Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii sau pur i simplu Statele Unite sau abreviat
S.U.A (n englez United States of America respectiv United States) este numele unei
republici constituionale federale, constnd din 50 de state i un district federal
(Districtul federal Columbia sau D.C.), situat aproape integral n America de Nord,
ntre Canada i Mexic, respectiv Oceanul Atlantic (la est) iOceanul Pacific (la vest).
Statul Alaska este situat n extremitatea nord-vestic a continentului America de
Nord, ntre Canada la est i strmtoarea Behring la vest. Statul Hawaii este un
arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa 3,200 km sud-vest fa de sud-vestul
statului California. ara posed de asemenea ni te teritorii n Pacific, respectiv
n Caraibe.
La o suprafa total de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3.79 milioane mile
ptrate), dintre care circa 85% reprezint teritoriul Statelor Unite continentale
(n englez Contiguous United States sau adesea "The Lower 48"), suprafaa Statelor
Unite este de aproximativ de 40 de ori mai mare dect suprafa a Romniei, fiind a
treia din lume. Partea sa continental msoar peste 5.000 de kilometri de la Oceanul
Atlantic (la est) pn la Oceanul Pacific (la vest) i peste 2.000 de kilometri de la
grania canadian (la nord) pn la cea mexican (la sud).

Cu o populaie de peste 312 milioane de persoane, conform recensmntului din anul 2010, Statele Unite
este nu numai a treia ar ca suprafa din lume, dar i a treia cea mai populat ar a lumii. Statele Unite este, n
acelai timp, i una dintre rile lumii cele mai divers etnic i cultural din lume, ntruct oameni din toate rile
lumii au emigrat cndva sau continu s emigreze n Uniune.
La o valoare de 15,2 trilioane de dolari a produsului intern brut (cunoscut i sub
acronimul PIB), economia Statelor Unite este cea mai mare a lumii, contnd pentru circa 22% din PIB nominal
global i peste 19% din PIB nominal global considernd ajustrile determinate de paritatea puterii de
cumprare).

Istoria Statelor Unite ale Americii

Preistorie
Istoria Americii a nceput cu sosirea primilor imigran i din Asia peste strmtoarea Bering, cu aproximativ 14.000 de
ani n urm, urmrind turme de animale pentru vntoare, n America. Ace ti indieni americani au lsat urme ale
existenei lor prin petroglife i alte materiale arheologice. Este estimat c 2,9 milioane de oameni au locuit pe
teritoriul care astzi aparine Statelor Unite, nainte de diminuarea lor numeric ca urmare a epidemiilor cauzate de
boli infecioase, care au sosit n America prin intermediul cltorilor europeni (cu toate c exist dubii despre
numrul lor exact). Au existat i societ i avansate, de exemplu Anasazi din sud-vest, sau Indienii de Pduri
(Woodland), care au construit centrul Cahokia, situat lng St Louis, care a avut o popula ie de 40 n anul 1200 .e.n.
Colonizarea european
Vizitatori strini au sosit i n trecut, dar doar dup cltoriile lui Cristofor Columb, n secolele XV i XVI, au nceput
naiunile europene s exploreze i s creeze locuin e permanente pe acest continent. Vezi Colonizare.
n secolele XVI i XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite i Florida. Prima colonie englez care a avut
succes a fostJamestown n Virginia, n 1607. Pe parcursul urmtorilor decenii au aprut unele colonii olandeze,
ca New Amsterdam (predecesorul oraului New York) pe teritoriul ocupat actualmente de New York i New Jersey.
n 1637, suedezii au creat o colonie numit Christina (n Delaware), dar au trebuit s cedeze colonia, n 1655,
Olandei.
Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensiv a coastei de est de ctre Marea Britanie. Colonizatorii din
Marea Britanie au fost lsai n pace de ctre patria lor de origine pn la Rzboiul de apte Ani, cnd Frana a
cedat Canada i regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra
celor 13 colonii pentru a strnge fonduri pentru rzboi. Mul i colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei
considerau c nu aveau o reprezentare adecvat n Parlament. Tensiunile ntre Marea Britanie i colonizatori au
crescut i cele 13 colonii au nceput o revolu ie contra controlului Marii Britanii.

Crearea naiunii
n 1776, cele 13 colonii i-au declarat independen a fa de Marea Britanie,izbucnind Revolu ia
American (1775 - 1783) care a creat Statele Unite.
Structura administrativ iniial a rii a fost o confedera ie, fondat n 1777 (n 1781 fiind ratificat
baza sa) - Articles of Confederation. Dup dezbateri ndelungate, acest document a fost nlocuit de
ctre Constituia Statelor Unite ale Americii, n 1789, care a creat un sistem politic mai centralizat.
Expansiunea
Pe parcursul secolului al XIX-lea, naiunea s-a extins rapid, adugnd multe state noi. Destinul
Manifest a fost o filosofie care a ncurajat extinderea Statelor Unite nspre vest: deoarece popula ia
statelor din est cretea i imigrani noi intrau n ar, muli oameni continuu se mutau nspre vest.
Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste ac iuni continu s aib
implicaii politice astzi, deoarece unele triburi cer aceste pmnturi napoi. n unele locuri,
populaiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infec ioase aduse de ctre europeni i
astfel colonizatorii din SUA au acaparat u or aceste teritorii goale. n alte situa ii, Indienii
americani au fost mutai forat de pe teritoriile lor tradiionale unii fiind du i n rezerva ii. Cu toate
c unii declar c Statele Unite nu a fost o putere colonial pn ce a acaparat teritorii strine
n Rzboiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pmnturilor n America de Nord de
ctre SUA, esenial, a fost de o natur colonial.
Teritoriile unora din statele care intr n componen a SUA au fost cumprate de la vecini sau de la
alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumprat de la Fran a n 1803, Florida de la Spania n 1809,
iar Alaska de la Rusia n 1867.
n aceast perioad, ara a devenit o mare putere industrial i un centru pentru inova ie i dezvoltare
tehnologic.

Rzboiul Civil
Din perioada colonial, a existat un deficit de lucrtori, un fapt care a
ncurajat sclavia. Pn la mijlocul secolului 19, conflictele asupra
drepturilor statelor i sclavajului negrilor au continuat s creasc n
intensitate i au nceput s domine politica intern a Statelor Unite.
Statele nordice au nceput s se opun sclaviei, ns statele sudice considerau c
acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor
bazate pe bumbac i doreau s introduc sclavia i n teritoriile de vest.
Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul
(de exemplu, Compromisul Missouri i Compromisul din 1850).
Disputa a explodat ntr-o criz n 1861, cnd apte state sudice au prsit Statele
Unite i au format Statele Confederate ale Americii, o aciune care s-a terminat cu Rzboiul Civil American.
Imediat dup nceputul rzboiului, nc patru state sudice au intrat n confederaie.
n timpul rzboiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor n statele rebele
n Proclamaia de Emancipare, cu toate c emanciparea complet a sclavilor a avut loc doar n 1865, dup
sfritul confederaiei, cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constitu iei SUA. Rzboiul civil a rspuns
i la ntrebarea despre dreptul statelor de a prsi Uniunea, i e considerat un punct focal n istoria rii, cnd
guvernul naional a acaparat puteri noi i extinse.

Secolul XX
Secolul XX a fost uneori numit "Secolul American" din cauza influen ei exercitate de ctre aceast ar asupra
ntregii lumi. Influena sa relativ a fost mare, n special datorit faptului c Europa, care, anterior, a fost
cel mai important centru de influen, a suferit grav n ambele rzboaie mondiale
Statele Unite a luptat n Primul i Al Doilea Rzboi Mondial de partea Aliailor. n perioada interbelic, cel
mai important eveniment a fostMarea Depresiune (1929 - 1939), efectul creia a fost intensificat de Dust
bowl, o secet grav. Ca i restul lumii dezvoltate, SUA a ieit din aceast criz economic n urma
mobilizrii pentru Al Doilea Rzboi Mondial.
Rzboiul a adus pagube enorme majoritii participanilor la el, ns SUA a suferit relativ pu in din punct de
vedere economic. n 1950, mai mult dect jumtate din PIB-ul global aparinea SUA.
n Rzboiul Rece, SUA a fost un participant cheie n Rzboiul din Coreea i Rzboiul Vietnamez, i, pe
lng URSS, a fost considerat una din cele dou superputeri. Aceast perioad a coincis cu o mare
expansiune economic. Odat cu ncetarea existenei Uniunii Sovietice ca entitate juridic, SUA a devenit
un centru mondial economic i militar cu o pondere sporit.
n deceniul 1990 - 2000, Statele Unite au luat parte n mai multe misiuni de aciuni de poliie i de meninere a
pcii, aa cum ar fi cele din Kosovo, Haiti, Somalia, Liberia, iGolful Persic.
Secolul XXI
Dup atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, executate asupra complexului World Trade Center i
a Pentagon-ului de
organizaieterorist, Al-Qaida, condus de Osama bin Laden, Statele Unite ale Americii, cu ajutorul altor
naiuni, au declarat rzboi
contra terorismului, care a inclus aciuni militare n Afganistan i Irak.

Harta fizic a Statelor Unite

Din punct de vedere geografic, ara se mparte n trei regiuni principale: Mun ii Stnco i
(Rocky Mountains) - la vest, zona de podi i de munte a Appalacilor - la est, i cmpiile
ntinse de prerie (Great Plains) - n partea central. n secolul 19, preriile imense au devenit
simbolul valorificrii de noi teritorii i al vie ii n libertate a coloni tilor. Caracteristice
pentru America de Nord sunt i marea diversitate a climei i bog ia lumii vegetale.
Relief
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din mun i nal i (ex. Mun ii Stnco i,
Munii Coastei, Munii Cascadelor, Munii Alaski, Mun ii Mauna Loa, Mun ii Mauna Kea,
Munii Appalachi etc.) formai prin orogenez alpin, podi uri (Colorado, Preriilor, Nevada
etc.) i cmpii (Cp. Mississippi).
Clima
Clima este predominant temperat(ex. Temperat Oceanic pe rmul Oceanului Atlantic,
Temperat Continental n centrul rii, subtropical n Florida i California).n Alaska,
climatul este rece subpolar, n Nevada temperat i n Hawai este tropical umed.
Temperatura variaz n iulie ntre 18 C n Seattle i 28 C n New Orleans, iar n ianuarie,
ntre -10 C la Minneapolis i 13 C la Los Angeles. Cantitatea de precipita ii variaz de la
peste 100 cm pe coasta de est i de Sud, la 50 cm n bazinul fluviului Mississippi i mai
puin de 25 cm n zonele muntoase din Vest. Precipita iile sunt foarte abundente n
apropierea coastei de Vest, n Washington i Oregon 80 cm n zonele joase i 100150 cm n
zonele muntoase.Cobornd ns spre California, precipita iile devin tot mai rare, ajungnd
la o cantitate medie de 25 cm n Los Angeles.

Hidrografie
Principala ap curgtoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii
este Mississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai muli afluen i. In
S.U.A. sunt fluvii si lacuri uriase. Reteaua fluviala se numara printre
cele mai intinse de pe Glob, fiind alimentata atit de apa ploilor, cit si
de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte.
Scurgerea riurilor este dirijata de relief, in citeva directii principale.
Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2
ori si jumatate mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950 km.
Izvoraste la Vest de lacul Superior la 518 m altitudine strabate tot
teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se varsa in Golful Mexic printro delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de
afluenti navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume.
Vegetaie
Pduri de foioase, pduri de conifere n zona de munte i n Alaska.
Vegetaie de step i vegetaie mediteranean n Florida i California,
deertic n Nevada, n pdurile tropicale i Hawai.

Demografie
Statele Unite ale Americii este o ar diversificat rasial i etnic. Sunt recunoscute ase rase: rasa alb, rasa
indian din America, rasa nativ din Alaska, rasa asiatic, negrii sau afroamericani, hawaieni nativi i alte
rase insulare din Pacific. Americanii sunt, clasificai ca de origine iberic sau latinoamerican i ne-iberici
sau ne-latinoamericani, latinoamericanii i ibericii din SUA sunt o etnie diferit care constituie cel mai
mare grup minoritar din aceast ar.
Americanii Albi (nclusiv ibericii i latinoamericanii americani albi) sunt o majoritate rasial, cu o cot de
72,4% din populaia SUA, n estimrile oficiale din Programul de Estimare a Popula iei (PEP), sau 75%
n Sondajele Comunitaii Americane(ACS). Spaniolii i latinoamericanii din SUA (de orice ras)
reprezint 16,3% din populaie. Afroamericanii sunt cea mai mare minoritate rasial, reprezentnd 12,4%
din populaie.
Americanii albi sunt majoritari n fiecare regiune, atingnd cel mai nalt prag al popula iei n centrul, vestul
i nordul Statelor Unite: 82% pe PEP, sau 80% pe ACS. 78% din aceast regiune central vestic sunt albi ,
cea mai mare rat de rspndire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dac to i
americanii de culoare alb sau non-hispanici/latini) triesc n Sud, mai mult ca n orice regiune. Sudul
este, de asemenea, unde populatia de culoare este cel mai des intalnita sau afro-americanii sunt cel mai
des ntlniti, cu o proprie de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecrui grup minoritar rmas resident n
Vest: Regiunea este locul a 42% hispanici i latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii
americani i nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni i alte rase insulare din Pacific, 37% sunt cataloga i
"Dou sau mai multe rase" populaie (Americani multirasiali), i 46% dintre oamenii din "alt rase".
Populaia rural a sczut n ultimul secol de la 72% n 1910 la 16% n 2010.

Orae

Economie
Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (ini ial mai ales
prin imigraie din Europa - ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane
de oameni), industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA
s ocupe o poziie de frunte pe arena interna ional. Totodat, statul este
considerat simbolul economiei libere de pia. Datorit abunden ei bog iilor
naturale (crbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai pu in
dependent de importul de energie dect majoritatea celorlaltor state
industrializate. Un alt avantaj al su l constituie culturile agricole: America
este privit drept grnarul globului, iar o parte important a produc iei
agricole este exportat n lumea ntreag.
Conform datelor oferite de Biroul de Statistic a Muncii din cadrul
Departamentului Muncii al Statelor Unite, n anul 2008, n economia SUA
erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care:

ara cunoate n ultimele decenii o accentuare a polarizrii sociale, fapt care o face
s afieze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democraiile industriale
avansate, din acest punct de vedere S.U.A fiind comparabil cu state gen Ghana,
Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic i social care, dup prerea politologului
Robert C. Lieberman, atac nsi fibra democraiei.[8]Economistul Thomas Sowell, pe
de alt parte, citnd studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului n S.U.A.
din 1996 pna in 2005", remarc gradul de mobilitate social n S.U.A., artnd c

Organizare administrativ-teritorial
Statele Unite cuprind 50state i un district
federal.

Statul Colorado

Colorado este un stat situat n regiuneaRocky

MountaindinStatele Unite ale Americii. Aceastea pot fi
de asemenea considerate ca facand parte din regiunile
de Vest i de sud-vest a Statelor Unite.
Colorado a intrat n statalitate in data de 1876 i a fost
poreclit " Centennial State ". Se nvecineaz la nord
cuWyoming, la sud cuNew MexicoiOklahoma, la sudvest cuArizona, la est cuNebraskaiKansasi la vest
cuUtah. Colorado este bine cunoscut pentru peisajele
sale magnifice de munte, ruri, lacuri, i cmpii. Denver
este capitala statului Colorado i totodata cel mai populat
ora.

Top obiective turistice Denver, Colorado

Colorado State Capitol este situat la adresa 200 East Colfax Avenue in
Denver, Colorado. Cladirea este o reminiscenta a mult mai
mediatizatului Capitoliu al Statelor Unite. Proiectat de Elijah E.
Myers, aceasta a fost construit in anii 1890 din granit alb si deschis
pentru utilizare in noiembrie 1894.
Un important proiect de renovare, finantat de catre Colorado State
Historical Fund, a fost inceput in 2001 si finalizat in 2009. Arhitectii
de la Compania Fentress au adaugat caracteristici moderne de
siguranta. Multe dintre ferestre sunt cu vitralii care infatiseaza oameni
sau evenimente legate de istoria statului Colorado. Halele sunt
decorate cu portrete ale fiecarui presedinte al Statelor Unite. Unul
dintre contractorii pentru constructia Capitoliului Statului Colorado a
fost William Douglas Richardson, figura locala proeminenta.

Denver Botanic Gardens este situata in Cheesman Park, Denver, Colorado. Gradina se intinde
pe o suprafata de 93000 m2 si contine o varietate de teme si un un amfiteatru care gazduieste
diverse concerte in timpul verii.
Exista trei locatii diferite care fac parte din Gradina Botanica ca un intreg. Locatia principala este
pe Strada York Street; apoi o alta parte a Gradinii se afla in zona Chatfield, care dispune de
lunca naturala si zone riverane, precum si de o ferma istorica. Ultima sectiune a Gradinii
Botanice se afla pe Mt. Goliat, pe drumul spre Muntelele Evans, si este o gradina alpina cu
flori salbatice (de-a lungul traseelor montane).
Gradina Botanica din Denver are cea mai mare colectie de plante din zonele cu clima rece din
intreaga lume, precum si 7 gradini diverse care includ cea mai mare parte din plantele din
Colorado si statele vecine.

Confluence Park marcheaza zona in care aurul a fost descoperit in 1858 de catre William
Greeneberry Russell. Aceasta descoperire de aur a dus la fondarea orasului Denver.
Parcul include trasee de multe ori pline de pietoni, alergatori si biciclisti. Doua poduri pietonale
traverseaza raul South Platte si Paraul Cherry Creek in Parcul Confluence. Marginea de est a
Raului South Platte din Parcul Confluence a fost transformata intr-un loc al iubitorilor de
caiac.
In noptile calde de vara, martea si vinerea in parc veti putea gasi artisti interpreti sau fachiri

Denver Millennium Bridge este primul pod suspendat din lume care utilizeaza
post-tensionarea structurii. Pilonul conic din otel se ridica la 61 de metri
deasupra orizontului si este legat de puntea podului si fundatie prin cabluri din
otel. Acest pod, unic in felul sau, traverseaza sinele de cale ferata la numai 8 m
mai sus nivelul strazii, diferenta de nivel pe care trebuie sa o depaseasca
pietonii fiind astfel minima. Millennium Bridge face legatura intre strada 16th
Street Mall si Parcul Commons din Districtul Central Platte Valley, in
apropiere de Union Station. Acesta este primul din cele trei poduri intre centrul
orasului Denver si cartierul Highland.
Lucrarile preliminare au inceput in 1999. Proiectul a fost executat de firma de
inginerie structurala si civila Ove Arup & Partners, in colaborare cu firma de
design arhitectural ArchitectureDenver.
Antreprenorul Edward Kraemer & Sons Inc. a pus in aplicare proiectul,
comandand componentele din otel la firma Colorado Bridge and Iron. La
ambele capete ale podului se gasesc lifturi din sticla care transporta pietonii
pana la nivelul strazii. Millennium Bridge a fost finalizat in 2002 si a fost
inaugurat oficial de catre primarul Wellington Webb pe 22 aprilie.

Red Rocks Park & Amphitheatre este o structura din piatra situata
in apropierea Morrison, Colorado, in care sunt prezentate
concerte in aer liber. Amfiteatrul este detinut si administrat de
catre orasul Denver si este situat in Parcul Montan Red Rocks
Park.
La inceputul anilor 1900, John Walker Brisben a avut o viziune a
artistilor - interpreti pe o scena amplasata in imprejurimile
perfect acustice ale Red Rocks. Walker a produs o serie de
concerte intre 1906 si 1910 pe o platforma temporara, iar de la
visul sau a inceput istoria Red Rocks ca loc de divertisment.
Construirea amfiteatrului a inceput in 1936 si a fost finalizata in
1941. Frumusetea si unicitatea Red Rocks Park & Amphitheatre
a dus ca acesta sa devina un favorit pentru artistii interpreti.

Elitch Gardens a fost un parc de distractii in cartierul

West Highland din Denver, Colorado, Statele Unite
ale Americii. Pentru mai mult de un secol Elitch a fost
una dintre destinatiile cele mai populare de
divertisment din Colorado. Acesta a fost cunoscuta la
nivel national pentru gradinile sale luxuriante, sala de
bal si teatru. Parcul s-a mutat la centrul orasului
Denver in 1994 si mai tarziu a devenit Six Flags
Elitch Gardens (acum din nou Elitch Gardens).

Downtown Aquarium este un acvariu public situat in Denver. Acvariul

gazduieste o varietate de specii de peste si alte animale. Asociatia
Colorado's Ocean Journey a fost fondat de Bill Fleming si Judy Fleming
Petersen ca o entitate non-profit. Acesta a fost partial finantata printr-un
imprumut de 57 milioane dolari. Facilitatea a fost deschisa la 21 iunie
1999 si a primit curand acreditare de la Asociatia Gradinilor Zoologice
si Acvariilor (AZA). Desi initial numarul persoanelor care vizitau
acvariul era mare, numarul acestora a scazut drastic in cateva luni.
Acvariul a intrat in faliment in aprilie 2002. Landry's Restaurants Inc. a
cumparat acvariul in martie 2003. Dupa achizitionare, facilitatea a
ramas deschisa pentru public pana in vara anului 2005, cand a fost
inchisa pentru renovare. La redeschiderea acesteia in 14 iulie 2005,
unitatea a fost redenumita Downtown Aquarium.
Aquariumul dispune de mai multe expozitii interactive, inclusiv un
rezervor in care se pot atinge crabi potcoava si o pisica de mare. Acesta
continua sa se concentreze asupra conservarii, adapostind numeroase
specii pe cale de disparitie sau amenintate: 12 de specii de pesti, reptile,
6 specii de mamifere si 2 de pasari.

Pe langa principalele obiective din Denver, statul Colorado are pe teritoriul sau numeroase
parcuri nationale de-a lungul Muntilor Stancosi (The Rocky Mountains)
Munii Stncoi se ntind pe o lungime de 4.500 - 5.000 km avnd l imea maxim de 500 600 km n statul Colorado, iar de la parcul na ional Yellowstone spre nord mun ii se despart
n mai multe lanuri muntoase avnd l imi mai mici, de circa 50 pn la 120 km.
Grmad de zpad la peste 4.000 m nlime in Longs Peak in Rocky Mountains, Colorado.
Munii se intind din Mexic (cu munii Sierra Volcnica Transversal, Sierra Madre del
Sur, Sierra Madre Occidental i Sierra Madre Oriental), prin
statele SUA: Montana, Idaho, Wyoming, Colorado i New Mexico, pn n Canada, unde, pe
coasta Oceanului Pacific, se continu cuMun ii Columbia i se ncheie n Alaska cu lan urile
muntoase Alasca Brook i Elias. Mun ii Cascadei, Cascade Mountains, i Coast
Mountains nu aparin de Munii Stnco i.
Muntele cel mai nalt al lanului Mun ilor Stnco i este Mount McKinley din Alaska, cu 6.194
m urmat de Mount Logan din Canada cu 5.959 m i Mount Elbert cu 4401 m nl ime.
Rocky Mountains, ce par a fi o "coloan vertebral" a Americii de Nord, sunt de fapt
continuarea Anzilor Cordilieri din America de Sud, care par a fi coloana vertebral a
continentului american de sud. In Mun ii Stnco i se afl renumitul parc
naional Yellowstone-Nationalpark numeroase centre ale sporturilor de iarn i zcminte
bogate.

Californiaeste unstatfederal alStatelor Unite ale Americii. Se ntinde de-a lungul

jumtii sudice acoastei de vesta Statelor Unite continentale. Cu o populaie de
peste 36 de milioane de locuitori i cu o suprafa de 423.970km 2(vedei cum se
ncadreaz423.970de km n rndul altor ri), California este al treilea stat ca
suprafa (dupAlaskaiTexas) i cel mai populat stat al SUA.
Zona era locuit denativii americaninc cu mult nainte ca exploratori dinEuropas
nceap a se perinda sporadic nsecolul al 16-lea.Spaniacolonizase parial statul
California de azi, la sfritulanilor 1700, nainteaRzboiului mexican de
independen(1810-1821). Dup aceea California a fcut parte din statul
independentMexico. n timpulrzboiului mexican-american(1846-1848), colonitii
americani ai regiunii s-au revoltat i au creatCalifornia Republic, un stat independent
cu existen efemer. Ca urmare a ncheierii rzboiului dintre Mexico i Statele Unite,
zona a revenit SUA.Goana dup aur din California(theCalifornia Gold Rush) din
anul1849a adus o imens populaie de imigrani, care a permis rapid, ca
n1850California s devin al31-lea stat al Statelor Unite.
n ciuda unei istorice i nefondate "reputaii" de a avea o "via lejer" datorat climei
extrem de blnde, n realitate californienii au fcut California de azi a aptea economie
a lumii, contribuind cu circa 13% la produsul intern brut al Statelor Unite. Industriile
predominante ale statului includagricultura,distraciile, manufacturarea n industria
uoar,turismuli mai ales industrii diversificate att pe orizontal ct i pe vertical.
Zonele economice specializate ale statului cuprind de exempluHollywood(pentru
distracii),California Central Valley(pentru agricultur),Silicon Valley
(pentrucomputereihigh tech) i zona viticolWine Country.

Top obiective turistice San Francisco, California

San Francisco este al patrulea oras, din punct de vedere al suprafetei pe care se intinde, din
statul american California. In ceea ce priveste populatia, orasul ocupa locul paisprezece in
topul celor mai populate orase din Statele Unite ale Americii. Ce e mai impresionant in oras
este clima. Aici este cald tot timpul anului. Bineinteles, nu este la fel ca in partea de sud a
statului California, dar ceea ce e clar este ca oamenii ce locuiesc aici nu trebuie sa isi cumpere
echipamente de incalzire a locuintei, iar masa o iau tot timpul in aer liber.
In afara de faptul ca orasul este extrem de primitor din punct de vedere al atractiilor turistice ce
atrag milioane de vizitatori anual, mai exista un lucru special ce il caracterizeaza oamenii.
Toti cei care traiesc in San Francisco sunt incredibil de primitori. Aici exista blocaje de trafic
doar datorita faptului ca toti vor sa acorde prioritate celorlalti. Asadar, daca aveti ocazia sa
ajungeti intr-un oras precum San Francisco veti observa ca pentru oamenii de aici este extrem
de important sa fie calmi si primitori si, mai mult decat atat, ei cunosc importanta
termenului politicos. In consecinta, orice fel de lucruri ati intampina in oras, cu siguranta nu va
fi vorba de impolitetea sau ignoranta oamenilor.
In ceea ce priveste lucrurile pe care turistii le pot vedea in San Francisco, acestea sunt
uimitoare, aici avandu-si resedinta cateva din cele mai impresionante si interesante atractii
turistice din Statele Unite ale Americii.

Inchisoarea Alcatraz (golful San Francisco, CA, SUA)

In mijlocul golfului San Francisco se ridica Alcatrazul, sau "Stanca".
Mica insula a fos botezata La Isla de los Alcatraces (Insula
Cormoranilor), in 1775, de catre exploratorul spaniol Juan de Ayala.
Locul stancos lipsit de vegetatie, nu a fost folosit decat din anii
1850, cand s-a construit un far. Tot atunci, armata SUA a observat
valoarea insulei ca fortificatie, ridicand o fortareata militara,
folosita mai tarziu ca inchisoare pentru prizonieri de razboi.

Pana in 1912, fusese deja construita o cladire cu celule, iar in anii 1920,
cladirea cu trei etaje era plina. La 12 octombrie 1933, Alcatrazula fost
transferat de la Departamentul Apararii la cel al Justitiei, si in august 1934, a
fost transformat in inchisoare federala de maxima securitate.
De-a lungul istoriei sale de 29 de ani, a servit drept loc de detentie pentru unii
dintre cei mai mari infractori, inclusiv Al Capone, George "Machine Gun"
(Mitraliera), Kelly si Robert Stroud, "Birdman of Alcatraz" (Omul pasare de la
Alcatraz). Poate ca inchisoarea si-a castigat renumele si ca urmare a celor 14
tentative de evadare de aici, toate anuntate "oficial" ca fiind esuate. Dintre
ele, incercarea lui Frank Morris si John si Clarence Anglin, din 1962, a fost cea
mai temerara, fiind ecranizata in filmul realizat la Hollywood, Evadarea de la
Alcatraz. Cei trei nu au fost prinsi si s-a presupus ca s-au inecat, desi
cadavrele nu le-au fost gasite niciodata. Soarta lor continua sa fie un mister.

Podul Golden Gate (San Francisco, CA, SUA)

Podul Golden Gate, unul din cele mai frumoase poduri suspendate din lume, se arcuieste deasupra intrarii in
golful San Francisco. El face legatura intre oras si Marin County si este singura cale de iesire sin San
Francisco spre nord, facand parte din faimoasa autostrada Route 101.
Initial, stramtoarea care face legatura dintre Oceanul Pacific si golful San Francisco putea fi traversata cu
ajutorul feriboturilor, intrucat se considera ca era imposibil sa se construiasca un pod atat de imens. In final,
podul a luat forma numai datorita tenacitatii lui Joseph Strauss. Primul sau proiect a fost prezentat in 1921,
dar a fost respins, Strauss petrecandu-si urmatorii 10 ani perfectionandu-l. Cosntructia a inceput in 1933 si a
fost terminata 4 ani mai tarziu. Strauss a murit la un an dupa ce podul a fost inaugurat oficial si, acum,
statuia sa din apropiere aminteste de rolul pe care l-a jucat in lansarea acestui proiect. principalul tronson
suspendat, de 1.280m, se sprijina pe doua elegante grinzi de sustinere, cu o inaltime de 227m, cele mai mari
de acest gen din lume in momentul finalizarii. Din punct de vedere estetic, podul nua re egal, iar culoarea sa
portocalie-purpurie contribuie la efectul general. Culoarea a fost generala de arhitectul consultant Irving
Morrow si are o functie dubla, fiind in armonie cu peisajul si facand podul clar vizibil pentru vapoare pe
timp de ceata. Noaptea podul este luminat cu reflectoare si raspandeste o lumina aurie care se reflecta in
apele golfului, creand un efect magic.
Dupa ce a fost terminat, Golden Gate a devenit un simbol al puterii si pregresului Statelor Unite, stabilind un
precedent pentru constructia altor poduri suspendate in intreaga lume. El continua sa fie unul dintre cele mai
des fotografiate poduri si ofera una din cele mai magnifice privelisti de pre teritoriul Statelor Unite.

Libraria City Lights (San Francisco, CA, SUA)

Libraria City Lights (Luminile Orasului),a fost infiintata in anii 1950, de
poetul Lawrence Ferlinghetti, impreuna cu sociologul Peter D. Martin. Una
dintre cele cateva librarii ramase independente in Statele Unite, City
Lights are trei niveluri, pline cu carti, atat titluri cunoscute cat si mai
obscure. Acesta este locul in care libertatea de gandire, de expresie si a
cuvantului scris sunt pretite in cel mai inalt grad, fiind gazda unui continuu
aflux de literati din intreaga lume. Timp de mai multi ani a servit drept
"Casa literara a beatnicilor" si este strans asociata etosului libertatii,
politicilor antitotalitariste si gandirii rebele.
In anii 1950, poemele lui Ferlinghetti au dat glas modernismului. Cartea sa
The Coney Island of the Mind, continua sa fie cea mai populara colectie de
poezii din Statele Unite. In 1955, a infiintat editura City Lights Publishers,
care editeaza seria de carti de poezii de buzunar. Publicarea celei de a
patra carti din aceasta serie, Bufnita si alte poeme, a lui Allen Ginsberg, a
dus la arestarea lui Ferlinghetti si a directorului librariei, Shigeyoshi Murao,
sub acuzatia de obscenitate, iar procesul lor a adus generatia Beat in
atentia mass-media. Cei doi au fost achitati cua jutorul Asociatiei
Americane pentru libertatile Civile si a unor personalitati literare, procesul
devenind un reper pentru modul in care a fost interpretat primul
amendament la Constitutia americana, stabilind un precedent legal al
dreptului de a publica opere literare controversate.

Misiunea Dolores (San Francisco, CA, SUA)

Misiunea Dolores sau Misiunea San Francisco di Assisi, este situata pe una
dintre strazile elegante din San Francisco, in umbra unei bazilici reconstruite.
Prima misiune a fost construita nu departe de acest loc, pe malul lagunei
Dolores; a fost recladita in 1782, pe actualul loc. Misiunea Dolores este cea
mai veche structura inca in picioare din San Fracisco, rezistand cutremurului
din 1906, care a distrus o mare parte din oras, inclusiv bazilica.
Spre sfarsitul secolului XVIII, in California s-au infiintat primele misiuni crestine
in scopul raspandirii cuvantului Domnului printre indigeni. Prima Misiune
Dolores a avut de suferit din cauza vremii proaste si a cetii reci, venind
dinspre laguna, indigenii ferindu-se sa vina in acel loc. In consecinta, s-a luat
decizia de a o muta in actuala locatie. Mica si solida cladire a fost ridicata de
indieni Ohlone crestinati, care i-au construit zidurile masive de trei metri din
caramizi de lut, totul pe o fundatie de piatra de 1,2m. Era o caldire menita sa
dureze in timp. Fatada de un alb stralucitor este simpla si gratioasa, iar
interiorul, decorat cu barne din lemn de sequoia pe tavan si coloane din lemn
pictat, pentru a imita marmura italiana, a ramas in mare neschimbat.
Misiunea Dolores continua sa-si desfasoare activitatea. Mica cladire ocupa o
pozitie esentiala in istoria orasului San Francisco, fiind prima cladire publica si
nucleul in jurul caruia s-a dezvoltat orasul.

Top destinatii turistice din Statul California

Parcul National Death-Valley (Valea Mortii) (California, S.U.A.)
Situat n inima din Desertul Mojave, Parcul National Death-Valley se
bucura de distinctia dubioasa de a fi cel mai mic, uscat si cel mai
fierbinte loc din America, cu veri toride, care poate ajunge pana la
120 grade n anul 1913 au fost 134 grade. Numele sau nfricosator
atrage oameni din ntreaga lume, dar ceea ce ii loveste la sosire nu
este doar brutalitate zonei, ci spectaculara si variata frumusete, cu
Deadman Pass si Canionul Dry Bone care este n contrast cu dealurile
si muntii dramatici, precum Telescope Peak la 3,353 metri. Sub
soarele desertului, sute de specii de plante si animale sunt indigene
la acest mediu uscat, patruzeci dintre ele putand fi gasite doar aici si
nicaieri altundeva pe pamnt.
Valea nu este de fapt o vale, dar un bloc de teren care a scazut fost n
mod constant ntre doua lanturi muntoase care continua sa creasca
lent si alunecare n afara. Mai bine de acum 10,000 ani Valea Mortii a
fost umpluta cu un lac de apa dulce, si avea o adncime de 183
metri.

Hollywood (Los Angeles, California, S.U.A.)

Inca de cand pionierii show-biz-ului Cecil B. DeMille si Jesse Lasky au fost
atrase aici din anul 1911, Hollywood ncetat sa mai fie un loc real si a
devenit un concept, un sinonim al fanteziei, glamour-ului si ambitiei.
Mult timp a fost adevarat ceea ce se zicea: faptul ca numai stelele
adevarate de pe Hollywood Boulevard sunt prezente la muzeul de ceara
local, insa Hollywood-ul se afla n mijlocul unui Times Square-renascentist
dorind sa re-creeze emotia prosperitatii industriei.

La Mann's Chinese Theatre ( cunoscut inca precum Grauman's

Chinese), puteti spune ca va plimbati literalmente pe urmele lui Charlie
Chaplin, Marion Davies, Pickford Maria, si aproximativ 160 de alte vedete
ale ecranului de argint din 1927 si pna n prezent, care au fost
imortalizati n amprente ale mainilor, picioarelor si (suna ciudat) urma
nasului apartinand lui Jimmy Duranteos. In apropiere, Hollywood
Boulevard Walk of Fame onoreaza peste 2.000 staruri/vedete, incepand
din 1960 si pana in prezent.

Peninsula Monterey (California, S.U.A.)

Mama natura a lucrat ore suplimentare la Monterey Peninsula.
PacificGrove (alias Butterfly Town) si prea-fermecatorul oras
Carmel-by-the-Sea sunt atractii importante, insa vechiul oras
pescaresc Monterey ramne cea mai mare atractie a peninsulei.
Puteti lua parte la Festivalul de Jazz de la Monterey, un spectacol
ce dureaza trei nopti si care atrage peste 500 de mari clasici din
ntreaga lume, fiind cel mai vechi festival de jazz din natiune.
Odata renumit pentru vnatorii de balene si sardine, Monterey a
fost prima capitala a Californiei si detine mai mult de patruzeci de
cladiri construite inainte de 1850. O mare atractie a regiunii este
Monterey Bay Aquarium; un magic "ocean interior" care
insumeaza peste 700 de specii de animale marine din Monterey
Bay, inclusiv peste, vidre de mare, rechini, pinguini dar si
fermecatoarele meduze.

Parcul National Yosemite (California, S.U.A.)

Nici un templu construit cu minile nu se poate
compara cu Yosemite", a scris naturalistul John
Muir, a carui eforturi au condus la stabilirea
Parcul National Yosemite n 1890. Frumusetea
parcului se intinde pe 3081 km patrati, "Main
Street" care este taiat de un ru si pazit de
stnci din granit si cupole care se ridica la o
inaltime de 610 1.220 de metri, valea Yosemite
reprezentand doar 1% din suprafata parcului
(desi aici se gasesc cei mai multi turisti).