Sunteți pe pagina 1din 43

Cuprins

1. NEVOIA DE PROIECT 1.1 Potenialul turistic rural romnesc 1.2 Promovarea i creterea calitii turismului rural prin accesarea Fondurilor Europene 1.3 Necesitatea nfiinrii unui Centru de Informare turistic 1.4 Descrierea succint a proiectului 1.5 ncadrarea n obiectivele Planului Naional Strategic de Dezvoltare Rural, Msura 3.1.3. ncurajarea activitilor turistice 2. INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1 Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului 2.2 Descrierea investiiei 2.3 Date tehnice ale investiiei 2.4 Durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei 3. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIIEI 3.1 Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general 3.2 Ealonarea costurilor corroborate cu graficul de realizare a investiiei 4. ANALIZA COST BENEFICIU 4.1 Identificarea investiiei si definirea obiectivelor 4.2 Analiza opiunilor 4.3 Analiza financiar 4.4 Analiza economic 4.5 Analiza de senzitivitate 4.6 Analiza de risc 5. SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI 6. ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA INVESTIIEI 6.1 Numr de locuri de munc create n faza de execuie 6.2 Numr de locuri de munc create n faza de operare 7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI 7.1 Valoarea total a investiiei 7.2 Ealonarea investiiei 7.3 Durata de realizare 7.4 Capaciti ( n uniti fizice i valorice )

1. Nevoia de proiect
1.1 Potenialul turistic rural romnesc Natura i frumuseile ei, precum i tradiiile, unice n felul lor, pot i trebuie s fac din turism o surs important pentru economia naional i pentru dezvoltarea local. Turistul modern vrea i altceva dect s intre ntr-un hotel i apoi prin muzee i magazine. Vrea distracie, dar ntr-un mod gestionabil. Sau linite, ceva diferit de viaa pe care o are n mod obinuit n ora i un pre mai sczut, o cazare mai apropiat de obiectivele turistice, o relaie personalizat cu oamenii locului. Turismul rural este cel care te poate face cel mai bine s te apropii de spiritul unui loc, este cel care a pstrat cel mai bine personalitatea turistic a unei ri. La noi este i o ans de dezvoltare a satului, cele care au pstrat cel mai bine specificitatea locurilor. n accepiunea Organizatiei Mondiale a Turismului i a multor asociaii europene, turismul rural este o forma a turismului care include orice activitate turistic organizat i condus n spaiul rural de ctre populaia locala, valorificnd resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum i dotrile si structurile turistice, inclusiv pensiunile i fermele agroturistice. La nceputurile sale a fost destinat s aib un rol social i economic limitat doar la spatiile familiale, dar treptat si-a diversificat oferta, devenind o component eseniala a politicilor de dezvoltare regional i local a spaiului rural. Romnia are toate premisele pentru a-i dezvolta turismul rural - muli oameni la ar, potenial natural, poluare redus, tradiii, situarea la o distan mic de furnizorii de turiti din Europa. O deficien major este promovarea, o alta, drumurile. Turitii strini nu au cum s vin dac se uit mai mult dup gropi, dect dup frumuseile naturale. Configuraia geografic a rii noastre ofer condiii ideale att pentru turismul propriuzis, n perioada actual, ct i pentru practicarea sporturilor de iarn, constituind o real rezerv ca potenial valorificat nc la scar redus, cu att mai important cu ct reprezint o posibil surs de venituri valutare, care, bine influenat i gospodrit, poate fi pus n valoare n termen relativ scurt i cu investiii minime. Consider deci c turismul romnesc, n general, trebuie s-i evalueze mult mai riguros ansele de relansare i, n acelai timp, s redevin una din ramurile prioritare ale economiei romneti. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile, dintre care amintim: crearea de noi locuri de munc, transferul geografic de resurse, amenajarea i sistematizarea teritoriului, echilibrarea balanei de pli, integrarea mai rapid, prin turism, a rii noastre n structurile Uniunii Europene. n Romnia, confruntat n ultimii ani cu profundele mutaii impuse de procesul de tranziie la economia de pia, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resimit att n domeniul cererii ct i n cel al ofertei de produse turistice romneti. Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de important. innd cont de aceasta este cunoscut c introducerea n circuitul turistic a unor structuri/echipamente ce ofer prin personalul su -servicii de proast calitate poate compromite, pe termen lung, un produs sau o destinaie. Din literatura de specialitate i din practic rezult c odat compromis un produs turistic, refacerea acestuia necesit eforturi i cheltuieli deosebite pe durata a mai muli ani. n concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii i prestaii de calitate. Se subnelege c echipamentele turismului rural trebuie s dispun de o dotare sanitar modern; de condiii de confort att pentru gzduire (primire), ct i pentru alimentaia public; de ci de acces i comunicaie civilizate. Consider c nu n ultimul rnd, trebuie acordat o deosebit importan promovrii produsului turistic rural care necesit: publicarea unor buletine informative; nfiinarea unui ziar (revist) de profil; editarea anual a unui catalog la standardele europene; elaborarea unor programe de media; si poate unul dintre cele mai imporante, realizarea unui oficiu de informare i difuzare.

Criza economica, mondializarea economiei, multiplicarea fenomenului de delocalizare a intreprinderilor, evolutia structurilor interne a marilor grupuri, fac sa creasca interesul pentru dezvoltarea locala. Turismul este unul dintre domeniile in care s-a investit tot mai mult in ultimii ani, mai ales in zonele cu un potential ridicat asa cum este litoralul si statiunile montane. Desi accesarea unui credit bancar este o piatra grea de incercare pentru majoritatea intreprinzatorilor, putini dintre investitorii romani au solicitat sprijin european atunci cand au pus bazele unei afaceri in acest domeniu. Nu mai este un secret pentru nimeni ca tara noastra are un potential turistic imens, care nu este exploatat decat intr-o proportie foarte mica. Un alt adevar dureros este acela ca Romania este cu mult in urma tarilor invecinate in ceea ce priveste dezvoltarea acestui sector economic. Exista insa si o veste buna: studiile efectuate la nivel international releva faptul ca turismul romanesc are sanse sa devina competitiv. O dezvoltare a acestui sector nu se poate realiza decat prin investitii substantiale care nu pot fi suportate, in totalitate, de mediul privat sau de bugetul national. In sprijinul agentilor economici, a asociatiilor profesionale si a autoritatilor locale vine Uniunea Europeana, care a lansat proiecte pe mai multe sectoare ale activitatii turistice, ce se adreseaza tuturor celor interesati.

1.2

Promovarea i creterea calitii turismului rural prin accesarea Fondurilor Europene

Numai pentru promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional, ofera autoritatilor publice locale si asociatiilor patronale peste 150 de milioane de euro, din care 22,5 de milioane de euro provin de la Bugetul de stat. Reprezentantii ministerului spun ca vor avea prioritate in accesarea banilor zonele cu un potential turistic ridicat si ca se are in vedere, in principal, dezvoltarea si promovarea turismului cultural si religios. In acest caz, primii care s-au aratat interesati de accesarea banilor europeni au fost reprezentantii mediului privat in cazul carora valoarea cofinantarii este ceva mai mica decat in cazul autoritatilor publice. Prin intermediul acestui proiect se finanteaza crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea unui brand turistic national, beneficiar in acest caz fiind Departamentul de turism din cadrul Ministerului pentru IMM, Comert, Turism si profesii liberale. Bugetul alocat Programului anual de marketing si promovare turistica pentru anul 2008 a fost de sapte milioane de euro, din care doua milioane de euro sunt destinate pentru realizarea brandului turistic al tarii. Programul mai are in vedere infiintarea sau reabilitatea Centrelor de Turism, Informare si Promovare. Acestor fonduri li se adauga peste 500 de milioane de euro pentru turismul rural si religios, bani pe care Uniunea Europeana ii pune la dispozitia Romaniei pana in 2013 prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala. In plus, acest domeniu mai beneficiaza de alte 87 de milioane de euro, care provin din fonduri nationale. Fondurile pot fi atrase direct si de catre operatorii din turismul balnear prin intermediul proiectelor de investitii care au ca scop cresterea calitatii serviciilor de cazare, achizitionarea de aparatura medicala si tratament sau dezvoltarea bazelor de agrement turistic. Un alt program finantat de Uniunea Europeana, care are un buget de 131,76 milioane de euro, din care 19,76 milioane de euro sunt fonduri nationale publice, este destinat cresterii competitivitatii economice in turism in vederea reducerii decalajelor fata de productivitatea medie europeana. O alta axa de dezvoltare a turismului se refera la promovarea durabila a turismului regional si local, in cadrul careia pot fi accesate fonduri de aproape jumatate de

miliard de euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala, la care se adauga 60 de milioane de euro de la Bugetul de stat. Uniunea Europeana mai ofera bani si pentru incurajarea activitatilor turistice, masura care este cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala. Sprijinul financiar maxim acordat in cadrul acestui program este de 200.000 de euro/beneficiar/trei ani, in scopul incurajarii infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor. In plus, bani pentru turism mai pot fi accesati si prin programele derulate de celelalte ministere ale tarii. Exista un buget de sase miliarde euro, administrat de Ministerul Muncii, si unul de 10 miliarde euro, administrat de Ministerul Agriculturii. In ultimul caz, se acorda finantari pentru turismul rural, cu o finantare europeana de chiar 100%. 1.3 Necesitatea nfiinrii unui Centru de Informare turistic Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale. Turismul are o importanta contributie la PIB, precum si in (domeniul/sectorul) ocuparea fortei de munca. Promovarea turismului ofera noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea a numeroase regiuni din Romania. n prezent, accesarea informatiilor privind date de interes general referitoare la Romania, prin intermediul unor centre specializate de informare si promovare turistica (atractii turistice, evenimente culturale si de afaceri, situri arheologice, structuri de primire, restaurante, posibilitati de petrecere a timpului liber sau orice alte facilitati ce pot insoti o calatorie turistica/sau si de interes turistic/sau mai scurt facilitati de agrement), este aproape imposibila datorita inexistentei sau existentei sporadice a unor astfel de centre. In aceeasi situatie se afla si tour-operatorii straini, care pentru a-si crea propriile programe turistice cu destinatie Romania, au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile inclusiv pe website/internet. In urma analizei acestor date, s-au identificat urmatoarele puncte slabe : - Nivel redus de promovare si dezvoltare a centrelor de informare turistica, dar si a serviciilor conexe acestui domeniu de activitate; - Regiunile turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multi-functionale specializate in turism, care sa permita accesul turistilor la informatii, servicii de informare si evenimente specifice. Astfel s-a identificat posibilitatea dezvoltarii sectorului turistic romanesc. Pentru accelerarea acestui proces se impune ca solutie crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica, retea care ar putea oferi servicii utile si materiale promotionale in toate zonele turistice. Crearea acestei retele va oferi cadrul logistic necesar in vederea facilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic intre institutii si centrele de informare in zonele turistice. Introducerea serviciilor moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem unitar de informare turistica va crea conditii mai bune pentru stocarea informatiilor si va permite schimbul de date privind activitatea turistica pentru turistii autohtoni si straini. Un astfel de sistem poate fi extins si interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar fi de exemplu sistemul de rezervare on-line, programe de conferinte/evenimente culturale international.

1.4

Descrierea succint a proiectului

Tara Fgraului a fost dintotdeauna o zona turistica cu zestre naturala, culturala si istorica de interes internaional, cu valori unice ale comunitilor steti, ce poate oferi vacante de neuitat. Aceasta fasie de natura despre care va vorbesc, rupta parca dintr-un colt de rai, ofera reale perspective de dezvoltare turistica integrate si transformate intr-o destinatie capabila sa ataraga romani si straini, atrasi de turismul ecumenic, de traditiile si obiceiurile prezente in zona

Fagaras, de sporturile de iarna, turism montan sau care pur si simplu vor sa evadeze din cotidian.De aceea infiintarea unui centru de informare turistica care sa satisfaca nevoile turistilor reprezinta o oportunitate care merita sa fie valorificata. Ca atare ,acest proiect isi propune sa contribuie la dezvoltarea turismului din zona Fagaras prin investitii intr-un centru de informare turistica, amenajarea de marcaje turistice si realizarea de materiale de promovare a acestei zone. Se propune reabilitarea unei cladiri existente aflata in patrimonial Comunei Dragus si transformarea acesteia in Centru de Informare Turistica. Cladirea reabilitata si modernizata va fi compusa din: hol intrare, birou 1 pentru angajati si pentru informarea turistilor, birou 2 in care este montata C.T si grup sanitar. De asemenea, se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrative al Comunei Dragus.Se vor amenaja marcaje turistice pentru 4 trasee turistice: Traseul 1: Sat Viisoara-Valea Vistea Mare-Portita Vistei din Muntii Fagaras, Traseul 2: Vistisoara-Valea Vistisoarei-Lacul Vistisoara-Curmatura Racorelelor din Muntii Fagaras, Traseul 3: Manastirea Sambata-Muchia Dragusului-Caldarea Racorele, Traseul 4: Valea Sambata-Cabana Sambata-Fereastra Mare. Potentialul turistic al zonei in care se va implementa proiectul este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pe care le ofera zona, datorita lipsei unei promovari profesioniste. Prin urmare, proiectul are in vedere realizarea de materiale de promovare cum ar fi: harti, brosuri, pliante. Proiectul va fi finantat de catre Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Axa III-Imbunatatirea calitatii vietii in activitatilor turistice. 1.5 ncadrarea n obiectivele Planului Naional Strategic de Dezvoltare Rural, Msura 3.1.3. ncurajarea activitilor turistice Masura 313 are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. Obiectivele specifice se refera la: 1. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, n special pentru tineri si femei; 2. Cresterea valorii adaugate n activitati de turism; 3. Crearea, mbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice; 4. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor. Obiectivele operationale se refera la: 1. Cresterea si mbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica; 2. Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica; 3. Crearea facilitatilor recreationale n vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic. Contributia publica aferenta Masurii 313 este de: 544.222.774 Euro din care 9.540.000 reprezinta alocarea financiara aferenta schemei de garantare pentru IMM-uri: contributia Guvernului Romniei 20% contributia Uniunii Europene 80% Costul total, alcatuit din contributia publica si contributia privata, este de 837.265.806 Euro. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 313 sunt:

Micro-ntreprinderile;

Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) care se vor angaja ca pna la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microntreprindere, iar in situatia n care, n urma autorizarii, se modifica reprezentantul legal al proiectului, se vor depune toate documentele ce demonstreaza transferul dreptului de reprezentare pentru noua forma de organizare juridica, aceasta modificare neafectnd respectarea criteriilor de eligibilitate si selectie ale cererii de finantare; Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar ntre commune si nfiintate conform legislatiei nationale n vigoare (Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare); ONG-uri, definite conform legislatiei nationale n vigoare. Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile aferente masurii 313 sunt: Investitii n infrastructura de primire turistica; Investitii n activitati recreationale;

Investitii n infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice: a) Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare n scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice; b) Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale; c) Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice9 de utilitate publica; d) Investitii legate de refacerea n scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ngust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan nclinat), reconditionarea echipamentelor si utilajelor; e) investitii legate de nfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: drumul vinului, al olaritului, cioplitorilor n lemn, etc.).

Conditiile minime de nfiintare a Centrelor Locale de Informare si Promovare Turistica (criterii, dotarii si personal) conform Masurii 313 sunt: 1. Criterii obligatorii pentru centrele locale de informare si promovare turistica: a) Sediile centrelor locale de informare si promovare turistica trebuie sa fie situate n centrul localitatilor, pe strazi cu circulatie intensa, n cladiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turisti. b) Semnalizarea centrelor locale de informare si promovare turistica se face prin panou/firma luminoasa cu denumirea CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA, amplasat obligatoriu la intrarea n centrul local de informare si promovare turistica, n loc vizibil; c) Drumul spre centrele locale de informare si promovare turistica este semnalizat corespunzator prin panouri, indicatoare si alte asemenea; d) n fata sau n imediata apropriere a centrului local de informare si promovare turistica trebuie amenajate locuri de parcare gratuita, maxim 3 locuri de parcare. n cazul n care acest lucru nu este posibil, locurile de parcare trebuie amplasate la o distanta de maxim 500 m fata de centrul local de informare si promovare turistica; 2. Dotari tehnice:

a) 2 ncaperi din care una pentru primirea publicului (fiecare ncapere va avea ntre 15 si 25 mp); b) mijloace de telecomunicatie: telefon fix si fax; c) 1 echipament hardware si software, acces la internet; d) instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea conditiilor de climatizare, siguranta la foc si antiefractie; e) grup sanitar; f) mijloace fixe de tipul mobilier, dotari de uz gospodaresc si protectia muncii, de buna calitate; g) spatiu amenajat pentru expunere corespunzatoare a materialelor de promovare; h) baza de date cu structurile de primire turistice locale si site propriu de promovare si informare, cu posibilitatea de legare la centrele nationale de promovare turistica cu accces on-line pentru colectarea si diseminarea informatiilor turistice. 3. Resurse umane: a) Personal calificat (minimum 2 angajati) ca agent de turism sau ghid de turism. -Dezvoltarea si / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

2. Informatii generale privind proiectul Obiectivele studiului de fezabilitate/ prioritati


Incadrarea in obiectivele Planului National Strategic de Dezvoltare Rurala Proiectul isi propune urmatoarele investitii: - Infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus; - Amenejarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus, dar si pe teritoriul administrative al comunelor Vistea si Sambata de Sus; - Realizarea de materiale de promovare Obiectivele de investitii ale prezentului studiu de fezabilitate , se incadreaza in obiectivele generale pentru perioada 2007 2013 definite prin Programul National Strategic de Dezvoltare Rurala si cofinantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si anume in Axa III-Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale. Realizarea investitiilor prevazute in prezentul Studiu de Fezabilitate sunt importantepentru comuna Dragus in ceea ce priveste atragerea si mentinerea turistilor in zona, dezvoltarea economica si sociala a comunei Dragus reprezentand in acelasi timp si punctul de plecare pentru transformarea zonei intr-o zona mai atractiva pentru desfasurarea de activitati turistice, avand in vedere potentialul deosebit al zonei. Incadrarea in Obiectivele Masurii 3.1.3 Obiectivele de investitii ale prezentului studiu de fezabilitate, respectiv: infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus, amenajarea de marcaje turistice si realizarea de materiale de promovare se conformeaza obiectivului general al masurii Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica.

Structura prezentului studiu de fezabilitate se bazeaza pe legislatia romaneasca in vigoare: 1. Ordonanta de Urgenta 34, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune servicii, cu modificarile si completarile ulterioare. 2. Legea 500/2002, privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare. 3. Legea 273/2006, privind finantele publice locale. 4. HG 28/2008, privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii. 5. Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul. 6. Legea nr. 10/1995 privind Calitatea in constructii. 7. CR 6-2006-Proiectarea constructiilor cu pereti din zidarie. 8. NP 112-04-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa. La evaluarea investitiei, s-au avut in vedere solutii moderne si eficiente adaptate necesitatilor din teren, la preturile practicate pe piata din domeniu, in vederea realizarii unor facilitati durabile care vor asigura servicii publice, in conformitate cu cerintele legislatiei din vigoare. 2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Situatia actuala - Infiintarea unui centru de Informare Turistica in comuna Dragus Zona omogena formata din comunele Sambata, Dragus, Vistea, situate in imediata apropiere a muntiilor Fagaras, a avut dintotdeauna un imens potential turistic datorat atat cadrului natural de exceptie cat si specificului etno-cultural unic, Tara Fagarasului fiind considerata a doua zona etno-folclorica a tarii, dupa Maramures. Cu toate acestea, atuurile turistice nu au fost fructificate suficient in ultimii 20 de ani, in principal din lipsa resurselor financiare la nivelul fiecarei comune. Avandu-se in vedere atuurile acestei zone, s-au cautat posibilitati de punere in valoare, astfel incat, cu un efort financiar cat de mic sa se poata realiza o expunere turistica cat mai buna pentru fiecare dintre aceste comune si, in final printr-un tranzit turistic mult mai ridicat sa poata fi imbunatatita situatia economica a intregii zone prin atragerea de investitii in infrastructura turistica inclusiv in cea de Horcea . S-a identificat astfel, existenta unei caldiri amplasata in centrul comunei Dragus, pe traseul drumului judetean ce face legatura cu celelalte comune din Tara Fagarasului si cu orasul Victoria, caldire aflata in patrimoniul comunei Dragus si care in prezent nu are nicio utilizare. Se doreste reabilitarea cladirii existente construita in anul 1940 ce a fost data in folosinta in acelasi an cu functiunea de Cladire PSI si transformarea acesteia in Centru de informare turistica. Cladirea cu regim de inaltime parter are aproximativ 55 mp si este compusa din doua camera. Din punct de vedere structural constructia are pereti portanti din caramida plina ce se sprijina pe fundatii continue din piatra sau din caramida. Peste peretii de zidarie exista un planseu de lemn cu rol de sustinere a tavanului. Sarpanta este din lemn, iar invelitoarea din tigla. Finisajele actuale ale caldirii sunt realizate in solutii obisnuite, zugraveli la pereti si tavane, pardoseli din ciment rolat si tamplarie din lemn. In momenetul de fata, atat tavanul, finisajele cat si tamplaria sunt intr-o stare relativa de degradare.

Amenajarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus, dar si pe teritoriul administrativ al comunelor Vistea si Sambata de Sus;

Prin acest proiect se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus. Din 2005 marcajele turistice din aceasta zona nu au fost reparate ca urmare a fondurilor insuficiente. Acestea sunt in administrarea comunelor prin echipele de salvamont. In zona Fagaras exista o echipa de salvamont aflata in subordinea Consiliului Judetean Brasov, ce are sediu in Orasul Victoria. Cu putinele fonduri alocate de catre Consiliul Judetean Brasov, s-au facut amenajari in ceea ce priveste defrisari trasee turistice, reparatii podete, taluzari, insa nu si refacerea marcajelor turistice. Realizarea de materiale de promovare

Arealul Sambata de Sus-Dragus-Vistea ofera reale perspective de dezvoltare turistica integrate si de transformare intr-o destinatie capabila sa atraga turisti romani si straini, atrasi de turismul ecumenic, cat si de traditiile si obiceiurile prezente in zona Fagaras, iar pentru iubitorii de sporturi de iarna, noua partie de ski construita la standard inalte de performanta va fi un deliciu. Cu toate acestea potentialul turistic al zonei este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pe care le ofera zona datorita unei lipse de promovari profesioniste. Turistii nu au un punct de informare privind obiectivele turistice si nici macar indicatoare catre acestea. Nu exista materiale tiparite (harti, brosuri, pliante) necesare promovarii zonei. Proiectul isi propune sa contribuie la dezvoltarea turismului din zona Fagaras prin: Cresterea atractivitatii zonei prin caracterul sau competitiv si a experientelor sale in raport cu destinatiile turistice concurente din tara; Dezvoltarea tuturor formelor de turism in concordanta cu resursele turistice existente in zona; Cresterea si dezvoltarea de produse turistice de calitate care sa motiveze cererea turistica si sa intampine asteptarile consumatorilor; Cresterea veniturilor obtinute din activitati de turism; Cresterea si incurajarea investitiilor in turism si in activitati adiacente turismului. Informatii despre entitatea responsabila cu implemenatarea proiectului Solicitantul este Comuna Dragus, prin reprezentantul sau, primarul. Comuna Dragus functioneaza, in prezent, ca unitate administrativ-teritoriala in baza principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice si legalitatii in baza Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala. In scopul organizarii, executarii legii si a celorlalte acte normative, Comuna Dragus, prin reprezentantul sau, primarul, indeplineste urmatoarele atributii generale, reiesite din competenta autoritatii administratiei publice locale: a) Asigurarea permanentei serviciilor publice adresate cetatenilor, conform atributiilor legale; b) Administrarea domeniului public si privat; c) Gestionarea serviciilor publice adresate cetatenilor; d) Dezvoltarea economico-sociala si dezvoltarea programelor de mediu ale orasului; e) Implementarea aquis-ului comunitar in ceea ce priveste angajamentele privind protectia mediului si gospodarirea apelor, conform competentelor legale;

f) Activitati de aplicare si executare a legislatiei in vigoare, inclusiv a hotararilor adoptate de Consiliul Local si a dispozitiilor emise de primar; g) Intocmirea de studii, programe, prognoze, rapoarte, referate si alte documente pe care se fundamenteaza procesul decizional din cadrul Consiliului Local; h) Raspunde, in conditiile legii, pentru intreaga activitate desfasurata. 2.2 Descrierea investitiei a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-ecomonic selectat Situatia actuala - Infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus A fost identificata, existenta unei caldiri amplasata in centrul comunei Dragus, pe traseul drumului judetean ce face legatura cu celelalte comune din Tara Fagarasului si cu orasul Victoria, caldire aflata in patrimoniul comunei Dragus si care in prezent nu are nicio utilizare. Proiectul propune reabilitarea cladirii existente si transformarea acesteia in Centru de Informare Turistica. Amenajarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus, dar si pe teritoriul administrativ al comunelor Vistea si Sambata de Sus;

Prin acest proiect se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus. Din 2005 marcajele turistice din aceasta zona nu au fost reparate ca urmare a fondurilor insuficiente. Realizarea de materiale de promovare

Potentialul turistic al zonei este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pe care le ofera zona datorita unei lipse de promovari profesioniste. Turistii nu au un punct de informare privind obiectivele turistice si nici macar indicatoare catre acestea. Nu exista materiale tiparite (harti, brosuri, pliante) necesare promovarii zonei. Necesitate si oportunitate Necesitatea implementarii proiectului privind Promovarea potentialului turistic antropic si natural din zona Muntilor Fagaras-comuna Dragus este data de urmataorele aspect:

Lipsa unui Centru de Informare Turistica in arealul Sambata de Sus-DragusVistea- in prezent, nu exista niciun centru de informare turistica in zona; Lipsa marcajelor turistice-marcajele turistice din Grupa Nordica a Muntilor Fagaras ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus nu au fost reparate din 2005;

Lipsa unei promovari mai bune a zonei-turistii nu au punct de informare privind obiectivele turistice si nici indicatoare catre acestea. Nu exista materiale tiparite (harti, brosuri, pliante) necesare promovarii zonei. Toate aceste probleme se vor putea diminua prin implementarea proiectului propus.

Oportunitati

Implicarea comunei Dragus prin reprezentantul sau, primarul- Comuna Dragus prin reprezentantul sau , primarul are in vedere realizarea investitiilor propuse in proiect; Existenta fondurilor nerambursabile FEADR. Programul National de Dezvoltare Rurala, masura 3.1.3 sprijina incurajarea activitatilor turistice, lucru de care poate beneficia si comuna Dragus.

Prezentul studiu este realizat pentru infiintarea unui Centru de Informare Turistica, reabilitarea marcajelor turistice si realizarea de materiale de promovare. Scenariul tehnico-economic selectat Scenariul propus de elaborator este Scenariul 2. Cladirea reabilitata si modernizata va fi compusa din: - Hol intrare; - Birou 1 impartit de mobilier cu inaltimea de 1.2 metri in zona de lucru pentru angajati si zona de informare si afisare material pentru turisti; - Birou 2 in care este montata si C.T muarala cu tiraj fortat; - Grup Sanitar. b. Scenarii tehnico-economice La elaborarea documentatiei tehnice s-au luat in calcul doua alternative: Infiintarea unui Centru de Informare Turistica Scenariul 1 S-a propus o recompartimentare a cladirii pentru a realiza nivelul de functionalitate. Se va repara structura acoperisului, a planseului din lemn ce sustine tavanul (cu inlocuirea elementelor structurale degradate). Se vor repara si reface finisajele interioare, exterioare, tavanul; se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie din lemn cu geam termoizolator. Cladirea va beneficia si de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apa rece potabila, apa calda menajera. A fost prevazut un bransament de apa potabila din reteaua stradala. Alimentarea cu apa calda menajera se face de la centrala termica amplasata in zona CT. Apele uzate menajere vor fi deversate in bazinul vidanjabil. Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut o central termica amplasata in zona CT, ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente in fiecare incapere. Centrala termica se va alimenta cu gaz metan din reteaua stradala, solutia de alimentare va fi definitivata de un proiectant de specialitate avizat si autorizat de SC Distrigaz SA. Alimentarea cu energie electrica se va face de asemenea din reteaua stradala, iar iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente si fluorescente.

Pentru iluminatul local si pentru aparatele electronice au fost prevazut prize simple, duble, monofazate cu nul de protectie. Scenariul 2 S-a propus reabilitarea cladirii atat din punct de vedere structural cat si refacerea in totalitate a sarpantei, a invelitorii, a finisajelor si a instalatiilor, masuri prin care se va asigura nivelul de siguranta in exploatarea caldirii. Pentru a crea functionalitatea caldirii se propune o recompartimentare. In ceea ce priveste reabilitarea structurii s-au propus o serie de masuri: - Pentru a ajunge la functionalitatea dorita se va crea in peretele interior doua goluri de usa, se va reface compartimentarea prin pereti de Rigips. Tamplaria existenta se va inlocui cu tamplarie din lemn cu geam termoizolator; - Dupa indepartarea totala a tencuielii se vor repara carapaturile si fisurile din zidarie, in cazul in care acestea exista. Zidaria se va camasui atat in interior cat si in exterior, cu un strat de mortar armat cu plasa sudata. Buiandrugii din lemn se vor inlocui cu unii din beton armat, iar deasupra zidariei se vor monta centuri si un planseu din b.a. pentru a asigura cladirea la solicitari seismice. Sarpanta va fi inlocuita in totalitate; - Finisajele cladirii vor fi din zona premium de o inalta calitate; - Cladirea va beneficia si de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apa rece potabila precum si apa calda menajera. A fost prevazut un bransament de apa potabila din reteaua stradala. De asemenea alimentarea cu apa calda menajera se face de la centrala termica amplasata in zona CT. Apele uzate menajere vor fi deversate in bazinul vidanjabil. Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut o central termica amplasata in zona CT, ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente in fiecare incapere. Centrala termica se va alimenta cu gaz metan din reteaua stradala, solutia de alimentare va fi definitivata de un proiectant de specialitate avizat si autorizat de SC Distrigaz SA. - Alimentarea cu energie electrica se va face de asemenea din reteaua stradala, iar iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente si fluorescente. Pentru iluminatul local si pentru aparatele electronice au fost prevazut prize simple, duble, monofazate cu nul de protectie. Amenajarea de marcaje turistice Scenariul 1 Se propun urmatoarele interventii: - Amenajarea marcajelor turistice existente prin folosirea unei vopsele avand culorile specifice fiecarui traseu. Avantaje: - Traseele vor fi marcate. Dezavantaje: - Costuri mari (costuri privind achizitia de material precum vopsea, diluant, pensule) - Costuri mari privind manopera datorita dificultatii traseelor turistice. Tinand cont de lungimea mare a fiecarui traseu si de gradul de dificultate al acestora, lucrarea este greu de executat. Scenariul 2 (scenariu recomandat de elaborator)

Se propun urmatoarele interventii: Inlocuirea marcajelor existente cu marcaje din folie autocolanta lipita pe placute din fibra de sticla; Acoperirea stalpilor existenti cu folie atocolanta; Amplasarea pe panourile existente la baza fiecarui traseu de informatii care sa cuprinda: Lungimea traseului; Marcajul/ Marcajele specific/specific; Durata de parcurgere; Gradul de dificultate; Puncte de atractie (obiective turistice) aflate pe traseu; Echipament obilgatoriu. Avantaje: Usor de transportat; Usor de aplicat; Rezistente la intemperii; Usor de inlocuit.

Scenariul 2 este scenariul recomandat de elaborator in urma consultarii cu o echipa Salvamont. c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz Infiintarea unui Centru de Informare Turistica La nivel structural Se va interveni pentru consolidarea caldirii prin montarea de plase sudate STNB (interior si exterior) prinse intre ele cu agrafe si apoi tencuite cu mortar de marca superioara. Dupa relevarea fundatiilor se vor executa subfundari pana la cota de inghet prevazuta pentru zona respectiva. La partea superioara a zidariei, sub cosoroaba se va turna o centura de beton armat. Sarpanta acoperisului se va reface conform normativelor specifice in vigoare, prin inlocuirea elementelor degradate si montarea de astereala. La nivel arhitectural Se vor reface finisajele interioare in totalitate, prin refacerea portiunilor deteriorate de tencuiala, si de asemenea prin gletuirea si zugarvirea integrala a peretilor interiori si exteriori. La acoperis Se va inlocui complet invelitoarea cu tabla de tip tigla si se vor monta jgheaburi de scurgere a apei pluviale, cu racordarea la reteaua de colectare sau la santurile de scurgere a apei, adiacente drumului. Finisaje In concordanta cu noile functiuni se vor aplica finisajele aferente fiecarui spatiu, astfel: Pereti: - Faianta si vopsea lavabila in grupul sanitar; - Vopsea lavabila in restul compartimentelor. Tavane: - Vopsea lavabila in toate compartimentele. Pardoseli:

Gresie in grupul sanitar, hol, zona centralei termice si zona de informare; - Hidroizolatia pardoselilor din grupurile sanitare se va realiza cu un strat de emulsie bituminoasa protejat cu sapa; - Parchet in birouri. Trepetele din exterior: - Gresie antiderapanta. Utilitati Proiectul prevede realizarea instalatiilor interioare si exterioare de alimentare cu apa potabila rece a obiectelor din grupurile sanitare precum si asigurarea cu apa calda menajera la o presiune de 3 bar. Debitul necesar de apa potabila rece este Qc=0, 36 l/s, din care debitul de apa calda menajera necesar este de Q=0, 19 l/s. Instalatiile se vor executa din teava de polipropilena ci fibra compozita. Apa calda menajera va fi pregatita in cadrul centralei termice proprii 90/70C. Racordul exterior de apa se va inlocui printr-un bransament nou din PEID cu diametrul de 25 milimetri si lungimea de 4 metri. Pentru colectarea apelor reziduale, exterior imobilului, se va realiza un bazin vidanjabil la care va fi racordata printr-o retea de 10 metri si printr-un camin de vizitare, reteaua interioara de canalizare menajera a imobilului. Acesta se va executa din teava de polipropilena ignifugata Pp 32-10 imbinate cu mufe si inele de cauciuc. Debitul maxim de evacuare calculat este de Q=2, 5 l/s. Apele pluviale vor fi colectate de la jgheaburile nou montate, catre rigola adiacenta a drumului. Incalzirea interioara se va asigura prin montarea unei central proprii cu functionare pe gaz metan, cu puterea de 5, 5 KW. Accesul auto se va realiza pe aleea carosabila de pe latura Nord a caldirii. Racordul electric se va reface conform noilor normative si solutiei date de catre SC Electrica, printr-un bransamnet nou, de la reteaua publica stradala. Datele de consum energetic sunt: Pi=3, 86 kw si Pa=2, 31 kw. Consumatorii sunt corpuri de iluminat incandescente si fluorescente, iar in functie de destinatia incaperilor avem calculatoare, pompa CT. Accesul pietonal se va face pe latura de Sud a caldirii. Dotari Centrul de Informare Turistica infiintat va avea urmataorele dotari:

Nr . Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Denumire Telefon fax Calculator Imprimanta A4 Imprimanta A3 Xerox A3 Sistem de siguranta si antiefractie Birou Masa primire turisti Scaun

Bucati 1 3 1 1 1 1 2 3 5

10 11 12 13

Dulap Mobilier expunere material de promovare Panou firma luminoasa Soft : - Sistem de operare - Program protectie - Program utilitar

2 1 1 3

Amenajarea de marcaje turistice Prin acest proiect se propune amenajarea marcajelor turistice care leaga Depresiunea Fagarasului cu crestele Muntilor Fagaras si sunt pe teritoriile administrative ale comunelor Dragus-Vistea-Samabata De Sus, si anume: Inlocuirea semnelor de marcare existente cu folie autocolanta reflectorizanta, lipita pe placute din fibra de sticla avand urmatoarele caracteristici: - Placutele vor fi de forma unui patrat avand latura de 16 cm; - Folia autocolanta cu semnul specific fiecarui traseu va avea dimensiunea placutelor. Traseele ale caror marcaje vor fi amenajate sunt: Traseul nr. 1: Sat Vistisoara - Valea Vistea Mare - Portita Vistei (2310 metri) din MUNTII FAGARAS. Acest traseu are o lungime de 9,5 km. Traseul pleaca din Depresiunea Fagarasului de la o altitudine de 540 metri si face legatura cu Varful Moldoveanu (2544 metri). In prezent traseul este omologat conform certificatului de omologare nr. 34, emis de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Autoritatea Nationala pentru Turism in anul 2006. Din anul 2005 marcajele turistice nu au fost reparate, inlocuite, aflandu-se intr-o stare avansata de deteriorare. Traseul nr. 2: Vistisoara (680 metri) Valea Vistisoarei Lacul Vistisoara (2040 metri) Curmatura Racorelelor (2298 metri) din MUNTII FAGARAS. Traseul Vistisoara Valea Vistisoarei Lacul Vistisoara Curmatura Racorelelor este un traseu cu o lungime de 8 km, fiind omologat conform certificatului de omologare nr. 31 emis de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Autoritatea Nationala pentru Turism in anul 2006. De pe acest traseu se pot admira spre est crestele zimtate, profilate in versantul Muchiei Dragusului, in dreptul Varfului Piatra Rosie, iar spre vest versantul estic al Muchiei Zanoaga, spintecat de cele trei scocuri ale Iazurilor. La o altitudine de 2040 metri intalnim Lacul Vistisoara. Traseul nr. 3: Manastirea Sambata Muchia Dragusului Caldarea Racorele Traseul principal este format din doua trasee de legatura in Valea Sambetei si anume traseul 3.a) Valea Sambetei (pastravarie) Poiana Urzicii (1550 metri) si Poiana la Comanda si traseul 3.b) Valea Sambetei Muchia Dragusului Poiana Lespezilor. Este un traseu de lungime de 8,5 km, omologat conform certificatului de omologare nr. 30/2006, iar traseele de legatura sunt omologate conform certificatului de omologare nr. 32 si 33/2006. Traseul nr. 4: Valea Sambata Cabana Sambata Fereastra Mare Este de un traseu cu o lungime de 7 km, fiind omologat conform certificatului de omologare nr. 29/2006 si este marcat cu un triunghi rosu. Pentru traseul nr. 1 se va folosi folie autocolanta cu triunghiul rosu (triunghi echilateral cu latura de 10 cm) pe fond alb.

Pentru traseul nr. 2 se va folosi folie autocolanta cu punct albastru avand diametrul de 10 cm pe fond alb. Pentru traseul nr. 3 se va folosi folie autocolanta cu punct rosu avand diametrul de 10 cm pe fond alb. Pentru traseul nr. 4 se va folosi folie autocolanta cu triunghiul rosu (triunghi echilateral cu latura de 10 cm) pe fond alb. Semnele de marcaj vor fi amplasate in ambele sensuri de circulatie, la o distant medie de 25 de metri unul de celalalt astfel incat sa fie usor vizibile de la un semn la altul, perpendicular pe directiile de mers si la inaltimea de 1,5 2 metri fata de sol. Semnele de marcaj vor fi fixate pe stalpii existenti dar si pe copaci prin prinderea acestora cu coliere. Din analiza rezulta ca pentru cele 4 trasee principale cu doua trasee de legatura sunt necesare 2640 de placute din fibra de sticla si 2640 autocolante. Pe stalpii indicatori existenti amplasati pe traseele turistice se va lipi folie autocolanta de culoare alb si negru. Pe traseele turistice cuprinse in program sunt amplasati un numar de 144 de stalpi. Folia autocolanta cu latimea de 15 cm, necesara este de 300 ml. Pe un numar de 40 de stalpi, amplasati in punctele de inflexiune ale directiei de mers, ale potecii, se vor aplica sageti indicatoare bicolore (de culoare alba + culoarea marcajului). Sageata va avea lungimea de 40 de cm, o latime de 8 cm si va fi confectionata din fibra de sticla. De asemenea, numarul de sageti amplasate pe acesti stalpi este de 87 (22 de bucati traseul nr. 1; 18 bucati traseul nr. 2; 17 bucati traseul nr. 3 si legaturile cu Valea Sambetei; 30 traseul nr. 4) La baza fiecarui traseu exista amplasate panouri indicatoare pe care se va lipi folie autocolanta cu dimensiunea de 2*1,5 metri, inscriptionata cu urmatoarele date: Harta traseelor respective cu principalele obiective; Descrierea traseului (Marcaj; Durata de parcurgere in ore (vara, respective iarna); Grad de dificultate (vara, iarna); Sezonalitate; Nivel de echipare);

Numarul de telefon al echipei Salvamont, precum si numar de telefon de urgenta.

Realizarea de materiale de promovare Zona Sambata de Sus Dragus Vistea este un areal turistic localizat in partea centrala Romaniei, la poalele versantului Nordic al Muntilor Fagaras. Accesul in zona este facil datorita traversarii ei de catre Drumul National 1 (DN 1) si a caii ferate Brasov Sibiu care este construita in paralel cu acesta. Din DN 1 accesul se realizeaza pe axa Nord Sud, pana la poalele Muntiilor Fagaras, pe cele trei drumuri judetene ce strabat cele trei comune: DJ 103D ( DN 1 Vistea de Sus Vistisoara ); DN 1 Dragus; DJ 105B ( DN 1 Sambata de Sus Statiunea climaterica Sambata ). De asemenea alte doua drumuri judetene tranziteaza pe axa de Est Vest zona: DJ 104A ( Victoria Sambata de Sus ); Victoria Statiunea climaterica Sambata. Un alt drum important este DN 73A cu acces inspre zona din Sinca Veche ( DJ 104A ) si Sercaia (DN 1). Pe langa facilitati turistice, zona omogena ofera si facilitati de cazare prezentate mai ales in Statiunea climaterica Sambata de Sus si pe Valea Vistisoarei. Datorita reliefului montan foarte spectaculos, pe acest teritoriu se gasesc numeroase atractii turistice naturale. Muntii Fagaras s-au ridicat in timpul orogenezei alpine, in perioada cretacica, ultima din era mezozoica. Acestia sunt formati din roci metamorfice, in majoritatea lor predominand sisturile cristaline. In alcatuirea crestei principale intra roci mediu metamorfozate: sisturi argintii (micasisturi), paragnaise cu intercalatii de amfibolite si calcare cristaline. Versantul Nordic, zona impadurita este alcatuit din sisturi cloritoase si sericitoase cu intercalatii de calcare si cuartite care sunt roci salb metamorfozate. Lantul Nordic al Muntilor Fagaras formeaza o creasta principala lunga de peste 70 de km, cuprinsa de la est catre vest intre Piatra Craiului si Defileul Oltului de la Turnu Rosu Craieni. Ea se prezinta ca o succesiune de varfuri zvelte in partea centrala, cu altitudini care uneori depasesc 2500 m, dar mai putin inalte si rotunjite spre capete. Pe o lungime aeriana de aproape 50 de km, delimitata de Varful Lutele ( 2176 m ) la est si Varful Moasa ( 2034 m ) la vest, creasta nu coboara sub 2000 de m altitudine, exceptand Curmatura Zanei ( 1923 m ). Din creasta principala se desprind spre nord si spre sud creste secundare. Crestele nordice, asemenea dintilor unui urias pieptene sunt paralele intre ele, scurte ( nu depasesc 10 km ), putin ramificate. Cele din partea centrala, ( 12 la numar, intre Valea Sambetei si a Serbotei ), numite de localnici muchii sau piscuri, sunt ascutite si chiar accidentate. In partea inferioara, impadurita, vaile se ingusteaza, unele formeaza chei devenind greu accesibile, in schimb crestele sunt mai largi, usor parcticabile. Traseele turistice omologate in aceasta zona sunt: 1. Valea Sambetei Cabana Sambata Fereastra Mare 2. Cabana Valea Sambetei Piatra Caprei La crucea Ciobanului 3. Valea Sambetei Fereastra Mica

4. Manastirea Sambata Muchia Dragusului Caldarea Racorele ( cu cele doua trasee de legatura cu Valea Sambetei ) 4a. Valea Sambetei ( pastravarie) Poiana Urzicii Poiana La Comanda 4b. Valea Sambetei Muchia Dragusului Poiana Lespezilor 5. Sat Vistisoara Valea Vistisoarei Lac Vistisoara Curmatura Racorele 6. Valea Vistea Mare Portita Vistea Varful Moldoveanu De asemenea, exista si posibilitati de agrement in: Complexul turistic Sambata Poiana Dragusului Valea Vistisoarei Valea Sambetei Herghelia de lipitani de la Sambata de Jos ( in imediata vecinatate a zonei).

De curand a fost inagurata o partie de ski, ridicata la standarde europene, care va face deliciul iubitorilor de sporturi de iarna. Partia de ski Motul Dragusului are 500 de metri si un grad de inclinare de 9,5 %, cuprinzand urmatoarele echipamente si servicii: - Instalatie de teleski 400 de m Brucksschlogl - Instalatie de teleski baby lift 250 m Borer - Instalatie de producere artificiala a zapezii - Ratrac PistenBully 280D - Centru de inchirieri echipament de ski - Instructor de ski. Iar pentru cei pasionati de cultura si religie, exista posibilitatea practicarii turismului ecumenic datorita prezentei unor obiective precum: - Manastirea Sambata de Sus - Bisericile vechi din satele celor trei comune - Izvorul Printelui Arsenie Boca ( teritoriul mnstirii )

Petera Printelui Arsenie Boca ( Valea Smbetei ).

n ara Fgraului, zona etno-folcloric unic a arii, Drguul este cel mai reprezentativ din acest punct de vedere. Potenialul turistic cultural al Drguului este imens. Acesta se remarc prin portul popular, unic n ara, viu si colorat, ansamblul folcloric ctigtor a numeroase festivaluri naionale i internaionale. De notorietate internaional sunt i meterii cojocari prin creaiile lor unice atat de cutate i apreciate ( personaliti de marc precum Regele Mihai, Indira Ghandi, George Bush, Tudor Arghezi i numeroi diplomai au cumprat aceste cojoace ). Pentru promovarea acestei zone se are n vedere: - Realizarea a 5 trepiede piramidale mobile din fibr de sticl, pe care vor fi lipite hri turistice ale zonei. Acestea vor fi amplasate pe DN 1 la intrarea in comuna Vitea ( n cele trei sate aflate n lungul drumului naional 1, respectiv Vitea de Sus, Olte, Smbata de Jos ) i cte un trepied n fiecare comun. Harta va avea suprafaa de 1*1 mp i va promova traseele si obiectivele turistice din aceast zon.

Realizarea unui set de tiprituri de promovare a zonei:

Realizarea unui portofoliu de fotografie ce va sta la baz realizrii pliantelor

Identificarea obiectivelor din zon ce vor fi prinse in materialele


promoionale;

Realizarea edinelor foto;


Realizarea portofoliului de fotografie.

Realizarea de tiprituri:

unei hri turistice a zonei care s cuprind pe fa traseele turistice omologate i punctele de interes ( cascade, peteri, puncte de belvedere ), iar pe verso, descrierea detaliat a acestora. Harta va avea un format 70/60 cm hrtie 120 gr/mp, polychrome glossy paper, tiraj 10.000 de buci, tipar : fa/verso. ( versiune bilingv romno - englez ) obiectivele turistice din toat zona i n care vor fi marcate cu pictograme principalele domenii de atracie ( turism, cultur, religie, obiceiuri si tradiii, evenimente ), format 40x60 cm, hrtie 120 gr/mp, DCM, tiraj 10.000 de buci ( 5000 buc. romn, 5000 buc. englez ). Detalierea fiecrui domeniu se va regsi intr-o brour anexat, ce va avea 6 seciuni, format A5, 22 de pagini, hrtie DMC 150 g/mp+2 coperi hrtie DCM 250 g/mp, plastifiere mat, tiraj 10.000 de buc. ( 5000 buc. romn, 5000 buc. englez): a) Obiective turistice b) Cultur ( istorie, art) c) Culte ( biserici, mnstiri, schituri, srbtori religioase) d) Gastronomie e) Evenimente

Realizarea

Realizarea unei hri a zonei ce va cuprinde

2.3 Date tehnice ale investiiei a) Zona si amplasamentul Conform Certificatului de urbanism emis de Primria Drgu, lucrrile se desfoar pe teritoriul administrativ al comunei Drgu, strada principal nr. 42. Terenul pe care se afl cldirea este delimitat dup cum urmeaz: - La nord lot vecin; - La sud str. Principal; - La vest lot vecin; - La est lot vecin Primrie. b) Statutul juridic al terenului Cldirea este situat in intravilanul comunei Drgu i aparine domeniului public de interes local, fiind identificat n Inventarul bunurilor care aparin domeniului public cu nr. 24, codul de clasificare 1.6.2, nr. topografic 256, 257.

c)

Situaia ocuprilor definitive de teren

Regim de nlime: Parter Suprafaa construit: Sc=55.29 mp Suprafaa desfurat: Sd=55.29 mp POT: 41.84 % CUT: 0.418 Suprafaa terenului: 1261 mp Suprafaa construit: 527.59 mp din care 55.29 mp Cldirea Modernizat, 247.3 cldirea Primriei, 179.00 mp, respectiv 46.00 mp Anexe Provizorii.

d) Studii de teren La baza ntocmirii documentaiei st studiul geotehnic efectuat n data de 27.05.2006. e) Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii si variantele constructive de realizare a investiiei Caracteristicile principale ale obiectivului de investiii S-a propus reabilitarea cldirii att din punct de vedere structural, ct i refacerea n totalitate a arpantei, a nvelitorii, a finisajelor i a instalaiilor, metode ce vor asigura nivelul de siguran n exploatare a cldirii. Pentru a crea funcionalitatea cldirii, se propune o recompartimentare. Pentru reabilitarea structurii, s-au propus o serie de msuri: pentru a putea ajunge la funcionalitatea dorit se va crea n peretele interior dou goluri de u, se va reface compartimentarea prin perei din Rigips. Tmplria existent se va nlocui cu tmplrie din lemn cu geam termoizolator. Dup ndeprtarea total a tencuielii se vor repara crpturile i fisurile din zidrie (dac acestea exist). Zidria se va cmsui ( interior exterior ) cu un strat de mortar armat cu plas sudat. Buiandrugii din lemn se vor nlocui cu unii din beton armat, iar deasupra zidriei se vor monta centuri si un planeu din beton armat, pentru a asigura cldirea la solicitri seismice. arpanta se va nlocui n totalitate. Finisajele cldirii vor fi din zona premium de o nalt calitate i se vor respecta criteriile caracteristice arhitecturii locale. Cldirea va beneficia i de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu ap rece potabil, precum i ap cald menajer. A fost prevzut un branament de ap potabil din reeaua stradal. De asemenea, alimentarea cu ap cald menajer se va face de la centrala termic amplasat n zona CT. Apele uzate menajere vor fi deversate n bazinul vidanjabil. Pentru ncalzirea ncaperilor s-a prevzut o central termic amplasat n zona CT, ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente n fiecare ncpere. Centrala termic se va alimenta cu gaz metan din reeaua stradal, soluia de alimentare fiind definitivat de un proiectant de specialitate avizat i autorizat de SC Distrigaz SA. Aceste caracteristici s-au avut n vedere pentru asigurarea siguranei n exploatare, respectndu-se prevederile Normativului pentru proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran n exploatare, CE 1-95. S-au asigurat astfel sigurana circulaiei, sigurana cu privire la instalaii, sigurana cu privire la lucrrile de ntreinere, sigurana la infuziune i efracie. S-au respectat laimile minime ale cilor de circulaie i de evacuare, raportate la fluxurile rezultate. Suprafeele spaiilor de circulaie i cele ale treptelor nu sunt alunecoase.

Varianta constructiv S-a propus reabilitarea cldirii att din punct de vedere structural, ct i refacerea n totalitate a arpantei, a nvelitorii, a finisajelor i a instalaiilor, metode ce vor asigura nivelul de siguran n exploatare a cldirii. Pentru a crea funcionalitatea cldirii, se propune o recompartimentare. Pentru reabilitarea structurii, s-au propus o serie de msuri: pentru a putea ajunge la funcionalitatea dorit se va crea n peretele interior dou goluri de u, se va reface compartimentarea prin perei din Rigips. Tmplria existent se va nlocui cu tmplrie din lemn cu geam termoizolator. Dup ndeprtarea total a tencuielii se vor repara crpturile i fisurile din zidrie (dac acestea exist). Zidria se va cmsui ( interior exterior ) cu un strat de mortar armat cu plas sudat. Buiandrugii din lemn se vor nlocui cu unii din beton armat, iar deasupra zidriei se vor monta centuri si un planeu din beton armat, pentru a asigura cldirea la solicitri seismice. arpanta se va nlocui n totalitate. Ca i finisaj exterior, s-a propus placarea cldirii cu dulapi din lemn pentru a crea un aspect ct mai rustic al cldirii. Cldirea va beneficia i de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu ap rece potabil, precum i ap cald menajer. A fost prevzut un branament de ap potabil din reeaua stradal. De asemenea, alimentarea cu ap cald menajer se va face de la centrala termic amplasat n zona CT. Apele uzate menajere vor fi deversate n bazinul vidanjabil. Pentru ncalzirea ncaperilor s-a prevzut o central termic amplasat n zona CT, ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente n fiecare ncpere. Centrala termic se va alimenta cu gaz metan din reeaua stradal, soluia de alimentare fiind definitivat de un proiectant de specialitate avizat i autorizat de SC Distrigaz SA. Alimentarea cu energie electric se va face de asemenea din reeaua stradal, iar iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente i fluorescente. Pentru iluminatul local i pentru aparatele electronice au fost prevzute prize simple, duble, monofazate cu nul de protecie. Aceast variant nu corespunde in totalitate cerinelor din punct de vedere arhitectural, innd cont de arhitectura din zon. f) Situaia existent a utilitilor i analiza de consum Proiectul prevede realizarea instalaiilor interioare i exterioare de alimentare cu ap potabil rece a obiectelor din grupurile sanitare, precum i asigurarea cu ap cald menajer la o presiune de 3 bar. Debitul necesar de ap potabil rece este Qc=0, 36 l/s, din care debitul de ap cald menajer necesar este de Q=0, 19 l/s. Instalaiile se vor executa din teav de polipropilen cu fibr compozit. Ap cald menajer va fi pregatit n cadrul centralei termice proprii 90/70C. nclzirea interioar se va asigura prin montarea unei centrale proprii cu funcionare pe gaz metan, cu puterea de 5, 5 KW. Racordul electric se va reface conform noilor normative i soluiei date de ctre SC Electrica, printr-un branament nou, de la reeaua public stradal. Datele de consum energetic sunt: Pi=3, 86 kw si Pa=2, 31 kw. Consumatorii sunt corpuri de iluminat incandescente i fluorescente, iar n funcie de destinaia ncperilor avem calculatoare, pomp CT. g) Concluziile evalurii impactului asupra mediului

Investiia propus se supune procedurilor de reglementare din punct de vedere al proteciei mediului.

Nr. Crt
A.

2.4 Durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei Perioada nainte de semnarea contractului de finanare Denumire MII Nr. activitate RON luni Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
ACTIVITI REALIZATE PN LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANARE
Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii consultan pentru elaborarea SF, a studiilor de teren, a documentaiilor necesare obinerii acordurilor, autorizaiilor i a altor studii necesare ntocmirii Cererii de finanare Derulare procedur de achiziie public de servicii pentru selectarea consultantului pentru elaborarea SF Cererii de finanare, a studiilor de teren, a documentaiilor necesare obinerii acordurilor, autorizaiilor i a altor studii necesare ntocmirii Cererii de finanare Elaborare SF Elaborare documentaii necesare pentru obinere acorduri si autorizaii Obinere avize si acorduri Elaborare Cerere de finanare Depunerea Cererii de finanare aferente proiectului de investiii Verificarea Cererii de finanare Selecia Cererii de finanare Semnarea contractului de finanare pentru proiectul de investiii Activiti administrative Selectarea managementului de proiect Managementului proiectului Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii de proiectare Pregtirea documentaiei de 18.056

Perioada dup semnarea contractului de finanare 2 3 4 5 Anul 1/Luna 6 7 8 9 10 11 12

0.5

0.5

3 4 5 6 7 8 9 10 B. B.1 1 2 3 4

18.056

1 1 1 1 0.3 1 0.3 0.3

1 0.5 0.5 0.5 0.5 1 1 0.5 0.5 1 1

ACTIVITI REALIZATE DUP SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANARE


0.3 11.7 0.5 0.5 1 0.7 0.5 0.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

5 6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 B.2 1 2 3 4 5 6 7

atribuire a contractului de servicii amenajare traseu turistic Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii marketing Derulare procedur de achiziie public de servicii pentru selectarea proiectantului Selectarea unui verificator autorizat Realizare proiect tehnic i detalii execuie Verificarea proiectului tehnic Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de execuie lucrri modernizare punct de informare turistic Selectarea dirigintelui de antier Derulare procedur de achiziie public de lucrri pentru selectarea executantului de lucrri i semnarea contractului de execuie Derulare procedur de achiziie public de lucrri pentru selectarea executantului de lucrri amenajare drum turistic Derulare procedur de achiziie public servicii marketing Selectarea unui auditor Activiti de modernizare punct de informare turistic Execuia lucrrilor punct de informare turistic Cotele aferente Inspectoratului de Stat in Construcii Cota aferent Casei Sociale a Constructorilor Organizarea de antier Drigenia de antier Dotare punct de informare turistic Recepie lucrri

0.5 1 0.5 1 0.5 0.5 0.5 1

0.5 1 0.5 1 0.5 0.5 0.5 1

1 1 1 0 0 136.826 1.018 0.636 3.384 1.500 73.282 5.5 1.8 0.6 2 1.8 0.5 0.5

1 1 1

1 1 1 1 1

1 1

1 1

1 1

1 1

0.5 1 1

1 1 0.5 0.5

B.3 1 2 B.4 1 B.5 1 2 B.6

Activiti de amenajare drum turistic Execuia lucrrilor de amenajare a drumului turistic Recepia lucrri Activiti marketing i promovare turism in zon Execuie servicii tiprire materiale de promovare Publicitate i audit Publicitate cu privire la semnarea contractului de finanare i a finalizrii Auditul proiectului Cheltuieli diverse i neprevzute TOTAL TVA TOTAL CU TVA

0 109.949 2 1 0 79.070 3 1 1 1 1 1 1

1 7.222 22.198 471.198 89.213 560.411 1 3.6

0.5

0.5 1

3. Costul estimativ al investiiei


Costul estimativ al investiiei s-a calculat pe baza soluiilor tehnice ale proiectului urmrind fiecare categorie de lucrri. 3.1 Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general Valoarea total a investiiei pentru proiectul propus Promovarea potenialului turistic antropic i natural din zona Munilor Fgra coumna Drgu este de 560.411 RON inclusiv TVA. Pentru valorile prezentate n moneda euro s-a folosit un curs de schimb de 4,2973 RON/EURO. Conform cursului BCE din data de 14.10.2009. Costul total al obiectului de investiii propus este prezentat conform noii structuri a devizului general i cuprinde cheltuieli pentru managementul proiectului i consultan predepunere, cheltuieli cu investiiile de baz i cu dotrile aferente fiecrui obiect. Componentele majore ale investiiei constau n costuri pentru modernizarea punctului de informare turistic din comuna Drgu, precum i amenajarea a patru trasee turistice i promovarea acestei zone. Ponderea costurilor generale ale proiectului ( captolul 3 din Devizul General ) raportat la cheltuielile totale ale proiectului sunt sub 10%, limita maxim admis de aceast masur. n continuare vom prezenta devizele pe capitole : CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7

Nr. Crt. 1

Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli 2

Valoare (far TVA) Mii lei 3 Mii euro 4

TVA Mii lei 5

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obinerea si amenajarea terenului 1.1 1.2 1.3 Obinerea terenului Amenajarea terenului Amenajri pentru protecia mediului si aducerea la starea iniial

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor Nr. Crt. 1 Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (far TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA Mii lei 5 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 6 7

2.1 2.1.1 2.1.2

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului 5,997 1,396 Racord la canalizare Racord la ap curent Total capitolul 2: 4,362 1,635 5,997 1,015 0,380 1,396

1,139 0,829 0,311 1,139

7,136 5,191 1,946 7,136

1,661 1,208 0,453 1,661

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare, asisten tehnic i publicitate Nr. Crt. 1 Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (far TVA) Mii lei 3 18,056 18,056

TVA Mii lei 5 3,431 3,431

Mii euro 4 4,202 4,202

Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 5 7 21,487 21,487

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare, asisten thenic i publicitate 3.1 3.2 3.2.1 3.2.2 3.3 3.3.1 3.3.1. 1 3.4 3.5 3.5.1 3.5.2 3.5.3 3.6 3.6.1 3.6.2 Studii de teren Obinerea de avize, acorduri i autorizaii Autorizaia de construire Avize i acorduri Proiectare i inginerie Elaborare cerere de finanare i PT SF, PT, DDE, Expertize tehnice, Docum. de avizare, Studii impact, audituri energetice, doc. urbanistice Organizarea procedurilor de achziie public Consultana Plata serv. de consultan pt studii de pia si evaluare Plata serv. de consultan pt. managementul execuiei inv. sau administrarea contractului de execuie Audit financiar Publicitate proiect Asisten tehnic Asisten tehnic din partea proiectantului pe parcursul execuiei Dirigenie antier Total capitolul 3:

5,000 5,000

18,056 25,278

4,202 5,882

3,431 4,803

21,487 30,081

5,000 7,000

18,056 7,222 1,500 1,500 44,834

4,202 1,681 0,349 0,349 10,433

3,431 1,372 0,285 0,285 8,519

21,487 8,595 1,785 1,785 53,353

5,000 2,000 0,415 0,415 12,415

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiia de baz Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (far TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA Mii lei 5 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7

Nr. Crt. 1

CAPITOLUL 4- Cheltuieli pentru investiia de baz 4.1 Construcii i instalaii Construcii Instalaii 4.2 Montaj utilaj tehnologic

127,218 108,675 18,543 -

29,604 25,289 4,315 -

24,171 20,648 3,523 -

151,389 129,323 22,066 -

35,229 30,094 5,135 -

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice i funcionale cu montaj 4.4 4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.5.3.1 4.5.3.2 4.5.3.3 4.6 Utilaje far montaj si echipamente de transport Dotri Amenajare Punct de informare turistic Amenajare drum turistic Investiie in marketing Editare hri Brouri de prezentare Panou de informare Active necorporale Total capitolul 4 3,611 0,840 0,686 4,297 1,000

218,968 29,948 109,949 79,070 38,676 38,676 1,719 43,334 393,131

50,955 6,969 25,586 18,400 9,000 9,000 0,400 10,084 91,483

41,604 5,690 20,890 15,023 7,348 7,348 0,327 8,233 74,695

260,572 35,638 130,840 94,094 46,024 46,024 2,046 51,567 467,826 60,636 8,293 30,447 21,896 10,710 10,710 0,476 12,000 108,865

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

Nr. Crt. 1
5.1 5.1.1 5.1.2 5.2 5.2.1 5.2.1.1 5.2.1.2 5.2.2 5.3

Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli 2


CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli Organizare de antier Lucrri de construcii ( 2,5 % x (C+M) ) Cheltuieli conexe organizrii antierului Comisioane,cote,taxe, costul creditului Comisioane, cote, taxe legale Cota aferant ISC ((0.7% +0.1%) x (C+M)) Cota aferant Casei Sociale a Constructorilor (0.5%) x(C+M)) Costul creditului (0.1% x(1.2+1.3+2+3+4+5.1+5.2.1) ) Cheltuieli diverse si neprevzute(5%) x(1.2+1.3+3+4)) Total capitolul 5:

Valoare (far TVA) Mii lei 3


3,384 3,384 0,000 1,653 1,653 1,018 0,636 0,000 22,198 27,235

TVA Mii lei 5


0,643 0,643 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,218 4,861

Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6


4,027 4,027 0,000 1,653 1,653 1,018 0,636 0,000 26,416 32,096

Mii euro 4
0,788 0,788 0,000 0,385 0,385 0,237 0,148 0,000 5,166 6,338

Mii euro 7
0,937 0,937 0,000 0,385 0,385 0,237 0,148 0,000 6,147 7,542

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru darea n exploatare Nr. Crt. 1 Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (far TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA Mii lei 5 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7

6.1

6.1.1 6.2 6.2.1

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru darea n exploatare Pregtirea personalului de exploatare Pregtirea personalului pentru utilizarea echipamentelor Probe tehnologice Instalarea i testarea echipamentelor Total capitolul 6: -

Deviz general privind cheltuielile necesare proiectului de investiiiPromovarea potenialului turistic antropic i natural din zona Munilor Fgra comuna Drgu

15 octombrie 2009
Nr.Crt. Denumirea capitolelor i subcapitolelor de cheltuieli Valoare(far TVA) Mii lei Mii euro

curs
TVA Mii lei

4.2973 6
-

Lei/euro 7
-

Valoare(inclusiv TVA) Mii lei Mii euro

1
1 1.1 1.2 1.3

4
-

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului Obinerea terenului Amenajarea terenului Amenajari pentru protecia mediului si aducerea la starea iniial TOTAL CAPITOLUL 1 -

2 2.1

CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectiv 5.997 1.396 TOTAL CAPITOLUL 2 5.997 1.396 CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic Sudii de teren Taxe pentru obinerea de avize, acorduri i autorizaii Proiectare i inginerie 18.056 Organizarea procedurilor de achiziie Consultan 25.278 Serv. Consultan managementul execuiei 18.056 Audit 7.222 Asisten tehnic 1.500 TOTAL CAPITOLUL 3 44.834 CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiia de baz Construcii i instalaii Montaj utilaje tehnologice Utilaje, echipamente tehnologice i funcionale cu montaj Utilaje fra montaj si echipamente de transport Dotri Amenajare Punct de Informare turistic Amenajare drum turistic Investiii n marketing Active necorporale TOTAL CAPITOLUL 4 CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli Organizare de antier Lucrri de construcii Cheltuieli conexe organizrii de antier Comisioane, cote, taxe, costul creditului Comisioane, cote, taxe legale Cota aferent ISC ((0.7%+0.1%)x(C+M)) Cota aferent Casei Sociale a Constructorilor (0.5%x(C+M)) Costul creditului (0.1%x(1.2+1.3+2+3+4+5.1+5.2.1)) Cheltuieli diverse i neprevzute (max.10%x(1.2+1.3+2+3+4)) TOTAL CAPITOLUL 5

1.139 1.139

7.136 7.136

1.661 1.661

3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5

3.6

4.202 5.882 4.202 1.681 0.349 10.433

3.431 4.803 3.431 1.372 0.285 8.519

21.487 30.081 21.487 8.595 1.785 53.353

5.000 7.000 5.000 2.000 0.415 12.415

4 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.6

127.218 3.611 218.968 29.948 109.949 79.070 43.334 393.131

29.604 0.840 50.955 6.969 25.586 18.400 10.084 91.483

24.171 0.686 41.604 5.690 20.890 15.023 8.233 74.695

151.389 4.297 260.572 35.638 130.840 94.094 51.567 467.826

35.229 1.000 60.636 8.293 30.447 21.896 12.000 108.865

5 5.1 5.1.1 5.1.2 5.2 5.2.1 5.2.1.1 5.2.1.2 5.2.2 5.3

3.384 3.384 1.653 1.653 1.018 0.636 22.198 27.235

0.788 0.788 0.385 0.385 0.237 0.148 5.166 6.338

0.643 0.643 -

4.027 4.027 1.653 1.653 1.018 0.636 26.416 32.096

0.937 0.937 0.385 0.385 0.237 0.148 6.147 7.459

4.218 4.861

6 6.1 6.2

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predare la beneficiar Pregtirea personalului de exploatare Probe tehnologice i teste TOTAL CAPITOLUL 6 TOTAL GENERAL Din care C+M (1.2+1.3+2+4.1+5.1.1) 471.198 136.599 109.650 31.787

89.213 25.954

560.411 162.553

130.410 37.827

Nr. Crt A

3.2 Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei Perioada nainte de semnarea contractului de finanare Denumire activitate Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
DE FINANARE
Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii consultan pentru elaborarea SF, a studiilor de teren, a documentaiilor necesare obinerii acordurilor, autorizaiilor i a altor studii necesare ntocmirii Cererii de finanare Derulare procedur de achiziie public de servicii pentru selectarea consultantului pentru elaborarea SF Cererii de finanare, a studiilor de teren, a documentaiilor necesare obinerii acordurilor, autorizaiilor i a altor studii necesare ntocmirii Cererii de finanare Elaborare SF Elaborare documentaii necesare pentru obinere acorduri si autorizaii Obinere avize si acorduri Elaborare Cerere de finanare Depunerea Cererii de finanare aferente proiectului de investiii Verificarea Cererii de finanare Selecia Cererii de finanare Semnarea contractului de finanare pentru proiectul de investiii

Perioada dup semnarea contractului de finanare 2 3 4 5 Anul 1/Luna 6 7 8 9 10 11 12

100.00%

100.00%

3 4 5 6 7 8 9 10 B B.1 1 2

100.00 % 50.00 % 50.00 % 50.00 % 50.00% 100.00 % 100.00 % 50.00 % 50.00 % 100.00 % 100.00 %

FINANARE
Activiti administrative Selectarea managementului de proiect Managementul proiectului
100.00 % 5.98% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55% 8.55%

Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii de proiectare Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii amenajare traseu turistic Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii marketing Derulare procedur de achiziie public de servicii pentru selectarea proiectantului Selectarea unui verificator autorizat Realizare proiect tehnic i detalii execuie Verificarea proiectului tehnic Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de execuie lucrri modernizare punct de informare turistic Selectarea dirigintelui de antier Derulare procedur de achiziie public de lucrri pentru selectarea executantului de lucrri i semnarea contractului de execuie Derulare procedur de achiziie public de lucrri pentru selectarea executantului de lucrri amenajare drum turistic Derulare procedur de achiziie public servicii marketing Selectarea unui auditor Activiti de modernizare punct de informare turistic Execuia lucrrilor punct de informare turistic Cotele aferente Inspectoratului de Stat in Construcii Cota aferent Casei Sociale a Constructorilor Organizarea de antier Drigenia de antier

100.00 %

4 5 6 7 8 9 10 11 12

100.00 % 100.00 % 100.00 % 100.00 % 100.00 % 100.00 % 100.00 % 100.00 % 100.00 %

13 14 15 B.2 1 2 3 4 5

100.00 % 100.00 % 100.00 %

18.18% 16.67% 50.00% 50.00% 16.67%

18.18% 16.67%

18.18% 16.67%

18.18% 16.67%

18.18% 16.67%

9.09% 16.67% 50.00% 50.00%

16.67%

16.67%

16.67%

16.67%

16,67%

6 7

Dotare punct de informare turistic Recepie lucrri

100.00 % 100.00 %

B.3 1 2 B.4 1 B.5 1 2 B.6

Activiti de amenajare drum turistic Execuia lucrrilor de amenajare a drumului turistic Recepia lucrri Activiti marketing i promovare turism in zon Execuie servicii tiprire materiale de promovare Publicitate i audit Publicitate cu privire la semnarea contractului de finanare i a finalizrii Auditul proiectului Cheltuieli diverse i neprevzute TOTAL TVA TOTAL CU TVA

50.00%

50.00% 100.00 %

33.33%

33.33%

33.33%

50.00%

50.00% 100.00%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

8.33%

Nr. Crt A
1

Denumire activitate 1
DE FINANARE
Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii consultan pentru elaborarea SF, a studiilor de teren, a documentaiilor necesare obinerii acordurilor, autorizaiilor i a altor studii necesare ntocmirii Cererii de finanare Derulare procedur de achiziie public de servicii pentru selectarea consultantului pentru elaborarea SF Cererii de finanare, a studiilor de teren, a documentaiilor necesare obinerii acordurilor, autorizaiilor i a altor studii necesare ntocmirii Cererii de finanare Elaborare SF Elaborare documentaii necesare pentru obinere acorduri si autorizaii Obinere avize si acorduri Elaborare Cerere de finanare Depunerea Cererii de finanare aferente proiectului de investiii Verificarea Cererii de finanare Selecia Cererii de finanare Semnarea contractului de finanare pentru proiectul de investiii

Perioada nainte de semnarea contractului de finanare Luna 2 3 4 5 6 7 8 9

Perioada dup semnarea contractului de finanare 1 2 3 4 5 Anul 1/Luna 6 7 8 9 10 11 12

3 4 5 6 7 8 9 10 B B.1 1 2

18.056 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

FINANARE
Activiti administrative Selectarea managementului de proiect Managementul proiectului Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii de proiectare
0.000

1.080

1.543

1.543

1.543

1.543

1.543

1.543

1.543

1.543

1.543

1.543

1.543

4 5 6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 B.2 1 2 3 4 5 6 7

Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii amenajare traseu turistic Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de servicii marketing Derulare procedur de achiziie public de servicii pentru selectarea proiectantului Selectarea unui verificator autorizat Realizare proiect tehnic i detalii execuie Verificarea proiectului tehnic Pregtirea documentaiei de atribuire a contractului de execuie lucrri modernizare punct de informare turistic Selectarea dirigintelui de antier Derulare procedur de achiziie public de lucrri pentru selectarea executantului de lucrri i semnarea contractului de execuie Derulare procedur de achiziie public de lucrri pentru selectarea executantului de lucrri amenajare drum turistic Derulare procedur de achiziie public servicii marketing Selectarea unui auditor Activiti de modernizare punct de informare turistic Execuia lucrrilor punct de informare turistic Cotele aferente Inspectoratului de Stat in Construcii Cota aferent Casei Sociale a Constructorilor Organizarea de antier Drigenia de antier Dotare punct de informare turistic Recepie lucrri

0.000

24.877 0.170 0.318 1.692 0.250

24.877 0.170

24.877 0.170

24.877 0.170

24.877 0.170

12.439 0.170 0.318 1.692

0.250

0.250

0.250

0.250

0.250 73.282 -

B.3 1

Activiti de amenajare drum turistic Execuia lucrrilor de amenajare a

54.975

54.975

2 B.4 1 B.5 1 2 B.6

drumului turistic Recepia lucrri Activiti marketing i promovare turism in zon Execuie servicii tiprire materiale de promovare Publicitate i audit Publicitate cu privire la semnarea contractului de finanare i a finalizrii Auditul proiectului Cheltuieli diverse i neprevzute TOTAL TVA TOTAL CU TVA

0.000

26.357

26.357

26.357

7.222

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

1.850

4. Analiza Cost Beneficiu


4.1 Identificarea investiiei i definirea obiectivelor Obiectivul proiectului este de a dezvolta din punct de vedere turistic zona comunei Drgu i implicit a zonei Munilor Fgra. Astfel prin implementarea proiectului se urmresc urmtoarele trei msuri: nfiinarea unui centru de informare turistic n comuna Drgu; Amenajarea marcajelor turistice a 4 trasee din Munii Fgra zona Drgu; Realizarea de materiale de promovare.

n prezent, turismul din zona Drgu este slab promovat, dei zona este una cu potenial turistic ridicat. Prin implementarea proiectului se vor amenaja trasee turistice care astfel vor putea fi mai uor accesibile turitilor, se va nfiina un centru de informare turistic i se va ncerca atragerea a ct mai multor turiti n zon prin editarea de hri i de brouri. Perioada de referin a proiectului de investiie reprezint perioada de previziune a fluxurilor de numerar utilizat n Analiza Cost Beneficiu. Astfel vor fi dou etape, cea de execuie i etapa de operare:

Etapa de execuie ( 20101 - 2010 )

Etapa de operare (2011 - 2016) Toate previziunile sunt realizate pe o perioad de 6 ani ncepnd cu anul 2011, primul an de operare dup implemenarea proiectului, avnd la baz date istorice din anul 2009. Analiza financiar pentru proiectul de investiii propus a fost ntocmit n baza Ghidului pentru Analiza Cost Beneficiu pentru Proiectele de investiii Document de Lucru nr. 4 din anul 2006, elaborate de Comisia European. Analiza financiar are ca scop demonstrarea faptului c proiectul de investiii este, pe de o parte, necesar din punct de vedere economic i contribuie la ndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene, iar pe de alt parte, pentru a arata necesitatea interveniei financiare nerambursabile pentru ca proiectul s fie viabil din punct de vedere financiar. Obiectivul Analizei socio economice este acela de a identifica i msura din punct de vedere monetar impactul proiectului i de a determina costurile i beneficiile aduse de acesta.

Se estimeaz semnarea contractului de finanare n luna ianuarie 2010

4.2 Analiza opiunilor Au fost analizate trei alternative dup cum urmeaz: Varianta zero Avantaje :

Nu se genereaz costuri suplimentare. Dezavantaje:

Dificultatea accesului n zona pentru majoritatea populaiei; Nefolosirea zonei la adevratul ei potenial din punct de vedere turistic. Varianta cu investiie medie Amenajarea celor 4 drumuri turistice Avantaje:

Creterea accesibilitii traseelor montane din zona Drgu; Costuri de investiie relativ reduse. Dezavantaje: Numrul de turiti care vor vizita zona rmne la fel de sczut; Lipsa unui centru de informare turistic att la eventualele locuri de cazare, ct i la diverse probleme care exist pe munte ( vreme nefavorabila, etc. ) Nefolosirea zonei la adevratul ei potenial turistic. Varianta cu investiie maxim Modernizarea unui punct de informare turistic, amenajarea a patru drumuri turistice i promovarea zonei Avantaje:

Creterea numrului de turiti; mbuntirea serviciilor oferite turitilor, centrul de informare turistic putnd fi folosit att pentru orientarea n vederea cazrii n zon, ct i pentru contientizarea turitilor referitor la condiiile existente pe traseele montane din zon; O folosire a zonei mai apropiat de adevratul ei potenial turistic; mbunatirea comunicrii autoritate public - turist. Dezavantaje: Costuri de implementare; Rezisten la schimbare.

4.3 Analiza financiar Avnd n vedere c proiectul propus nu aduce venituri directe cuantificabile, o analiz financiar este util doar pentru evaluarea fluxurilor de numerar. Pe de alt parte, termeni financiari precum rentabilitatea, rata cost - beneficiu, valoarea net actualizat, termenul de recuperare a investiiei, sunt inaplicabili deoarece proiectul este negenerator de venituri, serviciile puse la dispoziie de ctre comuna Drgu turitilor fiind gratuite. Totui, n concordan cu recomandrile pentru realizarea analizei cost - beneficiu au fost calculate att RIR ct i VNA i indicele cost - beneficiu. PROFITABILITATEA INVESTIIEI Rata rentabilitii financiare a investiiei ( FRR/C ) Valoarea actualizat net a investiiei ( VNA/C ) Raportul cost/beneficiu Mii RON/an Coef. -436,29 lei 1 U.M. Recomandare ghid <8% <0 1

Toate cele trei valori calculate sunt n concordan cu recomandrile din ghid, din acest punct de vedere proiectul fiind eligibil. Analiza financiar realizat pentru proiectul de fa este alctuit dintr-o serie de tabele care furnizeaz informaii cu privire la detalierea datelor financiare ale investiiei de capital pe categorii de activiti, la costurile de operare ( costurile suplimentare generate de proiect n perioada post-implementare ), la sursele de finanare att pe perioada implementrii proiectului ct i pe perioada de exploatare, la analiza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiar a proiectului ( Anexa 1 ataat). Costurile de operare Pe lng costurile de investiie, proiectul genereaz i cheltuieli pe termen mediu, asociate operrii i ntreinerii infrastructurii create, reprezentnd cheltuieli ulterioare etapei de implementare. Costurile de exploatare pentru noua infrastructur au fost estimate n funcie de consum i tarfie, astfel: Cheltuieli suplimentare cu utilitile ( energie electric, consum de ap menajer, telefon, fax, pot, nclzire, internet etc. ) ntruct vor fi folosite sedii deja existente i funcionale, la costurile prezente se vor aduga costuri cu:

Consumul suplimentar de energie electric:


Consumul de energie electric pentru echipamentele achiziionate ca dotri aferente punctului de informare turistic;

Consumul suplimentar cu apa menajer:

Consumul de ap menajer a fost calculat la numrul de angajai. Astfel, pentru fiecare persoan nou-angajat s-a estimat 16 litri de ap consumat pe zi; noului centru de informare turistic, a fost calculat pentru 5 luni pe an, luni aferente perioadei de iarn;

Consumul suplimentar cu nclzirea: Consumul cu nclzirea

Cheltuieli privind telecomunicaiile: cuprind cheltuieli care vor fi efectuate n viitor i sunt datorate noii infrastructuri. S-a estimate o sum lunar fix, care a fost actualizat cu rata inflaiei i cu evoluia PIB.

Cheltuieli salariale corelate cu numrul de angajai care deservesc infrastructura nou creat

S-a luat n considerare salariile pentru 7 angajai dup cum urmeaz: 2 persoane ce vor fi ghizi turistici, pentru perioada de dup implementarea proiectului i 5 persoane pentru perioada de implementare a proiectului. n calculul fiecrei categorii de cheltuieli s-a luat n considerare evoluia preurilor pe ntreaga perioad estimat conform prognozei evoluiei PIB-ului i a inflaiei fcute de Comisia Naional de Prognoz2. Veniturile generate de proiect Proiectul este negenerator de venituri ntruct serviciile oferite prin proiect vor sta la dispoziia populaiei ( turitilor ) gratuit. Infrastructura nou creat, este de interes public i se va afla n administrarea Consiliului Local al Comunei Drgu care va fi responsabil cu ntreinerea i operarea noului sistem i care va aloca bani pentru acoperirea cheltuielilor aferente acestuia. Sumele necesare se vor aloca din bugetul comunei Drgu. Din analiza fluxurilor de numerar nregistrate la sfritul fiecrui an reiese faptul c proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanare pentru acoperirea costurilor proiectului n perioada de implementare i a costurilor de operare n perioada de exploatare.

Date conform cu : Comisia Naional de Prognoz, Proiecia principalilor indicatori macroeconomici pn n anul 2020- iunie 2009 i date conform cu : Comisia Naional de Prognoz, Proiecia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013- aprile 2009

TABELUL SUSTENABILITII FINANCIARE Total intrri Asisten financiar nerambursabil Venituri de la bugetul local la beneficiarului pentru acoperirea cheltuielilor privind mentenana investiiei inclusiv TVA i cheltuieli neeligibile Total ieiri Total costuri de ntreinere i operare inclusiv TVA Costuri totale cu investiia inclusiv TVA

an 2010 2011 U.M Mii 560,411 65,068 RON/an Mii 460,266 0,000 RON/an Mii RON/an 100,145 65,068

2012 68,093 0,000 68,093

2013 71,812 0,000 71,812

2014 75,921 0,000 75,921

2015 81,551 0,000 81,551

2016 88,026 0,000 88,026

Mii 560,411 65,068 RON/an Mii 65,068 RON/an Mii 560,411 RON/an Mii RON/an Mii RON/an 0 0 Da 0 0 Da

68,093 68,093

71,812 71,812

75,921 75,921

81,551 81,551

88,026 88,026

Total flux numerar Flux de numerar cumulat Test de sustenabilitate proiect

0 0 Da

0 0 Da

0 0 Da

0 0 Da

0 0 Da

4.4 Analiza economic