Lucrare individuală

la disciplina Gestiunea calităţii serviciilor publice

Numele Cobîlaş Prenumele Dionisie

an. 2 gr. AAP 222, SpecialitateaAdministraţie Publică Data 16.01.2023

Analiza serviciului public – Managmentul Deşeurilor 

    
1. Cadrul legal ce reglementează organizarea şi funcţionarea serviciului public
ales 
Funcţionarea serviciului public de Management al deşeurilor este reglementat
de legea organică nr. 209 din 29.07.2016 privind deşeurile. 
Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală.           

2. Rolul APC în organizarea şi gestionarea serviciului public ales             

Autorităţile Publice Centrale au un rol semnificativ în procesul de gestionare si eficientizare a
serviciului public de managment al deşeurilor, acestea influenţează direct prin iniţiativele sale
legislative înăintate Parlamentului pentru a fi discutate şi implimentate, prin implimentarea
practicilor din străinătate în ţara noastră, şi prin atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea acestui
sector.

3. Rolul APL în organizarea şi gestionarea serviciului public ales             

Înfiinţarea serviciului public de management al deşeurilor este atributul exclusiv al autorităţilor
deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea şi funcţionarea lor constituie atributul
autorităţilor executive, adică al primarului. Primarul este astfel cel care determină deacă serviciul
public ales este o nevoie strigentă a populaţiei şi care propune consiliului local să fie create
serviciul public respectiv.
Desigur, că acest serviciu primarul îl propune în rezultatul chestionării populaţiei, hotărârilor
adunărilor generale, întâlnirilor cu populaţia, conlucrărilor cu consilierii din consiliul local, cu
organizaţiile neguvernamentale. Organizarea serviciilor publice este o datorie a autorităţilor
administraţiei publice locale. În acest sens, art. 73 al Legii privind administraţia publică locală
prevede: „Serviciile publice locale, municipale şi raionale se instituie, respectiv, de către
consiliul local, municipal şi raional la propunerea primarului, primarului general şi a
preşedintelui de raion în domeniile proprii de activitate ale unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul întâi şi al doilea, în limitele mijloacelor financiare disponibile. Consiliul local poate
decide contractarea anumitor servicii publice de interes local de la persoane fizice şi juridice de
drept privat, în condiţiile legii” [3]. Prin aplicarea principiilor autonomiei locale şi subsidiarităţii,
care sunt fixate în Carta Europeană a autonomiei locale, care prevede că exerciţiul
responsabilităţilor publice trebuie, într-o manieră generală, să revină de preferinţă acelor
autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Din punct de vedere administrative, serviciile
publice de gospodărie comunală sunt de interes local, şi în conformitate cu legislaţia în vigoare
se organizează şi se conduc de către autorităţile administraţiei publice locale. Astfel, autorităţile
administraţiei publice locale au competenţa exclusivă privind: înfiinţarea, organizarea,
coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală,
precum şi crearea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică din infrastructura
edilitară a unităţilor administrativ-teritoriale respective.

4. Informaţie statistică referitor la activitatea serviciului public ales

GENERAREA DEȘEURILOR. În conformitate cu datele prezentate în SIA MD, în anul 2020
întreprinderile în activitatea sa au generat 415,0 mii tone de deșeuri din diferite sectoare
economice. Cea mai mare parte din deșeuri constituie deșeurile provenite din agricultură și
industria prelucrării alimentelor – 217,1 mii tone. Pentru Republica Moldova este caracteristic ca
întreprinderile din sectorul agroindustrial sa dețină o pondere majoră în numărul total de
întreprinderi. Astfel, deșeurile care sunt generate de întreprinderile din acest sector sunt în
creștere continuă. Din aceste deșeuri, circa 72% provin din industria fabricării zaharului, 13% -
din producția de băuturi alcoolice și circa 9% provin din procesul de preparare și prelucrare a
fructelor, legumelor și cerealelor. Deșeurile municipale, care constituie circa 12% din totalul de
deșeuri generate, sunt reprezentate strict de deșeurile care provin din procesele de producere
tehnologice sau a activității comerciale ale întreprinderilor. În aceasta categorie nu sunt incluse
deșeurile menagere care provin de la populație.
Aproximativ 8% din totalul deşeurilor generate revin deșeurilor care provin de la instalațiile de
tratare a reziduurilor, de la stațiile de epurare a apelor reziduale. Ca de obicei, aceste deșeuri nu
trec în categoria deșeurilor valorificate dar sunt depozitate de către întreprinderi, care sunt în
căutarea unor operațiuni de eliminare a acestor deșeuri.
COLECTAREA DEȘEURILOR.  Categoria Deșeuri Colectate este cea mai voluminoasă
categorie raportată în SIA MD, și totodată, această categorie este cea mai reprezentativă pentru
situația actuală din domeniul gestionării deșeurilor. În același timp, în această categorie
raportează întreprinderile municipale și serviciile de autosalubritate care activează în cadrul
primăriilor, și care colectează deșeurile din sectoarele rezidențiale. Corespunzător, această
categorie ne permite de a estima cantitatea de deșeuri generată de populație. În anul 2020, au fost
raportate în SIA MD colectarea a 1 081,9 mii tone de deșeuri. Ponderea cea mai mare în totalul
deșeurilor colectate revine deșeurilor municipale care au constituit 64,5%.
Din cele 697,7 mii tone de deșeuri municipale - 657,8 mii tone sunt deșeurile municipale
amestecate. Această categorie de deșeuri reprezintă în mare parte deșeurile menagere colectate
de către întreprinderile municipale și serviciile de autosalubritate care activează în cadrul
primăriilor. După categorizarea în profil teritorial, majoritatea reprezintă întreprinderile raportori
din mediul urban. Astfel, se poate de menționat că în mediul rural practic nu există întreprinderi
prestatoare de aceste servicii.
Din deșeurile municipale colectate, numai 4,7% reprezintă deșeurile municipale colectate
separat.
În anul 2020 au fost colectate 7 mii tone de deșeuri biodegradabile. În mare parte aceste deșeuri
sunt gestionate de către întreprinderile „Spații verzi”. În mun.Chișinău deșeurile biodegradabile
sunt colectate și transportate către poligonul de compostare pentru procesul de descompunere și
utilizare ulterioară în calitate de îngrășăminte organice.
O altă categorie de deșeuri cu o pondere majoră de 30,9% în totalul deșeurilor colectate sunt
deșeurilor nespecificate în altă parte. Din cele 334 mii tone de deșeuri din această categorie, mai
bine de 317 mii tone reprezintă deșeurile din metale feroase, urmate de 10 mii tone de deșeuri
din metale neferoase și circa 6 mii tone de baterii cu plumb uzate. Dinamica crescătoare a acestor
deșeuri marchează interesul unor întreprinderi de a dezvolta afaceri în acest domeniu, solicitînd
tot mai frecvent autorizații de mediu pentru colectarea acestor deșeuri și transportarea lor peste
hotarele țării.
Colectarea deșeurilor de ambalaje îi revine 3,2% din totalul deșeurilor colectate sau 35,1 mii
tone. Operațiunea de colectare a acestui tip de deșeuri este caracteristică mai mult pentru
întreprinderile din domeniul producerii ambalajelor. Astfel, principalii colectori ai deșeurilor
reprezintă întreprinderile cu genul de activitate „Producerea ambalajelor din materiale plastice”
sau „Producerea ambalajelor din sticlă”.
Este de menționat faptul că din totalul deșeurilor colectate 6898,4 tone au constituit deșeuri
periculoase. Operațiunea de depozitare, colectare sau valorificare a deșeurilor periculoase
necesită unele măsuri speciale de respectare, reglementate prin actele normative. În anul 2020,
grație suportului Uniunii Europene a fost organizată colectarea și exportarea spre valorificare a
406,6 tone de deșeuri chimice (pesticide uzate).
În condițiile situației pandemice provocată de COVID 19, deșeurile care provin din activitatea
medicală necesită tot mai mare atenție, supraîncărcând capacitatea de eliminare în condiții de
siguranță. Conform datelor raportate în SIA MD, în anul 2020 au fost colectate 714,8 tone de
deșeuri medicale. Colectarea deșeurilor medicale în Republica Moldova este autorizată numai
pentru trei agenți economici care încadrează toate condițiile de siguranță în colectarea și
valorificarea acestor deșeuri.
VALORIFICAREA DEȘEURILOR.  Etapa de valorificare a deșeurilor include mai multe
operațiuni, de la reciclare cu transformarea deșeurilor în produse, materiale sau substanțe, pentru
a-și îndeplini funcția inițială sau pentru alte scopuri, pînă la operațiuni specifice unor activități
speciale cum ar fi operațiunea de rerafinarea petrolului.
Potrivit datelor raportate prin SIA MD de către agenții economici, în Republica Moldova în anul
2020 au fost valorificate 307,0 mii tone de deșeuri.
Cantitatea cea mai mare de deșeuri valorificate revine deșurilor din agricultură, horticultură,
precum și din prepararea și prelucrarea alimentelor  - 232,1 mii tone. Valorificarea deșeurilor
agricole se efctuiază, de cele mai dese ori, prin operațiunea – Tratarea terenurilor avînd drept
rezultat beneficii pentru agricultură sau ecologie.
Ambalajele și deșeurile din ambalaje au fost valorificate în cantitate de 36,7 mii tone. Din total
deșeuri de ambalaje valorificate circa 44% reprezintă deșeurile din ambalaje plastice și 36%
revin deșeurilor din sticlă. Prezența pe teritoriul țării a întreprinderilor care produc ambalaje din
sticlă favorizează buna gestionare a ambalajelor din sticlă și valorificarea acestora. Aceiași
situație se atestă și pentru ambalaje din hârtie și carton care sunt valorificate de către
întreprinderile din domeniul fabricării celulozei, hârtiei și cartonului.
EXPORTUL DEȘEURILOR. Potrivit datelor raportate în SIA MD în anul 2020 au fost
exportate 32,8 mii tone de deșeuri de diferite categorii. Interesul sporit al agenților economici
care colectează deșeurile din metale feroase și cele neferoase este explicat prin datele de export
ale acestor deșeuri. Astfel, cele mai mari cantități de deșeuri exportate din țara noastră în anul
2020 au constituit exportul de deșeuri din metale feroase care au însumat circa 18,2 mii tone,
exportul de aluminiu sortat a constituit 5,0 mii tone și deșeurile din metale neferoase  - 4,3 mii
tone.
În pofida faptului că, în Republica Moldova există întreprinderi din domeniul „Fabricării
articolelor din hîrtie și carton”, există cantități de aceste deșeuri care au fost exportate pentru a fi
reciclate în alte țări. Prin urmare, deșeurile din hîrtie și carton au fost exportate pentru
valorificare în cantitate de circa 3,8 mii tone.
În datele privind exportul de deșeuri nu se regăsesc date despre exportul deșeurilor din plastic, pe
motiv că deșeurile din plastic care au fost colectate separat și ulterior valorificate sunt exportate
sub forma primara a produselor din plastic (granule din plastic), pierzînd astfel STATUTUL DE
DEȘEU.
În conformitate cu datele raportate de către agenții economici exportatori de deșeuri, deșeurile au
fost exportate de cele mai dese ori în țările din Uniunea Europeană.
Conținutul analitic este efectuat în baza datelor din rapoartele prezentate de către agenții
economici în Sistemul Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor” pentru anul 2020.

5. Sisteme de asigurare a calităţii în cadrul serviciului ales.             

Pentru asigurarea calităţii serviciiului public de managmentul deşeurilor este foarte importanta
dobândirea de cunoştinte, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamente de către toţi cetăţenii
localităţii noastre, de asemenea este nevoie de a promova parteneriatele cu Organizaţiile non-
guvernamentale existente la nivel local care sunt în stare să crească nivelul de sensibilitate în
rândul populaţiei, desfăşoară activităţi de creştere a sensibilităţii în colaborare cu autorităţile
locale (APL1 şi APL2) prin diverse metode, precum ar fi zile naţionale de curăţenie, campanii de
informare în şcoli sau expoziţiile publice. La fel de mult ca şi educaţia socială, este important ca
utilajul folosit pentru deservirea acestui segment să fie unul modern, deaceea pentru a asigura
calitate în acest domeniu va fi nevoie de atragere de fonduri şi investiţii în tehnica de profil şi
infrastructura necesară pentru managmentul deşeurilor.

6. Probleme cu care se confruntă serviciul public ales   

Problemele cele mai frecvente cu care se confrontă serviciul public ales încep de la gestionarea
ineficientă a deseurilor, locuitorii generează cantități foarte mari de deșeuri: de alimente și din
grădinărit, de deșeuri din construcții și demolări, deșeuri miniere, deșeuri industriale, nămol,
electrocasnice vechi, baterii, pungi din plastic, hârtie, deșeuri sanitare, haine vechi și mobilă… și
lista poate continua. Cantitatea de deșeuri pe care o generăm este strâns legată de tiparele noastre
de consum și de producție. Numărul foarte mare de produse care intră pe piață reprezintă o altă
provocare. Schimbările demografice, precum creșterea numărului de gospodării alcătuite dintr-o
singură persoană, afectează, de asemenea, cantitatea de deșeuri pe care le generăm (de exemplu,
ambalarea produselor în pachete mai mici). Spectrul larg de tipuri de deșeuri și de rute complexe
ale tratării deșeurilor (inclusiv cele ilegale) face dificilă obținerea unei imagini complete a
deșeurilor generate și a locului în care se află acestea. Aceste probleme sunt precedate de
infrastrucutra slab dezvoltată,insuficienta locurilor amenajate pentru colectarea deseurilor de
catre populatia, lipsa locurilor de colectare, prelucrare si triere a deşeurilor, şi desigur
insuficienţa tehnicii pentru efectuarea acestor lucrări.          

7. Soluţii propuse de Dvs.            

Pentru soluţionarea acestor probleme este nevoie ca deşeurile să fie colectate correct,selectiv
aceast aspect poate fi antrenat cu ajutorul campaniilor publicitare, organizarea punctelor de
colectare a plasticului şi sticlei în incinta supermarketurilor, staţiilor de alimentare. O data cu
organizarea procesului de colectare a deşeurilor vom simţi nevoia ca acestea să fie prelucrate şi
reciclate.
După efectuarea acestor acţiuni ar fi binevenit să fie sancţionaţi cei care refuză să se conformeze
cu regulile şi standartele stabilite de legislaţie, fiind pedepsiţi cu amenzi sau muncă
neremunerată în folosul societăţii.
Nota _________

Semnătura examinatorului ___________