Domeniul constructiilor Principalele probleme de protectie

a mediului in Romania si Bulgaria. Depozitarea si reciclarea

deseurilor

Cuprins:
1. Eliminarea deseurilor din constructii si demolari situatia prezenta si
necesitati in Romania si Bulgaria
2. Masuri de protectia mediului in constructii tratarea deseurilor contaminate;
recuperarea si valorificarea deseurilor. Exemple de bune practici ale agentilor
economici din Uniunea Europeana
3. Responsabilizarea agentilor economici din domeniul constructiilor
principiul poluatorul plateste
4. Gestionarea deseurilor din constructii si demolari baza legislativa si surse de
finantare pentru IMM-uri
Bibliografie
Anexa 1
Anexa 2

1. Eliminarea deseurilor din constructii si demolari situatia prezenta si

necesitati in Romania si Bulgaria
Protectia mediului inconjurator, protectia mediului construit, protectia mediului natural,
protectia mediului interior etc. sunt notiuni care desemneaza domeniile de interventie in vederea
protectiei mediului la scara globala in domeniul constructiilor si dezvoltarii urbane.
In Europa, cele mai mari fluxuri de deseuri provin din activitatile de constructii sau
demolari si, totodata, din activitatile de fabricatie.
Din noiembrie 2008 Uniunea Europeana dispune de o noua legislatie in materie de
deseuri, care include obiective ce urmeaza a fi atinse pana in 2020. Implementarea cu succes a
legislatiei de catre statele membre va conduce la reducerea la minimum a efectelor negative ale
producerii si gestionarii deseurilor asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului.
Noua legislatie stabileste o ierarhie a deseurilor, respectiv o ordine de prioritati pentru
ceea ce reprezinta in general cea mai buna optiune din punct de vedere al protectiei mediului, si
anume: prevenirea, reutilizarea, reciclarea sau alte operatiuni de recuperare si in ultima
instanta depozitarea sigura din punct de vedere al protectiei mediului a deseurilor.
Unul din obiectivele stabilite pentru a fi atins pana in 2020 il reprezinta cresterea la un
nivel minim de 70% din masa a reutilizarii si reciclarii deseurilor provenind din activitati de
constructie si demolari, precum si a deseurilor de productie si a celor industriale. Neatingerea
acestui obiectiv, precum si a celorlalte obiective trasate in noua directiva privind deseurile, va
conduce la actionarea in instanta a statelor membre de catre Comisia Europeana.
1.1 Gestionarea deseurilor din constructii si demolari situatia prezenta in Romania
si Bulgaria
Potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeana cu privire la gestionarea deseurilor din
constructii si demolari, cantitatile de deseuri produse anual in Europa variaza intre 200 si 720 kg
pe cap de locuitor, media fiind de aproximativ 480 kg/persoana. Din aceste cantitati, doar 28%
sunt reciclate si reutilizate in prezent.
In Romania, datele referitoare la cantitatile de deseuri din constructii si demolari sunt
incerte, acest lucru datorandu-se lipsei unei evidente stricte centralizate a centrelor de colectare
si modalitatilor neadecvate de eliminare, la depozitele municipale, fara cantatire, ori pe terenuri
virane. Conform cifrelor existente, la nivelul anului 2005, s-au colectat si inregistrat 466.893
tone deseuri din constructii si demolari (6,65% din cantitatea totala de deseuri municipale
colectata de catre firmele specializate in activitati de salubritate).
Cercetarile efectuate la nivel national arata ca, pentru urmatorii 20 ani, capacitatea necesara
stocarii deseurilor din constructii si demolari este de aproximativ 3,5 milioane m3, fara
activitatile de reciclare. Aceasta capacitate poate fi micsorata daca deseurile rezultate in urma
constructiilor si demolarilor ar fi reciclate si valorificate (ex. numai reciclarea deseurilor de la
constructia de drumuri ar conduce la reducerea cu 30% a cantitatii totale de deseuri generate).
In ceea ce priveste judetul Calarasi, solutiile pentru colectarea si reciclarea deseurilor din
constructii si demolari vor fi stabilite in studiul de fezabilitate al proiectului Managementul
integrat al deseurilor solide in judetul Calarasi (proiect pregatit cu asistenta tehnica prin masura
ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-04.). Pana in prezent, nu a fost efectuat un studiu referitor la
compozitia deseurilor din constructii si demolari pentru judet, estimariile fiind facute pe baza
experientei statelor membre. Astfel, reiese ca in compozitia deseurilor din lucrarile de
infrastructura intra peste 80% minerale, in jur de 13% lemn, pana la 4% metale (la constructiile
civile), restul fiind alte materiale ca de exemplu: plastic, sticla, carton, etc. Datorita lipsei
depozitelor speciale pentru deseuri inerte, deseurile din constructii si demolari sunt depozitate pe
actualele depozite vechi, neconforme, dar care sunt inca in functiune.
3

In Bulgaria volumul anual al deseurilor din constructii si demolari este mai mare de
650.000 mc, in Sofia generandu-se aproximativ 12% din volumul total de deseuri. Bulgaria, ca si
Romania, se confrunta cu numeroase probleme legate de gestionarea deseurilor, inclusiv
probleme privind neconformitatea depozitelor de deseuri cu normele europene. La sfarsitul lui
2008, de pilda, din cele 261 depozite de deseuri existente, numai 27 indeplineau cerintele UE.
Cea mai mare parte a deseurilor provenind din constructii si demolari se depoziteaza in
conditii necorespunzatoare, la un loc cu deseurile menajere, fara sa existe o sortare prealabila a
acestora. De multe ori, deseurile periculoase, cum ar fi cele care contin azbest, sunt depozitate in
conditii improprii, in pofida restrictiilor impuse prin lege. Doar in orasele mari, precum Sofia,
Ruse, Vratsa, Veliko Tarnovo, Stara Zagora s.a., exista depozite separate pentru colectarea
deseurilor din constuctii si demolari.
Gestionarea deseurilor provenind din activitatile de constructii si demolari nu se realizeaza
inca eficient in niciuna dintre cele doua tari invecinate, situatia fiind generata de:
lipsa informarii si a preocuparilor privind protectia mediului din partea agentilor
economici din constructii
nerespectarea legislatiei generale privind gestionarea corespunzatoare a deseurilor,
agentii economici din constructii reclamand, in general, necunoasterea tuturor
reglementarilor care fac referire la activitatea lor
lipsa unor politici de prevenire a formarii de deseuri din constructii in fazele de
proiectare si executie
aplicarea defectuoasa a sanctiunilor de catre organismele abilitate, inclusiv datorita
dificultatii de a identifica agentii economici care elimina in locuri necorespunzatoare
deseurile de santier
lipsa unor sisteme locale, regionale, nationale unitare, coordonate de colectare si
prelucrare a deseurilor din constructii si demolari
numar limitat si capacitate redusa a depozitelor de deseuri
1. Cum se realizeaza managementul deseurilor din constructii si demolari in cadrul
activitatii desfasurate de firma dvs ?
2. Ce aspecte mai contribuie, in opinia dvs, la situatia actuala in domeniul gestiunii
deseurilor din constructii si demolari?

1.2 Gestionarea eficienta a deseurilor din constructii si demolari necesitati in

Romania si Bulgaria
In calitate de membri ai Uniunii Europene, Romania si Bulgaria trebuie sa se alinieze
noilor politici europene in domeniul gestionarii deseurilor, inclusiv a celor provenind din
constructii si demolari, si sa participe in mod activ la atingerea obectivelor formulate, prin
implementarea unor masuri coerente, sustinute, care sa raspunda necesitatilor identificate,
respectiv:

necesitatea crearii unui cadru legislativ specific privind gestionarea deseurilor din
constructii si demolari, care sa prevada, in mod particular, obligatiile agentilor economici din
constructii, modul de desfasurare a inspectiilor pe santier si aplicarea sanctiunilor,
nominalizarea organelor de control responsabile etc. In prezent, in Romania, un proiect de
hotarare pentru gestionarea deseurilor rezultate din constructii si demolari este supus
dezbaterilor. Acesta prevede, printre altele, ca depozitarea deseurilor din constructii si
demolari nesortate sa fie interzisa, gestiunea deseurilor sa fie cuprinsa obligatoriu in orice
proiect de constructie/reparare a infrastructurii rutiere, iar sortarea deseurilor sa se realizeze
4

la locul de producere, prin grija constructorului ori a unei terte parti care are autorizata
activitatea de colectare, transport, sortare, valorificare, eliminare a deseuri lor din constructii
si demolari.
necesitatea crearii, in timpul cel mai scurt, a unor facilitati speciale de colectare separata a
deseurilor de santier, de transport si prelucrare a acestora la nivel local, regional si national,
in functie de tipul deseurilor si gradul de periculozitate al acestora.
necesitatea cresterii nivelului de constientizare a agentilor economici din constructii cu
privire la importanta gestionarii eficiente a deseurilor de santier, atat pentru protejarea
mediului, cat si pentru imbunantatirea performantelor economico-financiare ale firmelor.
necesitatea dezvoltarii si utilizarii eficiente de sisteme si mecanisme economico-financiare
pentru gestionarea deseurilor periculoase in conditiile respectarii principiilor generale, cu
precadere a principiului poluatorul plateste si a principiului responsabilizarii
producatorului.
necesitatea stimularii investitiilor in domeniul reciclarii deseurilor din constructii si
demolari, prin acordarea, de pilda, a unor facilitati fiscale pentru operatorii economici care
gestioneaza aceste categorii de deseuri.
necesitatea imbunatatirii accesului agentilor economici din domeniul constructiilor la
finantari, in vederea realizarii de investitii eficiente in tehnologii curate si in masuri de
protectia mediului.
necesitatea dezvoltarii, de catre agentii economci, a unor planuri de management al
deseurilor specifice fiecarui santier (in functie de tipul si marimea constructiei, tipul
santierului (doar demolare, constructie pe un teren viran, demolare si constructie, tipurile de
deseuri care sunt generate s.a.). Aceste planuri de management al deseurilor trebuie sa
contina masurile necesare in toate fazele ciclului de viata al proiectului respectiv:
etapa de conceptie/analiza resurselor
etapa de proiectare
etapa de selectare a furnizorilor de materiale pentru constructii
etapa de pre-constructie/demolare, daca este cazul
etapa de constructie propriu-zisa.

1. Ce alte masuri ar mai trebui luate in vederea imbunatatirii procesului de

gestionare a deseurilor provenind din constructii si demolari?
2. Considerati prioritara stabilirea unui cadru legislativ specific in acest domeniu
pentru imbunatatirea rezultatelor? Pot fi obtinute rezultate pozitive doar prin
implementarea de catre agentii economci a unor planuri de management a
deseurilor eficiente?
3. Cum se implica/ar trebui sa se implice autoritatile locale si institutiile
competente in stimularea agentilor economici din constructii sa recicleze/reutilizeze
deseurile?

In stransa legatura cu gestionarea eficienta a deseurilor din constructii si protejarea

mediului, pe plan european si international s-au dezvoltat, mai ales in ultimul deceniu, noi
materiale de constructii, metode si tehnici de executie, reunite sub denumirea ECOCONSTRUCTIE.

Eco-constructia cuprinde productia de echipamente, tehnologii, materiale specifice,

proiectarea, instalarea, managementul sau furnizarea de alte servicii pentru reducerea
impactului negativ asupra mediului a cladirilor, activitatilor de constructie si
renovare, alegerea materialelor, nivelului de consum, a emisiilor, managementului
deseurilor din constructii si demolari etc.

Romania si Bulgaria detin un potential imens in dezvoltarea acestui sector, in conditiile

unei cereri in crestere, provenind deopotriva de la clientii locali si investitorii straini. Astfel, se
intrevede necesitatea alinierii practicilor firmelor de constructii romanesti si bulgare la cele
europene, respectiv a stimularii sectorului eco-constructiei, cu avantaje pentru mediu, agentii
economici si utilizatorii finali.
- Studiu de caz
Langely Park transformand deseurile in aur prin eco-constructie1
Langely Park este unul dintre cele mai ample proiecte de regenerare urbana din Sud-Estul
Marii Britanii. Aflat in Beckenham, la aproximativ 20 de km de Londra, si acoperind o suprafata
totala de 40,5 ha, complexul rezidential reabilitat cuprinde 250 locuinte, de la apartamente cu 2
dormitoare, la case cu 7 dormitoare. Lucrarile, care au presupus demolarea vechilor constructii si
construirea altora, au inceput in 1998 si a durat aproximativ un an pana ce situl a fost pregatit
pentru ridicarea noilor locuinte.
Intregul proiect, de la pregatirea sitului la constructia caselor si amenajarea peisagisitica,
ilustreaza politica antreprenorului, Reutilizare, Reciclare, Reducere (cei trei R ai conservarii).
Astfel, betonul rezultat in urma demolarii a fost reciclat si reutilizat, iar prin instalarea unei statii
de macinare a betonului pe santier, costurile cu transportul si prelucrarea in alta locatie au fost
reduce cu o treime. 75% dintre tiglele de la vechile locuinte au fost reutilizate, iar fierul obtinut
in urma demolarilor a fost trimis spre valorificare. Amenjarea peisagistica a presupus, printre
altele, transplantarea copacilor existenti.
Tehnicile adoptate pe santier si materialele folosite au construbuit nu doar la diminuarea
impactului negativ asupra mediului, dar si la reducerea costurilor cu aproximativ 5% pentru
intreg complexul rezidential (aproximativ 1,3 milioane ).
1. Poate reprezenta sectorul eco-constructiei o solutie eficienta pentru diminuarea
cantitatilor de deseuri produse pe santierele de constructii in zona transfrontaliera CalarasiSilistra?
2. Ati utilizat sau sunteti interesat de utilizarea, pe viitor, a unor solutii de constructii
specifice acestui sector? Care ar fi avantajele/dezavantajele pentru compania dumneavoastra?

Bune practici in Romania si Bulgaria privind gestionarea

deseurilor din constructii si demolari
La Brasov (Romania), incepand din septembrie 2007, deseurile provenind din constructii
si demolari trebuie puse fie in saci speciali, ce pot fi cumparati de la serviciile de salubritate, fie
in tomberoane speciale, puse la dispozitie de aceste servicii, contra cost. In cazul nerespectarii
acestei prevederi, agentii economici si chiar persoanele fizice pot fi amendati cu amenzi cu
amenzi cuprinse intre 500 si 1000 lei.
1 http://www.ecoconstruction.org/

La Timisoara (Romania), din 2007 exista un

serviciu specializat in colectarea deseurilor din constructii
demolari atat de la operatorii economici, cat si de la cei
casnici.
Colectarea deseurilor se face prin doua modalitati,
cantitati mai mari, respectiv mai mici de 1 mc. Containere
o capacitate de 4, 7 sau 22 mc precum si de mijloace auto
amplasarea si evacuarea acestora se pot asigura contra
Agentii economici pot solicita amplasarea containerelor
santiere fie in mod direct, la sediul societatii de
salubrizare sau prin fax, iar evacuarea containerului se
maxim 24 de ore de la solicitarea utilizatorului.

si

pentru
avand
pentru
cost.
pe
face in

In Bulgaria, primul pas in reciclarea deseurilor din activitatea de constructii si demolari a

fost facut in anul 2000, cand, in cadrul unui proiect cu finantare europeana, au fost recilate
deseurile provenind de la realizarea coridorului de transport feroviar Zimnicea - Strandzha
Tserkovski. Astfel, 50599 m3 de deseuri (balast de cale ferata) reciclate au fost reutilizate in
proiecte de constructie/ refacere a infrastructurii feroviare

2. Masuri de protectia mediului in constructii tratarea

deseurilor contaminate; recuperarea si valorificarea deseurilor.
Exemple de bune practici ale agentilor economici din UE
Deseurile din constructii si demolari definesc totalitatea substantelor produse sau
utilizate in cadrul lucrarilor de asanare, demolare sau altor activitati de constructii, fiind
impartite in mai multe categorii, dupa cum urmeaza:
deseuri rezultate din demolarea totala sau partiala a cladirilor si/sau infrastructurii civile
(contaminate si necontaminate)
deseuri rezultate din constructia de cladiri si/sau infrastructura civila (contaminate si
necontaminate)
deseuri rezultate in urma excavarii solurilor - pamant, pietris si vegetatie rezultate
nivelarea terenurilor, lucrari civile, realizarea fundatiilor pentru constructii
deseuri rezultate din lucrarile de modernizare si intretinere a strazilor - substante
gudronate sau rezultate din gudron; substante cu lianti bituminosi sau hidraulici, (ex:
asfalt, macadam).
Pe un
constructii
exemplu,
rezultat

Fluxul de deseuri in timpul activitatii de

constructie (% )
2
1
7
16
46
1
2
6

41

Moloz
Carton
Izolatii
Amenajari interioare
Fier
Ambalaje
Placi din gips-carton
Mase plastice
Lemn
Pamant
Faianta/gresie
Ciment
Altele

santier
de
de imobile, de
fluxul de deseuri
este urmatorul:

La randul lor, aceste deseuri pot fi periculoase sau nepericuloase, in functie de compozitia
acestora. Deseurile periculoase asociate sunt:
deseurile contaminate;
materialele izolante cu continut de azbest;
azbocimentul;
materialele de constructie pe baza de gips contaminate cu substante periculoase;
pamanturile si pietrele, resturi de balast cu continut de substante periculoase;
lacurile, vopselele, adezivii;
deseurile de la constructii si demolari cu continut de mercur - deseurile de la constructii
si demolari cu continut de PCB (de exemplu: cleiuri cu continut de PCB, dusumele pe
baza de rasini cu continut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori
cu continut de PCB).
Stiati ca .... dintr-o cladire de marime medie cu un volum de 1 000 m3, poate rezulta
o cantitate de deseuri de 10-50 m3 sau un cost de colectare si eliminare de
3 000-4 000 euro (arie de 200 m2, cost de constructie de 2 000 euro/m2)?

2.1 Masuri de protectia mediului in constructii tratarea deseurilor contaminate;

recuperarea si valorificarea deseurilor.
Managementul deseurilor provenind din constructii si demolari trebuie sa reflecte practicile
recomandate la nivel general, respectiv:
prevenirea producerii de deseuri
minimizarea
reutilizare
reciclare
incinerare
depozitare

Ierarhizarea masurilor de gestionare integrata a deseurilor

Pe durata curatarii siturilor si a lucrarilor de reconstructie, este indicat sa se recicleze si
reutilizeze materialele existente, lucru ce va contribui, in final, la reducerea cantitatii de deseuri
ce va fi transportata la gropile de deseuri. Calea de recuperare si/sau de eliminare trebuie sa se
faca in functie de profitabilitate, legislatie dar, mai ales, in functie de potentialul de poluare al
deseurilor (compozitia chimica a deseurilor, substantele eliminate in timp, la locurile de
depozitare)
Prevenirea si minimizarea producerii de deseuri trebuie realizate incepand cu faza de
proiectare a constructiei si continuand cu achizitionarea materialelor si constructia efectiva, prin
masuri precum:
evitarea solutiilor de executie care presupun utilizarea unei cantitati mai mari de
materie prima, ori care presupun un timp mai mare de executi
evitarea demolarilor inutile, prin evaluarea atenta a facilitatilor deja construite si
incercarea integrarii acestora in noul proiect
calcularea cat mai precisa a necesarului de materiale
adoptarea unor solutii de executie care sa presupuna utilizarea de materiale reciclate
sau recuperate
utilizarea unor materii prime si tehnologii prietenoase fata de mediu, ca de
exemplu: izolatii din materii prime precum lana de oaie, placi din fibra de lemn,
vopsele si tencuieli ecologice s.a.
adoptarea unor procese de demolare controlata de calitate si utilizarea, cu precadere, a
constructiilor modulare, pre-fabricate care sa diminueze cantitatea de deseuri
produsa atat pe santier, cat si de catre furnizori, si care sa permita o dezasamblare
ulterioara mai usoara (dezvoltarea unor noi tehnici, precum de-constructia, care
permite dezasamblarea facila a unei cladiri si recuperarea si valorificarea materialelor
de constructii, precum lemnul, caramizile, tamplaria etc.)
adoptarea unor politici de returnare a ambalajelor catre furnizorii de materiale acest
lucru va aduce beneficii atat firmei de constructii , cat si furnizorilor
depozitare si manipulare atenta a materialelor pe santier - acest lucru va contribui, de
asemenea, la cresterea securitatii la locul de munca
Reutilizarea si reciclarea Este indicat ca deseurile/materialele rezultate in timpul
demolarilor si constructiilor sa fie reutilizate pe santier sau pastrate
pentru utilizare ulterioara, depozitarea la groapa de gunoi fiind
ultima solutie. Intr-o prima faza, deseurile trebuie colectate in
containere separate, in functie de tipul lor, de nivelul de contaminare.
9

Acestea pot fi apoi reutilizate direct, fara reciclare prealabila sau in urma reciclarii. In
vederea recuperarii, deseurile trebuie supuse tratarii mecanice, macinarii si trierii (ex. materiale
inerte, metale, cabluri, materiale plastice). Deseurile minerale care contin poluanti, ca zidariile
imbibate cu ulei sau tencuiala, trebuie sa fie tratate in instalatii concepute pentru tratarea
deseurilor toxice;
Principalele materiale care pot fi reutilizate si/sau reciclate:
Daca nu sunt contaminate, deseurile din constructii si demolari ce pot fi prelucrate si
refolosite sunt:
materialele excavate in constructii, dragari, dezastre natural (sol, pietris, argila, nisip,
roci);
materialele provenite din constructia drumurilor (smoala, nisip, pietris, bitum, roci,
substante gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi sau
hidraulici);
materialele obtinute din constructii/demolari locuinte (ciment, caramizi, tigle,
ceramica, roci, ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, materiale de constructii cu
termen de valabilitate depasit);
materialele din santier (carton, plastic, metal, lemn, sticla, cabluri, solutii de
lacuit/vopsit/izolante etc).
Domeniile in care pot fi reutilizate deseurile din constructii si demolari, cu sau fara
reciclare prealabila, sunt:
utilizarea ca materie prima in constructia de noi cladiri (ex. reutilizarea caramizilor, a
tiglelor, structurilor metalice, tamplariei, materialelor pentru izolatii nedeteriorate,
rezultate in urma demolarilor);
constructia drumurilor sau trasarea unor cai de acces (ex. ciment, beton din demolari,
concasat)
fabricarea materialelor de constructii (caramida, tigla, structuri de lemn, izolatii);
definirea si acoperirea straturilor din celulele gropilor de gunoi ecologice urbane sau
industriale;
ecologizarea si inchiderea minelor dezafectate;
realizarea de materiale plastice si metalice;
amenajarea gradinilor sau plantatiilor (in cazul in care solul excavat nu este poluat)
- Studiu de caz Royal BAM Group Olanda - reciclarea deseurilor de pe santiere inseamna reducerea
poluarii si a cheltuielilor
Producand mai mult de 31 milioane tone de deseuri pe an, domeniul constructiilor
reprezinta una dintre principalele surse de producere a deseurilor din Olanda. Depozitarea si
incinerarea acestor mari cantitati de deseuri nu reprezinta o solutie viabila, datorita lipsei de
spatiu de depozitare, riscurilor pentru sanatate si pentru mediu, si utilizarii resurselor naturale.
De aceea, pentru BAM, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de constructii
din Olanda, reducerea cantitatilor de deseuri pe santierele de constructii si demolari este o
prioritate. Acest lucru implica un management atent al intregului lant de productie, astfel incat
BAM colaboreaza deopotriva cu furnizorii de materiale si companiile de procesare a deseurilor
pentru reducerea productiei de deseuri pe santierele sale, prin mijloace de prevenire, reciclare si
procesare responsabila a deseurilor.
In cazul reciclarii, deseurile sunt depozitate in containere separate, in functie de tipul lor costul pentru un astfel de container fiind cu 60% mai mic decat pentru un container cu deseuri
nesortate - si apoi trimise spre concasare si sortare finala in vederea reciclarii. Aceasta politica a
companiei contribuie atat la reducerea nivelului de poluare a mediului, cat si la diminuarea

10

cheltuielilor cu gestionarea deseurilor (pentru reciclarea unei treimi din deseurile produse,
compania economiseste 25% din costurile cu gestionarea deseurilor).
Incinerarea si depozitarea deseurilor din constructii si demolari reprezinta masurile ultime,
care ar trebui adoptate doar atunci cand deseurile nu mai pot fi recuperate:
incinerare in uzine destinate incinerarii deseurilor toxice si eliminare (de ex. lemnul
de constructie tratat si, deci, poluat cu produsi chimici, trebuie in mod absolut trimis
la o uzina de incinerare a deseurilor toxice);
valorificarea energetica a lemnului de constructie si a altor deseuri din constructii prin
incinerare. Recuperarea sub aspect termic are loc prin utilizarea aburului sau a apei
calde obtinute in instalatiile recuperatoare de caldura pentru alimentarea cu caldura a
proceselor: tehnologice, de incalzire, ventilatie, climatizare, alimentarea cu apa calda
menajera a consumatorilor urbani.
materialele ca azbocimentul trebuie colectionate separat si eliminate, astfel incat sa
nu afecteze mediul inconjurator. In nici un caz, acestea nu trebuie sa ajunga in
instalatiile de tratare a deseurilor incomode. Cand materialele cu continut de azbest
sunt manevrate necorespunzator, acestea pot emana particule nocive pentru sanatatea
umana. In consecinta, colectarea si elminarea acestor tipuri de deseuri trebuie facute
corespunzator, cu respectarea unor conditii stricte, de catre intreprinderi avizate.
1. Implementati in cadrul proiectelor dvs. de constructii, masuri de
prevenire/minimizare a deseurilor? Pot aduce aceste masuri beneficii activitatii dvs.?
2. Colectati separat deseurile (lemn, ciment/beton, fier, polistiren, rigips, carton etc.)
3. Reciclati/reutilizati deseurile produse pe santier?

2.2 Exemple de bune practici ale agentilor economici din Uniunea Europeana
Politicile si initiativele europene in domeniul protectiei mediului au aratat ca mare parte a
cantitatii de deseuri rezultate in urma activitatilor de constructie poate fi valorificata. State
precum Olanda, Belgia sau Danemarca recicleaza, in prezent, intre 80-90% din deseurile produse
pe santierele de constructii si demolari.
Gestionarea eficienta a deseurilor provenind din constructii si demolari, si implementarea
unor tehnologii si materiale de constructii prietenoase fata de mediu au adus numeroase
beneficii mediului si companiilor de constructii, precum:
reducerea impactului negativ asupra mediului atat prin activitatile desfasurate pe
santier, cat si prin cele desfasurate in afara santierului (transportul, tratarea si
depozitarea deseurilor rezultate);
reducerea cheltuielilor pentru achizitionarea de materie prima inutila, depozitarea si
transportul deseurilor rezultate;
imbunatatirea calitatii lucrarilor executate;
cresterea nivelului de securitate si sanatate la locul de munca;
imbunatatirea imaginii companiei de constructii, prin responsabiliatate fata de mediu si
societate;
reducerea dependentei de resursele naturale (lemn, fier/otel, minerale, petrol s.a.) si
reducerea consumului de apa si energie etc.
1. Santierul ecologic - element al unei politici globale a deseurilor - Franta
11

Programul Chantiers verts (Santiere verzi) derulat in Franta incepand cu anul 1993, la
care au participat 11 a demonstrat ca bilanturile materiale si economice ale gestiunii deseurilor
de santier pot fi pozitive, din urmatoarele considerente:
reducerea la sursa si trierea deseurilor, in vederea valorificarii materialelor, pot
constitui operatiuni benefice atat din punct de vedere al gestionarii deseurilor, protectiei
mediului si conservarii resurselor, cat si pentru productivitatea globala a santierului:
mai putine deseuri, o mai buna pregatire si informare a personalului de pe santier, o mai
mare securitate a muncii, diminuarea costurilor;
cunoasterea cantitatilor si tipurilor de deseuri, a costurilor reale care le sunt asociate,
permite intreprinderilor definirea de noi surse de economii (de ex., prin reciclare,
valorificare a deseurilor produse) si cresterea productivitatii
imbunatatirea capacitatii operatorilor economici din constructii de a estima necesarul de
materiale inca din faza de planificare va conduce la o mai buna organizare a lucrarilor
de santier si evitarea unor eventuale conflicte cu clientii, cauzate de obicei de cresterea
cantitatii de materiale fata de estimarile initiale sau de intarzierea predarii lucrarilor.
In ceea ce priveste diferentele de costuri dintre un santier traditional si unul ecologic, o
simulare economica comparativa pentru o constructie noua a pus in evidenta urmatoarele
aspecte:
SANTIER TRADITIONAL
volumul de deseuri este mai mare, de
unde rezulta si un numar mai mare de
bene pentru transport;

deseurile nu sunt triate si nici

recuperate;
deseurile sunt depozitate in situri clasa
III, fara triere, deci nu respecta
reglementarile europene in vigoare

SANTIER ECOLOGIC
reducerea volumului de deseuri la sursa
cu 20% fara costuri suplimentare si, in
consecinta, un coeficient superior de
incarcare a benelor si un numar mai mic
de bene pentru transport;
o mare parte a deseurilor este recuperata:
15% (lemn, plastic, cartoane); 35% sunt
valorificabile;
50% din deseuri sunt depozitate in situri
clasa II, moloz si ramblee de santier.

Concluzia finala a simularii a pus in evidenta ca pentru un santier ecologic, costul

reprezinta 65% din costul unui santier traditional, diferenta dintre costuri explicandu-se prin:
trierea molozului si a fierului (cu posibilitatea de a valorifica molozul si rambleele pe
santier sau pe santierele invecinate) - 20%;
reducerea volumului deseurilor la sursa - 25%.
Pe de alta parte, aceasta experienta a pus in evidenta necesitatea organizarii de filiere locale
de valorificare a deseurilor, in lipsa carora deseurile triate trebuie transportate la mari distante,
inducand, pe langa costurile suplimentare de transport, costuri suplimentare legate de protectia
mediului.
Concluziile evaluarii economice, cantitative sau calitative au demonstrat ca santierele
ecologice nu constituie de fapt decat un element al politicii locale si regionale a gestiunii
deseurilor. Astfel:
rentabilitatea si evolutia lor viitoare sunt dependente de vointa responsabililor locali cu
politica globala si intersectoriala a deseurilor.

12

 planurile departamentale de eliminare a deseurilor si includerea deseurilor de santier in

cadrul acestora sunt elemente majore care vor permite ameliorarea continua a
rentabilitatii gestiunii deseurilor.
mobilizarea intreprinderilor in ceea ce priveste crearea sau sprijinirea implantarii de
filiere locale de valorificare este fundamentala.

2. Firmele din constructii, impreuna pentru un mediu mai curat - Italia

In Italia exista in jur de 10 mari centre de colectare a desurilor din constructii si demolari,
cu precadere in apropierea marilor centre urbane din nordul tarii (Reggio Emilia, Modena,
Milano).
Consorzio Comense Inerti apartine unui grup alcatuit din mai mult de 100 de companii de
constructii, activitatea principala fiind cea de concasare a deseurilor inerte rezultate din
constructii si demolari.
Tratarea deseurilor din constructii si demolari cu proprietati fizico-mecanice asemanatoare
se realizeaza in facilitati speciale, concepute astfel incat sa nu afecteze mediul (izolare acustica,
cantitate redusa de praf eliminata in aer etc.)
Aceste deseuri sunt supuse concasarii primare, care duce la reducerea dimensiunii
materialelor intre 0-150 mm. In urmatoarea etapa sunt eliminate, prin procedee specifice,
eventualele armaturi de fier continute de deseurile din demolari (beton armat) si alte impuritati,
dupa care materialele inerte obtinute sunt sortate in mai multe clase granulometrice (0-30 mm,
30-70 mm). Materialele obtinute sunt utilizate in locul materialelor inerte naturale, in special in
constructia de drumuri, obiective industriale, umplerea excavatiilor, realizarea de betoane, mici
constructii etc.
Aproximativ 35% din materialele inerte obtinute in urma concasarii sunt reutilizate pe
santierele de constructii, aceasta abordare permitand:
exploatarea rationala a resurselor;
reducerea consumului de resurse naturale din excavatii;
reducerea cantitatii de materiale care urmeaza a fi eliminate;
reducerea impactului negativ asupra mediului
reducerea costurilor, prin posibilitatea reutilizarii deseurilor rezultate
Restul de 65% din materialele inerte obtinute nu mai pot fi reutilizate pe santiere, datorita
proprietatilor fizico-mecanice ale materialelor obtinute prin concasare, dar sunt utilizate pentru
restaurarea zonelor miniere sau a altor zone drgradate din cauze naturale.
Dupa controlul strict al materialelor inerte (materiale de excavare, deseuri din demolari,
prelucrarea marmurei, deseuri din sticla), si compactarea acestora, acestea sunt folosite pentru
refacerea zonelor degradate (ex. zone in care s-au produs alunecari de teren, vechi cariere etc.).
Urmatorii pasi ii constituie acoperirea cu o patura de pamant si, ulterior, insamantarea ori
plantarea terenului. Drept ingrasamant pentru aceste terenuri se utilizeaza compost obtinut la
Consorzio Comense Inerti
3. Germania - asumarea voluntara de angajamente privind gestionarea eficienta a
deseurilor din constructii
Un exemplu de crestere a nivelului de constientizare privind importanta unui management
imbunatatit al deseurilor provenind din activitatile de constructie si demolari il ofera Germania.
In 1996, companiile din sectorul constructiilor si-au asumat un angajament voluntar fata de
Ministerul Mediului German, respectiv injumatatirea depozitarii la gropile de gunoi, pana in
anul 2005, a volumului de deseuri ce pot fi reciclate. Progresele inregistrate au fost peste
asteptari, mai mult de 70% din deseurile de constructii minerale (ciment, ipsos s.a.), insumand
aproximativ 50 milioane de tone, fiind reciclate (conform unui studiu de evaluare realizat in
2005)
13

HOCHTIEF AG, cea mai mare companie de constructii din Germania, acorda o importanta
deosebita reciclarii si valorificarii deseurilor de pe santierele sale, in orice tara s-ar afla acestea.
In Germania, procentul deseurilor din constructii si demolari reciclate de catre Hochtief se ridica
la aproximativ 90%, acestea fiind utilizate in alte proiecte ale companiei. De exemplu, pamantul
excavat la construirea unui stadion de fotbal a fost reutilizat la construirea unei strazi.

3. Responsabilizarea agentilor economici din domeniul constructiilor

principiul poluatorul plateste
Eliminarea deseurilor, inclusiv a deseurilor provenind din activitatile de constructii si
demolari, este o activitate complicata si costisitoare. Conceptia actuala privind deseurile nu
porneste de la ideea cresterii si perfectionarii capacitatilor de eliminare, ci de la adoptarea de noi
tehnologii, care sa produca deseuri in cantitate cat mai redusa, intr-o forma cat mai usor de tratat.
In plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deseuri nu se poate face decat daca masurile
care se iau sunt coordonate.
La nivel european, principiile pe baza carora se face coordonarea sunt urmatoarele:
Principiul prevenirii, conform caruia activitatile sunt ierarhizate in ordinea importantei:
evitarea aparitiei deseurilor, minimizarea cantitatilor de deseuri produse, reutilizarea,
tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare.
Principiul BATNEEC, care stipuleaza ca se vor folosi cele mai bune metode disponibile
care nu presupun costuri excesive (Best Available Technique Not Entailing Excessive
Cost ).
Principiul poluatorul plateste, conform caruia costurile de gestionare a deseurilor si de
acoperire a pagubelor produse mediului sa cada in sarcina celui care le produce.
Principiul substitutiei, care stipuleaza inlocuirea materialelor periculoase cu materiale
nepericuloase.
Principiul proximitatii, care prevede ca deseurile sa fie tratate cat mai aproape de sursa
lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capacitati care dispun de tehnologia
necesara tratarii lor.
Principiul subsidiaritatii, care promoveaza initiativa nivelelor de decizie inferioare, pe
baza unor criterii uniforme.
Principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte
integranta din activitatile social-economice care le genereaza.
Principiul poluatorul plateste este unul dintre cele mai discutate, datorita implicatiilor pe
care le presupune aplicarea acestuia. Dar ce inseamna principiul poluatorul plateste? Care
sunt reglementarile legislative in acest sens?
Initial recomandat de Consiliul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica
(OCDE) in mai 1972, principiul poluatorul plateste a cunoscut o crestere a acceptarii ca
principiu international pentru protectia mediului.
Conform principiului poluatorul plateste, poluatorul este obligat sa suporte cheltuielile
pentru realizarea masurilor de prevenire a poluarii sau sa plateasca pentru pagubele provocate de
poluare. Aceasta perspectiva lasa sa se intrevada cele doua functii ale principiului "poluatorul
plateste", si anume cea preventiva, adica cea care vizeaza impiedicarea realizarii daunelor de
mediu, si cea curativa, care vizeaza repararea acestor daune.

14

Stiati ca .... in sistemele avansate de gestionare a deseurilor, reciclarea eficienta este

reglata prin intermediul taxei de depozitare care este pana la 10 ori mai mare pentru
deseurile mixte decat pentru cele separate?
Instituirea principiului poluatorul plateste asigura reflectarea in pretul produselor a
costurilor de productie, incluzand costurile asociate poluarii, degradarii resurselor si
prejudicierii mediului. Rezultatul consta in aceea ca, produsele mai putin poluante necesita
costuri mai reduse, iar consumatorii se vor putea orienta catre produsele mai putin poluante. Pe
termen lung, consecintele acestui principiu se vor concretiza intr-o utilizare mai eficienta a
resurselor si in generarea unei poluari mai reduse.
La nivelul UE, Directiva 2004/35/CE privind raspunderea pentru mediul inconjurator in
legatura cu prevenirea si repararea daunelor aduse mediului (Environmental Liability Directive ELD), este cea care reglementeaza modalitatile de aplicare a principiului poluatorul plateste. In
Romania, aceasta directiva este deja transpusa prin OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu
cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului. In Bulgaria, un act legislativ
in acest sens se afla in pregatire.
Potrivit Directivei europene,
un operator care cauzeaza o dauna grava mediului sau este sursa unei amenintari iminente de
producere a unei asemenea daune ar trebui sa suporte, in principiu, costurile legate de masurile
de prevenire sau de reparare necesare. [...] De asemenea, operatorii ar trebui sa suporte, in
ultima instanta, costul evaluarii daunelor aduse mediului si, dupa caz, al evaluarii amenintarii
iminente de producere a unor asemenea daune.
Directiva privind raspunderea de mediu a intrat in vigoare la 30 aprilie 2004, Statele
membre UE avand la dispozitie trei ani pentru a transpune directiva in legislatiile nationale. Pana
la mijlocul lunii noiembrie 2008, doar doua treimi din statele membre au transpus in mod
complet ELD. Impotriva statelor care nu au reusit sa transpuna ELD pana la data stabilita
(inclusiv state membre precum Marea Britanie si Irlanda), Comisia a initiat procedura de
infringement (incalcarea dreptului comunitar) in iunie 2007.

- Studiu de caz Amenzi si pedeapsa cu inchisoarea in cazul aruncarii deseurilor provenind de la

constructia unei cai ferate - Italia
La inceputul lunii martie 2009, un judecator din Florenta a condamnat la inchisoare 25 de
persoane, inclusiv pe Directorul General Excutiv (CEO)
al
companiei de constructii Impregilo. S.p.A., cea mai
mare
companie de pe piata constructiilor din Italia, respectiv
la
plata unor amenzi totalizand 150 milioane de Euro,
pentru abandonarea ilegala de deseuri provenind de la
construirea retelei feroviare de mare viteza BolognaFlorenta,
15

Consortiul Cavet, al carei actionar majoritar este compania Impregilo (cu 76% din actiuni)
a inceput lucrarile de construire a 94 km de linie de cale ferata intre Bologna si Florenta, parte a
retelei de transport transeuropene TEN-T Milano-Bologna-Florenta, in anul 1996. Valoarea
contractului s-a ridicat la 6,1 miliarde de Euro, deoarece realizarea acestei linii feroviare a
presupus construirea a 74 km de tuneluri si, de asemenea, confruntarea cu conditii dificile de
teren. Procesul in acest caz a inceput la sfarsitul anului 2004.
Sursa de informare: http://www.reuters.com

4. Gestionarea deseurilor din constructii si demolari baza legislativa si surse

de finantare pentru IMM-uri
4.1 Legislatia privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari
Legislatia aplicabila in acest moment in Romania si Bulgaria deseurilor din constructii si
demolari este cea referitoare la gestionarea deseurilor in general, si unele prevederi in legislatia
privind activitatile de constructii. Legi specifice acestei categorii de deseuri sunt in pregatire in
ambele tari.
Din noimebrie 2008, Uniunea Europena dispune de o noua legislatie privind deseurile
(Directiva 2008/98/CE), aplicabila tuturor Statelor Membre, bazata pe principiul ierarhizare a
deseurilor si care stabileste obiective clare in ceea ce priveste masurile de gestionare a fluxurilor
de deseuri, inclusiv cele provenind din activitatile de constructii si demolari:
Articolul 11- Reutilizarea si reciclarea
(2) Pentru respectarea obiectivelor prezentei directive si pentru a evolua in direcia unei
societai europene a reciclarii cu un inalt nivel de eficienta a folosirii resurselor, statele
membre adopta masurile necesare destinate realizarii urmatoarelor obiective:
b) pana in 2020, pregatirea pentru reutilizarea, reciclarea si alte operatiuni de valorificare
materiala, inclusiv operatiuni de umplere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale,
a deseurilor nepericuloase provenind din activitati de constructie si demolari, cu exceptia
materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din CED, se mareste la un nivel
minim de 70 % din masa.

Romania
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii - In articolul 19 se precizeaza:
postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a
constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile,
precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.
HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a
Planului national de gestionare a deseurilor - In cadrul Strategiei sunt trasate obiectivele majore
in domeniul gestionarii deseurilor, inclusiv cele specifice fluxului de deseuri provenind din
activitatile de constructii si demolari:

Sustinerea reutilizarii si reciclarii deseurilor din constructii si demolari necontaminate

16

Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea recuperarii sau

eliminarii
Dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a

Deseurilor stau la baza implementarii Sistemului Integrat de Gestionare a Deseurilor Pe baza
planului national, Agentiile Regionale de Protectia Mediului elaboreaza Planurile Regionale de
Gestionare a Deseurilor.
Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor prevede:
(1) deseurile depuse in depozite temporare sau deseurile de la demolarea ori reabilitarea
constructiilor sunt tratate si transportate de detinatorii de deseuri, de cei care executa lucrarile de
constructie sau de demolare ori de o alta persoana, pe baza unui contract.
(2) primaria indica amplasamentul pentru eliminarea deseurilor precizate la alin. (1),
modalitatea de eliminare si ruta de transport pana la acesta.
(3) producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea
deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in
vederea valorificarii sau eliminarii acestora; livrarea si primirea deseurilor de productie,
deseurilor menajere, deseurilor de constructie si de la demolari si deseurilor periculoase, in
vederea eliminarii lor, trebuie sa se efectueze numai pe baza de contract. Legea nr. 101/2006
privind organizarea serviciului de salubrizare a localitatilor care va abroga incepand cu anul
2007 martie, OG nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, introduce ca
activitate in cadrul serviciul de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodarie
comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile
administratiei publice locale) si activitatea de "colectare, transport si depozitare a deseurilor
rezultate din activitati de constructii si demolari" ca activitate separata de "precolectarea,
colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice periculoase din
deseurile menajere".
HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase Acest act normativ instituie obligatia agentilor
economici care produc deseuri sa tina o evidenta a gestiunii acestora. Nerespectarea
prevederilor, constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenzi intre 3000 si 75000 RON.
Art. 9 - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 30 milioane lei la 75
milioane lei urmatoarele fapte:
a) absenta evidentei gestiunii deseurilor;
b) inscrierea de date incorecte in evidenta gestiunii deseurilor;
c) neutilizarea codurilor deseurilor prevazute in anexa nr. 22 pentru evidenta gestiunii
deseurilor;
d) netransmiterea evidentei gestiunii deseurilor autoritatilor publice centrale si autoritatilor
publice teritoriale de protectie a mediului.

Transpunerea legislatiei europene in domeniul deseurilor, care atinge si sectorul

constructiilor, in legislatia nationala
Legislatie europeana
Directiva Cadru privind deseurile

Legislatie romaneasca
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei

2 A se vedea anexa 1 de la finalul acestui material informativ

17

nr. 75/442/EEC, amendata de

Directiva nr.91/156/EEC

de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei
nationale de gestionare a deseurilor si a Planului
national de gestionare a deseurilor

Directiva nr. 91/689/EEC privind

deseurile periculoase

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr.

78/2000 privind regimul deseurilor
HG (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind
aprobarea Strategiei nationale de gestionare a
deseurilor si a Planului national de gestionare a
deseurilor, modificata prin HG 358/2007
Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 al
Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al
Ministrului Integrarii Europene de aprobare a
planurilor regionale de gestionare a deseurilor
Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile
nr.
951/2007
privind
aprobarea
Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si
judetene de gestionare a deseurilor

Directiva nr. 99/31/EC privind

depozitarea deseurilor

HG. 162/2002 privind depozitarea deseurilor

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei
Mediului nr. 867/2002 privind definirea criteriilor
care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi
pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de
deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de
deseuri 2002

Directiva nr. 2000/76/EC privind

incinerarea deseurilor

HG.128/2002 (MO 160/06.03.2002) privind

incinerarea deseurilor
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei
Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 (MO
150/07.03.2003) pentru aprobarea Normativului
privind incinerarea deseurilor

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata

de Decizia nr. 2001/119 privind
lista deseurilor, (ce inlocuieste
Decizia nr. 94/3/CE privind lista
deseurilor si Decizia nr. 94/904/CE
privind lista deseurilor
periculoase).
Regulamentul nr. 259/93/EEC
privind supravegherea si controlul
transporturilor de deseuri, cu
amendamentele ulterioare

Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind

evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Hotararea de Guvern nr. 1357/2002 (MO

893/10.12.2002) pentru stabilirea autoritatiilor
publice responsabile de controlul si supravegherea
importului, exportului si tranzitului de deseuri ;
Hotararea de Guvern nr. 228/ privind controlul
introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in
vederea importului, perfectionarii active si a
tranzitului;
Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la
Conventia de la Basel privind controlul transportului
peste frontiere al deseurilor periculoase si al
eliminarii acestora
18

De asemenea, Romania are in pregatire o hotarare de guvern3 privind in mod particular

reglementarea activitatilor de producere si gestionare a deseurilor din constructii si demolari, in
vederea indeplinirii obiectivelor strategice nationale specifice acestui flux de deseuri. Prin acest
act normativ se urmareste realizarea unui sistem functional de gestionare a deseurilor din
constructii si demolari prin:
1. clarificarea responsabilitatilor factorilor implicati in sistemul de gestionare a deseurilor
din constructii si demolari;
2. indeplinirea obiectivelor strategice nationale privind colectarea separata a deseurilor
din constructii si demolari;
3. obligativitatea existentei unei evindente privind deseurile rezultate din constructii si
demolari (de la producator, valorificator pana la eliminarea lor prin depozitare, daca
este cazul), astfel incat sa existe o baza de date cat mai exacta care sa reflecte realitatea
existenta pe piata si din care sa rezulte clar rata de colectare si valorificare a acestei
categorii de deseuri;
4. dezvoltarea sistemului de facilitati in vederea eliminarii corespunzatoare a deseurilor;
5. sustinerea legislativa si financiara pentru reutilizarea si reciclarea deseurilor
necontaminate din constructii si demolari;
6. minimizarea si reutilizarea deseurilor din constructii si demolari, in masura in care
acestea nu sunt contaminate;
7. selectarea, la locul de generare, a deseurilor rezultate din constructii si demolari;
8. tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea recuperarii sau
eliminarii corespunzatoare;
9. recuperarea si valorificarea materiala si/sau energetica a deseurilor rezultate din
constructii si demolari;
10. aplicarea principiului poluatorul plateste si responsabilizarea producatorului
(obligatia de a asigura sisteme de colectare la locul generarii si includerea in
autorizatiile de construire sau in acordurile de mediu pentru proiecte publice sau private
sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiecte de
dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului, a unor conditii clare
privind modul de eliminare a deseurile rezultate);
11. aplicarea unor sanctiuni sporite in cazul neconformarii cu prevederile acestui act
normativ;
12. clarificarea privind modul de desfasurare a inspectiei si aplicarea sanctiunilor, precum
si nominalizarea organelor de control responsabile cu constatarea contraventiilor.

Bulgaria
Programul national de gestionare a deseurilor pentru perioada 2009-2013, adoptat in
ianuarie 2009 de catre Consiliul de Ministri, propune masuri pentru a reduce impactul deseurilor
asupra mediului, pentru a imbunatati eficienta utilizarii resurselor si pentru a incuraja investitiile
in aceste sectoare. Programul este redactat in concordanta cu Se bazeaza pe o directiva-cadru
2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind deseurile. Programul national de
gestionare a deseurilor este un instrument destinat autoritatilor locale, in vederea elaborarii
planurilor locale de gestionare a deseurilor si a masurilor aferente, inclusiv prin promovarea
prevenirii si colectarea separata. Astfel, intre competentele municipalitiatilor se numara si
controlul activitatilor de producere, colectare, selectare, transport si depozitare a deseurilor
provenind din constructii si demolari, alaturi de deseurile urbane, deseurile industriale si cele
periculoase.

3 http://www.mmediu.ro/pdf/legislatie/constructii_demolari.pdf. A se vedea si Anexa 2 de la finalul acestui material

19

Transpunerea legislatiei europene in domeniul deseurilor, care atinge si sectorul

constructiilor, in legislatia nationala
Legislatie europeana
Directiva Cadru privind deseurile
nr. 75/442/EEC, amendata de
Directiva nr.91/156/EEC
Directiva nr. 91/689/EEC privind
deseurile periculoase

Legislatie bulgara
Actul privind managementul deseurilor din
18.09.2003 cu amendamentele ulterioare
Regulamentul privind cerintele de tratare si
transport a deseurilor industriale periculoase
publicat in Gazeta de Stat Nr. 29/1999

Directiva nr. 99/31/EC privind

depozitarea deseurilor
Decizia 2003/33/CE de stabilire a
unor criterii si proceduri de
admitere a deseurilor in depozitele
de deseuri

Ordonanta nr. 7 privind privind cerintele pentru

situri pentru introducerea facilitatilor de tratare a
deseurilor (SG 81/17.09.2004)
Ordonanta nr 8 cu privire la conditiile si
cerintele pentru constructia si exploatarea
depozitelor de deseuri si altor amenajari si instalatii
de eliminare si de recuperare a deseurilor (SG
83/24.09.2004)

Directiva nr. 2000/76/EC privind

incinerarea deseurilor

Ordonanta nr 6 cu privire la conditiile si

cerintele pentru constructia si exploatarea de
instalatii de incinerare si co-incinerare (SG
78/07.09.2004)

Decizia nr. 2000/532/CE, amendata

de Decizia nr. 2001/119 privind
lista deseurilor, (ce inlocuieste
Decizia nr. 94/3/CE privind lista
deseurilor si Decizia nr. 94/904/CE
privind lista deseurilor
periculoase).
Regulamentul nr. 259/93/EEC
privind supravegherea si controlul
transporturilor de deseuri, cu
amendamentele ulterioare

Ordonanta nr 3 privind clasificarea deseurilor

(SG 44/25.05.2004)

Ordonanta privind ordinea si procedurile de

import, export si tranzit de deseuri, precum si
cazurile cand este necesara garantia bancara sau
asigurarea (adoptata prin Decretul 298/28.11.2004,
SG 102/19.11.2004)
Legea privind ratificarea Conventiei de la Basel
privind controlul transportului peste frontiere al
deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

Si in Bulgaria este in curs de elaborare legislatia specifica privind managementul deseurilor

din constructii si demolari, bazata pe ierarhia deseurilor rezultate in acest sector. Se pune accent,
in primul rand, pe masurile de prevenire a producerii de deseuri, urmate de recuperare si
reciclare si, in cele din urma, pe eliminarea finala.
- Studiu de caz Franta un exemplu european de succes privind legislatia in domeniul
gestionarii deseurilor din constructii4

4 http://ec.europa.eu/environment/waste/studies

20

Franta este una din primele tari europene care au aplicat legislatia europeana de protectie a
mediului in domeniul gestionarii deseurilor de santier. Inca din 1975, a fost elaborata o lege
privind deseurile, ce avea in vedere eliminarea deseurilor si recuperarea materialelor,
responsabilizarea firmelor de constructii in ceea ce priveste eliminarea deseurilor de santier,
acest demers incluzand colectarea, transportul, stocarea, trierea, apoi valorificarea prin
reutilizare, reciclarea sau valorificarea energetica, respectiv interzicerea incinerarii in aer liber a
deseurilor. O data cu adoptarea, in 1992, a unei legi referitoare la eliminarea deseurilor si la
instalatiile clasificate pentru protectia mediului (legea Royal), in Franta s-a dezvoltat un sistem
de planificare a eliminarii deseurilor prin intermediul planurilor regionale (deseuri industriale
speciale) si planurilor departamentale (deseuri municipale).
Pentru firmele de constructii acest context a antrenat o serie de interdictii, precum
interdictia de a depozita deseurile de santier in siturile de depozitare a deseurilor municipal, dar
si o mai buna gestiune a deseurilor din constructii si demolari.
Pe langa impunerea reciclarii, revalorificarii sau tratarii inainte de depozitarea finala in
centre de stocare a anumitor categorii de deseuri, au aparut trei clase de centre de stocare a
deseurilor, in functie de permeabilitatea subsolului si a modului de gestiune:
- clasa I (unul pe regiune) deseuri ultime periculoase deseuri industriale
- clasa II - deseuri ultime menajere si asimilabile
- clasa III - deseuri ultime inerte
Cum se face depozitarea deseurilor de santier in aceste centre?
De exemplu, in ceea ce priveste depozitarea deseurilor ce constin gips, exista restrictii,
pentru a proteja panza freatica de contaminare, aceasta categorie de deseuri putand fi depozitata
doar in compartimente izolate. Daca gipsul amestecat cu materiale inerte de constructii
(caramida, beton) poate ajunge la un depozit de deseuri clasa III, gipsul amestecat cu alte
deseuri, cum ar fi lemnul, cartonul sau polistirenul nu poate fi depozitat decat intr-un centru de
depozitare clasa 2.
Incepand cu 1998, tratarea anumitor categorii de deseuri de santier contaminate inainte de
stocarea lor in centre clasa I a devenit obligatorie pentru firmele de constructii.
De asemenea, transportul, procesarea si depozitarea deseurilor de santier care contin azbest,
considerate deosebit de periculoase pentru sanatatea umana si pentru mediu, se realizeaza in
conditii speciale, conform reglementarilor legale existente.
1. Sunt, in opinia dvs., reglementarile privind eliminarea deseurilor de santier in Romania si
Bulgaria, mult prea restrictive sau dimpotriva? Care ar fi argumentele dvs.?
2. In ce masura autoritatile publice (locale/regionale/centrale) sprijina/ar putea sprijini
operatorii economici din constructii, in vederea alinierii la legislatiile nationale si europene
privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari?
3. Sunteti informati cu privire la initiativele legislative din tara dvs. cu privire la managementul
deseurilor provenind din activitatile de constructii si demolari?

4.2 Surse de finantare in sprijinul IMM-urilor,

performantelor de mediu

in vederea imbunatatirii

Romania
A. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
Axa 1 Un sistem inovativ si eco-eficient de productie
21

Surse de informare: http://amposcce.minind.ro

Domenii majore de interventie:
DMI 1.1. Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in
special IMM-uri
Operatiuni indicative:
Sprijin pentru implementarea standardelor internationale
Activitati eligibile:
- infiintarea, modernizarea si acreditarea laboratoare de incercari si etalonari
- implementarea si/sau certificarea sistemului de management al calitatii ISO 9001 (produselor
si/sau serviciilor), sistemelor de management al mediului ISO 14001 sau EMAS sau
sistemului de management integrat calitate/mediu;
- etichetarea ecologica
- certificarea produselor/serviciilor/proceselor.
Solicitanti eligibili: microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii
DMI 1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil
Operatiuni indicative:
Sprijin pentru consultanta acordat IMM
Activitati eligibile:
- elaborarea de strategii bazate pe solutii inovative pentru crearea de noi
produse/servicii/tehnologii
- elaborarea de planuri de afaceri, studii de prefezabilitate si/sau fezabilitate pentru
implementarea de tehnologii ecoeficiente si productive, precum si crearea de produse
competitive etc.
Solicitanti eligibili: microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii

Bulgaria
Programul Operational Dezvoltarea Competitivitatii Economiei Bulgare
Axa prioritara 1 Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere
si a activitatilor de inovare
Surse de informare: http://www.eufunds.bg
Obiective specifice:
a. Promovarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si comercializarea inovatiilor in intreprinderi
b. Protejarea proprietatii industriale a intreprinderilor bulgare si a centrelor de cercetare
c. Dezvoltarea unui mediu favorabil intreprinderilor pro-inovative.
Arii de interventie:
Sprijinirea activitatilor inovative in intreprinderi
Imbunatatirea infrastructurii pro-inovative
Activitati eligibile:
- sprijinirea intreprinderile start-up inovative
- crearea si comercializarea inovatiilor de catre intreprinderi
- cresterea numarului personalului de CD in intreprinderi
- protejarea drepturilor de proprietate industriala
- crearea de noi infrastructuri pro-inovative si dezvoltarea celor existente
- modernizarea echipamentelor utilizate in cercetarea aplicata

22

Solicitanti eligibili: intreprinderi, start-up-uri inovative, clustere de intreprinderi, institute de CD

publice sau private, universitati, organizatii non-guvernamentale, municipalitati
Axa prioritara 2 Cresterea eficientei intreprinderilor
si promovarea unui mediu favorabil afacerilor
Obiective specifice:
a. Modernizarea tehnologiilor si managementului in intreprinderi
b. Asigurarea de servicii de informare si consultanta acesibile si de calitate antreprenorilor
c. Scaderea consumului de energie si diversificarea surselor de energie utlizate in intreprinderi
d. Cresterea eficientei activitatii de productie si performantei marketingului in intreprinderi prin
retele si clustere de afaceri.
Arii de interventie:
Imbunatatirea tehnologiilor si managementului in intreprinderi
Crearea infrastructurii de sprijinire a afacerilor
Promovarea tehnologiilor care conduc la economii de energie si a utilizarii surselor
de energie regenerabila
Activitati eligibile:
- modernizare tehnologica a intreprinderilor, extinderea activitatilor
- imbunatatirea procesului de management
- introducerea de noi produse, servicii sau procese
- investitii in tehnologii inovative, curate, de economisire a energiei etc.
Solicitanti eligibili: intreprinderi mici si mijlocii, intreprinderi mari din sectoarele productiei si
serviciilor
- Studiu de caz Implementarea sistemelor de mediu aduce avantaje competitive
firmelor de constructii - S Brno Cehia5
Avand peste 2000 de angajati, S Brno este cea mai mare companie de constructii in
domeniul ingineriei feroviare din Republica Ceha. Alte domenii de activitate ale companiei
sunt: constructii civile, ingineria structurilor, construirea structurilor subterane etc.
Constientizand nevoile pietei actuale, dar si competitia tot mai acerba in contextul globalizarii,
compania a considerat deosebit de importanta implementarea unor sisteme de management de
mediu si nu numai, in conformitate cu standardele internationale: ISO 14001 sistem de
management de mediu, ISO 9001 sistem de management al calitatii, OHSAS 18001 sanatate
si securitate ocupationala. De asemenea compania, a participat la programul Safe Enterprise
derulat de Guvernul ceh, a implementat Modelul de Excelenta EFQM (Fundatia Europeana
pentru Managementul Calitatii) si EMAS (Schema comunitara de eco-management si audit) sistem de management de mediu voluntar al UE.
Beneficiile companiei de la punerea in aplicare a EMAS si a celorlalte sisteme de
management au fost numeroase, printre care:
dezvoltarea unui avantaj competitiv in cadrul licitatiilor nationale si internationale, compania
reusind sa castige mai multe contracte decat anterior implementarii acestor sisteme de
management
scaderea semnificativa a costurilor de productie, in ciuda investitiilor initiale costisitoare
(achizitionare tehnologii si utilaje, implementare de noi proceduri, dezvoltare noi tehnologii,
pregatire personal calificat)
introducerea unor noi proceduri si tehnologii pentru minimizarea costurilor si imbunatatirea
performantelor de mediu:

5 http://ec.europa.eu/environment/emas/casestudies/zsbrno_en.htm

23

imbunatatirea procedurilor de separare si recuperare a deseurilor, atat pe santiere cat si la

sediile companiei:

examinare periodica si inlocuire/ modernizare a utilajelor si vehiculelor, in vederea

reducerii consumului de energie si combustibili

reducerea cantitatilor de materii prime prin utilizarea unor procese de productie

inovatoare, ca de exemplu, "Twinmatix"- tehnologie pentru beton armat sau "SK 120"
tehnologie utilizata in cazul reabilitarii liniilor de cale ferata

eficientizarae metodelor de monitorizare si evaluare a performantelor de mediu

Imbunatatirea performantelor de mediu a fost vizibila pe toate santierele de constructii si
in toate domeniile de activitate ale companiei, ca de exmplu:
divizia MOSAN din cadrul companiei a redus deseurile reziduale de la 55000 tone la 35000
tone in anul 2004, iar in anul 2005 a fost atins obiectivul companiei de a colecta separat 70%
din cantitatea totala de deseuri rezultata pe santiere.
in cadrul diviziei de Constructii feroviare, procentul de deseuri colectate separat a crescut
considerabil de la 28% la 85% dupa implementarea EMAS in 2002.

Bibliografie
1. Antonescu N.N., Antonescu N., Stanescu P., Popescu L., Gestiunea si tratarea deseurilor
urbane Gestiunea regionala, Ed. Matrixrom, 2006
2. Apostol T., Marculescu Cosmin, Managementul deseurilor solide, Ed. Agir, 2006
3. Apostol, T., Gestiunea deseurilor. Editura AGIR, Bucuresti, 2000
4. Bold O. V., Maracineanu Agafiel Gelu,

Managementul deseurilor solide urbane si

industriale, Ed. Matrixrom, 2003

5. http://ec.europa.eu/environment/ - Site-ul Comisiei Europene
6. http://eur-lex.europa.eu/
7. http://www.eufunds.bg
8. http://www.ecoconstruction.org/
9. http://www.mmediu.ro/ - Site-ul Ministerului Mediului, Romania
10. www.moew.government.bg - Site-ul Ministerului Mediului si Apelor, Bulgaria

24

ANEXA 1

LISTA
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase publicata in HG 856/2002
Deseurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*)

XVII. DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI (INCLUSIV PAMANT EXCAVAT DIN

AMPLASAMENTE CONTAMINATE)
17 01 beton, caramizi, tigle si materiale ceramice
17 01 01 beton
17 01 02 caramizi
17 01 03 tigle si materiale ceramice
17 01 06* amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu continut de
substante periculoase
17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01
06
17 02 lemn, sticla si materiale plastice
17 02 01 lemn
17 02 02 sticla
17 02 03 materiale plastice
17 02 04* sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de sau contaminate cu substante periculoase
17 03 amestecuri bituminoase, gudron de huila si produse gudronate
17 03 01* asfalturi cu continut de gudron de huila
17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01
17 03 03* gudron de huila si produse gudronate
17 04 metale (inclusiv aliajele lor)
17 04 01 cupru, bronz, alama
17 04 02 aluminiu
17 04 03 plumb
17 04 04 zinc
17 04 05 fier si otel
17 04 06 staniu
17 04 07 amestecuri metalice
17 04 09* deseuri metalice contaminate cu substante periculoase
17 04 10* cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase
17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10
17 05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deseuri de la dragare
17 05 03* pamant si pietre cu continut de substante periculoase
17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03
17 05 05* deseuri de la dragare cu continut de substante periculoase
17 05 06 deseuri de la dragare, altele decat cele specificate la 17 05 05
17 05 07* resturi de balast cu continut de substante periculoase
17 05 08 resturi de balast, altele decat cele specificate la 17 05 07

25

17 06 materiale izolante si materiale de constructie cu continut de azbest

17 06 01* materiale izolante cu continut de azbest
17 06 03* alte materiale izolante constand din sau cu continut de substante periculoase
17 06 04 materiale izolante, altele decat cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03
17 06 05* materiale de constructie cu continut de azbest
17 08 materiale de constructie pe baza de gips
17 08 01* materiale de constructie pe baza de gips contaminate cu substante periculoase
17 08 02 materiale de constructie pe baza de gips, altele decat cele specificate la 17 08 01
17 09 alte deseuri de la constructii si demolari
17 09 01* deseuri de la constructii si demolari cu continut de mercur
17 09 02* deseuri de la constructii si demolari cu continut de PCB (de ex: cleiuri cu continut de PCB,
dusumele pe baza de rasini cu continut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu
continut de PCB)
17 09 03* alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de
substante periculoase
17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele specificate la 17 09 01, 17
09 02 si 17 09 03

ANEXA 2
Proiect de Hotarare a Guvernului privind gestionarea deseurilor provenite din constructii si
demolari
[ ....]
Art. 2
1. Prezenta hotarare se aplica deseurilor rezultate din activitatile de construire, renovare, reabilitare,
reparare, consolidare, demolare a:
a) constructiilor civile;
b) constructiilor industriale;
c) structurilor edilitare
d) infrastructurii de transport;
precum si a activitatilor de dragare si decolmatare
2. Prevederile prezentei hotarari se aplica de asemenea in situatia unor dezastre naturale care au condus la
generarea unor astfel de deseuri.
[ ....]
Art. 5
(1) Gestiunea deseurilor din constructii si demolari va fi cuprinsa obligatoriu in orice proiect care
cuprinde activitati enumerate la art.2 (1).
(2) Autoritatile competente pentru protectia mediului stabileasc conditii privind gestionarea deseurilor
rezultate din constructii si demolari in cadrul acordurilor de mediu emise pentru proiectele publice sau
private care se supun evaluarii impactului asupra mediului, conform reglementarilor legale.
(3) Autorizatiile de construire/demolare trebuie sa cuprinda obligatia titularului de a:
a) respecta ierarhia gestionarii deseurilor, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile
si completarile ulterioare;
b) tine evidenta cantitativa a diferitelor categorii de deseuri inclusiv cele sortate provenite din lucrarile de
constructii si demolari de pe amplasamentul respectiv conform HG 856/2002, inainte ca acestea sa fie
transportate, depozitate sau valorificate/reciclate;
c) sorta deseurile provenite din lucrarile de pe amplasamentul respectiv, la locul de producere;
d) preda deseurile reciclabile rezultate din executia lucrarilor unor unitati specializate in vederea
recuperarii sau valorificarii;
e) transporta deseurile nereciclabile rezultate din executia lucrarilor in spatiul special amenajat pentru
depozitare.
(4) Gestionarea deseurilor din constructii si demolari se realizeaza direct de catre titularul activitatii sau
prin transferarea responsabilitatii unei terte parti autorizata de catre autoritatea competenta pentru
desfasurarea activitatii/ activitatilor de colectare, sortare, transport, tratare, valorificare, eliminare si/sau
depozitare a deseurilor provenite din constructii si demolari.

26

(5) La eliberarea autorizatiilor de construire sau de demolare, titularul activitatii este obligat sa prezinte
contractul incheiat cu o firma autorizata ce preia deseurile rezultate din activitatea respectiva in vederea
reciclarii/valorificarii , eliminarii, si/sau depozitarii, contract care sa prevada si cantitatea de deseuri ce se
estimeaza a fi evacuata.
Art.6
(1) Persoanele care desfasoara una sau mai multe activitati prevazute la art 2, alin.1 si nu sunt supuse
procedurilor de reglementare din punct de de vedere al protectiei mediului, au urmatoarele obligatii:
a)Sa se inregistreze, in faza initiala de solicitare a certificatului de urbanism, la autoritatile administratiei
publice locale ca posibile surse punctuale generatoare de deseuri;
b)Sa prezinte la inregistrare si dovada incheierii unui contract in vederea eliminarii/valorificarii
deseurilor;
c)Sa prezinte, la finalizarea activitatii, dovada valorificarii/eliminarii deseurilor generate.
(2) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa transmita anual si la cerere, situatia
centralizata a notificarilor in acest caz, autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului.
Art.7
Transportul deseurilor provenite din constructii si demolari se face in conformitate cu prevederile
Ordinului comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, ministrului trasporturilor,
constructiilor si turismului, ministrului economiei si comertului nr. 2/211/118/2004 privind Procedura de
reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, modificat si completat de
Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 986/2188/821/2006 pentru aprobarea procedurii de
reglementare si control al transporturilor deseurilor pe teritoriul Romaniei.
Art.8
(1) Autoritatile administratiei publice locale, asociatiile de dezvoltare comunitara, si/sau operatorii
economici care administreaza depozitele de deseuri au obligatia de a stabili in cadrul acestora, zone de
stocare temporara a deseurilor provenite din constructii si demolari, in vederea valorificarii si/sau
eliminarii.
(2) Este interzisa:
(a) depozitarea deseurilor provenite din constructii si demolari, inclusiv cele sortate si tratate, in alte
locatii decat cele autorizate;
(b) amestecarea deseurilor din constructii si demolari cu alte tipuri de deseuri inainte de eliminarea
acestora prin depozitare.
Art.9
(1) Autoritatile administratiei publice locale, asociatiile de dezvoltare comunitara, si/sau operatorii
economici care administreaza depozitele de deseuri periculoase si de deseuri inerte au obligatia de a
amenaja spatii separate pentru depozitarea deseurilor provenite din constructii si demolari, in vederea
neutralizarii, reciclarii si valorificarii lor ulterioare
(2) Deseurile sortate, provenite din constructii si demolari care sunt inerte, sunt acceptate in sectoarele
amenajate in depozitele de deseuri inerte, conform Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor
nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor
la depozitare.
(3) Deseurile sortate, provenite din constructii si demolari, contaminate cu substante periculoase, sunt
acceptate in sectoarele amenajate in depozitele de deseuri periculoase, daca se cunoaste tipul substantelor
periculoase cu care sunt contaminate. Deseurile de acelasi sortiment sunt depozitate in sectoarele
amenajate in depozitele de deseuri periculoase in functie de tipul substantei cu care sunt contaminate.
(4) Deseurile periculoase din constructii cu continut de azbest, pot fi acceptate si in depozite pentru
deseuri nepericuloase cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.
95/2005.
(5) In situatiile in care in urma demolarii unor constructii rezulta cantitati insemnate de deseuri, sortarea
acestora se va face la locul producerii, urmand ca materialele ce se pot valorifica sa poata fi utilizate in
alte scopuri.
(6) Producatorul de deseuri este obligat sa efectueze analiza deseurilor generate, in situatia in care exista
suspiciuni privind continutul de substante periculoase, pentru a determina natura acestor substante, in
scopul respectarii conditiilor de depozitare.
Art.10.
(1) In scopul stimularii investitiilor in domeniul valorificarii/reciclarii deseurilor provenite din constructii
si demolari, autoritatile locale pot acorda facilitati fiscale pentru firmele care gestioneaza aceste categorii
de deseuri.

27

Art.11.
(1) In cazul unor dezastre naturale, gestionarea, sortarea, tratarea si transportul deseurilor din constructii
si demolari se va efectua de catre firme autorizate, responsabilitatea incheierii contractelor cu aceste firme
revenind autoritatii administratiei publice locale.
(2)Contravaloarea serviciilor se achita din fonduri speciale constituite la bugetul de stat pentru astfel de
situatii.
Art. 12.
Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel:
(1) Cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoane fizice si de la 5.000lei la 10.000lei pentru
persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 4 alin. (1) si (4) si art. 7 alin. (1) din prezenta lege.
(2) Cu amenda de la 3.000 lei la 7.500 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 4
alin. (5) din prezenta lege.
(3) Cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice si de la 30.000lei la 50.000 lei pentru
persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 6 alin. (1) si (3) din prezenta lege.
(4) Cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoane fizice si de la 5.000lei la 10.000lei pentru
persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 4 alin. (1) si (4) si art. 7 alin. (1) din prezenta lege.
(5) Cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru autoritatile administratiei publice locale, pentru
incalcarea prevederilor art. 8 alin. (2) din prezenta lege.

28