Universitatea Politehnica Bucuresti

Gestionarea deeurilor de hrtie in cadrul instituiilor publice -Proiect de cercetareMaster Inginerie Economica in Activitati Industriale

Bucuresti, 2012

Cuprins
1.Introducere ................................................................................................................................................ 3 2.Scurt istoric ................................................................................................................................................ 5 3.Situatia gestionarii deseurilor in Europa.................................................................................................... 6 4. Impactul deseurilor asupra mediului in Romania ..................................................................................... 7 5. Cadrul legislativ ......................................................................................................................................... 9 6. Prezentarea echipamentului de precolectare si colectare ..................................................................... 19 7. Modalitati de a reduce cantitatea de hartie aruncata : ......................................................................... 23 8.Firme autorizate pentru reciclarea hartiei............................................................................................... 27 9. Msuri de prevenire a generrii deeurilor ............................................................................................ 29 10. Studiu de caz: ........................................................................................................................................ 30 11.Concluzii ................................................................................................................................................. 33 Bibliografie: ................................................................................................................................................. 34 Anexa:. ................................................................................................................................................... 35

Gestionarea deeurilor de hrtie in cadrul instituiilor publice

1. Introducere
Prin gestionareaa deseurilor se intelege conducerea, administrarea si controlul sistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zia, transport, tratare, valorificare, eliminare si depozitare a deseurilor.

In gestionarea deseurilor sunt foarte importante urmatoarele elemente : stabilirea responsabilitatilor in fiecare din activitatile specifice gestiunii deseurilor; realizarea si implementarea unui cadru institutional si organizatoric adecvat; realizarea si implementarea unui sistem financiar eficient.

Obiectivele generale ale gestionarii deseurilor

Obiectivele generale ale gestionarii deseurilor, sunt, in ordinea prioritatilor, urmatoarele : reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora; colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim posibil din punct de vedere tehnico-economic; tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare; depozitarea controlata a reziduurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului si sanatatii populatiei.

Mijloace de realizare a gestionarea deseurilor

Mijloacele de realizare a gestionarii deseurilor se pot grupa astfel :

Mijloace juridice reglementari, normative, instructiuni locale, nationale si internationale, standard nationale si internationale; aparate si structuri (institutii, servicii) administrative.

Mijloace organizatorice pentru: organizarea (stabilirea) modului (optiunii) de management al deseurilor; asigurarea cu masini, utilaje si instalatii adecvate (prevazute) fiecarei activitati pentru realizarea gestiunii deseurilor

Mijloace financiare care provin de la: autoritatile centrale si locale; generatorii de deseuri; agentii economici si institutii pentru deseurile proprii.

2.Scurt istoric
Prima bucata de hartie fost fabricata de catre Tsai Luin undeva in jurul anului 105 d.Hr.din carpa. Hartia pe care o folosim astazi este fabricata din fibre de celuloza provenita din lemn sau alte surse precum bumbac, sfecla de zahar sau chiar si excremente de elefant.

In 2006 reciclarile de hartie si carton au asigurat aproximativ 74% din totalul de 6.2 milioane de tone de hartie fabricata in UK iar aproximativ 7.7 milioane de tone au fost importate.[2] Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si in angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea Europeana. Legea 27 din 2007 este actul normativ care obliga romanii sa sorteze deseurile. Problema este ca, deocamdata, nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectiva pe intreg teritoriul tarii. Toate autoritatile publice locale au obligatia sa infiinteze, cat mai rapid, un sistem de colectare a deseurilor sortate unde populatia sa poata depozita deseurile menajere.[2] Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze 33% din deseurile de ambalaje generate in anul 2008 si 55% din cele generate in anul 2013. Potrivit studiului de piata realizat de Paper Plus, 65% dintre romani ar fi dispusi sa consume mai putina hartie sau sa refoloseasca pungile din plastic, mai putini insa ar planta copaci sau arbusti, iar proportia celor care ar strange hartie pentru reciclare este, practic, zero.[2] Etapa 2007 - 2017 este perioada in care extinderea colectarii selective trebuie sa se realizeze la nivel national, iar in intervalul 2017 - 2022 se va realiza implementarea colectarii selective in zone mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat si zonele montane.

In urma activitatilor umane rezulta o cantitate enorma de deseuri, din care 40% sunt doar deseuri de hartie. Prin deseu se intelege orice obiect, produs, material care nu mai este folosit, fiind aruncat. Toata aceasta cantitate de deseuri de hartie poate fi reutilizata/reciclata pentru producerea altor produse din hartie.

3. Situatia gestionarii deseurilor in Europa

Pana in 2010, Uniunea Europeana tinteste o cota de reciclare a hartiei de 66%. Potrivit studiului european Paper Plus, 58,2 milioane de tone de hartie au fost reciclate in 2006 in Europa, cu o crestere de 9,8% fata de 2004. Atingerea targetului de hartie reciclata de 66% pana in 2010 inseamna ca doua tone de hartie vor fi reciclate in fiecare secunda. La nivel european exista o Strategie privind Gestionarea Deseurilor, domeniu reglementat de acquis prin Directiva 12CE din 2006, deja transpusa in legislatia romaneasca. Sistemele de colectare selectiva difera de la stat la stat in Uniunea Europeana. [10]

De exemplu, in Belgia, agentii economici platesc toate costurile reale de colectare selectiva, sortare, precum si reciclare. Municipalitatile asigura insa colectarea, selectarea si sortarea, si coopereaza la informarea si educarea cetatenilor. Agentii economici au chiar o cota de colectare pe care trebuie sa o realizeze pe an. Cum numai 5% din operatorii economici isi ating individual aceasta tinta, se formeaza organisme acreditate, care trebuie sa fie autorizati de Comisia interregionala pentru ambalaje.[10] In Belgia exista doua organisme acreditate care acopera intreg teritoriul tarii: Fost Plus pentru deseurile menajere si Val I Pac pentru deseurile industriale si comerciale. Prin lege s-au stabilit doua fluxuri de deseuri de ambalaje menajere si industriale (responsabilitatea este dubla). Cele doua organisme acreditate sunt supuse controlului guvernului federal belgian. Sunt companii pe actiuni, non profit. Separarea deseurilor menajere este obligatorie. In unele zone ale Bruxelles-ului compania de colectare a gunoiului nu iti ridica resturile menajere daca acestea nu sunt sortate in pungi speciale, de culori diferite, care se vand in supermarketuri.

Si in Portugalia sortarea deseurilor si depunerea lor in containerele puse la dispozitie de municipalitati este o obligatie a cetatenilor. Municipalitatea colecteaza deseurile deja sortate si le

livreaza catre Sociedade Ponto Verde, care le recicleaza contra unei plati prestabilite pentru fiecare material. Aceasta societate asigura un tarif unic si constant pentru reciclare, in toata tara si finanteaza, impreuna cu municipalitatea, programe de informare a publicului. Comerciantii au dreptul sa comercializeze produse in ambalaje de unica folosinta, numai daca aceste ambalaje au punctul verde, care marcheaza posibilitatea reciclarii materialului. Ambalatorii si importatorii de produse ambalate suporta costurile suplimentare generate de colectarea selectiva si sortarea deseurilor de ambalaje. Producatorii de ambalaje raspund pentru recuperarea/reciclarea deseurilor de ambalaje.[10]

4. Impactul deseurilor asupra mediului in Romania

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: -modificari de peisaj si disconfort vizual; -poluarea aerului; -poluarea apelor de suprafata; -modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca: in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate, iar unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).[11] Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi. 4.1. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel: -depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora; -depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); -depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective; -depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport

nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. -terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale; -colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, material plastice); Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.[8]

5. Cadrul legislativ
Legislaia privind gestionarea deeurilor este bogat. n februarie 2008 la nivel european acquisul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene. Pentru aderarea laUniunea European Romnia a trebuit s implementeze n legislaia sa aceste directive. Principalele directive sunt:

Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deeurile Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deeurile periculoase (modificat prin Directiva Consiliului 94/31/CE) Directiva 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje (modificat de Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2004/12/CE) Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deeurilor Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deeurile de echipamente electrice i electronice

10

Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricionarea utilizrii anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice Directiva Parlamentului European i Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificat de Directiva Consiliului 87/101/CEE) Directiva 2006/66/CE privind bateriile i acumulatorii i deeurile de baterii i acumulatori Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor i trifenililor policlorurai (PCB i PCT) Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecia mediului i n particular a solurilor cnd se utilizeaz nmoluri provenite din epurare n agricultur [13]

Legea 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice presupune ca obiectul acestei legi il constituie instituirea obligativitatii colectarii selective a deseurilor in institutiile publice, astfel cum sunt definite in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in institutiile in care statul este actionar majoritar (institutie publica).[4] In legea 132/2010 sunt mentionate urmatoarele categorii de deseuri:

a) deseuri de hartie si carton; b) deseuri de metal si plastic; c) deseuri de sticla. Conform Art.4 din legea 132/2010 (1) ierarhia deseurilor se aplica in functie de ordinea prioritatilor in cadrul legislatiei si al politicii in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor, dupa cum urmeaza: a) prevenirea; b) pregatirea pentru reutilizare; c) reciclarea;

11

d) alte operatiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetica; e) eliminarea.

Figura 1. Ierarhia prioritatilor

Sursa: www.wikipedia.com

Conform Art 6. (1) din legea 132/2010 fiecare institutie publica are obligatia de a stabili responsabilitatea implementarii colectarii selective a deseurilor in cadrul institutiei in sarcina unui angajat din departamentul administrativ sau de a delega aceasta responsabilitate catre terti. (2) Stabilirea persoanei responsabile se realizeaza prin act al conducatorului institutiei publice, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. In acest scop, atributiile persoanei astfel desemnate, prevazute in fisa postului, se modifica in mod corespunzator, prin includerea responsabilitatilor privind colectarea selectiva la nivelul institutiei publice. [4] Conform Art. 9 din legea 132/2010 sistemul de colectare selectiva a deseurilor trebuie sa respecte urmatoarele conditii: a)containerele si recipientele folosite pentru colectarea selectiva se inscriptioneaza cu denumirea materialului/ materialelor pentru care sunt destinate; b) in fiecare birou/incinta al/a institutiei publice vor fi amplasate 3 recipiente de colectare selectiva a deseurilor. Acestea vor avea urmatoarele culori, in functie de tipul de deseuri

12

colectate: albastru pentru deseuri de hartie si carton, galben pentru deseuri de metal si plastic si alb/verde pentru sticla alba/colorata; c) pe fiecare etaj/nivel al institutiei publice vor fi amplasate recipiente de colectare selectiva; d) recipientele vor fi amplasate intr-un loc usor accesibil, marcat si indicat corespunzator; e) fiecare institutie publica este obligata sa infiinteze la intrarea in institutie un punct de colectare selectiva a deseurilor destinat vizitatorilor si sa asigure informarea acestora in acest scop, prin exemplificarea tipurilor de deseuri corespunzatoare fiecarui container;

f) recipientele din interiorul cladirii apartinand institutiei publice vor fi golite in functie de intensitatea activitatii/ritmul de umplere de catre personalul insarcinat cu efectuarea curateniei; g) marcarea containerelor in culorile prevazute la lit. b) se poate face prin vopsire, prin aplicare de folie adeziva sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafata totala vizibila; h) inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie sa fie durabile si vizibile, astfel incat sa se asigure identificarea destinatiei containerelor si a recipientelor de colectare selectiva. [4] Conform Art. 11 (1) legea 132/2010 fiecare institutie publica este obligata sa implementeze un program de informare si instruire a propriilor angajati cu privire la organizarea colectarii selective a deseurilor. Conform Art. 13 din legea 132/2010 (1) Fiecare institutie publica este obligata sa tina evidenta cantitatilor de deseuri colectate selectiv. (2) Deseurile colectate selectiv vor fi cantarite la predare, iar cantitatile vor fi consemnate intr-un registru de evidenta a deseurilor colectate selectiv, conform modelului prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. Datele din registru vor fi raportate lunar catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Conform Art. 13 (legea 132/2010) Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia valorificarii acestora, si conform Art. 14 (1) din legea 132/2010 se evidentiaza ca pentru

asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. (2) Operatorii economici care asigura colectarea si transportul deseurilor prevazute la alin.

13

(1) au obligatia de a asigura colectarea separata a deseurilor prevazute la alin. (1) si de a nu amesteca aceste deseuri.[14] De asemenea conform Art. 15 (legea 132/2010): (1) Unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile au urmatoarele obligatii: a) sa detina spatii special amenajate pentru stocarea deseurilor in conditii care sa garanteze reducerea riscului pentru sanatatea umana si deteriorarii calitatii mediului; b) sa evite formarea de stocuri de deseuri care urmeaza sa fie valorificate, precum si de produse rezultate in urma valorificarii care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanatatii populatiei; c) sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deseurilor, in momentul achizitiei. (2) Operatorii economici care desfasoara operatiuni de valorificare a deseurilor, prevazute in anexa nr. 3, se inscriu la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. (3) Procedura de inscriere pentru operatorii economici prevazuti la alin. (2) se stabileste prin ordin al ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri, cu avizul ministrului mediului si padurilor, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Referitor la costuri legislatia prevede ca (conform Art. 20 legea 132/2010) ca in conformitate cu principiul poluatorul plateste, costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. (2) La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deseurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau partial de catre producatorul produsului din care deriva deseul respectiv si eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri. (3) In cazul deseurilor abandonate si in cazul in care producatorul/detinatorul de deseuri este necunoscut, cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, precum si cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administratiei publice locale. (4) Dupa identificarea producatorului/detinatorului de deseuri, acesta este obligat sa suporte atat

14

cheltuielile prevazute la alin. (3), efectuate de autoritatea administratiei publice locale, cat si pe cele legate de actiunile intreprinse pentru identificare. [14] Cadru legislativ pentru gestionarea deseurilor in ceea ce priveste deseurile de hartie in institutiile publice este prezentat si in Strategia nationala de gestiune a deseurilor si in Planul national de gestiune a deseurilor. Legislatia a impus coduri si simboluri pentru deseuri, se pot considera cateva exemple: Registrul se ntocmete folosind modelul din anexa Legii 132/2010 cu respectarea ncadrrii deeurilor pe coduri, aa cum sunt prevzute n HG 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv a deeurilor periculoase, cu completrile ulterioare. Conform acestei reglementri, modul de ncadrare al deeurilor generate de regul n cadrul activitii de birouri este urmtorul: Ambalaj de hrtie i carton:cod 150101 Ambalaj de plastic: cod 150102 Fraciuni colectate separat, hrtie i carton (maculatur, reviste): cod 200101 Ambalaje metalice (doze, conserve):cod 150104 Ambalaje de sticl (sticle, borcane):cod 150107 Tabelul 1. Clasificarea deeurilor conform Directivei 2006/12/CE
Clasificarea deeurilor conform Directivei 2006/12/CE Simbol Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 Tip deeu Reziduuri de producie sau de consum, nespecificate altfel n continuare Produse care nu corespund specificaiilor Produse al cror termen de garanie a expirat Materiale deversate n mod accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice materiale, echipamente etc. contaminate ca rezultat al incidentului n cauz Materiale contaminate sau ptate n urma unor aciuni planificate (de exemplu, reziduuri de la activiti de curire, ambalaje, containere etc.) Piese inutilizabile (de exemplu, baterii rebutate, catalizatori epuizai etc.)

15

Q7 Q8 Q9 Q10 Q11 Q12 Q13 Q14 Q15 Q16

Substane a cror performan nu mai este satisfctoare (de exemplu, acizi contaminai, solveni contaminai, sruri de amestec epuizate etc.) Reziduuri din procese industriale (de exemplu, zgur, reziduuri de la distilare etc.) Reziduuri din procese de captare a poluanilor (de exemplu, nmol de la epuratoare de gaze, praf de la filtre de aer, filtre uzate etc.) Reziduuri din prelucrare mecanic / finisare (de exemplu, pan provenit de la operaiile de strunjire, zguri mcinate etc.) Reziduuri din extracia i prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri miniere, reziduuri din exploatarea zcmintelor de petrol etc.) Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.) Orice materiale, substane sau produse a cror utilizare a fost interzis prin lege Produse care nu mai au utilizare pentru deintor (de exemplu, articole rebutate de agricultur, menajuri, birouri, magazine, ateliere etc.) Materiale contaminate, substane sau produse rezultate din aciuni de remediere a solului Orice materiale, substane sau produse care nu sunt incluse n categoriile menionate anterior.

Tabel 2. Operaiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE

Operaiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE Simbol D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 Tip operaiune Depozitare pe sol i n sol (de exemplu, depozite de deeuri etc.), Tratarea n sol (de exemplu, biodegradarea deeurilor lichide sau a nmolurilor depozitate n sol) Injectare la adncime (de exemplu, injectare a deeurilor care pot fi pompate n puuri, domuri de sare sau falii geologice naturale etc.) Descrcare pe suprafee (de exemplu, descrcarea de deeuri lichide sau de nmoluri n puuri, iazuri sau lagune etc.) Loc de descrcare special amenajat (de exemplu, dispunerea n celule etane separate, acoperite i izolate unele de altele i de mediul nconjurtor etc.) Evacuare n mediu acvatic, exceptnd mrile i oceanele Evacuarea n mri i oceane, inclusiv ngroparea n subsolul marin Tratare biologic, nespecificat n alt parte n prezenta anex, avnd ca rezultat compui sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricreia dintre operaiunile numerotate D1D7 i D9-D12

16

D9 D10 D11 D12 D13 D14 D15

Tratare fizico-chimic, nespecificat n alt parte n prezenta anex, avnd ca rezultat compui sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D8 i D10-D12 (de exemplu, evaporare, uscare, calcinare etc.) Incinerare pe sol Incinerare pe mare Depozitare permanent (de exemplu, amplasarea de containere ntr-o min etc.) Amestecare sau mixare nainte de efectuarea oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D12 Reambalare nainte de efectuarea oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D13 Stocare n ateptarea oricreia dintre operaiunile numerotate D1-D14 (excluznd stocarea temporar, pn la colectare, n locul unde se produc deeurile)

Tabel 3. Operaiuni de recuperare conform Directivei 2006/12/CE Operaiuni de recuperare conform Directivei 2006/12/CE Simbol R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10 R11 R12 R13 Tip operaiune Utilizarea mai ales sub form de combustibil sau ca alt mijloc de generare a energiei Recuperarea/regenerarea solvenilor Reciclarea/recuperarea substanelor organice care nu sunt utilizate ca solveni (inclusiv compostare i alte procese biologice de transformare) Reciclarea/recuperarea metalelor i a compuilor metalici Reciclarea/recuperarea altor materiale anorganice Recuperarea acizilor sau bazelor Recuperarea componentelor utilizate pentru captarea poluanilor Recuperarea componentelor din catalizatoare Regenerarea uleiurilor sau alte metode de refolosire a acestora Tratarea n contact cu solul n folosul agriculturii sau n scopuri ecologice Utilizarea deeurilor obinute n urma oricreia dintre operaiunile numerotate R1-R10 Preschimbare de deeuri nainte de efectuarea oricreia dintre operaiunile numerotate R1-R11 Stocarea deeurilor n ateptarea oricreia dintre operaiunile numerotate R1-R12 (excluznd stocarea temporar, n vederea colectrii, n locul unde se produc deeurile)

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor

17

In Planul national de gestionare a deseurilor exista o paralela din punct de vedere legislative intre legislatia europeana si transpunere acesteia in legislatia romaneasca, pe parcursul timpului realizandu-se o armonizare de 100%.

18

19

Sursa: Planul national de gestionare a deseurilor

6. Prezentarea echipamentului de precolectare si colectare

Pentru a permite reciclarea, colectarea deeurilor care conin materiale refolosibile se face separat n recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galben, roie, verde, albastr, maro i negru antracit. Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deeuri sunt: rou (portocaliu) - materiale plastice, galben - metale, verde biodegradabile, albastru - hrtie, carton isticl, maro - electrice i electronice, negru nereciclabile, ns acestea nu sunt respectate ntotdeauna. Pe recipente exist etichete care precizeaz exact ce fel de deeuri se pot pune n recipientul respectiv.. [5]
Figura 2. Exemple de recipiente pentru precolectare selectiv.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor

20
Figura 3. Etichete pe recipientele de precolectare selectiv

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor Pentru precolectarea deeurilor stradale, comerciale i industriale sunt folosite containere tipizate de 1,1 m, 4 m sau mai mari. Containerele de 1,1 m pot fi din tabl zincatsau din plastic. Pentru deeuri n cantiti mai mari, sau pentru deeuri industriale i din construcii sunt folosite containere de construcie metalic, de tip cup de 4 m sau mai mari, de tip Abroll. [5]
Figura 4. Recipente pentru deeuri stradale, comerciale i industriale

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor

Colectarea propriu-zis a deeurilor din aceste containere este efectuat de ctre servicii specializate, cum sunt REBU la Bucureti i RETIM la Timioara. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectri. Colectarea deeurilor din pubele i recipiente de pn la 1100 l este efectuat cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor i containerelor i cu instalaie de compactare. Deeurile colectate n cupe de 4 m sunt transportate cu tot cu containerul de ctre autospeciale prevzute cu instalaie de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasndu-se pe rolele proprii.
Figura5. Utilaje pentru colectarea deeurilor

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor

21

Desi materialul brut din care provine hartia este predominant lemnul, deseori se face greseala de a se intelege ca reciclarea hartiei salveaza copacii. Copacii sunt crescuti in scop comerical si cultivati ca o plantatie pe termen lung, noii copaci fiind plantati in locul celor defrisati .La asta se adauga faptul ca producatorii de hartie pot folosi parti ale copacilor care nu ar putea fi folosite in industria constructiilor sau mobilei. Tipuri diferite decopaci sunt folositi in diverse industrii. Conifere precum pinul si cedrul produc fibre lungi si sunt folositi pentru producerea de hartie cu o rezistenta mai mare. Lemnul mai dur precum cel de mesteacan care creste mai greu si produce fibre mai scurte este folosit pentru producerea hartiei de scris si partea de mijloc a cartonului. Aproximativ toata hartia este fabricata din lemn crescut in padurile pentru dezvoltare durabila. Cele mai mari probleme de mediu le reprezinta din aceasta cauza: 1. Natura padurilor si zona in care sunt situate. Cum cererea de hartie a crescut, mai mult lemn este necesar pentru a satisface cererea de pulpa lemnoasa. In multe din cazuri asta a insemnat pierderea a numeroase habitate naturale pentu fauna si nenumarate ecosisteme deoarece padurile vechi, mature au fost inlocuite de plantatii controlate, de obicei paduri de conifere ce cresc rapid. Lipsa de divesitate in randul arborilor pe plantatiile controlate a dus la un dezechilibru in intreaga zona forestiera. 2. Folosind deseuri de hartie pentru a produce hartie reciclata problemele privind depozitatrea desurilor s-au redus. Pentru fiecare tona de hartie reciclata se salveaza: -cel putin 30000 l de apa -3000 - 4000 KW electricitate ( destul pentru un apartament de 3 camere/an) -95% poluarea aerului Pentru a obtine o tona de hartie de imprimanta sunt necesari 24 de copaci maturi - Hartia poate fi reciclata de maxim 7 ori. Dupa aceea se adauga fibra noua pentru ca produsul final sa nu-si piarda caracteristicile - Pentru a obtine o tona de hartie de ziar sunt taiati 12 copaci - Fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci - Din 100t de hartie colectate se pot replanta cca. 15 ha de padure O tona de hartie reciclata echivaleaza cu reciclarea unui ziar si doua coli albe pe zi, timp de un an.

22

O tona de hartie reciclata echivaleaza cu 20 de copaci netaiati, 3.800 kWh, 32.000L de apa economisiti si 27 Kg de substante poluante neeliberate in atmosfera. O tona de hartie reciclata elibereaza aproximativ 2.5m3 din spatiul destinat depozitarii deseurilor. Pentru a produce 700 de pungi din hartie este nevoie de un copac de 30 de ani. [6] Reciclarea unui Kg de hartie ajuta la evitarea emiterii a 900g de CO2 si metan. Hartia reciclata este considerata cea in care 50%-75% din continutul de fibra provine din hartie veche/refolosibila. Recicland numai jumatate din hartia folosita astazi in lume se poate acoperi aproximativ 75% din necesarul de hartie noua 3. Producerea de hartie reciclata presupune intre 28-70% mai putina energie decat producerea de hartie virgia si presupune mai putina apa. Asta se intampla din cauza faptului ca mare parte din energia dedicata productiei de hartie se consuma prin transformarea lemnului in hartie. 4. Hartia reciclata produce mai putine emisii poluante in aer (95%) si in apa. Hartia reciclata nu este realbita in mod normal, daca totusi se albeste se foloseste oxigen si nu clor. Asta reduce cantitatea de dioxine degajate in mediu. 5. Hartia este un produs biodegradabil. Asta inseamna ca atunci cand ajunge in gropile de gunoi in timp ce putrezste produce metan, un gaz greenhouse foarte puternic ( de 20 ori mai puternic decat CO2). Incalzirea globala a inceput sa fie o realitate acceptata din ce in ce mai mult la scara mondiala iar emisiile de CO2 si metan trebuiesc reduse pentru a diminua efectele pe care acestea le au asupra mediului. Principalele tipuri de hartie folosite in viata de zi cu zi care se pot recicla: 1. Hartia alba de birou 2. Ziare, reviste, cartile de telefon 3. Hartie colorata 4. Hartia folosita la imprimanta 5.Corespondenta inutila, plicuri folosite.[8]

23

7. Modalitati de a reduce cantitatea de hartie aruncata :

1. Un prim pas ar fi sa se foloseasca cat mai putina hartie. Sa se foloseasca ambele fete ale unei foi de hartie. 2. Sa se cumpeea hartie reciclata pe cat posibil.( hartia reciclata din pagini aurii sau agende este folosita pentru a fabrica cartoane pentru oua si litiera pentru pisici printre altele) 3. Sa se refoloseasca plicurile folosind etichete lipicioase pentru a acoperii vechea adresa si resigiland plicul. 4. Copiii din gradinite si scoli sunt incantati cand primesc role de hartie mai ciudata sau orice fel de tip de hartie pentru pictat desenat sau alte activitati. Sunt de asemenea incantati sa primeasca ziare sau reviste pentru a acoperi bancile in timpul orelor de lucru manual. 5. Este bine sa alegi alimente comerciate in ambalaje reciclabile. 6. Contactand serviciul de corespondenta pentru a te asigura ca nu primesti corespondenta inutila. 7. Punand un semn cu fara corespondenta inutila in dreptul cutiei tale postale descurajezi prductia de pliante publicitare si alte flyere.[9]

Motive pentru care ar trebui sa cumparam hartie reciclata

Viitorul reciclarii depinde in final de existenta unei piete pentru materialele colectate. Reciclarea nu presupune doar colectarea materialelor si transportarea lor catre articole centrele de reciclare ci presupune si finalizarea ideii de reciclare prin cumparerea produselor fabricate din hartie reciclata. Fabricile de hartie rciclata nu isi pot continua activitatea daca publicul nu incurajeaza cumpararea acestor produse.

Hrtia este peste tot: n magazine, n fiecare camer a oricrei case, n birourile firmelor, pe trotuare, ngrmdit n gropile de gunoi alturi de alte deeuri. Zilnic fiecruia dintre noi i trece

24

prin mini, cel puin o dat, mcar o bucat de hrtie. Hrtia este totodat cel mai frecvent deeu, provenit din mai toate domeniile de activitate i, prin urmare, are cea mai mare pondere n totalul deeurilor la nivel mondial Industria hrtiei contribuie cu un sfert din tot consumul industrial de lemn, acesta provenind att din pdurile naturale, ct i din plantaiile comerciale. nc se mai gsesc suprafee mari de pduri naturale neatinse n multe locuri ale lumii, ns sunt ameninate de tieri i defriri. (statistici referitoare la defrisri putei gsi aici) Peste tot unde pdurile naturale sunt tiate, ecosistemele sunt sever afectate, dar cnd pdurile tropicale sunt doborte, daunele sunt ireversibile. Ecosistemele acestor pduri nu pot face fa expunerii brute la condiiile de mediu, aa cum se ntmpl atunci cnd nu mai exist copaci, animalele dispar i ele, cteodat pentru totdeauna. Pentru ca o zon s fie defriat este nevoie de infrastructur, cum ar fi drumuri i spaii de cazare. Odat ce un drum a ptruns printr-o pdure neexploatat anterior, calea este deschis i pentru alte pri interesate, astfel exploatatorii de lemn sunt urmai de fermieri i cresctori de animale. Industria hrtiei afirm adesea c planteaz mai muli copaci dect taie. Acest lucru poate fi adevrat n multe cazuri, ns acolo unde sunt plantate conifere ce cresc rapid, unde odat cretea o pdure vrstnic, o specie introdus nlocuiete o pdure ncrcat de diversitate i vieuitoare. Acest lucru poate duna ecologiei locale, crescnd aciditatea solului, distrugnd specii acvatice i ameninnd existena altor specii native, cum ar fi psrile, mamiferele, plantele i chiar ali copaci. Un alt aspect important este acela c, n timp ce copacii tineri cei plantai absorb carbonul mai repede, cei btrni stocheaz cantiti vaste, contribuid la reducerea gazelor cu efect de ser din atmosfer. Mai mult, atunci cnd un copac este tiat, acesta va elibera o mare parte din carbonul stocat napoi n atmosfer.[11] Anual, produsele de hrtie contribuie cu cel puin 35% la consumul de lemn din plantaiile comerciale. Procesul de obinere a hrtiei utilizeaz o mare cantitate de ap, care la un moment dat se va ntoarce n mediu. n multe cazuri, apa se ntoarce direct n ruri sau n mare i astfel toxinele

25

rezultate din acest proces intr n natur i n lanul alimentar. Reziduurile de lemn, chimicalele folosite pentru descompunerea fibrelor i agenii de nlbire sunt toi poluani care trebuie tratai nainte de a fi deversai. i producia celulozei consum energie i astfel hrtia este indirect responsabil de poluarea aerului deoarece unele procese emit gaze direct n atmosfer, contribuind direct la ploaia acid. Prin reciclarea hrtiei contribuim enorm la reducerea polurii i economisirea unor resurse naturale epuizabile. Pentru obinerea hrtiei din fibre reciclate se folosete cu 70% mai puin energie dect pentru cea din fibre naturale. O ton de hrtie reciclat economisete:

15 copaci 2,5 barili de petrol 4132 KwH (suficient pentru a nclzi o locuin timp de 6 luni) 2,26m spaiu de depozitare a deeurilor 26.497,88 litri de ap 26,8 kg de materiale poluante ale aerului.

ntr-un an, un singur copac poate absorbi aceast cantitate de poluani din atmosfer. Mai mult, hrtia reciclat are caracteristici care o fac mai dezirabil dect hrtia obinut din fibre virgine, iar acestea sunt: o mai mare opacitate, densitate si flexibilitate.[11] Reciclarea hrtiei se justific economic deoarece, dei probabil nu este mai ieftin dect hrtia obinuit:

se fac economii cu costurile de salubrizare, cum ar fi depozitarea n gropile de gunoi sau arderea n incineratoare asigur locuri pentru fora de munc pe msur ce managementul deeurilor, inclusiv colectarea hrtiei, devine o industrie din ce n ce mai puternic. Pentru fiecare 15.000 tone de ziare reciclate anual, sunt create 30 de posturi pentru colectarea hrtiei, alte 40 de posturi pentru procesarea ei si 75 pentru fabricarea hrtiei de ziar.

26

Dac toate ziarele ar fi reciclate, ar fi salvai peste 250 milioane de copaci n fiecare an. Reciclarea hrtiei are sens din punctul de vedere al mediului deoarece, reduce presiunea asupra gropilor de gunoi reduce presiunea asupra pdurilor naturale obinerea hrtiei reciclate folosete mai puin energie, ap i prin urmare, polueaz mai puin hrtia are nevoie de aproximativ 5 ani pentru a se biodegrada, iar un produs secundar al acestui proces este metanul, un puternic gaz cu efect de ser, ce reine n atmosfer de 21 de ori mai mult cldur dect dioxidul de carbon (conform EPA Environment Protection Agency, USA / Ageniei pentru Protecia Mediului SUA). Astfel,reducnd cantitatea de hrtie i carton care ajunge n gropile de gunoi, reducem nclzirea global. (beneficiu mai ales n cazul reducerii consumului dect a reciclrii).[12] Avem motive arhi-suficiente pentru a ne ndrepta atentia ctre reciclare. Dar nainte de procesul concret, trebuie s inem cont de un aspect foarte important pentru ca efortul nostru de colectare separat a hrtiei s nu fie zadarnic. Pentru a putea fi valorificat mai departe, hrtia trebuie s ndeplineasc o conditie vital, i anume, s fie curat. Dac hrtia este contaminat cu uleiuri, grsime, vopsea etc., ea devine nereciclabil.Deci este foarte important ce fel de hrtie punem n recipientul pentru reciclare, dar i pstrarea acesteia departe de sursele de contaminare. Sunt de preferat spaiile aerisite, ferite de soare, umezeal i praf. Poate daca am stii ca un angajat obinuit ce i desfoar activitatea ntr-un birou genereaz anual ntre 54 i 68 kilograme deeuri de hrtie alb ce poate fi recuperat am fi mai atenti cu deseurile pe care le producem. Important este si ca reciclnd un teanc de 36 de ziare, economisim aproape 14% din costul mediu al energiei electrice al gospodriei.

27

Conform OECD, producia global pentru sectorul celulozei, hrtiei i publicaiilor este estimat s creasc cu 77% din 1995 pn n 2020.Pe plan mondial, industria celulozei i hrtiei este pe locul 5 ca i consum de energie, iar n Statele Unite ale Americii, pe locul 2.

8. Firme autorizate pentru reciclarea hartiei

Firmele care au competente pentru a recicla hartia in Romania sunt numeroase si au fost publicate intr.-un raport GreenPeace[17]. Spre exemplu in municipiul Bucuresti sunt atstate urmatoarele:
CAMI COMEXIM SRL AMPLITECNA ROMANIA SRL T.E.H. 2001 SERVICE SRL REMATHOLDING CO SRL REMAT TOMARVA G & V IMPEX SRL RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI REBU SA CRIMAR IMPEX SRL MARVIMPEX RECYCLING SRL REMAT VEST SA ECOSISTEM SRL

Un alt exemplu este Judetul Prahova in care avem urmatoarele firme:

PRAHOVA Ploiesti Remat Prahova SA Blue Bird Pasare Albastra SRL Mara Serv SRL Criscoserv SRL Adrepol SRL BDS Grup SA Nord Star Serv SRL Boldesti Scaieni Cahiro SA Paulesti Alsante SRL Campina Remprod SRL Pleasa/Bucov Muller -Guttenbrun Recycling SRL

28

In judetul Olt sunt urmatoarele:

OLT Slatina Remat SA Olt Salubris SA Metarovi SRL Bals Punct de colectare Remat SA Caracal Punct de colectare Remat SA Olt Corabia Punct de colectare Remat SA Olt

In judetul Constanta:
CONSTANTA Constanta

VMB Lux-Sonor SRL

VMB Lux-Sonor SRL

Agla SRL Gremlin Computer Srl M.R.V SRL

M-unit international SRL Palas Paper Marine SRL Medgidia

General Recycling SRL Ovidiu Recsal SRL

Mangalia Recycling Mat SRL Siminoc

Gremlin Computer SRL

Sursa: Raport Green Peace 2010.

Am luat in considerare aceste judete pentru ca in cadrul lor sunt orase importante, municipii si pentru ca sunt din zone geografice diferite, pentru a observa cum se mobilizeaza societatea civila prin persoane juridice pentru a sustine mediul.

29

9. Msuri de prevenire a generrii deeurilor

A. Msuri care pot afecta condiiile de baz referitoare la generarea de deeuri 1. Folosirea msurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promoveaz utilizarea eficient a resurselor 2. Promovarea cercetrii i a dezvoltrii n vederea realizrii de produse i tehnologii mai curate i mai economice i distribuirea i utilizarea rezultatelor cercetrii i dezvoltrii 3. Dezvoltarea unor indicatori eficieni i semnificativi ai presiunilor de mediu asociate generrii de deeuri, cu scopul de a contribui la prevenirea generrii de deeuri la toate nivelurile, de la compararea produselor la nivel comunitar, prin aciuni ale autoritilor locale, pn la nivel naional B. Msuri care pot afecta faza de proiectare, producie i distribuie 1. Promovarea ecodesign-ului (integrarea sistematic a aspectelor de mediu n proiectarea produselor n scopul mbuntirii performanei de mediu a acestora pe toat durata ciclului lor de via) 2. Furnizarea de informaii privind tehnicile de prevenire a generrii deeurilor pentru a facilita punerea n aplicare a celor mai bune tehnici disponibile n funcie de industrie 3. Organizarea de cursuri de formare pentru autoritile competente pentru includerea cerinelor privind prevenirea generrii de deeuri n autorizaiile eliberate n temeiul prezentei legi i al Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 84/2006, cu modificrile i completrile ulterioare 4. Includerea de msuri de prevenire a generrii de deeuri la instalaiile care nu intr sub incidena Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 152/2005, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 84/2006, cu modificrile i completrile ulterioare. Unde este cazul, astfel de msuri pot include evaluri sau planuri de prevenire a generrii de deeuri.

30

5. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare n luarea deciziilor ori alte tipuri de sprijin pentru ntreprinderi. Aceste msuri pot fi deosebit de eficiente n msura n care sunt concepute i adaptate pentru ntreprinderile mici i mijlocii i sunt aplicate n reele de ntreprinderi bine stabilite. 6. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/productori sau a negocierilor sectoriale pentru a ncuraja ntreprinderile ori operatorii din sectoarele de activitate interesate s i stabileasc propriile planuri sau obiective privind prevenirea generrii deeurilor ori s corecteze produsele sau ambalajele care genereaz prea multe deeuri 7. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS i ISO 14001.

31

10. Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntuldeseurilor se ocupa REBU. REBUeste unul dintre cei mai importani prestatori de servicii de salubritate din ar, cu un capital social la datanfiinrii de peste 7 mil. USD si cu o cifr anuala de afaceri de peste 30 mil.EURO. Compania a fost infiinata n anul 1997 prin transformarea vechiiRegii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul Generalal Municipiului Bucuresti i firma germana RWE Entsorgung AG.

REBU este certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor SR EN ISO 9001:2000 sisteme de management ale calitii din anul 2002.Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la conform standardelor ISO 14001:1996 pentru Sistemul deManagement de Mediui n a n u l 2 0 0 2 s i O H S A S 1 8 0 0 1 : 1 9 9 9 pentruSistemul de Management al Securitii i Sntii n Munc, in anul2 0 0 4 . Astfel, fost prima societate de salubritate din ar care a reuit s implementze un sistem Integrat de Management acreditat de T V Rheinland Germania. In iunie 2004, REBU obtine, pentru o perioad de 5 ani, Licena clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localitilor,din partea Autoritatii Naionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodrie Comunal.

In colaborare cuPrimaria Sectorului 4, cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate REBU deruleaza programuleducativ "Verde Curat". Programul are ca scop educarea tinerilor privindcolectarea selectiv a deeurilor industriale reciclabile i beneficiile acestuisistem de colectare. In fiecare semestru scolar se intreprind

32

actiuni ca au cascop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constientide importanta colectarii selective ca obiective specifice ale programului sunt mentionate : -crearea i monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiv, -scderea cantitii de deeuri depuse n ramp, -educarea tinerilor privind colectarea selectiv a deeurilor industrialereciclabile i beneficiile acestui sistem de colectare. Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape: Identificarea unitilor de nvmnt care urmeaz s fie introduse nacest program de educare Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de nvmnt participant la programul iniiat de REBU Dotarea unitilor de nvmnt cu recipieni corespunztoricolectrii selective Elaborarea de teme si concursuri avnd ca obiectiv colectarea sireutilizarea deeurilor reciclabile in economie Analize i evaluri privind cantitile de deeuri colectate selectiv Stimularea unitilor de nvmnt in colectarea selective impreuna cuPrimaria Secorului 1, cu sprijinul Inspectoratului Scolar de Sector, dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza programul educativ"Si eu ocrotesc natura". Se urmareste educarea tinerilor privind colectarea selectiv a deeurilor industriale reciclabile i beneficiile acestui sistem de colectare. Ca obiective specifice ale programului sunt mentionate: crearea i monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectiv, scderea cantitii de deeuri depuse n rampa educarea tinerilor privind colectarea selectiv a deeurilor industrialereciclabile i beneficiile acestui sistem de colectare. Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea indeaproape a unor etape: Nominalizarea unitilor de nvmnt care urmeaz s fie introdusen acest program deeducare Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de nvmnt participant la programul iniiat de REBU

33

Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluareadeeurilor colectate selectiv de la unitile de nvmnt . Dotarea unitilor de nvmnt cu recipieni corespunztoricolectrii selective Elaborarea de teme si concursuri avnd ca tema colectarea sireutilizarea deeurilor reciclabile in economie Analize i evaluri privind cantitile de deeuri colectate selectiv Stimularea unitilor de nvmnt.[12]

11. Concluzii

Consider ca gestiunea deseurilor de hartie in cadrul institutiilor publice este o masura pentru protejarea directa a mediului. Avand in vedere ca unii angajati nu cunosc investitiile care se fac pentru hartia folosita si pierderile pe care le suporta natura odata cu aceasta, personal, cred ca ar trebui planificate si organizate niste programe de informare,intrucat mai ales in mediul rural oamenii au mai greu acces la informatie. Oricum, nu este importanta doar informarea celor din institutiile publice ci si celor din intreaga societate. Trebuiesc respectate reglementarile si impuse sanctiuni pe masura pentru incalcarea acestora. Viitorul reciclarii depinde in final de existenta unei piete pentru materialele colectate. Reciclarea nu presupune doar colectarea materialelor si transportarea lor catre articole centrele de reciclare ci presupune si finalizarea ideii de reciclare prin cumparerea produselor fabricate din hartie reciclata. Fabricile de hartie rciclata nu isi pot continua activitatea daca publicul nu incurajeaza cumpararea acestor produse.

34

Bibliografie:
1.http://www.ecosystem.ro/imagini/Doc/Brosura.pdf Accesat in data de 15.01.2012 2.http://www.cosurigunoi.ro/2011/04/amenzi-de-4-ori-mai-mari-pentru-firmele-care-aruncadeseurile-la-intamplare/ Accesat in data de 15.01.2012 3.http://www.cosurigunoi.ro/2011/06/colectarea-selectiva-a-deseurilor-obligatorie-pentru-totibucurestenii/ Accesat in data de 15.01.2012 4.http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_132_2010_colectarea_selectiva_deseurilor_instit utiile_publice.php Accesat in data de 15.01.2012 5.http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor Accesat in data de 15.01.2012 6. http://www.anpm.ro/legea_nr_211_din_15_noiembrie_2011_privind_regimul_deseurilor50967 Accesat in data de 15.01.2012 7.http://www.anpm.ro/strategia_nationala_de_gestionare_a_deseurilor-8219 Accesat in data de 15.01.2012 8.http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_14072/Recicla re.html Accesat in data de 15.01.2012 9.http://www.bizoo.ro/catalog-firme/deseuri-hartie-cat-645/start-0/10/ Accesat in data de 15.01.2012 10.http://www.depozitmaculatura.ro/reciclare-hartie.html Accesat in data de 15.01.2012 11.http://www.stopco2.ro/2009/01/07/reciclarea-hartiei/ Accesat in data de 15.01.2012 12.http://www.verde.22web.net/edu/hartie.htm Accesat in data de 15.01.2012 13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#Legisla.C8.9Bie Accesat in data de 15.01.2012 14. Legea 132/2010 15.Planul national de gestionare a deseurilor 16. Strategia nationala de gestionare a deseurilor

17.http://www.greenrevolution.ro/proiecte/docs/Ghidul%20pentru%20responsabilii%20c u%20colectarea%20selectiva.pdf Accesat in data de 15.01.2012

35

Anexa:

36

37

Sursa: http://www.greenrevolution.ro/proiecte/docs/Ghidul%20pentru%20responsabilii%20cu%20colec tarea%20selectiva.pdf