1 Mișcările Pământului și consecințele lor

1. Mișcarea de rotaţie
Chiar dacă noi avem impresia că Pământul are
o poziție fixă, iar Soarele se mișcă în jurul planetei
noastre, de la est la vest, aceasta este doar o mișcare
aparentă. De fapt, Pământul se rotește în jurul axei
Noapte Zi Lumina
sale de la vest la est, expunând succesiv câte o față Soarelui
Soarelui (fig. 1).
Din cele 24 de ore, cât are nevoie Pământul să facă o
rotație completă, 12 ore fața Pământului este luminată (zi)
şi 12 ore este întunecată (noapte).
Mișcarea de rotație și forma Pământului determină abaterea
Fig. 1. Mișcarea de rotaţie – formarea zilelor și a nopţilor
corpurilor care se deplasează în lungul meridianelor pe suprafața
sferică a planetei. De asemenea, se abat și corpurile care cad
vertical de la înălțimi mai mari.
Rotația și forma planetei determină turtirea Pământului la poli, dar și iluminarea inegală a suprafeței terestre în
cursul unei zilei.
l Modificarea orei pe glob
Ca urmare a formei sferice a Pământului, iluminarea suprafeței terestre de către Soare se face diferit. Datorită
acestui fapt, au fost adoptate fusurile orare.
l Dacă Pământul are 360 de grade longitudine, iar o zi are 24 de ore, câte grade longitudine îi revin unei ore?
................................................................................................................................................................................................................................
Ora pe glob se socoteşte începând cu primul fus orar, cel care include meridianul de 0°. Pentru fiecare fus
orar, spre est adăugăm câte o oră, iar spre vest scădem câte o oră.
Pe baza textului de mai sus precizați:
1)Definiția mișcării de rotatie.....................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................
2) Durata miscării de rotație......................................................................................................................................
3) Sensul mișcării de rotație.........................................................................................................................................
4) Patru consecințe ale mișcării de rotație
a).........................................................................................................................................................................
b)........................................................................................................................................................................
c).........................................................................................................................................................................
d)........................................................................................................................................................................
Ce s-ar întâmpla dacă Pământul nu s-ar mai roti în jurul propriei axe? Ai în vedere fiecare urmare a mișcării
de rotație.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Imaginează-ți că Pământul s-ar roti invers (de la est spre vest). Care ar putea fi urmările?
......................................................................................................................................................................
Ştiind că paralela de 45o are o lungime de 28 300 km și un punct situat pe aceasta efectuează o
rotație completă în 24 de ore, calculează viteza de rotație a Pământului în țara noastră.
......................................................................................................................................................................
 24 12 24
PM AM AM PM PM AM

Bucureș ti

135

Fig. 2. Harta fusurilor orare

Analizează Harta fusurilor orare de mai și completează în caiet următoarele propoziții.
a)) Dacă la Londra este ora 12, la București va fi ora……............... .
b)) Dacă la București este ora 16, la Cairo va fi ora…….................. .
c)) Dacă la Moscova este ora 20, la New York va fi ora……............ .
d))Între București și Los Angeles există o diferență de ……….. ore.
e) Un avion decolează din Rio de Janeiro la ora 9 și aterizează la București la ora 21. Câte ore a durat
zborul? Câte fusuri orare a traversat avionul?
......................, ........................

2. Mișcarea de revoluţie
Pe lângă mișcarea de rotație, Pământul realizează și o mișcare de revoluţie, învârtindu-se pe orbită în jurul
Soarelui.
Mișcarea de revoluție și înclinarea axei Pământului determină iluminarea diferită a celor două emisfere
(nordică și sudică) în cursul unui an, formarea zonelor de căldură(zona caldă, zona temperată și zona rece) și
formarea anotimpurilor.
În cursul mișcării de revoluție (365 de zile și 6 ore) există patru momente importante: două echinocții și
două solstiții.
l Datorită celor 6 ore în plus față de cele 365 de zile, din 4 în 4 ani se adaugă o zi lunii fe-bruarie. Anul
în care luna februarie are 29 de zile se numeşte an bisect, având 366 de zile, față de 365 de zile ale unui an
obişnuit.
 Mișcarea de revoluție a Terrei

Datorită înclinării axei Pământului, în timpul mișcării de revoluție se formează patru momente importante:
l 21 martie (echinocţiul de primăvară)
În acest moment, Pământul este poziționat astfel încât razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator, iar
zilele sunt egale cu nopțile. De la această dată, ziua începe să se mărească.
l 22 iunie (solstiţiul de vară)
Acum razele solare cad perpendicular pe Tropicul Racului, astfel că emisfera nordică este încălzită mai mult.
În emisfera nordică va fi vară, iar în cea sudică va fi iarnă. De acum, ziua începe să se micșoreze.
l 23 septembrie (echinocţiul de toamnă)
Razele solare cad din nou perpendicular pe Ecuator, zilele fiind din nou egale cu nopțile. De acum, zilele
se micșorează și mai mult.
l 22 decembrie (solstiţiul de iarnă)
În acest moment, razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul Capricornului, astfel că emisfera sudică este
încălzită mai mult față de emisfera nordică. În emisfera sudică va fi vară, iar în cea nordică va fi iarnă. Din acest
moment, zilele încep să crească, iar nopțile să scadă.
Pe baza textului de mai sus ( mișcarea de revoluție) precizati următoarele:
1) Definiți miscarea de revoluție
...................................................................................................................................................................................................
2) Durata mișcării de revoluție ............................................................................................................................................
3) Denumirea traiectoriei pe care o realizează Pământul.................................................................................................
4) Patru consecințe ale mișcării de revoluție:
a)...................................................................................................................................................................................
b)..................................................................................................................................................................................
c)...................................................................................................................................................................................
d)..................................................................................................................................................................................
5) Cele patru momente importante dintr-un an și data la care se înregistrează:
a)...................................................................................................................................................................................
b)..................................................................................................................................................................................
c)...................................................................................................................................................................................
d)..................................................................................................................................................................................
6) Momentele când ziua este egală cu noaptea..............................................................., ..................................................
7) Momentele când zilele sunt inegale.................................................................................................................................