Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7.2.2.Criteriul demographic
7.2.3.Criterii economice
7.2.4.Criterii sociale
7.2.5.Criterii ecologice
8.Concluzii si propuneri
Dezvoltarea rurală a preocupat organizaţiile internaţionale încă din anii ' 70.
F.A.O. ca organizaţie a Naţiunilor Unite, care se ocupă cu agricultura şi alimentaţia a
intreprins mai multe acţiuni menite să găsescă soluţii pentru dezvoltarea rurală în concordantă cu
exigentele dezvoltării economico - sociale.
Scopul dezvoltării rurale este acela de a promova tehnica modernă în rîndul populaţiei
rurale prin : cresterea producţiei şi productivităţii şi implicit a veniturilor, ridicarea nivelului de
trai din punct de vedere economic şi social, dezvoltarea, dezvoltare, utilizarea şi protecţia
mediului înconjurător în scopul ca acestea să ofere locuri de muncă şi de viaţă agreabile şi
permanente.
Şiinţele şi tehnologiile care avansează cu paşi mari deschid perspective fabuloase încă
nebănuite care vor rupe izolarea ruralului şi vor pune la loc de cinste valorile sale imense.
Definirea conceptului de " dezvoltare rurală " este strîns legat de definirea unui concept
cu importanţă mai mare şi anume conceptul de " economie rurală ". Jean Marc Bousard defineşte
" economia rurală " ca o " cameră a ştiinţei economice care se interesează în mod special de
agricultură, de lumea rurală şi de sectorul agroalimentar ".
În literatura de specialitate se întîlnesc 3 moduri de abordare a problemelor dezvoltării
rurale şi ale politicilor aferente. Acestea sunt următoarele :
1. abordarea socio - economică
2. abordarea economică regional
3. abordarea economică intersectorială
Abordarea socio - economică este aţintită asupra a tot ceea ce probează comportamentul
grupurilor sociale a " actorilor " economici care locuiesc , îşi desfăsoară activitatea în zonele
rurale produc venit şi folosesc serviciile rurale.
Abordarea economică intersectorială îşi bazează analiza pe tablourile de imput - ouput ,
vizează identificarea şi măsurarea timpului şi intensităşii conexiunilor dintre agricultură,
industriile aliate şi restul economiei rurale.
Abordarea economică regională tinde să identifice variabilele de ordin geografic,
demografic şi economic care caracterizează zonele rurale. Se acordă atenţie de asemenea rolului
jucat de zonele rurale la nivelul macroeconomic şi macrosocial. Agricultura, ca sector al
economiei rurale privită dintr-o perspectivă dinamică se pare că va pierde tot mai mult din
importanţă în raport celelalte sectoare, în timp ce se accentuează rolurile sale privind mediul
înconjurător şi cultural.
Conceptul de dezvoltare locală se corelează strîns cu noile cuvinte : autodezvoltare,
autogestiune, microregional, endogen, automat.
Toate aceste denumiri au cuvîntul local ca numitor comun. Acest concept este strîns legat
si de conceptul de descentalizare.
Descentralizarea este o reformă fundamentală care transferă aleşilor puterile statului şi
suprimă tutela administrativă şi financiară căreia îi erau supuşi. Ea va avea ca efect benefic
dezvoltarea responabilităţii şi a spiritului de initiativă la aleşi. Puterea descentralizată poate să
favorizeze participarea cetăţenilor la promovarea unor valori noi : ecologia şi cadrul de viaţă,
cultura şi petrecerea timpului liber.
În ţările dezvoltate, legea privind descentralizarea a repartizat responsabilităţile între stat
şi colectivităţile teritoriale. Descentralizarea a fost dorită din punct de vedere politic pentru ca
deciziile să se ia şi să se aplice aproape de cetăţean, care va avea de beneficiat sau va trebui să se
supună acestor decizii.
Descentralizarea care avansează fără ca centralizarea să reculeze va dubla echipamentele
administrative şi va instala conflictele sterile între structuri şi între persoane. Adevărata reuşită a
descentralizării se va judeca prin capacitatea de a scoate la suprafaţă " ţările rurale " care
acţionează cu responsabilitate susţinînd activităţile de dezvoltare locală.
Ea implică şi reforma finanţelor locale. Descentralizarea are ca obiect transferarea
puterilor de stat către colectivităţile locale. Ea trebuie să angajeze o parte activă a cetăţenilor în
afacerile publice şi va instaura mai multă democraţie.
Regionalizarea unei ţări poate avea la bază criteriul politico - administrativ sau criteriul
economico - social.
În România regionalizarea sa realizat politico - administrativ fiind create regiuni
administativ - teritoriale.
Spaţiul rural în Europa constituie un spaţiu peisager preţios.Spaţiul rural îşi poate
îndeplini funcţiile de aprovizionare, de rezidentă şi de echilibru din ce în ce mai dorite în
societate doar dacă el rămîne " un spaţiu de viaţă atrăgător şi original fiind dotat cu o bună
infrastructură, o agricultură şi o silvicultură viabile, condiţii locale favorabile activităţii
economice neagricole, un mediu intact şi cu peisaj îngrijit. Estomparea spaţiului rural ca loc de
producţie poate să coincidă cu promovarea sa ca bun de consum.
În societatea în care fenomenele de consum tind să devină cele mai semnificative, spaţiul
rural găseşte o vocaţie nouă. El permite în acelaşi timp un consum de spaţiu, bucuria unui mediu
şi constituirea unui cadru de viaţă.
În România spaţiul rural este format din 2686 de comune în cuprinsul cărora există
12.571 de sate cărora revine o suprafaţă de 21.176.000 ha respectiv 89 % din suprafaţa totală a
ţării.
Populaţia rurală este formată din 10,1 milioane locuitori ceea ce reprezintă 45 % din
populaţia totală a ţării.
În spaţiul rural românesc există un număr de 3.311.000 gospodării care reprezintă 46,8 %
din numărul total de gospodării. Numărul de locuinţe este de 3.656.000 locuinţe respectiv 46,8 %
din numărul total de gospodării.
Funcţia ecologica
Industrializarea excesivă în unele regiuni rurale, exploatarea rapace în unele zone
miniere, intensificarea şi industrializarea zootehniei, eliminarea excesivă din cultura mare şi
legumicultură, extinderea necontrolată a turismului, exploatarea neraţională în unele perimetre
silvice şi multe alte activităţi de acest gen au determinat apariţia şi intensificarea unora dintre
cele mai grave flagele ale lumii moderne : poluarea intensă a spaţiului rural, deteriorarea
peisajului agricol şi silvic, reducerea alarmantă a florei şi faunei şi perturbarea echilibrului
ecologic în foarte multe ecosisteme ale spaţiului rural.
Metodologia de analiză a dezvoltării rurale este concepută astfel încît să poată furniza o
imagine cît mai corectă asupra stadiului dezvoltării spaţiului rural şi să permită identificarea
principalelor probleme cu care se confruntă spaţiul rural.
Cunoasterea şi aplicarea acestei metodologii este obligatorie pentru a asigura
convergenţele politicii de dezvoltare rurală în vederea integrării în U.E. În ultimii ani, spaţiul
rural a cunoscut o dezvoltare deosebită în cadrul organismelor internaţionale, în special în cadrul
O.C.D.E. şi U.E. acestea alocînd mijloace materiale şi financiare pentru analiza şi diagnoza
spaţiului rural şi pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare.
Metodologia cuprinde criteriile, subcriteriile şi sistemul de indicatori utilizaţi în studiul
pilot întreprins în ţara noastră, sub patronajul metodologic la programului PHARE pentru analiza
şi diagnoza spaţiului rural.
Criteriile de analiză a spaţiului rural sunt următoarele : fizico - geografice, demografice,
economice, locuinţa şi modul de locuire, echiparea tehnică a localităţilor, criterii sociale şi
ecologice. Pentru a putea fi realizată a analiză complexă fiecare criteriu a fost detaliat într-un set
de 3 - 8 subcriterii. Criteriile şi subcriteriile au fost operaţionalizate printr-un set de 45 de
indicatori care să permită măsurarea intensităţii fenomenelor şi proceselor semnalate precum şi
identificarea tendinţelor de evoluţie. Criteriile, subcriteriile şi indicatorii analizei diagnostic a
spaţiului rural sunt :
Pentru ca o asemenea analiză să poată fi realizată ori de cîte ori se impune cunoaşterea
realităţilor din spaţiul rural, este necesar ca sistemul de indicatori să fie adecvat cerinţei de a
reflecta şi a urmări sistematic fenomenele la nivelul comunelor.
Fiecare principiu se concretizează prin cîte un set de obiective strategice . Principiul "
Dezvoltarea rurală integrată şi durabilă " se concretizează prin următoarele 7 obiective :
- dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comunicaţii şi energetice
- promovarea şi diversificarea activităţilor economice
- realizarea unei agriculturi performante şi adecvate
- realiazarea unei silviculturi viabile bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor
- crearea unor intreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal,
comercial şi de sevicii
- conservarea şi dezvoltarea zonelor cu valoare naturală şi peisagistică
- asigurarea accesului populaţiei din zonele rurale la servicii de sănătate de nivelul celor
urbane
Principiul " Menţinerea unor comunităti viabile " se concretizează printr-un set de 3
obiective strategice:
- antrenarea populaţiei locale în procesul de dezvoltare rurală
- promovarea patrimoniului cultural şi istoric
- întărirea identităţii
În cadrul fiecărui obiectiv strategic pot fi avizate un număr important de acţiuni prin a
căror materializare se realizează obiectivele şi principiile strategice.
Pentru aplicarea principiilor metodologice de analiză, diagnoză şi formularea strategiei de
dezvoltare a unei localităţi rurale, vom folosi studiul de caz al comunei Cacica judeţul Suceava.
Pelerinaj de Sf. Marie - in fiecare an la data de 15 august la Bazilica Minor are loc cel mai
mare pelerinaj atholic din Moldova.
Festival de Ziua Minerului - În fiecare an pe data de 11(12) august are loc în localitatea
Cacica un frumos festival de Ziua Minerului, la care participă comunităţile din zona limitrofă.
Minerit - Prezenta minei de sare a dus la practicarea mineritului el ajungând o tradiţie
importantă în comunitatea noastră.
7.2.2.Criteriul demographic
Dimensiunea demografică a unei zone este polul central al analizei, deoarece populaţia
este atît factor de acţiune cît şi factor de consum - beneficiarul dezvoltării. În analiza - diagnostic
a spaţiului rural, elementul demografic apare în principal în calitate de potenţial de dezvoltare de
aceea populaţia este analizată sub aspect cantitativ, structural şi evolutiv, aspecte ce prezintă
foarte mari diferenţieri în teritoriu. Ponderea importantă a criteriului demografic este justificată
prin funcţia de indicator sintetic, foarte expresiv al caracteristicilor cadrului de existenţă a
populaţiei.
Numărul populaţiei
La nivel naţional mărimea medie a unei comune este de 3783 loc. În 62 % dintre comune
dimensiunea este între 2000 şi 5000 locuitori, în 16,2 % avem sub 2000 de locuitori iar în 22 %
dintre comune este peste 5000 de locuitori.
În comuna Cacicain anul 2010, numărul populaţiei era de 4464 locuitori, ea încadrîndu-
se în cele 62 % comune cu dimensiuni medii avînd între 2000 - 5000 de locuitori. Din cele 90 de
comune ale judeţului, comuna Cacica se află pe locul 54 în ceea ce priveşte numărul de locuitori.
Densitatea populaţiei
Densitatea de locuire este de 62,9 loc/ km², cu 17,3 procente mai mică decât densitatea la
nivelul judeţului, situând comuna printre localităţile cu densitate medie, ocupând locul 67 între
localităţi (oraşe şi comune) şi locul 66 între comune.
7.2.3.Criterii economice
Potenţialul agricol
Terenul agricol pe locuitor calculat pentru comuna Cacica este de 0.86 ha fiind sub media
din spaţiul rural care este de 1,40 ha / loc. Datele din teren evidenţiază diferenţe mari ca urmare a
faptului că terenul agricol ocupă suprafeţe diferite la nivelul comunelor datorită poziţiei lor în
cadrul marilor unităţi geografice. Grupele extreme în care se încadrează potenţialul agricol în
ţara noastră este între 0,5 si 4 ha.
Gruparea terenului agricol pe categorii de folosinţă caracterizează potenţialul de
producţie agricolă.Ponderea fiecărei categorii de folosinţă din terenul agricol al comunei este :
- teren arabil = 56.93 %
- păşuni = 26,9 %
- fîneţe = 16.1 %
- livezi = 0,09 %
Aceste procente sunt calculate la 3078 ha teren agricol cît deţine comuna.
La nivel naţional ponderea terenurilor agricole este 62,5 % din care suprafeţele arabile
reprezintă 63 % din totalul agricol iar viile şi livezile 4 % din totalul agricol.
In ceea ce priveste efectivele de animale existente în comună, acestea sunt reprezentate
de: 1.504 capete bovine, 1.030 capete porcine, 1.942 capete ovine şi peste 10.000 păsări.
Potenţialul forestier
Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă suprafaţa de 3.475 ha. Astfel
suprafaţa forestieră pe locuitor în comuna Cacica este de 0,79 ha, peste media din spaţiul rural de
0,3 ha .Indicatorul suprafaţa forestieră pe locuitor prezintă o importanţă deosebită în mediul rural
deoarece pădurea are atît rol economic cît şi un rol social şi de protecţie a mediului.
Potenţialul turistic
Potenţialul turistic al unei zone se determină cu ajutorul indicatorului gradul de activitate
turistică care cuprinde :
- comune fără obiective sau potenţial turistic
- potenţial turistic redus
- potenţial turistic mediu
- potenţial turistic ridicat sau mare
- potenţial turistic foarte mare
Comuna Cacica se incadreaza in comunele cu potential ridicat sau mare.Prin poziţia ei
geografică, este deosebit de frumoasă din punct de vedere peisagistic, decorul fiind creat de
păşunile şi fâneţele care se desfăşoară pe terenurile plane ale comunei, cât şi de pădurile de
conifere înconjurătoare. Această zonă este străbătută de drumul Păltinoasa - Pârteştii de Jos -
Solca. Istoria zbuciumată şi dezvoltarea economică au adus în zona Cacica diferite etnii.Pentru
dezvoltarea potenţialului turistic al Bucovinei, cinci comunităţi EBC din regiune, respectiv
Arbore, Cacica, Suceviţa, Frumosu, Iaslovăţ s-au înfrăţit în cadrul Programului Conect pentru a
promova capacităţile turistice şi tradiţiile folclorice locale. Obiectivele proiectului constau în
realizarea unei cooperari între cele 5 comunităţi în vederea dezvoltării potenţialului turistic prin
promovarea a 10 de meşteri populari autentici, certificaţi, a 10 structuri de cazare şi a 10 agenţii
de turism, realizându-se includerea acestora în cadrul reţelelor turistice.
Ca obiective turistice putem aminti:
Fostul schit (de lemn) al Mănăstirii Humor - un punct de atracţie al aşezării este fostul schit
(de lemn) al Mănăstirii Humor din satul Pîrteştii de Sus.
Biserica Romano-Catolică - Biserica Romano-Catolică de la Cacica este construită în stil
neogotic. În interiorul bisericii se remarcă vitraliile din presbiter, lucrate în praf de aur,
reprezentând misterele Rozariului Maicii Domnului şi icoana de lemn făcătoare de minuni a
Fecioarei Maria - Madona Neagră. Capela a fost construită în anul 1806 la iniţiativa preotului
polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte şi
după terminarea lucrului
Monumentul de arhitectură Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril este încadrat în patrimoniul
naţional.
Mina de sare cu capelă, sală de sport şi lacul artificial din subteran
Activităţile de profil industrial legate, în primul rând, de salina şi de fabrica de cherestea creată
ulterior, dar şi cele meşteşugăreşti, au dus la dezvoltarea rapidă a localităţii, care căpăta spre
sfârşitul veacului trecut statutul de târg, unde convieţuirea interetnică, în deplină concordie, i-a
conferit aşezării calificativului de „Mica Austrie”.
Salina Cacica este fosta mină veche (vechiul puţ de extracţie), care adăposteşte capela
romano-catolică Sfânta Varvara, camera basoreliefurilor, lacul sărat şi sala de dans.
7.2.5.Criterii ecologice
Aerul
Indicatorul utilizat este calitatea aerului care cuantifică frecvenţa depăşirii limitei maxime
admise a conţinutului de substanţe poluante în atmosferă şi se grupează în :
- zone poluate
- zone moderat poluate
- zone nepoluate
Comuna Cacica se încadrează în categoria zonelor nepoluate.
Apa
Indicatorul folosit este caliatatea apelor curgătoare care cuantifică frecvenţa depăşirii
limitei maxime admise a conţinutului de substanţe poluante în apele curgătoare şi se grupează în:
- categoria I - ape curate potabile
- categoria II - ape mai puţin curate ce pot fi utilizate în piscicultură, urbanism, agrement
- categoria III - ape cu utilizări în irigaţii, hidrocentrale, instalaţii de răcire, industrie
- categoria IV - ape degradate
Comuna Cacica se încadrează în categoria II-a fiind folosita pentru tratamente.
Solul
Caliatatea solurilor se calculează ca raport între suprafaţa afectată de factori de limitare a
calităţii solului şi suprafaţa agricolă şi se grupează în :
- soluri nedegradate
- soluri cu degradare moderată
- soluri cu degradare puternică
- soluri cu degradare foarte puternică
Soluri comunei Cacica se încadrează în categoria soluri moderat poluate.
Pădurile
Pădurea nu are doar un rol economic ci şi un rol social şi de protecţie a mediului şi anume
de protecţie a biodiversităţii, climatului local şi regional a apelor, solului, mediului. Indicatorul
folosit este suprafaţa împădurită neafectată / suprafaţa afectată de poluare şi se grupează în :
- suprafeţe împădurite sub 1 % nepoluate
- suprafeţe împădurite 1 - 49,9 % nepoluate
- suprafeţe împădurite 1 - 49,9% poluate
- suprafeţe împădurite peste 50 % poluate
În comună pădurile ocupă o suprafaţă de 51.2 %, si se încadrează în categoria 1 - 49,9 %
suprefeţe nepoluate.
7.3.Factorii favoravili si nefavorabili dezvoltarii comunii Cacica
In functie de criteriile analizate mai sus vom incerca sa evidentiem elementele favorabile
cat si cele nefavorabile ale comunei:
CRITERIUL ELEMENTE FAVORABILE ELEMENTE
NEFAVORABILE
1. Fizico - formele de relief, alunecările de teren, zonele naturale protejate
geografic seismicitatea, resursele de apă
2. Demografic numărul populaţiei, densitatea rata natalităţii, îmbătrînirea
populaţiei, evoluţia populaţiei, rata populaţiei
mortalităţii,
3. Economic potenţialul agricol, structura folosinţei suprafaţa medie a exploataţiei
agricole, încărcătura de animale, agricole, , populaţia activă din
potenţialul forestier, potenţialul agricultură la 100 ha teren
industrial, diversificarea activităţii agricol
economice, potenţialul turistic
4. Social sănătate, comunicare, mortalitatea învăţămîntul
infantilă
5. Ecologic pădurile,aerul solurile, apa
8.Concluzii si propuneri
În urma analizei detaliate a comunei Cacica, pe baza criteriilor avute in vedere au reieşit
următoarele :
- comuna are o bună proporţionalitate a formelor de relief, există suficiente resurse de
apă, seismicitatea este foarte redusă şi nu există alunecări de teren
- comuna are o bună dezvoltare economică datorată în special potenţialului industrial bine
dezvoltat care se datorează accesibilitătii la căile majore de transport rutier şi feroviar, şi datorită
ponderii mari a terenului agricol care conduce la realizarea de bune producţii agricole şi la o
bună încărcătură de animale la ha
- locuinţele sunt construite în majoritate din materiale durabile, sunt modernizate şi dotate
în mare majoritat
- este un punct turistic de luat in seama avand in vedere faptul ca se afla in Bucovina si
are numeroase obiective turistice de vizitat.
- este alimentată în totalitate cu energie electrică şi într-o mare măsură cu gaze naturale
- din punct de vedere social se constată eradicarea mortalităţii infantile datorat în special
educaţiei sanitare realizată de cei 4 medici din comună
3.Parlamentul European - Agricultura si dezvoltarea rurala, Oficiul pentru Publicatii Oficiale ale
Comunitatilor Europene, 2009
5.http://www.ecomunitate.ro/
6.http://ro.wikipedia.org/