Sunteți pe pagina 1din 59

1 Cuprins

CUPRINS
Pagina
Introducere...................................................................................................................................2
CAPITOLUL 1
Sondajul - metodă modernă de cercetare a pieţei...............................................................3
1.1 Principalele planuri de sondaj aplicate în studii de piaţă...........................................................3
1.2 Sondajul simplu aleator..............................................................................................................4
1.3 Sondajul stratificat.....................................................................................................................5
1.3.1 Sondajul stratificat proporţional....................................................................................6
1.3.2 Sondajul stratificat optim..............................................................................................7
CAPITOLUL 2
Piaţa de retail din Bucureşti.....................................................................................................8
CAPITOLUL 3
Studiu de caz privind piaţa bucureşteană de produse cosmetice..................................11
3.1 Etapele de planificare şi execuţie a sondajului........................................................................11
3.1.1 Stabilirea obiectivelor sondajului................................................................................12
3.1.2 Definirea populaţiei.....................................................................................................12
3.1.3 Stabilirea metodei de colectare a informaţiei .............................................................13
3.1.4 Elaborarea chestionarului ...........................................................................................13
3.1.5 Ancheta pilot ……………………………………………………….……………….14
3.1.6 Extragerea eşantionului…………………………………………………….………..15
3.1.7 Culegerea şi verificarea datelor……………………………………………………...16
3.1.8 Prelucrarea şi analiza statistică a datelor………………….…………………………18
3.1.9 Raportul cercetării……………………………………………………………………34
3.2 Analiza legăturilor dintre variabile……………............................................……………..…36
Concluzii şi propuneri…………………………………………………………………...…...39
Bibliografie………………………………………………………………………………………40
Anexe.............................................................................................................................................42
Anexa 1. Chestionar……………………………………………………………………………...43
Anexa 2. Centralizator răspunsuri................................................................................................. 45
2 Introducere

INTRODUCERE

Lucrarea „Studiul pe piaţa bucureşteană de produse cosmetice realizat pe baza unui


sondaj statistic” este un studiu de caz realizat printr-un sondaj de opinie, întocmit cu scopul
identificării poziţiei pe piaţa din Bucureşti a firmelor producătoare de produse pentru igiena
corporală şi produse pentru îngrijirea părului.
Construcţia acestei lucrări a urmărit programa de învăţământ a disciplinelor „Sondaje
şi anchete statistice”, ”Analiza factorială multicriterială” şi „Verificarea ipotezelor
statistice”.
Studiul este realizat printr-un sondaj stratificat proporţional şi are ca obiective
principale: identificarea grupurilor de persoane în funcţie de felul cumpărăturii efectuate
(alimentare şi/sau nealimentare) şi de vârstă; obţinerea informaţiilor despre ritmul şi locul
preferat de persoanele intervievate pentru a cumpăra un produs pentru igiena corporală
(deodorantul) şi/sau un produs pentru îngrijirea părului (şampon); stabilirea mărcilor de
şampon şi deodorant preferate de consumatorii intervievaţi; descrierea consumatorului tipic
şi caracterizarea comportamentului de consum.
Primul capitol este destinat în totalitate sondajului statistic. Sondajul ca metodă
parţială de observare statistică este din ce în ce mai larg utilizată în cercetările statistice
moderne.
Cercetarea statistică prin sondaj este utilizată în mai multe domenii: analiză
macroeconomică, demografie, agricultură, comerţ, anchete sociale etc. Această plaja de
domenii importante din viaţa economico-socială m-au motivat să acord o atenţie deosebită
sondajului statistic şi am în ceput cu studiul de caz prezentat în această lucrare.
În lucrare am acordat atenţie deosebită etapelor de planificare şi execuţie a sondajului
statistic, obiectivelor sondajului, populaţiei supuse studiului, metodelor de colectare a
informaţiei, elaborării chestionarului, anchetei pilot, extragerii eşantionului, culegerii şi
verificării datelor, prelucrării statistice a datelor, analizei statistice şi concluziilor din raportul
final.
Problemele studiate au fost detaliate pe subdomenii de interes şi s-au conceput
întrebări astfel încât să se obţină răspunsuri relevante pentru obiectivele studiului.
3 Capitolul 1

CAPITOLUL 1
Sondajul – metodă modernă de cercetare a pieţei
1.1 Principalele planuri de sondaj aplicate în studii de piaţă
Cercetările de piaţă sunt principalul tip de activitate prin care o firmă obţine date
specifice sistemului ei informaţional de marketing şi include acele investigaţii, colectări de date
şi analize realizate prin aplicarea metodelor şi procedeelor ştiinţifice, în vederea procurării
informaţiilor destinate rezolvării problemelor de marketing.
Tehnicile de cercetare provin din discipline diverse, cum sunt: matematica, statistica,
cibernetica, analiza economică, psihologia, sociologia, cercetările oparaţionale, demografia stc..
Termenul de sondaj desemnează o cercetare parţială al cărei scop este ca pe baza
rezulatelor obţinute de la un eşantion riguros prelevat să se estimeze parametrii populaţiei totale,
pe baza principiilor teoriei probabilităţilor, statisticii matematice şi a legii numerelor mari.
Această definiţie cuprinde cele două concepte fundamentale ale teoriei sondajului, şi anume:
populaţie şi eşantion. Populaţia reprezintă totalitatea unităţilor simple sau complexe care fac
obiectul cercetării prin sondaj, deci nu se referă la indivizi, obiecte sau evenimente, ci la
observaţiile care pot fi făcute cu privire la acestea. Eşantionul reprezintă o parte sau un număr de
elemente ale populaţiei totale.
Sondajele sunt esenţiale în prospectarea pieţei, studiile de piaţă constituin într-o mare
proporţie aplicaţii ale acestora. Totodată, sondajele sunt utilizate şi în cadrul fundamentării
strategiilor de marketing prin efectuarea unor pretestări sau testări, care sunt foarte necesare, de
exemplu, în lansarea unui produs nou.
Studierea pieţei reprezintă un proces complex care vizează elemente cantitative şi
calitative, implicând modalităţi diferite de obţinere a informaţiilor şi de prelucrare a datelor.
Elementele de bază în studiile de piaţă se referă la capacitatea pieţei, dinamica pieţei, distribuţia
spaţială şi structura pieţei.Cercetarea de piaţă este una dintre cele mai importante componente ale
cercetării de marketing.
Principalele tipuri de sondaje aleatoare sunt: sondajul simplu, sondajul stratificat,
sondajul de serii, sondajul secvenţial şi sondajul în trepte. În această lucrare vom face referire la
sondajul simplu aleator şi sondajul stratificat.

4 Capitolul 1

1.2 Sondajul simplu aleator


Sondajul sau selecţia statistică este o metodă parţială de observare statistică, din ce în ce
mai larg utilizată în cercetările statistice moderne. Sondajul se foloseşte pentru a înlocui o
observare totală, de mare amploare, mai dificil de realizat, care presupune angajarea unor
cheltuieli ridicate de resurse materiale, financiare şi umane.
Avantajele cercetării statistice prin sondaj, opusă unei cercetări statistice totale, sunt
incontestabile. Principalul avantaj al metodei sondajului statistic constă în faptul că această
metodă este aplicabilă în toate cazurile în care se urmăreşte realizarea unei economii de resurse
băneşti, de muncă şi de timp care, în ultimă instanţă, înseamnă tot economie de bani, pentru
obţinerea unui volum de informaţii necesar şi suficient, cu un grad de exactitate acceptabil.
Un alt avantaj al utilizării sondajului statistic este faptul că programul cercetării poate să
fie mai amplu, iar informaţiile detaliate pot fi culese doar de la unităţile statistice selectate în
eşantion. Acest lucru permite o caracterizare mai profundă a fenomenelor studiate. De asemenea,
în etapa de culegere a datelor se poate folosi un personal de calificare superioară, ceea ce poate
dermina reducerea erorilor de observare. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că sondajul
statistic devine absolut necesar şi imperativ atunci când prin cercetarea statistică se distrug
unităţile statistice supuse analizei, ca de pildă în controlul statistic al calităţii producţiei, la
verificarea calităţilor organoleptice ale produselor. Totodată, sondajul statistic poate fi utilizat
pentru verificarea programului unei observări totale şi pentru verificarea şi testarea unei ipoteze
statistice.
Deşi avantajele eşantionării sunt evidente, în contrapartidă există întotdeauna o
incertitudine referitoare la posibilitatea extrapolării corecte a indicatorilor la întreaga populaţie.
Părăsind terenul certitudinii şi intrând in cel al probabilităţilor nu vom fi niciodată 100% siguri
că eşantionul selectat oglindeşte perfect situaţia din colectivitatea generală. Dacă se respectă,
însă, anumite reguli în privinţa procedeului de selecţie aleatoare şi în privinţa mărimii
eşantionului, se poate garanta, cu un anumit nivel prestabilit de confidenţă, reprezentativitatea
eşantionului. Folosirea selecţiei aleatoare, în care fiecare unitate statistică din colectivitatea
generală are şansa calculabilă şi diferită de zero să fie selecţionată în eşantion, permite calcularea
mărimii erorii şi stabilirea prealabilă a acestei mărimi.
Datorită tuturor acestor avantaje, cercetarea statistică prin sondaj este utilizată în domenii
diverse: analiză macroeconomică, demografie, agricultură, comerţ, anchete sociale etc.

5 Capitolul 1

1.3 Sondajul stratificat


Stratificarea constă în divizarea colectivităţii generale de studiat în „straturi”, clase tipice
cât mai omogene, cu caracteristici cât mai asemănătoare, astfel încât unităţile statistice din
interiorul fiecărui strat să prezinte, cel puţin din punct de vedere teoretic, caracteristici comune
specifice fiecărei clase.
Straturile pot fi constituite din regiuni, judeţe, localităţi, medii, sexe, subdiviziuni
economice, grupe de vârstă etc. Cel mai frecvent, stratificarea se foloseşte în studiul populaţiei
care se separă folosind clasificările oficiale sau, în funcţie de scop, cercetătorul îşi va face
propria sa grupare, ca de exemplu, după profesie sau vechimea în producţie.
Prin creşterea omogenităţii, se observă că împrăştierea din interiorul diverselor straturi este
sensibil inferioară faţă de împrăştierea totală a populaţiei. În interiorul fiecărui strat se efectuează
sondaj simplu aleator. Se pot utiliza mai multe criterii adică stratificarea multiplă sau un singur
criteriu stratificarea simplă.
În cazul sondajului stratificat trebuie să asigurăm reprezentativitatea fiecării grupe sau
clase în eşantion, ceea ce înseamnă că este necesar să găsim astfel de criterii de grupare care să
conducă la un fond cât mai mare de omogenitate în fiecare grupă. Dacă stratificarea este bine
făcută, atunci este de aşteptat să obţinem erori mai mici decât dacă aceeaşi colectivitate ar fi fost
studiată pe baza unui sondaj simplu aleator.
Precizia unei estimaţii se exprimă, plecând de la dispersia estimatorului. Prin intermediul
stratificării avem siguranţa că diferitele tipuri, straturi vor fi reprezentate în eşantion, reducând
astfel jocul şansei asupra compoziţiei sondajului. Dacă alegem o eşantionare aleatoare simplă în
colectivităţi ce conţin straturi, grupuri uşor şi clar de identificat, fiecare segment ori strat poate fi
suprareprezentat sau subreprezentat în eşantion comparativ cu colectivitatea generală. Acest fapt
poate genera erori de reprezentativitate suplimentare, care pot fi evitate prin stratificare. Variaţia
între straturi nu influenţează, în cazul selecţiei stratificate, eroarea medie de reprezentativitate,
deoarece această variaţie este precis reflectată în eşantion.
În cazul sondajului stratificat, eşantionul se divide în subeşantioane, iar procedeele de
prelevare aleatoare se aplică pe rând în toate grupele populaţiei totale.
Mai mult, sondajul stratificat ne permite să determinăm volumele subeşantioanelor
corespunzător cu costurile şi bugetele disponibile.
6 Capitolul 1

1.3.1 Sondajul stratificat proporţional


Specificul acestui sondaj este că structura populaţiei pe straturi în populaţia totală se
respectă şi se regăseşte şi în structura eşantionului. El îşi găseşte utilitatea în cazul în care există
diferenţe mari între volumele subpopulaţiilor straturilor.
Prin definiţie se numeşte un sondaj stratificat proporţional cel pentru care este îndeplinită
condiţia:
k

n1 n2 n n ∑n i
n
= = ... = i = ... = k = i =1
k
=
N1 N 2 Ni Nk N
∑N i =1
i

n
Din aceasta deducem relaţia de calcul pentru esantionul fiecărui strat: ni = * Ni unde
N
i =1,2,..., k .

Mărimile medii calculate pe baza datelor de sondaj utilizate pentru a estima mediile din populaţia
totală se vor calcula în funcţie de tipul variabilei după una din relaţiile:
k k

~
∑ xi ⋅ ni ∑N w i i
x0 = i =1
k
w= i =1
k

∑n
i =1
i ∑N
i =1
i

Eroarea medie de reprezentativitate în cazul sondajului proporţional se calculează după relaţiile:


k
ni2 σ i2 σ2
 σ ~x = ∑
i =1 n
2

ni
=
n
pentru procedeul de selecţie cu revenire şi variabilă numerică;

k
ni2 σ i2  N i − ni  σ 2  N i − ni 
 σ ~x = ∑ 2 ⋅    = ⋅  pentru selecţia fără revenire şi variabilă
i =1 n ni  N i − 1  n  N i − 1 

numerică;
ni2 wi (1 − wi )
k
σ w2
 σw = ∑ 2 ⋅ = dacă procedeul de selecţie a fost cu revenire şi variabila
i =1 n ni − 1 n

calitativă.
k
ni2 wi (1 − wi ) N i − ni σ w2 N i − ni
 σw ∑
i =1 n
2
ni Ni −1
=
n Ni −1
pentru selecţia fără revenire şi variabila

calitativă.

7 Capitolul 1

Avantajele sondajului stratificat proporţional faţă de cel neproporţional sunt:


1) se evită riscul de a subevalua în eşantion straturile mai mari;
2) se măreşte gradul de precizie al estimaţiei faţă de stratificarea neproporţională.

1.3.2 Sondajul stratificat optim


În cazul în care există diferenţe mari în ceea ce priveşte gradul de variaţie al straturilor se
recomandă utilizarea sondajului stratificat optim.
În acest caz stabilirea subeşantioanelor se face ţinând cont atât de proporţia pe care o
ocupă stratul în populaţia totală cât şi de abaterea medie pătratică, indicator ce exprimă variaţia
caracteristicii în interiorul stratului. Pentru determinarea numărului de unităţi ce se vor extrage
din fiecare strat se utilizează relaţia:
k

n1 n n nk ∑n i
= 2 = ... = i = ... = = i =1

N 1σ 1 N 2σ 2 N iσ i N kσ k k

∑Nσ
i =1
i i

Pe baza acestei relaţii deducem relaţia de calcul pentru subeşantionul ce urmează a fi

N iσ i
ni = k
×n
extras din fiecare strat .
∑N σ
i =1
i i

Eroarea medie de reprezentativitate în cazul sondajului optim se calculează după relaţiile:


k
N i2 σ i2 k
N i2 S i2
 σ ~x = ∑ 2 ≈ ∑ pentru selecţie repetată şi variabilă numerică;
i =1 N ni i =1 N
2
ni − 1

k
N i2 σ i2  N i − ni  k
N i2 S i2  N i − ni 
 σ ~x = ∑
i =1

N 2 ni  N i − 1 
≈ ∑ 
i =1 N ni − 1  N i − 1 
2
 pentru selecţie nerepetată şi variabilă

numerică;

N i2 pi (1 − pi )
k k
N i2 wi (1 − wi )
 σw = ∑
i =1 N
2
ni
≈ ∑
i =1 N
2
ni − 1
pentru selecţie repetată şi variabilă calitativă;

k
N i2 pi (1 − p i ) N i − ni k
N i2 wi (1 − wi ) N i − ni
 σw = ∑
i =1 N
2
ni

Ni −1
≈ ∑
i =1 N
2
ni − 1

Ni −1
pentru selecţie repetată şi

variabilă calitativă.
8 Capitolul 2

Capitolul 2
Piaţa de retail din Bucureşti
Piaţa de retail a fost impulsionată de intrarea Metro în 1996, Billa în 1999, Carrefour în
2001 şi Cora în 2003 – retaileri care au avut rezultate peste aşteptări. Aceste forme noi de
magazine, construite de la zero, precum şi Bucureşti Mall, au câştigat consumatorul datorită
sortimentului larg, preţurilor scăzute şi atmosferei plăcute de cumpărare, ducând la creşterea
aşteptărilor cumpărătorilor.
Rolul retailerilor multinaţionali şi fluxul de investiţii străine vor continua să crească,
punând o presiune tot mai mare asupra reţelelor de magazine care sunt mai mici şi mai prost
conduse, pe măsură ce ţara se va apropia de momentul aderării la Uniunea Europeană, în 2007.
Extinderea reţelelor de magazine moderne s-a reflectat anul trecut în creşterea coteti
deţinute de aceşti operatori pe piaţa de retail.
În Bucureşti, supermarketurile au atins o pondere de 20% în 2005 din totalul cheltuielilor
făcute de populaţie pentru achiziţionarea de bunuri de larg consum, faţă de 13% în 2000;
hypermarketurile au atins o pondere de 23% în 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populaţie
pentru achiziţionarea de bunuri de larg consum, faţă de 0% în 2000; hard discounturile au atins o
pondere de 2% în 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populaţie pentru achiziţionarea de
bunuri de larg consum, faţă de 0% în 2000 ( vezi figura 2.1 structura retailului1 în Bucureşti în
2005 şi figura 2.2 structura retailului în Bucureşti 2000).
Figura 2.1
Structura retailului în Bucureşti
Altele 8%
Tarabe şi pieţe 6%
Angro si Cash&Carry 4%
Chioşcuri 3%
Buticuri 28
M agazine alimentare 5% în 2005
Discount 2%
Hypermarketuri 23%
Supermarketuri 20%
M agazine universale 1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Sursa: Ziarul „Capital” Nr.7, 16 februarie 2006

_______________
1
Ponderea din totalul cheltuielilor efectuate în gospodării (%).

9 Capitolul 2

Figura 2.2
Structura retailului în Bucureşti
Altele 11%
Tarabe şi pieţe 17%
Angro si Cash&Carry 5%
Chioşcuri 16%
Buticuri 30%
M agazine alimentare 7% în 2000
Discount 0%
Hypermarketuri 0%
Supermarketuri 13%
M agazine universale 1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Sursa: Ziarul „Capital” Nr.7, 16 februarie 2006

În perioada următoare, formele moderne de comerţ se vor extinde şi va creşte gradul de


concentrare în retail. Reţelele de supermarketuri – precum Billa, Mega Image, Univers’all, Profi,
XXL – îşi vor accelera expansiunea, iar pe acest segment va intra un nou jucător internaţional
Tengelmann.
Producătorii, distribuitorii şi retailerii – nu au în faţă doar oportunităţi, ci si provocări.
Cea mai presantă dintre provocări este reducerea costurilor. Iar cel mai important rol în acest
proces îl vor avea marii retaileri, care duc o politică de preţuri agresivă.
În contextul unei competiţii tot mai dure pentru cotă de piaţă şi profituri, tot mai multe
companii vor deveni conştiente de faptul că o opţiune importantă pentru reducerea costurilor şi
crearea de valoare este colaborarea cu partenerii, furnizorii şi distribuitorii.
Numărul românilor care îşi fac cumpărăturile în marile reţele de magazine –
hypermarketuri, supermarketuri, cash&carry, discount – este în creştere. Cercetarea de piaţă se
adaptează treptat acestei situaţii, încheind parteneriate strategice cu marile lanţuri comerciale.
În Europa de Vest şi în SUA vânzările din retail sunt monitorizate permanent şi aproape
în timp real de agenţiile de studii de piaţă. Datele statistice publicate de agenţiile de studii de
piaţă sunt folosite nu numai de retaileri, pentru a-şi compara rezultatele cu cele ale concurenţei,
ci şi de investitorii la bursa de valori.Acest lucru are un impact semnificativ asupra cursurilor
bursiere ale retailerilor listaţi pe piaţă. În România, lucrurile sunt încă la început.

10 Capitolul 2

Pe măsură ce piaţa începe să se aglomereze, este din ce în ce mai important, pentru a rămâne
competitiv, ca retailerii să aibă acces la informaţia legată despre piaţă şi consumator.
Ponderea comerţului modern va deveni din ce în ce mai mare în România, atât ca număr
al lanţurilor de magazine, cât şi ca importanţă a acestora în vânzările pieţei totale. Acest fenomen
este în strânsă legătură cu evoluţia economică a României şi cu creşterea puterii de cumpărare a
populaţiei. Volumele de mărfuri rulate prin reţelele moderne vor fi din ce în ce mai mari, ceea ce
face ca piaţa locală să rămână în continuare extrem de atractivă pentru investitori.
Principala problemă cu care se confruntă firmele din ziua de azi nu este deficitul de
bunuri , ci deficitul de clienţi. Concurenţii de pe piaţa de bunuri de larg consum sunt desperaţi să
atragă clienţi, pentru aceasta se întrec în oferte, îşi reduc preţurile şi adaugă gratuităţi. Strategia
de a reduce preţurile este bună dar mai există mai multe strategii de piaţă, una din ele este
menţinerea preţurilor mari, percepţia unor consumatori este că un produs scump este un produs
de calitate.
Lanţul de supermagazine BILLA este lider al pieţei româneşti en detail de produse
alimentare şi de larg consum. Din februarie 1999, când a avut loc deschiderea primului
supermagazin în Bucureşti, BILLA s-a străduit în permanenţă să satisfacă cele mai exigente
cerinţe ale clienţilor săi. Prin utilizarea unei tehnologii moderne şi a unei organizări riguroase,
BILLA reuşeşte să atingă un volum mare de vânzări, să îşi asigure în permanenţă o bună cotă de
piaţă şi să se dezvolte permanent.
În prezent reţeaua de supermagazine BILLA numără 16 filiale în întreaga ţară. Fiecare
supermagazin, cu o suprafaţă de vânzare între 1000 şi 2400 mp, cu peste 200 de locuri de parcare
şi peste 10.000 de produse oferă locuitorilor din Bucureşti, Ploieşti, Arad, Timişoara, Cluj, Deva,
Constanţa, Galaţi, Craiova, Iaşi, Brăila şi Sf. Gheorghe, posibilitatea de a-şi face cumpărăturile
zilnice într-un supermagazin civilizat de talie europeană, la preţuri foarte avantajoase.
În 1961 firma primea numele BILLA, însemnând în limba germană "magazin ieftin"
(Billiger Laden), strategia clară a preţurilor avantajoase ducând la poziţia de cel mai de succes
lanţ de supermagazine în Austria de astăzi. De aceea, expansiunea supermagazinelor Billa a
continuat într-un ritm accelerat.

11 Capitolul 3

Capitolul 3
Studiu de caz privind piaţa bucureşteană de produse cosmetice

Firma EUROBILLA reprezentată în România de lanţul de supermagazine BILLA şi-a


propus să facă un studiu în rândul clienţilor pe baza unui sondaj statistic. În urma monitorizării
vânzărilor pe anul 2005 în curs, s-a observat o scădere uşoară a vânzărilor de produse pentru
îngrijirea părului (şampon) şi produse pentru igiena corporală (deodorant) din incinta
supermagazinelor BILLA.
Prin acest sondaj, beneficiarul urmăreşte să determine tipul de vizitatori ai
supermagazinului, tipul de produse cumpărate din supermagazinul BILLA, motivele pentru care
clienţii au ales supermagazinul BILLA, criteriile de selecţie a produselor de igienă corporală,
criteriile de selecţie a produselor pentru îngrijirea părului, frecvenţa cu care cumpără un produs
cosmetic, poziţia pe piaţă a firmelor producătoare de şampon şi deodorant în opinia populaţiei
din Bucureşti, mărcile de şampon sau deodorant preferate de clienţi.

3.1 Etapele de planificare şi execuţie a sondajului


Sondajul statistic se bazează pe concepte, metode şi procedee clar definite şi se aplică
unei fracţiuni mai mari sau mai mici din populaţie.
Calitatea rezultatelor depinde de formularea corectă a problemei, de selectarea unităţilor din
eşantion, de precizia estimării parametrilor de interes.
Etapele elaborării sondajului sunt :
1. Stabilirea obiectivelor sondajului ;
2. Definirea populaţiei ;
3. Stabilirea metodei de colectare a informaţiei ;
4. Elaborarea chestionarului ;
5. Ancheta pilot ;
6. Extragerea eşantionului ;
7. Culegerea şi verificarea datelor ;
8. Prelucrarea şi analiza statistică a datelor ;
9. Redactarea raportului final.
12 Capitolul 3

3.1.1 Stabilirea obiectivelor sondajului


Prin acest sondaj, beneficiarul urmăreşte să determine tipul de vizitatori ai
supermagazinului, tipul de produse cumpărate, motivele pentru care clienţii au ales
supermagazinul BILLA, criteriile de selecţie a produselor de igienă corporală, criteriile de
selecţie a produselor pentru îngrijirea părului, frecvenţa cu care cumpără un produs cosmetic,
poziţia pe piaţă a firmelor producătoare de şampon şi deodorant în opinia populaţiei din
Bucureşti, mărcile de şampon sau deodorant preferate de clienţi.
Obiectivele urmărite sunt:
1) Identificarea grupurilor de persoane în funcţie de felul cumpărăturii efectuate (alimentare
şi/sau nealimentare) şi de vârstă;
2) Obţinerea informaţiilor despre ritmul şi locul preferat de persoanele intervievate pentru a
cumpăra un produs pentru igiena corporală şi/sau un produs pentru îngrijirea părului.
3) Stabilirea mărcilor de şampon şi deodorant preferate de consumatori;
4) Descrierea consumatorului tipic şi caracterizarea comportamentului de consum.

3.1.2 Definirea populaţiei


Populaţia supusă studiului este formată din totalitatea persoanelor aflate la cumpărături în
supermagazinele Billa din Bucureşti – nefiind incluşi angajaţii firmei EUROBILLA. Unitatea de
observare este persoana.
S-a optat pentru un sondaj stratificat proporţional. Acest tip de sondaj asigură un grad
mai ridicat al preciziei selecţiei, şi o mai mare reprezentativitate a eşantionului. Straturile
constituite după o caracteristică oarecare vor prezenta un mai mare grad de omogenitate decât
cea a populaţiei, fiind caracterizate prin indicatori ai variaţiei cu valori mai mici şi deci erori
medii de reprezentativitate mai reduse. Straturile în care se desparte populaţia trebuie să fie cât
mai omogene astfel încât mediile de sondaj din stratul respectiv să prezinte abateri mai mici faţă
de media reală a stratului.
Criteriul de delimitare a straturilor a fost numărul de supermagazine Billa din Bucureşti –
Billa 1 (Str.B.Văcărescu 154-158, Sector 1), Billa 2 (Str.Postăvarul 24-52, Sector 3) şi Billa 3
(Str.Braşov 23A, Sector 6).
Baza de sondaj a constituit-o numărul de clienţi în săptămâna 7-13 noembrie 2005. S-a
estimat că în această săptămână în Billa 1 au făcut cumpărături 26619 persoane, în Billa 2 -
28463 persoane şi în Billa 3 - 21436 persoane.

13 Capitolul 3
3.1.3 Stabilirea metodei de colectare a informaţiei
Drept metodă de culegere a datelor a fost aleasă metoda directă, adică interviul faţă în
faţă operator-intervievat. După ce au fost stabilite cele trei straturi, au fost completate
chestionarele la intrarea în supermagazinele Billa din Bucureşti.
Culegerea datelor s-a realizat prin interviuri directe, cu răspunsuri înregistrate de
operatorul de interviu, pe baza unui chestionar cu 20 de întrebări (vezi Anexa 1).
A fost aleasă această metodă de observare datorită avantajelor care le oferă şi anume: cost redus,
asigură anonimatul celui ce completeză chestionarul şi este cel mai puţin afectată de fenomenul
de nonrăspunsuri. În urma culegerii datelor s-au obţinut rezultate de o calitate superioară.

3.1.4 Elaborarea chestionarului


Chestionarul este unul dintre cele mai importante elemente al unui sondaj bine organizat
şi exact. După ce au fost stabilite caracteristicile studiate din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, în concordanţă cu obiectivele sondajului, s-a trecut la întocmirea chestionarului.
Chestionarul cuprinde 20 de întrebări considerate ca acoperitoare pentru problema
studiată iar timpul necesar completării acestuia este de aproximativ 4 minute.
Întrebările cuprinse în chestionar au fost astfel concepute să fie la obiect, clare şi să asigure
obţinerea unor informaţii relevante şi în concordanţă cu obiectivele stabilite.
Limbajul ales în formularea întrebării este fără ambiguităţi şi nu conţine termeni tehnici
ce nu ar putea fi înţeleşi de cei intervievaţi.
În elaborarea chestionarul s-a ţinut cont de etapele teoretice ale elaborării unui chestionar.
Astfel, într-o primă fază s-au definit clar informaţiile ce se doreau a fi obţinute. Apoi au fost
formulate întrebările care să conducă la obţinerea informaţiilor necesare studiului şi stabilirea
succesiunii acestora. În cele din urmă, s-a stabilit forma de prezentare a acestuia.
În stabilirea formei finale a chestionarului s-a ţinut cont ca acesta să fie aspectuos,
ordonat şi să fie suficient spaţiu pe pagină. Fontul ales a fost Times New Roman, de 12,
considerat suficient de mare şi clar. Nu s-au folosit prescurtări şi nici nu au fost plasate pe acelaşi
rând mai multe întrebări. Acolo unde a fost cazul, întrebările au fost însoţite de instrucţiuni de
ghidare şi completare pentru a se evita neînţelegerea întrebării sau apariţia fenomenului de
nonrăspuns. Ordinea etapelor de răspuns cognitiv, afectiv şi comportamental în procesul de
cumpărare, caracteristic categoriei de produse2, au jucat un rol important în ordonarea şi
conţinutul informaţiilor solicitate.
_______________
2
Ordinea naturală “cognitiv, afectiv” este schimbată în cazul unor produse de slabă implicare cum sunt detergenţii.
14 Capitolul 3
Pentru captarea treptată a atenţiei am inceput chestionarul cu întrebări simple şi interesante.
În chestionar au fost folosite mai multe tipuri de întrebări în funcţie de caracterul
informaţiilor ce s-au dorit a fi culese. Astfe, avem întrebări :
- închise cum sunt 2, 4, 5;
- paţial deschisă cum este întrebarea 6;
- factuale cum sunt întrebările 3, 8, 11, 12 şi 13, acestea se referă la frecvenţa cu care cumpără
clienţii produse cosmetice din supermagazin, marca de deodorant şi şampon preferată de
consumator, tipul de deodorant sau şampon preferat;
- de control cum sunt întrebările 14 şi 15;
- filtru cum este întrebarea 1, pentru a evita ca un respondent să răspundă de mai multe ori la
acest interviu ;
- de identificare cum sunt întrebările 17, 18, 19 şi 20.
Sondajul s-a desfăşurat în perioada 7-13 noembrie 2005.

3.1.5 Ancheta pilot


După elaborarea chestionarului, s-a făcut o repetiţie generală a sondajului propriu-zis.
Această repetiţie oferă informaţii despre: caracterul adecvat al chestionarului, eficacitatea punerii
în pagină, simplitatea mânuirii în teren şi claritatea întrebărilor.
În general, prestarea unui chestionar pune în discuţie:
- accesibilitatea limbajului şi calitatea exprimării;
- sensibilitatea chestionarului la întrebările ce testează atitudini;
- eficacitatea instrumentelor şi a îndrumării operatorilor;
- estimarea cheltuielilor şi a duratei anchetei;
- estimarea proporţiei de nonrăspunsuri.
În urma anchetei pilot s-a constatat că numărul de întrebări în chestionar este suficient, nu
a fost exclusă nici o întrebare, nu a fost înlocuită nici o întrebare, nu a fost schimbată ordinea
întrebărilor.
În stabilirea formei finale a chestionarului s-a ţinut cont ca acesta să fie aspectuos,
ordonat şi să fie suficient spaţiu pe pagină. Fontul ales a fost Times New Roman, de 12,
considerat suficient de mare şi clar.
Nu s-au folosit prescurtări şi nici nu au fost plasate pe acelaşi rând mai multe întrebări. Acolo
unde a fost cazul, întrebările au fost însoţite de instrucţiuni de ghidare şi completare pentru a se
evita neînţelegerea întrebării sau apariţia fenomenului de nonrăspuns.

15 Capitolul 3

3.1.6 Extragerea eşantionului

La organizarea unei cercetări prin sondaj una dintre problemele de rezolvat este
dimensionarea lui raţională. Este adevărat că mărirea volumului n al sondajului – în virtutea legii
numerelor mari – sporeşte precizia rezultatelor, reduce eroarea medie probabilă.
Calculele necesare determinării volumului eşantionului sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Ni Xi Ni
Strat σi g Ni = σ i2 ⋅ g N i δ 2 = ( X i − X ) 2 ⋅ g Ni
(pers.) (RON) ∑Ni
Billa 1 26619 45 298 0.348 30893.041 0.003
Billa 2 28463 42.5 503 0.372 94113.740 2.161
Billa 3 21436 48 243 0.280 16542.178 2.674
44.910
TOTAL 76518 1044 1 σ 2 = 141548.959 4.838
5

unde:
Ni – numărul estimat de clienţi în perioada 7-13 noembrie 2005 pe fiecare strat;
Xi - suma medie cheltuită de o persoană pe fiecare strat;
k

∑X i ⋅ Ni
45 ⋅ 26619 + 42.5 ⋅ 28463+ 48 ⋅ 21436
X= i =1
k
= = 44.9105RON
76518
∑Ni =1
i

Volumul eşantionului se calculează după formula:


z 2σ 2 (1.96) 2 ⋅ 141548 .95
n= = = 307 .21859 ≈ 307 persoane
z 2σ 2 (1.96) 2 ⋅ 141548 .95 .
∆x +
2
(42) +
2

N 76518
După determinarea volumului eşantionului s-a trecut la determinarea volumului pe straturi.
Pentru a calcula volumul eşantionului pe fiecare strat, pornim de la condiţia ce trebuie satisfăcută
în cazul sondajului stratificat:
n1 n n n n n
= 2 = ... = i = ... = k = ⇒ ni = ⋅ N i
N1 N 2 Ni Nk N N

Repartizarea volumului eşantionului pe straturi, s-a realizat printr-o repartiţie proporţională.

16 Capitolul 3
Calculul volumului eşantionului pe fiecare strat:

ni nj N 26619
= ⇔ n1 = n ⋅ 1 ⇒ n1 = 307 = 106 ,79 ≈ 107 persoane
Ni N j N 76518

În Billa 1 au fost completate 107 chestionare, reprezentând 35% din volumul eşantionului.

ni nj N 28463
= ⇔ n2 = n ⋅ 2 ⇒ n 2 = 307 = 114 ,19 ≈ 114 persoane
Ni N j N 76518

În Billa 2 au fost completate 114 chestionare, reprezentând 37% din volumul eşantionului.
ni nj N 21436
= ⇔ n3 = n ⋅ 3 ⇒ n3 = 307 = 86,02 ≈ 86 persoane
Ni N j N 76518

În Billa 3 au fost completate 86 chestionare, reprezentând 28% din volumul eşantionului.


n1 + n2 + n3 = 307

3.1.7 Culegerea şi verificarea datelor

Culegerea datelor a presupus ca primă etapă multiplicarea chestionarului, în aşa fel încât
fiecare respondent din cei 307 să poată completa un chestionar.
Am citit fiecărui respondent în parte cele 20 de întrebări din chestionar şi am bifat variantele
indicate de el. Au fost persoane care au citit şi au bifat singure răspunsurile, am stat în preajma
lor şi cand au avut nelămuriri cu întrebările i-am ajutat.
După ce am completat toate cele 307 chestionare am codificat răspunsurile la întrebări şi am
centralizat datele în programul Excel.
Pentru a uşura centralizarea şi prelucrarea datelor, pentru fiecare întrebare am folosit o
modalitate de codificare a răspunsurilor:
• pentru întrebările 1, 2, 15, 16, am codificat răspunsurile de “Da” cu cifra “1” şi pe cele
de “Nu” cu cifra “2”;
• pentru întrebarea 3, am codificat răspunsurile în felul următor: “zilnic” cu cifra “1”, “la
câteva zile” cu cifra “2”, “săptămânal” cu cifra “3” şi “mai rar” cu cifra “4”;
• pentru întrebarea 4, am codificat răspunsurile în felul următor: “bancomat” - “Da” cu
cifra “1” şi “bancomat” - “Nu” cu cifra “2”; “bonuri valorice” - “Da” cu cifra “1” şi
“bonuri valorice” “Nu” cu cifra “2”; “cărucioare” - “Da” cu cifra “1” şi “cărucioare” -
“Nu” cu cifra “2”; “plata electronică” - “Da” cu cifra “1” şi “plata electronică” - “Nu”
cu cifra “2”;

17 Capitolul 3
• pentru întrebarea 5, am codificat răspunsurile în felul următor: “alimentare” cu cifra “1”,
“nealimentare” cu cifra “2” şi “ambele” cu cifra “3”
• pentru întrebarea 6, am codificat răspunsurile în felul următor: şampoane “Dove” cu
cifra “1”, “Elseve” cu cifra “2”, “Farmec” cu cifra “3”, “Garnier” cu cifra “4”, “Head &
Schoulders” cu cifra 5”, “L’Oréal” cu cifra “6”, “Nivea” cu cifra “7”, “Palmolive” cu
cifra “8”, “Pantene” cu cifra “9”, “Schauma” cu cifra “10”, “Sunsilk” cu cifra “11”,
“Wash&Go” cu cifra “12”, “Petrole” cu cifra “13”, “Wella” cu cifra “14”, “Londa” cu
cifra “15”, “nu folosesc şampon” cu cifra “16” şi deodorante “Adidas” cu cifra “1”,
“BU” cu cifra “2”, “Cleo” cu cifra “3”, “Dove”cu cifra “4”, “Fa” cu cifra 5”, “Florena”
cu cifra “6”, “Gillette” cu cifra “7”, “Hattric” cu cifra “8”, “Intesa” cu cifra “9”,
“Malizia” cu cifra “10”, “Nivea” cu cifra “11”, “Obsesie” cu cifra “12”, “Rexona” cu
cifra “13”, “STR8” cu cifra “14”, “8x4” cu cifra “15”, “nu folosesc şampon” cu cifra
“16”;
• pentru întrebarea 7, am codificat răspunsurile în felul următor: “păr normal” cu cifra
“1”, “păr gras” cu cifra “2”, “păr uscat” cu cifra “3” şi “orice tip de păr” cu cifra “4”;
• pentru întrebările 8 şi 11, am codificat răspunsurile astfel: “mai rar de o dată pe lună”
cu cifra “1”, “o dată pe lună” cu cifra “2” şi “de 2 ori pe lună” cu cifra “3”;
• pentru întrebările 9 şi 13, am codificat răspunsurile astfel: “supermagazinul Billa” cu
cifra “1”, “farmacie” cu cifra “2”, “piaţă” cu cifra “3”, “chioşc” cu cifra “4”, “centru en-
gros” cu cifra “5”, “hypermarket” cu cifra “6”;
• pentru întrebarea 10, am codificat răspunsurile în felul următor: “foarte important” cu
cifra “1”, “important” cu cifra “2” , “mai puţin important” cu cifra “3” şi “neimportant”
cu cifra “4”;
• pentru întrebarea 12 am codificat răspunsurile în felul următor: “antiprespirant” cu cifra
“1”, “de corp” cu cifra “2” şi “roll-on” cu cifra “3”;
• pentru întrebarea 17 am codificat “Sexul masculin” cu cifra “1” iar “Sexul feminin” cu
cifra “2” ;
• pentru întrebarea 14 am codificat răspunsurile în felul următor: “folosesc o singură
marcă” cu cifra “1”, “folosesc mai multe mărci” cu cifra “2”, “ocazional cumpăr o marcă
diferită” cu cifra “3” şi “îmi place să încerc mărci noi” cu cifra “4” ;
• pentru întrebarea 18 am codificat răspunsurile în felul următor: “18-25 ani” cu cifra “1”,
“26-30 ani” cu cifra “2”, “31-35 ani” cu cifra “3”, “36-40 ani” cu cifra “4”, “41-45 ani”
cu cifra “5”, “46-50 ani” cu cifra “6”, “50 şi peste” cu cifra “7” ;
18 Capitolul 3
• pentru întrebarea 19 am codificat răspunsurile în felul următor: “salariat” cu cifra “1”,
“lucrător” cu cifra “2”, “patron” cu cifra “3”, “şomer” cu cifra “4”, “elev/student” cu
cifra “5” şi “pensionar” cu cifra “6” ;
• pentru întrebarea 20 am codificat răspunsurile în felul următor: “< 500 RON” cu cifra
“1”, “500-1000 RON” cu cifra “2”, “1000-1500 RON” cu cifra “3”, “1500-2000 RON”
cu cifra “4”, “2000-2500 RON” cu cifra “5” şi “> 2500 RON” cu cifra “6” ;
3.1.8 Prelucrarea şi analiza statistică a datelor
După codificarea şi centralizarea datelor s-a trecut la cea mai importantă etapă a studiului –
analiza datelor pornind de la obiectivele propuse.

Obiectivul 1: Identificarea grupurilor de persoane în funcţie de felul cumpărăturii efectuate


(alimentare şi/sau nealimentare) şi de vârstă.
Întrebările ce ţin de primul obiectiv sunt: 2, 5 şi 17din chestionar.
 Analiza răspunsurilor la întrebarea 2
Întrebarea 2, este o întrebare închisă, cu două variante de răspuns „Da” şi „Nu”.
În figura 3.1 am reprezentat grafic cu ajutorul diagramei prin coloane, ponderea persoanelor care
au răspuns „Da” adică, care s-au declarat principalii responsabili pentru cumpărături în familie.
Figura 3.1.
2. În familia dvs. sunteţi principalul responsabil pentru
cumpărături?

75%
56.1% 58.1%
50.5%
50%
Da
25%

0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

Sursa: prelucrări proprii pentru Billa 1, Billa 2 şi Billa 3 din Bucureşti

Pentru a testa dacă sunt semnificative diferenţele dintre proporţiile celor care consideră că
sunt principalii responsabili pentru cumpărături şi cei care nu se consideră responsabili pentru
cumpărăturile în familie, am utilizat testul χ 2 .

19 Capitolul 3
Ipotezele testului sunt:
H 0 : w1 = w2 = w3

H 1 : există i ≠ j astfel încât wi ≠ w j cu i, j =1,2,3.

Pe baza datelor preluate din centralizator am construit tabelul de contingenţă ( vezi tabelul 3.2.).
Tabelul 3.2.
Opţiunea de răspuns Billa 1 Billa 2 Billa 3 TOTAL
Da 54 64 50 168
Nu 53 50 36 139
TOTAL 107 114 86 307

54 64 50
În cazul acesta w1 = = 0,5046 ; w2 = = 0,5614 ; w3 = = 0,5839 .
107 114 86

Dacă ipoteza nulă este adevărată atunci w1 = w2 = w3 şi vor coincide cu proporţia celor care s-au

declarat responsabili pentru cumpărături în toate cele trei Billa privite ca un întreg.

54 + 64 + 50
Această proporţie este: w = = 0,5472 .
107 + 114 + 86

Dacă ipoteza nulă este adevărată atunci această proporţie se va respecta pentru fiecare

supermagazin Billa în parte.

Astfel am obţinut frecvenţele teoretice notate cu f tij ( vezi tabelul 3.3).

Tabelul 3.3.
Opţiunea de răspuns Billa 1 Billa 2 Billa 3 TOTAL
Da 50,47 56,14 58,14 168
Nu 49,53 43,86 41,86 139
TOTAL 107 114 86 307

l c (f − f tij )
2

Statistica testului este: χc = ∑∑


2 eij
unde l este numărul de linii şi c numărul de
i =1 j =1 f tij

coloane. Valoarea obţinută este χ c2 = 27 ,89 . Pentru α = 0,05 şi df = ( l −1)( c −1) = 2 avem

χ df ,α 2 = 5,99 .

20 Capitolul 3
Valoarea calculată fiind mai mare decât cea teoretică se respinge ipoteza egalităţii proporţiilor. În
aceste condiţii se poate afirma cu o probabilitate de 95% că ponderea celor care se consideră
responsabili pentru cumpărături în familie este diferită semnificativ.

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 5


Întrebarea 5 este o întrebare închisă cu trei variante de răspuns. Această întrebare are rolul de a
furniza informaţii importante despre tipul de mărfuri cumpărate de clienţi în cele trei
supermagazine Billa din Bucureşti.
Figura 3.2.
5. Ce fel de produse cumpăraţi în mod curent din supermagazinul
Billa?

80% 68% 64%


61%
60%
40% 23% 17% 23%
15% 17% 13%
20%
0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

Alimentare Nealimentare Ambele

Pentru a testa dacă sunt semnificative diferenţele dintre proporţiile celor care cumpără produse
alimentare, produse nealimentare şi ambele tipuri de produse, am utilizat testul χ 2 .
Acest test l-am realizat cu ajutorul aplicaţiei specializate SPSS. Outputul SPSS este:

Test Statistics
Chi-Square 132.319
df 2
Asymp. Sig. 0

Ce fel de produse cumparati în mod curent de la


supermagazinul Billa ?

Observed N Expected N Residual


Alimentare 62 102.3 -40.3
Nealimentare 48 102.3 -54.3
Ambele 197 102.3 94.7
Total 307

Valoarea calculată χ c = 132 .319 fiind mai mare decât cea teoretică χ 2, 0.05 = 5,99 se respinge
2 2

ipoteza egalităţii proporţiilor.

21 Capitolul 3

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 17


Întrebarea 17, este o întrebare de identificare, cu două variante de răspuns „Masculin” şi
„Feminin”. Distribuţia pe cele trei straturi, în funcţie de sexul respondentului a fost prezentată
grafic cu ajutorul diagramei prin coloane (vezi figura 3.3.).

Figura 3.3.
17. Sex:

80%
65.8% 65.1%
70%
60% 54.2%
50% 45.8%
34.2% 34.9% Masculin
40%
30% Feminin
20%
10%
0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

Din figura 3.3. se observă că: în Billa 1 - 45,8% din respondenţi sunt persoane de sex masculin şi
54,2% sunt persoane de sex feminin; în Billa 2 – 34,2% din respondenţi sunt persoane de sex
masculin şi 65,8% sunt persoane de sex feminin; în Billa 3 – 34,9% din respondenţi sunt
persoane de sex masculin şi 65,1% sunt persoane de sex feminin.

Obiectivul 2: Obţinerea informaţiilor despre ritmul şi locul preferat de persoanele intervievate


pentru a cumpăra un produs pentru igiena corporală (deodorantul) şi/sau un
produs pentru îngrijirea părului (şampon).
Întrebările ce ţin de al doilea obiectiv sunt: 8, 9, 11 şi 13 din chestionar.

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 8


Întrebarea 8 este o întrebare închisă cu trei variante de răspuns. Din figura 3.4. se observă că:
în Billa 1 – 37,4% din respondenţi cumpără şampon mai rar de o dată pe lună, 48,6% cumpără o
dată pe lună şi 14,0% cumpără de două ori pe lună; în Billa 2 – 38,6% din respondenţi cumpără
şampon mai rar de o dată pe lună, 48,3% cumpără o dată pe lună şi 13,1% cumpără de două ori
pe lună; în Billa 3 – 39,5% din respondenţi cumpără şampon mai rar de o dată pe lună, 47,7%
cumpără o dată pe lună şi 12,8% cumpără de două ori pe lună.
22 Capitolul 3

Figura 3.4.
8. Cât de des cumpăraţi şampon?

60% 48.6% 48.3% 47.7%


37.4% 38.6% 39.5%
40%

20% 14.0% 13.1% 12.8%

0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

mai rar de o dată pe lună o dată pe lună de 2 ori pe lună

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 9


Întrebarea 9 eate o întrebare factuală, parţial deschisă, cu şase variante de răspuns.
Figura 3.5.
9. De unde obişnuiţi să cumpăraţi în mod frecvent şampon?
100% 7.9% 9.3%
10.3%
12.2% 11.4% 15.1%
80% Hypermarket
11.2% 10.5% 10.5% En - gros
60%
30.7% Chioşc
28.0% 30.2%
40% Piaţă
20% Farmacie
31.8% 32.5% 30.2%
Billa
0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

Conform reprezentării grafice din figura 3.5. în Billa 1 – 31,8% obişnuiesc să cumpere
şampon din supermagazinul Billa, 28,0% obişnuiesc să cumpere din farmacie, 11,2% obişnuiesc
să cumpere din piaţă, 6,5% obişnuiesc să cumpere de la chioşc,12,2% obişnuiesc să cumpere din
centru en-gros şi 10,3% din hypermarket. În Billa 2 – 32,5% din respondenţi obişnuiesc să
cumpere şampon din supermagazinul Billa, 30,7% din farmacie, 10,5% din piaţă, 7,0% de la
chioşc, 11,4% din centru en-gros şi 7,9% din hypermarket. În Billa 3 – 30,2% din respondenţi
obişnuiesc să cumpere şampon din supermagazinul Billa, 30,2% din farmacie, 10,5% din piaţă,
4,7% de la chioşc, 15,1% din centru en-gros şi 9,3% din hypermarket.
23 Capitolul 3

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 11


Întrebarea 11 eate o întrebare factuală, cu trei variante de răspuns. Aceasta se referă la frecvenţa
cu care clienţii cumpără deodorant din supermagazinul Billa.
Figura 3.6.
11. Cât de des cumpăraţi deodorant?
75%
61.4% 58.1%
60% 53.3%
45%
22.4% 25.2% 20.9% 20.9%
30% 19.3% 19.3%
15%
0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

mai rar de o dată pe lună o dată pe lună de 2 ori pe lună

În figura 3.6. au fost reprezentate cu ajutorul diagramelor prin coloane frecvenţele cu care
respondenţii cumpără deodorant. În Billa 1 - 53,3% cumpară deodorant o dată pe lună, 25,2%
cumpără deodorant de 2 ori pe lună şi 22,4% cumpără mai rar de o dată pe lună. În Billa 2 –
61,4% cumpară deodorant o dată pe lună, 19,3% cumpără deodorant de 2 ori pe lună şi 19,3%
cumpără mai rar de o dată pe lună. În Billa 3 – 58,1% cumpară deodorant o dată pe lună, 20,9%
cumpără de 2 ori pe lună şi 20,9% cumpără mai rar de o dată pe lună.

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 13


Întrebarea 13 este o întrebare factuală, parţial deschisă, cu şase variante de răspuns.
Această întrebare are rolul de a furniza informaţii importante despre locul unde obişnuiesc
respondenţii să cumpere deodorant. Graficul din figura 3.7. s-a realizat cu ajutorul programului
STATISTICA, un grafic 3D.
În urma prelucrării datelor s-au obţinut următoarele rezultate: în Billa 1 – 55,14% din
persoanele chestionate obişnuiesc să cumpere deodorant din supermagazinul Billa, 21,50% din
farmacie, 13,08% din piaţă, 6,54% de la chioşc, 3,74% din centru en-gros şi 0% din
hypermarket; în Billa 2 – 56,14% obişnuiesc să cumpere deodorant din supermagazinul Billa,
21,05% din farmacie, 12,28% din piaţă, 7,89% de la chioşc, 2,63% din centru en-gros şi 0% din
hypermarket; în Billa 3 – 52,33% obişnuiesc să cumpere deodorant din supermagazinul Billa,
24 Capitolul 3

Figura 3.7.
1 3 . D e u n d e o b is n u iti s a c u m p a ra ti d e o d o ra n t ?

20,93% din farmacie, 15,12% din piaţă, 9,30% de la chioşc, 2,33% din centru en-gros şi 0% din
hypermarket. Datorită preţurilor scăzute şi ofertelor promoţionale tentante, consumatorii de
deodorant preferă să cumpere acest produs din supermagazinul Billa, farmacie, preferinţă urmată
de achiziţia din piaţă, chioşc, centru en-gros şi hypermarket.

Obiectivul 3: Stabilirea mărcilor şi tipul de şampon şi deodorant preferate de consumatori.


Întrebările ce ţin de al treilea obiectiv sunt: 6, 7 şi 12 din chestionar.

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 6


Întreberea 6 este o întrebare parţial deschisă. Această întrebare a avut ca scop obţinerea
unei ierarhii a preferinţelor consumatorilor pentru mărcile de şampon şi deodorant preferate de
respondenţii care au participat la acest sondaj statistic. În topul preferinţelor consumatorilor de
şampon sunt mărcile: Dove 21,82%, Schauma 13,03%, Sunsilk 12,70% urmate de mărci precum
Garnier, Farmec, Elseve, Palmolive, dar cu un procent mai mic. Situaţia poate fi explicată atât
prin calitatea produselor, dar şi prin campania agresivă de publicitate practicată de mărcile aflate
în topul preferinţelor consumatorilor de şampon.
25 Capitolul 3

Figura 3.8.
6. Ce şampon folosiţi în mod curent ?
Elseve 7.0%
Farmec 8.0%
Garnier 9.0%
Sunsilk 12.7%
Schauma 13.0%
Dove 21.8%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Cele mai folosite 6 mărci de şampon

Conform graficului din figura 3.9. în topul preferinţelor consumatorilor de deodorant sunt
mărcile: Cleo 22,80%, BU 15,96%, Dove 14,01%, Rexona 9,8%, Fa 8,2%, Obsesie 6,3%, urmate
de mărci cunoscute precum Gillette, Adidas, Florena şi Malizia.
Figura 3.9.
6. Ce deodorant folosiţi în mod curent ?

23.1%
30% 16.0% 14.2% 9.8% 8.2% 6.3%
20%
10%
0%
Cleo BU Dove Rexona Fa Obsesie

Cele mai folosite 6 mărci de deodorant.

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 7


Întrebarea 7 este o întrebare factuală cu patru variante de răspuns. În figura 3.10. avem un
grafic reprezentat cu ajutorul diagramei prin cloane. Conform graficului în medie pe cele trei
supermagazine Billa din Bucureşti 47,88% din respondenţi cumpără şampon pentru păr gras,
21,82% cumpără şampon pentru păr uscat, 17,26% pentru orice tip de păr şi 13,04% pentru păr
normal. Răspunsurile la această întrebare sunt foarte importante pentru producătorii mărcilor
concurente de şampon pe piaţa de bunuri de larg consum.

26 Capitolul 3

Figura 3.10.
7. Pentru ce tip de păr este şamponul cumpărat?

60
47.88%
50
40
30 21.82%
17.26%
20 13.04%
10
0
păr normal păr gras păr uscat orice tip de păr

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 12


Întrebarea 12 este o întrebare factuală cu trei variante de răspuns.
Figura 3.11.
12. Ce tip de deodorant folosiţi?

80%
70% 66.4% 64.0%
59.3%
60%
50% Antiprespirant
38.4%
40% 29.9% 32.5% De corp
30% Roll - on
20%
10% 3.7% 3.5% 2.3%
0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

Conform reprezentării grafice din figura 3.11. avem: în Billa 1 – 29,91% din respondenţi
folosesc deodorant antiprespirant, 66,36% folosesc deodorant de corp şi 3,74% folosesc
deodorant roll-on; în Billa 2 – 32,46% din respondenţi folosesc deodorant antiprespirant, 64,04%
folosesc deodorant de corp şi 3,51% folosesc deodorant roll-on; în Billa 3 – 38,37% din
respondenţi folosesc deodorant antiprespirant, 59,30% folosesc deodorant de corp şi 2,33%
folosesc deodorant roll-on.

27 Capitolul 3

Obiectivul 4: Descrierea consumatorului tipic şi caracterizarea comportamentului de consum.


Întrebările ce ţin de al patrulea obiectiv sunt: 10, 14, 15, 18 şi 19 din chestionar.

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 10


Întrebarea 10 este o întrebare închisă care foloseşte o scala de notare ordonată. Prin
această întrebare se solicită subiecţilor să ordoneze un grup de caracteristici în ordinea
importanţei. Subiecţii au evaluat cele 4 caracteristici pe o scală de la 1 – foarte important la 4 –
neimportant.
Conform graficului din figura 3.12. calitatea în viziunea consumatorilor de şampon este
văzută în felul următor: în Billa 1 - 34,6% din respondenţi consideră calitatea foarte importantă
în alegerea unui produs pentru ingrijirea parului, 33,6% consideră această caracteristică
importantă, 12,2% o consideră mai puţin importantă şi 19,6% o consideră neimportantă; în Billa
2 – 38,6% respondenţii o consideră foarte importantă, 30,7% o consideră importantă, 9,7% o
consideră mai puţin importantă şi 21.1% o consideră neimportantă; în Billa 3 – 40,7%
respondenţii o consideră foarte importantă, 29,1% o consideră importantă, 10,5% o consideră
mai puţin importantă şi 19,8% o consideră neimportantă.
Figura 3.12.
CALITATEA în viziunea consumatorului la alegerea unui
şampon.
100%
19.6 21.1 19.8
80% 10.5
12.2 9.7
neimportantă
60%
33.6 30.7 29.1 mai puţin importantă
40% importantă
foarte importantă
20% 34.6 38.6 40.7

0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3
Jack Welch de la GE a sintetizat perfect importanţa calităţii: ”Calitatea este cea mai
bună garanţie a loialităţii clienţilor noştri, cea mai puternică apărare împotriva concurenţei
străine şi singura cale spre creştere durabilă şi câştiguri susţinute.”
Respondenţii au apreciat în număr mare această caracteristică şi anume: 116 persoane
consideră calitatea foarte importantă şi 96 persoane consideră calitatea importantă.

28 Capitolul 3
Conform graficului din figura 3.13. marca în viziunea consumatorilor de şampon este

văzută în felul următor: în Billa 1 – 29,0% din respondenţi consideră marca produsului foarte

importantă, 55,1% consideră marca importantă, 15,9% consideră marca mai puţin importantă şi

0% o consideră neimportantă; în Billa 2 – 32,5% respondenţii consideră marca foarte importantă,

53,5% o consideră importantă, 14,0% o consideră mai puţin importantă şi 0% o consideră

neimportantă; în Billa 3 – 31,4% respondenţii o consideră foarte importantă, 55,8% o consideră

importantă, 12,8% o consideră mai puţin importantă şi 0% o consideră neimportantă.

Figura 3.13.
MARCA în viziunea consumatorului la alegerea unui
şampon.
100%
15.9 14.0 12.8
80%
neimportantă
60% 55.1 53.5 55.8
mai puţin importantă
40% importantă
foarte importantă
20% 32.5 31.4
29.0
0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

Conform graficului din figura 3.14. reclama în viziunea consumatorilor de şampon este

văzută în felul următor: în Billa 1 – 11,21% respondenţii o consideră foarte importantă, 5,61% o

consideră importantă, 32,7% o consideră mai puţin importantă şi 50,5% o consideră

neimportantă; în Billa 2 – 6,14% respondenţii o consideră foarte importantă, 7,02% o consideră

importantă, 35,1% o consideră mai puţin importantă şi 51,8% o consideră neimportantă; în Billa
3 – 6,98% respondenţii o consideră foarte importantă, 5,81% o consideră importantă, 38,4% o

consideră mai puţin importantă şi 48,8% o consideră neimportantă.

În concluzie, clienţii apreciază reclama cel mai puţin, asta se datorează faptului că mulţi

clienţi nu cunosc ce se ascunde în spatele unei reclame la un produs. O reclamă cuprinde multe

aspecte printre care: crearea şi întreţinerea mărcii, ambalajul, celebrităţi angajate să reprezinte o

marcă, sponsorizări, propagandă publicitară, relaţii cu clienţii până şi modul în care îşi tratează

angajaţii.

29 Capitolul 3

Figura 3.14
RECLAMA în viziunea consumatorului la alegerea unui
şampon.
100%

80% 48.8
50.5 51.8
neimportantă
60%
mai puţin importantă
40% importantă
32.7 35.1 38.4
foarte importantă
20%

0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

Conform graficului din figura 3.15. preţul în viziunea consumatorilor de şampon este
văzut în felul următor: în Billa 1 – 25,2% din respondenţi consideră preţul foarte important,
5,61% consideră preţul important, 39,3% consideră preţul mai puţin important şi 29,9%
consideră preţul neimportant; în Billa 2 – 22,8% respondenţii consideră preţul foarte important,
8,7% consideră preţul important, 41,2% consideră preţul mai puţin important şi 27,2% consideră
preţul neimportant; în Billa 3 – 20,9% din respondenţi consideră preţul foarte important, 9,3% îl
consideră important, 38,4% îl consideră mai puţin important şi 31,4% consideră preţul
neimportant.
Figura 3.15.
PREŢUL în viziune a consumatorului la ale ge re a unui
şampon.
100%
29.9 27.2 31.4
80%
neimp ortant
60%
39.3 41.2 38.4 mai p uţin imp ortant
40% imp ortant
foarte imp ortant
20%
25.2 22.8 20.9
0%
B illa 1 B illa 2 B illa 3

Calitatea, marca şi preţul sunt văzute de majoritatea consumatorilor ca fiind importante şi


foarte importante. Reclama este mai puţin importantă conform diagramei de structură din figura
3.14..

30 Capitolul 3
 Analiza răspunsurilor la întrebarea 14
Întrebarea 14 este o întrebare de control. Această întrebare are rolul de a verifica
fidelitatea consumatorilor faţă de marcă. Conform figurii 3.16., 56,53% din respondenţi afirmă
că folosesc o singură marcă, 16,38% afirmă că folosesc mai multe mărci în acelaşi timp, 13,95%
afirmă că ocazional cumpără o marcă diferită şi 13,13% afirmă că le place să încerce mărci noi.
Figura 3.16.
14. Care din afirmaţiile următoare vi se potrivesc cel mai
bine?

îmi place să încerc mărci noi 13.13%

ocazional cumpăr o marcă diferită 13.95%

folosesc mai multe mărci în acelaşi timp 16.38%


56.53%
folosesc o singură marcă

0 10 20 30 40 50 60

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 15


Întrebarea 15 este o întrebare de control. În figura 3.17. sunt reprezentate grafic cele două
opţiuni de răspuns la întrebarea „Sunteţi fidel mărcii pe care o folosiţi ?” pe cele trei straturi:
Billa1, Billa 2 şi Billa 3 din Bucureşti.

Figura 3.17.

15. Sunteţi fidel mărcii pe care o folosiţi?


70
62.62 63.19 60.47
60
50
40 37.38 36.84 39.53
Da
30 Nu
20
10
0

Billa 1 Billa 2 Billa 3

În Billa 1 – 62,62% se consideră fideli mărcii pe care o folosesc şi 37,38% din


respondenţi au răspuns „Nu”. În Billa 2 – 63,19% se consideră fideli mărcii pe care o folosesc şi
36,84% din respondenţi au răspuns că nu se consideră fideli mărcii pe care o folosesc.

31 Capitolul 3

În Billa 3 – 60,47% se consideră fideli mărcii pe care o folosesc şi 39,53% din respondenţi au
răspuns că nu se consideră fideli mărcii pe care o folosesc.

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 18

Întrebarea 18 este o întrebare de identificare după vârstă. Avem o distribuţie cu intervale


de variaţie egale şi se poate reprezenta grafic prin histogramă cu varianta sa curba frecvenţelor.
Distribuţia după vârsta persoanelor din eşantionul observat este reprezentată în figura 3.18. cu
ajutorul aplicaţiei SPSS.
Figura 3.18.
Notă: Limita inferioară este cuprinsă în interval
Histograma este graficul seriilor de repartiţie de frecvenţe unidimensionale cu intervale
construit pe baza sistemului de axe carteziene. Pe axa abciselor se scriu valorile caracteristicii de
grupare, în cazul dat intervale de vârstă iar pe axa ordonatelor apar frecvenţele corespunzătoare
grupelor. Pe axa abciselor se construiesc dreptunghiuri cu bazele egale cu mărimea intervalelor
de grupare, iar înălţimea este proporţională cu frecvenţele corespunzătoare grupelor.
Conform graficului reprezentat în figura 3.18 observăm că persoanele care vin la
cumpărături în supermagazinul Billa marea lor majoritate au vârste cuprinse între 18 şi 40 ani.
Perosanele din categoriile de vârstă 41 – 45 ani şi 46 – 50 ani au întrunit doar 2,2% din eşantion.

32 Capitolul 3
În tabelul 3.4. am prezentat frecvenţa corespunzătoare celor şapte grupe de vârstă şi am
calculat frecvenţele cumulate crescător şi frecvenţele cumulate descrescător.
Tabelul 3.4.
Frecvenţe cumulate
Vârsta Frecvenţa
crescător descrescător
18 - 25 ani 92 92 307
26 - 30 ani 85 177 215
31 - 35 ani 63 240 130
36 - 40 ani 30 270 67
41 - 45 ani 6 276 37
46 - 50 ani 3 279 31
50 ani şi peste 28 307 28
TOTAL 307 - -

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 19


Întrebarea 19 este o întrebare de identificare cu şase variante de răspuns. Conform figurii
3.19. se observă că: în Billa 1 - 61,68% din respondenţii care au participat la acest sondaj sunt
salariaţi, 5,61% sunt lucrători pe cont propriu, 0% patroni, 5,61% sunt şomeri, 20,56% sunt
elevi/studenţi şi 6,54% sunt pensionari; în Billa 2 – 51,75% din respondenţii care au participat la
acest sondaj sunt salariaţi, 6,14% lucrători pe cont propriu, 0% patroni, 7,89% sunt şomeri,
23,68% elevi/studenţi şi 10,53% sunt pensionari; în Billa 3 – 51,16% din respondenţii care au
participat la acest sondaj sunt salariaţi, 5,81% sunt lucrători pe cont propriu, 0% patroni, 6,98%
sunt şomeri, 25,58% sunt elevi/studenţi şi 10,47% sunt pensionari.
Figura 3.19.
19. Ce ocupaţie aveţi?
80%
61.7%
60% 51.8% 51.2%

40%
23.7% 25.6%
20.6%
20% 10.5% 10.5%
5.6% 5.6% 6.5% 6.1% 7.9% 5.8% 7.0%

0%
Billa 1 Billa 2 Billa 3

salariat lucrător pe cont propriu patron şomer elev/student pensionar

Ocupaţia este o variabilă socio – economică.

33 Capitolul 3

 Analiza răspunsurilor la întrebarea 20


Întrebarea 20 este o întrebare de identificare după venit cu şase variante de răspuns.
Avem o distribuţie cu intervale de variaţie egale şi se poate reprezenta grafic prin histogramă cu
varianta sa curba frecvenţelor. Distribuţia după venitul persoanelor din eşantionul observat este
reprezentată în figura 3.20. cu ajutorul aplicaţiei SPSS.
Figura 3.20.
În tabelul 3.5. am prezentat frecvenţa corespunzătoare celor şase grupe de venit şi am
calculat frecvenţele cumulate crescător şi frecvenţele cumulate descrescător.
Tabelul 3.5.
Venitul net pe Frecvenţe cumulate
Frecvenţa
lună crescător descrescător
< 500 RON 92 92 307
500 - 1000 RON 0 92 215
1000 - 1500 RON 72 164 215
1500 - 2000 RON 85 249 143
2000 - 2500 RON 54 303 58
> 2500 RON 4 307 4
TOTAL 307 - -

Venitul este o variabilă socio – economică


36 Capitolul 3

3.2 Corelarea întrebărilor


a) Întrebarea 2 poate fi corelată cu întrebarea 17
Conţinutul întrebărilor:
2. În familia dvs. sunteţi principalul responsabil pentru cumpărături?
○ Da
○ Nu
17. Sex:
○ Masculin
○ Feminin

Tabelul de contingenţă responsabi li × sex a fost obţinut în SPSS selectând opţiunile din
meniu : Analyse → Descriptive Statistics → Crosstabs, rezultatul este prezentat în contibuare :

Respo nsabili pentru cumparaturi * SEX Crosstabulation

SEX
Masculin Feminin Total
Responsabili pentru Da Count 74 94 168
cumparaturi % within Responsabili
44.0% 56.0% 100.0%
pentru cumparaturi
% within SEX 62.7% 49.7% 54.7%
% of Total 24.1% 30.6% 54.7%
Residual 9.4 -9.4
Std. Residual 1.2 -.9
Adjusted Residual 2.2 -2.2
Nu Count 44 95 139
% within Responsabili
31.7% 68.3% 100.0%
pentru cumparaturi
% within SEX 37.3% 50.3% 45.3%
% of Total 14.3% 30.9% 45.3%
Residual -9.4 9.4
Std. Residual -1.3 1.0
Adjusted Residual -2.2 2.2
Total Count 118 189 307
% within Responsabili
38.4% 61.6% 100.0%
pentru cumparaturi
% within SEX 100.0% 100.0% 100.0%
% of Total 38.4% 61.6% 100.0%

Vrem să vedem dacă şi bărbaţii şi femeile se simt responsabili pentru a face cumpărăturile în
familie.

37 Capitolul 3

Vom calcula coeficientul de asociere, acesta măsoară intensitatea legăturii a două caracteristici
binare.
Î17 / Î2 a2 b2 Total
a17 57 109 166
b17 86 55 141
Total 143 164 307

n11 n 22 − n12 n21 57 ⋅ 55 − 109 ⋅ 86 112 − 9374


ras = = = = −0,976 ≈ −0,98
n11 n12 + n12 n 21 57 ⋅ 55 + 109 ⋅ 86 112 + 9374

Valoarea indicelui de asociere de -0,98, ne asigură că între cele două întrebări există o legătură
puternică, adică şi bărbaţii şi femeile se consideră responsabili pentru cumpărăturile în familie.

b) Întrebarea 12 poate fi corelată cu întrebarea 17


Conţinutul întrebărilor:
12. Ce tip de deodorant folosiţi?
○ antiprespirant
○ de corp
○ roll-on

17. Sex:
○ Masculin
○ Feminin

Symmetric Measures

Asymp.
a b
Value Std. Error Approx. T Approx. Sig.
Interval by Interval Pearson's R -.017 .056 -.304 .762 c
Ordinal by Ordinal Spearman Correlation -.022 .057 -.378 .705 c
N of Valid Cases 307
a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
c. Based on normal approximation.

Tabelul de contingenţă Sex× Tip _ deo a fost obţinut în SPSS selectând opţiunile din meniu :

Analyse → Descriptive Statistics → Crosstabs, rezultatul este prezentat în contibuare :

38 Capitolul 3
TIP_DEO * SEX Crosstabulation

SEX
Masculin Feminin Total
TIP_DEO Antiprespirant Count 37 65 102
%within TIP_DEO 36.3% 63.7% 100.0%
%within SEX 31.4% 34.4% 33.2%
%of Total 12.1% 21.2% 33.2%
Residual -2.2 2.2
Std. Residual -.4 .3
Adjusted Residual -.5 .5
De corp Count 78 117 195
%within TIP_DEO 40.0% 60.0% 100.0%
%within SEX 66.1% 61.9% 63.5%
%of Total 25.4% 38.1% 63.5%
Residual 3.0 -3.0
Std. Residual .4 -.3
Adjusted Residual .7 -.7
Roll - on Count 3 7 10
%within TIP_DEO 30.0% 70.0% 100.0%
%within SEX 2.5% 3.7% 3.3%
%of Total 1.0% 2.3% 3.3%
Residual -.8 .8
Std. Residual -.4 .3
Adjusted Residual -.6 .6
Total Count 118 189 307
%within TIP_DEO 38.4% 61.6% 100.0%
%within SEX 100.0% 100.0% 100.0%
%of Total 38.4% 61.6% 100.0%

În urma efectuării testului χ2 pe baza tabelului de contingenţă Sex× Tip _ deo în programul SPSS
am obţinut :

Chi-Square Tests

Asymp. Sig.
Value df (2-sided)
Pearson Chi-Square .704 a 2 .703
Likelihood Ratio .715 2 .700
Linear-by-Linear
.092 1 .761
Association
N of Valid Cases 307
a. 1 cells (16.7%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is 3.84.

Valoarea calculată a testului χ2 indică existenţa unei legături între variabila “sex” şi “tipul de
deodorant folosit”. Caracterizarea modului în care se asociază cele două variabile presupune
analizarea tabelului de contingenţă pentru a remarca în ce sens frecvenţele empirice se abat de la
cele teoretice. Se observă că doar 2,5% din persoanele de sex masculin şi 3,7% din persoanele de
sex feminin folosesc deodorant roll – on.
34 Capitolul 3

3.1.9 Raportul cercetării


Studiul a fost realizat pe un eşantion de 307 subiecţi şi este reprezentativ pentru
Bucureşti. Acest studiu a fost efectuat pe clienţii ce intrau în supermagazinul Billa, deci
cumpărători potenţiali, cu un pas mecanic de numărare de „interviu la fiecare 3 clienţi”.
În urma analizelor şi interpretării informaţiilor din cercetare se trag următoarele concluzii:

• 64,3% din respondenţi au declarat că sunt interesaţi să cumpere şi produse alimentare şi


produse nealimentare, 20,2% cumpără numai produse alimentare şi 15,5% cumără numai
produse nealimentare;

• 38,5% din respondenţi cumpără şampon mai rar de o dată pe lună, 48,2% cumpără
şampon o dată pe lună şi 13,3% cumpără de 2 ori pe lună;

• 31,5% din respondenţi au declarat că obişnuiesc să cumpere şampon din supermagazinul


Billa; 29,6% obişnuiesc să cumpere din farmacie, acest procent ne arată că o parte din
clienţii supermagazinului Billa au mai multă încrede în produsul cosmetic cumpărat de la
farmacie chiar dacă acesta este cumpărat la un preţ mai mare, acest aspect trebuie luat în
calcul şi adoptată o strategie de preţ la nivel de firmă pentru a atrage noi clienţi;

• Majoritatea celor intervievaţi obişnuiesc să cumpere deodorant din supermagazinul Billa;

• Preferinţa de consum al deodorantului a fost verificată prin precizarea mărcii de


deodorant utilizată în mod curent. În topul preferinţelor consumatorilor de deodorant sunt
mărcile: Cleo 22,80%, BU 15,96%, Dove 14,01%, Rexona 9,8%, Fa 8,2%, Obsesie 6,3%,
urmate de mărci cunoscute precum Gillette, Adidas, Florena şi Malizia;

• În topul preferinţelor consumatorilor de şampon sunt mărcile: Dove 21,82%, Schauma


13,03%, Sunsilk 12,70% urmate de mărci precum Garnier, Farmec, Elseve, Palmolive,
dar cu un procent mai mic. Situaţia poate fi explicată atât prin calitatea produselor, dar şi
prin campaniile agresive de publicitate practicate de mărcile aflate în topul preferinţelor
consumatorilor de şampon;

• Informaţia obţinută la întrebarea „pentru ce tip de păr este şamponul cumpărat ?” este de
un real folos distribuitorilor şi producătorilor de produse pentru îngrijirea părului;
35 Capitolul 3

Din rezultatele anchetei reiese ca partea feminină deţine o proporţie mai mare în consumul de
deodorant roll-on şi antiprespirant;

• Informaţiile obţinute vis-a-vis de tipul de şampon şi deodorant folosit de consumatori şi


frecvenţa de cumpărare va stabili pe viitor politica de produs;

• Din persoanele chestionate doar 8,11% consideră reclama foarte importantă;

• Respondenţii au apreciat în număr mare calitatea şamponului cumpărat şi anume: 116


persoane consideră calitatea foarte importantă şi 96 persoane consideră calitatea
importantă.
• Conform informaţiilor din centralizator s-a observat că persoanele care vin la cumpărături
în supermagazinul Billa, marea lor majoritate au vârste cuprinse între 18 şi 40 ani.
Perosanele din categoriile de vârstă 41 – 45 ani şi 46 – 50 ani au întrunit doar 2,2% din
eşantion.
Aceste date sunt importante pentru adoptarea de noi strategii de piaţă.
39 Capitolul 3

Concluzii şi propuneri

Această lucrare are la bază cărţi, teze de doctorat şi articole din reviste recunoscute din
domeniul statistic. Lucrarea debutează cu argumentarea importanţei utilizării metodelor moderne
de cercetare a pieţei respectiv, sondajul. Deasemenea, lucrarea clarifică aspecte importante
referitoare la ce reprezintă sondajul statistic şi de ce este important, cum se implementează
sondajul în studii de piaţă. În capitolul 2 este evidenţiată componenţa pieţei de retail din
Bucureşti. Sunt formulate şi analizate în capitolul 3 etapele elaborarii sondajului statistic. O
contribuţie personală în a treia parte a lucrării este reprezentată de un studiu de caz pe piaţa
bucureşteană de produse cosmetice.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 307 subiecţi şi este reprezentativ pentru mediul
urban. Informaţiile obţinute vis-a-vis de tipul de şampon şi deodorant folosit de consumatori şi
frecvenţa de cumpărare va stabili pe viitor politica de produs. Eşantionul cuprinde reprezentanţi
din toate categoriile socio – profesionale. Persoanele chestionate au o tendinţă de indiferenţă
asupra reclamei, fiind interesaţi totodată de calitate, marcă şi preţul produsului. De asemenea, s-a
putut observa că mulţi dintre cei care au declarat că folosesc o singură marcă au o percepţie
favorabilă cu privire la caracteristicile produsului, cum ar fi reclama, calitatea şi preţul.
Din rezultatele anchetei reiese ca partea feminină deţine o proporţie mai mare în consumul de
deodorant roll-on şi antiprespirant.
Având în vedere informaţiile obţinute în urma sondajului statistic a-şi propune
Departamentului de Marketing următoarele:
• iniţierea unei campanii publicitare cu accent pe produsele cosmetice;
• includerea produselor cosmetice în catalogul lunar de promoţii;
• adoptarea unei strategii de preţ;
• studierea modului în care îşi repartizează oamenii de pe piaţa – ţintă timpul dedicat
atenţiei;
• cunoaşterea metodelor optime prin care să obţină o cotă mai mare din atenţia
consumatorului pentru produsele cosmetice.
Poziţionarea şi strategia de comunicare sunt vitale pentru o marcă de succes, pentru că dau sens
şi direcţie dezvoltării sale. Bine făcute, ele dau un fel de ”hartă” care ajută enorm la orientarea pe
piaţă, oricât de aglomerată, dură şi competitivă ar fi ea.

40 Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

1. Allport, Floyd Chestionarul şi investigaţia sociologică, Editura


Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1975.

2. Bogdan, Vasile Proiectarea unui sistem de eşantionaj cu utilizări multiple,


Teză de doctorat – Facultatea CSIE, Bucureşti 1977.

3. Colibabă, Dana Metode statistice avansate de cercetare a pieţei,


Editura ASE, Bucureşti 2000.

4. Colibabă, Dana Modelarea deciziei manageriale, Editura Economică,


Onete, Bogdan Bucureşti 1997.

5. Ewart P., Applied Managerial Statistics, Editura Prentince-Hall,


Ford J., New Jersey 1982.
Chi-Zuan Lin
6. Grammont L., Cours de statistiques inferentielles 2003,
pagină Web:http//:www.univ-st-etienne.fr/math.

7. Jugănaru, Mariana Teorie şi practică în cerecetarea de marketing,


Editura Expert, Bucureşti 1998.

8. Levy P.S., Sampling of Populations, Third Edition, Editura


Lemeshow S., John Wiley&Sons, New York 2000.

9. Kotler, Philip Marketing de la A la Z: 80 de concepte pe care


trebuie să le cunoască orice manager, Editura
Codex, Bucureşti 2004.

10. Mihăiţă, Niculae V. Metode cantitative în studiul pieţei, Volum I:


Identificarea problemelor şi analiza posibilităţilor
de exploatare cantitativă a informaţiilor de piaţă.
Editura Economică, Bucureşti 1996.

11. Niculescu-Aron, Tehnica sondajelor – Aplicaţii şi teste de verificare,


Ileana Gabriela Editura ASE, Bucureşti 2005.

12. Novak, Andrei Sondajul de opinie, Editura Oscar Print, Bucureşti


2000.

41 Bibliografie

13. Rotariu, Traian Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi


Iluţ, Petru practică, Editura Polirom, Iaşi 1997.

14. Singly, François de Ancheta şi metodele ei: Chestionarul, interviul de


Blanchet, Alain producere a datelor, interviul comprehensiv, Editura
Gotman, Anne Polirom, Iaşi1998.
Kaufmann, Jean – Claude
Stanciulescu, Elisabeta (trad.)

15. Somnea, Dan Cercetarea de marketing asistată de calculator,


Cacliu, Mihai Editura Tehnică, Bucureşti 1998.

16. Ţiţan, Emilia Statistica. Teorie şi practică în sectorul terţiar,


Editura Meteor Press, Bucureşti 2003.
42 Anexe

ANEXE
43 Anexa 1

CHESTIONAR (4 minute)
1. Aţi mai participat la acest interviu?
○ Da ○ Nu

2. În familia dvs. sunteţi principalul responsabil pentru cumpărături?


○ Da ○ Nu
3. Cât de des cumpăraţi din acest supermagazin? (o singură variantă de răspuns)
○ zilnic ○ săptămânal
○ la câteva zile ○ mai rar

4. Cunoaşteţi serviciile oferite de supermagazinul Billa? (la fiecare servici o singură variantă de răspuns da sau
nu)

Opţiunea de Servicii:
răspuns Bancomat Bonuri valorice Cărucioare pt.copii Plata electronică
DA
NU

5. Ce fel de produse cumpăraţi în mod curent din supermagazinul Billa? (o singură variantă de răspuns)
○ Alimentare ○ Nealimentare
○ Ambele
6. Ce produse cosmetice folosiţi în mod curent?
Şampoane (o singură variantă de răspuns) Deodorante (o singură variantă de răspuns)
○ Dove ○ Adidas
○ Elseve ○ BU
○ Farmec ○ Cleo
○ Garnier ○ Dove
○ Head & Schoulders ○ Fa
○ L’Oréal ○ Florena
○ Nivea ○ Gillette
○ Palmolive ○ Hâttric
○ Pantene ○ Intesa
○ Schauma ○ Malizia
○ Sunsilk ○ Nivea
○ Wash & Go ○ Obsesie
○ Petrole ○ Rexona
○ Altul, precizaţi care.................................... ○ Altul, precizaţi care..................................
○ Nu folosesc şampon ○ Nu folosesc deodorant

7. Pentru ce tip de păr este şamponul cumpărat? (o singură variantă de răspuns)


○ păr normal
○ păr gras
○ păr uscat
○ orice tip de păr

8. Cât de des cumpăraţi şampon? (o singură variantă de răspuns)


○ mai rar de o dată pe lună ○ o dată pe lună
○ de 2 ori pe lună

9. De unde obişnuiţi să cumpăraţi în mod frecvent şampon? (o singură variantă de răspuns)


○ supermagazinul BIILA
○ farmacie
○ piaţă
○ chioşc
○ centru en – gros
○ alt loc, precizaţi care............................

44 Anexa 1
10. Ierarhizaţi în ordinea importanţei (1 – foarte important, 2 – important,3 – mai puţin important, 4 - neimportant)
următoarele caracteristici în alegerea unui şampon?

Calitate Preţ
Marcă Reclamă

11. Cât de des cumpăraţi deodorant? (o singură variantă de răspuns)


○ mai rar de o dată pe lună
○ o dată pe lună
○ de 2 ori pe lună

12. Ce tip de deodorant folosiţi? (o singură variantă de răspuns)


○ antiprespirant
○ de corp
○ roll-on

13. De unde obişnuiţi să cumpăraţi deodorant? (o singură variantă de răspuns)


○ supermagazinul BIILA
○ farmacie
○ piaţă
○ chioşc
○ centru en – gros
○ alt loc, precizaţi care..............................

14. Care din afirmaţiile următoare vi se potrivesc cel mai bine? (o singură variantă de răspuns)
○ folosesc o singură marcă
○ folosesc mai multe mărci în acelaşi timp
○ ocazional cumpăr o marcă diferită
○ îmi place să încerc mărci noi

15. Sunteţi fidel mărcii pe care o folosiţi?


○ Da ○ Nu

16. Veţi reveni în supermagazinul BILLA?


○ Da ○ Nu

17. Sex:
○ Masculin ○ Feminin
18. În ce grupă de vârstă vă încadraţi?
○ 18-25 ani ○ 36-40 ani
○ 26-30 ani ○ 41-45 ani
○ 31-35 ani ○ 46-50 ani
○ 50 ani şi peste

19. Ce ocupaţie aveţi?


○ salariat ○ şomer
○ lucrător pe cont propriu ○ elev/student
○ patron ○ pensionar

20. Care este venitul net personal pe lună?


○ < 500 RON
○ 500 – 1000 RON
○ 1000 – 1500 RON
○ 1500 – 2000 RON
○ 2000 – 2500 RON
○ > 2500 RON
Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a răspunde la aceste întrebări.
45 Anexa 2

CENTRALIZATOR RĂSPUNSURI

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 54 0.5047 0.2500 0.0483 0.0947 0.4099 0.5994
53 0.4953 0.2500 0.0483 0.0947 0.4470 0.5901
107 1 - - - - -
64 0.5614 0.2462 0.0465 0.0911 0.4703 0.6525
Strat 2 50 0.4386 0.2462 0.0465 0.0911 0.3475 0.5297
114 1 - - - - -
Î.2
50 0.5814 0.2434 0.0532 0.1043 0.4771 0.6857
Strat 3 36 0.4186 0.2434 0.0532 0.1043 0.3143 0.5229
86 1 - - - - -
M w σw ∆w θ1 θ2
TOTAL 168 0.5472 0.0283 0.0556 0.4917 0.6028
139 0.4528 0.0283 0.0556 0.3972 0.5083
307 1 - - - -

Î.3 mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
38 0.3551 0.2290 0.0273 0.0535 0.3016 0.4087
Strat 1 32 0.2991 0.2096 0.0261 0.0512 0.2478 0.3503
3 0.0280 0.0273 0.0094 0.0185 0.0096 0.0465
34 0.3178 0.2168 0.0266 0.0521 0.2657 0.3698
43 0.3772 0.2349 0.0454 0.0890 0.2882 0.4662
31 0.2719 0.1980 0.0417 0.0817 0.1902 0.3536
Strat 2
3 0.0263 0.0256 0.0150 0.0294 -0.0031 0.0557
37 0.3246 0.2192 0.0439 0.0859 0.2386 0.4105
32 0.3721 0.2336 0.0521 0.1022 0.2699 0.4743
24 0.2791 0.2012 0.0484 0.0948 0.1843 0.3739
Strat 3
3 0.0349 0.0337 0.0198 0.0388 -0.0039 0.0737
27 0.3140 0.2154 0.0500 0.0981 0.2159 0.4120
TOTAL M w σw ∆w θ1 θ2
113 0.3681 0.0423 0.0828 0.2852 0.4509
87 0.2834 0.0392 0.0769 0.2065 0.3603
9 0.0293 0.0150 0.0293 0.0000 0.0587
98 0.3192 0.0408 0.0799 0.2393 0.3991
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 72 0.6729 0.2201 0.0454 0.0889 0.584 0.7618
35 0.3271 0.2201 0.0454 0.0889 0.2817 0.416
77 0.6754 0.2192 0.0439 0.0859 0.5895 0.7614
Strat 2
Î.4 37 0.3246 0.2192 0.0439 0.0859 0.2386 0.4105
Bancoma 57 0.6628 0.2235 0.0510 0.0999 0.5629 0.7627
t Strat 3
29 0.3372 0.2235 0.0510 0.0999 0.2373 0.4371
M w σw ∆w θ1 θ2
TOTAL 206 0.671 0.0268 0.0526 0.6185 0.7236
101 0.329 0.0268 0.0526 0.2764 0.3815
307 1 - - - -

46 Anexa 2

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 52 0.486 0.2498 0.0483 0.0947 0.3913 0.5807
55 0.514 0.2498 0.0483 0.0947 0.4657 0.6087
56 0.4912 0.2499 0.0468 0.0918 0.3995 0.583
Strat 2
Î.4 58 0.5088 0.2499 0.0468 0.0918 0.417 0.6005
Bonuri 41 0.4767 0.2495 0.0539 0.1056 0.3712 0.5823
valorice Strat 3
45 0.5233 0.2495 0.0539 0.1056 0.4177 0.6288
M w σw ∆w θ1 θ2
149 0.4853 0.0285 0.0559 0.4294 0.5412
TOTAL
158 0.5147 0.0285 0.0559 0.4588 0.5706
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 54 0.5047 0.2500 0.0483 0.0947 0.4099 0.5994
53 0.4953 0.2500 0.0483 0.0947 0.447 0.5901
61 0.5351 0.2488 0.0467 0.0916 0.4435 0.6266
Strat 2
Î.4 53 0.4649 0.2488 0.0467 0.0916 0.3734 0.5565
Cărucioare 46 0.5349 0.2488 0.0538 0.1054 0.4295 0.6403
pt. copii Strat 3
40 0.4651 0.2488 0.0538 0.1054 0.3597 0.5705
M w σw ∆w θ1 θ2
161 0.5244 0.0285 0.0558 0.4686 0.5803
TOTAL
146 0.4756 0.0285 0.0558 0.4197 0.5314
307 1 - - - -

Î.4 Plata Strat 1 mi wi wi (1 − wi ) σw i


∆wi Linf Lsup
58 0.5421 0.2482 0.0482 0.0944 0.4477 0.6365
49 0.4579 0.2482 0.0482 0.0944 0.4098 0.5523
61 0.5351 0.2488 0.0467 0.0916 0.4435 0.6266
Strat 2
53 0.4649 0.2488 0.0467 0.0916 0.3734 0.5565
46 0.5349 0.2488 0.0538 0.1054 0.4295 0.6403
electronică Strat 3
40 0.4651 0.2488 0.0538 0.1054 0.3597 0.5705
M w σw ∆w θ1 θ2
165 0.5375 0.0285 0.0558 0.4817 0.5932
TOTAL
142 0.4625 0.0285 0.0558 0.4068 0.5183
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 16 0.1495 0.1272 0.0204 0.0399 0.1096 0.1894
18 0.1682 0.1399 0.0213 0.0418 0.1264 0.2101
Î.5 73 0.6822 0.2168 0.0266 0.0521 0.6302 0.7343
26 0.2281 0.1761 0.0393 0.0770 0.1510 0.3051
Strat 2 19 0.1667 0.1389 0.0349 0.0684 0.0983 0.2351
69 0.6053 0.2389 0.0458 0.0897 0.5155 0.695
47 Anexa 2

20 0.2326 0.1785 0.0456 0.0893 0.1433 0.3218


Strat 3 11 0.1279 0.1115 0.036 0.0706 0.0573 0.1985
55 0.6395 0.2305 0.0518 0.1015 0.5381 0.741

Î.5
M w σw ∆w θ1 θ2
62 0.202 0.036 0.0706 0.1313 0.2726
TOTAL 48 0.1564 0.0312 0.0612 0.0952 0.2175
197 0.6417 0.0421 0.0826 0.5591 0.7243
245 1 - - - -

Î. 6 mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Deodorant
22 0.2056 0.1633 0.0231 0.0452 0.1604 0.2508
3 0.028 0.0273 0.0094 0.0185 0.0096 0.0465
9 0.0841 0.077 0.0158 0.0310 0.0531 0.1152
11 0.1028 0.0922 0.0173 0.0340 0.0688 0.1368
7 0.0654 0.0611 0.0141 0.0277 0.0378 0.0931
4 0.0374 0.0360 0.0108 0.0212 0.0162 0.0586
Strat 1 9 0.0841 0.0770 0.0158 0.0310 0.0531 0.1152
3 0.028 0.0273 0.0094 0.0185 0.0096 0.0465
14 0.1308 0.1137 0.0192 0.0377 0.0931 0.1686
11 0.1028 0.0922 0.0173 0.0340 0.0688 0.1368
7 0.0654 0.0611 0.0141 0.0277 0.0378 0.0931
3 0.028 0.0273 0.0094 0.0185 0.0096 0.0465
2 0.0187 0.0183 0.0077 0.0152 0.0035 0.0338
2 0.0187 0.0183 0.0077 0.0152 0.0035 0.0338
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
Strat 2 24 0.2105 0.1662 0.0382 0.0748 0.1357 0.2854
11 0.0965 0.0872 0.0277 0.0542 0.0423 0.1507
9 0.0789 0.0727 0.0253 0.0495 0.0294 0.1284
10 0.0877 0.08 0.0265 0.0519 0.0358 0.1396
5 0.0439 0.0419 0.0192 0.0376 0.0063 0.0815
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
7 0.0614 0.0576 0.0225 0.0441 0.0173 0.1055
6 0.0526 0.0499 0.0209 0.041 0.0116 0.0936
1 0.0088 0.0087 0.0087 0.0171 -0.0083 0.0259
14 0.1228 0.1077 0.0307 0.0603 0.0626 0.1831
16 0.1404 0.1207 0.0325 0.0638 0.0766 0.2041
6 0.0526 0.0499 0.0209 0.041 0.0116 0.0936
2 0.0175 0.0172 0.0123 0.0241 -0.0066 0.0416
2 0.0175 0.0172 0.0123 0.0241 -0.0066 0.0416
1 0.0088 0.0087 0.0087 0.0171 -0.0083 0.0259
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
21 0.2442 0.1846 0.0463 0.0908 0.1534 0.335
9 0.1047 0.0937 0.0330 0.0647 0.04 0.1693
6 0.0698 0.0649 0.0275 0.0538 0.0159 0.1236
7 0.0814 0.0748 0.0295 0.0578 0.0236 0.1392
4 0.0465 0.0443 0.0227 0.0445 0.002 0.091
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
4 0.0465 0.0443 0.0227 0.0445 0.002 0.091
Strat 3 6 0.0698 0.0649 0.0275 0.0538 0.0159 0.1236
1 0.0116 0.0115 0.0116 0.0227 -0.0110 0.0343
12 0.1395 0.1201 0.0374 0.0732 0.0663 0.2128
12 0.1395 0.1201 0.0374 0.0732 0.0663 0.2128
3 0.0349 0.0337 0.0198 0.0388 -0.0039 0.0737
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
1 0.0116 0.0115 0.0116 0.0227 -0.011 0.0343
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000

48 Anexa 2

M w σw ∆w θ1 θ2
67 0.2182 0.0364 0.0714 0.1468 0.2897
23 0.0749 0.0249 0.0488 0.0261 0.1237
24 0.0782 0.0231 0.0454 0.0328 0.1235
28 0.0912 0.0247 0.0484 0.0428 0.1396
16 0.0521 0.0187 0.0367 0.0154 0.0888
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
15 0.0489 0.0193 0.0379 0.0110 0.0867
Î.6 21 0.0684 0.0215 0.0421 0.0263 0.1105
TOTAL
Deodorant 5 0.0163 0.0098 0.0193 -0.0030 0.0356
40 0.1303 0.0295 0.0578 0.0724 0.1881
39 0.1270 0.0298 0.0584 0.0686 0.1855
16 0.0782 0.0231 0.0454 0.0328 0.1235
5 0.0423 0.0171 0.0335 0.0089 0.0758
4 0.0130 0.0088 0.0172 -0.0042 0.0302
4 0.0130 0.0093 0.0182 -0.0052 0.0313
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
5 0.0467 0.0445 0.012 0.0236 0.0231 0.0703
I. 6 17 0.1589 0.1336 0.0209 0.0409 0.118 0.1998
Strat 1 24 0.2243 0.1740 0.0238 0.0467 0.1776 0.271
Şampon
17 0.1589 0.1336 0.0209 0.0409 0.1180 0.1998
7 0.0654 0.0611 0.0141 0.0277 0.0378 0.0931
5 0.0467 0.0445 0.012 0.0236 0.0231 0.0703
6 0.0561 0.0529 0.0131 0.0257 0.0303 0.0818
4 0.0374 0.0360 0.0108 0.0212 0.0162 0.0586
2 0.0187 0.0183 0.0077 0.0152 0.0035 0.0338
4 0.0374 0.036 0.0108 0.0212 0.0162 0.0586
2 0.0187 0.0183 0.0077 0.0152 0.0035 0.0338
4 0.0374 0.036 0.0108 0.0212 0.0162 0.0586
9 0.0841 0.0770 0.0158 0.031 0.0531 0.1152
1 0.0093 0.0093 0.0055 0.0108 -0.0014 0.0201
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
6 0.0526 0.0499 0.0209 0.041 0.0116 0.0936
19 0.1667 0.1389 0.0349 0.0684 0.0983 0.2351
26 0.2281 0.1761 0.0393 0.077 0.151 0.3051
15 0.1316 0.1143 0.0317 0.0621 0.0695 0.1936
10 0.0877 0.0800 0.0265 0.0519 0.0358 0.1396
3 0.0263 0.0256 0.015 0.0294 -0.0031 0.0557
5 0.0439 0.0419 0.0192 0.0376 0.0063 0.0815
Strat 2 3 0.0263 0.0256 0.015 0.0294 -0.0031 0.0557
1 0.0088 0.0087 0.0087 0.0171 -0.0083 0.0259
5 0.0439 0.0419 0.0192 0.0376 0.0063 0.0815
2 0.0175 0.0172 0.0123 0.0241 -0.0066 0.0416
8 0.0702 0.0653 0.0239 0.0469 0.0233 0.1171
11 0.0965 0.0872 0.0277 0.0542 0.0423 0.1507
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
49 Anexa 2

Î. 6 4 0.0465 0.0443 0.0227 0.0445 0.0020 0.0910


Şampon 13 0.1512 0.1283 0.0386 0.0757 0.0755 0.2269
20 0.2326 0.1785 0.0456 0.0893 0.1433 0.3218
11 0.1279 0.1115 0.0360 0.0706 0.0573 0.1985
7 0.0814 0.0748 0.0295 0.0578 0.0236 0.1392
3 0.0349 0.0337 0.0198 0.0388 -0.0039 0.0737
5 0.0581 0.0548 0.0252 0.0495 0.0087 0.1076
3 0.0349 0.0337 0.0198 0.0388 -0.0039 0.0737
Strat 3
1 0.0116 0.0115 0.0116 0.0227 -0.0110 0.0343
4 0.0465 0.0443 0.0227 0.0445 0.002 0.0910
1 0.0116 0.0115 0.0116 0.0227 -0.0110 0.0343
6 0.0698 0.0649 0.0275 0.0538 0.0159 0.1236
8 0.0930 0.0844 0.0313 0.0614 0.0316 0.1544
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
TOTAL M w σw ∆w θ1 θ2
15 0.0489 0.0189 0.0371 0.0118 0.0859
49 0.1596 0.032 0.0627 0.0969 0.2223
70 0.2280 0.0368 0.0721 0.1559 0.3001
43 0.1401 0.0298 0.0584 0.0817 0.1984
24 0.0782 0.0240 0.0469 0.0312 0.1251
11 0.0358 0.0156 0.0306 0.0052 0.0664
16 0.0521 0.0194 0.0380 0.0142 0.0901
10 0.0326 0.0153 0.0300 0.0026 0.0626
4 0.0130 0.0093 0.0182 -0.0052 0.0313
13 0.0423 0.0179 0.0352 0.0072 0.0775
5 0.0163 0.0107 0.0210 -0.0047 0.0373
18 0.2280 0.0368 0.0721 0.1559 0.3001
28 0.1042 0.0271 0.0531 0.0511 0.1574
1 0.0033 0.0032 0.0064 -0.0031 0.0096
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
12 0.1121 0.0996 0.018 0.0353 0.0769 0.1474
0.028
49 0.4579 0.2482 0.0557 0.4022 0.5137
Strat 1 4
0.023
24 0.2243 0.174 0.0467 0.1776 0.271
8
0.023
22 0.2056 0.1633 0.0452 0.1604 0.2508
1
0.032
16 0.1404 0.1207 0.0638 0.0766 0.2041
5
0.046
55 0.4825 0.2497 0.0917 0.3907 0.5742
8
Strat 2
0.038
24 0.2105 0.1662 0.0748 0.1357 0.2854
2
Î. 7 0.034
19 0.1667 0.1389 0.0684 0.0983 0.2351
9
0.037
12 0.1395 0.1201 0.0732 0.0663 0.2128
4
0.053
43 0.5 0.25 0.1057 0.3943 0.6057
9
Strat 3
0.044
19 0.2209 0.1721 0.0877 0.1332 0.3086
7
0.037
12 0.1395 0.1201 0.0732 0.0663 0.2128
4
M w σw ∆w θ1 θ2
40 0.1303 0.03 0.0587 0.0716 0.189
TOTAL 147 0.4788 0.0437 0.0856 0.3932 0.5645
67 0.2182 0.036 0.0707 0.1476 0.2889
53 0.1726 0.0321 0.0629 0.1098 0.2355

50 Anexa 2

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 40 0.3738 0.2341 0.0276 0.0541 0.3197 0.428
52 0.486 0.2498 0.0285 0.0559 0.4301 0.5419
15 0.1402 0.1205 0.0198 0.0388 0.1014 0.179
44 0.386 0.237 0.0456 0.0894 0.2966 0.4753
Strat 2 55 0.4825 0.2497 0.0468 0.0917 0.3907 0.5742
Î .8 15 0.1316 0.1143 0.0317 0.0621 0.0695 0.1936
34 0.3953 0.239 0.0527 0.1033 0.292 0.4987
Strat 3 41 0.4767 0.2495 0.0539 0.1056 0.3712 0.5823
11 0.1279 0.1115 0.036 0.0706 0.0573 0.1985
M w σw ∆w θ1 θ2
TOTAL 118 0.3844 0.0426 0.0835 0.3008 0.4679
148 0.4821 0.0437 0.0856 0.3964 0.5677
41 0.1336 0.0295 0.0579 0.0757 0.1914
mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
34 0.3178 0.2168 0.0266 0.0521 0.2657 0.3698
30 0.2804 0.2018 0.0256 0.0502 0.2301 0.3306
Strat 1 12 0.1121 0.0996 0.018 0.0353 0.0769 0.1474
7 0.0654 0.0611 0.0141 0.0277 0.0378 0.0931
13 0.1215 0.1067 0.0186 0.0365 0.0849 0.158
11 0.1028 0.0922 0.0173 0.034 0.0688 0.1368
37 0.3246 0.2192 0.0439 0.0859 0.2386 0.4105
35 0.307 0.2128 0.0432 0.0847 0.2223 0.3917
12 0.1053 0.0942 0.0287 0.0563 0.0489 0.1616
Strat 2
8 0.0702 0.0653 0.0239 0.0469 0.0233 0.1171
13 0.1140 0.1010 0.0298 0.0583 0.0557 0.1724
9 0.0789 0.0727 0.0253 0.0495 0.0294 0.1284
Î. 9 26 0.3023 0.2109 0.0495 0.0971 0.2053 0.3994
26 0.3023 0.2109 0.0495 0.0971 0.2053 0.3994
9 0.1047 0.0937 0.033 0.0647 0.04 0.1693
Strat 3
4 0.0465 0.0443 0.0227 0.0445 0.002 0.091
13 0.1512 0.1283 0.0386 0.0757 0.0755 0.2269
8 0.0930 0.0844 0.0313 0.0614 0.0316 0.1544
M w σw ∆w θ1 θ2
97 0.3160 0.0406 0.0795 0.2364 0.3955
91 0.2964 0.0401 0.0786 0.2178 0.3750
TOTAL 33 0.1075 0.0269 0.0528 0.0547 0.1603
19 0.0619 0.0206 0.0405 0.0214 0.1024
39 0.1270 0.0295 0.0578 0.0693 0.1848
28 0.0912 0.0248 0.0487 0.0425 0.1399
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Î.10 37 0.3458 0.2262 0.0271 0.0532 0.2926 0.399
Strat 1 36 0.3364 0.2233 0.0270 0.0529 0.2836 0.3893
Calitate
13 0.1215 0.1067 0.0186 0.0365 0.0849 0.1580
21 0.1963 0.1577 0.0227 0.0444 0.1518 0.2407
51 Anexa 2

44 0.3860 0.2370 0.0456 0.0894 0.2966 0.4753


35 0.3070 0.2128 0.0432 0.0847 0.2223 0.3917
Strat 2
11 0.0965 0.0872 0.0277 0.0542 0.0423 0.1507
24 0.2105 0.1662 0.0382 0.0748 0.1357 0.2854
35 0.4070 0.2413 0.0530 0.1038 0.3031 0.5108
25 0.2907 0.2062 0.0490 0.0960 0.1947 0.3867
Strat 3
Î.10 9 0.1047 0.0937 0.0330 0.0647 0.0400 0.1693
Calitate 17 0.1977 0.1586 0.0429 0.0842 0.1135 0.2818
M w σw ∆w θ1 θ2
116 0.3779 0.0426 0.0835 0.2943 0.4614
TOTAL 96 0.3127 0.0402 0.0788 0.2339 0.3915
33 0.1075 0.0267 0.0522 0.0553 0.1597
62 0.2020 0.0352 0.0689 0.1330 0.2709
307 1 - - - -

Î.10 Strat 1 mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
31 0.2897 0.2058 0.0259 0.0507 0.239 0.3405
59 0.5514 0.2474 0.0284 0.0556 0.4958 0.6070
17 0.1589 0.1336 0.0209 0.0409 0.1180 0.1998
0 0 0 0 0 0 0
37 0.3246 0.2192 0.0439 0.0859 0.2386 0.4105
61 0.5351 0.2488 0.0467 0.0916 0.4435 0.6266
Strat 2
16 0.1404 0.1207 0.0325 0.0638 0.0766 0.2041
0 0 0 0 0 0 0
27 0.3140 0.2154 0.0500 0.0981 0.2159 0.4120
Marca 48 0.5581 0.2466 0.0536 0.1050 0.4532 0.6631
Strat 3
11 0.1279 0.1115 0.0360 0.0706 0.0573 0.1985
0 0 0 0 0 0 0
M w σw ∆w θ1 θ2
95 0.3094 0.0406 0.0796 0.2298 0.3890
TOTAL 168 0.5472 0.0435 0.0853 0.4619 0.6325
44 0.1433 0.0301 0.0591 0.0843 0.2024
0 0 0 0 0 0
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
27 0.2523 0.1887 0.0248 0.0486 0.2037 0.3009
Strat 1 6 0.0561 0.0529 0.0131 0.0257 0.0303 0.0818
42 0.3925 0.2384 0.0279 0.0546 0.3379 0.4471
32 0.2991 0.2096 0.0261 0.0512 0.2478 0.3503
26 0.2281 0.1761 0.0393 0.0770 0.1510 0.3051
Î.10 Preţ 10 0.0877 0.0800 0.0265 0.0519 0.0358 0.1396
Strat 2
47 0.4123 0.2423 0.0461 0.0904 0.3219 0.5026
31 0.2719 0.1980 0.0417 0.0817 0.1902 0.3536
18 0.2093 0.1655 0.0439 0.0860 0.1233 0.2953
8 0.0930 0.0844 0.0313 0.0614 0.0316 0.1544
Strat 3
33 0.3837 0.2365 0.0524 0.1028 0.2809 0.4865
27 0.314 0.2154 0.0500 0.0981 0.2159 0.4120

52 Anexa 2

M w σw ∆w θ1 θ2
71 0.2313 0.0364 0.0714 0.1599 0.3027
Î.10 24 0.0782 0.0244 0.0478 0.0303 0.1260
TOTAL
Preţ 122 0.3974 0.0428 0.0839 0.3135 0.4812
90 0.2932 0.0398 0.0780 0.2151 0.3712
307 1 - - - -

Î. 10 mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Reclama
12 0.1121 0.0996 0.018 0.0353 0.0769 0.1474
Strat 1 6 0.0561 0.0529 0.0131 0.0257 0.0303 0.0818
35 0.3271 0.2201 0.0268 0.0525 0.2746 0.3796
54 0.5047 0.2500 0.0285 0.0559 0.4487 0.5606
Strat 2 7 0.0614 0.0576 0.0225 0.0441 0.0173 0.1055
8 0.0702 0.0653 0.0239 0.0469 0.0233 0.1171
40 0.3509 0.2278 0.0447 0.0876 0.2633 0.4385
59 0.5175 0.2497 0.0468 0.0917 0.4258 0.6093
6 0.0698 0.0649 0.0275 0.0538 0.0159 0.1236
5 0.0581 0.0548 0.0252 0.0495 0.0087 0.1076
Strat 3
33 0.3837 0.2365 0.0524 0.1028 0.2809 0.4865
42 0.4884 0.2499 0.0539 0.1056 0.3827 0.5940
M w σw ∆w θ1 θ2
25 0.0814 0.0226 0.0444 0.0371 0.1258
TOTAL 19 0.0619 0.0212 0.0416 0.0203 0.1035
108 0.3518 0.0420 0.0823 0.2695 0.4341
155 0.5049 0.0437 0.0857 0.4192 0.5906
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 24 0.2243 0.174 0.0238 0.0467 0.1776 0.271
56 0.5234 0.2495 0.0285 0.0559 0.4675 0.5792
27 0.2523 0.1887 0.0248 0.0486 0.2037 0.3009
22 0.1930 0.1557 0.0370 0.0724 0.1205 0.2654
Strat 2 70 0.6140 0.2370 0.0456 0.0894 0.5247 0.7034
22 0.1930 0.1557 0.0370 0.0724 0.1205 0.2654
Î. 11 18 0.2093 0.1655 0.0439 0.0860 0.1233 0.2953
Strat 3 50 0.5814 0.2434 0.0532 0.1043 0.4771 0.6857
18 0.2093 0.1655 0.0439 0.0860 0.1233 0.2953
M w σw ∆w θ1 θ2
64 0.2085 0.0353 0.0691 0.1393 0.2776
TOTAL 176 0.5733 0.0430 0.0843 0.4890 0.6575
67 0.2182 0.0355 0.0696 0.1487 0.2878
243 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
59 0.5514 0.2474 0.0284 0.0556 0.4958 0.6070
23 0.2150 0.1687 0.0234 0.0460 0.1690 0.2609
Strat 1 14 0.1308 0.1137 0.0192 0.0377 0.0931 0.1686
7 0.0654 0.0611 0.0141 0.0277 0.0378 0.0931
4 0.0374 0.0360 0.0108 0.0212 0.0162 0.0586
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
53 Anexa 2

Î. 13 64 0.5614 0.2462 0.0465 0.0911 0.4703 0.6525


24 0.2105 0.1662 0.0382 0.0748 0.1357 0.2854
14 0.1228 0.1077 0.0307 0.0603 0.0626 0.1831
Strat 2
9 0.0789 0.0727 0.0253 0.0495 0.0294 0.1284
3 0.0263 0.0256 0.0150 0.0294 -0.0031 0.0557
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
45 0.5233 0.2495 0.0539 0.1056 0.4177 0.6288
18 0.2093 0.1655 0.0439 0.0860 0.1233 0.2953
13 0.1512 0.1283 0.0386 0.0757 0.0755 0.2269
Strat 3
8 0.0930 0.0844 0.0313 0.0614 0.0316 0.1544
2 0.0233 0.0227 0.0163 0.0319 -0.0086 0.0551
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
TOTAL M w σw ∆w θ1 θ2
168 0.5472 0.0435 0.0853 0.4619 0.6326
65 0.2117 0.0357 0.0699 0.1418 0.2816
41 0.1336 0.0300 0.0587 0.0748 0.1923
24 0.0782 0.0241 0.0472 0.0309 0.1254
9 0.0293 0.0141 0.0276 0.0017 0.0569
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
65 0.6075 0.2384 0.0279 0.0546 0.5529 0.6621
Strat 1 14 0.1308 0.1137 0.0192 0.0377 0.0931 0.1686
16 0.1495 0.1272 0.0204 0.0399 0.1096 0.1894
12 0.1121 0.0996 0.0180 0.0353 0.0769 0.1474
70 0.6140 0.2370 0.0456 0.0894 0.5247 0.7034
12 0.1053 0.0942 0.0287 0.0563 0.0489 0.1616
Strat 2
12 0.1053 0.0942 0.0287 0.0563 0.0489 0.1616
20 0.1754 0.1447 0.0356 0.0698 0.1056 0.2453
Î.14 50 0.5814 0.2434 0.0532 0.1043 0.4771 0.6857
9 0.1047 0.0937 0.0330 0.0647 0.0400 0.1693
Strat 3
10 0.1163 0.1028 0.0346 0.0678 0.0485 0.1840
17 0.1977 0.1586 0.0429 0.0842 0.1135 0.2818
M w σw ∆w θ1 θ2
185 0.6026 0.0428 0.0840 0.5186 0.6866
TOTAL 35 0.1140 0.0272 0.0534 0.0606 0.1674
38 0.1238 0.0280 0.0549 0.0688 0.1787
49 0.1596 0.0332 0.0650 0.0946 0.2246
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 67 0.6262 0.2341 0.0468 0.0917 0.5345 0.7178
Î.15 40 0.3738 0.2341 0.0468 0.0917 0.3271 0.4655
72 0.6316 0.2327 0.0452 0.0886 0.5430 0.7201
Strat 2
42 0.3684 0.2327 0.0452 0.0886 0.2799 0.4570

54 Anexa 2

52 0.6047 0.2390 0.0527 0.1033 0.5013 0.7080


Strat 3
34 0.3953 0.2390 0.0527 0.1033 0.2920 0.4987

Î.15
M w σw ∆w θ1 θ2
TOTAL 191 0.6221 0.0277 0.0542 0.5679 0.6764
116 0.3779 0.0277 0.0542 0.3236 0.4321
307 1 - - - -

Î.16 mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 88 0.8224 0.1460 0.0369 0.0724 0.7500 0.8948
19 0.1776 0.1460 0.0369 0.0724 0.1406 0.2500
97 0.8509 0.1269 0.0334 0.0654 0.7855 0.9163
Strat 2
17 0.1491 0.1269 0.0334 0.0654 0.0837 0.2145
Strat 3 72 0.8372 0.1363 0.0398 0.0780 0.7592 0.9152
14 0.1628 0.1363 0.0398 0.0780 0.0848 0.2408
M w σw ∆w θ1 θ2
TOTAL 257 0.8371 0.0211 0.0413 0.7959 0.8784
50 0.1629 0.0211 0.0413 0.1216 0.2041
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
Strat 1 49 0.4579 0.2482 0.0482 0.0944 0.3635 0.5523
58 0.5421 0.2482 0.0482 0.0944 0.4939 0.6365
39 0.3421 0.2251 0.0444 0.0871 0.2550 0.4292
Strat 2
75 0.6579 0.2251 0.0444 0.0871 0.5708 0.7450
Î.17 30 0.3488 0.2271 0.0514 0.1007 0.2481 0.4496
Strat 3
56 0.6512 0.2271 0.0514 0.1007 0.5504 0.7519
M w σw ∆w θ1 θ2
TOTAL 118 0.3844 0.0276 0.0541 0.3303 0.4384
189 0.6156 0.0276 0.0541 0.5616 0.6697
307 1 - - - -

mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
27 0.2523 0.1887 0.0248 0.0486 0.2037 0.3009
32 0.2991 0.2096 0.0261 0.0512 0.2478 0.3503
Strat 1 25 0.2336 0.1791 0.0242 0.0473 0.1863 0.2810
12 0.1121 0.0996 0.0180 0.0353 0.0769 0.1474
4 0.0374 0.0360 0.0108 0.0212 0.0162 0.0586
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
Î.18 7 0.0654 0.0611 0.0141 0.0277 0.0378 0.0931
39 0.3421 0.2251 0.0444 0.0871 0.2550 0.4292
30 0.2632 0.1939 0.0412 0.0808 0.1823 0.3440
21 0.1842 0.1503 0.0363 0.0712 0.1130 0.2554
Strat 2 11 0.0965 0.0872 0.0277 0.0542 0.0423 0.1507
1 0.0088 0.0087 0.0087 0.0171 -0.0083 0.0259
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
12 0.1053 0.0942 0.0287 0.0563 0.0489 0.1616
55 Anexa 2

26 0.3023 0.2109 0.0495 0.0971 0.2053 0.3994


23 0.2674 0.1959 0.0477 0.0935 0.1739 0.3610
19 0.2209 0.1721 0.0447 0.0877 0.1332 0.3086
Strat 3 8 0.0930 0.0844 0.0313 0.0614 0.0316 0.1544
1 0.0116 0.0115 0.0116 0.0227 -0.0110 0.0343
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
9 0.1047 0.0937 0.0330 0.0647 0.0400 0.1693

Î.18
M w σw ∆w θ1 θ2
92 0.2997 0.0404 0.0792 0.2204 0.3789
85 0.2769 0.0388 0.0761 0.2008 0.3530
65 0.2117 0.0354 0.0694 0.1423 0.2811
TOTAL 31 0.1010 0.0259 0.0508 0.0502 0.1518
6 0.0195 0.0103 0.0202 -0.0007 0.0398
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
28 0.0912 0.0261 0.0512 0.0400 0.1424
307 1 - - - -
mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
66 0.6168 0.2364 0.0277 0.0544 0.5624 0.6712
6 0.0561 0.0529 0.0131 0.0257 0.0303 0.0818
Strat 1 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
6 0.0561 0.0529 0.0131 0.0257 0.0303 0.0818
22 0.2056 0.1633 0.0231 0.0452 0.1604 0.2508
7 0.0654 0.0611 0.0141 0.0277 0.0378 0.0931
59 0.5175 0.2497 0.0468 0.0917 0.4258 0.6093
7 0.0614 0.0576 0.0225 0.0441 0.0173 0.1055
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
Strat 2
9 0.0789 0.0727 0.0253 0.0495 0.0294 0.1284
27 0.2368 0.1807 0.0398 0.0780 0.1588 0.3149
12 0.1053 0.0942 0.0287 0.0563 0.0489 0.1616
Î.19 44 0.5116 0.2499 0.0539 0.1056 0.4060 0.6173
5 0.0581 0.0548 0.0252 0.0495 0.0087 0.1076
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
Strat 3
6 0.0698 0.0649 0.0275 0.0538 0.0159 0.1236
22 0.2558 0.1904 0.0470 0.0922 0.1636 0.3480
9 0.1047 0.0937 0.0330 0.0647 0.0400 0.1693
M w σw ∆w θ1 θ2
169 0.5505 0.0435 0.0853 0.4652 0.6358
18 0.0586 0.0206 0.0405 0.0182 0.0991
TOTAL 0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
21 0.0684 0.0225 0.0442 0.0242 0.1126
71 0.2313 0.0373 0.0732 0.1581 0.3045
28 0.0912 0.0261 0.0512 0.0400 0.1424
307 1 - - - -

56 Anexa 2

Î.20 mi wi wi (1 − wi ) σw i
∆wi Linf Lsup
28 0.2617 0.1932 0.0251 0.0492 0.2125 0.3109
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
Strat 1 27 0.2523 0.1887 0.0248 0.0486 0.2037 0.3009
32 0.2991 0.2096 0.0261 0.0512 0.2478 0.3503
18 0.1682 0.1399 0.0213 0.0418 0.1264 0.2101
2 0.0187 0.0183 0.0077 0.0152 0.0035 0.0338
36 0.3158 0.2161 0.0435 0.0853 0.2305 0.4011
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
26 0.2281 0.1761 0.0393 0.0770 0.1510 0.3051
Strat 2
32 0.2807 0.2019 0.0421 0.0825 0.1982 0.3632
19 0.1667 0.1389 0.0349 0.0684 0.0983 0.2351
1 0.0088 0.0087 0.0087 0.0171 -0.0083 0.0259
Strat 3 28 0.3256 0.2196 0.0505 0.0990 0.2265 0.4246
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
19 0.2209 0.1721 0.0447 0.0877 0.1332 0.3086
21 0.2442 0.1846 0.0463 0.0908 0.1534 0.3350
17 0.1977 0.1586 0.0429 0.0842 0.1135 0.2818
1 0.0116 0.0115 0.0116 0.0227 -0.0110 0.0343
M w σw ∆w θ1 θ2
92 0.2997 0.0405 0.0793 0.2203 0.3790
0 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
TOTAL 72 0.2345 0.0367 0.0720 0.1626 0.3065
85 0.2769 0.0387 0.0758 0.2010 0.3527
54 0.1759 0.0336 0.0658 0.1101 0.2417
4 0.0130 0.0093 0.0182 -0.0052 0.0313
307 1 - - - -

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate