Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei,

care se varsă în venele oftalmice superioare.

Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice:
arterele ciliare scurte posterioare, arterele ciliare lungi posterioare şi arterele
ciliare anterioare, legate între ele prin numeroase anastomoze.
Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri, care formează
centrul vascular al lui Haller, cu rol important în hrănirea nervului optic.
Cele doua artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă, prin "lamina fusca"
către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului.
Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei
oftalmice.
Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele
vorticoase, care se revarsă în venele oftalmice. Venele ciliare anterioare adună
sângele din muşchiul ciliar. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri,
în coroidă, adunând întreg sângele uveal.
Prin reţeaua vasculara a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de
sânge care atinge cifra de 260 ml. la om. Această reţea bogată menţine pentru
retină o temperatură constantă optimă.

VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC

Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera
oftalmică. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare
scurte posterioare, dispuse segmentar.
Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic.
Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în
declanşarea edemului papilar.
Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din
arterele ciliare posterioare scurte şi lungi, artera lacrimală. Partea centrală a
nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi
din ramuri piale, existând numeroase anastomoze între ele.
Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene
perioptice.

VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE

Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale.
Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei
oftalmice, ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. Capilarele nu
merg în septurile gliale, ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă.
Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos.
 VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE
ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL
Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară, iar corpul
geniculat lateral - din artera posterioară. Cortexul vizual este nutrit din artera
cerebrală posterioară, pe fata internă a emisferei, şi de artera cerebrală mijlocie,
împreună cu ramuri recurente de cerebrala posterioară, pe faţa sa externă.
Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal.

INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială, senzitivă, motorie si
vegetativă.
Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al
analizatorului optic, nervul optic şi căile optice.
Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen, dintre acestea
primele două, oftalmic si maxilar, contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a
globului ocular.
Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal, frontal si
lacrimal.
Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal, a canaliculelor
şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei.
Ramura frontală inervează tegumentele frunţii, pleoapei şi conjunctiva.
Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si
lacrimale.
Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă.
A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular, în
afară de fibre senzitive, trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub
dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei, corpului ciliar şi a
retinei.
Trigemenul mai conţine şi fibre trofice, care au rol deosebit în trofîcitatea
globului ocular. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată, în cornee,
terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. Din
această cauză, ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul
corneean.
 Inervaţia motorie, întreaga musculatură a globului ocular este inervată de
trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a), pateticul (a IV-a) şi nervul
facial (al VII-lea).
Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii
conjugate a globilor oculari, cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea
retiniana pe fovee. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral.
Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern, drept superior,
dreptul inferior, oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare.
Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. Nervul oculomotor
comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală.