Cuprins

CUPRINS .................................................................................................................................1

ARGUMENT. PREZENTARE INTRODUCTIVĂ GENERALĂ. ...................................2

CAPITOLUL 1:

CERCETAREA DE MARKETING. NOȚIUNI TEORETICE GENERALE....................XX

1.1. TIPOLOGIA CERCETĂRILOR DE MARKETING......................................................XX
1.2. PROIECTAREA CERCETĂRILOR DE MARKETING………………………………XX
1.3. ELABORAREA MIXULUI DE MARKETING…………………………….…………XX

CAPITOLUL 2:
METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII CERCETĂRILOR DE MARKETING....................XX
2.1. INVESTIGAREA PRELIMINARĂ................................................................................X
X
2.2. ETAPELE CERCETĂRII................................................................................................XX
2.3. ERORI POSIBILE CARE AFECTEAZĂ REZULTATELE CERCETĂRII..................XX

CAPITOLUL 3:
SOCIETATEA COMERCIALĂ: ” ... ”. STUDIU DE CAZ. ............................................XX
3.1. ECHIPAMENTE DE PROCES DIN VINIFICAȚIE.......................................................XX
3.2. STUDIUL CERCETĂRILOR DE OPTIMIZARE A ECHIPAMENTELOR..................XX
3.3. PREZENTARE GENERALĂ A FIRMEI .......................................................................X
X
3.4. STRATEGII ȘI TEHNICI DE CERCETARE
APLICATE..............................................XX
3.5. EFICIENȚA MĂSURILOR IMPLEMENTATE.............................................................XX

CONCLUZII. CONSIDERAȚII FINALE. ............................................................................XX

ANEXE.......................................................................................................................................XX
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................XX
 Introducere
Cercetarea de marketing este definită ca un proces sistematic de colectare, înregistrare
și analizare a datelor calitative și cantitative, cu privire la aspecte legate de produse și servicii.
Scopul cercetării de marketing este acela de a identifica și de a evalua modul în care
modificările elementelor mix-ului de marketing (produs, preț, promovare, distribuție)
influențează comportamentul clienților. Asociația Americană de Marketing a definit-o astfel:
„Cercetarea de marketing este funcția care leagă consumatorul, clientul și publicul la
marketing prin informații utilizate pentru a identifica și defini oportunitățile de marketing și
problemele; generează, rafinează și evaluează acțiunile de marketing; monitorizează
performanțele de marketing; îmbunătățește înțelegerea de marketing ca proces.
Cercetarea de marketing conține informațiile necesare pentru a aborda aceste
probleme, proiectează metoda de colectare a informațiilor, gestionează și implementează
procesul de colectare a acestora, analizează rezultatele și comunică constatările și implicațiile
acestora
 PROIECTAREA CERCETÃRILOR DE MARKETING

Organizarea si desfasurarea cu maxim de eficienta a cercetarilor de marketing implica,

mai intai, alegerea tipului de cercetare iar apoi parcurgerea unei metodologii cu respectarea
stricta a unor reguli privind continutul fiecarei etape in parte, prin care sunt evitate posibilele
erori care pot afecta calitatea acestora.
Foarte puțin, mai adaugă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Tipologia cercetarilor de marketing

Complexitatea relatiilor firmei cu mediul extern genereaza o gama variata de teme pentru
cercetarile de marketing. Tematica reflecta, totodata, diversitatea deciziilor pe care factorii de
decizie din firma urmeaza sa le adopte. In acest tablou vast al cercetarilor de marketing, o
delimitare prealabila s-ar putea realiza intre cercetarile care vizeaza compania insasi ( deci,
factorii interni) si cercetarile orientate asupra mediului extern; aceasta delimitare este desigur
conventionala, pentru ca de multe ori cele doua domenii se impletesc, se conditioneaza sau se
completeaza in procesul investigatiei.
Cercetarile orientate asupra firmei insasi urmaresc stabilirea potentialului acesteia, a
stabilitatii sale pe piata, capacitatea sa de reac 434b14e tie la schimbarile mediului,etc. Pentru a
evalua firma sub aceste aspecte se cer analizate toate categoriile de resurse de care dispune
aceasta : resurse materiale, financiare, umane si informationale.
Terenul cel mai dificil de abordat si totodata cel mai bogat in informatii este mediul
extern al firmei. Iar in cadrul acestuia un loc aparte il ocupa studierea pietei. Deoarece piata
reprezinta imediata zona de contact a firmei cu exteriorul si locul unde aceasta urmeaza sa-si
valorifice rezultatele activitatii desfasurate, piata se detaseaza prin ponderea si frecventa cu care
antreneaza cercetarea de marketing. Complexitatea proceselor si fenomenelor economice vizate
de cercetarea de marketing reclama numeroase si variate modalitati de studiere a acestora. Drept
urmare au aparut si au fost dezvoltate numeroase variante de cercetari , ce pot fi totusi incadrate
in anumite criterii specifice, care formeaza tipologia cercetarilor de marketing.
 a) In functie de obiectul cercetarii , cercetarile de marketing pot
fi : exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative( cauzale) si predictive.
Cercetarile exploratorii urmaresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea
variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare. Daca , de exemplu , se
doreste patrunderea pe o piata, pentru inceput se executa o studiere in linii generale a
caracteristicilor pietei, a evolutiei sale anterioare, a ofertantilor existenti si a segmentelor de
cumparatori , daca rezultatele acesteia indica o conjunctura favorabila se vor executa cercetari
mai ample si mai in amanunt iar daca rezultatele cercetarii exploratorii nu sunt satisfacatoare se
renunta la executarea unor ale investigatii.
Cercetarile instrumentale sunt desfasurate in vederea testarii si validarii unor
instrumente si metode de cercetare , cum ar fi :metodele de esantionare, locul cercetarii,
chestionare, metode statistice de analiza si previziune, etc. Cercetarea instrumentala intervine ca
o faza premergatoare unie cercetari propriu-zise. Daca , de exemplu se organizeaza un sondaj in
randul consumatorilor- sondaj ce va fi inclus in categoria cercetarilor cauzale, acesta va fi
precedat de o ancheta-pilot, efectuata asupra unui esantion de dimensiuni reduse, prin care se va
urmari daca au fost stabilite corect metodele si instrumentele de lucru , daca chestionarul pregatit
este complet, bine structurat, inteligibil, etc. Rezultatele acestei cercetari vor servi la punerea la
punct a detaliilor anchetei propriu-zise ce urmeaza a fi declansata.
Cercetarile descriptive sunt investigatii de profunzime care merg pana la detalii. Ele se
organizeaza atunci cand exista unele indicii privind desfasurarea unui anumit fenomen al pietei si
urmaresc sa-i determine coordonatele fotografiind in fapt ce fenomenul respectiv si neinsistand
insa asupra cauzelor evolutiei sale. De exemplu un studiu efectuat asupra pietei unui produs va
descrie segmentele acesteia dupa anumite criterii, ponderea fiecarui segment, distributia
teritoriala a vanzarilor, repartizarea lor pe trimestre si luni, etc.
Cercetarile explicative ( cauzale) reusesc sa analizeze desfasurarea , in timp si spatiu a
unui anumit fenomen de piata, factorii de care depinde evolutia acestuia si directia influentei lor.
Daca o cercetare descriptiva inventariaza segmentele unei piete si stabileste ponderea fiecaruia in
totalul vanzarilor produsului respectiv, o cercetare cauzala explica de ce produsul este solicitat
mai mult de consumatorii cu un anumit nivel al veniturilor , din anumite regiuni geografice , etc.
 Cercetarile predictive privesc fenomenele in viitor. Ele urmaresc sa descrie , intr-un
orizont de timp, tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate , schimbarile ce se pot
produce in dimensiunile si modul de manifestare a acestora.
Cercetarile predictive urmaresc realizarea unor previziuni a fenomenelor pietei, pe diferite
orizonturi (scurt, mediu , lung).
b) Un alt criteriu care poate servi la clasificarea cercetarilor de marketing este locul de
desfasurare a acestora. Prin aplicarea acestui criteriu deosebim : cercetari de birou ( desk
research) si cercetari de teren ( field research). Cercetarile de birou au ca surse de informatii
diferite statistici, rapoarte, publicatii de specialitate , care pot fi usor obtinute si studiate in birou.
Cercetarile de teren presupun deplasarea cercetatorilor spre furnizorii de informatii, catre sursa ,
si informatiile practic se culeg de la sursele initiale : consumatori, cumparatori, unitati
comerciale, agenti de vanzari. Desigur o cercetare de teren include si faza in care ea devine o
cercetare de birou ( elaborarea planului anchetei, prelucrarea si analiza informatiilor,etc).
c) Dupa frecventa desfasurarii cercetarile de marketing se clasifica in: permanente,
cand se desfasoara sistematic, fara intrerupere; periodice, cand se efectueaza la anumite intervale
de timp; ocazionale , cand nu se mai repeta in timp

Metodologia desfasurarii cercetarilor de marketing

Pentru a se obtine rezultate corespunzatoare in urma efectuarii unei cercetari , indiferent

de felul ei , aceasta activitate trebuie organizata cu cea mai mare atentie avand la baza aceleasi
principii de conducere ca si in situatia altor activitati economice, de productie sau chiar de
marketing. In acest context , pe baza unei analize multilaterale, se stabileste mai intai
insasi oportunitatea unei cercetari de marketing in procesul fundamentarii si adoptarii unor
decizii. Daca se decide ca este necesara o cercetare de marketing se cantaresc apoi toate
alternativele posibile de realizat, precum si costurile acestora si se alege cea mai eficienta dintre
toate. Cercetarile de marketing pot fi clasificate in categorii functionale , potrivit scopului pe care
il urmaresc , si in categorii metodologice potrivit procedeelor si tehnicilor pe care le utilizeaza .
Categorii functionale ale cercetarilor de marketing pot fi : descriptive, cauzale, predictive, si
combinatii ale acestora. Categoriile metodologice principale ale cercetarilor de marketing se
refera la : obtinerea informatiilor secundare, procurarea informatiilor primare prin anchete ,
experimente de marketing, simularea proceselor de marketing.
Desfasurarea cu succes a unei cercetari presupune parcurgerea unor etape obligatorii :
investigarea preliminara, elaborarea programului de cercetare, executarea cercetarii, analiza si
interpretarea datelor, redactarea studiului si elaborarea concluziilor.
Investigarea preliminara

- identificarea problemeidefinirea scopului cercetarii

- elaborarea ipotezelor de lucru estimarea valorii informatiilor

a) Redactarea studiului si elaborarea concluziilor

b) Executarea cercetarii recoltarea informatiilor sistematizarea  datelor prelucrarea preliminara
c) Analiza si interpretarea datelor
d) Redactarea studiului si elaborarea concluziilo

Etapele cercetarii sunt :
a) Investigarea preliminara. Efectuarea investigarii preliminare este faza initiala a
cercetarii.
In aceasta etapa se urmareste :
- identificarea problemei;
- definirea scopului cercetarii;
- elaborarea ipotezelor de lucru;
- estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare.
Potrivit principiului icebergului , in cercetarile de marketing problemele hotaratoare sunt
rareori acelea care sunt imediat vizibile. De aceea, inca de la inceputul cercetarii trebuie
explorata si investigata natura si dimensiunile problemei care trebuie studiata. Investigarea
preliminara este ea insasi o cercetare apartinand tipului functional de cercetari care analizeaza
ambianta situatiei considerate si conditiile de timp si de loc ale acesteia, caracterizand obiectul
de care se ocupa si care poate fi o piata, o industrie, grupe de cumparatori,un canal de distributie
si orice este semnificativ pentru o anumita decizie.
 Identificarea problemei si definirea scopului cercetarii sunt fazele cele mai importante in
procesul unei cercetari , cu influenta hotaratoare asupra celorlalte faze si etape. Activitatile
desfasurate au o amplitudine diferita , in functie de complexitatea , importanta si singularitatea
problemei care va face obiectul investigatiei. O definire clara si corecta a scopului unei cercetari
se poate realiza numai printr-o stransa colaborare intre executantul si beneficiarul ei. Acestia
trebuie sa ajunga la un numitor comun in privinta alternativelor ce se supun investigatiei , a
criteriilor care vor sta la baza evaluarii alternativelor, a gradului de importanta si de urgenta a
deciziei, pornind de la problema care a generat cercetarea.
Elaborarea obiectivelor si ipotezelor constituie o etapa la fel importanta, cu un impact
nemijlocit asupra intregii metodologii a cercetarii ca si asupra costurilor acesteia.Prin formularea
obiectivelor se precizeaza la ce nivel operational, ce informatii sunt necesare in vederea
fundamentarii alternativelor decizionale optime pentru fiecare dimensiune a problemei
investigate. Cel mai adesea alaturi de un obiectiv fundamental exista si obiective secundare care
nu pot fi excluse sau neglijate caci ele pot contribui la realizarea scopului central al cercetarii. De
multe ori rezultatele investigatiilor nu justifica eforturile, intrucat cercetarea nu a beneficiat de o
tinta precisa. Subiecte de genul studiul pietei produsului X sunt mult prea vagi pentru a
directiona clar ce anume se doreste a se clarifica prin cercetare : capacitatea de absorbtie a
pietei?, intentiile de cumparare?, imaginea marcii? structura cumparatatorilor?, nivelul
concurentei? sau alte obiective. In alegerea temei de cercetare trebuie pornit de la scopul
cercetarii, de la nevoia de informatii a beneficiarului cercetarii. Obiectivul urmarit poate constitui
de exemplu , sporirea vanzarilor, dar acest obiectiv poate fi atins in mai multe feluri.
O cercetare stiintifica, din orice domeniu, porneste de la un set de ipoteze. Ele vor servi
drept ghid in orientarea investigatiilor si, deci, in procesul cautarii informatiilor necesare. Este
posibil ca, dupa obtinerea si analiza informatiilor, unele ipoteze sa nu se confirme, lucru firesc;
mai grava este insa omiterea unor ipoteze valabile.
Formularea unei ipoteze valide are ca punct de plecare baza teoretica a unor discipline ,
experienta acumulata de unii specialisti, rezultatele unei cercetari anterioare sau rezultatele unei
cercetari exploratorii organizate in prealabil. Gradul de formalizare si de explicitare a ipotezelor
depinde de specificul situatiei abordate si de pregatirea si experienta cercetatorului . Uneori,
ipotezele operationale sunt formulate folosind o notare simbolica , sub forma binecunoscutelor
ipoteze statistice. Orice ipoteza statistica are doua componente : ipoteza nula Ho si ipoteza
alternativa H1. In procesul cercetarii , cu ajutorul metodelor statistice adecvate, se stabileste daca
ipoteza nula se accepta sau nu se accepta.
Estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare permite
fundamentarea bugetului cercetarii si a eficientei acesteia. Valoarea informatiei rezultate dintr-o
cercetare depinde de o multitudine de factori : importanta deciziei in luarea careia se folosesc
rezultatele studiului, gradul de risc si incertitudine care insoteste luarea deciziei si influenta
informatiei obtinute din cercetare asupra deciziei. Pentru evaluarea contributiei informatiei la
imbunatatirea procesului decizional se folosesc urmatoarele criterii : acuratetea (masura in care
informatia reflecta realitatea) , actualitatea (prospetimea informatiei); suficienta ;disponibilitatea
(masura in care informatia poate fi obtinuta; relevanta (pertinenta si aplicabilitatea informatiei
pentru luarea deciziei).

b) Elaborarea programului de cercetare

Programul de cercetare este un plan de actiuni care prevede fazele si metodele de
procurare si de prelucrare a informatiilor, in vederea testarii ipotezelor care stau la baza cercetarii
respective.
In scopul realizarii corespunzatoare a cercetarii analistul sau echipa de cercetatori trebuie sa
specifice obiectivele de cercetare, inclusiv restrictiile de timp si costuri implicate in programul de
cercetare, aratand inca de la inceput importanta proiectului si valoarea informatiei care va fi
obtinuta si analizata. Aceasta etapa include :
- alegerea surselor de informatii;
- selectia modalitatilor de culegere a datelor;
In faza de alegere a surselor de informatii se iau decizii privitoare la tipul, sursa,natura si
forma informatiilor care urmeaza a fi culese. Informatiiile pot fi de doua feluri: informatii ce
servesc pentru studierea relatiilor cauzale intre variabilele cercetate si informatii cu ajutorul
carora se studiaza relatiile de asociere intre variabile. Procurarea informatiilor poate avea doua
surse de date : primare si secundare. Informatiile din sursele secundare sunt acelea care au fost
publicate sau consemnate inainte ca sa fi inceput cercetarea respectiva . Informatiile din surse
secundare pot fi interne (rapoarte, dari de seama, sau studii din arhiva firmei)
sau externe ( rezultatele unor studii la nivel de ramura, anchete si paneluri efectuate de
organizatii ,institutii, firme de specialitate, statistici vamale, indici publicati, informatii culese din
reviste de specialitate). Datele secundare se obtin rapid si cu cheltuieli scazute , dar pot fi
neconcludente, inexacte sau incomplete datorita colectarii lor in scopuri diferite de cele pentru
care se folosesc . De asemenea se impune ca toate informatiile secundare sa intruneasca unele
conditii de obiectivitate, validitate, veridicitate si omogenitate.
Calitatea informatiei din sursele secundare folosite in cercetarea de marketing depinde de
gradul in care se respecta cele patru conditii sus-amintite , precum si de masura in care ea este
completa sau nu , masura in care elucideaza relatiile intre marimile analizate si gradul ei de
noutate. In ce priveste noutatea unii specialisti propun, chiar, urmatoarele termene dupa care sa
se considere ca informatiile isi pierd valoarea:
-carti de specialitate, fisiere bibliografice, informatii despre produsele concurentei 2-3 ani;
-articole de ziar, patente, prospecte, cataloage-1an;
-discutii si conferinte- pana la 1 an.
Informatiile primare se refera la informatiile obtinute pentru prima oara prin insasi
cercetarea in cauza. Aceste date pot fi obtinute dintr-un singur 'izvor' -consumatorii sau din mai
multe izvoare.
Informatiile primare pot fi obtinute prin urmatoarele
metode : observare, ancheta si experiment.
Alegerea modalitatilor de culegere si sistematizare a informatiilor vizeaza rezolvarea altor
aspecte importante, de natura tactica, precum: definirea conceptuala si operationala a variabilelor
cercetate , clasificarea acestora in dependente si independente,stabilirea modului de masurare a
variabilelor cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice, alegerea metodelor de culegere si
sistematizare a informatiilor, experimente de marketing si simularea fenomenelor de marketing.
Anticiparea rezultatelor face, de asemenea , parte din proiectul de cercetare in care sunt
prevazute : procedeele de prelucrare a informatiilor , machete de prezentare a datelor , pentru a
se vedea conceptia dupa care vor fi interpretate si analizate rezultatele, si o schema a raportului
final, care va contine un rezumat al rezultatelor si recomandari pentru actiunile care trebuie
intreprinse. Modul de prezentare a informatiilor va impune tipul de analiza care va fi folosita, iar
aceasta va sugera metoda de prelucrare a datelor (manuala sau prin programarea pe calculator ).
c) Executarea cercetarii
Supravegherea si controlul intregului proces de procurare a informatiei presupun
conducerea implementarii proiectului de cercetare. In masura in care programul a fost bine
conceput , supravegherea si controlul se reduc la urmarirea incadrarii activitatilor de cercetare in
proiectul, termenele si modul de lucru prevazut.
Aceasta etapa include: recoltarea informatiilor si sistematizarea acestora, prelucrarea lor
preliminara. Acum, se cer clarificate o serie de probleme referitoare la: cine va prelua datele,
unde, cand si cum va realiza acest lucru. Va fi necesar sa se faca o astfel de proiectare a tuturor
componentelor acestei faze , incat sa se asigure obtinerea la timp a unor informatii
nedistorsionate. Metodele concrete de recoltare a datelor si informatiilor vor fi diferite in functie
de faptul daca ele au fost exprimate sau nu, respectiv daca ele exista in stare activa sau latenta.
Prelucrarea informatiilor urmareste aducerea acestora in forma in care se poate trece la
analiza si interpretarea lor. Se realizeaza mai intai o baza initiala de date , in forma matriciala,
obtinuta prin transferul datelor din diferiti suporti in care sunt inregistrate, in urma unei activitati
de codificare si de pregatire a datelor. Se corecteaza erorile produse in timpul transferului
acestora si se face o evaluare a calitatii lor din punct de vedere al reprezentativitatii si al
validitatii. Se face o descriere folosind indicatori statistici si metode grafice. Se construieste apoi
baza finala de date care va servi la analiza detaliata a acestora.

d) Analiza si interpretarea datelor

Analizarea descriptiva a informatiilor caracterizand piata, utilizeaza in primul rand

mediile, dispersia , numita si varianta (marimea cu care o variabila aleatoare este dispersata in
jurul valorii ei medii) , analize grafice si corelatiile. Se apeleaza la un numar insemnat de metode
cantitative si calitative. Aceste metode trebuie alese cu discernamant, in functie de obiectivele
cercetarii, astfel incat sa valorifice la maximum baza informationala existenta si sa se reduca la
minimum erorile care pot duce la denaturarea rezultatelor. Se urmareste gasirea unui raspuns ,
fundamentat stiintific, pentru fiecare ipoteza avansata la inceputul cercetarii.
Analiza datelor nu trebuie limitata la tehnicile anticipate in proiectul de cercetare, fiindca
informatia rezultata poate sugera utilizarea altor metode de analiza si cai de interpretare a
datelor. Interpretarea este dominata de judecata si de intuitie. Daca doua persoane inteleg diferit
aceleasi rezultate ale unei cercetari de marketing, cauza se afla de obicei in neclaritatea integrarii
scopului si sferei cercetarii. Daca si obiectivul si cuprinsul cercetarii sunt intelese, atunci numai
divergentele conceptuale pot genera diferente in interpretarea datelor. Cunoasterea temeinica a
definitiilor conceptelor de marketing duce insa in mod sigur la explicarea corecta a rezultatelor
cercetarilor de marketing.

e) Redactarea studiului si elaborarea concluziilor

Sinteza finala cu care se incheie cercetarea trebuie sa fie redactata in scris, ceea ce
permite studierea ei atenta de catre conducere si utilizarea rezultatelor in viitor. De asemenea, in
sinteza intocmita vor fi evaluate utilitatea cercetarii si masura in care ea reconciliaza deosebirile
dintre punctele de vedere ale sectoarelor functionale din companie. Se va vedea daca, in cazul
analizat, costul unei decizii eronate ponderat cu probabilitatea sa este mai mare decat costul
cercetarii, ceea ce va putea reprezenta o garantie ca cercetarea in cauza nu va fundamenta o
decizie gresita.
Cercetarea de marketing trebuie sa duca la concluzii clare privind avantajele si
dezavantajele relative ale diverselor decizii; conducerile de unitati economice doresc, de obicei,
sa li se puna la dispozitie o evaluare precisa si concisa a acestora cu scopul de a alege direct
varianta pe care o considera optima. Ca urmare, este de o mare utilitate asigurarea unei legaturi
stranse si continue intre cercetatori si conducerile firmelor care iau decizii pe baza studiilor
efectuate. Pentru asigurarea imbinarii rigurozitatii stiintifice cu conciziunea solicitata de
practicieni se aplica metoda elaborarii a doua tipuri de rapoarte asupra studiilor efectuate :
- un raport rezumativ , destinat conducerilor firmelor care urmeaza sa ia deciziile si care
trebuie intocmit intr-o forma cat mai usor asimilabila,materialele cele mai semnificative,
de exemplu mult material grafic.
- un raport tehnic , complet , destinat cercetatorilor experimentati , care sa nu omita
detaliile si sa prezinte absolut toate datele si modul lor de analiza si interpretare.
Valoarea precisa a unui proiect de cercetare si legatura acestuia cu cresterea profitului firmei
sunt greu de stabilit. Chiar daca rezultatele cercetarii de marketing au o clara semnificatie, de
pilda permit identificarea atractiei comerciale a unui centru urban sau distributia preferintelor
consumatorilor pentru marcile de incaltaminte, efectul ultim al descoperirii acestor caracteristici
ale pietei asupra vanzarilor nu poate fi specificat. Nu se garanteaza ca decizia fundamentata pe
informatia produsa de cercetarea de marketing este cea optima si ca nu exista o alta varianta
decizionala mai buna. Conducerea dispune totusi de un criteriu pe baza caruia poate decide daca
este sau nu cazul ca sa aloce o parte din resursele intreprinderii in vederea efectuarii unei
cercetari de marketing. Aceasta baza este oferita de analiza cantitativa a relatiei dintre costul
cercetarii si contributia acesteia. Cand costul cercetarii este mai mic decat contributia ei la
perfectionarea unei decizii date , atunci efectuarea ei poate fi aprobata. Daca insa costul
cercetarii este mai mare , atunci aceasta nu trebuie acceptata. Analiza utilizeaza estimari
statistice ale rezultatelor diferitelor alternative de decizie si probabilitatile de realizare a acestora.

Erori posibile care pot afecta rezultatele cercetarii

Erorile in procesul cercetarii de marketing se intalnesc in etapa culegerii de informatii , in

prelucrarea si analizarea datelor si pot apare si la interpretarea rezultatelor , elaborarea
concluziilor si foarte rar la redactarea raportului final. Erorile ce pot apare la obtinerea de
informatii se pot datora urmatoarelor cauze  :
a) lipsa reprezentativitatii esantionului;
b)lipsa de raspunsuri
c) raspunsurile insesi
Erorile datorate lipsei de reprezentativitate a esantionului se manifesta prin diferente
semnificative intre marimile caracteristicilor populatiei studiate si estimarile acelorasi marimi pe
baza sondajului. Aceste erori au drept cauza observarea numai a unui mic segment din populatie,
deci o gresita dimensionare a marimii esantionului reprezentativ. Daca esantionul este ales la
intamplare, adica este de natura probabilistica, atunci marimea erorii este generata de observarea
numai a unui esantion poate fi masurata prin calcularea intervalului de toleranta numit si interval
de incredere.
Erorile provenite din lipsa de raspunsuri apar atunci cand o persoana inclusa in esantion
nu poate fi gasita de catre anchetator. Familiile din esantion care, dupa doua-trei incercari ale
anchetatorilor nu pot fi contactate prezinta, in general, caracteristici diferite de acelea ale
familiilor care furnizeaza informatii. Importanta acestui tip de eroare este marita de faptul ca
directia ei ramane necunoscuta. In practica, toate familiile care nu pot fi gasite sunt considerate
drept o populatie din care se extrage un esantion la care anchetatorii cauta sa ajunga prin
repetarea vizitelor. Rezultatele obtinute sunt generalizate pentru acest intreg grup de familii.
 Erorile legate de raspunsuri apar in colectarea informatiilor atunci cand valorile
comunicate difera de valorile efective ale factorului in cauza. Aceste erori iau formele
inexactitatii si ambiguitatii. Inexactitatea apare in formularea informatiei atunci cand
respondentul declara DA , cand de fapt, el gandeste contrariul. De exemplu, la o intrebare
privind intentiile de cumparare, respondentul afirma ca va achizitiona produsul in cauza, de pilda
frigiderul, desi in sinea lui gandeste ca cel vechi este inca functional cel putin cativa ani .
Inexactitatea in formularea informatiilor poate deriva si din neputinta respondentului de a
informa corect, in situatiile in care intrebarea nu-i este clara sau este prea pretentioasa pentru
cunostintele sau capacitatea lui intelectuala si de memorizare a faptelor din trecut. Inexactitatea
poate proveni , de asemenea din faptul ca la unele intrebari respondentul nu vrea sa raspunda, fie
(1) ca nu dispune de timp suficient, fie (2) pentru ca apreciaza ca intrebarea este indiscreta, fie
(3) pentru ca nu vrea sa apara intr-o lumina defavorabila, ca venit, varsta, localitate de resedinta,
pregatire scolara. Pentru a elimina aceste erori procedeul recomandat de specialisti este de a
incorpora informatia in doua intrebari diferite.
Inexactitatea poate fi generata uneori de dorinta respondentului de a fi in concordanta cu
opiniile pe care le atribuie anchetatorului. Din aceasta cauza, anchetatorul trebuie sa evite
manifestari de atitudine,si comportamente care ar trada parerile lui in legatura cu intrebarile pe
care le pune subiectului.
Inexactitatea poate fi produsa chiar de anchetator, atunci cand fara sa se mai adreseze
respondentilor le atribuie anumite raspunsuri si completeaza singur chestionarele.
Ambiguitatea este eroarea produsa in procesul transmiterii informatiilor si se refera la
interpretarea gresita a raspunsurilor sau a comportamentului respondentilor. Ambiguitatea in
transmiterea informatiilro dispare in conditiile in care intrebarea si variantele sale de raspuns
sunt intelese in mod identic atat de anchetator cat si de respondent. Daca intrebarea nu a fost
clara pentru respondent atunci nici raspunsul nu va fi clar.

Echipamente de proces din vinificatie - Studiul cercetarilor privind optimizarea echipamentelor

de proces din vinificatie

Suprafata mondiala totala cultivata cu vita de vie a inregistrat o scadere vertiginoasa pana
in anul 1995, dupa care s-a stabilizat, cu o usoara tendinta de crestere. Din punct de
 vedere geografic putem spune ca scaderea se datoreaza in mare masura reducerii
suprafetelor in Europa in favoarea cresterii suprafetelor din Australia, Noua Zeelanda,
Republica Sud Africana, Argentina, Chile, China si alte noi tari producatoare de vin.
Contextul international al comertului cu vin s-a schimbat dramatic in ultimii cativa ani si
este probabil sa continue sa o faca. Confruntat cu o criza accentuata de supraproductie si
cu intrarea puternica a tarilor din lumea noua, piata mondiala a vinurilor se clatina foarte
puternic, determina schimbari de ierarhii si da dureri de cap tuturor producatorilor, dar in
mod deosebit celor traditionali: Franta, Italia, Spania a caror vinuri sunt puternic erodate
de noii producatori atat pe propriile piete cat si pe cele de export.
Noile vinuri din tari precum Australia, Statele Unite, Africa de Sud si Chile cunosc o
puternica crestere atat pe pietele interne cat si pe pietele fara traditie in consumul vinului,
precum Rusia si China.
Liberalizarea si globalizarea au inclus o mobilitate mai mare a factorilor de productie, de
localizare rapida, de fragmentare si specializare mai ridicata.
Directiile de producere a vinului sa reprezinte in suprafata viticola urmatoarea pondere:
- vinul de masa de la 70% la 39%, cu 31% mai putin;
- vinul de masa cu indicatie geografica de la 20% la 3 1 % ,cu 11% mai mult;
- vinul cu denumire de origine controlata (DOC) de l 10% la 30%, cu 20% mai mult.

Ponderea in cultura a soiurilor de vin autohtone si straine in urma plantarilor noi ce se vor
efectua, va trebui sa fie la finele anului 2014 pentru:
- soiurile autohtone 50% din care 50% rosii, 45% albe si 5% aromate;
- soiurile straine 50%, respectiv 50% rosii, 40% albe si 10% aromate.

Pe piata externa, vinurile romanesti sunt inca putin cunoscute, indeosebi soiurile
autohtone. Vinurile din soiul Feteasca Neagra si-au gasit deja un bine meritat loc in
exportul de vinuri rosii de calitate romanesti, insa ele trebuie promovate constant pe terte
piete si in partizi cat mai mari intrucat, acest soi autohton cu insusiri tipic pontice,
deosebit de valoros a fost cantonat si cultivat din vechi timpuri.
Tehnologiile aplicate in viticultura trebuie orientate catre viticultura biologica sau
ecologica prin care se limiteaza factorii poluanti (folosirea pesticidelor, ingrasamintelor
 chimice), in scopul obtinerii unor produse sanatoase care sa nu afecteze sanatatea
consumatorilor.
Biblorgafie

https://www.scribd.com/doc/50589250/Cercetari-de-Marketing-1
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/332-337_4.pdf
https://www.slideshare.net/annemariehordau/cercetari-de-marketing