... , op.
cit., p. 8.
n • * • Statutul Partidului Comunist Român", Editura politică,
Bucur'eşti, 1979, p. 93-94.
380
potrlva birocratismului, a rlsipei şi a tuturor neaju,nsurllor ....
Organizaţiile de partid au în această direcţie drepturi neli-
mitate" 73 .
ConJ;rnlul exlrcitat de către organizaţjj)e de partid în între-
prinderi, unităţi agricole, comerciale etc., are un continut poli-
tLc!:p largă si core-spum;ătoare ,sferLd..e a ţume şi o semnificaţie
practică majoră 1 scogul său fiind, îo u)timă analiză, n hza-
rea eforturilor tuturor oamenjjw munciiin direcţia îndeplinirii
şi depăsirii sarcinilor care le au, stimularea spiritului lor de
iniţiativă, a coniducerii unităţilor, a colectivelor acestorn în v-.e-
derea înfăptuirii obligaţiilor ce le revin, cultivarea spiritului de
răspundere în instaurarea unei ordini şi discipline riguroase în
muncă, în respectarea legalităţii, a principiilor eticii şi echităţii
socialiste 'ît..
Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cu
privire la organizarea cunoaşterii, aplicării şi controlului îrifăp
t_uirii hotărîrilor de partid şi a legilor ţării, din octombrie 1976,
precum şi indicaţiile ulterioare ale conducerii partidului, con-
feră controlului de partid - ca şi celui de stat - un caracter
sistematic, unitar. Experienţa organelor şi organizaţiilor de par- .
tid pune în evidenţă o J:>aletă largă_de or al nt oh i :
l!.!}.alizele efectuate, în adunările generalr ale organizaţiilor de
bază, în ~edinţele de lucru ale organelor lor colective dările de
seamă, rapoartere, infornrnkile e care le fac birourile or a-
nizaţiilo1· e bază şi comitetele de partid în adunări generale,
conferinţe plenare ; \ brigăzile şi colectivele organelor de
p~ş.a
__,_.. ____
>rti rl ./O.
73 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Ccmsfătu:brea activului de
part'id şi de stat din ministereşi instivuţii centrale" - 11 apri,lie 1974 -
în „România pe dr•u mul construirii societăţii socialiste multilateral dez-
voltate", voi. 10, Editura politică, Bucureşti, 1974, p. 102.
74 In acest sens, a se vedea GHEORGHE NICOLESCU, Controlul -
latură constnwtivă ... , op. cit., p. 53.
75 A se vedea, în acest sens, SIMION COTOI, Documentele Congre-
su!u·i al XII-Zea al Partidului, ale Plenarelor Comitetului Cent,ral, des-
pre cerinţele organizării unui cont-rol sistematic şi exigent -î n munca de
partid şi de stat - în „Munca de partid" nr. 12/1981, p. 75.
381
J, 4.3.2.,.~,.;.;;;;,;._,;~~~~a~r.,.t':-.:i~- un factor decisiv ae care depin-
de efici e prevenire şi conibatere a comportamen-
telor infracţionale.
Partidul nostru consideră că - aşa cum a subliniat tovară
şul Nicolae Ceauşescu - ,,dezvăluirea neajunsurilor şi lipsurilor
este o condiţie a însuşi înlăturării lor, a mobilizării celor ce
muncesc în direcţia îmbunătăţirii continue a muncii" 76 .
C ·ti are o · bi · za cunoaş-
terii apro un a e, tememice, de către organizaţia de par 1c a
i;eâQJatiLsub toate aspectele sale, în unitatea în care îşi desfă
şoara activitatea - să p~pmgyeze acele norme şi valori id1;,olo-
gice, politice, profesiona e, etice şi juridice care sînt groprii
orînduirii noastre socialiste şi, totodată ă res, i a deprinderile
şi mentalităţile înapoiate, retrograde ; c n e parti , ca
act, prin definiţie politic, contribuie decisiv la sporirea eficien-
ţei muncii de formare a unui climat de exi enţă pc1rhnic'a în
fie are unitate socia 1s · , a e ucarea ca re or e con ucere şi
a colectivelor oamenilor muncii în spiritul fermităţii revoluţio
nare - dominante ale întregii vieţi a partidului, a societăţii
noastre - a intransigenţei faţă de lipsuri, neajunsuri, abuzuri
şi ilegalităţi, faţă de compQlrtarrnenitele care pot favoriza săvîr
şirea de infracţiuni. Controlul de ,p artid, = t cu principia-
litate, cu combativitate, cu perseverenţă, ~__Jic, oferă posi-
bilitatea organizaţiei de partid sA. cunoască situaţia din fiecare
loc de munc.ă., să ştie în orice moment în ce direcţie trebuie
o;;-ntaLe principalele forţe sp~e a · asigura perfecţionarea cali-
tăţii muncii în toate sectoarele, ~ă.. . sesizeze cu promptitudine
orice anomalii, orice cont~ic.ţii precum şi cauzele lor şi, pc
această bază, să le înlăture ; l efectuarea u,nui control s,poradi~,
carenţele, fisurile în organizarea şi desfăşurarea controlului pot
aduce prejudicii considerabile 77, rpot favoriza premisele unor
abuzuri, ilegalităţi, inclusiv săvîrşkea de infracţiuni, chiar din
partea unor persoane cu funcţii de conducere de oarecare răs-
76 NICOLAE CEAUŞESCU, ,,România pe drumul construirii socie-
tăţi-l socialiste multilateral dezvoltate, vol. 5, Ed. politică, Bucureşti,
1971.
77 In acest sens, a se vedea, GHEORGHE NICOLESCU, Controlul ... ,
op. cit., p. 22.
382
pundere ;G_ Iată un exemplu care, deşi izolat, conîirmâ această
din urmă idee : profitînd de absenţa aproa:pe tota, a a contro-
lului asupra activităţii sale, I.P., - fost prim~vicepreşedinte al
Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Rm. Vil-
cea - a comis reprobabile acte de necinste, primind mi tă 17 .500
lei şi alte bunuri de la divel'se persoane cărora le-a facilitat
repartizarea nelegală de s,paţii de locuit din fondul locativ de
stat. Pentru că numai aşa se poate explica cum a reuşit să ia
mită pentru 200 de apartamente din fondurile statului, reparti-
zate de el după alte criterii şi norme decît cele statuate de lege,
în timp ce unele familii cu copii, îndreptăţite să li se repar-
tizeze un apartament, au fost atît de brutal private de acei'it
drept, altele primind, ilegal, locuinţe nemeritate, prin favoruri
materiale şi financiare făcute celui ce dispunea după bunul plac
de avutu,l poporului. Est.e evident că fis,uiril.e existente în exer-
citarea control,ului asu a ctivit" ·· c · cărora li s-au în-
credinţat răşpund.eri au , avorizat şi stimu at apetitul e înavu-
, T „ J
ţire a celui pus să vegheze buna administrare şi gospodărire a
fondului locativ de stat. Dar principal.a vină o are însuşi I.P.,
care a sfidat în_crc<lerea ce i s-a acordat, trăgînd foloase perso-
nale de tot felul de pe urma foncţiei ce o avea, aducînd pre-
judicii serioase mu11cii de partid şi de stat, integrităţii morale
a activ:i.şti,lor.
In cond' iiJ.e unui clirnaLd e unei indulgenţe
inadmisibile, ,,mki1e" tentaţii a e fostului prim-vicepreşedinte
- conslpllul excesiv de bături akoolice, petrecerea ti:mpului
liber î1î'"antura·u1 unor oameni car,e , ra'Cticau ·oouri__g,p noroc -
au • evenit autentice •vicii, nevaivorbind de „creditul" pe care
şi-l►aeschiisese la bu;retuJ pe care-l frecventa, unde datora, la
un moment dat, 9.000 lei. Deşi au fost cunoscute aceste lipsuri
în comportarea ,lui, s-a trecut cu uşurinţă peste ele, s-a mini-
malizat gravitatea lor - se aprecia în adunarea cu activul co-
mitetului judeţean de partid ... 79.
87A se vedea, in acest sens, GH. FECIORU, Fwrvcţia nu oferă drep-
tul de a eluda legea - în „Munca de partid" nr. 11/1981, p. 49-57.
; 9 A se vedea pe larg : Dincolo de aparenţe, se întindea mina
necinste·l şi abuzului" - în „Munca de partid" nr. 9/1981, p. 83-88,
383
i _4.4. Controlul de '[!{lrtid şi de stat ..
inteze privind sistemul organelor cu catracter de partid
şi :xiperienţa edificărrii societăţii socialiste în ţara noas- I
tră 1fă ·tare a hotărîrilor de . ilOi',
ui sistem original de organe cu caracter ublu,
ta are au an n
o u1, în peri . e
. -.--.~--'1---,"'""'"a ·oducţiei materiale, a tuturor relaţiilor so-
_ p__r__
dale, democraţiei socialiste, în creşterea factorului
conştient · ga dezvoltare a societăţii româneşti şi, toto-
dată, în spori igenţei faţă de lipsurile şi neajunsurile sus-
ceptibile să in ze premisele apariţiei unor comportamente
negative sau fracţionale ; acest şjsţero de organe cu o
dublă natură Consiliul Suprem al Dezvoltării Econo-
mice şi Social r. 1 1973)t,_Consiliul Central de Control
t, Muncitor · · Economic · ciale (Legea nr
nr. 15/ 19 ~=~=,;;~,::,.:;..===a.~=':::'7"::-':7'-· i Sociale (Legea
nr. 3/197 ehnolo ie (De-
'~ cretul n ~~~~~~~~ aJ:Iei Socialiste
(Legea n mitetul pentru
, pmblem 973).
b~.4.2.
ciale -
hotărîrilor Cori'ferinţ . C.C.
al P .C.R. , din noiem t create Consiliul Central
de C:ontrol Muncitor i Economice şi Sociate -
organ · de partid şi de rolul unitar a 1 depiiflirii
liotănri or de partid ile ectmomice şi sociale -
preou.m şi ~S:onsiliile resc jude,ţean (şi al mu-
nicipiului Bucureşti) eşti şi în unităţile eco-
nomice ,o_
Constituire asigură un cadru orga-
a celor ce muncesc în
~ A se vedea, Legea nir. 15 / 1972 publicat în Buletinul oficial al
R. S. România, partea I, nr. 161 din 29 dec. 197 republicată, cu modi-
ficările cuprinse in Decretul Consiliului de Stat r, 385 din 28 octom-
brie 1977 in Buletinul Oficialipartea I, nr. •125 di 25 noiembrie 1977.
384
activitatea sistematică de control : aproape 70 O/o dfc cei peste
60.000 de membrii ai acestor organisme sînt inuI191 ori, maiştri..
tehnicieni, care lucrează nemijlocit în producţie ;,.Controlul mun-
citoresc este investit cu largi atribuţii în toate/domeniile de ac-
ticitate, sarcina sa principală fiind - aşa cum s-a remarcat în
literatura de specialitate - controlul în ăptuirii hotărîrilor de
partid, a sarcinilor şi indicaţiilor date de secretarul general al
partidului, ~licarea legilor statului în domeniul realizării pla-
nului de dezvoltare economică şi S'Ocială, a gos,podăririi cu ma-
ximă eficienţă a potenţialului r,oductiv şi valorificarea sup~-
rioară a tuturor resurselor, a rmjloacelor materiale şi umane din
unitate St_
V' Consiliile de control uncitoresc ac ionează împreună cu
{1-'Sindic tele pentru ezv9' areaunei atitudini înaintate faţă de
muncă, pentru instaul)ărea unei oraini şi discipline exemplare
în muncă, pentru s : ea initia · .clor: creatoare ale oame-
nilor muncii în în , eplinkea sarcinilor economice şi sociale 82 ;
ele urmăresc res ectarea norm~lor de tehnică a securităţii şi
igienă a :rpunci" - iar, ou deos-e bire, în pre:zent, în unităţile cu
foc continuu sau care au instalaţii cu g1·ad ridicat de pericol
în exploatar~ - a regulilor care asigură funcţionarea neîntre-
ruptă şi îp/ condiţii de deplină si,guranţă a utilajelor, întărirea
ordi111ei 4. disciplinei în muncă, în lur:ţ1ina exigenţelor prevă
zute, · De'c retul nr. 400/ 1981 - acţionează cu fermitate par-
tmic· pentru preîntîmpinarea si combatwa manifestărilor de
sare, negLi ·en ă li să răs undere a oricăror abateri sau
sit wţii capabile să favorizeze premisele subiective ale aPQriţiei
mportamentelor infracţionale. Experienţa de peste un e-
c'eiiiu a controlului muncitoresc al activităţii economice şi so-
ciale, în configuraţi a stabilită prin Le.gea nr. 15 '1972, demon-
81 In acest sens a se vedea, IOSIF BANC, Organizarea şi contro-

ZuL, op. cit., p. 26.
82 A se V'edea, în_ acest sens, MIHAI FRICA, VASILE BALACI,
Rolul şi atribuţiile comisiilor de control mumcitoresc al activităţii eco-
nomice şi sociale din întreprinderri, Ed. politică, Bu cureşti, 1981, p. 11.
25 - Criminologie 385
strează, f_ără putinţă_ de t_ăgadă, fo1:ţa şi eficie?ţ~ p~·.eventivă
acestei pirghn esenţiale m perfecţionarea activitaţn econom1co-
I
~J a
sociale, în soluţionarea problemelor de care depinde înfăptuirea

neabătută, integrală şi în bune condiţiuni, a sarcinilor derivate
din planul naţional UJ!lic de dezvoltare economico-socială a pa-
triei. De aceea, organele şi organizaţjj)Q de partid mj)j);tază
pentru întărire rolului i autorităţii co ., .. o de control
munci· ore fiecare um a e pro uc 1va,
pentru îmblliflătăţirea stilului şi me o or r e munca ' , l?en-
tru imprimarea unui stil şi unor metode de muncă specifice
acti'Vlităţii de partid 85 . O,rice fisură în exercitarea, la nivelul exi-
genţei partinice, sistematică a controlului muncitoresc po"fil_e,
în plan tentorial, să intreţ1.fî'r implici t sursele unor abateri sau
chiar a unor comportamente infracţionale . lata un exemplu, 1Zo-
lat, petrecut cu puţină vreme în urmă : se ştie că în salba punc-
telor de agrement de pe litoral se înscrie şi Satul de vacanţii
Mamaia, admirastrat de Uniunea judeţeană a cooperaţiei
Constanţa. Aici, [n 1978 1 u:rimărind fan!bogăţkea cu orice
preţ, cei cărora li se încredinţaseră posturile-cheie ale conduce-
rii şi gospodăririi acestui complex turistk, în loc să vegheze la
bunul mers al serviciilor pentru turişti, să asigure folosirea pe
căi legale, în beneficiul soli:citanţilor veniţi să se recreeze, a
întregi capacităţi a satului de vacanţă, ,s -au dedat J.a numeroase
abuzuri, încălcări ale normelor de funcţionare şi a instrucţiuni
lor stabilite de OENTROCOOP. Astfel, într-o perioadă de vîrf
a se:ronuLui estival (i,!;llie august 1978} Il/Umai 300/p din capa-
citatea de cazare a satului ele vacanţă a stat la dispozitia turiş
tilor. Cum era, deci, folos-it spaţiul de cazare ? Din cele 55 de
camei'€ existente, 8 apăreau complet ne1ocuite, 13 ocupate în me-
die 7-15 zile pe lună, iar două: apartamente numai şapte zile
în luna august. Camerele libere nu puteau fi folosite decît cu
aprobarea lui N.S., şeful complexului turistic sau a soţiei sale
83 IOSIF BANC, Organizarea şi controlul ... , op. cit., p. 26; MIRCEA

ANGHENE, MIRCEA STOICA, Controlu.I activităţii economico-sociale ... ,
op. cit., p. 21 ; MIHAI PRIICA, VASILE BALACI, Rolul şi atribuţiile
consiliului de control muncitoresc ... , op. cit., p. 25.
84 A se vedea, în acest senlS, SIMION COTOJ, Documentele Con-
gresului al XII-lea al partidului ..., op cit., p. 75-76.
85 IOSIF BANC, Organizarea şi controlu.I ... , op. cit., p 26.
386
G.S., lucrător comercial ~n satul de vacanţă, iar două aparta-
mente în „Casa Dolj" - numai cu acordul preşedintelui Uniu-
ruii judeţene a cooperativei de consum Constanţa, S.G. Organi-
zînd în satul de vacanţă numeroase petreceri, nunţi, botezuri,
zile onomastice, în perioada ianuarie 1978-30 iunie 1979, ei
nu s-au preocupat de beneficiile ce se cuveneau complexului.
Astfel, s-a constatat că majoritatea meniurilor nu depăşeau
suma de 70 lei, deşi de regulă se practică meniuri de peste 100
]ei. De asemenea, numai la „Casa Vrancea" unde în 1978 au
avut loc 65 de petreceri, muzicanţii aduşi din afara satului d~
vacanţă c!U încasat peste 290.000 lei, ,r evenind fiecăruia p2ste
60 .000-100.000 lei, fără să li se reţină impozitul legal şi nici
cota ce trebuie să revină unităţii.
N e1manifostîndu-se mc1
rirea judicfoasă a fond.urilor ntru ret i ie trans, rt, în-
treţinerea localurilor. a spatii ,o r verzi, în 1978, s-a înreg1s ...2.,t o
pierdere _pe 1,1 milioane lei. Numai cheltuielile cu formaţiile
muzicale ş1 de âansun s-au ridicat la peste 580.000 lei, .pre-
şedintele U .J.C.V. Constanţa, menţinînd aceste formaţii tot tim-
pul anului, contrar normelor legale. In gestionarea fondurilor
satului de vacanţă, a unităţilor de alimentaţie publică de aici
s-au produs abateri şi de alt gen - lipsuri în gestiune, retribui-
rea şi dirijaria incorectă, în scopuri nejustificate legal, a unor
sume, U[lii însuşind banii statului după bunul plac. Iar a:seme-
nea incorectitudini n-au fost deloc mărunte. Astfel, C.P., jn ,pe-
rioada 20 i'anuarie 1978-30 mai 1979, din dispoziţia preşedin
telui U.J.C.V., a_în,casat, incaldrată fictiv ca solist vocal, o sumă
de peste 40.000 lei, fă-ră să f.i avut contract de muncă şi fără
să fi p--;:estat vreo activitate de ordi,n muzical. ..
Pentru abuzurile grosolane să•vîrşite, nesocotirea legi-lor
şi regulamentelor jn vigo·are, cei vinovaţi au fos,t sancţio
naţi, destituiţi din funcţie, unii deferiţi organelor de cercetare
penală sau comisiei pentru cercetarea provenienţei unor bu-
nuri nedobîndite în mod licit; o parte din pagube au fost recu-
perate.
Este limpede că efectuarea unui control Slistematic, operativ
sever, ar fi fost de natură să descopere la timp şi să stopeze
-- 387
tendinţele hrăpăreţe,
teii 86 ...
să prevină săvîrşirea
a tot felul de aba- I
·• De cele mai adeseori, Consiliile de control muncitoresc in-
tervin prompt ~i t.ia1ernatic dQn,d,, "nlimitele competenţei stabilite
prin Legea nr. 15: 1972, indicaţii obli.gatorii pentru înlăturarea
lipsurilor din activitatea unităţii sau suspendînd executărea
unor măsuri neconforme cu <;lispoziţiile legale, ori - pe baza
analizei concrete a unor situaţii sau fenomene din unitate -
J!,cînd ~ropuneri pentru remerliP. . uri. pen,tru
prevenirea unor stări de bi~e să con-
ducă la săvîrsire e a · contraven ii sau in rac zuni. De
pildă, Consiliul de control muncitoresc de a ntreprinderea de
maşini grele Bucureşti, sesizînd faptul că în unitate se produc
unele accidente de circulaţie a atenţionat comitetul sindicatu-
lui, iar preşedintele acestuia a făcut o problemă din aceasta, în
ConsHiul oamenilor muncii; pentru prevenirea accidentelor s-a
solicitat sprijinul Direcţiei circulaţiei din I.G.M., care a _ răs
puns prompt prin prezentarea unei gale de filme pe teme de 1:ir-
culaţie, urmată de dezbateri, la care a participat un număr în-
semnat de persoane din diver:,,e sectoare de activ:itate, pen-
tru cei din compartimentul transporturi participairea fiind obli-
~ gatorie 87. Exemplele arr putea fi multiplicate.
· 4.5. Controlul inanciar - instrument de prevenire şi com-

batere a surselor socio-umane susceptibile a ocaziona infracţio
nalitatea.
4.5.1. Cor1,cept şi funcţii. Controlul financiar, componentă a
sistemului genera: de control :il activităţii economico-sociale şi
formă de manifestare a funcţiei de control a finanţelor~e
zintă un control dtr şjptpă în f{fp re)aţjilor băneşti asupr~
zultatelor0 şi eficientei activitătii economico-sociale, constituie,
86A se vedea, ,,Mun:ca de partid" nr. 10/1979, p. 90- 92.
87ln acest sens, MIHAI FRICA, VASILE BALACI, Rolul şi atri-
buţiile consiliilor de cont-rol muncitoresc ... , op. cit., p . 25.
88 In acest sens, IULIAN V ACAREL, F'inanţele Republicii Socia-
liste Romdnia, .Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1974, rp. 15 ; ALEXANDRU
BABE, Politica financiară şi rolul organelor financiar-bancare în spo-
rirea eficienţei activităţii economice, Edi.tura politică, Bucureşti, 1975,
p. 41 ; CORNEL IUGA, Eficienţa economică şi pîrghiile financiare,
Editura politică, Bucureşti, 1977, p. 173.

cu alte cuvinte, ,,un. nsam lu organizatoric inte rat, ce acţio
neaza sfstematic şi 1 ar a toate mve ur:itle i în toa e unităţFle
socialis e, m Vf! erea revemnI 3 ' a erilor Şi neajunsurilor a
sp ·· ·· · 'i um at1 or ver· ica e m rea 1 r a sarc1m or
creşterii eficienţei economice şi aparan1 m O • etă V • • •
ţii socialiste, cunoaşterii modului în care se aplică hotărîrile de

partid şi le@le ţării în domeniul economic şi financiar, tragerii
la răspundere, ipotrivit legii, ce1or care aduc pagube avutului
obştesc, înca'lcă disciplina financiară şi de plan, dau dovadă de
neglijenţă şi nepăsare în gospodărirea raţională şi economicoasă
a patrimoniului socialist" 89 ; controlului financiar îi revin, în.
actuala et · de făurire a soc1etăţn socialiste multilateral dez-
voltate, o · - rinei ale ~uncţia de prevenire a ab~te-
rilor, ne _ nsun or şi a i ~,galităţîor ş1 funcţia e,JQ@f~r:marc
a activităţii economico-sociale, de promovare a unm sp1nf n-
guros de disc1plma, ordme şi de economisire maxima a resur-
selor societăţii .
Sistemul controlului financiar la scara economiei naţionale
poate fi ordonat şi iera:rhizat astfel :
. @ controlul financiar prezidenţial - Curtea Superioară de
Control Financiar ;·
~ controlul financiar guvernamental - Ministerul Finan-
ţelor şi băncile ;·
@) controlul financiar departamental - ministere, celelalte

organe centrale, comitete executive ale consiliilor populare ju-
deţene ;
@, controlul financiar_ intern (controlul financiar preventiv,

cel ulterior şi controlul ierarhic operativ curent din interiorul
unităţilor socialiste).
4.5.2. Căi Şi mijloace de~ ntă-;;,;;J a caracterului preventiv al

controlului financiar.
Procesul edi:ficării societăţii socialiste multilateral dezvoltate
în România stă sub semnul necesităţii obiective de a se înfăptui
sa RADU CIURILEANU, Controlul financiar în Republica Socia-
reşti, 1980, p. 58; a 5e vedea şi IOAN GLIGA, ,,Drept
financiar", Edi-
!istă România, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucii.-
tura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 318-322.
389
un progres calitativ în toate domeniile activităţii economko-
sociale şi înainte de toate, în sfera producţiei de bunuri mate-
riale. Noul mecani'Sm economico-financiar asi ură artici ·area _
irectă e ec 1vă c lor ce muncesc la onducerea între rinderi-
lor, a administratea părţii din avuţia naţională încredinţată
colectivului din fiecare unitate, şi constituie expresia perfecţio
narn conducerii, planificării şi organizării vieţii economko-
sociale, a aplicării principiilor centralismului democratic în
strînsă îmbinare cu cel al autoconducerii muncitoreşti şi auto-
gestiunii 90 .
Aplicarea şi generalizarea autoconducerii muncitoreşti, auto-
gestiunii ~i autofinanţării în .economia ţării Il!oastre, pe baza
ansamblului de măsuri adoptate de Plenara C.C. al P.C.R., din
martie 1978, implică sarcini nof şi pentru activitatea de control
financiar şi economic. Astfel, 09rnindu-se de la <'rrrare2 fP)p-
' ] · · 1· · ·. ·- , acesta este chema sa as1 ure
,, n contro manciar şjşfernaţjr. 12ermanent în toate sectoare e,
să 1ptervină operativ pentru şoluţfonarea multiplelor probîeme
pe care le ridică viaţa, progresul multil"ateral al econom1e1 na-
ţionaiJ.e" 91 • •
Programul partidului subliniază nec;esjtatea jntăririj con-tro-
lulu{ financiar „căruia îi revine saircina de a preveni ang_ajarea
unor fonduri fără justificare economică, imooiliza.rea unor miP
l'Oaceeconomice, de a asigura obţinerea unei eficienţe maxime
în folosirea resurs·elor materiale şi financiare ale societăţii".
Autoconducerea municitorească are drept componentă in-
trinsecă org~iza;;:e:a si exercitarea în toate unităţile socialiste
a unui 3:1ttocontrpl sistematic şi efisce - atît al fiecărui om
ai muncu asupra nivelului la care işi îndeplineşte sarcina la lo-
cul de muncă, a rezultatelor dobîndite cit şi al organelor de
conducere colectivă asupra eficienţei propriilor decizii - care
să asigure realizarea exemplară şi ritmică a sarcinilor de plan,
de gospodărire cu eficienţă maximă a valorilor materiale şi
In acest sens, a se vedea, lOAN FORIŞ, Auroconducerea munci-

00
torească, expresie a adîncirii democraţiei socialiste, în „Era socialistă",
nr. 4/1979, p. 4.
ni NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Plenara C .C. al P.C.R. din
23 martie 1918 1 în „România pe drumul construirii societăţii socialiste
multilateral dezvoltate", vol. 15, Editura ,politică, Bucureşti, 1978,- p . 593.
390
băneşti ; autocontrolul muncitoresc nu exclude ci jm plidj con:..,
traiul financiar i conomic ca instrunient d bază al autocon-
cerii muncitoresti.
,,Este necesar - arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre-
tarul general al partidului la Plenara din martie 1982 - să
luăm măsuri hotărîte în direcţia îmbunătăţirii activităţii finan-
ciar-economice, a creşterii rolului organelor financiare, a sis-
temului financiar-bancar, a controlu:ui financiar asupra tutu-
ror sectoarelor de activitate în folosirea şi cheltuirea fiecărui
leu, a fiecărui ban" u2 •
În condiţiile autoconducerii mundtoresti, o cerinţă esenţiaJă
a controlului financiar - indiferent de forma sa, control pre-
ventiv 9=1, concomitent, ulterior, şi indiferent de metodele, teh-
nicile şi procedeele folosite în exercitarea acestei activităţi -
u sonstituie preprnG rff,gmgpelw de a.bateri peaiunsµri ne-
IT gli"enţe, a oricaror „tuÎ:urări i evenimente " care enerează
pagu. e, 1ros . nun ma ia e şi inanciare ale societăţii ;
a'"tare fenomene reprezintă tot atîtea surs',e, care pot întreţine pre-
misele fundamentale ale infracţionalităţii prin care se produc
~agube avutu}ui obştesc sau economiei naţionale şi anume ;
lipsa spiritului gospodăresc tendinţele de căpătuială etc., ale
wior mld1viz~ ere gestioneaza sau aidministrează bunuri sau
valori ce constituie av.ut obştesc. _
După cum se ştie, multe din infracţiunile ce produc pa,gube
avutului obştesc sau economiei naţionale sînt descoperite ca
urmare a controlului ,financiar sistematic al Ministerului Finan-
ţelor, a controlului financiar operativ intern, care de regulă se
exercită ulterior desfăşurării activităţilor, actelor şi operaţi- .
unilor financiar..,bancare ; interesul major al sporirii laturii pre-
ventive a control'.ll·l ui financiar, al .prevenirii şi combaterii in-
fracţiunilor ce aduc daune avutului obştesc sau economiei naţio-
- -
nale reclamă I' ectionarea controlului financiar ulterior, prin
, ~.r;nătoarele căi şi mijloace esenţia~. semna ate m 1teratura de
specialitate : 91,
92 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Plenara C.C. al P.C.R. din
31 martie 1982, Editura politică, Bucureşti, 1982, p. 20.
9:J RADU CIUR!ILEANU, Controlul preventiv - instrument eficace
a! au.to.c onducerii muncitoreşti, în „Era soci'alistă",nr. 23, 1981, p. 10-12.
91 RADU CIURILEANU, Controlul financiar ... , op. cit., p. 385-386.
391
/ . tfa) tuhJ. · tim --în eclan area actiunilor de
co'irrc; ulterior, m sens ca acesta să surprin ă ct1 1 atea res-
pectivă într-o asemenea .fază încît, pe de o parte să nu fie prea
la început, ceea ce nu ar ,permite să se tragă anumite conclu-
zii, dar niCi prea tîrziu înitrucît se 1imitează1 aiplicar•ea măsmilor
delecţie şi deci de preven ire a neajunsurilor.
i. b Qrientarea controlului ulterior în direcţia examinării şi
ven · cării în rimul rînd a o eraţiunilor si activi - · ' curs
d are, pentru a crea posi 1 1tatea organe or de con-
trol să intervină în vederea determinării luării măsurilor de
îndre tare a eventualelor devieri de ·l a normele în vigoare.
3, c rmărirea în · act·u . c ntrol ulterior
în re este organizat si se exercită ontrolul financiar re
·
-
tiv, um u-se masur:ile ce se impun. ceas a cons 1 me una din
cel'e mai efictente posibilităţi de intervenţie a controlului ulte-
rior în prevenirea aibaterilor.
H d) de către controlul ulterior a executării mă-
s · · u carac er economico- 1nancrnr uc1 e e or, an1zati1 e
socia 1ste în 4 afara dispozitii or ega e, m vei erea sistării sau
prevenirii, în funcţie de staaiul de aplicare a măsurilor respec-
tive, a consecinţelor negative determinate de aC'estea.
6. ~ legerţa wstjyelgr esenţiale care să caracterizeze ':cti-
vit~ supusă controlului ulterior, precum şi a unităţilor celor
mai indicate a fi cuprinse în control, care să ofere posiibilita-
tea unor concluzii temeinice reprezentative, preou.m şi gene-
f aJliz rea experienţei .înaintate.
b· f) ·, · · e c"tr controlul ulterior a unor v
mo ate, de scurtă dure.tă i în o etat la locurile
se vec icu eaza valori materiale, în vederea prevenirii ns1pei
(pe nw:nipe de ,cale ferată, pe drumurile puiblice, oontro•l de
poartă, asupra mijloacelor de transport etc.).
1~ Generalizarea pe sector, ramură sau domenii de activi-

t a , ~~ principalelor conştată:rL conc)uzii şi măsuri
stabilite s.,a
urmare a acţiunilor de control ulterior desfăşurate, prin
aceasta extinzindu-·se efectele favorabile ale acţi@ii de control
financiar şi la alte unităţi decît cele controlate, urmărindu-se
392
astfel sfera acţiunii de prevenire şi înlăturare a neajunsurilor
(f~·n„tivitatea economioă.
o-_ h · eriodică în or an e conducere col · ' 95 a
c e or care, prin frecventa şi impgrţanta Jar generează )iJ.J-
stin' mai deosebite În activitatea unităţilor, în vederea desprin-
derii măsurilor cu caracter general ce trebuie luate de forurile
în drept (care pot viza, perfeoţiona,rea legislaţiei, a formelor şi
me~elor de organizare şi conlducere ş.a.).
q i) rmărirea pînă ·1a rezolvarea completă a tutmo · r b e-
me re1eş1 e 1:1 'l:l enor, as e ca de · ... ienţele con-
statat~ să fie lichidate definitiv, sa nu se mai continue şi să nu
se mai repete după control. ceea ce presupune în mod obli-
gatoriu şi înlăturarea cauzelor care le-au generat.
De bună seamă, punerea în valoare a laturii preventive a
controlului financiar ulterior poate sugera şi alte posibilităţi
de perfecţionare ...
4.5.3. on_ eLnice în înf.ă.ptuirea controlului fi-
1wndar intern ; căi şi mijloace pentru înlăturarea contradicţii
lor, inclusiv prin contribuţia organelor judiciare.
Controlul financiar intern ulterior are limitele şi riscurile
sale; el înfăţişează uneori, în ,p ractica lui, cont , · 'i vre-
melnice dintre care, în esenţă, amintim i a , e eriodicitate,
de operativitate I formalismul, în s!ensul că nu smt semnalate
la timp şi complet unele abateri, neaj,u,nsuri din activitatea
economico-financiară şi chiair unele pagube care, ulterior,
după amplificarea lor, sînt descoperite de alte cont:11oale I eva-
luair~a. necore§IJ?unzătoare a gravităţii • faptel$Yr şi a naturii şi
întinderii răspunderii juridice (materia1e, administrative, dis-
ciplina1·e sau penale) slăbirea tăriei morale a ermită ii
unora dintre cei ce e ec aza con ro u financiar intern,
împrejurare care poate deschide poarta favorizării infractori-
lor, în sensul art. 264 C. pen. 95bis_
De aceea, 'perfe·cţionarea controlului financiar implică si
id~tificarea sj îl))ijţµrarea unor atare deficienţe sau contra-
9., In acest sens, RADU CIURILEANU, Controlul preventiv - ins-
trnment eficace ..., op. cit., p. 12.
ăUbis A se vedea, LUDQVICA DINCU ş . a., Răspunderea penală pen-
tru favorizarea infractorului, în Revista română de dr'ept nr. 11/1983,
p. 30-37.
393
dicţii - educa ia • rmanent~ a celor ce îl efectuează, în
SQiritul fermi aţii în e.xercitarea ,contro:ului financiar , m apli-
carea neabătută ,a noului mecanism economico-financiat', conşti
entizarea de către fiecare lucrător din organele de control finan- 1
ciar a latw·ii preventive a controlu1ui financiar, a răspunderii
pentru exercitarea acestuia cu maximă eficienţă, a exigenţelor
controlllllui financiar în etaipa actuală, asigUII'area integrităţii
avuţiei obsteşti, creşterea eficienţei economice, gospodărirea
cît mai raţională a mijloacelor materiale dle care dispune so-
cietatea noastră.
or Ministerului de Interne, procuraturii
şi a instanţelor judecătoreşti constituie o sursa e per ec 10nare
a activităţii de control financiar, de sporire a eficienţei preven-
live a acestuia în realizarea cerinţelor actuale ce se · pun în
activitatea economică. c..ci..t ~ t l l -
In adevăr, or, anele ena'le d1 odzia desfă urării urmăririi
ş_!._judecăţii infracţiunilor care pi,oduc pagube avufului o c /
ştesc sau economiei naţionale şi a infracţiunilor corelative sau f4
conex•e acestora - tăinuirea, favorizarea etc., examinînd mul-
tilateral, pînă la capăt, o serie de mijloace de iprobă ţdeclaraţii
ale învinuiţlor sau inculpaţilor, acte de revizie contabilă, ex-
pertize contaibile-judiciare etc.) tigentificii astfel, si unele nei-
jtg1surj lipsuri, greşeli sau contrgdkţji djp însăşi a<Ctivit.?tea 2e
control financiar de la nivelul unei unităţi, sector sau domeniu
al activităţii economice )\analiza periodică a ungr atar~ ~î,w-
plinid sau contradi-cţii al:='exercităţii practice a contrffiU1 fi-
nanciar intern dintr-o întreprindere, instituţie etc., desfăşurată
de organele penale în plan teritorial, detectarea fisurilor din
activitatea de control financiar intern care au ocazionat săvîr-
şirea de infracţiuni în dauna avutului obştesc su a economiei
naţionale, ş~ semnglqyg acestora [p;torilor de decizie, respecti;v
conducerii unităţii socialiste ori adunărilor generale ale'iiimeni-
lor muncii din unitatea economică sau organelor de control ierar-
hic superioare etc., unite cu fe.rmitate şi spirit de dreptate în,
t-r:_agerea la răspundere penală în temeiul legii şi în sancţionarea
cu aplicarea de pedepse a celor vinovaţi d,e săvîrşirea de in-
00 In acest sens, RADU CI!URILEANU, Controlul financiar ... , op. cit,
p , 82-84.
394
fracţiuni care au produs pagube avutu:ui obştesc, inclusiv a
tăinuitorilor şi favorizatoTilor unor atare infracţiuni, ca şi cu
· de recu erare _a__ a uheLo - e ·cl.evă .a fi căi
s ect ice rin_ cgre organele penale de specialitate pot valori-
1ca tot ce este bun din rezultatele activităţii de control finan-
ciar, pot contribui la corectarea neajunsurilor ivite temporar în
practica unor controale financiare, şi, deci, la asigurarea apli-
cării ferme a noului mecanism economico-financiar.
SECŢIIUNEA A V-A
~rticjparea nemijlocită ,a o a m ~ c i i .la înfăptuirea

operei de prevenire şi combatere a criminalităţii.
/ 5.1. C,adrul democratic, cuprinzător şi unitar de WTMcinne

ro iiemijlocită, în modalităţi diverse, a mawlor la realizarea pre-
venirii şi combaterii criminalităţii.
5.1.1. In cadrul mecanismui1ui sistemului democraţiei noastre
socialiste, oameni" , i' fără; deo i de nationalitate în
tri la lor ca 1-tate de ro rietar· ai mi ·1oacelor de roducţie,
producători şi beneficiari de valori materiale şi spirituale, arti-
d~ într-o deplină unitate la conducerea tuturor sectoarelor
activităţii eC'onomico-sociale. ,,Dezvoltarea democraţiei ş1 par-
ticiparea clasei muncitoare, a întregului popor la conducerea
societăţii socialiste - arăta secretarul .general al partidului, to-
varăşul Nicolae CeauşesC'll, la Plenara C.C. al P.C.R. din 31 mar-
tie 1982 - constituie chezăşia şi singura cale de făurire cu
succes a socialismului şi comunismului" Oî_ Vital interesaţi în
obţine~ea unei eficienţe maxime în unităţile în care îşi desfă
şoară activitatea, oamenilor muncii ,participă din:,s~ si activ în
diverse o,rganisme ale democraţiei, in1Jer,vening.. în primul rînd,
în soluţionarea cu cea mai mare exigenţă a problemelor com-
p:e°ie ale producţiei, în realizarea neabătută a programului de
autoconducere şi autoaprovizionare teritorială a populaţiei şi,
97 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Plenara ,C.C. al P.C.R., din
31 martie 1982, Edi,t ura p9litică, Bucureşti, 1982, p . 21.
\
395
în acelaşi timp, la întărirea oridinei şi disciplinei muncitoreşti,
revoluţionare în activitatea tuturnr unităţilor economice şi so-
ciale, la înlăturarea fermă a oricăror abateri sau manifestări
negativte, în prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.
Sist 1 mocr.atiei socialiste româneşti asigură în mod
obiec 1v, ca ea va on n , c p c1tăţii creatoare a clasei mun-
citoare, a întregului popor, !JS oferă cadru or an· ric larg,
cu rinz.ătar, , · nitar pentru exercitarea de către întregul popor
a 1 , pen ru participarea nemijlocită a po-
porului la m aJ) uirea oliti:::ii interne şi ex erne a partidului şi
statului nostPu, inclusiv a politicii penale, a operei de preve-
nire şi ,combatere a mfracţional'ităţii 99ois. Contribuţia nemijlocită
ş1 exigenta a mase1or populare la lupta împotriva infracţiona
lităţii şi a altor încălcări ale normelor de convieţuire socială şi
a principiilor eticii şi echităţii socialiste îşi găseşte expresia în
( rimul,rînd în rtici area 1 ctivitatea or anelor i or aniza-
1 ţiilor pal iti-ce statale, o, : testi. şi de masa din care fac parte
(componente ale F.D.U.S.).
5.1.2. În al âoilea lind, airtki, area directă a oamenilor mun-
cii la soluţionarea unor pro leme de intere
prevenirea şi combaterea infracţionalităţii
,,
, dr ul " ucerii de
oamen.11 muncii s · în cadrul eno 1ce or con rese, co .
cons a uiri naţionale pe domenii de activrta e. n aces sens sînt
semnificative întîlnirile peţiodice ale ~onducerii de partd şi de
stat cu activul de partid şi cadrele de conducere din Ministerul
de Interne, procuratură şi juşti ţie, la ·c are - în cu\l'Întările rostite
de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
- au fost elaborate şi fundamentate orientările, principiile, căile
şi mijloacele esenţiale de prevenire şi combatere a infracţionali
tăţi şi a altor manifestări negative din societatea noastră
!ld In acest sens, a se vedea, VASILE NICHITA, Democraţia socialistii.

şi direcţiile dezvoltării ei în etapa actuală", în „Eira socialistă", nr. 23/
1980, rp. 26.
99 In acest sens, a se vedea, IOSIF BANC, Organizarea şi cont ro-
lul ... , op. cit., p. 31.
A se vedea, GEORGE ANTONIU, ROMUL OPRE, . Concepţia
99 bis
preşedinteluiNicolae Ceauşescu cu privire la rolul colectivităţii în
prevenirea manifestărilor antisociale, în „Concepţia ... " op, cit.,
p. 208-221.
396
5.1.3. In al treil!ea rinld,):Iemocra i , · ectă în organizarea so-
. cială a societă .n soda iste româneşti · si 1 m
participarea nemijlocită a 01aseJar Jargj populare într-o se,rie
de or anisme ob te ti sau statal- ~ • r · vederea tre-
ce ·11 unor unc,11 a e s atu ui pe seama maselor populare, or-
ganisme care - expres sau implicit - desfăişoară şi activi-
tăţi de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, cum sînt
spre pildă, controlul oamenilor muncii, comisime de judecată,
comitetele de cetăţeni, de părinţi, de locatari etc.
5.1.4. În al patrulea rînd, contributia nemijlocită a maselor
la înfăptuirea o erei de revenire şi combatere a infrncţionali
ta i se rea 1zează şi prin participarea oamenilor muncii la tjez-
b terile din adunările cetă en.e ti resă adilo i televiziune a
rofecte o.r unor acte normatiive, a unor s.tatute, programe na-
ţionale de măsuri etc., prin exercitarea neîngrădită a dreptului
de petiţionare (prin scrisori, propuneri, sesizări, cereri, etc.)· în
~ti~a vreme, prin valorificarea tribunei democraţiei etc.
~Pc_evenirea şi combaterea infracţionalităţii prin afinna-
.r,e~ rnai puternică a contribuţiei maselor in c9d[I+l orga-
onismelqr quţqcanducetii ammciţore§ţi ad11.1iăm.aenera:e şi
-
'- Fonsiliile oarneniilor muncii.
~.2.1. Rolul conshliilor oamen'ilor muncii şi adunărilor gene-
rale în aplicarea fermă a legalităţii socialiste.
St~ai'egfa partidului nostru de dezvoltare a democraţiei so-
ciafa,te de tip nou implică, într-o viziune integratoare, deopo-
trivă domeniul politico-juridic, activitatea statului şi instituţi
ilor sale aflate permanent sub controlul maselor populare, cît
şi în viaţa economi,că şi s•ocială, cultura şi învătămîntul, educa-
ţia ş.a. Infiinţrea consiliilor aameyilgr; muncii la toate între-
prin erile şi centralele industriale şi în alte unităţi socialiste
de stat, lăTgirea competenţelor şi cre9terea ponderii muncitori-
lor în componenţa acestor organisme, instituţionalizarea adună
rilor generale ca foruri supreme ale conducerii colective,~
stituie o expresie a întăririi controlului maselor asupra orga-
nismelor de stat, care asigură afirnnarea efecti,vă a vieţii demo-
397
eratice în unităţi, acolo unde de fapt se decide îndeplinirea
planului de dezvoltare economico-socială.
.. . tă
~ il~
şi m as~2[f& D @P'l ?P ezvo aru economice Şl socia e 111 fie-
care um
me.t ·
ae,
·
lpentru folpsirea E81îPDAJă a tphj <lf miiloacelor
·· · · · · pentru
înră, mun-
~ ş ~~
gurose în muncă, pentru preîntîmpinarea şi înlăturarea oricăror
situaţii care ar putea duce la săvîrşirea de infracţiuni.
, 5.2.2. · · e-
i nilor mu
ba erea i
Consiliile oamenilor muncii şi adunările generale sînt 1 toto-
dată+ deteS!OFi extrem de senşi.bili ai contradicţiilor ain so,c1e-
tate; ele swnalează consecinţele negative ale unor contradicţii
economice şi sociale, d,e_mască purtătorii unor atare cantrarlic-
ţii, st{ţbiles·c si controlează înfăptuirea de măsuri organizatorice,
tehnico-economice •etc .. pentru înlăturarea ori•căror abuzu1i şi
ilegalităţi, militînd pentru formarea unei opinii publice comba-
tive, pentru aplicarea fermă a legalităţii socialiste şi pentru res-
pectarea neabătută a disciplinei producţiei şi muncii, a norme-
lor de convieţuire socială. Ca foruri ale democraţiei muncito-
reşti, consiliile oamenilor munrcii şi adunările generale sînt, de
asemenea, organisme în care se verifică legitimitatea dreptului,
conformitatea acestuia cu interesele i as ira iile enerale âte
oameini:or muncii şi în care se p amădesc prefacerile legislative
reclamate de nevoile asigurării din ce în ce mai depline a pro-
gresul,ui societăţii socialiste româneşti.
Organele,. judiciare pot şi trebuie să conlucreze strins cu
aceste foruri ale democraţiei muncitoreşti în vederea creşterii
gradului de înţelegere a legilor - care reflectă interesele ge-
nerale a:e societăţii noastre socialiste - de către toţi mem-
brii consiliilor şi adunărilor general€ ale oamenilor muncii,
pentru creşterea exigenţei în aplicarea legilor, pentru luarea şi
aplicarea celor mai eficiente măsuri de înlăturarea uno1: ner,e-
guli şi neajunsuri în activitatea unor verigi din unele uni-
398
tăţi socialiste, pentru prevenirea şi combaterea infracţiona
lităţii. Aşa cum a subliniat, tovarăşul Nicolae Ceauşesou,
în magi?trala expunere, la Plenara lă,rgită a C.C. al P.C.R.
din 1-2 iunie · 1982 : ,,Trebuie să sre dezJQaită la,r g ' în
cadrul adunăirilor oibşt~ti, diferitele încălcări ale legilor
şi normelor de convieţuire, să fie puşi în disouţie directă a oa-
menil'or muncii cei ce nu respectă legile şi normele de convie-
ţuire socială" 100 . ~anele Minişterulqj de Intern~ ale procura-
turii şi justiţiei sA ~hemate să sprijine consHiile de cao:dwece
şi adunările generale ale oamenilor mull1cii în vederea identifi-
cării tuturor cauzelor · circu tantelor concret n~-
re ş1 avorizeaza o serie de neaipusu~ so ate cu încă 1cări
aJe· exigenţelOr legalităţii şi ale normelor ~e convieţu1re socială,
precum şi în vederea stabi~irii celor mai corespunzătoare wă swi
pentru lichidarea acestora şi .prevenirea infractionalitătii şi
a altor fenomene rregative. Astfel, or ele "U1d"ci e - sinteti-
zînd datele rezultate din urmărirea şi judecata p ală în diverse
procese, înarmate cu cunoaşterea temeinică A primul rînd a
problemelor econcnnice ale unităţilor socia · te, cu înţelegerea
profundă a concepţiei partidului nostru P. vind prevenirea in-
fracţionalităţii, la nivelul • exigeriţlelor st itului actual al edifi-
cării ·societăţii socialiste româneşti ot să detec.teze a serie
e , ici nte în aipli'carea. legalită 11 m iveIB'e oomai='
timente ale ac ivi 11 no 1c -socra e a e unor unităţi
socialiste (cum ar fi, spre pildă, exigenţa scăzută în aplicarea
legilor, îngăduinţa faţă de lipsuri, neglijenţe susceptibile, să
aducă · prejudicii avutului obştesc, manifestări de forma-
lism în exercitarea •c ontrolului financiar intern preventiv şi
ulterior, etc.), semnalînd operatiiv atare deficienţe consiliilor oa-
menilor muncii din acele unităţi unde s-a co;nstat•a t că ele s-au
manifestat şi sugerînld soluţii şi măsuri preventive ce se ouvin
a fi examinate şi promovate, după dezbaterea lor în consiliile
oamenilor muncii şi în adunările generale.
Conlucriarea stninsă a organelor judiciaire ou consiliile oame-
nilor muncii şi adunările generale ireprezintă condiţia hotărî-
100 NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privi,re la stadiul actual
edificării socialismului în ţaira noastră, la problemele teoretice, ideo-
logice şi activitatea politică, educativă, a partidului", op. cit., p . 36.
399
toare a eficienţei mun.cii de-px.e,venire şi combatere a infracţfr,.
nali ~ţii.; ,e a asigură realis1mul diirecţiilor mundi de prevenire
şi combatere a infrncţionalităţii, coniferă siguranţă ipro,punerilor
organe1or judiciare adres,a te 011ganelor de partid şi de stat
privind modalităţi!le concrete locale de extindeire a măsurilor ,
de preveni re şi combatere a infracţion'alităţii şi la alte unităţi 1
socialiste şi, pînă la urmă, este cheia de boltă a perfecţionării i
întregii . munci de prevenire .şi c om6"atere a '"infracţionalităţii
5.3. Qlntribuţia nemijlocită a maselor la înfăptuirea activi- 1
tăţii de prevenire şi combatere a infracţionalităţii, l@Il-fPRt[R·
lul
.rz__
oamevilw w 11 9ci.i, .
~ J
J 7✓
~b
5.~._1. Conţinutul; sfera şi finalitatea conţrgl11li 1 i qgmeuJLor
munc&
Să În cadrul
democ ·a · · e 1 creat în ultimii
optesprezece ani - de oînd la cond,uaer t'idului şi statului
nostru se află cel mai iubit şi m · · · ..
tovarăşul Nicolae Ceauşescu - os iona
oam·e nilor muncii, ca o pfoghie care asigură par.tici_parea activă
a Emaselor la identificarea şi promovarea celor mai bune soluţii
pentru perfecţionarea activităţii economico-sociale. Esenţa şi
fin·alitatea controlului oamenilor muncii au fost magistral rele-
vate la prima Consfătuire pe ţa,ră a unităţilor de control al oa-
menilor mundi, un.d e s-a arătat că „trebuie să vedem în acest
control un ajutor tovărăşesc pentru îmbunătăţirea muncii, pen-
tru a face ca societatea noastră să fie cît mai echitabilă, cît mai
dreaptă, să asigure condiţii cît mai bune de viaţă pentru fie-
care cetăţean !" 101_
In concepţia şi în practica revo1uţionară a partidului şi sta-
tului nostru participarea la control a oamenilor murncii, aidoma
participării la controlul muncitoresc ca şi la oricare alte fonne
de control, reprezintă o parte intearavtă g co11Qi1Go,,::ii.,,;sAcietăW..
s,ocialiste, un dial-9.B, vi4= :permaI1Jent şi fructuos între cetăţe]i
101 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Consfătuirea pe ţară a
unităţilor de control al oamenil{)(T' muncii" 17 februarie 1977, Editura
400
~tat o formă de sprijin nemijlocit şi preţios acordat de oamenii
muncii statulllli socialist pentru realizareal:uncţiilor Şi sarcinilor
sa'Ie.Prin modul în care este organizat şi înfăptuit, ca şi prin me-
todele întrebuinţate, oontroluJ. oamenilor muncii ni se înfăţişează
ca o v ·· ă a auto os odăririi autoadministrării i
autocond ce i eş i, un izvor de e:iGpenenţă, iniţiativă şi
responsafalitate dvicâi ml care se manifestă mguros prin antre-
narea activă a maselor pentru înfăptuirea nebătută a legalităţii
socialiste, a Progrmaului de edificre a societăţii socialiste mul-
tilate~al dezvoltate; exercitarea controlului oamenilor muncii
reprezintâ, în acelasi tim o - · f-
in m,ase or a realizarea i icii a obiectivelor stra-
tegiei up ei con ra infracţionaltăţii şi a altor manifestări de în-
călcare a legalităţii.
Controlul oamenilor muncii este reglementat prin Legea nr.
6/1972 (astfel oum a fos t modificată prin Decretul nr. 384 '1977)
9i se exercită într-o sferă largă de activităţi economico-sociale ;
controlul oamenilor muncii vizează a el activitatea din u ită
ti:le rod c~toare de bunruri de consum comercia: 1 e alimen-
ta e pu6Tica, restarea de serv1ic11 ca re ulaţie,
oboare şi tîrig:uI'IJ., din uniită · lneo-
climaterice, întreprinderi de transport, cantine, ş antiere de con-
strucţii de locuinţe etc. ln temeiul legii, controlul oamenilor
muncii se exercită şi la sate prin unjtăţile din comerţul co-
operatist, unităiţile prestatoare de servicii, iootituţii culturale
ş1 sanitare.
hi el ti-
v
t~~~;ţ;;~=i~o~. ;;~~~a~1rfiiuîu~i1+i5'1~~tr;~~~~~~r."
ca cel mai 1arg or,gfanism politic reprezentativ : ,,ong,anizeiază
şi conooce rontrol!Ul exercitat ou par1lidparea oamenilor
muncii, în scopul îmbunătăţirii continue a producţiei bunurilor
de consum, a condiţiilor de muncă, a aprovizi0111ării şi servirii
populaţiei, preoum ş i a protejării mediului în conjurător " (art.
7). Frontul Democra ţiei şi Unităţii Socialiste avînd în rîndu-
rile sale, S'lllb conducerea partidului, sindiooitel.e, or,ganiziaţiile
102 In acest sens, IOSIF BANC, ,,Organizarea şi controlul îndepii-

nirii hotărîrilor, Editura politică, Bucureşti, 1981, p . 81.
26 - Criminologi e 401
ele femei, organizaţia revoluţionară de tineret, consiliile naţio
nalităţilor conlocuitoare, alte organizaţii profesionale, coopera-
tiste, asociaţii ştiinţifice, oultunail-artistke e1lc., as,i1gură cadrul
de unire a tuturor forţelor sociale şi politice ale naţiunii, par-
ticiparea acestora la înfăptuirea politicii partidului şi statului,
Ja conducerea societăţii ; ,,dînd - aşa cum a subliniat secreta-
rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceau~escu - o mai
mare eficienţă activităţi de control" m.
in între.aga ţară, în pr,e zent, functionează peste 46.
e2hi e ele control al oamenilor muncii. car s a ca mt in
aproape 195.000 de membrii, desfă urîndu-si activitatea în peste
118 OOO e l![Utati; numai în anul 1980 echLpele de control al
oam€il1.ilor muncii" aru efectmiat peste 300 OOO de controale, sol-
date cu numeroase observaţii critice, precum şi ou peste 235 .000
ele pro uneri entru îmbunătăţirea activităţii în sectoareîecare
integrează direct munca si via ,a ce a em or. a cea e a doua
Consfătuire pe ţară a reprezentanţilor controlului oamenilor
muncii (februarie 1981) s-a scos în evidenţă experienţa valo-
roasă a echipelor de control al oamenilor muncii, care prin ac-
ţiunile întreprinse, prin constatările şi propunerile făcute au
adus o contribuţie preţioasă la ridicarea calităţi şi diversificarea
serviciilor, la valorificarea superioară a unor resurse locale, la
îmbunătăţirea transportului în comun, la dezvoltarea unei ati-
tudini înaintate, corecte, a lucrătorilor din unităţile de servire
publică, la înfăptuirea leg.alităţi socialiste. Consfătuirea pe ţară
a reprezentanţilor controlului oamenilor muncii din februarie
1981 a adoptat un plan amplu de măsur· entr rf ,n ion.a.rea
controlului oamenilor muncii, pentru sporirea eficienţei sale
ecc5nomice şi social-educative iO'i, pentru întărirea caracterul.ul
preventiv al controlului oamenilor mu11,cii 1~0 •
103 NICOLAE CEA UŞESOU, Cuvîntare la Consfătuirea pe _ţară a
unităţilor de control al oamenilor muncii, Editura politică, Bu cureşti,
1977, p. 22„
104 In acest sem,, IOSIF BANC, Organizarea şi controlul...", op. cit,
p. 79-81.
w.; A se vedea, în acest senis, MIRCEA ANGHENE, MIRCEA
STOICA, Controlul activităţii economico-sociale, Editura politică, Bucu-
reşti, 1981, p. 115.
402
5.3.2. Modalită i de conlucrare a or anelor ·udiciar
P,ele de con ro a oa ni or muncii şi cu comisiile de
rw,re şi îrulrumare a unităţilor de control al oamenilor muncii.
Exerciţiul activitătii echi elor de control al oamenilo1· muncii
, Pste garantat e lea.,_e; între altele, membrii ec 1pe or ele con-
ffol aI oameni1oir muncii, î exercitarea dre turilor si în înde-
plinirea obli a iilor ce le r vi se bucura legii ca
si ersoanele ce zndeplinesc unc ·ii ce un ica exer-oi iu u o-
i·i a ii e stat. xerc1 area controlului oamenilor muncii se în-
temeiază pe metoda convi[lgerii, a educaţiei IO!i_
Exigenţele stadiului actual al edificării socialismului în ţara
noastră rec ama per tionarea continuă a st" ului i et de- -.I
ior de muncă a ecnipelor de con ro a oamenilor muncii l\·e ·- X
sificarea formelor de exercitare a controlului oamenilor ,
\u!tanrea răspW11Clerii deopotrivă a membrilor echipelor de con-
trol în îndeplinire.a exemplară a sarcinilor încredinţate cît şi a
l ucrătorilor din unităţile controlate în luarea operativă a măsu
rilor pentru înlăturarea neajunsurilor constatate şi pentru pro-
movarea propunerilor rezonabile av-oo.saite de echipele de con-
trol al oarrn:~nil.Jor munci,i.
/A na din r::i:-r-e""c-:-ti:-:-i""'le--,,..u-n--.-a_m_e_n--:t-a-;-le~n care sînt ,chemate să
ac~neze cu toată hotanrea c 1 · e control al oamenilor
· , a e ~ · el şi unităţile oontro1ului d-e s<bat şi aJ.e celui
mundtoresc al aotivităţii economiioo-sociale o constituie, cre-
dem, co,Pnaluz fniăPtziiz;# măsurilor RriPiHd ,aut d rea si
~toawoviz19[kgf§q teritqrială.
in direcţia întăririi controlului oamenilor muncii asupra mo-
dului de realizare a mă·s urilor privind autoconducerea şi auto-
aprovizionarea teritori,ală, qr,g,anele j~iil);e îp limitele compe-
tenjei lor, :eot şi trebuie să sprijine unităţile de control al fill.-
menilor muncii, sub îndrumarea şi coordonarea consiliilor de
contrnl muncitoresc al activităţii economico-sociale, la toate ni-
vele1e, bunăQară, p,rin instrll!irea juridică periodiJCă a echi1pelor
de oontrol al oamenilor mundi, • acţiune ca.re ocazionează şi
106
A se vedea, în acelaşi sens, MIRCEA ANGHE, Controlul oa-
menilor mwncii exercitat în unităţile socialiste de s,tat, expresie
a adîncirii demooratismului în ţara noastră", în „Revista română de
drept", nr. 5/1980, p. 4.
403
edlllCarea spiritului preventiv , tuturor membrilor echipelor de t,i
control al oamenilor muncii ; rin ar ·d are. nemi ·1ocit" la si
orgiani:zarea şi desf/3§urare,a unor controale comune ale echi. t<
pelor de control al oamenilor muncn si âle controlului munci- a
toresc al activităţii economi•c o-s ociale ; P.rin participarea diredă s:
la, orgain,i zarea şi realizarea unor aioţiuni - model de oontrolâ P
echipelor de control al oamenilor muncn, soldate cu infoanarea d
operativă a or an or controlului muncitoresc asupra consîa. P
tăr or unor atare aictiuni de con ro ş1 cu propuneri de mă- n
suri ce se impun a fi luate pentru înlăturarea neajunsurilor,
inclusiv pentru sancţionarea celor vinovaţi de săvîrşirea lor. n
on a ri :anelor ·udiciare ·ou echipele de 5
a oamenilor muncii se ma en izeaza .Şi( m ar~mu oe P
ca ·-e or anele enale îl acordă în desfă,.c; · î n_ltil &ea~: 6
plină e alita ontrolu m . s e , or:gane e e urmanre pe- i
nâ ă ş1 re uie sa aJute echipele de CO'll.trol al oamenilor n
muncii atunci cînd ele întîmpină dificultăţi din partea unor lu- t
crător-i din ll!Ilităţile controlate (în sensul, spre pildă, a ~u- 11
lui de a pune la dis oziţia echipelor de control al oamern!or e
uncn ac e e si dlocumen e ·e nec are, ş.a.) pen ru epăşirea
aces or gr-e u aţi prin · terveru ia o erativă a organelor penale, ,,
mer înid pînă la tra erea a răis undere e - a nci şi J
acolo e se constată vinovaţia ce a determinat refuzul ser-
viciilor legalmente datorate - pentru abuzul în serviciu con-
tra intereselor obşte.şti (art. 249 C. pen.) ; dacă se reţin,e insW.ta,
calomnia sau menmţaf"ea şi lovirea sau alte violenţe 4mpotriva
vreunui membru din echipele de control al oamenilor muncii
aflat în exerciţiul funcţionării şi pentru fapte îndeplinite în
exerciţiul funcţiunii, organele de urmărire penală sînt chemate
să intervină operativ pentru tragerea la răspundere penală a
celor vinovaţi, în temeiul art. 239 C. penal. Cu un cuvînt în
plus organele de urmărire penală, de procuratură sînt chemate
să intervină de îndată ce sînt sesizâ.te echipele de c~ntrol al
'™
0amenilor muncii cu privire la situ a ţii ce pun în peri-eol sănă·
tatea populaţiei , - cum sînt, spre exemplu, constatările potri-
vit căror,a într-o uni,t ate controlată s-ar procliuoe saiu s-ar distri-
bui mărfmi ce pun în periJcol sănătatea popuLaţi-ei - ele oon1u-
crînd, în asemenea cazuri, cu conducerea organizaţiei socia-
liste din care face parte unitatea controlată, ou orgainele Inspec-
404
tiei comerciale de stat şi ale Inspecţiei sanitare obligate şi ele
~ă se prezi.Inie imedi,at la faţa locului, miJitînd pentru a se 1oo
toate măsurile tehnico-organi:tatorice şi sanitare pentru evitarea
1
amplificării pericolului pentru sănătatea publică, inclusiv de

sancţi!Onare penală a celor vinovaţi de să,vîrşirea infracţiunii
preiv. în art. 313 C. penal, (falsificarea de alimente şi alte pro-
1
duse). o . atare, iutenrentfo operati:vă a organelor penale se înscrie

1
pe linia prevenirii „în reacţie" a infrac ionalită ii •i a altor

m 1 es ari e 111ca, :c are a eg 1 a 11.
, {J In temeiul legi,i nr. 6 1972 e hii al oame-
nilor muncii, anunlci · oonstat· ăvî frac iuni
sînit obHi ate sesizeze na a sau
, proC'l.U'orruil. ; ne1ndep mire.a aces e1 o lig,aţii a age a[)litc area
saincţi,unii pentru i.n..f11aioţi,unea de omisirune a sesizării ol'g-anelor-
judiciare (art. 263 alin. 2, C.- penial) întrucit, oum am relevat,
membrii echipelor de control al oameni:lor ml\.lincii, în exerci-
tarea dreptrurilor şi î înde linirea obll! atiilor r sînit asimilaţi
leg,almente ou persoa,n ele care îndeplinesc :tiuncitii ce 1im i1ca
ex/7,t iul · ·tă ii e tait
,• al oamenilor muncii sînt yerj:ta,ibile
,, ', cu o rază a si extrem de sensibile
pnn care ocg,anele jrudfoiare - şi, desigur, Il/U nrum e e c1 şi
cekialte organe de stait şi, mai ales, organismele controluJrui
muncitJOlresc al activităţii eoonomioo-sociale - detec - •
plan teritorial între · - · de lwcruT
tto si mai a · administrati1Ve,
şi prin sondaj
~~~=n:::t~:
di,SfI'l?.lin,are etc. ermanent - fie
ntrol al oame-
nilor muncii, ge onstatări pe pro-
bleme şi domen · r-
turi, s - -
ales
.flil~~~~~~~!fil!~~~~~~~:e~:,ai
g.rwpe , el,
să desprindă concluzii oare să adrute ÎlI1 întoamiire,a şi perlfercţio
narea programelor proprii de prevenii['e şi OOIIlltb aiere a infrac-
ţionalită,ţii. De asemenea, prin partitci{Parea l1UCr.ătoriloir i~
€_anele judiciiaa:-e La analizele period'ice ale ooostiatăTilor echi-
pelor de oontirol al oameniilior, în oadr,ul adunăril!Or ~eraJe ale
oamenilor 1111lIDCÎÎ ori în oad:r!Ul organelor de 00111dlrnoere exeou-
405
tive din
eficieinţei
unităţile oonrtroliart;e,
activităţii
se pot desprinde corucliuzii asupra I
de control al oamenilor mll!Jl'Cii într-un
domeniu &aJU altul al a1Ctivităţii eoonomÎIOo-sociale şi se pot
reţine unele lipsuri şi neajru,nsuTi în înfăptuirea miăsuriilor pro-
J)Use de echipele de 001I1itrol al oamenilioa: muncii ; informînd
oaerativ consiliile de control mwn,citoresc al activităţii econo.
mice şi sociale, pentmu a diriia activitatea de oontriol pe gni.pe
de unităţi, pe seoitoare etc., ll!rlde se aipredază că e necesară o
i1I1tervenţie operativă pentru înlă,tur,area nereg,gli1or oonsitatate,
pentru preihi61mrpmarea unor fenomene neg,aiJive susceptibile să
întreţină săvirşireta de i:nfoaicţiQIDi - oir,ganele judiic:i.ra re îşi pot
spori contribuţia la opera de perfecţionare a aictivitărţi.i de pre-
venire şi combatere a infoa:cţionailităţii.
) t~ b o fwzră de pqrticipare qixqrţă "5,mqşelqr
la wevenirea
şi combaterea infracţionalităţii- scrisorile, pro~nerile, sesi-
zările şi audienţele oamenilor m u n c i i . &
5.4.1. Dimensiunile şi exigenţele muncii privind scrisorile
şi audienţele oamenilor miincii.
Pad:nJdurl Comunist Român a iniţiat, cu deoseibire în anii
,care au trecut de :La Congresllll al IX-lea, o g,amă LarJ;?ă de
măsrui şi furime organizatorirce, de orientări OOJllicative - care I
şi-au găsit ao,nsaicranea în acte normative - menite să asigure
promovarea plenaDă a democraţiei socialiste, parliiciparea c:Lasei
mruJ11citoare a tu1Juror oamenilaq:- muncii, fără deosebire de na-
ţionahtate, la oorudru1eerea societă,ţii, la elaibo!I18.rea şi ajplioorea
deciziiloT, a polit'Îlcii partidului şi sitatJuh.ti nostru. Partidul şi
st?tul ŞOOidvm roO<leosebit de important probl~mei Qedec-
~ării modialităţiJ.aq:- şiJormeLor de întărire a legătiurii ou ,.lll8-
sele, conS1Ultării multilatteral•e şi sistematke a ·acestora, în ve-
derea punerii din plin î,n V1ailoar,e a înţelepciunii şi experienţei.
a energiillor şi capacităţi1or creatoare ale oaimeni:Lor muncii
pentru solruţionarea în cele mJai bune condiţii a probtlemelor
complexe pe care le ridică edifiioarea societăţii socialiste mu1ti-
1ateral dezvoltate ; tot-adiată, or~anele de partid şi de start mani-
festă rece tivitaite m esizări,l e criti.cile ro u-
nerile oamenilor municii făcute în adunări, corusfătJuiri şi dez-
bateri ca şi ce1or avansaite prin scriso1i şi audienţe adresate
~ sa:;
406
organelor de partid, de stat, organi~a•ţiilor obşteşti şi de masă,
precum şi presei .LOî
Pr oceSllll de perfecţionaire a cadrului democratic de mani-
festare a participării maselor la conld1Ucerea societăţi.i a eui-
noscut un moment important prin adoptarea de către Plenara
C.C. al P.C.R. din martie 1978 a Hotăririi privinrd a1ctivi1Jatea ou
scrisodle şi au<liooţele şi de către Marea Adunare Naţională
a Legii nr. 1/ 1978.
In oonceipţia pa1,tidului nostriu, examinarea şi rezolvarea
propunerilor, sesizărilor şi solicitărilor oame:ni1oir muncn faoute
prin scrsiori şi audienţe se c:Lesrfăşoară sub cornduic erea directă
a organelo.r şi organizaţiiil.or de .pairtid ;I o'ganele şi orgamzaţuie
cîe7)arhd ais1giura ele 1nş1 e o mwnca exeo.npl1airă în domeniul
soluţionării propuner,i lor ridicate în scrisori, audienţe, şi, în
acelaşi timp orientează, aictivitatea conducerii oo1eative di
ganele de sta.t, ganza u e e masa ş1 o ş 1, prec ş1 m
presă şi 1-iadiiotclevizirune cărora le revin leg-almente obligaţii în
acest domeniu. Le ea nr. 1 197-8 stabile te reguli desiti:nate să
întărească răs underea raictorilor de coodUJoere lJil oc n ae
stat, org,amzaţiile obşteşti şi e masă pentJ.iu respe airea r -
tu,rilor şi intereselor legitime ale cert:ălţenikir ; ea i.g.,ţjtpie răs
punderea directă a miniştrilor, conducerii unităţilor socialiste
de stat, org,anizaţiil.Jor obşteşti şi de masă ~ 1 opg:anjzan~a,
cond,u cerea şi efiicien a munJcii de xamina:rie i re:wl vare a pro-
puneriloir şi solicilărilm,, făioute de oamenii muncii pr,i n scrisori
şi audienţe, pentru asigurarea obieictivităţii cercetărilor efec-
tuate, temeiniciei ,c()[l)cluzii,1or şi legrclllităţii măsuriLor Luate,
ca şi pentru operativitatea răS1PUD.S1UTi1or date cetăţenilor. De
asemenea, legea r. 1 1978 obr - oc. anele de o oere colec-
tivă ale unităţilor s,oc1ailiste e a aliza periodic ou exig,enţă
şi simţ de răs,punrlere, aic:;;,;t;;:;.ivi:;,;·.t.a;;iea~...-~în~--~;=:=::=:::::~e_:~
audienţclor şi de a raporrta orig~e)pr şrqperioare co[lc uzule
desprinse din măisn.mle stîaibillte.
107 In, acest sens, a se vedea, ANDREI CERVENCOVICI, Scrisorile
oamenilor muncii - mijloc important de intărire a legătwrii cu masele,
de afirma,re a demociraţiei socialiste - în „Era socialistă" nr. 17/1980,
p. 14 ; în acelaşi sens, a se ved'ea RADU CIURILEANU, Controlul fi-
nanciar ... , op. cit., p. 81.
407
Ca expresie elocventă a dezvoltării continue a democraţiei
no.astre sodaliste, scrisorile, p:mpunerile şi audiennle oame-
nilor munlCii re re - e masura creş ·e rtl iaonş ii.nţei so-
cialiste a maselor, pe VSIUră ce 01ameinii muncii sînit păt1'1Unşi
de răspunderea ce deou'!'lge in tripla lor caliitJate de proprieţa,ri
ai mijloaceJ.ior de prod'UIOţte, odn.J.că'tori de bunuri materiale şi
spiritiuoale şi de beneficiari - ,n diailo alllj lu şi permanent
ou organele de airtid i de stat ou or anizati · e ~ mas
o ş 1, o manifesitare a încrederii mase or în ar,t,id şi în or-
ganele de s a, a a ZJ.JU,Illl ep me a celor ce muncesic fa ă de
politica 11I1'1:ernă şi interna, o a a par 1 1u1 ş1 s u llli, .,o
formă de manifestare a parliicipăirii maiselor 1a exerciit8ireia con-
trolului, la rezolv:area difeJ·iteilor probleme din activitatea
noastră" 108 . În adevăr, în coniceipţia şi actirv-irtiate,a pracrt:i1că a
partidulllli nosrtru, demooraţia socialistă consti,t uie un pro~s
oontinu1U oare asicyră turtJuror oamenilor murucii, fără deosebire-
de na,ţionalitate posi1bilitiate,a reală de a-şi m:anifes,tia şi valo-
rifica deplin experienţa, iniţiativa şi oaJPa:citatea de creaţie, de
a;şi exercta dreptul de exprimare a opiniei în legătură cu orice
P_Ţoblernă privind edificarea societăţii socialiste multjJateral
dezvoltate şi de a participa practi1c, efoctiv la condiuloeirea tre-
burik)r societăiţii.
5.4.2. Mo lită i d · icare de către or anele "udiciare
a scrisorilor şi au ien elor oamenilor muncii în vederea spo:ririi
efvcaci a ii a(jf;ivităţii de prevenire şi combatere a infra,cţiona
lităţii.
La Plenara C.C. al P;C.R., din 31 martie 19812, seicrehrul

gene.ral al pariirlului, referindu-se la problemel,e scrisorilor şi
'811.ldienţe:1or a.răta că „trebuie să mundm mai bine, să arorldăm
mc1i multă atenţie soluţionării problemelor generale, să intro-
ducem ordin,e, disci,plină, exigenţă, să punem oaipăit o.rilcăror iie-
gali1:ăţi. Să fim mai at-einţi şi i& mai artenţi ou oamenii rruundi,
ou proiblemel,e care îi preoCIUlpă, să-i ajutăm şi să soln.I,ţfonăm
108 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntcure la Plenara Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Român din 25 martie 1981, în „Munca de
partid" nr. 4/1981, p. 6.
408
aceste probleme cînd au dr~tme, sau să-i faoem să înţele2;:.;ă
unde nu au dreptate 109.
a vietii a rea 1 . 1 ; e e sînt, mtre alrtele, o~miroă

e m armare as ra unor oontradi ii vremelniice din diverse
domenii ale activităţii econom1co-socia e, care pot influenţa
apariţia unor compo:riamerute infrac,ţion'ale fiindcă oamenii, pe
măsura creşterii ooruştiinţei lor şi a înţe1eger-ii faptuliuă. că ÎJ11.te-
resele lor pernooale sînt satisfăoote în conte:xltul irutereselor ge-
nerale ale societăţii, sjmt P[Q(JX.P..SULînfăptui · de · ''Tl.....12igţa
societăţii,
dar şi inechităţile şi carenţele unor acte decizionale,
semnalîndu-le de cele mai adese ori, înitr-un spirit constructiv,
pe baza şi în vederea tra.nStJ)unerii noobărtute în viaţă a hotărî
rilor de pa,r tid şi a legilor ţării bis.
Receptivitatea oogianellOr juddci.iare faţă die ,propune,rile, sesi
zăriTe şi recl,amiâţîue oamemlor mun1cii făJoUJte prin S'Crisori şi
audienţe prezintă o i,rwo,rtantă
deosebtiă pentru înfăiptuirea
mundi die i.re i combatere a iniraicţiorualităÎţi1. Exi,gen-
ţele a:ct1Uale a1e 51Poririi eficienţei a1 cti'Vl . 1 e prevenire şi
com1baiere a infriaicţionalită,ţii reclamă, socot•Îlln, din partea or-
ganelor de sipeciiaHtaite ale j1UStiţiei : gnaliza abentă a oonţ_inu
tul1Ui scriso'liloc şi sesizărilor oamenilor romii ; sinbeza i eva-
luarea er· · ~ a roblemelor ridicate rin scrisori si audienţe,
dincolo de solutia articu ară a iecarui caz, d ·nzindu-se
neluzii în vederea e1a,borării ro ame or ro rii de masuri
1re 1 comr \31 ere infractionalitaiţi1, re_1, se
o,biec ive e prioritare S1Usceptiibile să concen reze în perspec-
tivă muruoa prevenire şi combatere a in.fratcţi10nalitălţii, pe
de o parte, şi maii ailes, formulîndu-se alternative - pe baza
exiperiel1Jţei o:nganelor de justiţie - asupra cîropului prio;r,i'tai!:
de preveinire şi ,oombaitere ,ai inf,ria:cţionalită.ţii, aile măsurilor con-
crete, ce ,ne!cesită a fi luiaite dim. punl0bull de vedere al o:r-g ;anelor
de justi,ţi·e, de falciorii de decizie d'in uniităţile socialiste pen'tnu
109 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntare la Plenara Comitetul·u i Cen-
tral al Partidului Comunist Romdn din 31 martie 1982", Editura politică,
Buoureşti, 1982, p. 26.
109 bis In a;cest sens, a se vedea, ANDREI CERVENOOVICtl, ,,Scriso-
rile oamenilor muncii...", op. cit., p. 15.
409
lichidarea pînă la ca,pă-t a unor Upsuri şi greşeli, pentru pre.
întimpina1rea de noi contradicţii de na,tiura celor rez,uJtate din
a1uliza şi sinteza scrisorilor şi aurdien1}elor oamenilior muncii.
~ r i n scrisorile şi audienţele oamenilor mu,ruc.ii, oq~anele
penale pot fi, mai în tîi încuno tiiinta ,e.s re săm irea unei
I
in,tI"actiilmi_. --.a:::
'· In astrfel de sirutaţii, urmă<rirea pe:ruală valo1ifroă, de bună
seamă, scrisorile şi audienţele oamenilor muncii ca un mod de
sesiL?aI'e în sensrul ooei plgrn,geJi. saitL unui deI1JUnţ (art. 221
C. pr. pen.j pentnu îruoeperea ua.·măririi penâle, a tra~erii la
1răspundere penală a celor vinovaţi de faptele care formează
obiectul plîngerii .saru dernunţrului ,o ri sesiză.rii făoute de persoana
cu funcţii de conducere sau ou atribuţii de control într-o orga.
nizaţie so'cialistă, în temeiul art. 227 C. pr. pen. În ipoteoo în
care, în cursul şedinţei de judecată se săvîrşeşte o faptă pre-
văzută de legea penală, preşedintele oo[)-staită aiaea infracţiune
de audienţă si identifică pe făptuitor,. procedînrl potriyj' art.
299 C. pr. pen.
Va1orificînd, în cadrul activităţii de uirmă1i1re penală, plîn-
.gere,a sau d,enu,nţul ce i'"'au fost adresate, o•rg;anele de urmă['ire
penală ia1U măsuri nu numai pentru ca ,o rice persoană care a
săvîrşit o infraicţilllne să fie tr,asă 1a răspundere penală şi sanc-
ţonată potrivirt V'inovăţiei sale ci şi oa nici o ersoană ne'Vino•
vaită să nu fie tr ă la ră:s/pund1 ere penală · ele veghează asitd'el
oa înfăptuiirea ju:stitiei şi, d,emnitatea persoanelor să nu- fie
în vreun fel sau în vreo măooră stînj,e nite printr-o învinu"Ii·e
mincinoasă fălaută pdn denunţ sau plîngere, luînd toa<mă
surile pentru tragerea La răspundere penală şi sianioţionarea cu
aipliioarea unei pedepse a celor vinova.ţi de săvîrşirea l![lei de-
nunţări oalomnioase, î,n sensul art. 259 C. perual.
®"sicris · e şi audienţele oamenilor m1U-rucii a.dresate or-

ganelo[· de înfătprtuire a jrustiţiei penale Qot să ouprindă şi .o
alrtă serie de s•iizări orivipd
OOP@Sţ@ 99utqr9wtorii din însăşi
acrul dţ realizare a i,ustitjţj pepalf, oum ar 1, spre pildă,~
ve.rsări ale pricini,l or penale, Lamînări reipetate nejustifi,cate
- ~
etc. - aspecte care, în'trudt mnrt susoepti1bilie să inf1u'elll,ţeze
410
realizarea justiţiei pE.'lnale şi să întreţină sursele de conflicte din
relaţiile inter--1UIDane, se cer analizate şi înlăturate neîntîrziat.
De arceea anali~a periodică a pnghlsme}Qr privinid înfăp
tuirea justitfei penra;le, ridiicate de oamenii muncii prin scrisori
şi audienţe - desfăşurată în cadrul adunărilor gene.raile a lu-
crătorilor din org.a:ne1e judirciare ori în oadTul origanismelor de
cond'llicere a aice:stor organe, sub îndrumarea origaniizaţiei de
partid - oqgion:ează ruu m1mai înlăturarea operia.tivă a nea~'lm-
suri1or în realiz,area actului justiţiar ci şi prevenirea acestora
şi, auto er ectionarea muncii organelor justiţiei enale, spo-
rirea con TI' ,u 1e1 aices ora a m ă!P uea prevenirii şi comba-
te1ii infracţionalităţii.
~ Examinînd per.ma ent conţiniutrul SCOOQri}or şi ses1za-
rilor oamenilor mu1n1cii, sinte!tizînd şi ru,p.înd problemele sem-
nallate rin scrisori şi audiE.'lnţe - or,g,a , 1 t educe
unele ·· · · căderea exi en.tei 1
carea e 1
duinţă a,ţă de lipsuri şi orma sm m activi a ea l.llilOiI'
nisme odechve de conducere a lllilOJ' insitituţii, slăbirea
enţei în formarea - în oadrul unor î1IJ.treprinderi sau insti-
tuţii - a unei opini" _publice combative :fiaţă de orice aibuz.lll.ri
şi ilegalităţi, :fiaţă de lipsa de grijă pe111tru avrutul obştesc, pen-
tru respectarea strktă a disici!pliinei pmducţiei şi a muncii etc. ;
sinteza unor atare probleme efectua/tă de o:ngan€le judiJciare,
măsurile pe care atare sinteze le sugerează forurile în drept
a dispune remedierea unor astfel de lipsuri şi neajunsuri, re-
prezintă un mijloc greventiv ş· garticipativ al orgaineil.or penale
la _,,poirirea eftci,eruţej actjyj,tătii în toate domeniile vieţii eco-
nomico-sacia,le.
Mai mult, sigteza problemelor ridicate de oamenii muncii
prin scrisori şi audienţe poate qoaziorna copicluzii pentru com..-
ru~:rea smi perfecţionarea le17işlqtiei înl1:r un domeniu sau alJtiul
al activităţii eoonomico-sio'CiiaJ.e, incliusirv a legisliaţiei penale,
precum şi concluzii care să ajrute la sta.bmrea program<clor de
vuitor ale mll.lITT.rcii de prevenire şi oomJbatere a infr.a1dţfonalităţii
desfăşurată de or,ganele judiciare. Deteotînrl, prin in.tennediu:l
sintezei scri&oriilor şi ,audienţelor oamenilor muncii , sipre exem-
plll.l, concliuz,i,a potrivit căreia unele colectivităţi de IIlfl.lm!ă şi de
411
convieţ,uire socială, în care ,g raduldedezvoltarea spiritului civic
şi de perfecţionarea relaiţid.lor in.te:N.lmlane ruu s-&1 ridicat întă
la nivelJUl ex~genţe1or prinJCiipii.llor eticii şi echităţii pe care 1€
consacră legislaţia, şi le profesează majoritatea populaţiei din
societatea noastră sodalistă - orgainele judiciiare pot direcţiona
activităţile proprii de or ainizare a .as1erid şi popula;nzare
a eg1s . e1 ou ,preca ere şpre a tiare coleictivitărţi. =-
fcn) Perfecţiona1r,ea muncii de prevenire şi combartere a in-
fo~aJ.i,tăţii desfăşurată de organele judiciare impliică, în legă
tură ou scrisorile şi sesizările oiameni1or muncii şi s~or1req ca-
racterului ~rtiW?Ativ al lJLCrătorilor din organele jyd,iriare în
e. m· e r eri r şi cercetarea sesizărilor oamenilor
n ru 1n ahu-
şi, Jlllai a es, pernt.ru p,rerv'€1t11r:ea
,r e nega 1ve ce pot influenţa premi'Siele infracţio-
palita ii · o atare participare se poaite înfăptui, bunăoară, prin
fqcordarea asisten e · ·uridice de s ecialitate falotorilor de con-
uh aiţne soda s , din or,ganiwţi.ile de masa şi
obşteşti, pe de o parte, ,~[ltru MJa1bilirea legalităţii şi temeiniciei
Ce!lor sesizate prin ocri,slori şi aJUJd.ienre. de oalmenii muncii ; pe
de altă ,parite pentru asigurarea legialliitălţii măsurilor şi solJU,ţiilor
con'CI"ete oe se preconizează a fi luiate de către factlorii lo'Oaili, ca
unmare a scrisorHor şi autlienţefor oamenilor mU1I1cii. De ase-
menea, pe linia diversificării formelor de part1ci,pare a 01'>g'a-
. nelor judidare la rezolvarea problemelor, se însiorie şi lcxmtri-
buţ~a lU!CrătoriJor din orgtam.ele judicia,r e - prin asistenţă de
speciia1itaite - în instruirea juridică a com,i,şiilor de oameni ai
munoii pentru -;crisari si audienţe de pe lîng,ă comiteitele şi
bir01Urile or,goo.iziaţii1or de partid din înltrepl'i.nderi şi instiituţii
pentru a le ajuta în depistarea U1I110r stări de lJucruri nega,tive,
a unor neajunsuri susooptiibile să se soldeze au săvîrşiirea de
infracţiuni, în soolbilirea măsurilor şi situaţiilor concrete fie
niumai în legă1Jt.Ir·ă cu anJUme oaz fie în raiport de o sferă mai
largă de acţi,une, pentru preverurea şi combaterea oricăror :fia,pte
de încăloare a legiatl.ită,ţii.
Concluziile rezultate ddp examinarea de către onganele penale
a s&rilor, sesizăcr:'ilor şi prO!pmlerilor oamenilor muncii p;gţ

fi~cifirate şi prin wanizarea veriodică de dezbateri cu ţ:0-
lective de oameni ai muncii • cadrul, spre pildă, a asociaţii.for
de ocat:Jari, a comitetelor de părinţi, a adunărilor generale a
oamenHor muncii din secţii, sectoare s·au oompafltimenl:€ ale
aoti-vităţii din întreprinderi şi insttiuţii ş.a.) s-tăruindu-se as,u-
pra creşterii contribuţiei acestor colective J.a dezwăluh'ea şi în-
lărturarea neajuru;,uril,o;r din unităiţile în care îşi des'f~oară aioti-
vitatea, ,pentru formarea une opinii intransigente faţă de orice
abuzuiri şi ilegalităţi, per:itru edUJOarea t:Juturor membrilor colec-
tivităţii, în spiritul. fle8,Peidtulru.i faţă de exigeruţele legii penale,
ale ordinei de drept din societatea noastră socialistă.
Pr izările reclamatiile si cererile oamenilor
ml\.lllcii fă/cut€ prin sori.sori i audien e repreztnta pen l'U or,gia-
nele n e - 1e oă asemenea pro:punen, ses1zan . 1 se
a esea:ză n ijloci•t, fie că e-le sînt reoepţionarte de org-an~le
penale ,pe alte .c · cum ar fi, bunăoară, examinarea prin sondaj
a moduLui în care 1nt re21olvate scrioorile şi sesi:oările oameni-
lor miunicii în uni.ltă, e verifica1te de orgianele de urmărire pe-
nală, sau ceI1cetarea r istrul1ui unic de corrtrol din cadDul di-
verselor uni.ltăti etc. - re a muncii de
prevenire „în· reacţie" a 1 rac .rona' ita ,ii. n a evar, a 1n-
c~ocea lli'lfi'i,al'J.ru penâ±e, IB.tf-mr antume Caz, de pildă într~o
speţă oare priv~te săvîr.şirea unor infracţiuni care aiLi produs
pagube a/V'UWlui obştesc, este posibil ca orgianele de urmărire
penală să primească sesizărd, prin Sicrisori sau aiud[enţe a~e oa-
menilor muncii, care denotă oontiruuarea amplificării prej1utlii-
ciului ,prin activi·t atea altor pan:itiiopanţi, tăm.uitori sa,u faVl()riza-
tori din cadrul s-au din afara unităţii socialiste ; exiaminarea şi
s~za unor atare sesi21ă-ri aile oameni.l!or municii relevă deseori
nevoia luării UJI10r măsuri imediate ozvani.zatqrice şi tehnice 1 de
s1!,cialitate, ,pentm a curma alln/PLififarea prefa1did1Ului, în vede-
rea identifi,cării întregii „reţele de participare şi (autori, co-
autori, imstig,atori şi complici), după OUiIJl relevă alrteori necesita-
tea efec:i1Juării neîrutrîziaite a .unor controale ale organelor- de ur-
mărire penială şi în alte un~tăţi s1miilia•r e celor în oare s-a pro-
dus prejudiloiul, SII)re a detecta .toarte si:tuaţiilie în oare s-au repe-
tat even1:Jual procedeele de defraiudare a aviutu1ui obştesc de
către ailte persoane şi în alte pr,qporţii decît ceile identi!filca.te deja
413
de org1anele de urnnări.re pena·lă,
ca urmare a oame-sesizărilor I
nilor muncii. ..
Fennitatea şi conşecventa cu_c.are aicţiconează o,r gan.e[e judi-
ciare, s:ub conducerea 01,ganizaţiilor de partid, Îlll munca cu scri-
sorile şi aiudien ţele oamenillOr muncii se cer a fi exemplare în
fiecare caz în parte, spre a contrH.:>ui la î.nJe,etăţenirea unui cli-
mat în care toţi factorii ou atribuţii în acest dlomeniu să-şi facă
dlataria pî,nă la capărt - .ou un dezviolt•ait simţ .politic, ou maxima
responsabilirtJaite, în spiritul umanismului socialist, a principi-
ilm şi normelor etrii şi echiiăiţii so'Cia1liste - pentru creşterea
eficienţei m,U[lcii ou scrisoril-e şi audienţele şi, implict, pentru
sporirea calităţii activităţii de prevenire şi ·combatere a infrac-
ţionalităţii şi a altor abateri de la dispoziţiile legale ori de la
principiile şi normele etici şi echităţii socialisite.
SECŢIUNEA A VI-A
Spiritul revoluţionar, metodele şi procedeele specifice de

r Wăptuire de către organele Ministerului de Interne
i,, ale ,procuraturii şi justiţiei b activităţilor de prevenire şi
-F combatere a crimiei ~i criminalităţii ~i a altor manifestări de
/.,.. ~ Cr.__.0_ • î~~:l~a~~=ţi:i:o~~~;~,iot fu vwi,J
li csr ~~el.7r[~t1i__af§~-~ :r;:-.:..~.-:-v:!!'"4,'•...,c...,
;,_::;, 6 .1.l. ~ · · · ' · · ar'l° ·e-J
tă,ţii so:cialiste IIlll.l.litila1teral dezvo~ta,t espo7,;irea rolului
implică
,statului democraţiei muncitoresti1 revoluţionare a oraanelor şale,
între altele_, în asigurarea respectării legilor ţă-rii, în apărarea
cuceririlor revoluţionare ale poporului, debare;oe în conceipţia
practilCii revoluţionare .a pai,ttdului nostru, ,,respectarea legilor
ţării conshbuie o necesitate obiectivă pentnu dezvoltarea so-
cietăţii" 110 .
110
NICOLAE CEAUŞESCU, ,,Raport la Conferinţa Naţională a
P.C.R., 16-18dec. 1982, Eld.politică, Bucureşti, 1982, p. 43 ; a se vede:i
şi, VINTILA DONGOROZ, Principalele transformări ale dreptului
penal al R.P.R., în lumina concepţiei marxist-leniniste, în - ,,Studii
juridice", Editura Academiei, Bucureşti, 1960, p. 408.

In actuala etapă istorică, creşterea rolului statului demo-
oraţiei mll[]_dtoreşti, revoliuţionme - oa instnumenit al puterii
politice în societaite, ca „reiprezentiantiul suprem ail pnoprtieltarilor
şi producătorilor, origanizatJorul vieţii comune a îrntregutlui
popor, a întregii naţiuni" 111 - a orgiane1or sale, aflate sub
contro1ul maselor largi populare, în IDfăiptuirea neabătută a
pohlticii interne şi inlterrmţionale a paritiduliui 112 , se reflectă şi
în reailizlairea .o u fermitate a lit· i' ale d,e revenire i com-
ba ere a criminalităţii şi a altor maillifestări de înc care a lega-
lităţii s10.cia1isite, parte iilltegrantă a politicii de edifuare a socie-
tă,ţii socialiSlte mu[tilateral dezvoltate.
6.1.2. Sub conducerea politică a partidului, statul socialist
înfăiptiuie te neiab vt iU i"lOOJOe ce-iÎ. sînit ro ri1 Îf!ltre alitele,
straite ia ptei an,t iinfracUoniste 'Ca airte inte ;raruta a stra-
tegiei ooo.s PUlriii siorneită;ţ1i socfa,l ise muJ.tilatte1, ezvo e şi
a în,aintării României spre com'LllD.ism. Strategi1a luptei oontra
orimina1irtăţii - elaiborată de pay;tid şi înfă·ptui,tă sub oondru-
cereia poliitică a part~diul.Jui - se înte~ază pe anaHza şrtiintifică
a stării şi di111.1amidi fenomenuliui infractional, pe cunoaşterea
„izvoarelor antisociale ale crimei" cum 1~ numeau i~eietorii
socialismului ştiinţific 113 , a leQ'!itătilor şi naturii acestui Lno-
men, a inci1denţelor sale asupra vieţii economico-sociale, aslljpra
valorilor şi relaţiilor sociale ocrotite de legea penală ; o atare
strategie are, esenţialmente un oara·cter umanist, democratic-
moocitoresc, reViol.Juţiioruar, reail.ist, ştiiinţi:fLc 114 şi poarr-tă pecetea
marii personalităţi politice a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
secretar.ul gener,a l al pa,rtidrul.iui, preşedintele RepiubUcii S-o'Cia-
liste Româniia, de a cărui străl,ucirtă activitate sînt indIBolubil
llt NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire La stadiul actual...,

op. cit., p. 34.
112 !n acest sens, OLIVIA CLATICI, AURELIAN COSMAŢ.CHT,
1IARIN NEDELEA, CONSTANTIN PETRE (redactori) şi colaboratorii,
Gheorghe Andreescu, Păun Bratu, Alexandru Andric ş.a. - Socialism
ştiinţit-ic, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983, p. 189-194
m K. MARX - FR. ENGELS, ,Qper.e, vol. II, E.S.P.L.P., 1958, p. 146.
114 A se vedea, în acelaşi sens, NICOLAE POPOV,I CI, Politica Pa·rti-
dului Comunist Român cu privire la prevenirea şi combaterea fap-

telor prin care se încalcă legalitatea socialistă, în „Revista română d,)
drept" nr 1/1982, p. 3-11.
415
legate măreţele izbînzi dobînd'ite de poporuJ. român. Strategia
şi activităţile priootiJce de preveniire şi comlbatene a crimina- n
liităţii şi a altor înlC!ăiLcăiri ale legal.1ităJţii, fam.rllamenrtlate în prac- 1 e:
tiaa revol!uţironară a partiidJul!ui nostru in peni.oadla inaugurată p
de Congre61Uil al IX-lea al partidului sînt, în multe privinte rr
origina1e, dat fiind că ele se înfăptuiesc într-un oad:nu organi- h
zatoric original propriu m€1oamsmllll.1\.11Î. românesc al siSltemu}ui fi
deinQcraţieLmun.citoreşti, a cărui axă f1Undiaanentială - în stia. t1
diuJ. aictual al socialismuliUi în ţJar,a J110astră - o oonstit!Uie creş- P
terea, SUJb indrurrn1area parrtitl:ului, a rolJU1ui sitatuJru.i :În oondu- -
cerea întregii activităţi eoonomioo-rocfale şi în,tărirea contro- t1
lJUlui maselor ,populare asupra or~elor de stat, iniclusiv as,u;pra tJ
organelor sistemuJrui jrudidar. e
li
6.1.3. Statul demoora iei mt.111JOitore ti, revo:lu ionare fiind
ş·
„reprezenrtlantul S11.1prem al proprietariHor ş1 pvo 1UrcătboriJor, or- ti
ganizaitlorul vieţii comune a întregului popor, a întregii na- t,
ţiuni" 115, SUJb ooru:rucerea politiică a partidul:ui, i\siggă o!'g-ani-
zarea, c0ndu10erea i corutrolJUl înitre 'i aiotivită, · eiconomioo-so-
ciale, potrivi.tt gu cermt e s1 mteresele oamenilor munţi.i, ale f
s,oci.a1lismu1ui şi oomunismruluii ; în aicest oadmu, statul socialist t
. t
.sie preocupă neabătut de asiglU[iarea ordinii şi liniştii publice, d
de promovarea fermă - în tJoate dmneniiile aotivit•ăţilor eco- c
nomico-w'Ciale, iruol1Usiv în sfera prevenirii şi comlbateriii crim.i- r
nalităţii - a .principiulu leig,alităţii soc:iJaliste.
Sub ooillCliU,cerea poliitioă. a partidul1Ui, statui S10Cialist reali- ,
zează fypicţjg de apă:rzne a OJlfe:cid)Qf socjaJisţe aJe pQR9rn.tl~
cţref}M_ă pnip QQpyjpge 4e şi aj.ucatie, pri,n măsuri de prevenire
a crÎmmahtăţii, rec,;irgmd 'la forţa şi mijbaioele ooerdtiv_:: chier
la oonstrîn,g erea prin apliqarea de şain,gtiuni penale, ruumai 11 în
ultimă ins1Janw;'', în mod exoep,ţionial, cînd metodcle prevootiv-
edtt:îeahve s·e aovedle:sic insuficiente şi se com:iJt infria1cţiuni 1m.
115 NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire la stadiul actual
al e dificării socialismului în ţara noastră ... , op. cit., p. 34.
1l6 In acest sens, C. BULA!, ,,T,răsăturile şi obiectivele principale
ale legis<laţiei penale in România socialistă, în „Studii şi ceocetări juri-
dice", nr. 2/1971, p. 221-230; a se vedea, în ace'laşi sens, ,I OAN CE·
TERCHI, Unele caraoteristici ale clreptului socialist românesc în etapa
actuală, în - ,,Revista română de drept", nr. 6/1982, p, 24-32; a se
416
6.1.4. în stadiul actual al edificării socialismului în patria
noastră, dreptiu•l socia·liSlt, aa modelai1Jor al oonduitei umane, oa
~presie a voinţei şi int.ereselor - institiuţiona1izate ou ajutorul
puterii de stat - ·a-le în.itregului popor, a1e tuturo,r oamenilor
muncii, fără doosebke de n,aţiiona.litiaite, ~ . alături de cele-
lalte ele.mente ale S!Ujpr•ast:ructuirii, o oontriibutie esenţială ,w.
tunicticmalitatea şi reglarea sistemLui , lit-:iic so îffirt; in înfăp
tuirea trans ·orman 01· revo uţionare potrivit Pvogriamclui
_ Partidrului Oormmist Rom.âin ; oaracrt;erul realist, demiacPatk
unciiorecc, 1 revo1uţioniar, umanist şi ştiinţific al drep-
- tului nostruJ adîndrea şi a!firmaooa tot mai pute.rniică a turt;uroa:·
trăsăturilor ~ i c e , demo·cratiice-ml.l!Ilcitoreşiti, sociale,
etice şi ştiinţifice 117 imprimă v-ailenţe noi, S1Uperioare, activi-
tăţilor practice de prevenire şi combatere a criminalităţii des'fă
şurate de or,g,anele de ordin.re internă de pro:curatură şi de jrus-
- tiţie în strînsă conlucrare cu organizaţifie democraţiei munci-
toreşti, cu masele ,populare.
6.1.5. ~revroirea şi combaterea cpiminalităţii şi a altor

e fapte antisociale care reflectă ma.1aldii ale tr,e:ou.tului, consti-
tuie un sistem itlitar e măsiuri inte rat activ· ~ ·· r aniza-
tonce şi politico-e ucative care, în raport de ex1genţele sta-
diului actU1al â1 edificării soaialîsmuliui în patria noastră, es.te
chemată „să oombaită ou fermitate toate can1eepţiile burRheze,
mistice, tendinţJa de a trăi fără mll.Illdă, diferire mentalităţi îna-
po1ate în muncă şi vi.aţă" 118 şi, totodată, să oonti-ia,c areze acii-
vitatea de poluare monală şi inteleictu,a:l:ă desfăiş,urată din afară,
, să m:a1J1.ife:ste o atitudine intransigentă de co.mlba•tere a „oricăror
forme de n,aţiornalism, rasism, antisemitism, de învrăjbire a
r oamenil!or ~'LlitllCi_i, a popoarelor" 119 •
L.
vedea, în acelaşi sens, OLIVIA CLATICI, AURELIAN COSMAŢCHI,
MARIN NEDELEA, CONSTANTIN PETRE (red.J şi colaboratorii,
Gheorghe Andreescu, Alexandru f\mdri.c, Păun Bratu ş_a., Socialism
ştiinţific, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983, p. 191-192.
117 A se vedea, în a:celaşi sens, IOAN CETERCHI. Unele caracteris-
tici ale dreptului socialist românesc în etapa actuală", op. cit., p. 24--32.
118 NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntarea la consfătuirea de lucru pP
problemele muncii organizaJtorice şi politico-educative din 2~3 augu5t
1983, Elditura poHtică. Bucureşti, 1983, p. 21.
119 NICOLAE CEAUŞESCQ, Cuvîntare la consfătuirea de lucru pe
problemele muncii organizatorice şi politico-educative, op. cit., p. 22.
6.1.6. In concepţia partidului nostru, bătălia contra
nalităţii şi a a:l t.or maniifestări de mcă1c:are a le.galirtăţii sociallsie
crimi-1
n'll constituie un maq trimnfal, oi un rooes revolu io1l(Ir
neîntre u12t care imp ,ca, în rapo e ex1gen le actll'i'llei
etape superioare de dezvoltare a societăţii noastre soiciaiiste,
intensi icare s· i i icarea ac iunilor eventiv-educat" e,
Pen ru a smulge - cu exigenţă, cu tact, cu ra are, cu perse-
verentă, cu devotament, cu hotărîre şi spiri,t partin ·c - rădă
cinile individuale şi sociale ale crimei şi criminalităţii, pentru
o imprima în continuare, într-un mod mai susţinut, un climat
de legalitate, de ordine şi disciplină desăvîrşite în toate com-
partimentele, la toate eşaloanele şi verigile activităţilor eco- 1
nomico-sociale.
Un atare roces revoll\.l ionar neîntrerupt de ni.re şi
oom a ere a criimmalită,ţii şi a celor une
.şi presiUJ e ea ia vai1oriii1cării a
ten · · fiec - , ein.bii oestu · ·ces 1 s, nni con-
ti1111ue a eficientei muI11cii 11eventiv-iedU1oative pnntr-o via ori-
ficare sl\.lperioară a tutJuror mi,jl,o or e l\.lJ ·ve de care so'Cie- ~
tatea dispune, prin întărirea şi ,extinderea conluic:ră:rii strînse
~ a organelo,r sistemull\.l.Î judi:crar ou~11g.aniz,aţiile· democraiţlei
mu;ncitorefŞti, Cl\.l masele popullare 120, prin pepţeationarya pro-
igramelor ~ri~Iiale de prev€!rlire a criminalităţii, în s•e nsul in~
vării neîntrerupte şi a adeovckii depline a aicestor,a la medfol
soicio...uman şi 1a oo;ndiţiile oonoret-locale, ,a l înscrierii lor
depline în orizonibul prin!dpiilor şi rummelor e,druoaţiei pema-
nente î;n sipirit socialist 121 a tutl\.lror destinartJariloir l~i penale.
6.1. 7. Pro:c esul revoluti ar neîntrerupt al luptei contra
crimin.aJ.Hăţii, a altor Îilllcă1că:ri a1e i 9 ;,a-..,..l,l,._j~.....lliiWMJl..wiii""--..-I
şi La aplioarea unor ş,anbtfomi seyere, ÎP conformibate cu, legea,
coJ1Jtra reJ.nr care nes,oeote.sc exi,gooţele ordinei de drept soci'aliste
12.0 In acest sens, SOFIA POPESCU, Orientări fu:ndamentale ce .!!
desprind din documentele Plenarei lărgite a Comitetului Central al
Partidului Comwnis,t Român din 1-2 iwnie 1982, în - ,,Revista română
de drept", nr. 6/1982, p. 7.
121 A se vedea, E. DIMITRIU, Educaţia permanentă - educaţie a
întregului popor, Editura ştiinţifică, şi endc[opedică, Bucureşti, 197a
p. 40-53. ·
41'8
sau îrucalică 111ormele de oonvieţiutre socială ; apli!oarea unor atare
sancţi'Lliilii, atunici cînd sie oomirt infraoţi'll[li siaiu alrte abateri, este
pe deplin justi:f~oată - în virtrutea drrepuurilor oaimeniloir 1Tllllndi,
ale naţiunii - şi constituie o cerinţă a derrwcraţiei muncito-
rf§ti 122 , o condiţie oa popor~ul să poaită trăi în linişte, să-şi con-
sacre nestmgfil:\nf eWtfurtle peintmu edificarea SIO!Cietăţii socialiste
mwmateral dîezvoJ:taite.
6.1.8. Mai muU, după ce infractorml a fost contlairrm:at şi
supus executării sraincţilunHor de drept penal, spiritul revolu-
ţionar în procesul liuptei CO[lrt;ra criminalităţii o.resupune, tot-
odată iti,tensi icarea e orturilM destinate · '· · ·
calita i superioare în i
revin uni a i or de penitenciare şi colectivelor de muncă care
ffif,râvegheaza executarea pedepselor şi măsurilor educative
fără privaţiune de libertate, diversificarea şi extinderea gamei
măsuirilor şi procedee1or de reiouperare sociJală a celor ce exe-
cută sanaţiuni de drept penal, ~ ea
exiqgntg 6mene.sti în
opera de re.socializare a delinc7<.gntilor. Intmc1t pos11îîtatea eii-
rrnncliTii tr€jptate a criminJalităţii oa fenomen sociia.J. se înrteme-
iază .d~ fapt şi pe aiptitllldim.ea infraotoru1ui de a se îndrepta
91.lib infLuem.,ţJa pedepsei s,a u măsurii educative la care este
supus 124 , e necesar să valorifilcăim d,eplin ,RoteniţiallU.l de cu-
noşiinţie - poldtico-ideologilce, profersionale, tehntoe, ecoill()mice
şi ştiinţi..fice - ale fiecărui agent implicai în procesul de reso-
ciawi.zare al deliovenţilor, să inovăim şi să perfeoţionăm pro-
gramele de tratament ale deliovenţilor deopotrivă în mediw.
închis cît şi mai ales în libertarbe, înscriindu-le hotărît în ori-
zonruni.•l.e pri[lJCipiilor edureţiei permanente şi adecvîndu-le
deplin soo,pulrui prevenirii reddhnei ; resocializarea deHcven-
ţilor - nu trebuie să uităm - este nu numai o ştiinţă ci şi o
aftă ce se cere a fi neabătut înfăptuită pe temeiul principi.ilar
122 A se vedea în acelaşi sens, SOFIA POPESCU, Orientări funda-
mentale ... , op. cit., p . 7.
123 In acest sens, ANTON GHEORGHIU, P,regătirea, experjenţa ca-
pacitatea şi competenţa cadrelor de comand!ă, în - ,,Buletinul peni-
tenciarelor" nr. 4/1983, ip. 3-8.
124 A se vedea, în acest sens, C. BULA!, Trăsătwrile şi obiectivele
principale ale legislaţiei penale în România socialistă, op. cit., p. 230.
419
::- V'4.. r\b''--v(l 11<,..>C r
t..ovV V"'V,..(W<- V T~tl"'-'--V\(~-
Zegalităţii, umanismului socialist şi democraţiei muncitoreşti,
revoluţionare. Î
p C
6.2. Sinteze g_rivin""""""""-1~·e,.,.n..,tările fundamentale în lupta con- 5
tra cr.iminaJ,ităţii .
6 ~~~~~~~~.Jl~~ centriu vital al naţiunii

~~ijij-~~~!:ii!Îliillli;:::ţ=~#·~,a:l!!·~it~ă~tii. - destinată
e societăţii sociialiste,
îliljpOtriva infrtacţinmilor, resocializării prin reedUlcare a ele- ;
menielor infractoare şi, totodată, anihilării şi, în perspectivă, 51
1ilchidăril oauzel<w şi nldi:ţ.iilpr ~e determi[lă şi întreţin întă
crimi:nialitatea -f- în ou~ dire ii/: pe de o parte ac iii.mea pen- r
tru dezr - • ci e e , ane a coruce tu r,
·) mentă or ş1 ,eiprm er rn' map01,art:e, re rogr,a e - ş'te- c
ni,t e de la vechea orinduire sausiusţinute ,prnn aictivtiate,a con-
trarevoluţiOrrlară de poluare morală şi intel~tJuală des:făş1U1"'iltă
din af,ară - precum şi pentru apihiliarea iirnflru:enţei nocive a î;
unor surse sociale asu,pr~o-;,portarrienie or umane an isoci e, s
deci ft'diiO lDff preventivă, îndreptată asupra „izvoare or 8111ti- I<
sociale a1e crimei"' iar pe de altă partea reacţia socială oontra C
crimirnalităţii îns· i desitinlc\tă • me ~QQ1111P<Jfbamoote1e in-1
fraoţionale, să împ'i€1d.iJce repeitarea a:cestora, să elirruine factorii
oaire determină ocmştiinţ,a. înapoi,ată a infractorilor şi să con- r
tribuie 1a r€SO'ci.ali2Jarea deli•cvenţil'or 12:i.
6.2.2. Concepută ca o funcţie socia~ă aotivă, prevenirea cri-
miµa-lirtăţii şi a altor fapte antisociiale înfăţişeiază caraoter
ioritar i decisiv în rapcni; - curectia
socială împo_trivă
---
criminalităţii. .,Prirncipalul sublinia tovarăşul Nicolae c
125 A se vedea, în acest selns, ADRlIAN DIMITRIU, CONSTANTlli
BULAI, Evoluţia metodelor şi mijloacelor direptului penal în cei 30
de ani de existenţă a României socialiste, în - ,.Studii şi cercetări ju-
ridice", ar . . 2/1974, p. 197-209 ; în acelaşi sens, NICOLAE POPOVIC!,
Poli.tica Partidului Comunist Român cu privire la prevenirea şi com•
baterea faptelor prin care se încalcă legalitatea socialistă", op. cil.,
p. 3-9 ; a se vedea, GEORGE ANTON!U, Sancţiunea penală - con·
cept şi arienjtări, în - ,,Revi.Sta română de drept" nr. 10/ 1981, p. 5,
a se vedea, de asemenea, în acelaşi sens, ŞTEFAN DANEŞ, Contribuţii c
.za studiul politicii penale a Republicii Socialiste România, în - ,.Re-
vista română de d:rept", nr. 4/1983, ip. 3-15.
420
Ceauşescu, secretarul general al partidului - este de a
' îm.piediJCa să se comită abateri, să se îruca1ce legea. Org,aneile
oe stat să considere că au acţionat bine atunci cînd au reuşit
să prevină infr,acţi,unille şi ma!tlifestările antisocjiale " 12fi.
6.2.3. In coniextuu. unitm al lu,p;tei contra crim~nalităţii,
preeminenţa şi v,aloareia hotăirîmare a măsurilo.r de prevenire
se expliJCă prin faiptJul că numai ea are aptiturlinea directă şi
, »Pe termen liung" să ourme rărul din rădăcină, întrucât a!cţlio
nează nemijlocit asupra oauzelor şi condiţiilor individuale şi
sociale - evaluate în chip proba iîis - ale crimei şi crimi-
i nalităţii.
6.2.4. În___reaUzarea aic.!,iuni.L..,m:! '~•tive, în proces'l.lil luptei
- ,r
contra crimirualităţii, o i entă deosebită au demolit.area u-
temică a ba, ej ţehniroo-maţeriale, întă'firea proprietă~ii socia e
i so~ialiste, fauririea uniităţii social-1I)olitice a în1treg,ului popor
1 în jurul partidQllui şi perfooţioniaa:ea re1aţiHor de pr~ţie şi
, sociiale sociailiste, pe de o parte, preoum şi activifatea or:ganiza-

torică . olîtico-educativă de formare a cm1ştiinţei sodaliste,
1 de educare a omuilui nou al societăţii socialiste, prin mijloacele
de influenţ,are în masă (prn.sa, radioul, televizirunea ş.a.).
6.2.5. în contcepţia şi practica revolurţioruară a partidului
nostm, problem.a adiivitătii poliitiico-ediucative constituie o sar-
cină centrală în momentul d~ raţă. Creşterea ro1ului conducător
al partidului în roate dlomeniile de activitate şi în J)['imul rînd
în artă, cultură ...ş' înuăţămînt - care sînt „se<:t.Olare esenţia•le
pentru formarea ~i educarea poporului nostrru, ca un popor liber,
constructor coru;;tient ,al soci•a lismului şi COffilllfl1ism'l.llui" 127 -
ridică Î!Il prian plan nevoia mtăririi exigeruţelor asupra ca~-
' teru · oativ al aic illliilUor deis,făşurate m rimul rînd în
ac pen ru prevenirea crimei şi criminali-
t:!ilNICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîmtare la consfătuirea cadrelor de

bază din securitate, miliţie, procuratură, şi justiţie, - 9 aprilie 1970
in - .,România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral
dezvoltate" vol. 4, Editura politică, Buoureşti, 1970, p . 745.
12i NICOLAE CEAUŞESCU, Cuvîntart! la consfătuirea de lucru pe
gust 1983, Editura ipolitică, Bucureşti, 1983, p. 26.
421
tăţii şi a altor manifestări anti.sodale, pentnu făurirea
fiziono- 1
miei morale a omului de tiip nou. oaipa1bil în orice împrej,urări
să-şi oonformeze conduita exigenţelor legii pernaile.
6.2.6. Q susţin'll!tă activitate preventiv-ediurcaitivă şi de apăr.are

a Yal!Qrilor socialre socialiste gesfăşqară nu numai statul socia-
list ci i toat · · muncitoreşti,
sub con ucerea politiică a par.tidului, şi anume sindicatele, or-
ganizaţiile 4e femei, organiZ'aţiile de tineret, uniunile de crea-
ţie, asociaţiile profesionale, A~tia juriştilor şi altele.
6.2.7. In coordonarea şi asign.J.rar-ea ouprindrerii urmi număr

dt mai mare de cetăţeni în activităţile concertate ale tuturor
organismelor sistemului democraţiei mundtoreşti pe linia pre-
ventiv-eduoativă, un rol i t t revine ntului Democra-
ţiei i Uni tă i · 1s ,c ea mai larga or rtzaţre--p · care
reflectă unitatea poporului în jurul partidului şi d,ă expresie
elocventă, între altele, procesului ~--ctinderii procedeelor şi for-
melor de conlucrar -"âr anismelor democraţiei muncitortsti
ş, în âorneniul special al prevenirii mani estari or in racţwnale.
6.2.8. Lupta îm otri·Vra criminalitătii nu se poate mărgtlni

I numai la ctmnile\t;prevenire, eoarece atare acţiuni se re-
levă a fi nefnMesftu afe ş1 rne"ficiente în cazurile în care, în
pofida măsurilor preventivre, se comit fapte sociia1menie peri-
culoase. De aceea, alături de acţiunre.a de prevenire e necesar
să --~- în vederea realizării scopului politicii penale 128,
D şi
ad
ortameo±elru:.... umane care
valorilor sociale socialiste ocrotite de legea pe-
nală ; r so:eială contra celor care săvîr esc fa te social-
mente per· ase încriminate de legea penală, j~i-că, desigur,
apllcarea de şanctiuni de drept penal (pedepse, masuri edu<:a-
ti'Vesau m~suri de siguranţă), implică, ~eci. o cgnşţrfizgf;'.ţe, dar
oonstrîngerea cu aplicarea şi executarea de sancţiuni de drept
-
penal reprezintă tot un mijloc educativ-preyenth.,-lm · instr.u-
ment de educare în continuare, de „reconstrucţie" a fizionromiei
A se vedea, C. BULA!, Ştiinţa politicii penale, în „Studii şi cer-
128
cetări juridice" nr. 1/1972, 1p . 71-78 ; ADRIAN DIMITRsIU, OONSTAN-

T,I N BULAI, Evoluţia mijloacelor şi metodelor dreptului penal..., op. cit.,
p. 201.
422
I moralie a delincvenţilor - în oondiţii
noi, ale unui medw închis
sau unor restrîngeri ori comprimări a exericiţiului drepturilor
subiective, în cazul executării pedepsei prin muncă, fără priva-
tiune de libertate - după ce s-au înfrînt exigenţele legii pe-
e ~ale, după ce s-au comis infracţiuni ! 29 . R~iunea esentială de
a fi a const · · · erea la executare a
, sancţiunilor nirea cnmina t ă-
tii i1 :vi a:e
lizeaza apararea soc1a
_ ...~~-;..~~~~~~~ rin care se r_ea-
· a -
mente periiculoase încri al,
cele ale dre ui 1 ale le
dreptului executional en:al iar în mocl co1nplementar ce le
dreptului a; inişţratiy ale drep ului civil şi ale dteptului
~ muncii, îXucît răspunderea cu apliicarea unor sancţiuni de
' dreipt penal, de ,..mi.IJ&i_piu noate' co~ta~ se poate cumula cu
răspunderea oare atrage aplicarea de sancţiuni cu c'aracter ad-
ministrativ, disciplinar, material (în sensul dreptului mun1cii),
ori cu răspunderea civiJă delictuală 130.
~iiiilil•~ili~~~~.1.-J..r~o~m!!â~n,ces,c, prin însăşi existenţa sa,
ca cel mai energi, · 1strumeut de ordonare a desfăşurării rela-
ţiilor sociale în societa socialis ă, prin în,criminările şi sanc-
ţiunile pe care le prevede conţinutul său social-politic,
şi prin conJţlinu1rul normativ 131 consti
tal al luptei contra criminali tă ţi~i.~~~~~=~p~r!;e!!;:v~e~n~1v~-~e~d~u.:.
cativ a c ,e ptului penal, ca ş1 a reptului socialist în gene-
iw Inacelaşi sens a se vedea, GEORGE ANTONIU, Sancţiunea pe-

nală - concept şi orientări, în „Revista română de drept" nr. 10/1981,
p. 5 ; a se vedea, în acelaşi sens, ŞTEF AN DANEŞ, Contribuţii la
studiul politicii penale a Republicii Socialiste România, în - .,Re-
vista rom.nă de drept" nr. 4/1983, IP• 9.
130
In acest sens, MIHM ELIESCU, RăspU,rz.derea civilă delictuală,
Editura Academiei Republidi Socialiste România, Bucureşti, 1972,
P. 30--35; a se vadea, în acel-aşi sens, C-TIN STATElSCU, CORNEUI<U
BIRSAN, Tratat de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, lliibuira
Academiei Republicii SociaUste România, Bucuireşti, 1981, p. 139-14'i.
JJJ A se vedea, VINTILA DONGOROZ, Dreptu,l penal socialist ro-
mân. Raportul dintre conţinutul social-politic şi conţinutul normativ al
dreptului penal din R. S. România, în „Studii şi cerC€tări juridice"
nr. 3/1965, p. 465-495.
423
ral 1:1:1, de a influenţa conduita destfoatarilor legii, de a-i educa
spre a-şi confom1a comportamentul exigenţelor legii şi norme-
lor de convi,eţuire socialistă se realizează cu tot mai sporită efi-
cientă ceea ce se reflectă elocvent în climatul civic esential-
mente1 sănătos din societatea noastră socialistă. Dacă m::i,n.Ju-
crim,jnările şi sancţiunile pe care le prevede dreptul penal ac.l!.o-
nează rieventiv-edruoaui.v d,ar în mod i er _i t in a · .
re efectivă de sanctiuni e re • t su sistem de
dre t ac ionează · itat la ersoanele care au comis fa te so-
cia mente periouloase, considerate m rac.mm, rostul sancţiuni
lor penale fiintl de a împiedica, de a preîntîmpina, săvîrşirea în
viitor de către persoanele condamnate, a altor fapte prevăzute
de legea penală, a altor infracţiuni.
6.2.9. lin. spiTitul diiallecticii marxiste, cele două di-rocţii (ori-
entă,ri) cardinale ale luptei rontra criminalităţii şi a altor mani-
festări _de încălcare ~ ~e alităţi~ -
respectiv, ·
~ctJJenriffP>
.rrv~2ire~
a mpotnva cr11mna 1 a u ş1 a a or fapte
ănterzise :e ege - m.t: int · · . ,entaire 1:1:i.
~eea ce Ie une~ sîrn nnci iile comune ale...de ocraţ1e1 mun'.
citoreşti, lega 1 aţ1i şi um msmu u1 socia s co u 1c : re-
V•e nirea şi apărarea sodală împotriva oricăror fapte interzise
de lege, r~rezintă un proces revoluţionar unitar - cauză, ope-
ră şi îndatorire a întregului popor; ceea ce le conferă indepen-
denţă relativă sînt metodele, mijloacele şi forţele întrebuinţate
pentru înfăptuirea fiecăreia dintre ce e două orientări :funda-
mentale în lupta contra criminalităţii şi a altor abateri de \a
dispoziţiile legii.
6.2.10. newesmti,a socialistă reprezintă ®gQotrivă un pro-

ces de afipnare si dezvoltare a jiherţ/"jţji nmane dar şi de creş
te~sabiliţătii sociale a membrilor societăţii faţă de
valorile şi relaţiile sociale socialiste apărate de lege. Dialecti :a
ediifică1ii societăţii socialiste relevă că „liJbertatea indi-yiduală
132
In acest sens, CONSTANTIN STATESCU, CORNELIU BlRSAN,
Trata,t de drept civil. Teoriagenerală a Qbligaţiilor, op. cit., p. 138.
13·1 A se vedea, in acelaşi sens, VASILE PATULEA, ŞERBA..N'
STELU, Perfecţionarea activităţii de prevenire a faptelor antisociale
în lumina lucrărilor Conferinţei Naţionale a P.C.R. din 7-9 dec. 1977,
în - ,,Revista română de drept" nr. 1/1978, p . 23.
424
se poate realiza numai m cadrul Hbertăţii colective, generale,
că orice încer,care de a opune libertatea personală celei generale
pste greşită, dăunătoare. Pornim de la adevărul că libertatea
este înţelegerea necesităţii participării la acţiunea comună, în
vederea construirii conştiente de către masele populare a pro-
priei lor istorii, a propriului lor viit~r" 13".
Democraţia socialistă e t ·n~om atibilă cu indisd, lina, cu
lipsa e responsabili ate soci,ală ; interesele ei pretind ,corn a-
tereâ ou fermitate a orkăror conoopţii, mor,avuiri, mentali,tăţi
înapoiate, moştenite de la veichea orînduire şi, totodată, cer o
atitudine intriansigentă faţă de orice comportamente umane
rare nesocotesc exi,genţele legii, ale normelor de ,convieţuire so-
cială socialistă.
Aşa fiind, examinate în re1altie cu triada demooraţie socia-
listă - libertate - res onsaibilitate adivităfale de prevemre
şi corn· atere a mam estarilor infoacţionale şi a oricaror a a eri
rie la preceptele legii şi normelor de convieţuire socială socia-
listă f:<;.joiăti,şooză ca u,inghi-i esenţiale oare, în unitate cu cele-
lalte activităţi social-politiice ale organismelor democraţiei mun-
citoreşti, întreţin şi consolidează c~imatul civic sănătos din so-
cietatea socialistă, ca puternice instrumente de eclucaţie moral-
cetăţenească, de creştere a responsabilităţii sociale în _perspec-
tiva făuririi conştiinţei sociale integral socialiste şi, de-ci, de
apărare şi perfecţionare a democraţiei muncitoreşti.
În Lupta pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii şi
a altor manifestări d-e încălcare a legalităţii un rol important
revine organelor Minişţeruh1i de Interne, de prqcqraiură şi jus-
tiţie ; ele sînt chemate „să adioneze în stiinsă legătură cu or-
g~ismele democratice, cu mas-e le populare Î!rl adoptarea măsiti=.
rilor neces'a.re întăririi ordinii şi disciplinei, respectării cu stric-
teţe a legilor şi sancţionării, în conformitate cu legea, a celor
care nesocotesc, într-o formă sau alta, normele de convieţuire
socială·' J:J:;_
* * * Programul Par,tidului Comunist Român de făurire a so-

J:V.
cietăţii socialiste m'U,ltilateral dezvoltate şi înainta,re a României spre
comunism, Elditura politică, Bucureşti, 1975, p. 154-155.
13;; NICOLAE CEAUŞESCU, Rapor,t la Conferinţa naţională a
Partidului Comunist Român, - 16-18 dec. 1982, Editura · .politică, Bucu-
reşti, 1982, ip. 44.
425
6.& l e ~ ~i~!/!todel~I Ni
_JTEflt~l{)/ ~{. ~~!!RI
d ordin int rnâ in lu com-
aterea criminal'ităţii, pentru asigurarea respectării legilor şi
norme~or de convieţuire socială. ,.
6.3.1. In exercitar,ea atribuţiilor de mare răspundere ce le
2înt conferite prin lege, or anele Ministerului de Interne -
-~UlCate în spiritul devotam~n u Ul neţărmun aţă cauza
sociahsmulu1 ş1 comuni mcrlui, pcrmnd de la ob · ţia patrio-
ti.că de a apăra ca lumina ochilor cuceriril evoluţionare ale
poporului, ordinea şi liniştea publică - ionează în strînsă
co lucrare r anismele sistemului demo.era · · unei oreşti,
m · e e popu are, pen ru ap 1icarea nea a u a a sarcmilor ce
le revin din hotărîTile de partid, din leigile ţării şi din ordinele
Comandantului suprem.
6.3.2. ElementJuJ. hotărî1Jor gan:: determ.il!lă oa aietiovi.tatea or-
ganelor Mimsferului de Interne să se desfăşoare potrivit cu
scopurile în considerarea cărora sîn,t .create îl constituie -
d~ereg lor de &,tte partid - org,anizatorul şi conoocătorul
înregului proces de edifrcare a sacialismului şi comunismului
în patria noastră" i:JG_
6.3.3. Organele Ministe.rl\.llui de Interne situează pe primul
pla~ activitatea de prevenire a infractiunilor ; în acelaşi timp
- în spiritul orientărHor date de partid - organele de ordine
internă iu:ţer:vin prompt, aplkînd toate mătsu.rile legale faţă 2e
ceFcare încalcA,Jegile si normele de convieţuire socială, şi ac-
ţionează necruţător faţă de cei ce se pun în slujba duşmanilor
ţării. faţă de cei care comit f.apte contrarevoluţionare. În prac-
tică, pentru prevenirea şi combaterea manifestărilor infracţio
nale şi a altor abateri de la di ~poziţiile legale şi de la normele
de convieţuire socială organele_g_e ordine internă, în limitele
cpm:petenţei lor, acţionează ofensiv printr-o amplă gamă de
t JG GEORGE HOMOŞTEAN, Traducerea în viaţă a hotărîrilor Con-

gresului al XII-lea şi ale Conferinţei naţionale a partidului, precum
şi a indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, sec-r etar genera!
al part-ici,ului, cu privire la apărarea cuceririlor revoluţwnare ale po-
porului, a ordinii şi liniştii publice, în - ,,Revista română de drept"
nr. 2/1983, p. 9.
426
măsuri, procedee sau forme şi întrebuinţează, după împrejurări,
multiple mijloace O!perative extrajutdkiare şi judiciare, teh-
nico-organizatori,ce, ştunţifice, tactice, criminalistice, etc.
6.3 .4. Astfel, ac>,ţjJtjţeţea PfGYGPţjy-educ@!ÎYă rjesfăşmată de
S?iif 7@_.1&reHitie comportă - după cri~eriul ~aturii ~i. des:ti-
naţ1e1 masun or pe care ace·s te organe le mtreprmd - in prin-
;9r
ciI_J?l, trei extraj,ppj[igre 5>i_ ~urne_: c~a exercitată r·
~Io ace s __we ; cea a e a tiru ceta ernlor ·en ru a nu
înca ca , , ; i, cea a instruin1 cet~tefi1lor entru a nu dev 1
vwM:we ale i rn~. urn IOr '
@ In~Pcima caţ,egorie de forme preventiv-educative se în-
s_g:m · actiunile care asi ură rezenţa în teren a lucrătorilor de
miliţie ; :::tmzarea e , · r· e aza i ordme ;
1acţiuni de ven reare - des ăşurate în cooperare cu celelalte
orgMnsme d-e control de stat sau ale oamenilor muncii - a
modului în care şint gestionate şj administrate bunurile si va-
lorile mateliale care constituie proprietate socială socialistă,
inclusiv · a te măsuri în obiectivele economice
importante, cum sînt ce ,e în in us na chimică, minieră, petro-
chimică, construcţii de maşini , sau în a'lte medii, locuri sau
unităţi economi·c o-sociale în care există date că s-au comis in-
f@.Cţiuni ori sînt semnalate comportamente contrare exigen-
ţelor legis a,1ei şi, consecutiv, atitudini de toleranţă faţă de
1
atare comportamente, cum ar fi, spre pi1dă, în come1·ţ, în con-

strucţiile civile etc ;~te-fi).kB..... pe medii sociale, micro-medii,
unităţi administrativ-teritoriale sau localităţi etJc.,\ entru depis-
tarea, spre pildă, a 2ersoanelor neîncadrate în muncă, a ele-
meJltelor parazitare, care duc un mod de viaţă ce contravine
normelor de eti'că şi echitate socia~istă, a persoanelor predis-
R.USe - ctin pricina tocmai a mentalităţilor şi deprinderilor lor
retrogiide - la comiterea de infracţi.J.1.11.i„ pentru identificarea
(
pensoanelor predispuse la comiterea de accidente de muncă,

rutiere etctete premergătoare penirn începerea mmărjri.i pe
137 A se vedea, în acest sens, CONSTANTIN NUŢA, Sarcinile or-

ganelor de miliţie în lumina obiectivelor stabilite de Co11,gresul al
XII-Zea al Partidului Comunist Român, pentru adîncirea democraţiei
socialiste şi întărirea legalităţii, in - ,,Revista română de drept" nr.
1/1980, ip. 28.
427
nalle, ex•trajudici'are, în vederea striugerjj datelor necesare înce-
perii urmăririi penale, în condiţiile art. 224 C. pr. pen., ~m
sint, spre exemplu. anumite verificări, ascultarea unor persoane
sau ercetări la faţa locului ori chiar percheziţii 138 ş.a.
b efe i · la ultim ă cate orii de activităti reven-
tiv-educative pe care le desfă.şoară organ e e m1 1ţie, respe~-
tiv cele destinate pr egătirii cetăţenilor pent · a nu încălca
legea şi cele destinate instruirii cetăţenilor pen ru a nu deveni
victime ale infra-cţiunilor, relevăm, ai întii, că au intrat în
practica acestor organe, actiu · de 'n dezbatere u-
blică d.ire-ctă a oainenil rnuncfi P elor ce nu re e-ctă legile
ş 1 norme e e convieţuire sociaJă, ac,ţiuni organizate în comun
cu onganele de procur'atură şi justiţie, cu celelalte orgamsme
are democratiei muncitoreşti, în cadrul adunărilor -cetăţeneşti
organizate în localităţi, cartiere etc., cu sprijinul 9s ociaţiilor de
locatari, organizaţiile de tineret, de femei etc.
ln al 01·. . ea rînd, o susţinută activitate desfăşoară organele
~ de ordine 'nternă, în vederea popularizării legis1atiei ;~ nos-
cîn<l temeinic realităţile socio-umane, organele de ordine in-
ternă au în vedere împrejurarea că se mai săvirşesc infracţiuni
şi din pricina_necunoaşterii legii şi, totodată, nu numai conşti
inţa socială a rămas în urma existenţei sociale socialiste ci şi
conşt i in.ţa_suni.alist - a,_l.ln.Or oameni _manifestă o evoluţie con-
tradictorie _.şi chiar rămîne în urmă faţă de dezvoltarea bazei
tehni·c o-materiale. De aceea, în activitatea de organizare a cu-
noaşterii şi popularizare a legis~aţiei, organele miliţiei - în
t: 18
A se vedea, în acest sens, IRINA NEGRESCU, DOINA DONU-
ŢIU, STANICA TUDOR, DUMITRU CiiUCA, Contribuţia organelor
judiciare la prevenirea infracţiunilor, în - ,,Concepţia ... ", op. dt.,
p. 305 ; ION GOGANEANU, Consideraţii privind actele premergătoare
efectuate de organele de wrm.ă,rire penală, în - ,,Revista română d~
drept" nr. 1/1974, p. 31-38 ; N. VOLONCIU, Drept procesual penal,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972, p. 261-262; VIN-
TILA DONGOROZ în, Explicaţii teoretice ale CoduLui de pro cedură
penală român, de Virn-tilă Dongoroz ş.ş., vol. I., Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1975, p. 236-258 ; I. AN-
GHELESCU, Consideraţii asupra cercetării la faţa locului, în - ,.Re-
vista română de drept" nr . .11 / 1973, p. 116 şi unn. ; ION NEAGU, Re-
flecţii pe marginea dispoziţiilor legale privind actele premergătoare,
im. - ,,Studii şi cercetări jur.itlk:e" nr. 2/ 1976, p. 151-153.
428
cooperare cu celeJalte organisme ale democraţiei muncitoreşti,
în strînsă conlucrare cu masele, în cadrul unor acţiuni concer-
tate şi programate, sistematice - explică cetăţenilor conţinu
tul social-politk şi normativ al legilor PJ1PÎPO a ccenţqJ pe fer-
mitatea cu care sistemul e d · • • va} r·'l e soci-
ale convena. 11.e şi u i •e oamenilor muncii, între,gului popor şi
subliniind necesitatea respeotării exigenţelor legii penale de ,că
tre toţi destinatarii ei, atrăgînd atenţia asupra sancţiunilor l'a
care se expun persoanele care nesocotesc înaltele precepte ale
legislaţiei socia'liste şi ale normelor de convieţuire socială, în-
vederînd că organele d~ ondine iqternă nu precupeţesc nki un
efort pentru a face să se respecte legea în orice împrejurări şi
de către orice persoană indiferent de funcţia pe care o deţine 139.
In al treilea _tind, rganele mi'liţiei acordă o atenţie deose-
bită infor • ·· e ·t or rivind încăkările de le e, nînd
~ un accent eosebit pe cauzele şi coru:liţiile concrete care au de-
terminat şi favorizat oomiterea de infracţiuni şi alte manifestări
de încălcare ă legalităţii, pe măsurile ce se impun a se lua în
scopul prevenirii unor comportamente antisociale. în acest oa-
dru, organele miliţiei valorifică în,tr-un mod eficient mij Qa,cele
educative ale societăţii noastre, mobi'lizînd prin intermediul
presei, radioului şi teteviziunii, prin particiiparea unor lucră
tori de miliţie la adună,rile generale ale oamenilor muncii, la
adunările cetăţeneşti din cartiere şi localităţi, din asociaţiHe de
locatari, ca şi prin partidparea sistematică la dialogul cu cetă
ţenii organizat în cadrul „Tribunei demo craţiei " , - pun un
accent deos·e bit şi desfă§oară eforturi sustinute pentru a face
ca cetăţenii să conştientizeze nevoia de a lua mă surile necesare
de apărare şi ripostă împotriva celor ce atentează 1a viaţa ,
integritatea corporală şi sănătatea, la drepturile şi bunurile lor,
şi să îngrădească astfel posibilitiatea elementelor declasate de
a atenta la valoriie sociale ocrotite de legea penală.
130 in aicest sens, CONSTANTIN NUŢA, Sa,rcinile organelor de mi-
liţie ... , op. cit.,
p . 28; a se vedea, fo acelaşi sens, CONSTANTIN
BULA!, Unele probleme teoretice privind cunoaşterea legii penale ca
mijloc de prevenire a infracţiunilor, in - ,,Studii şi cercetări juridice"
nr. 3/1978, p. 231-233.
429
.f O atenţie~eci<a~ă a rtdă organele miliţiei organizării şj Îl}-
'\ fă.E,tuirjj 1mgr actinpi preventiv- educative menite să preîntîm-
pine situaţiile capalb ile să coniducă la comportamente antisoci-
ale din partea unor minori şi tineri. in aiceastă direcţie, orga-
nele miliţiei, info • erioch · 'i rale ' comite-
tele de părinţi, or mza ule de tmeret et•c. cu rivire la di-
verse' e cazun e comitere de infractium de către minori şi ti-
neri aflaţi în răspuniderea eduoaţion1ală a \lnvr atare organisme
ş i oDganizaţii şi partiicipă efectiv, atunci cînd sînt solicitate, la
a dunări,le generale ale oadrelvr did.actiice, la întrunirile comi-
tetelor de părinţi, etc., în care se dezbat - pe marginea cazu-
rilor de încălcare a legalităţii de către elemente infoactoare dm
subo11dine1a unvr atare organisme - stă1ile, situaţiile şi ciJ.icum-
stanţele sociale şi iniclividuale care au ocazionat şi întreţinut,
într-o oarecare măsură, comportamentele infr,acţionale, ajutînd
astfel la stabilir,ea de măsurL în vederea eliminării unor atare
circumstanţe.
Un accent deos~it pun organele miliţiei în organizarea. Ere-
v nirii infrac · ·, rodu,c a ube roprietăţii soci,a le so-
da 1ste, oa şi unor infu-aicţiuni ce preJu 11c1,a za a1c 1v1 a ea eco-
nomireă, cum sînt, specul!a traficul de aur. şi valută, contra-
banda, ş.a.
in această direcţie, organele mfiiţiei - înţelegînd pe deplin
,că faptele prin C'ar•e se a-tentează la proprietatea socială socia-
listă, la buna şi norma.la aic tivitate economică a organelor de
stat, înfăţişează în prezent graidul de pericol social cel mai ritli-
cat, fiind. cele mai grave fa~ oontra e, oluţionare, aşa cum
ele au fost caracterizate în d'o oumentele de partid - acţionează
operativ, SPmr:a)lîprl rymrjwerii pplţătb socialiste situaţii de
natură a a"u . · 'r irea uno sustra ri, distru eri etc., a
unor unuri sau valori din avutul obştesc şi sugerînd eventura-
li tăţi pentru luarea de măisuri de către conducerea unităţilor
socialiste nemtjlrocit, pentru a preîn.tîmpina riscurile comiterii
de atare infra1cţiuni, pentru a oonsoliK:la climatul de ordine şi
disci,plină desăvîr.şite. Aportul org'ane}or miliţiei pe această linie
a con1ucrării cu conducerile unităţilor socialiste pentru detec-
tarea şi eliminarea unor stări situatii i ciroumstanţe oapabile
să fie convert"te, de unele elemente cu o , conştiinţă retrogradă,
in săvîrşirea de inrfraicţiuni de sustragere din proprietatea socia-
430
]!stă - constituie ceea ce am denumit „prevenirea în reacţie",
un concept multidimensional pe care îl vom regăsi, deîndată,
lntr-un alt context.
De bună seamă, concomitent cu activităţile de prevenire. a
manifestărilor infracţio1mle; organele miliţjfî ~n~ă perma-
JI nent prin c · · ă des • urată în cadru si în limiteJ.e
'\ legii, aţă de cei care, cu tot ş,prijinu) acordat săvîrşesc a:e; e
interzise de legea penală ; cercetarea penală desfăşurată de or-
ganele miliţiei, prin operativitatea cu care se desfăşoară, prin
caracterul ei ofensiv, prin grija neabătută a origanelor de cer-
cetare ale m1hţ1e1 '""pentru respectarea principiului nevinovă
ţiei, prin spirLitul de leg_alitate e care se întemeiază, înfăţişează
aptitudinea re-a[ă de a apropi.a momentul sancţionării pentale a
celor vinoV'aţi de comiterea de infracţiuni de momentul săvîr
şirii fa,ptelor penale şi, astfel, dobîndeşte o puternică încărcă
tură pI'even ti v-edUICati vă.
De asemene a, pe linia activităţilor preventiv-educative •
1
extrajrwdiciane, organele mi'litiei şprjjjpă colectivele oamem orJ

rriiîn:cn ca • , mă i su raveghează executarea sarucţiunilor
penale de către uneil.e ersoane, rm muncă, fără priva une de .
Iiber,tJate, a9a f.el încît adiv1 a ea a,ces r co ec 1ve sa se r1 ice
în toate unităţfile socialiste, la nivelul exigenţelor şi îndatori-
rilor de răspundere ,ce le revin, să contribuie într-o măsură mai
susţinută la resocializarea celor ce execută pedepse în liber-
tate, şi, prin urmare, l'a prevenirea recidivei.
6.4. Sinteze privind rne,t odele speciale prin care actipnează
orgqnele de p.IQcuratură î1::"lupta contra criminalităţii, pentru
prevenirea şi combaterea oricăror m.anifestări de încălcare a
legalităţii. ,(ID) ol?G4-HtLE' t:,r; fl<.OCU~/fn{!I<_
~~ 6.4.l. Or.~ l e procuraturii pun la baza întregii lor .activi-
tăţi
pentru ,asigurarea 1egalităţii, concepţia secretarului gen~ral
al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu pri-
vire la prevenirea şi combatereia manifestărilor antisociale -
o corucepţie unitară, ştiinţifică şi profund originală, parte inte-
grantă a sistemuiui de gîndire revoluţionară privind edificarea
rncietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea Româ-
niei spre comunism; în 'c ei peste 30 de aui de J,a înfiintarea PI'ocu-
raturii Republicii Soci~iste România, organele procuratqrii -
431
cu sentimen1:Jul responsabilităţii lor depline pentru realimrea
sai,cinilor ce de.curg din dooumentele de partid şi din legile
ţării, - au acţionat şj acţionează„ în s irit revoluţionar, ne.r-
tru înfăptuirea neaibătută a le,galjtăţii s.adaliste, pentru instau-
rarea ordinei şi dis'Ciplinei desăvîrşite în toate domeniile acti-
Yităţii eoonomko-sociale, pentru apăriarea cu fermitate a cuce-
ririfor revoluţiionare ale oameni'l.or muncii, ale poporului 1110 •
6.4.2. Pe linia pTeventiv-edueati-vă, extrajudiciară, e>rg.aMJ.e
proeuraturii, ~ ~ f '..~( în variate forme şi modalităţi, v-alo-
nhcînd mij'loacele generale de eduoaţie şi cu~ă s•ocialistă,
intre care presa, radiou~. televiziunea ş.a., ---liwi ~nentLu
) · · · · · în aşa fel încit să detenrmne a cetăţeni
înţele erea îm re ·ură··· că re tul penal socialist şi sistemul
nostru de dre!Pt în ansam lu a,pără cuceririle revolutionare ale
poporului, ~ştientiz:::trE:a :(.a tului că respectarea exigen1elor
legis•l1aţiei penale şi a legisl ţiei în ansamblu constituie o nece-
sitate obiectivă întrudt dr'e tul socialist constituie unul din
mijiJ.oacele cele mai energice de autoapărare a societăţii S'Ocia-
liste împotriva manifestărilor antisociale ale indivizilor izolaţi
care atente:ază la condiţiile de existenţă ale societăţii socialiste,
la drepturile şi lilbertăţil'e ibrilo1· ei m_
6.4.3. P.otrivi1t sarcinilor ce ecurg din documentele de par-
tid, orga1:ele procuraturii, pe li ie extrajudiciară, ~tion_ează
ermanent si în multi le orme pe tru populwrizarea legislaţiei,
urmărind ca toate formele de popu rizare să antreneze oame-
nii muncii la a,plicaTea în practitcă a exigenţelor legislaţiei, ca
respectarea legii să devină o deprind~e -~ fiecărui-a şi a tutu-
rnr 112 . De bună seamă, pentru reuşit\. \ ,c iuni1or de populari-
ziare pe care procurorii le de-sf~oară pctN. e292uneri, conferinţe, ,
I
Ho In acest sens, a se vedea, NICOLAE POPOVICI, 30 de ani de
la înfiinţarea Procwraturii Republicii Socialiste România, în - ,,Re-
vista română de drept", nrr. 6/11982, p. 0.5-23. ·
1"l A se vedea, ,în acest sens, CONSTANTIN BULA!, ,,Unele pro-
bleme teoretice privind cunoaşterea legii penale ca mijloc de preve-
nire a infracpiunilOIT, op. cit., ;p. 221-234.
1" 2 A se vedea, ,în acest sens, NICOLAE POPOVICI, 30 de ani de
la înfiinţarea Procuraturii Republicii Socialiste România, op. cit., p. 20.
432
Jllli etc. - este necesară atît cunoasterea te
lor social-econom12e ş1 umane din raz a , mis · iva unde
ata , m sm re 1za e, pe de o parte, dar şi a stării de lega-
litate în ansamblu şi îndeosebi a stătii infracţionale. În eX(pli-
carea conţinutului social- politic şi a conţinutului normativ al
legislaţiei penale, organele pro.curaLurii depun eforturi susţi
nute mai ales pentru a face să se întelea ă că dre, tul enal nu
este un dre t al r resiu ii c· al a ararn so ,
drep apărării va1ori':.or ş1 re a 11 ocia e convenabi e şi
utile întregului popor. Nu este mai puţin adevărnt că, în ca-
drul acţiunilor de popularizare a legislaţiei, organele proou-
raturii ex_ggşă şi sandiunile normeloT penale, raţiunea acţiunii
sociale pena·~e împotriva faptelor încriminate de legislaţia pe-
nală, inclusiv ca11actenul de constrîn.gere al sancţiunilor
penale 1113• Pregătind temeink fiecare acţiune de popularizare,
stabilind jl]dicj.Q2 ţe,mg1ica a,cestora, alegînd fonnele şi prnce-
deefe cele mai realiste, - adaptate la specificul unităţi.lor în
care se înfăptuiesc - organele procuraturii conferă adiunilor
de o ulariz•a re le islatiei un cara:.::ter activ şi atrnctiv, mobi-
lizator, debarasat de formalism, încercînd a adecva 1ecai·e acţi
une pe această linie potrivit şi cu posibilităţile de înţelegere,
de receptare a conţinutului tematicii abordate.
6.4.4. Pe baza indicaţiilor d.a te de secretarul general al
]Ydrtidului la Plenara Comitetului Central al Partidului Comu-
nist Român ,din 1-2 iunie lg82, organele de procuratură, -
înţelegîncl pe deplin semnif_i'<~aţia sarcinilor ce le revin pentru
sporirea calităţii activităţil_or de prevenire a încălcărilor norme-
;or de drept - îşi, m_sj{ică acţiunile rl•e xerwsarn a legalită
ii cu deosebire în a!ctivitătii economice, militînd în per-
manenţă pentru luarea neîntîrziată a măsuri or ce se impun
pentru restalbilirea legalităţii, pentru înlăturarea stărilor şi situ-
aţiilor necorespunzătoare constatate în urma verificărilor în
A se _vedea - pentru concluzii amăn u nţite ce se deşp1ind din

11, 3
înţelegerea caracterului dreptUJlui penal, ca drept al a1Părării sociale -
CONSTANTIN BULA!, Unele probleme teoretice privind cu.Ţ1,oaşterea
legii penale ..., op. cit., p. 231- 233.
unele unităţi socialiste şi pentru evitarea repetării unor atare
situaţii 1
"".
6.4.5. Acţionînd în spiritul hotărîrilor adoptate la cel de aJ

XII-lea Congres al part.:dului, organele procuraturii acordă o
atenţie deos · nilor de unere în e.z.b dire,ctă a
oap,enilor municii, în cadrul adunări-lor cetătenestL a ce or ~are
nu res ctă disciplinia şi ordinea socială.
"'6.4.6. Organele de procuraturl2_ntervin'., ~ u promptitudine
şi fermitate, în spiritul legii şi umanismului revoluţionar -
înţeles în chip dialechc, şi ·ca afirmare plenară a personalităţii
umane, dar şi ca principiu care reclamă intransigenţă şi fer-
mitate în cazu'l în care este încălcată lega:litatiea - luînd toate
măsurile în limitele corn etentei lor entru ca u
~ in e cauză, prin lă2:1urirea
d e ~ a stării de fa~ şşa fel îndt toţi cei care încalcă legile
să fie traşi la răspundere şi, totodată, nici o persoană nevino-
vat,ă să nu fie trimisă în judeoată, pentru respectare,a şi trium-
ful adevănuJui şi pentru o desăvirşită legalitate în fiecare
caz i1i 5_ R · ul al or anelor de procuratură în combaterea
infracţiunilor se manifestă deopotrivă în cadrul urmăriri· pe-
nale dar şi pr.· arti:ci area rocurorilor la judecarea cauzelor
penale şi, cî este cazul, şi civile, pre.cum ~Ul} supravea
executării sanctiunilor de drept penat tt,6_
'
144
In acest sens, NICOLAE POPOVICI, Gîndirea şi activitatea
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia,l iste România,
privind asigurarea neabătută a legalităţii socialiste în, - ,,Revista
română de drept", nr. 2/1983, p. 18.
H:i NICOLAE POPOVICI, 30 dJe ani de la înfiinţarea Procuraturii
Republicii Socialiste România, op. cit., p. 22.
v.o A se vedea, DUMITRU POPESCU, Atribuţiile procurorului în
asigurarea legaLităţii executării sancţiunilor privative de libertate, în
- ,,Buletin,ul penitenci-arelor", nr. 3/1983, p. 46-49 ; a se vedea şi
RELU VASILIU, Judecarea la penitenciar a propunerilor de . liberare
condiţionată, în - ,,Bu~etinul penitenciarelor", nr. 1/1982, p. 54-56.
434
~ ~ t e z e privind meto~~1!fc[:~ ~ecificeh [înfJ!1~
tuire a prevenirii crimei şi criminalităţii şi de apărare socială
împotriva faptelor interzise de legea penală, î71trebzlivtate de
organele de justiţie.
6.5.1. Organele de justiţie, impli-cate prin vocaţie şi prin
competenţa lor în opera de înfăjptuire a 1~a1ităţii socialiste, îşi
SP.Qres ef rturile e Unie extra'uidiciară - entru a oultiva,
în cadrul activităţilor e propagan a Jur1 ică, conce,~ 1a c asei
muncitoare otrivit căreia le ea care este ex resia omţ0 ~t-
irr erese or între u m o r este menita să ocroteasca v · orn e
ma ena e şi spiritura·: e ale societăţii şi, de aceea, prin respecta-
rea legii fiecare cetăţean îşi aduce contribuţia la păstrarea şi
dezvoltarea vail orilor SO'cialismului. Conşti-enţi de rolul şi răs
punderile ce le revin, lucrătorii din organele de justiţie parti-
c· ă în variate forme i rocedee la ac iunile de ___pro a andă
juridică, valorificind cii"v'efs'emffToace, presa, ra 10u , e ev1z1u-
nea, precum şi rin or anizarea - 7.mprreună . cu organele de
ordine internă şi de prncuratură - · · · · t.ă (
~ oamen nlcii a · cazur· de area . 1, prm
e ~ n , conferinţe, mese ro ui:; e, s1m~f·~ane, ţa ac-
tiva m cadrul ,,Tribunei ¾Mmucraţiei" e ~a
procesul înţele-
gerii depline de către toţi cetăţenii a ne-cesităţii respectării cu
stricteţe a ordinii şi dis'Ci1 plinei sociale, a legalităţii ; ele aro.p;!a
o atenţie deosebită educării minorilor · tinerillor în spiritul res-
pectării _ordin.ei de drept socialiste, a normelor de convieţuire
socială, .a ,principiilor şi normelor eticii ,şi echiltăţii socialiste.
6.5.2. Unul din procedeele prin care organele de justiţie în-
făptuiesc obiectivul prioritar al prevenirii infracţiunilor şi a
altor manifestări de încălcare a legalităţii îl constituie spriji:,.
w;ea ostiZi?ităţii cqmisiilor de jud5ată.~in întreprinderi şi insti-
tuţii şi de pe lîngă consiiliile populare. în acest sens, pe lîngă
faptul că în activitatea lor judiciară, potrivit competenţei lor
iegale, instanţele controlează soluţiile pronunţate de comisiile
de judecată - contrr-ol care conţine prin el însuşi o latură de
îndrumare a acestor organisme ale democraţiei socialiste dar,
în cadrul adivităţi1lor extrajudiciare, instanţele utilizează o
serie de măsuri şi întrebuinţează variate procedee · pentru a
435
1,prijini comisiile de ju.d.eoa.tă..io,_yederea s. oririi eficienţel pre-
ventiv-educative a s•oluţiilor şi activităţii comisiilor de jude-
cată. Astfel, lucrătorii din justiţie, sistematic, desr oară ti-
nni d triuire ·u ·· ·, • o t'·a,
:parti.c1pa a analizele periodice ale activi aJii comisiilor e jude-
cată sugerîilld căi şi procedee de sporire a eficienţei preventiv-
educative a aicturlui justiţiar al acestor organisme, organizează,
cînd e cazul, consfătuiri cu membrii comisiilor de judecată _
în situaţiile în care se constată o oarecare persistenţă din partea
unor comisii în soluţii netemeinice sau neconforme cu legea -
akătuiesc materiale juridice de informări asupria modificărilor
ce intervin în legislaţie, arătînd într-un mod accesibil sensul
şi finalitatea unor atare modificări, materi•ale ce sînt destinate
.,. fi difuzate membrilor cornisii:or de jud~cată, etc.
6.5.3. Dintre metode~e şi procedeele utilizate în mod curent
pe linia sporirii efircienţei preventiv-educative a actului de in-
fălptuire a justiţiei, instantele a orclă o atent' · '
rii la ·a locului a unor cauze enale metodă care - în mă-
s . · oluţia pronunţa a răs;puni e spiritului de adevăr
~i dreptate, exi,g,enţelor legalităţii - îşi dovedeşte apţHu1dinea
de ~ convinge de justet~a li.O' utiei nu numai e cei supuşi jude-
,·aţii c1 ş i opinia publică, căd des ·rnatarîi legii pena e ce iau
nemijlocit ,cunoştiinţă de exigenţele legii penale, conştientizP.ază
mai trainic atare exi,genţie nu numai în laturia lor sancţionatuare
ci şi în tatura lor de apărare socială împotriva infracţiunilor, a
valorilor şi relaţiilor socia'l e soci'a~iste. Cînd o atare metodă nu
poate fi întrebuinţată - din pricina unor circumstanţe con-
cn~te - în practică se uzitează si jJ.1decarea unor cauze penale
1a sediy.l instanţei. dar cu :eg.rticipare lărgită (cu invitaţidin
colectivele de muncă interesate în soluţionarea justă a acelor
procese), procedeu care arie, de asemenea, o reală dar mai Hmi-
tată aptitudine preventiv-educativă .
6.5.4. Unul din procedeele specia.le, extrajudiciare, de reali-

zare a sarcinilor de prevenire a infracţionalităţii, pe care îl în-
trebuinţează şi organeiJ.e de jusrtiţie - în spiritul revoluţionar
în care sînt îndrumate de partid - este şi
~ .:o1Jliliile qqwenilor wHooii-4ioJJilităţil
436
sens,instanţele generalizează ştiinţific periodic - în ca:drul
examinării practicii de casare - o serie de surse socio-umane
concrete _c are au contribuit la comiterea de infracţiuni şi, astfel,
sînt în măsură să dete.cteze unele carenţe din catdrul unor verigi
ale activităţilor economico-sociale, care au întreţinut în concret
,ăvîrşirea unor infracţiuni şi să comunice consiliilor oamenilor
muncii unele disfuncţii din activitatea unor verigi economico-
sociale, în vetderea luării măsurilor de înlătur-are a efectelor no-
cive a unor atare activităţi, şi a evitării repetării manifestărilor
cte încălcare a legalităţii.
6.5.5. În aceilaişi timp, or,ganele de justiţie - abordînd ou
principialitate şi 51pirit partinic, revoluţionar, obligaţiile ce le
revin, înE_leg p.,e · s~ · · ni severe celor ce, în
pofida măsurilor de educa 1
fa2te rac.10na e. cţio-n!Înd cu operativi a e şi erm a e pen-
tru apararea curceririlor revoluţionare ale poporului, organele
de justiţie, aplică cu exigenţă le,gile 147 şi militează ca întreaga
activitate a lor ~ judiciară şi extrajudiciară - să fie într-un
mod mai hotărît înscrisă conceptelor de drepta•te şi de adevăr
pe care este c:ădită mtrea-ga viaţă social--economi'că din ţara
noastră.
SECŢIUNEA A VII-A
Metode ~i 1p rocedee speciale de prevenire ,şi combatere a .1

criminalităţii şi de tratament al delincvenţilor (continuare)
7.1. Cerinţe funclamentale-©-Conceptia strategică şi activi-

tăţite practice în domeniul prevenirii şi combaterii infracţio.:.
nalităţii şi a altor manifestări de încălcare a legilor şi normelor
de convieţuire socială au ca premise fundamentale înţelegerea
z a
m A ·se vedea, în acest sens, GHEORGHE CHIVULESCU. Con-
cepţia Partidului Comunist Român, a secretarului general al partidului,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu priv'lre la rolul organelor de justiţie
în întărirea legalităţii socialiste şi a ordinii de drept, în apărarea si
dezvoitarea societăţii socialiste româneşti, în - ,,R'evista de drept·'
nr. 2/1983, p. 12-14.
437
re ac ionează în fiecare et ă a construc,
iei soc1e a 1 socialiste multilateral demo tate, ,precum şi ana-
lii.za ştiinţifică a etiologiei coonJplexe a fenomenului infracţio
nal, a comportamentelor antisociale şi, pe această bază, ela-
borarea şi înfălptui,rea metodelor şi mijloacelor adecvate dP
ipreve.hir.e şi combatere a manifestărilor antisociale. Faptul că
în societatea socialistă infracţionalitatea este generată de fac-
to1i sociali străini orînduirii noastre îndeamnă la examinarea
atentă a madU!lui în care se manifestă atâre factori în conaiiţiile
societă,ţîi noastre. In ~astă privinţă, făcind o analiză ştiin
ţifică a etiologiei comportamentelor antisociale care se mai
i'Vesc în societatea noastră, tov;ară\şul Ndoolae Ceauşescu a atras
atenţia : ,,Nu trebuie să uităm că o serie de moravuri prove-
nind din vechea oriru:liui.re socială continuă să se manifeste şi
să influenţeze pe unii oameni, că, din păcate, mai sînt cetăţeni
oare nesocotooc legile şi normele de convieţuire socială" 148 .
('8} Strategia şi activităţile practice în domeniul prevenirii şi
combaterii infracţionalităţii, a celorlalte manifestări contJrare
legalitaţu ŞI normelor de convieţuire socială ţin seama de ade-
văru1 că de o · socie<tă ii socia1ist t un ro-
ces rm. e aceea, programel-e e pre-
v mre ŞI combatere a mam es ari'lor antisociale trebuie să aibă
în vedere, în stadiul actual al edificării socialismului în ţara
noaS'tră, faptul că ,,~za materială a societăţii nostre socialiste
a mers mai înainte, s-a dezvoltat · puternic; decît constiinţa
sociallă " Lfo 9• O atare împrejurare fiind de natură să influen-
ţeze apariţia unor comportamente antisociale, reclamă actual•
mente eforturi sporite afilt ale organelor :penale, dt şi ale tu-
turor organismelor democraţiei munoi-toreşti, ,pînă la unnă,
ale întregului popor - căci ,problema ,p revenim infracţionali·
tăţii aparţine r~en.te...întreg,ului popor -, pentru ca înfăp
tUlirea programelor de prevenire şi mbatere a infracţionali-
v.s NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire la stadiul actual
al edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice ideo•
logice şi activitatea politică, educativă a partidului. Editura politică,
149
NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire I.a stadiul actual
al edificării socialismului în ţara noastră ... , op. cit., p. 55.
438
tăţii şi a altor manifestă,ri antisociale să răs,pundă într-o mai
1- mar; sura nevoilor accelerării procesului de făurire a con-
,_ ştiin ei social•e integral socialiste, perfecţi,onă,rii relaţiilor so-
ciale din sqcietatea noastră.
P © în condiţiile intemationale actuale în care asistăm la
llacce.nituarea crizei economice mondiale care se manifestă ca
o r&buhă de mare intensitate cuprin:mnd practic toate statele
1 lumii" 150 , în condiţiile în care criza generală a sistemului ca-
' pitalist se mail!Îfestă ·ou mai multă putere îndeosebi în ţările

c1JJpitaliste deZ'VoHate, .practica muncii de înfălp!tutre a strate-
giei prevenkii şi combaterii infr.acţâonalităţH are a ţine seama
de împrejurarea că e e i---aoo.t de.c ît oricînd ~ricolul ca
cercurile x:eacţionare din tatele ca 1t 1s e na
• as1 1 m ara no.astră e
duşmănoase disgpşe să-şj yjn a tarn W~ lJ.ll gw:nn d~ arginţL,
De aceea, înfăptuirea strategiei de ipreveil!Îre şi ·c ombatere a
infracţionalităţii ,implică, ou un cuvint în tplus, ridicarea la
cote din ·ce în ce mai înalte a eforturilor pentru zăldărnicirea
oricăror încercări de a lovi în cuceri-rile -revo1uţionare ale
poporului. · implică o atitudine necruţătoare „faţă de cei care
se pun în slujba duşmainli.lor ţării, trădează interesele .poporului
şi patria" 151.
P,roblema prevenirii şi combaterii infiracţionalităţii nu este
o problemă nouă ; .multiple aspecte de specialitate ale acestei
probleme au fost cercetate - aprofundat - în doc rina, în ul-
timii ani 152• In rîndurile de faţă încercăm a analiza o singurâ
problemă - cea a 1 preveni.rii şi combaterii ,,[n reacţie" a infrac-
ţionalităţii.
150 NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire la stadiul actual ... ,

op. cit., p. 71.
151 NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire la stadiul actuul
al edificării socialismu'/JUi ... , op. cri.t. p. 37.
152 A se vedea, NICOLAE POPOVICI, Politica Partidului Comuni.~t
Român cu priviire la prevenirea şi combaterea faptelor prin care se
încalcă legalitatea socialistă, in „Revista română de drept" nr. 1/1982,
p. 3-11; GEORGE ANTONIU, Conceptul de prevenire a infracţiunilor,
în "Studii şi cercetări juridice" nr 1/1981, p. 57-68; CONSTANTIN
MIHAJLA, Conducerea de către partid a procesului de perfecţionare
a organelor judiciare şi de îmbunătăţire a legislaţiei, în „Revista ro-
439
1'1ft Conceptul de Prevenire şi combatere .,î.n reacţie" a in- n
frac.'franalităţii - -µn ·căncept nou. - \i
I
7.2.l. Definiţie. Prevenirea şi combaterea „în reacţie" desem-
1
nează, ere '~
nico-or,ganiz
educaţion_a
ane}e p
IU
,)-
t ~
~- ~
tinate să restrîngă i nor

ataristări, situa ii sau cir
ri:îaeTnfracţiuni.
~ăs~t;L}ze prevenirii şi combaterii „în reacţie" a_i11-
fracţionalitătii.
© Prevenirea şi combaterea „dn r,eacţie" a infracţionalităţi:.
constituie. prin definiţie, o activitate pgştgq7i5ţyql.ii desf~şurată
'-' I
de.._ organele penale în colaborare cu celelalte organe de stat
mână de drept" nr. 4/1978, p. 3-11'; ŞTEFAN DANEŞ, Individualizarea

pedepsei în consens cu ,politica penală în actuala etapă de dezvoltare
a Republicii Socialiste România, în „Revista română de drept" nr. 2;
1982, p. 7-13; ŞTEFAN DANF,;Ş, Combaterea faptelor antisociale şi
reeducarea infractorilor printr-o justă individualizare a sancţiunilor de
clrept penal, în „Revista română de drept" nr. 10/1982, p. 27-34: VA-
SILE PATULEA, ŞERlBAN STELU, Perfecţionarea activităţii de pre-
venire a faptelor antisociale în lumina lucră,rilor Conferinţei Naţionale
a Partidului Comunist Român din 7-9 decembrie 1977, în .,Revista
română de drept", nr. •l /1978, IP· 19-27; C. BULA!, Unele probleme
teoretice privind curwaşterea legii penale ca mijloc de prevenire a
infracţiunilor, în „Studii şi cercetări juridice" nr. 3/1978, p. 221-223;
AUREL DINCU, Analiza teoretică a practicii judicia,re în soluţionare,1
cauzelor cu minori, m „Studii şi cercetări juridice", nr. 4/1980, p.
369-376 ; AVRAM FILIPAŞ, Forme şi metode de prevenire în materia
unor infracţiuni contra regulilor de convieţuire socială, în „Analele
Universităţii din Bucureşti, anul XXXI/1982, p. 77-81.
440
nespecializate în materie de ,prevenire şi combaitere a infrac-
~E:,~ ş~;:;>.r ~t'rins~conluc~are_. cu conduc~rea co-
(ion~li_tăţii,
lectiva a umtăţ~ so iahste, cu orgamzaţi1le obşteşti şi de
masă, ou cet_ă~ii.
/m In deosebirre de prevenire ipredelictuală, acţiunile de pre-
l'e~e i comba re î reac · " , n i ·z ci ate e sur-
sele - deja consta in:frac iu-
m or. nu n'4mai .de o cauzalitate ipoteitică.
Astfel fiinld, prevenirea ş1 combaterea „în reacţie" a infrac-
ţiunilor ni se înfăţişează ca o ~astă iiuwdiat~n lanţ"
dată factorilor cauzali identificaţi într-un fragment al rea-
lităţii în oare a intervenit săvî,rşirea de infracţiuni - o ripostă
asemănătoare unui cuplu de forţe .
G De aceea, prevenirea Şi combaterea „în reacţie" a in -
fracţionalităţii - în măsura în care este înfăptuiită metodic.
sistematic, ştiinţific, cu pasd.une şi spirit de responsaibHitate --
of • · decît preveni,r ea pre-
del1ctua-lă
că prevenirea şi
C antisociale vuează cauzele
rui e sau sub ru e de in-
in racţiuni. Dar şi cauzele
,,m!:.:i~c~i,~,!.!g!.ie-n,:;.er~e-a.lilz~ă-ia.,ul..le•o
n .:r~-i~co.!.ns..:!!e~c.si~n~ţe~.!.a:,,!;n~1~s;.:o:;J·c~1a~e;;; g.rave sau chiar'
deosebit dJe grave .. . Acţiunile de ,prevenire şi combatere ,,în
reacţie", aşadar. n,11 vizează îndeobş_te cauzele ca,uzelor", aşa
,---- -
cum vizează _prevenirea ipredelictuală. Dar, dacă prevenirii şi
combaterii „în reacţie" a infracţionalităţii i se răpeşte privile--
-
giul anihilăirii şi eradicării surselor primare şi majore ale cri--
minalităţii, privilegiu pe care îl are precumpănitor activHatea
preventiv-educativă generală predelictuală, totuşi prevenirea
-
şi combaterea ,în reac ie" înfăţişează , în compensaţie, meritul
că !Înlărtură verigJle imediate ale lanţ,ului cauzal extrem de
complex al infracţionalităţii.
© În fine, menţionăm că, prin defuniţie, prevenirea şi com-
baterea „în reacţie" a faptelor penale înfăptui'este objectivele
gen~e ale luptei contra infractiona)jţăţji rlşr npwaî B&.ter-
r:scurt".
441
I https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro
l
revenire i c mbatere „în reacţie " au, în adevăr,
ulter· r în sistem - fie_de.ci j:ud.f.ciar şi anume
cele luate în cadru cercetani penale sînt supuse controlului
procuwrului şi apoi primei instanţe şi, toate, instanţei de con-
trol judiciar ş.a.m.d., fie extrajudiciar de către organele de
co;1trol ie.rairhic al1e celor carie au luat primele măsuri pentru
anihilarea şi neutraHzarea stărilor şi drcumsianţelor indivi-
duale ,şi ,sociale care au inflJUenţat în concret săvîr,şirea de in-
fracţiuni; ,e le ot fi men im.1te sau, după caz, înlăturate după
cum se considera ca ras un sau nu . nevoi or ge.nerale ale pre-
venirii şi comlbaterii infracţionalita 11 ,,pe · ermen Lung".
7.3. Necesitatea obiectivă şi principiile prevenirii şi comba-
terii •.în reacţie" a criminalităţii.
7.3.1. Prevenirea şi combaterea „în reacţie" a infracţiona
lităţii re rezintă doar o secven ă cu o ide · ie, - un
teatru de opera mm, ca să folosim o expresie· împrumutată
teoriei strategiei mili.tare, în cadrul lJUptei rgenpm prevenirea
şi combaterea infracţionalJ.ităţii şi a altor manifestări de încăl
care a legalităţii şi a norunelor de convieiţ,uiire socială din so-
cietatea socialistă ,românească. t de măsu i care se înscriu
în conceptul de previenfoe „în reacţie" , - · ează - aidoma
prevenirii şi combaterii în ansairnb1u a infracţionalită,ţii şi a
altor manrifestări ,p rin caire se încalcă ,l egalitate şi normele de
convieţuire socială - un caracter obiectiv-necesar„ fiindcă în··
făptui.rea obiectivului f,undam~ntal înscris :în Programul parti-
dului de ridicare a calităţii vieţii este condiţonată şi de creş
terea eficienţei muncii dre ipreveni:re şi combatere a inf,racţio
nalităţii şi a celorLalte abateri de la exigenţele ordinei de
drept şi ale normelor de conviieţuire socială.
7.3.2. In stadiul actual al edifrcării societăţii socialiste mul-
tilateral dezvoltate în ţara noastră, problemele Threvenirii şi
c01mbaterii maniifestădlor antisociale, inclusiv a e pr~ve,nirii
„în reac ie" sînt nemi ·ioc· roblemele înfă tuirii
P!;nc1p1i or emocraţiei muncitoireşti, ca şi e pro eme e ez-
voltării principilor de echitate şi fd.reptate socială.
Jn adevăr, prevenirea şi combaterea ,,în reacţie", ca şi
întreaga activitate die ,prevenire şi combatere a infracţionalită
ţii şi a altoir manifestări de încălcare a lega.litălţii şi a normelor
442
de convieţuire socială, izvorăşte şi se întemeiază, în ultimă
instanţă, ,p e ,principiile demoaraţiei muncitor,eşti, peprincipiile
de dreptate şi echitate socială. Prevenirea şi combaterea „în
reacţie' a manifestărilor antisociale, ca parte integ,rantă a luptei
antiinfracţioniste ne apare, deopotrivă, ca o cerinţă a democra-
ţiei muncitoreşti şi a realizării principiilor de dreptate şi echi-
tate socială, precum şi ca o problemă a întregului popor, ca o
obli,gaţie · majoră a tuturor lucrătorilor din domeniut dreptului.
~a cum a Slllblriniat secretarul general al partidului, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU, [n magistrala Expunere de la începu-
tul lunii iunie 1982 : ,,Avem datoria să acţionăm astfel încît
uscăturile să nu îmbolnăvească pădurea, să aipărăm normele
de convieţuire socială, să dezvoltăm principiile de dreptate şi
echHate socială, să asigurăm dezvoltarea sănătoasă, mo,rală şi
intelectuală a poporului"1s3_
7.4. Tipuri de acţiuni

de prevenire şi combatere „în reacţie".
7 .4-(J) Prevenirea si combaterea „în reacţie" desfăşurată de
orqaiifff ~m,dnlita.te. Măsurile de prevenire „în reactie' 1 sînt:
speg,a ~la !::.z cmd se desfăşoară de către organele de stat care
în~rindpal au obligatiuni de prevenire şi combatere a .5rimi-
nalităţii, şi anume organele de cercetare pen a, de procuratură,
de justiţie, precum şi penitenciare ; at~ăsuri sînt comple-
mentare cînd se înfă tuiesc de celelalte organisme ale demo-
era ei muncitoreşti : de stat nespecia izate, de""oii"gan1zaţiî_ob
şteşti şi de masă, deci, ptaictic de toate organisme'l e componente
al F.D.U.S., cea mai largă organiziaţie politkă chemată să mo-
bilizez,e eforturile maselor pentru înfăptuirea programului de
edificare a societătii socialiste multilateral dezvdltate, inclusiv
a progmmului naţional de educaţie şi cultură socialistă, care
include educaţia pentru prevenirea şi combaterea infracţionali
tăţH şi a altor manifestări de încă'lcare a legalităţii şi a norme-
lor de convieţuire socială. L1.Jarea măsurilor de prevenire "în
re':.cţie" spedalizate constituie o obligaţiune legală 154 a orga-
l53 NICOLAE CEAUŞESCU, Expunere cu privire la stadiul actual

al edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideo-
logice şi activitatea politică, educativă a partidului, Editura politică,
Buoureş,ti 1982, IP- 36.
JM ŞTEF AN DANEŞ, Contribuţii la studiul politicii penale ... , op.
cit., p. 12.
443
nelor penale derivată din exi,genţele rolului ac.tiv al organelor
de urmărire penală, de justiţie şi penitenciare, consa 2rat în
art. 4 şi art. 202, C. pr. pen., precum şi în art. 29 din Legea
nr. 23 -'1969 privind executarea pedepsei., mai mult, chiar şi
măsurile de prevenire „în reacţie" complementare sînt luate
tot ca îndeplinirea unor~,gaţiuni leg,aÎecare izvorăsc fie din
legile organice ale ce:orla,l te organe de stat nespe·c ializate, fie
din regulamentele sau statutele proprii de organizare şi func-
ţionare a org-aniz•aţiilor obşteşti sau de masă.
Activitatea specializată de prevenire şi combatere ,,în reac-
ţie" are caracter principal şi permane~:t fiindcă , ,pe de o parte,
efi'cienţa arctu1ui de conducere (în care este integrat mecanismul
reglării relaţiilor sociale) este mai sporită cînd previi dedt cînd
sanctionezi Hm iar pe de altă parte, rolul activ al onganelor
de urmărire penală şi al instanţelor jll'de.cătoreşti nu cunoaşte
vacanţe -în desfăşurarea procesului penal, constituind o regulă
de bază sau un principiu fundamental al procesului p enal so-
cialist român (art. 4. C. pr. pen.) m; ; în mo.d corespunzător nu
cunoaşte V'acanţe nici rolul activ al organelor penitenciare. în-
trucît şi rolul activ al organelor penitenciare, în procesul de
reeducare a condamnaţilor şi în preîntîmpinarea sustragerii con-
damnaţi:or ele la executarea pedepsei închisorii (art. 29 din Le-
gea nr. 23 1969) şi a măsurii educative a internării într~o şcoală
specială de muncă şi ree'd ucare - un atare rol activ este, cre-
dem, un princi,piu fundamental al dreptului execuţional penal
şi, deci, o regulă de bază în activitatea organelor pen-i ten-
dare J..,î_
155 In acest sens, CRIST,I AN IONESCU, Responsabiliitate poUtică,
ordine şi disciplină în întreaga activitate economico-socială, în „Re-
vista română de drept". nr. 9/1982, p. 7.
156 A se vedea, în ac'est lsens, ION NEAGU, Dreptul procesual pena!
socialist român. Partea generală, vol. I, T.U.B., Bucureşti, 19'.79, p.
53-56. .
A se vedea, ION OANCEA, Unele consideraţii cu privire le
157
dreptul penitenciar, îno „Analele Universităţii din Bucureşti", nr. 1/

1971, p. 45-47; C. BULAI, Drept penal - partea generală, vol. I,
T.U.B., Bucureşti, J.979, p. 45-47.
444
7 .6J Pre.3?enirea şi combaterea „în reacţie" cgm~/emepţaxă
Activ~ţile subsumate prevenirii complementare .}n reacţie"
sînt ocazionale, vremelnice · ' din nevoil restrîn erii
ani 1 ani sau w iidării - după caz - a influentelor unor ac~
tori locali a ,căror interacţiune a alimentat comiterea de infrac-
ţi uni sau de aHe fapte contrare ordinei de drept sau normelor de
convieţuire socială. Între aceste două tipuri de acţiuni de preve-
nire în reacţie există o relaţie ldialedică: organele penale sînt cele
care, în cadrul prevenirii specializate, avind o vocaţie preven-
tivă rnultiplă 1 - pe temeiul constatărilor ocazionate de proce-
sele penale în curs de des.făşurare (ori, după caz, de constatările
degajate din controlul modului de executare a sancţiunilor penale
' fără privaţiune de ·libertate) - ir.iform,e.a~g.ereo?ă soluţii ji
stăruie pentru aplicarea lor, spri7ină 1 instruiesc juridiceste etc.
or anele colective ale unităţilor socialiste în care s-au ivit stări
de ucrun 1 rac.rona e, pen ru a pune capăt neîntirziat unor
asemenea srtări ; în acelaşi timp, c'Lnlucrarea organelor penale
' c.p organele colective de conducere ale unitătilor socialiste, pînă
t la urmă, cu masele, în vederea luării măsurilor concrete de
prevenire „în reacţie" constituie si pentru organele ]lenale o
1 sursă, de o deosebită valoare e t. erfectionarea ropriei
acti\ ·tă · reventiv-sancţionatoare, deoarece mase e smt e ec-
torul cel mai sensibH al contradicţiilor vremelnice din viaţa
economico-socială şi a-l purtătorHor acestor contradicţii.
7.5. Funcţia. dire.cţiile concrete de manifestare si exigentele

pr~enfrii şi combaterii „în reacţie".
7.5.1. Funcţia socială. Trebuie să menţionăm că, aiidoma acti-
vităţii de prevenire în ans'a mblu a faptelor antisociale - care
este concepută, pe drept cuvînt, ca o fun<!ţie socială activă 158 -
şi prevenirea „în reaictie" răspunde unei asemenea fundii so-
ciale· active, întrucît ea are proprietatea fundamentală de a s-1-uji
SCQPlJ)Ui evitării pepetării comiterii de infracţiuni.
J~,s In acest sens NICOLAE POPOVIOI, Politica Partidului Comu-
nist Român cu privire la prevenirea şi combaterea faptelor prin care
se încalcă legalitatea socialistă, in „Revista română de drept", nr. 1/
1982, p. 11 ; în alcela.şi sens, a ~e v~ea, GE<?!l~E ANTO:~·H?, . C:on:
ceptul de prevenire a infracţiunilor, 1n „Studu ş1 cerce~1 .?ur1d1c;_e
nr. 1/1981, ip. 61 ; ,a se vedea şi ŞTEFAN DANEŞ, Contribuţii la stu-
diul politicii penale ... , op. cit., p. 4.
445
7.5 2 Pilit?fiitW@ µOP,CTJte de znanifestare. Concepută ca o „bă
tălie în marş , act1v1ta ea care se înscrie în conceptul de pre-
venire si combatere ,,în reactie" este, prin definitie, un răs
puns imediat si concertat dat stărilor, situaţii-lor şi cirov,mstan-
ţelor care în concret au întreţinut premise-Le subiective ale co-
miterii de infra~ţiuni, cit şi altor circumstanţe care - în acti-
vităţi social-economice similare dar într-un alt loc şi moment
- se pot intersecta, ipotetic, cu conştiinţa înapoiată sau re-
trogradă a unlOr indivizi şi pot să contr~buie la săvîrşirea de in-
fracţiuni. Să dăm un exemplu : să presupunem că din primele
cercetări în cazu1l unei delapidări cu consecinţe deosebit de
gr:a,v e săvîrşită prin fals, în parti'Cipaţie , într-o unitate din me-
diul rur•a l din sistemu'! cooperaţiei de producţie şi desfacere
s-ar constata şi circumstanţe care au ocazionat c0miterea aces-
tor infracţiuni, cum ar fi anumite defrcienţe la nivel local în ce
priveşte exigenţa şi ~ controlului financiar intern
unite cu anumite carente în ritmicitatea controlului concret al
oamenilor muncii ori ~ u n c i t o r e s c din unitatea
pă.guibită, conjugate cu neajunsuri în modul de încadrare în func-
ţiile de gestiune sau administrare a patrimoniului obştesc ş.a.;
pentru nevoile demonstraţiei să admitem. de asemenea, prin
ipoteză, că o atare delapidare s-a comrs prin contribuţia şi a
unor elemente descom~se, corupte, din cadrul unui deipozit
judeţean ... Care sini exigenţele prevenirii „în reacţie" în pre-
zenţa unor atari constatări ? Pentru a răspunde trebuie să de-
osebim între măsurile preventive ce se ,c er a fi luate de orgagele
de stat competente, în vederea îngustării şi anihrlăriî efectelor
stărilor, situaţiilor sau circumstan,ţ~de ·a au contribuit în
concret la comiterea infracţi.unii, pe de o parte, e măsurhl.e ce
trebuie să fie luate în raport de stă·ri, situaţii sau circumstanţe
din cadrul altor realităţi s•o c:al-economice similare, al!} alje
unităţi ad'ministrativ-teritoria1 l e u~e, ipotetic, QQt favoriza~
influen a săvlr.şi.J; d.e_iufr:ad,i..w:_li, pe de altă parte. Prin con-
secinţă, prevenirea şi gombaterea .Jn reactie" reclamă a.ţtiuni
îaieua di!esw pryncipale =$.PI@:; privitoare la stări[e, situaţiile
ş1 draumstanţele care - fie şi în mod indire,ct - au întretinut
în realitate premisele su1biective care au
copdpş la săvîrşirea de
infracţiuni şi secunda, referitoare sţăr1, 'uraţii sat.1-Gixc.um-
446
stanţe si_~ilare,_ care. ipotetic, pot să în.hlru;aşcă C P U ~ şi
mo~n ma mate ale unor persoane să oid.eze ctLSa.'.Ur-
şirea de infra'Cţiuni ... De bună seamă, prevenirea şi combaterea
,,în reacţie" se în'făţişează într-un mod diferit, specific fie-
căruia din direcţiile p rincipale în care acţionează preventiv or-
gane'le de stat.
7.?.3. Exi9en,e ale act~gfftii de prevenire si c01nbatere „în
ieacţie". Preven rea Şl co< aterea „în reacţie" reclamă ~ă§}t
coo.,juga;te jqdjfj@[-Qt;Qa)e şj ex!rajl](ljfiare male organ:ore
urmărire penală, cum ar fi - păstrînd exemplu evocat - m,ă
sur· rev n iv d ordin rocesuaL uate în cadrul _şi cu ocazia
rlesfă urării U!..!:!1filirii penale sau efectuate chiar cu ocazia ac-
telor pre_mergătoare urmăririi penale, inclusiv, spre pildă, per-
cheziţii J:>9 ; r:g_ăsurj preventive de c;irrfip qţrgjudiciar, cum ar
fi, de exemplu, ~area prin so aie dacă în cadrul altor
unităţi de acelaşi profil de la nivel local, teritorial sînt irudicii
temeinice ale unor stări, situaţii sau circumstanţe similare ce-
lor reţinute ca avînd un rol contributiv la comiterea infrac-
ţiunii în cauza în care se instrumentează ori de informare a
autorităţilor 1ocale competente să ,,.,blocheze" efectele nocive
ale factorilor ce au contribuit la săvîrşirea infracţiunii ; sau, tot
astfel, de organizare a punerii cazului în discuţia colectivului
oamenilor muncii (din unitatea păgubită şi din unităţhle de
acela,şi profiil de pe raza teritorială), în vederea dezvăluirii tu-
turor neajunsuri'l.or, lipsurilor sau dificultăţilor care au ocazi-
onat în concret săvîr,şirea de infracţiuni, a identificării tuturor
căilor şi mijiloacelor menite să facă imposibilă repetarea săvîr
şirii de infracţiuni, să contribuie la instaurarea în cadrul acelei
unităţi a unui climat de ordine şi disciplină desăvîrşite.
gcît priveşte măsurile pe care gxig_en revenirii si com-
baterii în reacţie" ]e re.clamă.....din mrteg organelor de con-
159 1n acest sens, ,ION NEAGU, Cu privire la posibilitatea (!fectuării

percheziţiei în cadrul aotelor premergătoare urmăririi penale, 1n „Ana-
le1e Universităţii din Bucureşti", anul XX.IX/1980, p . 67 şi urm.; a s~
vedea şi N. VOLONOIU, Drept procesual penal, Editura didactiCă 5i
pedagogi· că, Bucureşti, 1972, !P· 261-264 ; de asemenea, a se vedea,
ION CORGANEANU, Consideraţii privind actele premergătoare efec-
tuate de organele d•e urmăriire penală, in „Revista română de drept'',
nr. 1/1974, rp. 31.
447
ducere şi control ale unităţii păgubite , e·l e se p t ef.eJ:L- pă:;
erl1id, iaraşf, ext'mplu evocat - spre pildă, la perfectionareg ac-
tivită ii de conciucere i control de la '11ivel teritorial bunăoară,
p1in re acerea proigramelor e contro în sensul s.poririi cali-
tăţii, inclusiv a peri1odi'Cităţii controlului, de reverificare şi
ev,entuală redistribuire a cadrelor cu atribuţii de gestionare şi
administrare a bunurilor sau valoriilor ce formează proprietatea
întregului po sau proprietatea cooperatistă, de întărire a ,
pazei J60 ş.a. eferitor la măsurile pe care exigenţele preve- ,
nirii şi comba erii „în reacţie" le reclamă din artea or anisme- ,
lor ele înd'l'U11Wre si coordonarl? î t inrţii
unită ţil or de control al oarneniior muncii şi de contrai. munci-
toresc al activităţii.. economico-soci;ale. e necesa s - menţionăm
că a are organisme trebuie să intervină în fiecare caz în :parţi'
C1f--Pro11Jl2!itudine, pentru asigurarea aphcani le gişlatiei în di-
versele secboare de activitate, pentru analiza profundă a nea-
junsurilor din activitatea unităţilor din subordine, pentru dez-
voltar.e a spiritului combativ al tuturor lucrători:or din contro-
lul oamenilor muncii şi din controlui muncitoresc. Este cunoscut
că verificări!le şi controlul muncitoresc întrepripse în uµele uni-
tăţi economice în legătură cu modul de respectare a disciplinei şi
ordinii, cu aplicarea fermă a legilor şi hotărîrilor sînt formale, se
rezumă la consemnarea s t11Perficială a unor abateri minore, lip-
.suri în gestiune, degradarea unor bunuri ş.a., fără a reuşi de-
pistarea adevăratelor cauze ale încăl!cării dispoziţiilor legale ce
privesc organizarea a p1'oducţiei şi a muncii lfiJ. Cri ticînd ase-
menea neajunsuri, secretarul general al .partidului, tovară,şul
NICOLAE CEAUŞESCU, reilevă că multe dint re controalele în-
treprinse ocolesc problemele, înceancă să justifice o serie de lip-
suri şi abateri de la legi şi hotărîri, nefiind urmate de măsuri
100 !n acest din urmă sens, I. POHONŢU ş.a., Forme şi metode de
prevenire a infracţiunilor împotriva avutului obştesc, în „Justiţia
nouă" nr. 5/1963, p. 43-54 ; a se vedea, in aice1aşi sens - mai recent
şi mai aprofundat -, studiui lui GEORGE ANTONIU, Conceptul de
prevenire a infracţiunilor, op. cit., p. 57-68.
161 ln acest sens, a se vedea, CRISTIAN ,IONESCU, Responsabilitate
politică, ordime şi disciplină în .întreaga activitate economico-socială, în
,.Revista română de drept" nr. 9/1982, ip. 6.
448
s- îenne care să ducă la lichidarea lipsurilor constatate, la îmbu-
c- ,ătăţirea în practică a activităţii 162.
ă,
i- 7.6. ii de înfăptuire a evenirii sţ_ comba-
şi wnalităţii
şi 7.6.1. În ceea ce ne priveşte socotim că săvîr.~irea unei infrac-

!a puni de o graviitlate şi ou iconsecinţe considerabile (chiar a unei
a infracţiuni rle oulipă prodiusă, spre pildă, prin e:xip}o:m•i, iillcendii
~- etc.) San.I oonis1tiatarea sta,ti.stiJcă a ratei mai ,rid!iioaite a unei grupe
i- sau categorii de in.fracţiurni, înitr-o arnumi·tă perioadă, în cadI"lll
ii unei unirtăţi admin'istrativ-teritoriale reol'amă i de ,pre-
i- veni'I"e i co b reaJctie" oU! i:wnt a
n in sistem, a,id u
;e µ,g nivele. Preve_!lirea
i- adevăr, i · t · ---""- ren-
L- li\·e şi s , na o re, uate eopotrivă de organele judicTare,
~- de conducerea colectii.vă a U!!1ităţi,1or eoonom1co-sociale unde
)- s-auOorms faptele infra~ţional,e, de org,anismele de control ale
it organizaţiilor obşteşti şi de masă (de tineret, de sindicat etc.),
într-un cuv1nt, o casoadă de m~mj djn rnu;tf"a t11t14ror organelor}
!- de gat ce .adiyffiză ÎP nrofil terjţopi,al şi a ttur1lllror organismelor C
1i teritoriale aLe dewgqgţigi muncitoreşti. Prevenirea şi com1ba:
:e terJa "în reaicţie" are, prin definiţie, un caract o erativ şi,
,_ intr-un amrme sens, provizoriu ; operativ ,fiin • · a o a-
nelo,r de urmărire penală, a celorla,lte organe de start: şi obşteiŞti
cu responsabilităţi directe în înfă'P'tuirea ,Ieg,ali,tăţii în seot-or,ul
e (compartimentul) activoi-tăţilor eiconomiloo-sociaJe vu.zate prin
- săvîrşirea de infracţi1Uni, nu OOIIlfQ2rtă _aşte;ptăd, ea trebuie_fill
1! fie promptă, imediată .izvorită dintr-o apreciere lucidă şi rea-
- listă a acelor factori care, în mod vădit, în.făţ~ză o corelaţie
- nemijlocită ou săvîrşirea infracţh.ffiuor : m_ăsurilor de prevenire
·i şi co,mbaitere „în .re 9 tQţje" trebme să fie luate, în temeiul leg-ii,
concomitent ou desfăşurarea urmăririi. pen<a]je in pricina care
e le--.a inspirat dar fără a aşteipta, credem, re2n.1Jlbatul urmăririi
a
t penale şi, de bună seamă, fă,ră a aştepta re:zm.ltatele infă;ptuirii
102 NICOLAE CEAUŞESCl!, Cu.vîntare la Consfătuirea de la C.C.

a! P.C.R. din 29-30 mai 1980, în „România JPe drumul construirii so-
1 cietăţii sos::ialiste multilateral dezvoltate", vol. 20, Editura politică, Bucu-
reşti, 1981, p. 72-73.
449
29 - Criminologie
programelor teritoriale de măsuri gen.erele de prevenire şi com- al
batere a infra cţi onalităţii. El a caracter P&ljlVizgriu , deoare
rece nevoia şi efioacitate,a ,ro, ,narme[oir e....m ·, · ·re ca
„în reac 1e ur;mează a fi verifioaite - şi, eventuaiJ., completate du
saiu coreotate, - pe parcurs, pe măsura extinderiii şi aprofun- dii
dăirii oerrcetării penale, deci în practioa judj!d ară şi economico- m
so'Ciială, sin,gJUra în măS1Uiră să confi.rme d,aică dia,gnos1!ioul şi al
tratamentul pernarl şi sooial-eoonomic Îlnfăipbuite „în reiarcţie" au Io/
fost Î1t1 concret de 1natură să contribuie la prevenirea „pe termen s-
lunig" a săvîrşirii de infraic,ţiuni şi să sugereze eventuale noi n,
măGuri preventive de na1:Juiră să corecteze sau să permanenti- ni
zeze măsurile LUJate iniţial în cadrul progr,amelor prevenirii şi
combate,r:ii „în re.aicţie" a infracţi,unril,or şi a altor manifestări
antisociale. vi
~
7.6.2. Elaborarea şi aplicarea măsurilor de prevenir e ,..în ar
reacţie" irnt litcă o atentă examinare la .faţa locului <1 a gravi- _
1 3
ta ţii şi ampLoarei conseiCinţelor reale a apt or penale oomise, Cl

a zonei circumstanţiale a acestor fapte, ca şi a dimensiunilor ţi
consecinţelo,r probaibrile a unor aitari fapte, o evaluare multila- vi
terală - în raport cu toate compartimentele activităţilor econo- di
miJOO-so ·ale asupra că,rora infrraioţiunea s-a răsfrîn.t, pe oare le-a te
afectat - a · ·ar so·c ial-e nom1 hnit)i or, a.ni- ri
zatorici etc., qire ani i,n;ijuenta:t ş,au, în împre,j1Ur>ăiri simiware, sînt in
de natură să influenteze oomă.terea de infraicwni. Deteotarea ~<
oper.ativă a întregului evantai al unor ,a'ba,r,i factori este premisa 1ffi
fundamentală oare asigură prompti,t udinea şi efilcaicitatea pro- d'
giramelor de măsuri de prevenire ,şi oomibatere „în .reare-ţie". si
7.6.3. De pHdă, da,că în caz de săvîrşire a unor infracţiuni n
contra protecţiei muncii, soldate oo accidente de munică S3.U e
îmbolnăviri profesionale se COil'lSiia,tă că ele se datorează aiît ţi
nerespectării tehnologiilor de prod!ulcţie şi a .insta1aţiilor de î1
1'UJCT'll de către personalul de execuţie, oît şi unui climat de in- n
dus,cipEnă, neglijenţă sa'l.1 lipsă de răspundere în îndeplinirea r
obligaţiilor de serviciu din partea celor ce conduc, o-rganizează
şi controlează prooocţia într-o se/Cţie, sector saru ,comparrt1iment
163 EMILIAN STANCU, Particularităţi ale cercetării ltJ faţa locului

ale infracţiunilor împotriva vieţii, în „Analele Universităţii din Bucu-
reşti " anul ~ l/ 1982, p. 89-92.
450
m- al activităţii eoonomioo-sociaile - ex<i.,genţele prevemrn „în
oa- reacţie" reclamă, soootim, verifioor,ea generală a modului în
e care sînt respectate normativele privind tehnologiile de pro-
e ducţie şi instalaţiile de lucru în raport de toate schimburile
. . din atelierul, secţia, sectorul etc., în care s-a ivit accidentul de
~
10- mun;că, cit şi în cadrul alior secţii, secto3['e sau compartimen'te
[şi ale activităţii eioonomico-sociiale de profil, care folosesc tehno-
jau logii de producţie sau ins.talaţii de lucru similare celor în care
rn s-au produs accidentele de muncă sau îmbolnăvirile profesio-
loi nal:e, prem11m şi a climatului de disci1Plină şi ordine la atare
i- nivele.
şi
ri 7.6.4. Prin consecint· · · · " · ţi-
~ ~
~ o
~~ ~;
·. - f · CIT- \
~• cumstante de nat.ura cel raic-
~r ţiuni dej~ desoo.peri,t e se reg· sau niu în alte m 111 sau aoti-
~; vităţi eoonomico-sociale simi · · · • · care se
· făşoară ,urmărixea penală {!:3:;l!~!:!!:!.~l.Jl~~~~ · - /.
rii de decizie interesaţi, în~~~..._,.~~~~~ili!li.-~i!illll~~ \:
rilor oare aru determinat îo eşm saoi a\lornza saVJrsJre a e
ţillll1.i şi a căilor de lichidare a tmor atari circurrnstanţe ;
~tuiri cu a 1 Oli anelor '1
mă.rire ,pe specialişti \j
--= 'itaţ1le unde s-au corrus m racfinmi)e ori din alte unităţi
ilare (Sipre pildă , exiperţi în criimiinalJ.istică, contabilitate, teh-
că, economie indrustria[ă S8IU agrară, medi1oină, pedagogie
c.), în vederea asigurării oportunităţii şi caraiote:nului ştiin
ic - potrivit cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehlrlicii,
raport şi cu mijloace de dotare con.oretă existente - al
modaliibă.ţilor pradi1 ce de „blocare" a oonsecinţelor infoacţiu
a nilor săvîrşite şi die paralizare şi li:chidiare a stărilor, situaţiilor
ă şi oiroumstanţelor potenţial CQ[ltriibutive la oomrterea de in-
.1 fraoţiru.ni e rotunde" speciale sau parti-
ciparea 1 a@ urmări enală de procu-
1i
1. ratură, la alte manifestări, î.n cadrul evenWial - adu~ o r
generale ale oamen ilor munoii de la looul oomHerii infra,cţiunii,
451
chi1
ori a adUJnărilor ooazioniate de trihuI1Ja democriaţiei ebc., î,n ve- Jav
derea denunţării ooru:lruite1or ilidt-1penale şi a prieveni,r,ii vic-
timelor potenţiale ale unor atari comportamente, / a modelării
fizionomiei :moirale ş· a eidU1oaţiei preventive a tuttn:-or-destkîa- ~
tarilor leg1i penale în sipiritul vigi.J.enţei şi al unei atitudini inere
transLgenie f,aţă de ol'ice manifestiar de incăl,care a leg-a1ităţii Ier
şi normelor de convieţuire socială· sesizarea de sinteză e oe
llli
verticală" a or arne1or d oonJdru•c e ao v1 aifii :,u 1iciare,
·srupr,a unoir s ări situa ii i cinoums an e ocale oare au exer- hl
oitat o infliuenţă o 1ectivă î,n ale erea oomportamen u1 1 1cit- Ci
penal unor mdivizi, spre a se pu, a ven rna - a scară ac
maoro-socială, pe diverse paliere a:le aictivităţii eoonomioo-so- 01
cia'le, prin controale, sondaje, anchete sociale ş.a. - dacă con- ~
tradkţiile de natura celior care aiu întreţinut premisele infra:c- ~
ţiunilor săvîrşite se regăsesc eventual şi în alte părţi a1e sec-
toarelor a1otivităţilor eoonomcio--oociale şi a se ln.ta măsurHe ne- c
cesa,re pentru ainihi:larea eifecte}or neg-ative posibile ale unor
atari contradicţii ş.a.m.d.
7.6.5. In starlirul actual a:i. edificării sqcialismului în patria
noastră, în condiţiile impactuliui dinitre revo1JUţia socialisiă şi
revoluţia tehniico-ştiinţifică contemporană - condiţii în care
se prodUJCe, îri domenii şi în modalităţi foarte diferite, impactul
revol'UJţiei tehni1 c e şi ştiinţifice as,upr,a dreptuliui 164 - întmdt
s~sc riS1curile folosirii unor proce:diee i tehnici a,v ansate în
cm;;iterea de infracţiuni (riscuri'le unor sustrageri, distrugeri
etc. de oombusiti,bill atomic, practic ni.ici nru pot fi, de pildă,
oa1culia;te ... ) este mai necesar ca oriictmi oa pertfeictionra rea pI'o-
c~sului de prevenire şi combatere a infracţionaUtăţii inclusiv
al prevenirH şi combaterii „în reaoţie", să indudă nu numai
si
l)~dectiouiarea JaJmrjj Rl.J\l:clnÎZaltorilce s,oci,al-j,udiiciare a acestui
il)roces, ci şi a laturii sale tehnice. prin utiliz,area pe scară l_argă
a c_elor mai moderne rnetode si tehnici criminalistice, deopo-
trivă pentru iidentif:iJca:r,ea şi prinderea infraotonlor dit şi - mai
ales - pentnu a detecta, a paira!liz,a şi, în cele din urmă, a li-
,w. ln acest sens, IOAN CETERCHI, Unele cMacteristici ale cDrep-

tulu.i socialist românesc în etapa actuală, în „Revista română de drept",
nr. 6/1982, p. 29.
452
,hida factorii oaire în co111Cret au determinat, au înlesnit şi au
1avori~t comiterea de infraoţiuni.
ii Scientizarea rocesului ·udiciar se înscrie, astfel, printre

ele mai nnrportan e masuri c emate să contribuie direct la
l- ere terea eficie i 'tătii de revenire şi de combatere a
ii ienomenului infrac1Jional. Astfe, mtreaga a;c 1vitate a organ or
Je justiţie, procuratiură, miliţie şi securitate are a se raporta per-
~ l!lill1ent la coordoTl!atele majore stabilite de conducerea partidlll-
., lui, a stiatu1l1ui nostriu, La indioaţiilie tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, secretarul general ,aJ. par:tidiului, privind orientarea
i ittivităţfil arcestor or,gaine sipre erigenţele de fermitate, spirit de
dreptate, grijă faţă de oameni, .aşa îndt „nici o încălcare a le-
- ~lor socialiste să nlll răm:înă neipederpsită şi, în aceiliaşi timip,
_ ca nimeni să nu fie sancţionat pe nedrept" 165 .
Faţă de sarcinile specifice politi.cii penale socialiste, rolul
- criminalisticii în stabilirea faptelor şi împrejurărilor, în
r ;dentificarea autorului unei fapte penale, capătă o semnificaţie
tot mai langă, aportul acestei ştitinţe 1a perfecţionarea activităţii
1 tuturor sub'iecţilor oficiali chemaţi să înrnptuiască justiţia.
Aşa se ex,phcă de oe asistăm, în mcimentcl de faţă, alăi(ud
de perfecţionarea metodelor şi mijloacelor tehniiee crimina-
listice devenite tradiţionale, la iniţierea şi inventarea unor noi
irocedee ştiinţifice de aplicare la condiţiile specifice descoperirii,
fixării şi interpretării urmelor in.fraiaţi,undi - a unor tehntici de
vîrf care să reprezinte UJil factor de oalitate în preven1iirea şi
oomibaterea cr-iminalităţii.
7. 7. e,erfecţionarea rolului. activ al organelor de penitenciarJ;L
în asigurarea legalităţii detenţiei.
·7.7.1. T<;.rmenii noi în care se pune problema r~l~l~i ac-
tiv, al organelor de penitenciare în asigurarea legalitaţii exe-
cutării sancţiunilor penale.
165 NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la cel de a~ XII-Zea Congres al
Partidului Comunist Român F.d. l()Olitică ,Bucureşti, 1979, P- 64-65. In
aeelaşi sens, a se vedea şi ~uvintarea tovarăşului__ Nicolae C~auşes~u. ia
al II-lea Con,gres al Consiliilor oamenilor munc11, Bucureşti, 24 iunie
1981.
453
roblern · in literatura juridică socialistă se ~
admite, de imensa majoritate a autorHor, că .drepţqj @xeout4,nal e
penal constituie o ramură aut ~ t cu un obiect de r
.s s a a or 91 cu 0 e ' a 1in caracterul com- a
[Plex ial sa[llcţfonilor penale, dată fii d rsi eiotiva sporirii com-
;p.lexită,ti.i ra ·10 execu ·onal-penale în ,condiţii' e _ r
cării procesului executăr~i saTIJC run 10r en e - pe o durată
pîna a ani - prin muncă, ăTa pnhnatiune de libertate (în 1
temeiul art. 1 din Decretul nr. ~Ş/1977) în prez,e nt, autonomia
d,reptiului exeouţi,onal pmail nu maii poate fi pusă la îndoială;
mai mult, ro1ul său în asigurarea s,oopului procesiultui peilla'l ~po-
reşte continUJU i,ar sarcinile acestei rarrniuri a dr€1I)tului capătă O 1
semnificaţie deosebită în r3d)ort ou nevoile mereu creSicînde ale

perfecţionării. procesului de reedu03lre a oonrliamnaţilor.
7.7.3. Perfecţionarea sistemului principiilor fundamentale ale

dreptului execuţional penal
Este meritul doctrin ei socialiste româneşti a dreptului, că a
pus în lumină şi a fundamentat prin'Cfl)iile dreptului execuţi
onal penal L67 şi natura spedfică a adivităţii de exeicubare a
sarucţiunilor penale J68 . Cele pa;t,ru principii de bază ale dreptu-
h~i execuţi,onal penal - al legalitătii §il µmanismului so ialist
1
al -executării sancţiuni1or penale,/ca şi al individual,izări. şi r~

edl_lcărH prm muncă a ce'~or ce execută sancţ~uni pen5'1ef69 -
formează un sistem armonios şi unitar de principii fun1amen-
tale care ,călăuzesc întregul prioces de organizare şi desfăşurare
a reeducării ,cel1or ce execută sanicţiuni penale. Mecanismu'l şi
166 !n acest sens, ION OANCEA, Drept penal. Partea generală,
Bdit. didactică şi !l)edaigogioă, Buc., 1971, p. 23 ; C. BULA!, Drept penal.
Partea genemlă, vol. I, A.U.B. 1979, p. 45-47; M. D. SARGORODSKI
şi ,c olab., Cwrs de drept penal sovietic, vol. I, Ed. Univ. din L1,mingrad,
1968, IP· 23.
167 ION OANCEA, Unele consideraţii cu privire la dreptul peniten-
ciar, în Analele Universităţii Bucureşti nr. 1/1971, p. 39-48.
tGS CONST AN'l1IN MITRACHE, Aspecte prrivind individu,alizarea ad-
ministrativă a pedepsei, în Analele Univel'sităţ.ii Bucur'eşti, nr. 2/1971,
p. 45-52.
169 In acest sens, a 1Se vedea, ION OANCEA, Unele consideraţii ... , op.
cit., p. 46-47.
454
se ronţinutul sistemului principiilor fundamentale ale dreptului
I execuţional penal nu sînt anchilozate. Dialectica evoluţiei so-
~-e detă ţii socialiste româneşti şi cerinţe::.e majore ale stadiului
r actual al dezvoltării ţării noastre - cerinţe magistral relevate
?· in raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşes·cu la Confe-
~- rinţa Naţională a partidului din decembrie 1982 - obligă la
tă a regîndi sistemul principiilor fundamentale ale dreptului exe-
cuţional penal şi a desluşi noi căi şi mijloace pentru o nouă
ealitate a muncii de reeducare a persoanelor care execută sanc-
(iuni pena1·e.
In d zv a s ciet· · ·
[' o erfectionare atît a con inutului si cadrului rin,ei ii r un-
ttanien e care cîrmuiesc a::tiviţatea de executare a sancţiunilor
penale cit si a rolului activităţii organizatorice de asigurare a
aplicării reaulilor de bază ole vvmcii de reeducare a celor con-
dan naţi.
a) n adevăr, în etapa actuală, în condiţiile creşterii rolu-
lui statului democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, se mani-
festă cu mai multă vigoare atribuţiile statului ca subiect activ
al raportiurilor exf:cuţiona'l-1penale, ca titular al dreptului de a
organiza, conduce şi controla executar,ea sancţiunilor pena'le.
Astfol, întrudt, în baza art. 4 din Legea nr. 23 11969, statul
asi ură mi ·vo ri 1 i financiare necesare deţinerii,
întreţinerii şi reeducării oondamnaţilor, precum şi asisten .a me-
dicala', diminuarea eforturilor materiale şi financiare ale statu-
lui destinate executării pedepsei cu închisoarea, constituie unul
din obiective·le prioritare, în etapa actuală, pentru fiecare uni-
tate din sistemul penitenciar. Comenzile unităţilor de peniten-
ciare, sub îrrdrumarea organelor de partid, au obligaţia să ia
mă ::un otărî,te pentru ca - în vederea aşezării întregii activi-
tăţi econo ·, e~ociale specifice, pe principiile autO'cond<ucerii
şi autogestiunii să-si asi ure auto inan area. ,,Trebuie să în-
ţelegem - arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene-
ral al partidului - că aplicarea noului mecanism economic pre-
supune ca fiecare unitate să lucreze pe principiul autocondu-
cerii, autogestiunii, cu rentabilitate şi eficienţă economică" 170 .
170
NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la Conferinţa Naţională a P .C.R.
din decembrie 1982, Ed . pol., Buc., 1983, p. 69.
455
în lumina orientărHor cuprinse în documentele Conferintei g1
Naţionale a partidului din decembrie 1982, principiile nouiui ci
mecani~m economico-financiar, ale autoconduceri_i şi autogesti- ri
unii devin _ alături de principiile specifice, prioritare, ale fa. p,
zei executării sancţiunilor penale - reguli de bază absolute r1
zrefragabile şi ale activităţii de aplicare practică a dispo:iţiilo;
Legii nr. 23/1969 privincl executarea pedepselor. se
Principiiile autogestiunii, ale autofinanţării trebuiesc privite ti"
şi aplicate, în mod s.p ecific, în activitatea de organizare şi con- C
ducere a executării san1cţiunilor penale ; ele indică spiritul in d1
care se cer aplicate astăzi normele privind executa1·e11 sanct~ re
unilor penale şi călăuzesc fiecare moment şi a:::t al întregii dl
faze de executare a pe:depselor şi măsurilor educative. zt
~ Documente:e Conferinţei Naţionale a partidului din de- ri
c~rie 1982 c<onferă o dimensiune şi o perspectivă nouă, su- ţi,
perioară, principiului legalităţii inclusiv le.g_alităţii e:i:ecutării LE
sancţiunilor penale. Legalitatea socialistă a carifJ,ţ11jG5Pia_de P1
be-l-tă- a .procesului de or.ganiziare şi conducere a executării san- cc
cţiuni1or penal~ în întreaga perioadă inaug11rată de Congres~ e)
al IX-lea al partidu:ui. Mai mult ca oricînd astăzi, în condiţiile CS
in care - aşa cum a predzat secretarul genera·l al partidului tu
tovarăşul Nicolae Ceauşescu - ,,respectarea legilor tării con~ g,
/;tituie o necesitate obie ·vă entr ltwrea s cietă ii" lit) zi
rmcrpn.! egalităţii exeoutării sancţiunilor penale capătă va, tf:
lenţe noi, i:mpliică exigenţe noi, sporite. g,
Astfel, asigurarea unui climat de legalitate în sfera exec& ţii
tării sancţiunifor penale redamă cu o deosebită vigoare în pr~ şc
zent, pe de o parte, luarea tuturor măsurilor care să asigure ci er
nid o persoană care execută o sancţiune penală (de orice n&
tură şi de orice gravitate) să nu fie supusă pe nedrept vreun~ a
!'i'ancţiuni disciplinare sau materia.le, iar .pe de altă parte, Iuare1 se
tuturor măsuril'or care să permită ca nici o persoană care în- ta
,calcă exigtmţele ce cîrmuiesc desfăşura.rea normală a raportu• / di
rilor de executare a pedepselor şi măsurilor educative, S!!_ nu Io
rămînă nesa1!:cJionată. le
Legalitatea executării pedepselor şi a măsurilor educative
constituie sursa a numer:oase reguli cu caracter de principu ,
00
171 Ibidem.
456
generale, comune tuturor raporturilor execuţional~penale, între
care un interes deosebi,t prezintă orientările stabilite de Confe-
i- rinţa Naţională a partidului din decembrie 1982, regula indis-
1- ponibi'lităţii şi cea a loiia'lităţii în comportamentul subiecţilor
raporturilor execuţional-penale.
1, 1n adevăr, exi,genţele asigurării
săvîrşite în rocesul e ecu • ·· ·1 r e - impera-
e tiv pus cu pregnanţă
în lumină în cadrul Raportu · rezentat.
1- Conferinţei Naţionale
a partild ului din decembrie 198 ex-
n dud, mai mult ca oricînd la ora actuală osibilitatea ca subiec ii
1- ra or un or execuţiona -penale să tranzac ioneze asu ra mo-
du Ul, de a tive. Să adăugăm ca ş1 m ca-·
Zl.!ll, excepţional, în care este necesar consimţămîntul destinata-
, rilor măsuri1or de reed11.ware aplicate în cadrul executării sanc-
ţill.l.Ililor penaile (de pildă, în ciazul prevăzut în art. 40 alin. 3 diin
Legea nr. 23tl969, care reclamă ' consimţămîntul celor arestaţi
preventiv pentru folosirea lor la muncă) tot legea este cea
care autorizează luarea unui atare consimţămînt (legalitatea de
excepţie). Prju•QBipl legaJ.i.tătii executării sandiunijor penal
con · · ic· bli atia de a se corn i uros corect a tu-
turor subiectilor ra orturilor executional- enale · această obli-
, gaţie formează ontinutul re ulei loialită ·i în în ă tuirea dis o-
ziţii or şi măsurilor legale pe care le imp ica executarea sanc-
ţîunilor penale. De aceea, exig,enţele actuale ale principiului le-
galităţii executării sancţiunilor penale implică o, educaţie şi ac-
ţiune pevmanente si sistematice a:le cadrelor din penitenciare şi
şcolile speciale de muncă şi reeducare nentrµ indentifi-carea şi
eradicarea - prin măsuri legale - a comportării neloiale atît
a unora din cei ce execută sancţi-uni penale cît şi a unor per-
soane din afara locului de deţinere care incidental vin în con-
tact cu deţinuţii sau minorii internaţi în ş.colile speciale (în ca-
drul punctelor de lucru, cu ocazia vizitelor etc.).
0 7.4. ftolul activ al organelor de penitenciare în
legalităţii executării pedepselor şi_rri.ăsurilor educative.
înfăptuirea
7.4.1. Concept şi caracterizare. Aidoma celorlalte ,
online internă, de procuratură şi de justiţie - care, î
art. 4 C. ;pr. pen. sî[l,t oiblig)aite să aibă un rol activ în
rar,ea proces1Ului penal 172 - şi org:mele de peoiteociace...sînt
obligate să aibă un rol activ în as~gur,area legalităJtii în execu-
tarea sanoti1Unilm peniaile în regim de detenţie 173 . Rolµ) a&tjv al
organelor de penitenciare în faza executării sancţilllililor penale
în detenţie se înscrie oa un prindpiu frundamental autonom al
dN tului exeou ionail. peJ1Ja.l ,care se află refleotatt explicit în nu-
meroase dis,poziţii lega ,e ar . ·5 6-58 C. pen., art. 15 şi 19 Legea
nr. 23/1969, prt. 4 din Decrett.ul m. 218/1977 ş.a.) ; incidienlţia aces-
tei reguli de bază a executării s,anicţiunilor penale este continuă
şi riguroasă pe tot parcursul executării în detenţie a sancţiunilor
penale, din momentul înrcaroerării pînă la Hberarea ce1o.r con-
damn;aiţi. Ca regulă de baz<tirltului exe:ouţional, rolul activ al
organelor de enitendare · a în atitudinea (intervenţîa)âc'
tiva _a lox î in ~ r·,e-ac or. şi oP._er_:<§_t!!-_~~r, _~_aî:§"mffă __în_
f
_ a.tri uţiile fun~t!:_~a]!!__ q~<}._a.9:!!.9! organe, în .3::.eâerea asigurării
bunei desfăşurări a raporturi]or execuţional penale~!:ivit
scopului reeducării celor condarn72:!!:1i.
7.4.2. Cheia c1e boltă ia .pri,noi,piului rol.ului activ al or,ganelor
de penitenci.aire în asigurarea reedu,căirii celor condramnayi o con-
stituie măsurile organizatorice luaite continuu din iniţiatirva şi
în limi,tele atribuţiilor funcţiona1e ale acestor organe. Regula de
bază a ro'lului activ al organelor de penitenci'are în reeducarea
celor condamnaţi ce execută pedeapsa închisorii în detenţie sau
măsura edu1 cati•vă prevăzută în art. 3 din Decretul 218 '1977 a
căpătat noi val-enţe în lumina docUIIIlentelor Conferienţei Na-
ţionaJe deoarece şi pentru organele de penitenciare, în prezent,
172 In acest seru,, a se vedea - asupra problemei rolului activ al

organelor de urnnări-re penală şi al instanţelor de judecată - N. VO-
LONCIU Drept procesual penal, Ed. didactică şi pedaig., tBuc., 1972, p.
55-57 ; VINTILA DONGOROZ, Explicaţii teoretice ale C. pr. pen. ro-
mân, vol. I., Ed. Acad. R. S. ,R omâni.a, Buc. 1975 ; ION NEAGU, Drep·
tul procesual penal socialist român, vol. I, A.U.B., Bucureşti, 1979, p.
53-56 .
• .,, 1 L •1m că, de bună seamă, şi conducerea organizaţiei socjalisle
rec ..1 11 ş colectivul de oameni ai muncii care supraveghează conduita
<>lo "" " execrută ,pedea;psa cu închisoarea prin mun,că, fără privaţiune
de l >c ·t e sînt, deopotrivă, obligate în temeiul art. 30, al. 5 din Legea
3 190 I, să aibă un rol actliv în asigurarea legalităţii executării sanc-
tu- tlo1 p enale ; dar aceasta est1e o altă loatură a rolului activ care
r lamă cigenţe ce nu sînt, aici examinate ...
458
hotăritoare Etje aci;jyjtatea organizatorică şi educaţională, mun-
ca practtcă pentru asi,gt1.1rarea sporirii eficienţei economice şi
educarţi,onale a întregii adivităţi desffu;;urate în medtul peniten-
ciar, pent.Tu prevenirea recidivei siaiu mul'tirecidivei.
7.5 . Dir i esen iale de iru:ide tă i_ căi de erfec-
/ionare a ro u ui activ al organe or de penitenciare.
7.5(!) O latJură fundamentală în care se manHestă rolul activ
al organelor de peniteJ110iare o cons·tituie, în prezent, ipjţi@ţiiy;a
în reajizarea :PN:bătuîă a Wissiojjl4r nauJ.ni roeqrnjsm econo-
iJco-financi.ar. -
\ · olul activ al organel'or de penitenciare, astfel cum este
c~ns crat în dispoziţiile şi cum este prefigurat în documentele
Conf ·nţei Naţionale a partidului din decemlbrie 1982, jgiplică,
mai îniti · - Îll1 direcţia înfăptuirii princi(piilor noului mecanism
economic financiar - întărirea controlului comenzii fiecărei
unităţi de p nitenciare şi a fie cărei scoli de muncă şi reeducare
pentru asigur ea re-q,tabilităţii şi eficienţei economice, accentu-
area carac erul · mult\ atera şi sistematic a oces ui control în
vederea întăririi isciplnei de plan şi financiare. Examinînd
r.u obiectivitate şi rincipialitate partinică fenomenele econo-
mice din fiecare unit te di sistemul penitenciar, comenzile
are ctivează în sistemul penitenciar
ve hează i actionează ou ose · tă hotărî re astfel ioa - în baza
indioaţiilor de partid - nilci un să nu fie neren'talbil, ca
întreaga prodruoţie să fie efk aceasta oonsti tuie o ce-
rinţă obligiaitorie pentru aiplicav a ~i mecanism economic.
7.~In al doilea rînd, dat fiin - a~a clllill se subliniază în
documentele Conferinţei Naţionale a idului - comerţul ex-
terior, diat fiind că „dezvolta.rea unei , rigi co1aiborări economice
interniaţi•onale, a schimburilor ooono:mic cu toate statele lumii,
fără deosebire de orînduirea socială, const· uie o necesitate obi-
ectivă pentru bur1ta desfă.şu,rare a actitvităţii onomiioo-sooiaie a
patriei noastre, principiul rolu1u· · cap semnificaţie
deosebită în lumin,a_ exigenţelor derivia!te din i
comerţul exterior.
45
In ade1Văr, atrirbutiile furncţionaLe ale ongane1or de peniten-
ci.are, cărora le incumbă realizarea unor produse pentru ex[rt
swresc asffel încît cornanida ,umtat1~, trebuie mitîeze sa ::ii
Zice o ~ eciale de fnăsuri h ăi ·te onganiiz,atorice, so-
cm -eoonorruce, 1c1p nare etc.) estinate jpfăptvi5ji prioriţgz.
în cele mai bune condiţiuni la nivel calitativ oorespunza r,
~duwi:::de--trrPqrt : atare pro,g rame trebuie să identifLce toate
sursele de maten1 prime, să traseze căile concrete pentru vaio- c
rirficarea superioară a acestora, s·ă stabilească modalităţile prac- r
tice de mobilizare şi întrebuinţare integrală a tuturor resurse- fi
lor umane disiponiibile. De bună seamă, programele Sipeciale de a
măsuri pentru asigurarea producţiei destinate exportului, aricit c
de bune ar fi, nu epuizează conţinutul rolului activ al organe-
lor de penitenciare. în această direcţie ; atare programe obligă c
la mobilizarea tuturor energiilor umane din subordine pentru c
înfăi tuirea la tim a măsurilor ado tate obli ă la controlul
atic s e,c · meniu asi urarii ca.lită ii iecarui pro,
dus esttn(J) exportului.
7.5(0 O d.ime~e majoră .a rolrului activ al o:rg-anelor de
penitenciare este conferită, în prezent, de exigenţele desprinse
din programele de măsuri ad0iptate _de Conferinţa Naţională a
partidului privind recu erarea_; refolosirea şi economisirea ma-
terialelor şi a surselor de energie. In acest sens, organele de
penitenciare trebuie să ac ioneze ·cu toată fermitatea, cu cea
mai mare răs en!ru înfăptuirea nea ac 1ca
de fiecare zi a elor reducerii consu
p~entru a J)Une capăt oricărei forme de rjşi,pil, pen ru -0 '0s1rea
judicioasă a materiilor prime, recuperarea şi refolosirea mate-
rialelor, pentrru economisirea surselor de energie, îndeosebi pen-
tru reducerea consumurilor de energie electrică - .în.t.r.: cu-
vînt pentru une1;.eaim strict 4@ e,ţQ.11iQ.Wfi.i.
7 . rţi) O a!ltă lratrură cardinală în care se manifesită r1olul actirv
al organelor de peniteniciare o constituie asigurarea înfăptuirii
unei înalte e icien e _ u · nale a tuturor actelor act' · • · or
i o e~
n 11a 1atură fundamentală a prţncipiului rolului activ al orga-
nelor penitenciare - cea care, cum s-a putut observa, tinde la
460
asigurarea unei reale eficienţe economice a unităţi1or peniten-
ciare - oridt de importantă ar fi, nu constituie un scop în
sine ci o cale esenţială care slujeşte la reeducarea celor con-
damnJaţi.
I 7.~ . • . • . .
de a int le
cu care r-
meaza o tiv este, cr 1,
~ubordonată finalităţii unice a întregului proces ele executare
, a sancţiunilor pena1e în regim de detenţie - reeducarea celor
condamnaţi.
in concepţia contemporană socialistă a dreptului execuţi
onal penal românes,c cel care polarizează eforturile organelor
de penitenciare , este omul aflat în detentie 1 purtător al Obli-
gaţiilor derivate le , i tatutul enal de condamnat
(sau, respectiv, de arestat preventiv), d ~ ill.u1 · re tului
m~r,ţjv la ree~a.re. Este, de altfel, concepţia umanistă care
:i fost consacrată ex.ipres în legislaţia noastră, care postulează
întrebuinţarea tuturor mijloacelor legale „aşa fel incit să con-
ducă la reelducarea celor condamnaţi" (art. 56 al. 2 C. pen.).
7.5.6. Rolul activ al OJ.1R.an~lor de

deopotrivă siu semnu
za une· · ' r peni-
tenciare c1 s· , le două
laturi ale principiu'lui ro u Ul ac 1v sm comp ementare, ele se
află într-o permanentă interacţiune şi pun în evidenţă adevă
rul că, în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a parti-
dului, înalta efkienţă - în ipostaza economică şi în cea educa-
ţională - constituie steaua ,polară a adivităţii organelor de pe-
nitenciar~, rEU)rezintă ctiteriul obiectiv fundamental - alături
de .competenţă, operativitate şi principialitate partinică a tutu-
ror cadrelor ce activează 1n sistemul penitenciiar - o măsură
şi, totodată, o cerinţiLcardinală a noii calităţi a muncii în dome-
niul penitenOUlr.
7.6. alorificarea mijloacelor juridice pentru sporirea rolu-
lUi activ al organelor de penitenciar.
7.6.1. Exigen,ţele principi,uilui rolului activ al organelor de
pen1itenciare, ale noii calităţi a muncii în sfera raportuiil
exeootare a sancţiunilor penale, determină astăzi intr-o măsură 1
sporită, o interpretare şi aplicare creatoare, constructivă a dis-
poziţiil>or Legii nr. 23 1969.
Astfiel, conţiruutul condamnaţilor de a munci 1
de a reS(Pecta 1Scrp ma ş1 or inea 1 TOara cm peni 1-ai--s\ i
din organizaţia socialistă unde prestează munca - obligaţie in- I
stituită prin art. 15 din Legea n['. 23/1969 - iruclude, astăzi, di-
mensiuni noi cum sîn t cele ri vi to are la ·a · e a resta 1
asHel munca încît să asigure calitatea iecaru· ro us ectua
(cu o 1re •c m munca se e ec ueaza m sera produselor des-
tinate exportullui), să preînţJmpin~şi şă_eJim jne risipa de w.a-
teria:e sau materii...p ·ime, şa folose.a:s.că-juclidos şi să eca□ Q!l1 i
sească strict materia'lele şi sursele de energie, îndeosebi de ener-
gie electndi. ~ţ1a cond'amnăţ1lor de a presta o muncă 1
utilă (dacă sînt apţi pentru aceasta), pe care se întemeiază _
în virtutea art. 56 al. 1 C. pen. - regimul general de executare
a pedepsei, înfăţiişează, deci, astăzi un ~ e r comple;;_ multi-
lateral ; ea este deiparte de a fi o simplă obligaţie de rutină;
acesta este, credem, spiritul novator în care e necesar să pre-
tindem de a fi înfăptuită ob:igaţia de a muncii a celor con-
damnaţi . Nu ne îndoim că viitoarea legislaţie privind execu-
tarea sancţiunilor penale va reţine un atare caracter complex al
obligaţiei condamnaţilor de a presta o muncă utilă.
7.6.2. OoncetPtul de oomiportiamerut 1a care se referă dispo-

zi~iile art. 18 din Legea _2311969 implică, în prezent, recepti\1-
tatea fiecărui corudamnat faţă de exigenţele de calitate a fiecă
rui produs, ca şi de exigenţele unui regim strict de economu
De aceea, socotim că exerciţiul dre1pturilgr cgndamnatilaure-
Vă71Pte în art J 8 din Leigea nr. 23 1969 t ebuie să fi în pre-
zent, în ăiduit numai dacă sînt realizate m concret e lîngă
cerinţele privln natura in rac ,rnnu, urata pe epsei, starea
de recidivă etc.) si cerintele unei c mo tări rece tive stărui
toare, pentru asigilrarea ~a 1 a )1 produselor, pentru înfăp Uirea
regimului de .economii etc.
7.6.3. O,,~ra de individualiza.re şi apL1oare a măsurilor dis-
ciplinare prevăwte în art. 21 din Legea nr. 23 1 1969 treibuie să
I
Hihi'\ i mai mult în vedere în mod dife renţiat şi atitudinea fie-
11 ui ndamnat faiă <le dis:eiµlina economică a muncii, ~a-
.ce.ptul de „încălcare a reg,ulilor de disciJp1ină" indude
credem i regulile de ma ortate la e~i .e.n le caiită ii
protluse1or şi a cele aleregimului de economii. De altfel, exigen-
ţele de disci!Plină în la1n.ma economică ne aipar astăzi într-atît
de puternice încit, credem, mcălJoarea unor atare exigenţe
impun în mod inevitabil, necesitatea aplicării uneia din măsu
rile prevăzute în art. 21 din 'Legea nr. 23/1969 ; spre pildă, risi-
pei de materiale, de materii prime, sau de energie îndeosebi de
energie ele'Ctrică să i se riposteze cu promptitudinea aplicării
uneia din măsurile disciplinare prevăzute în art. 21 dn Legea
nr. 23 '1969 cumulată, după caz, cu răspunderea civilă delic-
tua1lă.
mod corespll'l1zător, d,rnnPu) comandantului peni-

te 1c iaru e ense v t b · exercitat, în
continuare, la lumina - socotim - şi a fuP.tului d!aică· icel conjam-
nat a avut o atitudine statornică ele realizare ro r l r ri-
vin ca itatea ro useior, prevenirea risipei, recuperarea, re o-
losirea şi economisirea e ma erw e şi e energie, eoarece
conceptul de „dovezi temeiniice de îndreptare", care constituie,
in temeiul art. 23 din Legea nr. 23/1969 un criteriu esenţial
pentru acordarea de re'c ompense, trebuie interpretat şi aplicat
astăzi, m ai mult ca oricînrd, raportat şi la „proba de foc" a exi-
genţelor eficienţJei economvce a comportamentului în muncă a
celor condamnaţi.
7.6 .5. Cu a1cest înteles socotim că trelbuie inten retat şi apli-
cat în prezent, conce tul de dovezi iememic de în re are·'
şi în cazul art. r. 23/ 1969 ivind liberarea con-
diti,qnată ; au vocaţia de a fi propuşi la li erarea condiţiona a.
in condÎţii[e art. 59 şi 60 C. pen. şi art. 25 din Legea nr. 23 11969
numai acei condamnaţi care au trecut - între altele - în sen-
suJ precizat şi „-groba de foc" a exigenţelor eficienţei economice
UJU.un.cii _prestate. .12.ropune sau-admite propunerea de libe-
rare condiţionată din executarea unei pedepse cît şi a propune
sau a admite încetarea condiţionată a executării măsurii edu-
cative, prevăzută în art. 3 din Decretul nr. 218/1977 174 , înseam-
174 A se vedea, N. IONESCU şi D. CIUCAN, ,,lncetarea condiţio
nată a edlucative a trimiterii minorului într-o şcoală
executării măsurii
specială de muncă şi ,reeducare, in „Revista română de drept nr. 6/ 1981,
P. ,10 ; a se vedea, LUDOVIOA DINiCU, AUREJL DJNCU, ' ,
condiţionată a executării măsurii educative prevăzute în a, 3 d 1
Decretul nr. 218 /1977, în „Revista română de drept" nr. 9/1982, J-~î.
'3
nă, astăzi, în spiritul documentelor Conferinţei Naţiona'1e a
partiduLui, a examina cu o aten ie s1 • • · e
de îndreptare a ce r oondam · · n i
fwca:rui condamnat la înfăptuirea calită ii pr e or şi a r -
lifarea regimu ui s ne e econarrm e materia e, ma erii prime
şi sur-se de energie. -
7:6.6. erice altă interpretare dJaJtă art. 25 din Leg,ea nr. 23/
1969, oare s-ar îndepărta de La oonisiderarea dovezilor temeinice
de îndr.eiptare şi din orizontuil. efilcienţei eoonomi1ce a muncii pres-
tate de cei condamnaţi, ni se pare a fi~tă conservatoare.
Mai mult, socotim că rolul activ al organelor de penitenciare
ti de a se aterializa la ora actual~, la ,cote s enoare 1 prin
măsuri de origaniziare a cunoaşterii si ucaţie în spiritllll ex!i{_en-
ţelor nouliui meoainism economioo-finiandar în rînrlll..ll tuturor
parfaciipanţilor la raporturile execuţional-ipenale, la toate eşa
loanele şi la toate nivelele, inclusiv în cadrul activităţii comi-
siei de pro neri Pentru liberarea condiţionata care funcţio- 1
neazaîn temeiul ârt. 27 din Legea nr. 23/1969.
ce.d I
ei
l!-
ie
3/
~e TABLA ANALITICA DE MATERI~
s-
·e,
PARTEA I-A
re
in Teorie 1şi metode de investigare a criminalităţii
l-
>r Capitolul I
l-
Obiectul şi funcţiile criminologiei
i-
)-
Secţiunea a I-a
Criminalitatea, ca fenomen socio-uman - obiect de studiu al cri-
miiwlogiei 7
1.1. Conceptul de „criminalitate" - un concept multidimen-
sional 7
1.2. Conceptul de „prevenire şi combatere a criminalităţii" -
un concept unitar, multidiimensional J1
1.3. Natura pluridimensionară a problemelor crimina]Hă\ii şi
orizontul'ile din care pot fi examinate . 13
S e c ţ i u n e a a I I -a
Criminal'ltatea - un fenomen socio-uman concret, istoriceşte con-
diţionat 17
2.1. Sinteze privind fenomenul cdminaUtăţii, în optica cri-
minologiei burgheze 17
2.2. Criminalitatea, în viziunea socialismului ştiinţific . 22
Secţiunea a III-a
Puncţiile c.!2!22!-.noloqiei . 33
3. I. Funcţia teoretico-e:x,plicativă 33
3.2. Funcţiile aplicativă şi prospectivă 41
1- Criminologie
465
Capitolul II
Metode şi tehnici de cercetare în criminologie
S e c ţ i u n e a a I -a
Materia.Lismul dialectic şi istoric - baza teoretică, epistemolo9ică,
t
metodologică şi axiologică a criminologiei socialiste
1' Metodr! sisteweZar în investigarea fenomenului

luptei pentru prev enirea şi apărarea socială împotriva
criminalităţii şi a
criminalităţii 53
'1t
S e c ţ i u n e a a I I I -a Int
Metode şi tehnici statistice, demografice, informatice şi cibernetice,
în cercetarea criminalităţii şi a luptei împotriva criminalităţii . 57
/ni
S e c ţ i u n e a a I V -a
Metode şi tehnici de anchetă socială în investigarea crimi nalităţii 68
!ni
Capitolul III
@statutul epistemologic şi interrelaţia criminologiei cu alfe discipline
S ,e cţiunea a I -a
'A{,tatutul epistemologic al criminologiei 76
Secţiunea a II-a
~efiniţia criminologiei , 78
Secţiune a a II I-a Pr
Perspective în evoluţia criminologiei româneşti . 80
S ec ţiunea a IV-a
K_rnterrelaţia
466
-
criminologie,i_ cu statistica 83
Pag.
Secţiunea a V-a
~terreiaţia criminologiei cu sociol.ogia generală, îndeosebi cu so-
/ologia juridicei şi ci, sociologia dreptului pe11al . . . 87
Secţiu11ea a VI-a
16 nterrelaţia criminol ogiei cu psihologia . 92
Secţiunea a VII-a
,terrelaţia criminologie i cu şti inţa dreptului penal 95
Secţiune a a V I II-a
lnterrel.aţia criminologiei cu ştiinţa dreptului procesual peual 99
Se c ţiu n e a a I X-a
Interrelaţia crimimologiei cu ştiinţa dreptului execuţional penal 101
Se c ţiu ne a a X-a
lnterrelaţia criminologiei cu ştii11ta politicii penale 10-1 /
PARTEA A II-a
Criminalitatea ,În ,societatea capitalistă în epoca actuală
Capitolul I
Perspectiva marxistli asupra criminalitliţii
Problema cauzelor criminalităţii . 111
@ Criminalitatea în lumea occidentală contemporană - ma-
nifes.tar_e a adincirii crizei generale a sistemului capitalist ll l
1.2. Criminalitatea un fenomen etern, o fatalitate onto-
logică ? . 114
467
~
Secţiu n ea a I I -a
Sinteze privind remediile criminalităţii 1!5 ·ii

2.1. Soluţii pre<:onizate in doctrina criminologi c ă de ied şi de
azi pentru ameliol'area criminalităţii 115
2.2. Soluţia marxistă privmd n atura, esenţa şi cauzele crimei
şi criminalităţii ll6
Capitolul II
Criminalitatea organizat! la nivel naţional
Secţiunea a I-a
Sinteze privind dimensiunile şi formele contemporane ale crimina-

lităţii în statele capitaliste 118
1.1. Gravi,tatea problemei criminalităţii . 118
1.2. Forme şi
dimensiuni noi ale criminaLită1,ii în ţări capitaliste
dezvoltate, ce pun probleme de o anwloare fără precedent 118
~ Delincvenţa juvenilă 118
~ Delincvenţa feminină 120
1.3. Insuficienţa metodelor tradiţionale de preveni,re a crimi-
nalităţii
. n
1.4. Dimensiunile creşterii criminaliităţii orgtanizate - naţionale
şi transn:aţlon,ale - în ţările în curs de dezvoltare 121
De la criminaUtatea „convenţională" la criminalitatea organizată 125

2.1. Criminalitatea „convenţională" - concept, conţinut şi di-
mensiuni 125 ise
2.2. Conceirtul, conţinutul şi formele de manifestare ale crimi- ·po
naliităţiiorganizate 126
2.2.1. Concept 126
2.2.2. Conţinutul şi formele de manifestare ale criminali-
tăţii organizate 127 :01
468
Secţiune a a I I I-a
115 ·iminalitatea corporaţiilor, ,,în gulere albe", la nivel naţional . 129

3.J . Criminalitatea „în gulere albe" - o enigmă? . 12fl
115 3.J. l. Dincolo de conspiraţia tăcerii în jurul criminali,tăţii
„în gulere albe" 130
I16 3.1.2. Critica poziţiei doctrinei occidentale prfvind cauza-
Jita,tea criminalităţii „în gulere albe" . 131
3.2. Conceptul şi trăsăturile criminalităţii „în gulere albe'' 132
3.2.1. Concept 132
3.2.2. Caracteristici fundamentale ale criminalităţii „în
g ulere albe" (a corporaţiilor) . 132
3.2.3. V0riiicarea trăsăturilor criminahtăţii „în gulere albe"
pr1n două exemple recente, celebre . 133
3.3. lln tip specific de criminalitate subsumat celei „în gulere
18
albe", ce se manifestă din.coace de Ocean, în Europa de
18 Vest 135
3.4. Metamorfo7,a şi · tendinţele în evoluţia criminalităţii „în
18 gulere albe" l 36
18 3.4.1. Direcţii noi de infiltrare a criminalităţii „în gulere
20 albe'· 13G
3.4. 2. EX[.)licaţii ale metamorfozei şi tendinţei în evoluţia
23 cri'minalităţ ii „în gulere albe" . 137
2l
Capitolul III
Criminalitatea organizată (continuare) la nivel transnaţional
1j
:se nţa şi nravitatea deose bită a criminalităţii transnaţionale, în
'pora ac/llală 138
!6
!6
S c c ţ i u n e a a I I -a
!7 '.on('eptul de criminalitate transnaţio11ală 139
46D
S e c ţ i u n e a a I I I -a
Criminalitatea organizată legată ele stU-pefiante
3.1. Difiloultatea probleme i
3.2. Un sistem de clasificare accesibil .
3.3. Cît€va cifre bazate pe evaluări .
3.4. Implicaţiil e sociale şi crimi nologice ale consumului de
droguri . H1
A.lte noi forme şi dimensiuni ale crim,inaUtăţii organizate trans-
naţionale 1f
•U. Falsificarea de monedă şi trnficul de monedă falsificată 1·
-!.2. Contrabanda şi cviasicontrabanda Hl
S e c ţ i u n e a a V -a
Criminalitatea legată de operaţiunile unor companii transnaţionale 145 rn
lllÎ
Capitolul IV !01
Criminalitatea de violenţă în o·c cident, în epoca contemporană
S ecţi unea a I-a

Dimensiuni naţionale şi modalităţi de expresie a caruselului vio-
lenţei în Occident H re
Sec ţ iu 11 e a a I 1-a
Mafia - o expresie simptomatică a violenţei organizate
2.1. Funcţia mafiei
2.2. Metodele şi sferele de răspindirc contemporane ale Mafiei ..,. 15
S ec ţiunea a III-a
r,
Actele de violenţă cu consecinţe transnaţionale 15
3.1. Concept şi clasificare 15
3.2. Con-damnarea de către comunitatea internaţională a actelor
de violenţă 15
470 https://biblioteca-digitala.ro / https://unibuc.ro I

:;_::;_ Sinteze privind recrudescenţe şi răspîndirea terorismului,
în ultimii ani, în lumea occitlentală 159
3.-l. Escaladarea terorismului (conitinuare) la scara Europei
de Vest 160
3.5. Escalatla,rea şi particularităţile terorismului (continuare)
1, în America Latină Jfi3
3.6. Recrudescenţa şi escaladarl'a terorismului (continuare) in
.,
1,. Orientul Apropiat şi in Extremul Orient . 16-l
3.7 . Concluzii privind actele de violenţă - din statek lumii
occidentale - cu consecinţe transnaţionale . 165
u Capitolul V
H
Teorii occidentale privind originea şi remediile criminalităţii
rn
Sec t iun ea a I-a
]-l; Trăsături definitorii ale teoriilor criminologice occidentale ; opti-
mismul doctrinelor şi scepticismul autorităţilor în a ameliora
iarnselul criminalităţii 17 l
.1. Prima trăsătură definitorie 171

J.2. A doua trăsătură definitorie 172
S e c t i u n e a a I I -a
clif erenţiale" şi teoria „conflictului de culturi" . J 73
2.1. Sinteze privind conţinutul teoriei „asociaţiei diferenţiale" 173

2.2. Sinteze privind teori-a „conflictului de culturi" . 174
2.3. Limitele teoriei ,.asociaţiei diferenţiale" şi ale teoriei „con-
flictului de cu~turi" lH
Se cţiu 11 e a a I I I -a
rPoria anomiei . 178

5
;U . Sinteze privind teoria anomici, a.şa cum este răspîndită pe
.5 178
scena ştiinţifică americană
3.2. Limitele teoriei anomiei . 179
471
~
Secţiunea a IV-a
'-\ Teoria clinică 181

4.1 . Conţinutul or,ie ntării clinice 181
4.2. Limitele concepţiei clinice 18:J
Secţiunea a V-a Sin

f eor ia int eracţionistă . . 185
inc
5.1. Vîziunea „clasică " a orienitării i n teracţioniste 185

5.2. Un suflu nou în cadrul orientării interacţioniste 181
5.3. Limitele concepţiei interacţioniste 181
5.3.1. Critica - timidă - a mecanismului sistemului
justiţiei penale de pe poziţiile in,teriacţioni s mului . 189
5.3.2. Esenţa conservatoare a orientării interacţioniste . 190
5.3.3. In loc de concluzii . 192
PARTEA A III-A
Criminalitatea în R. iS. România
Capitolul I
Sinteze cu privire Ia starea, structura şi dinamica criminalităţii

in R. S. România
Trendul şi osci laţiile criminalităţii - concept şi semnificaţie 195
1.1. Co nsideraţii preliminare. Cri<Ininalitatea în societatea so-
cialistă românească -un fenomen real, p eriferic şi dureros 195
1.2. Obiectivele măsurării statistice a stă,ri i , stJruc,turii şi evo-
luţiei criminalităţii 198 C(
1.3. Conceptul de „trend al crimin alităţii " . 199 171
1.4. Conceptul de „osci laţii ale criminalităţii" 200
472
1.5. Semnificaţi a cunoaşterii trendu1ui şi oscilaţiilor criminali-
tă ţii pentru organfzarea şi înfă,ptukea operei de prevenire
18! şi înfăptuirea operei de prevenire şi combatere a crimina-
lităţii 200
81
83 S ecţi une a a II-a
Sinteze cu privire la tendinţa esenţia lă şi oscilaţiile sezoniere şi
incidentale ale c riminalităţii i.n ţara noastră . 205
85
2.1. Tendinţa legi.că de restrîngere a sferei de manifestare şi
85
de îngustare a bazei sociale a criminalităţii . 205
81
2.2. Sinteze privind volumul şi frecvenţa criminalităţii, pe
89 cate,gorii de drept comun 208
2.3. Oscilaţii sezoniere şi incidentale ale criminalităţii 209
89
2.-1 . Siniteze privind distribuţia criminalităţii în raport cu
90 situaţia partictpanţilor (autori~ inst1gatori şi comp1ici) în
2 sensul art. 23 şi urm. c. penal . 211
S ecţi une a a I I I-a

f ,Sinteze cu privire la starea, structura şi evoluţia delincvenţei
214
,..,,,,,.
iuven,.Ue ,
3.1. Consideraţii preliminare 214
3.2. Starea, structura ş i dinarn~ca delincvenţei juvenile la nivel
macrosocial, în ultimii ani 215
3.3. Care este exp licaţia fluctuaţiilor sezoniere şi incidentale
de creştere ale delincvenţei juvenile? . 219
3.4. Starea, structura şi evolu ţia delincvenţei juvenile în ultimii
ani la nivelul munidpiului Bucureşti 221
15 Capitolul II
Cauzalitatea criminalităţii în R. S. România
15
S ecţ iun ea a I-a
8
1 Coordonate definitorii ale concepţiei cu privi:re la cauzalitatea cri-
,g în societatea socialistă .
ininalităţii
226
10 1.1. Interesul problemei oauzalităţii c-riminalităţii . 226
473
1.2. Cauzalitatea criminali,tăţii în societatea socialistă - o
interacţiune genetică cu conţinut specific, ce necesită o
abordare concret-i1Storică . 227 Pm
1.3. Interacţiunea genetică a surselor criminalităţii în socie-
tatea soci,alistă - un proces care se comportă stohastic . 233
1.4. o reprezentare simbolică a interacţiunii genotice a crimi-
nalirt:ăţii 239
Analiza conţinutului şi mecanismului de incid enţă al cauzelor

criminalităţii 243
.J
2.1. Crimina1itatea - din orizontul surselor socio--psihologice 243
2.2. Criminaii,tatea - din orizontul ;;ontradicţiilor din sfera eco-
nomică internă ·y. 24J
2.3. CrJminalitatea - din orizontul p1·ezcnţei unor clemente Cc
con trad,i ctorii în cadrul structurii sociale unitare a socie- iii
tă ţii 251
2.4. Criminalitatea - din orizontul . conJa<lieţUlot~ din sfera
culiturii şi educaţiei
2.5. C111minalitatea din orizontul surselor subiective psiho-
251
,,.
logice ·.J· 258
2.6. Criminalitatea din orizontul accentuării crizei econo-
mice mondiale şi a crizei moral-sociale a capitalismului . 273
P1
ce
S e c ţ i u n e a a I I I -a ta
Particularităţi ale determinismului social în cazul infracţiunilor

ce produc pagube proprietăţii soci-aliste 271i
3.1. Cadrul şi interesul problemei ca uzalităţii specifice a in-

fracţiunilor ce produc pagube proprietăţii socialiste 27f.
3.2. Conţinutul specific al cauzelor şi condiţiilor infracţiunilor
ca re produc pagube proprietăţii sooialiste 280
3.3. Forme specifice - în ilpostaze concrete - ale cauzelor şi
cond iţiilor infracţiuni lor care produc daune proprietăţii
socialiste
474
,,,
27 Particularităţi ale cauzalităţii infracţiunilor de violenţă . 296
4.1. Conceptul, clasif,icarea şi caracterizarea criminologică a
233 infracţiunilor de violenţă 296
4.1.l. Concept 296
'39 4.1 .2. Clasificare 296
4.1.3. Caracterizare criminologică 301
4.2. Conţinut şi forme - în Îlpostaze concrete ale cauzali-
tăţii in:f\racţiunilor de violenţă 307
4.3. Continuitate şi spirit nova.tor în abordarea şi înfăptuirea
practicii de contracarare a surselor socio-umane ale in-
fracţiunilor de vio lenţă 325
Se cţ iunea a V-a
Concluzii privind cauzalitatea cr iminalităţii la nivel macrosocial
in~societatea soc ialistă românească, în termenii teoriei sistemelor 329
Capitolul III
Lupta împotriva criminalităţii în R. S. România
Prevenirea şi combaterea crimi1wli,tăţii - necesitate obiectivă,

cerinţă legică a progresului societăţii socialiste multilateral dezvol-
tate . 332
1.1. Termenii problematicii luptei pentru prevenirea şi com-

baterea criminalităţii 832
µ. Conceptul de „prevenlire şi combaitere" a eriminalită(ii . 334
1.3. Funcţiile luptei contra criminalităţii 337
1.3.1. Funcţia politico-socială de „stopare" a manikslărilor
infracţionale şi preinfracţionale 337
1.3.2. Funcţia de educaţie 340
1.3.3. Funcţia de apărare a valorilor sociale fundamentale
ale orînduirii socialiste :342
475
Secţiune a a I I-a
Strategia Zuplei contra criminalităţii 34)

0(
2. l. Conceipt 345 c.
2.2. Relaţia strategiei ou politica penală 345
2.3. Indiv.idualiitatea proprie a strategiei româneşti de pre-
v~ire şi combatere a criminalităţii 346
2.3.l. Pramise. Cr.eşterea rolului conducător al partidului
comunist - lege obiectivă a procesului edificării
societăţii
socialiste multilateral dezvoltate . :rn
2.3.2. P.remise obieotive (continuare). Conţinutul original
al strategiei româneşti a luptei conti·a criminalităţii 350
2.4. Trăsături deilinitorii ale conţinutului original al stra,te.Qie.i
româneşti a luptei contra criminalităţii . 352
2.4.1. Prima trăsătură
definitortie. Preeminenţa măsurilor
preventiv-educaiti'Ve faţă de măsurile de constrîngere
penală, în cadrul luptei contra crimina1ităţii . 352
2.-!.2. A doua trăsătură
definitorie. Lupta împotri va cri-
minalităţii şi a celorlalte manifestă,ri de încălcare a
or<linei de drept socialist - o problemă a întregii
soai etăţi . 35' ,,
2.5. A treia trăsătură definitorie. P1anificarea integrată şi în-
făptuirea prin măsuri c0'!1ccrtale a luptei contra crimi-
nalităţii 35
S e c ţ i u n e a a I 1 I -a
Măsuri, tipuri, metode şi mijloace de înfăptuire a prevenirii şi
combaterii criminalităţii, în etapa actuală a conslrucţiei socialiste 36
3.1. DiversiJtate şi un,itate dialectică în înfăptuirea activităţii

de prevenire şi combatere a criminalităţii .
3.2 . Tipuri fundamerutale de activităţi de prevenire !7Î com-
batere a criminalităţii
3.2.1. Concept
3.2.2. Dificultatea problemei sistematizării
3.2.3. l·n model al tipurilor fundamentale de actiYităţi de

preyenire şi combatere a criminalităţii .
176
I
pag,
3-15
odalităţi, pîrghii, metode şi procedee de prevenire şi combatere
3-15 criminalităţii (continuare) 372
45 -U. Clasificare şi selecţie 372
4.2. Controlul activită,ţiieconomico-sociale - o modalitate
3-16 decisivă de înfăptui,re a prevenirU şi combaterii crimi-
na lităţii 374
4.2.1. Conceptul de control social 374
4.2.2. Conţinu,tul şi finali-tatea p,reventivă a control,ului
activităţii economi,co-sodale 375
350
4.2.3. Configuraţia sistemului general de control . 377
4.2.4. Caracterele controlului actiViităţilor economico-sociale 378
352
4.3. Contro1ul de partid - un factor decisiv de care depinde
înfăiptuirea programelor şi măsurilor adoptate 378
4.3.1. Conţinutul, sfera şi finalitatea con,trolului exeroi,t at
352
de către org.an.ele şi organizaţiile de partild . 378
,1.3.2. Controlul de ·pa,rti<l - un factor deci-siv de care
depinde eficienţa muncii de preventre şi combatere
a comportamentelor infracţionale 382
4.4. Corntrolul de parti'o/şi de stat 38
4.--l.l. Sinteze privind sistemul organelor cu ca,r acter de
partid şi de stat
4.4 .2. Con,trolul muncitoresc al acti'Vităţii economice şi
soci,ale - instrument de prevenire a infracţionalităţii
4.5. ControLul financiar - instrument de prevenire şi comba-
36
tere a sur,sclo,r soci'O-urnane susceptibile a ocaziona infrac-
ţionalitatea . 388
36-1
.__,... 4.5.l. Conicep,t şi funcţii 388
4.5.2. Căi şi mijloace de întărire a carac-terului prevent.if\T
371 al controlului finan ciar 389
371
4.5.3. Contradicţii v,r emelnice în înfăptuirea controlului
37~ financiar in tern ; căi şi mijloace pentru înlăturare a
co n,tradicţiilor, inclusiv prin contribuţia organelor
371 judirciare 393
477
Pag
S e c ţ i u rl e a a V -a
Partici.parea nemijlocită a oamenilor muncii la înfăptuirea operei !pi

tle prevenire şi combatere a criminaUtăţii 39; le
iţi,
5.1. Cadru democratic, cuprinzător şi unitar de participare .al
nemijlocită, în modallÎităţi diverse, a maselor la realizarea
prevenirii şi combaterii criminalităţii 39:
5.2. Preveni,rea şi combaterea infracţionalităţii pr.in afirmarea
tot mai putern ică a contrli.buţiei maselor în cadrul orga-
nismelor autoconducerii munci.itoreşti - adunările generale
şi consiliile oamenilor munci.i 39'
5.2.1. Rohll consiliilor oamenilor muncii şi adunărilor ge-
nerale în a'.J)licarea fermă a legali tă ţii socialiste . 39;
5.2.2. Conlucrarea organelor judîciare cu consiliile oame-
nilor muncii şi adunările generale pentru prevenirea
şi comba,t erea infracţiunilor 39
5.3. Contril.mţia nemijlocită a maselor la înfăptuirea activi-
tăţiide prevenire şi combaitere a infracţionalităţii, prin
controlul _oamenilor muncii 4
et
5.3.1. Conţinutul, sfera şi finalita tea controlului oamenilor u
muncii 40
5.3.2. Modalităţi de conlucrare a organelor judiciare cu
och1pele de control al oamenilor muncii şi cu consi-
liile de coordonare şi îndrumare a unităţilor de con-
trol al oamenilor muncii
5.4. O formă de pa11t1cipare directă a maselor la prevenirea şi
combaterea infracţionalităţii - scrisorile, propunerile, sesi-

zări1e şi audienţele oamenilor muncii
5.4.1. Dimensiunile şi exi,genţele
muncii privind scrisorlle
şi audienţele oamenilor muncii
5.4.2. Modalii,tăţi de valorificare de către organele judiciare
a scrisorilor şi audienţelor oa menilor muncii, în ve-
derea sporirii efi'oacităţii activităţii de prevmire şi
combatere a infracţionalităţii

Sec ţiu 1t ea a V I-a
~piritul revoluţionar,
metodele şi procedeele specifice de înfăptuire
39: le către organele Ministerului ele Interne, ale procuratu-rii şi jus-
iţiei a activităţilor de prevenire şi combatere a crimei şi crtmi-
alităţii şi a altor manifestări ele încălcare a legalităţii . 414
6.1. Consideraţii preliminare . 414

39:
6.2. Si'Ilteze privind orientările fundamentale în lupta contra
orirminalităţii -!20
6.3. Sinteze privind metodele speoiale prin care acţionează or-
39· ganele de ordine internă în lupta pentru preveni1·ea şi
combaterea criminalităţii, pentru asigura,r ea respectării
legilor şi nonmelor de convieţUire socială 426
6.4. Sinteze priv~nd metodele speciale prin rare acţionează
organele de procuratură în lupta contra criminalităţii,
pentru prevenirea şi combaterea oricăror manifestări de
39 în.călcare a legalităţii . 431
S e c ţ i u n e a a V I I -a
4
et!)de şi procedee speciale ele prevenire şi combatere a crimî-
ti.tăţii şi ele tratament al delincvenţilor (continuare) .
40 7.1. Cerinţe f,undamentale
7.2. Conceptul de preveni1·e şi combatere „în reacţie" a infrac-
ţionalităţii - un concept nou 4
7.2 .1. Definiţie
T,răsături ale prevenit'ii şi combater-ii „în reacţie"

7.2.2.
a infracţionali tă ţii 4
7.3. Necesiita,tea obiectivă şi principiile prevenirii şi combaterii
„în reacţie" a criminalităţii
7"'4. Tipuri de acţiu ni de prevenire şi combatere „în reacţie"
7.5. Funcţia, direcţiile concrete de manifestare şi exigenţele
-!ll prevenirii şi combaterii ..în reacţie"
7.6. Modalităţi şi pîrghli de înfăptuire a pr·evenirii şi comba-
terii ..în reacţie" a infracţionalităţii . -l
7.7. Perfecţionarea rolului activ al organelor de penitencia1 e

în asigw-area legal>ită\ii detenţiei 4
40
- ) ....
r
- t3
VERIFICAT
/ ... 2017
Dat La cules 2:J-XII-1983; Bun de Tipar 16-l- 1984.

Col-l Tipografice 30. Ti.raj 1052 ex.
Tiiparul s-a efectuat sub c. nr. 1H,
la TiiPograifia Universităţii din Bucur eşti.
I
DATA RESTJTT~~
, 8. fv,/R_ 2014
---
-----
3 O.MAR 7015
2 3. MAI. 2G17
2 3. MAI ?nî7
O5. MAI ?01R
2 3. MM. lOZi
') , MJ1.! 7077
- '
j
~IIILlOTtCA <:ENTIIALA
UNIVERSITAR ,,CAROL I"
RESTiîVIRII
2. 1111 200
!2002. -14
8.MAI. 2009
L 1 6. OCI 2009
7. NOV. 2009
16. APR. 2010

1 5. Dff ?Of"
1 8. APR. 2007
8. APR ,,,,,,.

Untitled

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Untitled

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lNTblU..

Biblioteca Cent-rnlă Universitari

OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE CRIMINOLOGIEI

C tinalitatea ca fenomen socio-uman

Ca feno111@i jwridic, climinalitatea desemnează ansam-

1 A se vedea, C. BULA! - La ·1oi no. 3 du 26 mars 1970 con-

1.2. Schiţînd, deocamdată, aici, notele conceptului de „pre-

ţ J 1cest sens, NilCOLAE POPOVICI - Poiitica Partidwlui

.; K. MARX, FR. ENGELS - ,,Opere" vol. II, E.S.P.L.P. 1958,

anurn,ită direcţie în evo u ·a criminali-tă ii, a raporturilor infinit

13 A · se , vedea; în acest sens, . CA.LdN A MARE, ln Materialism

2.1. Sinteze privind fenomenul

un fenomen socio-uman concret,

criminalitiiţii, în optica criminoloiiei

2.1.1. Constituirea criminologiei burgheze ca· ştiinţă. în a

2.1.3. De altfel, şi astăzi, în condiţiile capitalismulni IDQllO-

In adevăr, evaluările recente ale costului criminalităţii în

Ind'racţiune organizată : jocuri de noroc 30,0

De bună seamă că, după toate probabilităţHe, evoluţia as-

li NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la Conferinţa Naţională a

18 In acest sens, a se vedea, JEAN PINATEI, Traite ... , op. cit.,

2.2.7. qg fenomen socio-uman istoriceste condiţionat. crimi-

26 1n acest sens, ALEXANDRU VALENTIN, CALINA MARE,

tăţi ..ili op. cit., p. 19.

2.2.11. Criminalitatea nu poate fi permanentă fiindcă nici

3.1.1. Demersul stiin,ţific în criminologie este interdiscipli-

3.1.2. Din perspectiva materialismului dialectic şi istoric,

~c~torii statisticilor penale au fost unificaţi

,,ocaziile uşoare" etc.,-~~~~~~~~~~~~~~~~~

e termen lu " a riscurilor i

nevazu a cnmin 1tătil a delincventei a itătilor

A se vedea, E. DOLESCHAL „Hidden Crime" - Criminalitatea

of hidden delinqwncy and its possible control" - .,O cercetare asupra

38 A se vedea - asupra problemelor cauzalităţii criminalităţii în

" 1 In acest sens, a se vedea, NICOLAE POPOVICI, - ,,Politica

unefe ver · reahtat , so ista romaneas'Ca, m sfera eco-

3.2.2. Să adăugăm că, fi s•ocio-

3.2.4. U.11.. alt centru de interes de importanţă capitală pen-

METODE Şf TEHNICI DE CERCETARE lN CRIMINOLOGIE

.}. ~ SECŢIUNEA A I-A

1. 1. Fyosofia marxj,stă. .- dialectic _şi is to-

cu privire la ,trăsăturile struieturii de personalita,te a ceior ce

2 A se vedea, ATHANASE JOJA - .,Cu privire la dialectica mar-

1.8. A analiza~ i._ cau

:i A se vedee, în acest sens, CONDJLLAC - ,,Sintaxe'', III, 171,

mei_ şi criminalităţii, \?liahZ) criminologjc ă tinde către univer-

toric, un moment uecesac dar DJJ şi ~nficieot pentrn cunoaşte

1.11. Una din regulile metodologice de bază ale diale'Cticii

1.12. N;ici proiblema determinismului socio-uman specific al

6 FR. ENGELS - ,,D'ialectitca naturii", p. 255.

Gl etoda sistemelor în investi area fenomenului criminalităţii

2.1. Gîn.direa întemejaţă pe iconceptia materialist-dialectică

toare, de la intendepen<lenţa forţelor şi relaţiilor de producţie

2.4. CJ.iro.in,ologia tinde să elaboreze, ca ori,ce ştiinţă, modele

2.6 . în esenţă, abordarea şjstţmică a crimjpa)jţătii - con-

~şi tehnici statistice, demografice, informatice şi

) 3.t.(Stşţi.ş,ţica\_ privită în sensul modern al termenului ca

n COSTACHE MOINEAGU, ION NEGURA, VENIAMrn URSEANU,

secinţe, patrimoniale, de violenţă, etc., astfel cum acestea sînt

19 A se vedea COSTAOHE iMOINEAGU, ION NEGURA, VENIAMIN

3.2.l. Su1bpcpulaţia particiipantă la comiterea de infractri.uni

fi ceI"cetată intertlisciplinar si pluri!disciplinar, în primul r ~

3.2.4. Pe baza altor mgdg)e de prgişcţacrr 9e~rafică a

asumîndu-şi de bună seamă, şi rezultatele unor anchete sociale

3.2. Nu e mai puţin adevărat că, rezultatele cercetării, şti

Este m&i-tul esenţial al întemeietorilor socialismului ştiinţi